Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Scopul elaborării acestui Ghid a fost acela de a oferi un instrument de sprijin pentru
organizaţiile din sfera activităţilor sociale și a celor implicate în activităţi de educaţie a copiilor
aflaţi în situaţie de risc social (Unităţi de învăţământ, Organizaţii Neguvernamentale, Centre
Judeţene de Resurse și Asistenţă Educaţională, Comisii Judeţene de Incluziune Socială etc.)
MULŢUMIRI
Dorim să mulţumim :
D-nei Taisia Trica, D-rei. Lucia Olteanu, D-lui Dan Pâslaru, experţi educaţie non-formală din
partea Centrului Judeţean de Resurse și Asistenţă Educaţională Buzău,
D-nei Ana Giovani şi D-lui Sorin Perţescu, consilieri dezvoltare abilităţi de viaţă, din partea
Asociaţiei ForDa Buzău ;
CUPRINS
Bibliografie 33
Anexe 34
2
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Ea permite folosirea eficientă şi plăcută a timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieţii asociative,
dezvoltarea capacităţilor de a lucra în grup şi de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe,
dezvoltarea voinţei şi formarea trăsăturilor pozitive de caracter. Educaţia non-formală permite
de asemenea implicarea elevilor în activităţi opţionale în mai mare măsură decât este posibil
pe baza activităţilor curriculare, angrenându-i pe aceştia în forme specifice de verificare şi
apreciere a rezultatelor.
Mediul în care copiii se dezvoltă, schimbările sociale şi politice alături de percepţia comunităţii
din care fac parte, au un impact major din perspectiva oportunităţilor pentru educaţie,
dezvoltare, orientare profesională, incluziune socială şi participare.
Grupurile specifice din zonele rurale precum copiii, tineretul, populaţia romă, şomerii continuă
să fie expuse unui risc de sărăcie semnificativ. Educaţia este factorul cel mai strâns corelat cu
nivelul de bunăstare. Astfel, riscul de sărăcie scade în mod substanţial odată cu creşterea
nivelului de educaţie.
Decalajele existente între mediile de rezidenţă din care copiii fac parte, afectează dezvoltarea
abilităţilor sociale şi de integrare profesională a acestora.
Dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale copiilor, permite ancorarea în realitatea fizică și subiectivă
și identificarea celor mai bune strategii și tactici de abordare și rezolvare a situaţiilor.
Sintagma de abilităţi de viaţă denumește un set de abilităţi necesare în viaţă. Orice persoană
are nevoie de anumite abilităţi pentru a putea duce o viaţă echilibrată, pentru a dezvolta și
menţine relaţii optime cu ceilalţi, pentru a-și realiza scopurile propuse și pentru a face faţă
diferitelor provocări. Sensul termenului de abilităţi de viaţă depinde și de sensul dat cuvântului
viaţă. Pentru viaţă în sensul de supravieţuire, abilităţile de viaţă vor fi acele abilităţi care
protejează viaţa și asigură menţinerea ei.
De cele mai multe ori însă, prin viaţă înţelegem viaţă de calitate și când vorbim de abilităţile de
viaţă avem în vedere un set de deprinderi, aptitudini, competenţe, trăsături și calităţi, atitudini
și comportamente care să mijlocească atingerea acelui nivel de calitate a vieţii pe care îl avem
în vedere. Abilităţile de viaţă ale unui copil vor viza dezvoltarea personalităţii copilului,
inteligenţa sa emoţională, abilităţile sociale și structurile cognitive. În general, prin abilităţi se
înţelege «comportamentul controlat care duce la atingerea unor ţeluri, îndeplinirea unor
obligaţii sau abordarea unor situaţii».
adolescenţii aflaţi în circumstanţe de viaţă defavorabile cu abilităţi care să-i ajute să facă faţă
adversităţilor și să se dezvolte armonios ca adulţi adaptaţi și competenţi. Factorii de protecţie
au fost consideraţi mult timp variabile care reduc probabilitatea apariţiei unor comportamente
dezadaptative în condiţii de risc. Viaţa ne-a demonstrat că tinerii pot iniţia comportamente
indezirabile în ciuda protecţiei oferite.
2006 a reprezentat anul în care Strategia Lisabona relansată a dat rezultate atât la nivelul
statelor membre cât şi la nivel comunitar. Nivelul scăzut de educaţie şi părăsirea timpurie a
şcolii sunt considerate a fi factori care duc la sporirea riscului de a deveni şomer şi de a intra în
şomajul pe termen lung. Studiile disponibile arată că un număr foarte mic dintre cei care
părăsesc şcoala de timpuriu sunt reintegraţi în educaţie sau participă la programe de formare
profesională continuă.
Fenomenul în ansamblul său are un impact negativ direct asupra competitivităţii şi calităţii
capitalului uman, dar şi asupra ansamblului. societăţii, întrucât lipsa de cunoştinţe şi abilităţi
determină o dezvoltare socială şi economică lentă. (Sursa POSDRU 2007-2013).
4
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Elevii sunt antrenaţi în activităţi educative diverse organizate la nivel local, judeţean, naţional
şi internaţional. Exemplele pozitive există, din păcate însă mai puţin vizibile decât situaţiile
negative. Oportunităţile de asemenea sunt numeroase şi probabil că până la mult așteptata
reformare a sistemului, paşii mărunţi porniţi dinspre copii şi părinţi sau dinspre comunităţi mici
pot genera mult doritele bune practici promovate şi acceptate la nivel naţional. (Sursa : –
Studiu exploratoriu – Nevoi emergente ale copiilor din Romania).
Grupul ţintă al proiectului a fost format din copii aflaţi în situaţii de risc, din grupa de vârstă 13-
18 ani, proveniţi din următoarele categorii:
Copii proveniţi din familii dezorganizate, cu domiciliul în mediul rural al judeţului Buzău
Copii din mediul rural proveniţi din familii cu situaţie economică precară ;
5
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Activitatile proiectului:
Promovarea proiectului în rândul comunităţilor rurale
Organizarea unei reuniuni cu factorii interesaţi în dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale
copiilor aflaţi în situatie de risc
Selecţia grupului ţintă
Organizarea și desfășurarea campaniei de informare și conștientizare privind aspectele
legate de domeniul abilităţilor de viaţă și al decalajelor existente între diversele
categorii de copii și tineri și încurajarea implicării sociale a comunităţii ;
Dezvoltarea unei metodologii specifice de educare în domeniul dezvoltării abilităţilor
de viaţă ale copiilor aflati în situaţie de risc, bazată pe evaluarea nevoilor acestora ;
Implementarea activităţilor pilot prevăzute în metodologia de educare în domeniul
dezvoltării abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc ;
Dezvoltarea unui Ghid metodologic de educaţie non-formală
1. Promovarea proiectului în rândul comunităților rurale care înregistrează cel mai mare
număr de copii proveniți din familii dezorganizate și din familii cu situație economică precară
6
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
7
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
A fost organizat câte un forum local - atelier de lucru în cadrul fiecărei comunităţi rurale
selectate în proiect (Berca, Beceni, Smeeni și Lopătari). La fiecare forum local derulat, au
participat :
Reprezentanţi ai managementului unităţilor școlare
cadre didactice
copii aflaţi în situaţii de risc din grupa de vârstă 13-18 ani
reprezentanţi ai administraţiei publice locale
reprezentanţii comitetelor de părinţi din unităţile de învăţământ
Forumurile locale au fost organizate în cadrul sălilor puse la dispoziţie de către unităţile de
învăţământ locale și au avut următoarea tematică de prezentare/discuţie/dezbatere:
rolul și modalităţile de acţiune și intervenţie a comunităţii locale în scopul sprijinirii
procesului de dobândire a deprinderilor de viaţă de către categoriile defavorizate de
copii din comunitate.
8
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Fiecare atelier de lucru a urmărit totodată, identificarea principalelor arii de intervenţie din
domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc, printr-un proces
participativ al tuturor actorilor și factorilor locali interesaţi, care au lucrat împreună (în echipe
de lucru) pentru a identifica obstacolele, oportunităţile, resursele locale precum şi căile cele
mai potrivite pentru îmbunătăţirea abilităţilor de viaţă ale copiilor în scopul dezvoltării
personalităţii, a talentelor, a abilităţilor mentale, sociale, fizice de pregătire pentru viaţă.
Rezultatul principal al desfășurării procesului participativ din cadrul celor 4 forumuri locale a
constat în identificarea concretă a nevoilor de învăţare ale copiilor din grupul ţintă, respectiv
necesitatea dezvoltării competenţelor cognitive, a abilităţilor de administrare, a abilităţilor de
raportare la societate și a deprinderilor de dăruire și muncă.
Având în vedere interesul și nevoile de învaţare identificate în rândul copiilor din grupul ţintă
participanţi la Forumurile locale din fiecare comunitate, în cadrul acţiunilor de dezbatere în
plen s-a decis ca în cadrul Programului pilot de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării
abilităţilor de viaţă, să fie susţinute cursuri de educaţie non-formală în tematicile: Comunicare,
Acceptarea diferenţelor, Luarea de decizii, Rezolvarea problemelor, Gândirea critică,
Autoînvaţarea, Autoresponsabilizarea, Stabilirea obiectivelor, Planificarea Carierei, Dezvoltare
Comunitară, Voluntariat, Egalitatea de Șanse.
9
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
comunităţile rurale BERCA, BECENI, LOPĂTARI, SMEENI. Astfel, în cadrul acestei activităţi au
fost dezvoltate suporturi de curs pentru toate cele 12 module de formare mai sus menţionate,
astfel încât cursurile de educaţie non-formală să acopere toate nevoile identificate în rândul
grupului ţintă.
Suporturile de curs au fost realizate ţinând cont de puterea de înţelegere a grupului ţintă
căruia i se adresează și contin: prezentarea teoretică a noţiunilor, exercitii de grup, cadre de
lucru pentru dezvoltarea personală, jocuri de rol, povești tematice, diverse fotografii sugestive.
La nivelul fiecărei dintre cele 4 comunităţi rurale selectate, a fost implementat Programul Pilot
de educaţie non-formală dezvoltat în cadrul proiectului. În acest sens, în cadrul fiecărei unităţi
de învăţământ participante la proiect, au fost derulate activităţi de educaţie non-formală ce au
avut ca tematică și suport modulele de curs elaborate, respectiv :
Luarea deciziilor
Comunicare
Acceptarea diferenţelor
Rezolvarea problemelor
Gândirea critică
Autoresponsabilizarea
Autoînvăţarea
Egalitatea de șanse
Stabilirea obiectivelor
Planificarea Carierei
Dezvoltare Comunitară
Voluntariat
LUAREA DECIZIILOR
10
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Activităţi:
COMUNICAREA
Obiective curs :
Cunoaşterea şi utilizarea unor forme şi strategii de comunicare, adecvate unei
diversităţi de situaţii concrete;
Adaptarea propriei comunicări în direcţia rezolvării conflictelor şi a utilizării eficiente a
acestora;
Valorificarea capacităţilor de prezentare şi de ascultare, în comunicarea publică;
Utilizarea unor tehnici de ascultare activă;
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare asertivă.
Bariere în comunicare
Ascultarea activă
Comunicarea asertivă
Activităţi:
Frontale:
Au fost reactualizate şi consolidate cunoştinţele referitoare la comunicare;
Percepţia interpersonală în situaţia de grup: imagine de sine. Fiecare participant scrie pe foaia
cu numele colegului un "portret" format din 5 atribute. Elevul emite celorlalţi 4 "portretul"
astfel realizat şi primeşte, la rândul său, portretul pe care i l-a făcut fiecare coleg.
Este prezentată câte o situaţie concretă pentru fiecare grupă. Pentru aceasta au completat
câte un răspuns pentru fiecare stil de comunicare prezentat: stilul pasiv stilul agresiv, stilul
asertiv.
Individuale:
Participanţii completează, fiecare pe foaia sa, ariile ferestrei proprii prin confruntarea
"autoportretului" cu "portretele" făcute de colegi;
Completarea fişei cu tema Steaua respectului de sine;
Există scrise pe cartonaşe cuvinte care exprimă diferite stări emoţionale(tristeţe, bucurie, frică,
indiferenţă,etc.). S-au anunţat 4 voluntari. Fiecare dintre aceştia a ales câte un cartonaş şi a
recitat primele nouă litere ale alfabetului, folosind factorii paralingvistici(volumul vocii, viteza,
12
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
ACCEPTAREA DIFERENŢELOR
Obiective curs :
Identificarea diferenţelor individuale în vederea dezvoltării personale;
Analizarea stereotipiilor şi prejudecăţilor care apar la nivel individual şi la nivelul
comunităţii locale;
Valorificarea diferenţelor individuale în optimizarea relaţiilor interumane;
Familiarizarea cu reacţii tolerante/intolerante;
Dezvoltarea inteligenţei emoţionale.
Activităţi:
Frontale:
Au fost reactualizate şi consolidate cunoştinţele referitoare la diferenţele dintre oameni,
utilizându-se şi un exerciţiu de spargere a gheţii- „Sfoara - eu şi ceilalţi, noi”;
Jocul –Eu de ce NU, prin care s-a subliniat importanţa acceptării diferenţelor de ordin social,
fizic, etnic, religios. Elevii au fost puşi în situaţii diverse de neacceptare. Au fost identificate
consecinţele de ordin social şi emoţional.
Poveste terapeutică - “Balul florilor”. Elevii ascultă povestea şi apoi pe grupe identifică
comportamente viabile şi neviabile şi consecinţele acestora.
13
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Individuale:
Participanţii completează, fiecare pe foaia sa, asemănările şi deosebirile dintre ei şi alte fiinţe;
se analizează răspunsurile
Completarea chestionarului „Inteligenţa emoţională”;
Reflecţii personale asupra temei
REZOLVAREA PROBLEMELOR
Obiective curs :
Cunoaşterea conceptului rezolvarea de probleme din perspectiva vieţii cotidiene;
Adaptarea planului de rezolvare de probleme personale şi situaţiile concrete;
Valorificarea experienţei personale;
Utilizarea modalităţilor de rezolvare de probleme;
Dezvoltarea abilităţilor de cooperare.
Activităţi:
Frontale:
Au fost reactualizate şi consolidate cunoştinţele referitoare la rezolvarea de probleme;
Jocul – Problema - Provocarea, prin care elevii interpretează situaţii problematice din viaţa lor.
Studiu de caz. Este prezentată câte o situaţie concretă pentru fiecare grupă. Pentru aceasta
identifică: ce ştiu, ce nu ştiu, cum procedez.
14
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
„Povestea Cristinei” – fiecare grupă analizează o situaţie conflictuală, face o ierarhizare după
criteriul vinovăţiei.
Individuale:
Participanţii completează, fiecare pe foaia sa, importanţa rezolvării de probleme. Răspunsurile
sunt analizate în plen şi clasificate;
Completarea fişei cu tema Eu şi problemele mele- identificarea aspectelor cele mai grele şi a
celor mai uşoare în abordarea unei situaţii problematice;
Fiecare participant este rugat să-şi analizeze propria modalitate de rezolvare de probleme:
metoda pisicii vs. metoda maimuţei
Reflecţii personale asupra temei
GÂNDIREA CRITICĂ
Obiective curs :
Formarea abilităţilor elevilor de a gândi deschis, critic şi constructiv, de a prefigura
diverse perspective;
Dezvoltarea capacităţii elevilor de a accepta puncte de vedere raţionale, de a tolera
diversitatea şi disonanţa;
Capacitatea de analiză a faptelor, de producere şi de organizare a ideilor, de apărare a
deciziilor, de evaluarea a argumentelor şi de rezolvare de probleme;
Formarea abilităţilor de învăţare prin cooperare, de participare la dezbateri, de
sintetizare a ideilor provenite din surse diferite.
Metode utilizate: Mozaic, SINELG, predicţia pe baza unor termeni daţi, Ştiu/Vreau să ştiu/Am
învăţat, reţeaua de discuţii, Gândiţi /Lucraţi în perechi/Comunicaţi, Metoda pălăriilor
gânditoare, jurnalul dublu,
15
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Activităţi:
Frontale:
Au fost prezentate cunoştinţe despre gândirea critică – ce este gândirea critică, valenţe ale
gândirii critice, caracteristicile acesteia, definiţiile gândirii critice.
Elevii au evaluat corect factorii pe care i-au luat în considerare atunci când au făcut diferite
alegeri.
Prezentarea tuturor materialelor realizate de către elevi, atât individual cât şi în grup, în faţa
tuturor participanţilor.
Metoda Pălăriilor gânditoare. În acest caz elevii au fost puşi în situaţia de a analiza fiecare idee
din cele şase perspective: ce ştim, ce e bine, ce nu e bine, ce simţim, ce alternative avem, ce
alegem în legătură cu o idee.
Individuale:
Fiecare elev a citit independent un scurt articol intitulat Comunicarea nonverbală, folosind
METODA SINELG. Fiecare elev a înţeles exact sarcinile de lucru, dovadă fiind modul în care
aceştia au completat tabelul aparţinând acestei metode.
Fiecare elev a avut de formulat o poveste cât mai interesantă pe care i-a sugerat-o patru
termeni daţi, apoi s-a întors spre persoana de alături şi i-a prezentat povestea la care s-a
gândit.
S-a folosit metoda Ştiu/Vreau să ştiu/ Am învăţat, care este folosită, în special, pentru lectura
textelor informative şi poate fi utilizată pentru a dirija lectura. Elevii au primit fişe cu acest
tabel. După ce elevii au notat tot ceea ce ştiau despre tema propusă, au prezentat ideile în
faţa celorlalţi.
AUTORESPONSABILIZAREA
Obiective curs :
Cunoaşterea conceptului autoresponsabilitate din perspectiva vieţii cotidiene;
Adaptarea planului de rezolvare de probleme din perspectiva autoresponsabilizării;
Valorificarea experienţei personale;
Utilizarea atitudinii pozitive şi a gândului bun;
Dezvoltarea abilităţilor de cooperare.
16
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Activităţi:
Frontale:
Au fost reactualizate şi consolidate cunoştinţele referitoare la luarea deciziei, comunicare,
acceptarea diferenţelor, rezolvarea de probleme, gândire critică; de asemenea sunt trecute în
revistă
Individuale:
Participanţii completează, fiecare pe foaia sa,cuvinte cheie pentru conceptul
autoresponsabilizare. Răspunsurile sunt analizate în plen şi clasificate;
Completarea fişei cu tema Eu şi un eşec- identificarea unui eşec, a reacţiei şi trăirii emoţionale;
Aplicarea chestionarului „Cât de puternic eşti”. Rezultatele şi interpretarea sunt discutate în
plen.
17
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
AUTOÎNVĂŢAREA
Obiective curs :
Dobândirea abilităţilor de utilizare a informaţiilor în procesul de învăţare;
Analizarea stilurilor de învăţare care pot conduce la obţinerea succesului
Cunoaşterea şi adaptarea la noi strategii de învăţare;
Exersarea abilităţilor de învăţare critică, creativă şi eficientă în vederea obţinerii reuşitei
personale şi profesionale;
Identificarea relaţiei dintre calităţile personale, valorile personale şi reuşita personală;
Stimularea interesului pentru învăţarea permanentă într-o lume în schimbare
Activităţi:
Frontale:
Pentru început, elevilor li s-a explicat necesitatea ca în şcoală elevul să fie instrumentat pentru
a deveni managerul propriei activităţi de învăţare, aceasta însemnând: planificarea şi
organizarea muncii intelectuale; programarea eficientă a ritmului de studiu prin raportare la
timpul disponibil, experienţele de succes în domeniu, factorii de mediu; automotivare pentru
studiul constant, intensiv, potrivit situaţiei concrete; obişnuinţa antrenamentului focalizat al
proceselor, activităţilor şi condiţiilor psihologice generale.
S-au clarificat noţiunile de învăţare şi autoînvăţare, printr-o discuţie într-un mod foarte
deschis, încurajând participanţii pentru a-şi prezenta propriul punct de vedere. Participanţii au
fost liberi să îşi exprime satisfacţia sau lipsa de satisfacţie faţă de învăţare sau educaţie în
general. S-a evidenţiat importanţa însușirii metodei de învăţare.
18
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Pe grupe(4-5 membri):
O primă aplicaţie care s-a desfăşurat a avut ca principale obiective de a evidenţia importanţa
luării notiţelor în mod eficient, de a exersa un model de luare eficientă a notiţelor. S-a insistat
pe faptul că modul în care sunt luate notiţele are un efect important asupra eficienţei învăţării.
Pe baza fişei “ Un model de luare a notiţelor”, elevii vor completa secţiunile 1, 2 şi 3, pe baza
a ceea ce s-a discutat. Practic, ei au avut de luat notiţe despre luarea notiţelor. Sistemul de
luarea a notiţelor care s-a utlizat este sistemul T sau sistemul Cornell. Acest sistem are succes
pentru că este simplu şi eficient, putând fi utilizat atât de elevi, cât şi de studenţi.
Elevii au desfăşurat jocuri de memorie. Există diferite metode care ne pot ajuta să memorăm
informaţii, iar participanţii le-au aplicat pe unele dintre ele. Fiecare grupă şi-a ales două dintre
tehnicile descrise în fişă şi le-au folosit pentru un conţinut ce trebuia să-l memoreze pentru
şcoală.
Alte tehnici de studiu despre care s-a discutat au fost schema şi rezumatul. Pentru această
activitate, s-a ales o lecţie pe care o aveau de pregătit elevii pentru şcoală.
Astfel, au fost exersate cele două tehnici de studiu, care s-au dovedit a fi foarte eficiente – a
face o schemă şi un rezumat. Li s-a explicat elevilor că o schemă conţine subiectele principale
ale unui text. De regulă, este organizată într-un mod ierarhic cu teme şi subteme. Cuprinsul
unei cărţi este un exemplu de schemă. Rezumatul este o variantă extinsă a schemei, este o
tehnică foarte eficientă de organizare şi recapitulare a materialului.S-au prezentat schemele şi
rezumatele realizate de către fiecare grupă.
Individuale:
O primă aplicaţie pentru activitatea individuală a constat în întocmirea unui Program pentru
gestionarea optimă a timpului. S-a discutat despre planificare, monitorizare şi evaluare ca
strategii de control ale învăţării şi despre modul de a realiza un calendar de studiu pentru un
interval de timp de o săptămână. Fiecare elev a întocmit un astfel de program de gestionare
optimă a timpului. Concluzia acestei aplicaţii a fost că aceste strategii sunt definitorii pentru un
expert în învăţare şi utilizarea lor îţi dă şanse de a avea succes.
S-a aplicat Chestionarul referitor la stilurile de învăţare. În situaţia în care fiecare elev cunoaşte
propriul stil de învăţare, pot fi eliminate obstacolele învăţării, se poate optimiza învăţarea prin
adoptarea unui mod personal.
EGALITATEA DE ȘANSE
Obiective curs :
Conştientizarea egalităţii în drepturi a femeilor şi bărbaţilor;
Formarea unei atitudini pozitive faţă de diferenţele dintre indivizi;
Perceperea discriminării, inclusiv a celei bazate pe rasă, ca o încălcare a drepturilor
omului;
Familiarizarea elevilor cu formele de luptă împotriva discriminării;
Conştientizarea efectului negativ al prejudecăţilor şi al stereotipurilor; sesizarea lor în
propria atitudine şi în atitudinea şi comportamentul membrilor comunităţii din care fac
parte elevii.
19
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Activităţi:
Frontale:
S-au clarificat mai mulţi termeni de genul “egalitate în drepturi”, “egalitate de
gen” “egalitate de şanse”. Ideea centrală care a fost pusă în evidenţă a fost aceea că accesul la
sănătate, cultură şi informare trebuie să fie nediscriminatoriu.
S-au prezentat bune practici din sistemul de educaţie pentru susţinerea şi promovarea
egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi, dar şi unele cauze pentru care uneori educaţia nu
oferă egalitate de şanse (sărăcia, mirajul strainătăţii- pentru care mulţi copii părăsesc şcoala de
timpuriu, copiii care diferă între ei, copiii şi tinerii cu nevoi educaţionale speciale,etc).
În cadrul discuţiilor despre discriminare, s-au prezentat exemple concrete pentru fiecare tip de
discriminare(discriminare directă, indirectă, discriminare pozitivă, hărţuire).
Au fost desfăşurate jocuri şi exerciţii, care au avut ca scop dezvoltarea capacităţilor empatice
faţă de persoanele cu diferite deficienţe. Exerciţiile de acest fel pot servi ca pregătire a clasei
pentru primirea în colectiv a unui elev cu deficienţe fizice. Exemplu pentru situaţia unei
persoane cu deficienţe de vedere: a fost legat la ochi un participant. În decursul a 15 minute s-
a continuat lecţia în ritm normal, fără a acorda atenţie celui care nu vedea nimic. A urmat o
serie de răspunsuri la întrebarea cum s-au simţit colegii lui de clasă în această situaţie şi ce-ar
putea ei întreprinde pentru a-l ajuta.
S-a desfăşurat un joc ce a avut ca obiectiv, conştientizarea erorii perceperii diferenţelor drept
motive de conflict. Formatorul numea o categorie de oameni. Cei care considerau că fac parte
din categoria respectivă, se ridicau în picioare, iar ceilalţi elevi îi aplaudau.Exemple: Să se ridice
în picioare cei care preferă să-si înceapă ziua de lucru dis-de-dimineaţă sau Să se ridice în
picioare cei care consideră că fac parte din lumea "sărăntocilor”.
20
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Li s-a citit elevilor povestea intitulată Povestea Vesnei. Elevii au avut de răspuns în scris la
întrebări legate de mesajul poveştii. Roportorii vor prezenta răspunsurile fiecărei grupe.
Individual:
Formatorul a scris pe tablă câteva categorii de oameni (bătrâni, fete, băieţi, persoane
handicapate, etc), iar elevii au fost rugaţi să sugereze idei pentru descrierea acestora (" Fetele
sunt visătoare", "Bătrânii sunt cicălitori" etc.). S-au însumat părerile lor, stabilind legături între
aceste categorii şi s-a decis împreună cu elevii dacă atributele menţionate sunt pozitive,
negative sau neutre. Apoi s-a menţionat distincţia dintre stereotip (dăunător în relaţiile
interumane) şi generalizare (utilă în procesul de cunoastere).
STABILIREA OBIECTIVELOR
Obiective curs :
21
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Activităţi:
Frontale:
S-a purtat o discuţie despre ceea ce înseamnă dorinţe şi obiective. Elevii au înţeles că acest pas
al transformării dorinţelor în obiective este un demers foarte util, atât în viaţa personală, la
şcoală, cât şi mai târziu în viaţa de adult, că o viaţă organizată, cu obiective clare şi cu un bun
management al timpului şi al resurselor personale, maximizează eficienţa si reduce la
minimum energia consumată. Atunci când îţi faci un plan, când vrei să ajungi undeva şi
stabileşti fiecare pas pe care trebuie să-l faci pentru a ajunge acolo, te simţi cu adevărat liber.
Faptul ca eşti stăpân pe propria viaţă, te face să fii liber.
22
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Individuale:
Exerciţiul Copacul dorinţelor. Elevii au avut de notat pe o foaie de hârtie câteva lucruri pe care
şi le-au propus să le facă în trecut, împărţindu-le în 2 categorii: cele pe care trebuia să le facă
pentru că aşa voiau părinţii, sau prietenii sau oricine altcineva, în afara de ei, iar în cealaltă
categorie lucrurile pe care şi le-au propus să le realizeze pentru că îşi doreau ei cu adevărat. S-a
pus în evidenţă apoi, procentul de îndeplinire a obiectivelor din fiecare dintre cele două
categorii, ajungându-se la concluzia că succesul îl obţii atunci când îţi doreşti cu adevărat să
îndeplineşti acel obiectiv.
Exerciţiul Lista valorilor mele. Valorile fiecăruia au fost descoperite, realizând o ierarhizare a
acestora, după ceea ce îi ghidează în viaţă, alegând ordinea importanţei lor pentru fiecare. Li s-
a dat o listă cu lucrurile pe care tinerii le consideră importante. Ca sarcină de lucru, au avut să
le aşeze în ordinea importanţei (de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă). Li s-a
explicat că trebuie să încerce să evaluezi ceea ce este cu adevărat important pentru ei
personal, şi nu ceea ce spun alţii că este important.
Ca aplicaţie pentru descoperirea unei laturi a personalităţii, li s-a aplicat elevilor chestionarul
pentru identificarea temperamentului – latura dinamico- energetică personalităţii.
23
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
PLANIFICAREA CARIEREI
Obiective curs :
24
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Activităţi:
Frontale:
Elevii au înţeles că activităţile de orientare urmăresc dezvoltarea personală şi înzestrarea
tanărului cu cunoştinţe şi abilităţi necesare pentru realizarea unui management eficient al
propriei cariere.
Acest fapt se impune cu necesitate în condiţiile unei pieţe de muncă flexibile, cu cerinţe care
evoluează în permanenţă: sporeşte complexitatea sarcinilor ce trebuie îndeplinite; creşte
numărul şi complexitatea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor ce trebuie exercitate în
cadrul locurilor de muncă; se exercită o presiune crescută asupra individului de a lua o serie de
decizii în mod individual; se accentuează rolul abilităţilor de comunicare eficientă; se impune
tot mai multă iniţiativă, motivaţie si flexibilitate în exercitarea sarcinilor de muncă.
Aceste competenţe dobândite permit exercitarea unui control asupra propriei dezvoltări şi
asigură flexibilitate în managementul carierei.
Oferirea de cât mai multe informaţii care să vină în sprijinul elevilor pentru a putea răspunde la
unele întrebări, astfel încât ele să contribuie la parcurgerea etapelor dezvoltării carierei:
Cine sunt eu? Ce pot să fac? Ce vreau?
Ce stiu despre profesii? Ce meserie mi se potrivește?
Ce decizie am luat? Cum o pot pune în practică?
Cum îmi caut un loc de muncă? Cum îl păstrez?
Exerciţiul Afişul pe spate. S-a cerut fiecărui participant să noteze pe o foaie de hârtie trei
calităţi personale. Foaia este lipită pe spatele fiecăruia cu partea scrisă în jos, astfel încât
nimeni să nu poată citi ce este scris. Fiecare participant s-a plimbat prin clasă şi a notat câte un
lucru bun, pozitiv(calitate) pe foaia de pe spatele fiecăruia dintre colegi.
După ce elevii au scris fiecăruia dintre colegi, foile s-au dau jos şi aceştia au citit mesajele
primite. S-a discutat despre concordanţa dintre părerea proprie despre sine şi părerilor
celorlalţi.
Individuale:
Exerciţiu de autocunoaştere. Fiecare participant a realizat un inventar al calităţilor proprii,
fiindcă acestea trebuie valorificate în exercitarea profesiei pe care şi-o va alege. Pentru a face
acest lucru e necesar să parcurgă o etapă de autocunoaştere, care îi va permite să
conştientizezi aspectele legate de propria identitate.
25
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Au prezentat cel puţin o activitate sau o situaţie în care aceste abilităţi au fost formate şi
dezvoltate: activităţi şcolare, activităţi culturale/sportive, hobby-uri, s.a.
Chestionarul pentru identificarea intereselor, a reprezenta un mod uşor prin care elevii şi-au
putut descoperi domeniul de interese, acele tipuri de activităţi pe care le pot realiza
întotdeauna cu plăcere şi eficienţă.
Exerciţiu de identificare a valorilor. Dintr-o enumerate de valori, elevii au subliniat trei valori
pe care le-au considerat foarte importante pentru ei în alegerea unui loc de muncă. Li s-a
explicat faptul că pot alege, ţinând cont de modul în care îşi trăiesc viaţa şi le-ar plăcea să
trăiască în continuare.
Exerciţiu Proiect de viitor, a avut ca obiectiv determinarea pasilor traseului educaţional pe care
ar trebui să-l urmărească fiecare participant. Pe linia ascendentă, elevii au trecut cât mai multe
etape şi experienţe legate de formările educaţionale pe care le vor urma, dar şi formările
practice (spre exemplu voluntariat sau angajare pe perioada vacanţelor şcolare). Acest
exerciţiu îi va ajuta să-şi stabilească obiective pe termen scurt şi pe termen lung, care vor avea
ca finalitate obţinerea carierei profesionale dorite de fiecare.
Exerciţiul Job-ul meu ideal. În construcţia carierei un lucru foarte important este să te
proiectezi in viitor. De aceea, le-am propus elevilor să se gândească la felul în care ar arăta
locul lor de muncă ideal şi să-l descrie, precizând: atribuţiile pe care le vor avea, programul,
stilul de lucru, mediul în care vor lucra, stilul de viaţă pe care îl permite, recompensare.
DEZVOLTARE COMUNITARĂ
Obiective curs :
Identificarea noţiunilor: om, societate, comunitate;
Definirea dezvoltării comunitare
Identificarea tipurilor de abordare a comunităţii
Stabilirea etapelor procesului de dezvoltare comunitară
Definirea conceptului de actor social
Enuntarea tipurilor de participare intr-o comunitate
În cadrul cursului au fost susţinute următoarele teme :
Noţiunile de om, societate, comunitate
Dezvoltarea comunitară
Tipuri de abordare comunitară
Conceptul de actor social
Tipuri de participare intr-o comunitate
26
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Activităţi:
Individuale:
Au fost reactualizate şi consolidate cunoştinţele referitoare la om, societate si comunitate,
precum si diferenţele dintre oameni, utilizându-se şi un exerciţiu de autocunoaştere, “Cine
sunt eu?”
Jocul -,,Lista de valori,, prin care s-a experimentat în plan concret conceptul de comunitate.
Elevii au ales dintr-o lista de valori unanim acceptate un număr de 14, in ordinea preferinţelor.
Impreună cu lectorul, elevii au identificat principalele valori care sunt prezente la majoritatea
cursantilor, valori care constituie liantul unei comunităţi
Reflecţii personale asupra temei
VOLUNTARIAT
Obiective curs :
Informarea cu privire la conceptul de voluntariat;
Prezentarea unor elemente esentiale despre istoricul voluntariatului
Identificarea sarcinilor voluntarilor
Informare cu privire la managemntul voluntarilor
Enunţarea responsabilităţilor voluntarilor
În cadrul cursului au fost susţinute următoarele teme :
Noţiunile de voluntar, voluntariat
Voluntariatul în istoria antică
Sarcinile şi responsabilităţile voluntarului
27
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Activităţi:
Individuale:
Prin metoda brainstorming, au fost identificate principalele caracteristici care definesc
voluntariatul.
Cu ajutorul unui chestionar, elevii au identificat trei calitati personale ,care i-ar ajuta în
postura de voluntar, alte trei caliăţi care le-ar fi necesare, precum şi trei calităti pe care le
identifică la colegul de lângă ei. Scopul exerciţiului este de cunoaştere a resurselor personale
necesare în voluntariat.
Aplicatie practică - fiecare elev identifică un caz din istoria personală în care a acţionat ca un
voluntar, iar intervenţia sa directă a ajutat o persoană sau o familie.
Aplicatia se face cu ajutorul unui chestionar care se completează individual de fiecare elev.
Cazurile sunt prezentate public, iar elevii îşi expun opinia cu privire la fiecare caz în parte. Sunt
identificate şi alte soluţii.
Obiective specifice:
Dezvoltarea abilităţilor elevilor, de identificare, analiză şi valorificare a resurselor
informaţionale cu care au intrat în contact;
Valorizarea critică şi selectivă a informaţiilor;
Încurajarea autonomiei intelectuale a elevilor, a spiritului de iniţiativă şi de
colaborare;
Dezvoltarea abilităţilor de implicare a elevilor în realizarea şi prezentarea unor
materiale, în depăşirea barierelor de comunicare;
Exprimarea liberă a elevilor prin cele mai diverse mijloace.
28
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
ITEM 3 - “Cum m-am simţit în cadrul grupului?”- majoritatea respondenţilor spun că s-au simţit
„Relaxat” - 85,11%, 18,50% s-au simţit „Apreciat”, sub 5% au optat pentru „Valorificat”,
„Stimulat” şi „Foarte bine”.
29
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
18.50% Relaxat
Apreciat
Stimulat
85.11%
Valorificat
Foarte bine
4.21% 0.60%
Foarte bună
95.19% Bună
Medie
ITEM 5 - „Cum consideraţi că a fost organizarea întâlnirii?” majoritatea celor care au răspuns
consideră că aceasta a fost „Foarte bună” – 94,14, iar 5,86% dintre respondenţi consideră că
aceasta a fost „Buna” sau „Medie”
5.71% 0.15%
Foarte bună
94.14% Bună
Medie
30
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Asociaţia Formare, Dezvoltare, Asistenţă – FORDA Buzău este persoană juridică de drept
privat, independentă, fără scop lucrativ, neguvernamentală şi apolitică, ce funcţionează în
conformitate cu reglementările Ordonanţei nr. 26/2000 completată cu Legea 246/2005 şi în
baza statutului său.
Servicii de consultanţă, asistenţă, instruire, acces direct la resurse furnizate gratuit sectorului
neguvernamental, respectiv :
consiliere juridică şi asistenţă în înfiinţarea de ONG –uri,
asistenţă în elaborarea cererilor de finanţare,
asistenţă privind managementul proiectelor cu finanţare nerambursabilă,
asistenţă în implementarea procedurilor de achiziţii, în elaborarea rapoartelor tehnice
şi financiare,
organizarea de evenimente de vizibilitate destinate sectorului neguvernamental,
cursuri de formare profesională în domeniile -Managementul proiectelor, Dezvoltare
comunitară, Cultura organizaţională, Managementul Resurselor Umane, Planificare
Strategică, Planul de afaceri pentru ONG-uri ;
31
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
32
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
Bibliografie:
www.singuracasa.ro
www.copiisitineri.ro
33
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
34
Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă
35