P E R S O N A L I T A T E A L F A

ȘCOLILE
AU
MURIT
M A N I F E S T U L # 1

-2-
SARI ÎN BARCA DE SALVARE SAU
SCUFUNDĂ-TE
ÎNAINTE SĂ SPUI ‘TRIGONOMETRIE’

3
 Mă plimb printre oameni şi aud foarte des plângeri. Că nu sunt bani,
că nu sunt slujbe bine plătite, că banii nu ne ajung, că după ce venim de la
muncă nu mai avem timp şi energie pentru dezvoltarea noastră personală,
pentru evoluţia noastră, pentru corpul, mintea şi sufletul nostru.

Unul din citatele ce îmi rezonează în minte permanent din clipa în care
l-am auzit este:

Cine dă libertatea în schimbul siguranţei, nu le

merită pe niciuna şi le va pierde pe ambele. (Ben
Franklin)

Care este subînţelesul acestui citat?

Este mult mai comod să aştepţi să ţi se spună ce să faci decât să te
ridici cu responsabilitate şi să faci singur alegerile în viaţa ta.
Din cauza aceasta mergem cuminţi la şcoli şi facem ce ni se spune,
ne uităm obedient la televizor şi cumpărăm ce ni se recomandă, ascultăm
de autoritate şi ne comportăm cum “trebuie”.

4
 Apoi ajungem la vârsta adultă cu aproape nicio abilitate cu adevărat
necesară dezvoltată, alergăm ca disperaţii după o “slujbă” care să ne per-
mită să ne plătim facturile şi să ieşim o zi din weekend în oraş.

Între 14 şi 19 ani se formează personalitatea. În acei ani toţi am fost şi

suntem într-o bancă a unei săli de clasă, de dimineaţa până după prânz.
Ce facem cu energia din corpul nostru? Ce facem cu nevoia de bază
a fiecărui om de mişcare? Dacă sărim cu picioarele pe bancă suntem ele-
mente perturbatoare, iar autoritatea ia măsuri împotriva noastră.
Ce învăţăm de fapt în aceşti ani mulţi de scoală?
ü să respectăm autoritatea şi să fim obedienţi

ü să ne facem temele sub ameniţarea pedepsei

ü orice greşeală este penalizată şi atrage consecinţe neplăcute

ü scrie corect

ü cumpără ce cumpără şi alţi colegi de la haine la telefoane

ü nu pune întrebări

ü nu încerca să ieşi din norme şi reguli

ü nu te fă de ruşine cu nimic

ü MERGI LA FACULTATE.

Ceea ce ne duce la urmatorul pas al poveştii noastre: minunata facul-

tate. C.G. Jung (unul dintre cei mai buni psihologi din lume şi una din
personalităţile marcante ale mileniului trecut) spunea că:

Puterea exemplului nu este doar o metodă de

educaţie, ci este SINGURA metodă.

Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că dacă profesorul care mă învaţă

pe mine să reuşesc în viaţă nu a făcut el însuşi cu succes lucrurile pe care
mi le doresc eu în viaţă, NU VA PUTEA SĂ MĂ ÎNVEŢE PE MINE SĂ OBŢIN CE

5
VREAU! Aşa cum o persoană fără carnet de şofer nu mă poate învăţa să
pilotez un bolid de Formula 1.

Şi acum mergem la partea interesantă a poveştii. Am discutat mai

sus cam ce ne învaţă la şcoli.
Acum am să îţi dau o listă cu lucrurile pe care oamenii şi le doresc
sau domeniile vieţii în care oamenii au probleme sau vor să atingă succesul.
Domeniile mari în care oamenii au probleme majore în viaţa de zi cu zi:

✓ banii
✓ sănătatea (sport, alimentaţie, somn)
✓ sexualitatea (relaţii de cuplu, sex)
✓ socializarea
✓ vocaţia (scopul în viaţă)
✓ leadership-ul
✓ iubirea
✓ psihologia
✓ creativitatea
✓ controlul mental şi emoţional
✓ spiritualitatea.

Te rog spune-mi, unde în şcoală sunt acei profesori, acele materii

care te învaţă să faci aceste lucruri bine?
Şi dacă şcolile şi facultăţile ne răpesc vreo 18 de ani din viaţă, de la 7
la 25, cum se face că ne oferă un rahat în schimb?
Sistemul e făcut să scoată oameni mediocri, pentru slujbe mediocre
care să se potrivească cu o societate mediocră.
Şi dacă până acum a ţinut vrăjeala asta, odată cu criza economică nu
s-a mai putut ascunde rahatul sub covor. Nu mai e loc de mediocritate.
Mediocritatea moare de foame!
Pensionarii şi salariaţii bugetari care şi-au pus speranţa în sistem,
care şi-au vândut libertatea pentru acel sentiment de siguranţă şi-o iau în
bot şi acum nu mai au nici siguranţă şi nici libertate.

6
 Mai ţii minte citatul de la început? “Cine dă libertatea în schimbul si-
guranţei, nu le merită pe niciuna şi le va pierde pe ambele”.
Parcă începe să prindă sens.

În economia modernă care deja a început, nu mai e loc de mediocri-

tate. Din 5 firme, 4 vor da faliment şi va rămâne una, cea mai bună. Din 5
angajaţi într-o firmă vor rămâne 1 sau 2, cei mai buni, restul la gară.
Viitorul nu aparţine sistemului educaţional şi facultăţilor, ci oamenilor
care aleg să se autoeduce, să îşi dezvolte abilităţile şi talentele până la gra-
dul de măiestrie şi apoi să ofere valoare lumii.
Dacă lucrezi 8 ore pe zi şi banii oricum nu îţi ajung şi în acelaşi timp
nu mai ai energie să te autoeduci zilnic, să îţi dezvolţi abilităţile şi talentele
pentru ca să poţi oferi ceva valoros, ai o mare problemă.
Pentru că slujba şi banii nu te ajută decât să supravieţuieşti de azi pe
mâine şi când pierzi asta nu mai ai nimic. Aşadar, e timpul pentru schim-
bare.

7
 Oameni ca Seth Godin sau Ken Robinson avertizează lumea despre
aceste schimbări de câţiva ani deja. Ken Robinson spunea că facultăţile şi
sistemul actual educaţional se vor prăbuşi sub propria lor greutate.
Omenirea evoluează atât de rapid încât tot ce înveţi în anii de facul-
tate este depăşit în clipa în care ai ieşit din ea. Dacă nu ai muncit mult pe
lângă ca să te educi şi să îţi dezvolţi abilităţile ai pierdut degeaba câţiva ani
din viaţă.
Viitorul aparţine experţilor în domenii foarte diversificate care îmbină
talentul cu autoeducaţia şi pot să ofere valoare imensă oamenilor care au
nevoi şi sunt dispuşi să plătească pentru acea valoare.
Profesorii din şcoli şi facultăţi vor fi înlocuiţi de experţi care vor apărea
de peste tot în lume şi care cu pasiune, devotament şi perseverenţă vor
oferi lumii acele lucruri de care lumea are nevoie şi nu îi vor considera pe
oameni nişte oi tâmpite care trebuie duse la păscut zilnic, ci vor trata oa-
menii ca pe nişte fiinţe umane cu un potenţial extraordinar.

Câţiva din experţi şi site-urile cu care eu am crescut şi evoluat în

ultimii 10 ani:

✓ David DeAngelo
✓ Eben Pagan
✓ Brene Brown
✓ TED Talks
✓ Brandon Burchard
✓ Amazon.co.uk (de unde imi iau majoritatea materialelor educationale)
✓ Tim Ferrris
✓ Body for Life
Acestea sunt doar câteva din siturile, blogurile sau experţii care m-au
educat şi mă educă pe mine în continuare. Nu există facultate în lume care
să poată bate valoarea oferită de aceşti oameni şi site-uri. Şi asta e cheia
evoluţiei şi dezvoltării rapide: AUTOEDUCAŢIA.
Lucrurile se mișcă atât de repede încât deja poţi să vezi două poveşti
de succes despre educaţia care va înlocui actualul sistem educaţional:
Evolve a lui Paul Coman și Sex Systems al echipei noastre.

8
 Lumea care are ochi să vadă şi urechi să audă deja se pregăteşte
pentru noua eră educaţională. În acest an vei vedea multe cursuri online din
partea oamenilor din cele mai diferite şi ciudate domenii.

Noul val a pornit deja. Tu ce ai de gând să faci? Să te laşi dus de val

sau să fii persoana care generează noul val? Aştept feedback-ul tău despre
actualul şi viitorul sistem educaţional.
Vreau să fac un material pdf gratuit pe care să îl distribui cât mai mul-
tor oameni, iar în acest articol ai materialul iniţial. Vreau să ştiu părerile tale,
bune şi rele şi vreau să ştiu ce alte argumente putem aduce pro sau contra.

Salut Pera!
Din păcate ai dreptate, şcolile şi facultăţile chiar sunt pe moarte. După ce am citit
Robert Kiyosaki − “Tată Bogat Tată Sărac”, mi-am dat seama că şcoala nu m-a
ajutat cu nimic... Am un job full-time care îmi asigură bani cât să nu mor de foame,
un site de anunţuri imobiliare pe care l-am deschis după ce am citit cartea de mai
sus şi mă pregătesc şi de un magazin virtual. Păcat că nu am citit-o când eram mai
tânăr. Şi mai sunt şi la facultatea de psihologie. (Marian)

Felicitări pentru ceea ce faceţi. Eu sunt exemplul clar la ceea ce tu descrii mai
sus. Am 30 de ani, am făcut două facultăţi, un masterat şi anul ăsta sunt pe cale să
îmi termin doctoratul şi degeaba. Habar nu am care sunt abilităţile mele, am două job-
uri şi tot nu reuşesc să mă întreţin singură. Mi-aş fi dorit să aflu aceste lucruri privind
dezvoltarea abilităţilor în şcoală, dar niciodată nu e prea târziu, ca să închei într-un ton
optimist. Succes! (Diana)

Felicitări pentru ceea ce faceţi. Eu sunt exemplul clar la ceea ce tu descrii mai
sus. Am 30 de ani, am făcut două facultăţi, un masterat şi anul ăsta sunt pe cale să
îmi termin doctoratul şi degeaba. Habar nu am care sunt abilităţile mele, am două job-
uri şi tot nu reuşesc să mă întreţin singură. Mi-aş fi dorit să aflu aceste lucruri privind
dezvoltarea abilităţilor în şcoală, dar niciodată nu e prea târziu, ca să închei într-un ton
optimist. Succes! (Diana)

9
 Am un copil în clasa a VII-a, am avut nevoie de vreo 2 ani să-l conving că nu tre-
buie să înveţe exact cum au scris în clasă sau cum scrie în carte... mi-a luat ceva timp
până am reuşit să-l învăţ să gândească logic, să vizualizeze, să lucreze cu schiţe, să
înveţe ESENŢA, nu toate balivernele ce i se predau. Profesorii se pierd în detalii, de elevi
nici nu vorbesc... este foarte trist că aceşti copii termină liceul sau facultatea pe banii
părinţilor şi ei nu ştiu pe ce lume trăiesc... Nu au nici măcar idee ce vor să fie şi nimeni
nu este interesat dacă aceşti copii au sau nu au înclinaţie spre ceva... Concluzia e
foarte simplă: se doreşte o generaţie de mediocri care pot fi conduşi şi manipulaţi fără
nicio problemă. Cu respect, Nelli.

Este adevărat, sistemul educaţional este în cădere liberă de ceva vreme, e nevoie
cu siguranţă de o schimbare, şcoala trebuie să existe, specializările pe anumite dome-
nii de asemenea sunt foarte importante. E nevoie de experti, de oameni care au reu-
şit, care să poată transmite informaţia corectă. Puterea exemplului e cea mai impor-
tantă. (Alin)

Am făcut o facultate doar pentru diplomă, care să mă ajute în meseria pe care o

practic... să pot fi în regulă cu actele. Sunt pe cont propriu, iar facultatea nu m-a
ajutat aproape deloc, exceptând faptul că am întâlnit un prof care ne stimula şi trăia în
realitate, în prezent... anticipând şi tendinţele de viitor. Oameni ca el se găsesc mer-
gând la cursuri de formare, de perfecţionare... plătite, dar care îţi oferă ceea ce ai
nevoie. (Marian BT)

Sunt din Moldova şi visul meu din totdeauna a fost să învăţ în România, însă după
acest articol cred că nu e aşa mare deosebire între sistemele de învăţământ. Am făcut
liceul (3 ani), nici până azi nu înţeleg care e rolul lui în viaţa mea, apoi facultatea de
asistenţă socială (alţi 3 ani), nu pentru că voiam eu, ci pentru că părinţii îmi tot ziceau
"trebuie, aşa face toată lumea". Din 6 ani, 5 i-am pierdut aiurea... pentru că doar din
facultate am luat ceva ce mă interesa, dar nu foarte mult. La noi în ţară asistenţa so-
cială e percepută greşit şi nu e apreciată, deşi majoritatea au nevoie de un specialist
în acest domeniu, dar niciodată nu o să recunoască asta. Am ajuns să lucrez ca psi-
holog pentru copiii cu nevoi speciale pe baza participării la câteva traininguri + cărţi de
psihologie care le-am învăţat singură + discuţii cu specialişti psihologi.
În tot sistemul ăsta de învăţământ, văd doar rostul şcolii primare, în rest... balade şi
poveşti şi nimic convingător... (Lia)

10
 Învâţâmântul e ca un sistem “paralel” vieţii, care pare să promoveze valori care nu
îşi mai au locul sau oricum “taie aripile personale” şi pune în loc “o reţetă a copilului
cuminte, respectuos, tăcut, supus, care va reuşi în viaţă”. Sunt martoră zilnic la asta şi
mă simt fragmentată interior întrucât la cabinet caut alături de elevii cu care lucrez va-
riante de a rămâne ei înşişi într-un sistem în care sunt pedepsiţi pentru asta. Şi devin
confuză, mai ales când intru la clasă şi văd manfestări agresive ale elevilor sau co-
mentarii gen “Nu vreau, pentru că nu eu am ales asta, etc”, iar majoritatea profesorilor
iau personal astfel de comentarii, le sancţionează sau îi abandonează plimbându-i de
la o şcoală la alta.

Schimbare? Dacă mă gândesc strict la mine, primul gând e să abandonez siste-

mul. Tipic, nu? Dacă mă gândesc la sistem şi continui a căuta siguranţa voi deveni un
cameleon veritabil. În cabinetul psihologic “pentru libertate”, în clasă “pentru siguran-
ţă”. Am motivaţie să fac ceva, hm, oare? (Claudia)

Parţial de acord. Ce spui tu e valabil în cazul universităţilor mediocre, din ce în ce

mai multe în Romania. Totuşi, mă îndoiesc că un excelent medic, fizician, matemati-
cian, informatician se va putea forma din punct de vedere intelectual înafara unei şcoli
universitare. Contează foarte mult mentorii pe care îi ai în jurul tău, începând de la co-
legi şi continuând cu profesorii. Ceea ce afirmi tu nu are valabilitate în cazul universi-
tăţilor de renume din exterior. E mai mult o încercare de buzz (în termeni de marketing)
din partea ta şi a celor ca tine.
Oricum, apreciez multe din acţiunile tale, dar în cazul de faţăa ar trebui să faci o deli-
mitare. Şi nu cred că educaţia se poate face citind doar cărti. Aceasta este doar o
completare pe care oricine ar trebui să o aibă începând din familie şi continuând cu
primii ani de şcoală care sunt definitorii. (Silviu)

Referitor la şcoala din ziua de azi, sunt şi eu interesată unde se va ajunge. Sunt
studentă la master în anul I şi sunt cât se poate de dezamăgită. Nu vreau să gene-
ralizez, poate mai este şcoală unde chiar se face treabă, dar aud doar păreri negative.
Dacă vrei să plăteşti fără să înveţi nimic, doar pentru diplomă, eşti unde trebuie. Eu
chiar vreau să învăţ câte ceva din perioada facultăţii şi nu doar să umplu rândurile cu
cei care sunt respinşi de angajatori din cauza lipsei de experienţă. Noroc că mai există
cursuri gratuite sau plătite, sau programe de voluntariat sau organizaţii studenţeşti,
unde se mai învaţă câte ceva. Aştept cu interes o schimbare în bine în sistemul edu-
caţional. (Nicoleta)

11
 Este prima dată când citesc postările tale. Sunt mai mult decât reale, pentru mine
sunt palpabile, sunt adevărul din faţă, sunt labirintul care îmi dă bătăi de cap. Am 23
de ani şi sunt proaspăt ieşită dintr-o facultate de renume din România. Vorbeam cu
foştii colegi că suntem mai rătăciţi decât atunci când am intrat în facultate. Ceea ce
am învăţat în anii de studiu a fost supunerea la un sistem ponosit, prăfuit, susţinut de
oameni la fel de lipsiţi de vlagă, interes ca şi universitatea pe care o reprezintă. Uneori
am atacuri de panică, căci nu stiu încotro mă îndrept, nu-mi gasesc locul în societate,
nu mă pot defini, nu am contur, formă, culoare. Uneori mă simt a fi un “nimic” şi asta
pentru că nu reuşesc să descifrez rolul meu în acestă țară numită România. (Ada)

Vorbeşti aici de excelenţa într-un domeniu, calitate total diferită de cultura gene-
rală care se oferă maselor în şcoală. Fără cultură generală, fără fundamente, nu am
avea de unde să ştim ce ne place şi de la ce să plecăm pe calea autoeducării. Şcoala
are rostul ei, aşa cum este acum sau cum o să fie în viitor. Ea este perfectibilă şi tre-
buie să facă mai bine un singur lucru: să încurajeze cretivitatea şi spiritul autodidact.
Eu am făcut facultatea de fizică şi pot spune că fără ea, fără cunoştinţele învăţate aco-
lo, nu se poate învăţa nimic care să adauge ceva la patrimoniul stiinţific şi tehnologic
deja existent. Nu am mai progresa tehnologic, nu am mai avea cercetare şi progres în
microelectronică, în cercetarea spaţială sau energetică nucleară, ca să dau numai
câteva exemple. Şcoala are rolul ei, iar elitele ştiinţifice, şi nu numai, nu se pot forma în
afara acesteia. Vânzătorii pot urma un alt curs, însă ei nu ar aduce nimic nou tehno-
logic societăţii în care trăim, societate dezvoltată fundamental tehnologic :-)
Dacă este bine să avem o asemenea societate, tehnologică, aceasta este o altă dis-
cuţie. Părerea mea este că dacă nu se neglijează latura umană, spirituală, totul ar fi
perfect, iar tu faci un lucru nemaipomenit în acest sens, însă, te rog, nu generaliza cu
ideile tale :-)

Cu drag, Mihai Rauta

Dragă Pera, de obicei articolele tale sunt interesante, dar te-aş ruga să mai me-
ditezi la chestia “Asta înseamnă că dacă profesorul care mă învaţă pe mine să reu-
şesc în viaţă nu a facut el însuşi cu succes lucrurile pe care mi le doresc eu în viaţă,
NU VA PUTEA SĂ MĂ ÎNVEŢE PE MINE SĂ OBŢIN CE VREAU!” pentru că nu ştiu dacă pro-
fesorul de sport trebuie să fie doar atlet de talie mondială ca să înveţi ceva de el sau
profesoara de muzică să fie doar Mariana Nicolesco, că altfel nu are ce să te înveţe.
Ca să te asculte Mariana Nicolesco cum cânţi trebuie să dai bani serioşi, nu să aştepţi
gratis la învăţământul de stat, mai ales la salariile actuale. Sper că realizezi. (Marina

12
 Vorbeam despre mediocritate. Dacă tu vrei să fii atlet şi poate ai talent pentru
asta, s-ar putea să rămâi un descărcător/încărcător pentru că nu te-a descoperit
nimeni. Da, profesorul de sport te poata învăţa să faci mişcare. Dar nu să excelezi în
sport. Şi eu vorbesc de excelenţă. În toate domeniile. (Pera Novacovici)

Facebook FriendFeed LastFM LinkedIn Picasa Twitter YouTube

novacovici novacovici zmeul novacovici novapera2005 novacovici novapera

13
P E R A N O V A C O V I C I

Îţi mulţumesc că faci parte din comunitatea Personalitate

Alfa. Noi suntem vârful de lance al schimbării.