Вы находитесь на странице: 1из 78

Dosarul nr.

1-59/2018
26-1-1485-13032018
SENTINŢĂ
În numele Legii
14 ianuarie 2022 or.Glodeni
Judecătoria Drochia, sediul Glodeni
Instanţa compusă din:
Preşedintele şedinţei, judecător Cristina Rîmari
Grefier Tatiana Stati, Ana Caminschi, Iuliana Jitari, Alla Ghelici
Interpret Ina Moglan, Cristina Bujor
Cu participarea:
Procurorului Ion Pripa, Iulian Diaconu
Apărătorului Nicolae Stroncea
Avocatului Larisa Maxim
Părții vătămate Roman Griniuc
Părții vătămate Miroslav Noroc
Părții vătămate Lidia Tașiuc

examinând în ședința de judecată publică, în procedura generală, cauza penală de


învinuire a lui:
Cojocaru Constantin *****, născut la *****, IDNP
*****, domiciliat în or.*****, str. *****, cu viza de
reședință în s.***** raionul Glodeni, studii
superioare juridice, căsătorit, la întreținere 2 copii
minori, nu este angajat în câmpul muncii, posesor
al buletinului de identitate seria A nr.***** eliberat
de către SEAI Glodeni la 21.05.2007, fără
antecedente penale, cetăţean al Republicii
Moldova,

în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.329 alin.(1) Cod penal, art.327 alin.(2)


lit.b) și art.332 alin.(2) lit.b) Cod Penal.
Termenul de examinare a cauzei: 12 martie 2018 – 14 ianuarie 2022
În baza materialelor din dosar și a probelor cercetate în ședința de judecată,
instanța,

A constatat:

1. Cojocaru Constantin *****, exercitând în temeiul Ordinului Procurorului


General nr.1248-p din 29.12.2008 funcţia de procuror în Procuratura raionului
Glodeni, fiind la momentul comiterii infracţiunii persoană cu funcţie de demnitate
publică al cărei mod de numire este reglementat de art.125 alin.(3) din Constituţia
Republicii Moldova şi de art.36 alin.(1) din Legea nr.294-XVI din 25.12.2008 cu
privire la procuratură, având în virtutea acestei funcţii permanent drepturi şi
obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice, acceptând benevol
restricţiile impuse de actele normative pentru a nu fi comise acţiuni ce pot conduce
la folosirea situaţiei de serviciu şi a autorităţii sale în interese personale, de grup şi
în alte interese decât cele de serviciu,
contrar prevederilor art.2 alin.(3) al Legii cu privire la statutul persoanelor cu
funcţii de demnitate publică nr.199 din 16.07.2010, din care rezidă că, persoana cu
funcţie de demnitate publică este obligată să respecte Constituţia Republicii
Moldova, legislaţia în vigoare, să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile
cetăţenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate şi promptitudine în
spirit de iniţiativă şi colegialitate toate atribuţiile de serviciu, să respecte normele de
conduită profesională prevăzută de lege, să respecte regulamentul intern, contrar
principiilor legalităţii, respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului, imparţialităţii şi nediscriminării,
contrar prevederilor art.6 alin.(2) şi (3) din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma, la 04 noiembrie
1950, din care rezidă, că orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată
nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită; orice acuzat are, în special,
dreptul să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în
mod amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa, să dispună de
timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale, să se apere el însuşi sau să
fie asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloace necesare pentru a
plăti un apărător, să poată asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când
interesele justiţiei o cer, să îtrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să
obţină citarea şi audierea îartorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii
acuzării, să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu înţelege sau nu
vorbeşte limba folosită la audiere,
contrar prevederilor art.1 alin.(2) şi (3) din Codul de procedură penală
adoptat prin Legea nr.122 din 14.03.2003, din care rezidă că, procesul penal are ca
scop protejarea persoanei, societăţii şi statului de infracţiuni, precum şi protejarea
persoanei şi societăţii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcţii de răspundere în
activitatea lor legată de cercetarea infracţiunilor presupuse sau săvârşite, astfel ca
orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi
nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală şi condamnată;
organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti în cursul procesului sânt
obligate să activeze în aşa mod încât nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită,
învinuită sau condamnată şi ca nici o persoană să nu fie supusă în mod arbitrar sau
fară necesitate măsurilor procesuale de constrîngere ori să nu fie victima încălcării
altor drepturi fundamentale,
contrat prevederilor art.7 alin.(1) din Codul de procedură penală adoptat prin
Legea nr.122 din 14.03.2003, din care rezidă că, procesul penal se desfăşoară în
strictă conformitate cu principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului
internaţional, cu tratatele Internationale la care Republica Moldova este parte, cu
prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi ale prezentului cod,
contrar prevederilor art.8 alin.(1) din Codul de procedură penală adoptat
prin legea nr.122 din 14.03.2003, din care rezidă că, persoana acuzată de săvârşirea
unei fracţiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăţia sa nu-i va fi
dovedită, în modul prevăzut de prezentul cod, într-un proces judiciar public, în
cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanţiile necesare apărării sale, şi nu va fi
constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitive,
contrar prevederilor art.10 alin.(1) şi (2) din Codul de procedură penală
adoptat in Legea nr.122 din 14.03.2003, din care reizidă că, toate organele şi
persoanele parrticipante la procesul penal sânt obligate să respecte drepturile,
libertăţile şi demnitatea persoanei, limitarea temporară a drepturilor şi libertăţilor
persoanei şi aplicarea de către organele competente a măsurilor de constrângere
faţă de ea se admit numai în cazurile şi în modul strict prevăzute de prezentul cod,
contrar prevederilor art.16 din Codul de procedură penală adoptat prin Legea
nr.22 din 14.03.2003, din care rezidă că în desfăşurarea procesului penal se
utilizează limba de stat, persoana care nu posedă sau nu vorbeşte limba de stat are
dreptul să ia cunoştinţă de toate actele şi materialele dosarului, să vorbească în faţa
organului de urmărire penală şi în instanţa de judecată prin interpret, procesul
penal se poate, de asemenea, desfăşură în limba acceptată de majoritatea
persoanelor care participă la proces. In acest caz, hotărârile procesuale se întocmesc
în mod obligatoriu şi în limba de stat, actele procedurale ale organului de urmărire
penală şi cele ale instanţei de judecată se înmînează bănuitului, învinuitului,
inculpatului, fiind traduse în limba lui maternă sau în limba pe care acesta o
cunoaşte, în modul stabilit de prezentul cod. La fel,
contrar prevederilor art.17 alin.(1), (2) şi (3) din Codul de procedură penală
adoptat prin Legea nr.122 din 14.03.2003, din care rezidă că, în tot cursul procesului
penal, părţile (bănuitul, învinuitul, inculpatul, partea vătămată, partea civilă, partea
civilmente responsabilă) au dreptul să fie asistate sau, după caz, reprezentate de un
apărător ales sau de un avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat,
organul de urmărire penală şi instanţa judecătorească sânt obligate să asigure
participanţilor la procesul penal deplina exercitare a drepturilor lor procesuale, în
condiţiile prezentului cod, organul de urmărire penală şi instanţa sînt obligate să
asigure bănuitului, învinuitului, inculpatului dreptul la asistenţă juridică calificată
din partea unui apărător ales de el sau a unui avocat care acordă asistenţă juridică
garantată de stat, independent de aceste organe,
contrar prevederilor art.19 alin.(1) şi (3) din Codul de procedură penală
adoptat prin Legea nr.122 din 14.03.2003, din care rezidă că, orice persoană are
dreptul la examinarea şi soluţionarea cauzei sale în mod echitabil, în termen
rezonabil, de către o instanţă independentă, imparţială, legal constituită, care va
acţiona în conformitate cu prezentul cod, organul de urmărire penală are obligaţia
de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele,
completă şi obiectivă, a circumstanţelor cauzei, de a evidenţia atât circumstanţele
care dovedesc vinovăţia bănuitului, învinuitului, inculpatului, cît şi cele care îl
dezvinovăţesc, precum şi circumstanţele care îi atenuează sau agravează
răspunderea,
contrar prevederilor art.66 alin.(2) pct.1), 2), 5), 15) şi 26) din Codul de
procedură penală (adoptat prin Legea nr.122 din 14.03.2003 în vigoare până la
modificări din 2016), dreptul să știe pentru ce faptă este învinuit şi, în legătură cu
aceasta, la punerea sub învinuire, să primească de la organul de urmărire penală
copia de pe ordonanţa de punere sub învinuire; să primească de la organul de
urmărire penală informaţie în scris despre drepturile de care dispune conform
prezentului articol, inclusiv dreptul de a tăcea şi a mărturisi împotriva sa, precum şi
explicaţii asupra tuturor drepturilor sale; din mentul punerii sub învinuire, să aibă
asistenţa unui apărător ales de el, iar dacă nu e mijloace de a plăti apărătorul, să fie
asistat în mod gratuit de un avocat care acordă istenţă juridică garantată de stat,
precum şi, în cazurile admise de lege, să renunţe la ărător şi să se apere el însuşi; să
prezinte documente şi alte mijloace de probă pentru a fi anexate la dosarul penal şi
pentru cercetare în şedinţa de judecată; să fie informat ie către organul de urmărire
penală despre toate hotărârile adoptate care se referă la drepturile şi interesele sale,
să primească, la solicitarea sa, copii de pe aceste hotărâri, precum şi copii de pe
ordonanţele de aplicare în privinţa sa a măsurilor preventive şi a altor măsuri
procesuale de constrîngere, copii de pe rechizitoriu sau de pe un alt act de finalizare
a urmăririi penale, de pe acţiunea civilă, de pe sentinţă, apel şi recurs, de pe decizia
prin care sentinţa a devenit definitivă, de pe hotărârea definitivă a instanţei care a
judecat cauza pe cale extraordinară de atac,
contrar prevederilor art.52 alin.(1) pct. 3), 6), 12) şi 23) din Codul de
procedură penală adoptat prin Legea nr.122 din 14.03.2003, din rezidă că, în cadrul
urmăririi penale, procurorul, în limita competenţei sale materiale şi teritoriale,
dispune de atribuţii ce ţine de conducerea personal a urmăririi penale şi controlează
legalitatea acţiunilor procesuale efectuate de organul de urmărire penală, decide
excluderea din dosar a probelor obţinute conform prevederilor art.94 alin.(1) din
Codul de procedura penală, verifică calitatea probelor administrate, veghează ca
orice infracţiune să fie descoperită, orice infractor să fie tras la răspundere penală şi
ca nici o persoană să nu fie urmărită penal fară să existe indici temeinici că a
săvârşit o infracţiune, decide aplicarea măsurii preventive, modificarea şi revocarea
ei în limitele prevăzute de prezentul cod, pune sub învinuire şi ascultă învinuitul, a
comis acţiuni care au subminat autoritatea şi prestigiul justiţiei, dicreditând înalta
funcţie de procuror exprimate prin săvârşirea infracţiunilor de abuz de serviciu şi
fals în acte publice, în următoarele circumstanţe:
La 19.10.2012 de către organul de urmărire penală al Inspectoratului de
Poliţie Glodeni, a fost pornită cauza penală nr.2012090411 conform semnelor
infracţiunii prevăzute de art.190 alin.(5) din Codul penal, pe faptul dobândirii prin
înşelăciune a bunurilor altei persoane comise de către cet.Griniuc Roman, acţiuni
manifestate prin accea că la 15 noiembrie 2012, în jurul orei 23.15, având scopul
dobândirii prin înşelăciune a bunurilor altei persoane, l-a înşelat pe paznicul de la
SRL ”Valagorofruct” precum că s-a achitat cu directorul SRL ”Sipuş” pentru merele
din camion ce se păstrau pe teritoriul brigăzii de tractoare a SRL ’’Valagrofruct”
după ce a părăsit teritoriul SRL ’’Valagrofruct” şi a cauzat o pagubă materială
considerabilă în sumă de 127800 lei.
Prin rezoluţia procurorului raionului Glodeni Cebotari P. din 19.12.2012,
conducător pentru conducerea urmăririi penale pe cauza penală nr.2012090411 a
fost desemnat procurorul în procuratura raionului Glodeni Constantin Cojocaru.
La 05.03.2013, cauza penală a parvenit în Procuratura raionului Glodeni cu
aportul organului de urmărire penală cu propunere de a pune sub învinuire pe
Griniuc Roman *****, a.n 18.10.1964, în baza art.190 alin.(5) din Codul penal,
aplicarea măsurii preventive faţă de Griniuc Roman ***** — reţinerea şi dispunerea
estigaţiilor în vederea găsirii învinuitului Griniuc Roman *****, fiind repartizată
conform rezoluţiei procurorului-şef, procurorului C.Cojocaru.
La 15.03.2013, a fost emisă ordonanţa de punere sub învinuire a lui Griniuc
Roman în baza art.190 alin.(5) din Codul penal, ordonanţă care a fost adusă la
cunoştinţă învinuitului, după care, tot la 15.05.2014, învinuitul Griniuc Roman a fost
audiat, înmânată informaţia cu privire la drepturile şi obligaţiile învinuitului
prevăzute de art.66 din Codul de procedură penală şi aplicată măsura preventivă
obligaţia de a nu părăsi ţara pe un termen de 30 de zile.
La 17.07.2018, Griniuc Roman *****, fiind citat la judecătoria Drochia, sediul
Glodeni, şi luînd cunoştinţă cu materiale cauzei penale nr.2012090411 a stabilit că
semnăturile plasate din numele său pe actele procesuale aflate la fila dosarului 50 -
unde se află menţiunea din 15.05.2014 privind aducerea la cunoştinţă dînsului a
ordonanţei de punere sub învinuire din 15.05.2013, pe fila dosarului nr.62 unde se
află procesul verbal de audiere a învinuitului din 15.05.2014, pe filele dosarului
nr.63 - 64 jnde se află informaţia privind drepturile şi obligaţiile învinuitului, pe fila
dosarului nr.65 unde se află ordonanţa privind aplicarea măsurii preventive din
15.05.2014, pe fila dosarului nr.66 unde se află obligarea de nu părăsi ţara din
15.05.2014, nu-i aparţine, nefiind efectuată de dânsul şi la acţiunile procesuale
nominalizate supra, nu a participat.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-937 din
semnăturile executate în rubricile „învinuit” din menţiunea din privind aducerea la
cunoştinţă învinuitului şi avocatului a ordonanţei de punere sub învinuire din
15.03.2013; în rubricile „învinuit” din procesul verbal de audiere a învinuitului
Griniuc Roman ***** din 15.05.2014; în rubrica „învinuitul” din informaţia privind
drepturile şi obligaţiile învinuitului din 15.05.2014; în rubrica „Copia de ordonanţă
mi-a fost înmânată, consecinţele încălcării măsurii preventive, modul şi temeiul de
atac al hotărîrii prevăzute de art.196 CPP mi-au fost explicate” din ordonanţa
privind aplicarea măsurii preventive din 15.05.2014; în rubricile „învinuitul
(bănuitul)” din obligarea de nu părăsi ţara din 15.05.2014, au fost executate nu de
cet.Griniuc Roman, ci de către o altă persoană prin procedeul imitaţiei servile.
Semnăturile în litigiu, executate în rubricile „Avocatul” privind aducerea la
cunoştinţă învinuitului şi avocatului a ordonanţei de punere sub învinuire din
15.03.2013; în rubrica „Apărătorul” din procesul-verbal de audiere a învinuitului
Griniuc Roman ***** din 15.05.2014; în rubrica „Apărătorul” în informaţia privind
drepturile şi obligaţiile învinuitului din 15.05.2014; în rubrica „Apărătorul” din
obligarea de nu părăsi ţara din 15.05.2014, prezentate la expertiză, au fost
executate, probabil, nu de cet.Racoviţă Ion, ci de o altă persoană.
Semnăturile în litigiu, executate în rubricile „Procurorul” privind aducerea la
cunoştinţă învinuitului şi avocatului a ordonanţei de punere sub învinuire din
15.03.2013; în rubrica „Procurorul” din procesul-verbal de audiere a învinuitului
Griniuc Roman ***** din 15.05.2014; în rubrica „Procurorul” din informaţia privind
drepturile şi obligaţiile învinuitului din 15.05.2014; în rubrica „Procurorul” din
ordonanţa privind aplicarea măsurii preventive din 15.05.2014; în Rubrica
„Procurorul” din obligarea de nu părăsi ţara din 15.05.2014, prezentate la expertiză,
au fost executate de cet.Cojocaru Constantin.
Textele manuscrise în litigiu, executate în menţiunea din 15.05.2014 privind
cerea la cunoştinţă învinuitului şi avocatului a ordonanţei de punere sub învinuire n
15.03.2013; în procesul-verbal de audiere a învinuitului Griniuc Roman ***** din
15.05.2014; în ordonanţa privind aplicarea măsurii preventive din 15.05.2014; în
obligarea de nu părăsi ţara din 15.05.2014, prezentate la expertiză, au fost executate
cet.Cojocaru Constantin.
Astfel, Cojocaru Constantin, folosindu-se de situaţia sa de serviciu, a cauzat
părţii vătămate Griniuc Roman ***** un prejudiciu prin încălcarea drepturilor şi
intereselor sale ocrotite de lege şi prevăzute de art.6 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma, la 04 noiembrie
1950, art.art.1, 7, 8, 10, 16, 17, 19, 66 şi 52 din Codul de Procedură penală.
2. Tot el, Cojocaru Constantin *****, activând în aceeaşi funcţie şi având aceleaşi
atribuţii de serviciu, acţionând în mod intenţionat şi în interes personal, exprimat
prin necesitatea tăinuirii acţiunilor sale ilegale şi predarea caracterului legal al
acestora la exercitarea atribuţiilor de serviciu aferent conducerii urmăririi penale pe
cauza penală nr.2012090411, a emis actele procesuale aflate la: fila cauzei penale
nominalizate supra cu numărul 50 - unde se află menţiunea din 15.05.2014 privind
aducerea la cunoştinţă învinuitului Griniuc Roman a ordonanţei de punere sub
învinuire din 15.05.2013 în prezenţa apărătorului Racoviţă Ion şi cu participarea
traducătorului Lefter Serghei, fila cauzei penale nominalizate supra cu numărul 62
unde se află procesul verbal de audiere a învinuitului Griniuc Roman din 15.05.2014
cu participarea apărătorului Racoviţă Ion şi traducătorului Lefter Serghei, fila cauzei
penale nominalizate supra cu numărul 63 - 64 unde se află informaţia privind
aducerea la cunoştinţă învinuitului Griniuc Roman a drepturilor şi obligaţiilor
învinuitului prevăzute de art.66 din Codul de procedură penală în prezenţa
apărătorului Racoviţă Ion, fila cauzei penale nominalizate supra cu numărul 65 unde
se află ordonanţa privind aplicarea măsurii preventive din 15.05.2014 faţă de
învinuitul Griniuc Roman cu participarea apărătorului Racoviţă Ion, fila cauzei
penale nominalizate supra cu numărul 66 unde se află obligarea de nu părăsi ţara
din 15.05.2014 aplicată faţă de învinuitul Griniuc Roman cu participarea
apărătorului Racoviţă Ion şi traducătorului Lefter Serghei, documente oficiale, în
care a înscris date vădit false, cu privire la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu
prevăzute de art.52 alin.(1) punctele 12 şi 23 din Codul de procedură penală legate
de punerea sub învinuire, audierea învinuitului şi aplicarea faţă de învinuit a
măsurii preventive, deşi în realitate la data de 15.05.2014, atît învinuitul Griniuc
Roman *****, apărătorul Racoviţă Ion cât şi traducătorul Lefter Serghei, la acţiunile
procesuale nominalizate nu au participat, iar semnăturile plasate în dreptul numelui
lor în actele procesuale nominalizate supra, au fost falsificate.
3. Potrivit actului de învinuire lui Cojocaru Constantin *****, i s-a incriminat și
faptul că el, activând în funcţia de procuror în procuratura Raionului Glodeni, fiind
numit în această funcţie prin ordinului Procurorului General cu nr.1248-p din 29
decembrie 2008, fiind în temeiul art.123 alin.(3) Cod penal, art.2 al Legii nr.3 din
25.02.2016 cu privire la Procuratură, persoană cu funcţie de demnitate publică,
căreia, într-o instituţie de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii şi
prin numire, drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice,
contrar prevederilor art.22 alin.(1) lit.lit.a), b), d), f), g) din Legea cu privire la
funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158-XVI din 04.07.2008, conform
cărora funcţionarul public este obligat să respecte Constituţia RM, legislaţia în
vigoare, să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să îndeplinească
cu responsabilitate, obiectivitate şi promptitudine în spirit de iniţiativă şi
colegialitate toate atribuţiile de serviciu, să respecte normele de conduită
profesională prevăzută de lege, să respecte regulamentul intern, contrar
prevederilor art.6 alin.(3) lit.lit.a), b), d) al Legii nr.3 din 25.02.2016 cu privire la
Procuratură, conform căruia procurorul este obligat să-şi îndeplinească obligaţiile
de serviciu în conformitate cu Constituţia, legislaţia Republicii Moldova şi cu
tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, să respecte
prevederile actelor cu caracter normativ adoptate în cadrul Procuraturii, să asigure
respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului în exercitarea
atribuţiilor sale, să respecte regulile deontologice ale procurorilor şi să se abţină de
la fapte care ar discredita imaginea Procuraturii sau ar afecta prestigiul profesiei de
procuror, contrar prevederilor art.19, 20, 52, 291 din Codul de procedură penală
adoptat prin Legea nr.122 din 14.03.2003, contrar prevederilor pct. 6.1.1 şi 6.1.14
din Codul de conduit al Procurorilor, aprobat prin Hotărîrea Adunării Generale a
Procurorilor nr.4 din 27.05.2016, conform cărora procurorul trebuie să respecte
legislaţia naţională şi internaţională, practica judiciară şi jurisprudenţa CEDO, actele
departamentale, interdepartamentale şi ale organelor reprezentative şi de
autoadministrare; să respecte drepturile şi interesele legitime ale părţilor şi
participanţilor la proces, persoanelor fizice şi juridice, a comis infracţiunea de
neglijenţă în serviciu în următoarele circumstanţe:
Astfel, Cojocaru Constantin nu a asigurat respectarea termenului rezonabil
de urmărire penală, lăsînd în nelucrare 76 cauze penale aflate în conducerea
urmăririi penale şi anume:
 cauza penală nr.2010090211 pornită la 07.07.2010 şi primită la o dată
nestabilită de către organul de organul de urmărire penală pentru a dispune una
din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată în nelucrare timp de
6 ani şi 9 luni de zile, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2011098005 pornită la 28.07.2011 şi primită la 29.09.2011
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 5 ani şi 10 luni de zile, nefiind prelungit termenul de
urmărire penală;
 cauza penală nr.2011090299 pornită la 16.09.2011 şi primită la 09.01.2012
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 5 ani şi 6 luni de zile, nefiind prelungit termenul de
urmărire penală;
 cauza penală nr.2012090036 pornită la 03.02.2012 şi primită la 28.02.2012
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 5 ani şi 2 luni de zile, nefiind prelungit termenul de
urmărire penală;
 cauza penală nr.2012090055 pornită la 08.02.2012 şi primită la 29.02.2012
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 5 ani şi 4 luni de zile, nefiind prelungit termenul de
urmărire penală;
 cauza penală nr.2012090087 pornită la 03.02.2012 şi primită la 25.02.2013
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 4 ani şi 4 luni de zile, nefiind prelungit termenul de
urmărire penală;
 cauza penală nr.2012090122 pornită la 11.04.2012 şi primită la 26.06.2012
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 5 ani, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2012090124 pornită la 17.04.2012 şi primită la 26.04.2012
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 5 ani şi 2 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza peanlă nr.2012090129 pornită la 17.04.2012 şi primită la o dată
nestabilită de către organul de organul de urmărire penală din luna iulie anul
2012 pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost
lăsată în nelucrare timp de 5 ani, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2012090187 pornită la 04.06.2012 şi primită la 29.06.2012
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 4 ani, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2012090198 pornită la 11.06.2012 şi primită la 20.06.2012
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 5 ani, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2012090203 pornită la 18.06.2012 şi primită la 29.06.2012
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 5 ani, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2012090220 pornită la 16.07.2012 şi primită la 20.07.2012
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 5 ani, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2012090224 pornită la 16.07.2012 şi primită la 27.07.2012
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 4 ani, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2012090228 pornită la 17.07.2012 şi primită la 13.11.2012
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 4 ani şi 7 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2012090266 pornită la 10.08.2012 şi primită la 13.08.2015
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de un an şi 10 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2012090267 pornită la 10.08.2012 şi primită la 08.11.2012
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 4 ani şi 9 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2012090275 pornită la 13.08.2012 şi primită la 08.05.2013
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 4 ani, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2012090295 pornită la 07.09.2012 şi primită la 14.01.2014
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 3 ani şi 5 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2012090305 pornită la 10.09.2012 şi primită la 27.09.2012
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 4 ani şi 9 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2012090307 pornită la 10.09.2012 şi primită la 05.10.2012
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 4 ani şi 9 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2012090322 pornită la 19.09.2012 şi primită la 11.03.2013
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 4 ani şi 3 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2012090404 pornită la 11.12.2012 şi primită la 26.03.2013
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 4 ani şi 3 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2013090027 pornită la 30.01.2013 şi primită la 26.02.2013
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 4 ani şi 4 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2013090117 pornită la 08.05.2013 şi primită la 15.07.2013
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 4 ani, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2013090129 pornită la 20.05.2013 şi primită la 30.01.2014
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 3 ani şi 6 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2013090217 pornită la 16.08.2013 şi primită la 27.09.2013
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 4 ani şi 9 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2013090215 pornită la 15.08.2013 şi primită la 13.09.2013
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 3 ani şi 10 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2013090222 pornită la 22.08.2013 şi primită la 01.10.2013
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 3 ani şi 7 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2013090249 pornită la 10.09.2013 şi primită la 19.09.2013
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 4 ani şi 10 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2013090324 pornită la 28.11.2013 şi primită la 17.04.2014
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 3 ani şi 2 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2014090061 pornită la 04.03.2014 şi primită la 11.03.2014
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 3 ani şi 3 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2014090075 pornită la 12.03.2014 şi primită la 28.03.2014
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 3 ani şi 3 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2014090189 pornită la 06.06.2014 şi primită la 07.07.2014
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 3 ani, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2014090199 pornită la 11.06.2014 şi primită la 23.06.2014
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 3 ani şi 3 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2014090203 pornită la 13.06.2014 şi primită la 18.06.2014
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 3 ani, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2014090204 pornită la 13.06.2014 şi primită la 18.06.2014
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 3 ani, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2014090274 pornită la 06.08.2014 şi primită la 30.09.2014
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 2 ani şi 10 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2014090271 pornită la 06.08.2014 şi primită la 03.1 1.2014
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 2 ani şi 8 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2014090279 pornită la 06.08.2014 şi primită la 12.09.2014
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 2 ani şi 10 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2014090472 pornită la 16.12.2014 şi primită la 24.03.2015
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 2 ani şi 4 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2014090484 pornită la 31.12.2014 şi primită la 14.10.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 9 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2015090038 pornită la 05.02.2015 şi primită la 18.05.2015
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 2 ani şi 4 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2015090064 pornită la 05.02.2015 şi primită la 18.05.2015
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 2 ani şi 4 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală;
 cauza penală nr.2015090107 pornită la 06.04.2015 şi primită într-o nestabilită a
lunii aprilie 2015 pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP,
care a fost lăsată în nelucrare timp de 2 ani şi 3 luni, nefiind prelungit termenul
de urmărire penală;
 cauza penală nr.2015090116 pornită la 08.04.2015 şi primită la 16.04.2015
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 2 ani şi 3 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire
penală; cauza penală nr.20150900126 pornită la 14.04.2015 şi primită la pentru
a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată în
nelucrare timp de un an şi 2 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2015090153 pornită la 12.05.2015 şi primită la 27.10.2015
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de un şi 9 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2015090242 pornită la 20.07.2015 şi primită la 28.07.2015
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 2 ani, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2015090416 pornită la 14.12.2015 şi primită la 29.12.2015
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de un şi 7 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090033 pornită la 03.02.2016 şi primită la o dată
nestabilită de către organul de organul de urmărire penală pentru a dispune una
din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată în nelucrare timp de
un şi 4 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090045 pornită la 11.02.2016 şi primită la 28.04.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de un şi 2 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090056 pornită la 23.02.2016 şi primită la 01.03.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de un şi 3 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090067 pornită la 01.03.2016 şi primită la 01.04.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de un şi 3 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090086 pornită la 28.03.2016 şi primită la 01.04.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de un şi 3 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090087 pornită la 28.03.2016 şi primită la 30.03.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de un şi 2 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090116 pornită la 06.04.2016 şi primită la 30.06.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de un an, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090165 pornită la 20.05.2016 şi primită la 03.06.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 11 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090186 pornită la 06.06.2016 şi primită la 21.06.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de un an, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090190 pornită la 06.06.2016 şi primită la 21.06.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de un an, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090214 pornită la 08.07.2016 şi primită la 29.07.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 11 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090224 pornită la 25.07.2016 şi primită la 29.07.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 11 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090230 pornită la 03.08.2016 şi primită la 29.09.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 9 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090236 pornită la 08.08.2016 şi primită la 18.08.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 11 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090244 pornită la 09.08.2016 şi primită la 29.09.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 10 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090290 pornită la 05.10.2016 şi primită la 29.11.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 7 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090301 pornită la 10.10.2016 şi primită la 30.11.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 7 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090365 pornită la 02.12.2016 şi primită la 19.12.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 7 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2016090371 pornită la 06.12.2016 şi primită la 19.12.2016
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 7 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2017090002 pornită la 03.01.2017 şi primită la 30.01.2017
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 6 luni luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
cauza penală nr.2017090019 pornită la 09.01.2017 şi primită la 30.01.2017
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 6 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2017090026 pornită la 20.01.2017 şi primită la 30.01.2017
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 6 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2017090032 pornită la 02.02.2017 şi primită la 17.02.2017
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 5 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2017090053 pornită la 06.03.2017 şi primită la 24.03.2017
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 3 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2017090058 pornită la 09.03.2017 şi primită la 24.03.2017
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 3 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală;
 cauza penală nr.2017090060 pornită la 13.03.2017 şi primită la 28.03.2017
pentru a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 din CPP, care a fost lăsată
în nelucrare timp de 3 luni, nefiind prelungit termenul de urmărire penală.
Datorită atitudinii neglijente faţă de exercitarea atribuţiilor de serviciu,
Cojocaru Constantin nu a asigurat posibilitatea recuperării prejudiciului material
cauzat prin infracţiune persoanelor recunoscute de către organul de urmărire
penală al Inspectoratului de Poliţie pe raionul Glodeni în calitate de părţi vătămate
şi civile pe cauzele penale repartizate dânsului în conducerea urmăririi penale şi
anume: Noroc Miroslav în sumă de 9000 lei în cadrul cauzei penale nr.2012090129,
Rusnac Serghei în sumă de 1000 lei în cadrul cauzei penale nr.201309098, Albina
Lidia în sumă de 1500 lei în cadrul cauzei penale nr.2013090129, Popovici Ruslan în
sumă de 92000 lei în cadrul cauzei penale nr.2014090010, Oală Anna în sumă de
4500 lei în cadrul cauzei penale nr.2014090274, Rîşnic Filip în sumă de 15200 lei în
cadrul cauzei penale nr.2015090064, Tabaran Ion în sumă de 9400 lei în cadrul
cauzei penale nr.2015090153,Dogotari Iulian în sumă de 4600lei în cadrul cauzei
penale nr.2015090220, Ceban Eleonora în sumă de 31144 lei în cadrul cauzei penal
nr.2016090056, Spijavca Artiom în sumă de 12000 lei în cadrul cauzei penale
nr.2016090116, Corj Valeriu în sumă de 4000 lei în cadrul cauzei penale
nr.2016090236, Taşciuc Lidia în sumă de 41690 lei în cadrul cauzei penale
nr.2016090278, Cheptea Maria în sumă de 4000 lei în cadrul cauzei penale
nr.2016090371, în total în sumă de 231034 lei. Prin acţiunile sale neglijente
manifestate prin nerespectarea termenului rezonabil la desfăşurarea urmăririi
penale şi neasigurând posibilitatea recuperării prejudiciului material cauzat prin
infracţiune, Cojocaru Constantin nu a asigurat realizarea scopului legii penale
prevăzut de art.2 din Codul penal, care constă în apărarea împotriva infracţiunilor,
persoana, drepturile şi libertăţile acesteia, proprietatea acesteia precum şi întreaga
ordine de drept, cauzând un prejudiciu material şi moral persoanelor fizice şi
anume: Noroc Miroslav în sumă de 19000 lei, Taşciuc Lidia în sumă de 71690 lei şi
Spijavca Artiom în sumă de 17000 lei, în total in sumă de 107690 lei.
4. Inculpatul Cojocaru Constantin ***** în şedinţa de judecată vina în comiterea
infracţiunilor incriminate prevăzute de art.329 alin.(1) Cod penal, art.327 alin.(2)
lit.b) și art.332 alin.(2) lit.b) Cod Penal, nu a recunoscut-o, pledând nevinovat și
solicitând achitarea pe toate capetele de acuzare.
5. Astfel, în fața instanței, inculpatul Cojocaru Constantin ***** pe epizodul de
învinuire în săvârșirea infracţiunii prevăzută de art.329 alin.(1) Cod Penal a
declarat, că cu învinuirea nu este de acord. Motivele tergiversării examinării
cauzelor penale a apărut din cauza volumului mare de lucru plus la eficienţa
randamentului de repartizare a cauzelor penale procurorului pe parcursului anilor
2010-2017. Pe parcursul anului 2010 i-a fost repartizate 109 cauze penale din 480
repartizate la 5 procurori, în anul 2011 i-a fost repartizate 101 cauze penale din 425
cauze la 5 procurori, anul 2012- 124 cauze penale din 420 repartizate la 5 procurori,
anul 2013-90 cauze penale din 365 repartizate, anul 2014-151 din 448 repartizate
la 5 procurori, anul 2015-122 cauze penale din 442 repartizate la 6 procurori, în
2016-101 din 380 la 6 procurori, anul 2017- ianuarie 13 cauze penale din 33
repartizate la 4 procurori. Din aceste cauze penale, majoritatea care i-au fost
repartizate, au fost din categoria infracţiunilor grave, deosebit de grave, excepţional
de grave şi, inclusiv, cauze cu persoane arestate, cărora el a acordat prioritate la
conducerea şi exercitarea urmăririi penale. Pe parcursul activităţii a fost raportat
conducerii procuraturii Glodeni despre faptul că rămân dosare fară hotărâri primite
din cauza volumului mare de lucru. Pentru a redresa situaţia referitor la
tergiversarea cauzelor penale în cadrul şedinţelor operative în anul 2015 s-a dispus
retragerea 20 cauze penale din conducerea lui şi repartizarea altor procurori.
Aceeaşi problemă a fost şi în anul 2016, însă din cauza să nu fie îngreunat lucrul
colegilor săi, a solicitat termen pentru a finaliza singur cauzele penale şi a refuzat
ajutorul colegilor săi de serviciu. Însă, nu a reuşit să finalizeze sarcina impusă lui din
mai multe cauze interdependente cum ar fi problemele de familie, lipsa spaţiului
locativ, certuri în familie din cauza petrecerii mai mult a timpului la serviciu. În
perioada activităţii sale în calitate de procuror anii 2008-2017, a fost o singură dată
în concediul de odihnă anual, având 238 de zile concediu nefolosit. Un alt motiv este
fluctuaţia de cadre din cadrul procuraturii Glodeni: pe parcursul anului 2009 au
venit 5 tineri specialişti procurori cărora le-a acordat ajutorul şi suportul colegial în
activitatea lucrului de procuror. La fel, în aceeaşi perioadă de timp a plecat din
cadrul procuraturtii Glodeni: Ion Crişciuc – delegart de 2 ori, Violeta Cebanciuc –
delegată de 2 ori, Liliana Pasat – concediu de maternitate şi transfer, Alina
Crecicovschi – concediu de maternitate, Vasile Lucanovschi – transfer, Liviu Velişco
– transfer, Rulslan Cănilă –cerere de demisie, din care cauză o parte din dosare
penale i-au fost repartizate şi lui pentru continuarea umăririi penale. La fel,
majoritatea notelor informative cu referire la activitatea procuraturii au fost
întocmite de către el, inclusiv efectuate verificări conform planului de activitate a
procuraturii, conform fişei de post el fiind responsabil de implementarea proceselor
contravenţionale, exercitarea urmăririi penale din domeniul cauzelor penale privind
trafic de fiinţe umane, privind tratament inuman şi degradant, privind tortură, ş.a.
urmând ca pe fiecare cauză penală din domeniile respective să întocmească o notă
informativă, raport special la Procuratura Generală, fapt care, la fel, i-a luat din
timpul activităţii de serviciu. O altă cauză care a servit la tergiversarea urmăririi
penale şi adoptarea hotărârilor este pregătirea slabă a ofiţerilor de urmărire penală
şi fluctuaţia cadrelor din secţia de urmărire penală, iar tinerii specialişti numiţi nu
aveau o pregătire corespunzătoare din care cauză practic pe toate cauzele urmau să
fie făcute indicaţii şi ajutor practic la întocmirea actelor procesuale care la fel
evident luau din timp. Toate aceste cauze în ansamblu au generat la etapa verificării
situaţia de tergiversare a urmăririi penale şi tergiversării adoptării hotărârilor pe
cauzele penale respective, fapt pentru care îi pare rău. Pentru acestea fapte a fost
sancţionat disciplinar în anul 2017 cu eliberarea din serviciu organelor procuraturii.
Menţionează că cauzele penale nu au legătură cauzală între ele. El nu a avut careva
interes personal pentru a tergiversa mersul urmăririi penale pe cauzele penale
rămase în restanţă, nici o persoană nu a depus cerere de urgentare a urmăririi
penale în temeiul art.20 Cod de procedura penală. La fel nici o persoană nu a
acţionat în instanţă sau în procuratură în temeiul Legii nr.87 privind rapararea
prejudiciului cauzat pentru tergiversarea urmăririi penale în urma acţiunilor a
organelor de urmărire penală. Nu cunoaște despre faptul dacă există careva hotărâri
pe cauzele penale care figurează în învinuire şi în rechizitoriu. Prin hotărârea
colegiului disciplinar şi Consiliului Superior al Procurorilor a fost sancţionat
disciplinar pentru tergiversarea urmăririi penale pe cauzele penale îndicate în
rechizitoriu cu eliberarea lui din serviciu şi această hotărâre nu a contestat-o.
Consideră că acțiunile lui nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art.329 alin.(1) Cod penal.
6. Cu referire la capătul de învinuire conform art.327 alin.(2) lit.b) și art.332
alin.(2) lit.b) Cod penal, a declarat Cojocaru Constantin *****, că vina în cele
imputatea acestuia, nu o recunoaște. Astfel, a declarat, că la actele procedurale
menţionate în învinuire şi anume: recipisele de înmânare a învinuirii, de informaţie
despre drepturile şi obligaţiile învinuitului, audierea învinuitului din 14.05.2014,
procesul-verbal de audiere a învinuitului, ordonanţa de aplicare a măsurii
preventive şi însuşi obligarea de a nu părăsi ţara (episodul cu Griniuc) au fost
întocmite de către dânsul şi semnate de către Griniuc Roman. Întradevăr, aceasta a
avut loc în luna mai anului 2014. Nu ţine minte cu precizie, dacă Griniuc Roman s-a
prezentat singur sau fiind condus de către coloboratorul de poliţie, dar el a telefonat
la CNAJGS Bălţi pentru desemnarea unui apărător la înaintarea învinuirii lui Griniuc
Romanși i s-a comunicat să-l contacteze pe Ion Racoviţă. Nu ţine minte dacă Ion
Racoviţă s-a prezentat cu precizare în momentul acela, dar cunoştea cu certitudine
despre această acţiune de urmărire penală. El i-a prezentat lui Griniuc Roman
ordonanţa de punere sub învinuire emisă în anul 2013, i-a explicat esenţa acesteia
însă Griniuc a refuzat să facă careva declaraţii la etapa respectivă fapt menţionat în
procesul verbal de audiere acestuia. La fel, Griniuc Roman i-a comunicat datele
personale despre studiile, telefonul d-lui, datele privind locul naşterii care până
atunci nu au fost cunoscute organului de urmărire penală şi lui personal. Acest fapt
demonstrează, că Griniuc Roman a participat la acţiunea de urmărire penală
respectivă. Griniuc Roman a solicitat acordarea unui termen de 2-3 luni pentru a
clarifica situaţia cu partea vătămată Puşcaş Valentin considerând că sunt relaţii
civile şi spunînd că a achitat toate datoriile pentru merele procurate. El a înţeles că
Griniuc Roman şi Puşcaş Valentin nu au convenit asupra preţului merelor, diferenţa
fiind aproximativ de 2000 euro. Până în luna septembrie anului 2014 a chemat pe
reprezentantul SRL ”Sipuş” şi i-a adus la cunoştinţă faptul despre terminarea
urmăririi penale şi i-a prezentat materialele cauzei, a întocmit rechizitoriu. Insă,
prezentându-se la procuratură, Griniuc Roman a solicitat efectuarea unor acţiuni de
urmărire penală suplimentare depunând cerere anexată la dosar. Ulterior, a fost
reluată urmărirea penală şi anulat un document însă nu ţin minte care anume şi
date indicaţii. La fel de către dânsul personal a fost efectuat confruntarea între
învinuitul Griniuc Roman şi Puşcaş Valentin şi confruntarea între învinuitul Griniuc
Roman şi un martor pe dosar. Calitatea procesuală a lui Griniuc Roman în cauza
respectivă şi anume învinuit, a fost cunoscută atât lui Griniuc Roman cît şi a
apărătorului acestuia Ion Racoviţă. Consideră că plîngerea depusă de către Griniuc
Roman pe acţiunile lui are ca scop scoaterea lui Griniuc Roman de sub urmărirea
penală pe cauza penală de învinuire a acestuia fapt care ar fi un precedent grav
pentru justiţie. Nici de o persoană nu a fost depusă careva cerere. Semnăturile în
actele procesuale: în actele indicate în ordonanţa depunere sub învinuire toate
semnăturile din numele lui Griniuc Roman au fost efectuate de către Griniuc Roman.
Actele respective nu au fost eliberate lui Griniuc Roman şi nici nu au fost remise prin
intermediul cancelariei la cererea acestora sau altor organe. Ordonanţa de aplicare a
măsurii preventive şi obligarea de a nu părăsi ţara nu au fost remise spre executare
la Inspectoratul de Poliţie şi nu au fost introduse în baza de date, astfel, Griniuc
Roman nu avea careva restricţii de a părăsi ţara. Audiat suplimentar inculpatul
Cojocaru Constantin a declarat, că, după cum ţine minte a fost desemnat conducător
al urmăririi penale din momentul pornirii penale a urmăririi penale pe cauza
respectivă și până la emiterea ordonanţei de punere sub învinuire a lui Griniuc
Roman din data de 15.03.2013, cauza penală a parvenit cu propunerea de punere
sub învinuire a lui Griniuc şi aplicarea măsurii preventive a acestuia sau darea
acestuia în căutare. La momentul cela, Griniuc Roman nu avea statut de bănuit în
cauza data. Dosarul a parvenit de la organul de urmărire penală a Inspectoratului de
Poliție Glodeni într-un volum şi acesta nu era cusut și numerotat. Nu poate să
răspundă la întrebarea dacă era sau nu era borderou la cauza penală data. Nu ţine
minte dacă se afla în dosar careva documentaţie cu referire la datale de achetă a lui
Griniuc Roman, datele au fost luate din raportul cu propunerea ofiţerului de
urmărire penală, toate datele de identitate a persoanei care urma să fie pusă sub
învinuire. Au fost preluate date de identitate a lui Griniuc Roman din raportul cu
propunerea ofițerului de urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Glodeni și
acestea date sunt indicate în ordonanţa de punere sub învinuire. La moment nu pot
să răspund dacă dosarul respective l-a studiat minuţios sau superficial, deoarece a
avut în gestiune peste 1000 de dosare penale. Nu ţine minte dacă în dosar se afla
extrasul din Registrul de Stat al Populaţiei pe Griniuc Roman până la emiterea
ordonanței de punerea sub învinuire a lui Griniuc Roman, dar aceasta se regăsesc în
materialele dosarului. Totodată pe fişa respectivă trebuie să fie aplicată data
eliberării şi persoana care a acesat-o (utilizatorul). Nu ţine minte dacă a emis
ordonanţă de anunţare în căutare lui Griniuc Roman după ce a emis ordonanţă de
punere sub învinuire. Cauza penală a fost restituită organului de urmărire penală a
Inspectoratului de Poliție Glodeni cu indicaţii și aceasta se afla la OUP Glodeni din
octombrie 2014 păînă 27 februarie 2017. Dosarul respectiv de mai multe ori a fost
verficat la cererea organul de urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Glodeni
şi restituit acestuia cu indicaţii verbale. Lui i se raporta de către ofițerul de urmărire
penală că nu este găsită persona. Nu ţine minte dacă a emis ordonanţă de
suspendare a urmăririi penale și de reluare a urmărire penală pe cauza penală
respectivă după suspendare urmăririi penale. Este ordonaţa de admitere a cererii
lui Griniuc Roman şi continării urmăririi penale din 09 septembrie 2014. Prin
această ordonanţă s-a anulat procesul-verbal de prezentare a cauzei penale şi
aducerii la cunoştinţă despre terminarea urmăririi penale reprezentantului SRL
”Sipuş”, astfel a fost reluată urmărirea penală. Datele de identitate a lui Griniuc
Roman indicate în procesul-verbal de audiere a lui Grîriiuc Roman din 15.05.2014,
le-a obţinut de la Griniuc Roman, contrapuse cu datele din ordonaţa de punere sub
învinuire. Dacă în procesul-verbal este inclus că a participat trăducător atunci acesta
a participat la acţiune. În raportul de expertiză nu este specificat faptul dacă
semnătura din acest proces-verbal din rubrica trăducător aparţine sau nu lui Lefter
Serghei. Declaraţiile lui Lefter Serghei depuse în şedinţa de judecată solicită a fi
apreciate critic, posibil că persoana a uitat, are probleme cu memoria având
tulburări cu memoria deoarece având investigații la Spitalul psihiatric 5. La
întrebarea avocatului Larisa Maxim a răspuns că pentru prima data l-a întâlnit pe
Griniuc Roman în anul 2014, el fiind în calitate de procuror conducător al urmării
cauzei penale .
7. În ședință de judecată acuzatorul de stat, a indicat că vina inculpatului în
comiterea infracțiunilor care îi sunt incriminate a fost dovedită. A solicitat ca
Cojocaru Constantin ***** să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor
prevăzute de art.332 alin.(2) lit.b), 327 alin.(2) lit.b) și art.329 alin.(1) Cod penal.
8. La fel, a solicitat instanței de încetat procesul penal în privința lui Cojocaru
Constantin ***** conform art.329 alin.(1) Cod penal în legătură cu expirarea
termenului de prescripție, infracțiunea fiind curmată la 24.06.2017 iar prescripția a
intervenit peste 2 ani de zile.
9. A solicitat instanței condamnarea lui Cojocaru Constantin ***** în baza
art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal la pedeapsa închisorii peun termen de 5 ani cu
privarea dreptului de a ocupa funcția de procuror timp de 8 ani și în baza art.332
alin.(2) lit.b) Cod penal la pedeapsa închisorii pe un termen de 3 ani cu privarea
dreptului de a ocupa funcția de procuror timp de 8 ani, prin cumulul parțial al
pedepselor, în baza art.84 alin.(1) Cod penal, de a stabili pedeapsa definitivă sub
formă de închisoare pe un termen de 6 ani cu privarea dreptului de a ocupa funcția
de procuror pe un termende 10 ani.
10. În ședința de judecată inculpatul Cojocaru Constantin ***** și apărătorul
acestuia, avocatul Nicolae Stroncea au pledat pentru achitare pe toate capetele de
acuzare.
11. Instanţa apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma
examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele şi în mod obiectiv, călăuzindu-se de
lege. Nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire
penală sau instanţa de judecată.
12. Instanţa de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele
probe la a căror cercetare au avut acces toate părţile în egală măsură şi să motiveze
în hotărîre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.
13. Audiind participanții la proces, analizând declarațile inculpatului, părților
vătămate, martorilor în coroborare cu materialele cauzei, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veredicității lor, iar în ansamblu din punct de
vedere a coroborării lor, instanța de judecată reține următoarele:
14. Potrivit art.385 alin.(1) pct.1)-4) Codul de procedură penală, instanța, la
adoptarea sentinței soluționează una din chestiuni și anume dacă a avut loc fapta de
săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă aceasta a fost săvârșită de inculpat,
dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este
prevăzută ea și dacăinculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.
15. Astfel, cu referire la capătul de acuzare a lui Cojocaru Constantin ***** de
comitere a infracțiunii prevăzute de art.329 alin.(1) Cod penal – neglijență în
serviciu și anume: neîndeplinirea corespunzătoare de către o persoană publică a
obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconştiincioase faţă
de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari drepturilor şi intereselor
ocrotite de lege ale persoanelor fizice, instanța a constatat cele ce succid:
16. Pe episodul de învinuire a lui Cojocaru Constantin ***** de comitere a
infracțiunii prevăzute de art.329 alin.(1) Cod penal (cauza penală nr.2017978241)
au fost cercetate următoarele probe:
17. Din declarațiile părții vătămate Noroc Miroslav, audiat în fața instanței, se
constată, că în anul 2011 în or.Glodeni în faţa cinematografului a fost bătut de către
două persoane la cel moment necunoscute, și i-au fost furate un telefon mobil, un
lănţişor cu cruciuliţă de argint, cheile de la apartament şi de la garaj. A fost internat
la spital şi audiat de către coloboratorii de poliţie în spital. A fost pornită o cauză
penală şi el a fost recunoscut şi audiat ca parte vătămată la Inspectoratul de Poliție
Glodeni. A declarat valoarea prejudiciului sustras în sumă de 9000,00 lei, dacă nu
greşește a solicitat și restituirea bunurilor şi cheltuieli pentru tratament. Persoanele
date care l-au atacat au fost depistate de către organul de urmărire penală. Nu a fost
chemat de către organul de urmărire penală, dar ulterior singur s-a prezentat la
Cojocaru Constantin posibil era procuror atunci. De la poliţie a aflat că de cazul lui se
ocupă procurorul Cojocaru Constantin. Ultimul i-a explicat că se lucrează, după
aceasta nu a mai fost, deoarece a plecat peste hotare. Când a fost la Cojocaru
Constantin deja a cunoscut că a fost atacat de către Acru Ruslan şi Slabari Nicolae,
numele cărora i-au fost comunicate de către anchetator. Ulterior nu a mai fost
chemat la Procuratura Glodeni şi nici la Judecătoria Glodeni posibil a fost telefonat
dar era 3-4 zile şi pleca înapoi peste hotare. A fost chemat la Procuratura Rîşcani în
legătură cu examinarea dosarului pe faptul maltratării şi sustragerii. A fost chemat
la Procurorul Răilean Sergiu. A înţeles că de examinarea plângerii sale în cauza
penală se ocupă Procuratura Rîşcani, a făcut declaraţii în faţa procurorului şi a
semnat actele. Prejudiciul în sumă de 9000,00 lei nu i-a fost restituit la acel moment
nici până în ziua de astăzi nu i-a fost restituit. A fost audiat în cazul dat la Judecătoria
Glodeni pe dosarul în privinţa lui Acru Ruslan si Slabari Nicolae dar nu cunoaște
decizia finală si dacă ia este. Nu a avut posibilitate până acum să-și recupereze
prejudiciul. Bunurile i-au fost restituite. Consideră, că dreptatea până ziua de astăzi
nu a fost făcută din cauza procurorului care a condus cauza penală şi anume
Cojocaru Constantin. A invocat prejudiciul moral în sumă de 10000,00 lei care a
indicat-o la urmărirea penală pe cauza penală data din motiv că cauza penală a fost
în examinare un timp îndelungat. În suma prejudiciului solicitat au fost incluse doar
bunurile care constau din: schimbarea lăcatelor de la apartament, garaj şi beci,
costul poliţei de asigurare şi costul hainelor în care era îmbrăcat în momentul
maltratării. În această sumă nu a intrat costul bunurilor care i-au fost restituite:
telefonul mobil, inel şi lănţişorul de argint. Consideră că acest prejudiciul trebuie să
fie restitui de la persoanele care l-au bătut şi anume Acru Ruslan şi Slabari Nicolae.
Careva pretenţii materiale faţă de Cojocaru Constantin nu are, la fel nu are careva
pretenţii morale faţă de Cojocaru Constantin și anume în suma de 10000,00 lei.
Faptul neexaminării cauzei penale pe plîngerea sa l-a valorificat cu prejudiciul moral
10000,00 lei dar la moment nu mai are careva pretenţii deoarece vrea să plece peste
hotare pentru ca să obţină un lucru şi să întreţină familia. El oficial nu s-a adresat cu
careva plângeri pe faptul examinării tardive a plângerii sale, doar a întrebat în mod
verbal.
18. Din declarațiile părții vătămate Tașciuc Lidia audiată în fața instanței, se
constată, că în anul 2016 ea s-a adresat cu o plângere la Inspectoratul de Poliţie
Glodeni pe acţiunile lui Pălii Veaceslav. In anul 2016 a avut loc o cunfruntare la
poliţie cu Pălii Veaceslav, însă astfel de acţiune nu a fost regăsită în dosar. In
septembrie anului 2017 a aflat că Cojocaru Constantin este procuror conducător al
urmării penale pe cauza penală pornită în baza plângerii ei şi că cauza penală a fost
transmisă la procuratură pentru luarea deciziei. S-a prezentat la procurorul
Cojocaru Constantin a fost audiată de către acesta, a solicitat să fie aduţiaţi în
calitate de martori Tasciuc Doina si Tasciuc Vasile, Ceaica Lazer si Ceaica Svetlana,
însă Cojocaru Constantin a refuzat audierea martorului Ceaica, spunând că nu pot fi
audiaţi în calitate de martori. Confruntarea între ea şi Pălii Veaceslav nu a fost.
Examinarea cauzei s-a stopat și ea l-a contactat pe Cojocaru Constantin de mai multe
ori, după ce l-a anunţat că voi încheia un contract cu un avocet, la ce Constantin
Cojocaru i-a reproşat că ea este în drept. În luna mai anului 2017 s-a adresat către
procurorul ierharhic superior – Cebotari Pavel şi s-a plâns pe faptul că nu se
examinează plângerea ei şi nu se întreprinde nici o acţiune. Cebotari Pavel l-a
chemat pe Cojocaru Constantin în biroul său şi i-a spus să trimită dosarul în instanţa
de judecată deoarece examinarea acesteia se tărăgănează. A înţeles că ceva nu este
corect atunci când l-a telefonat pe Cojocaru Constantin ba nu răspundea, ba îi
spunea că este ocupat în şedinţa de judecată, iar într-o zi a intrat în birou
interesându-se de cauza sa, la ce Cojocaru Constantin a discutat cu Pălii Veaceslav şi
ultimul l-a dus cu maşina acasă. În anul 2017, toamna, cauza penală în privinţa lui
Pălii Veaceslav a fost expediată în instanţa de judecată pentru examinare de către un
alt porocuror.
19. Fiind audiat în ședința de judecată pe episodul respectiv, martorul Popovici
Ruslan, ultimul a declarat, că activează calitate de fondator şi administrator al SRL
”BientCo AGRO” cu genul de activitate în agricultură. Pe Găleanu Grigorie îl cunoaște
şi i-a realizat în anul 2012-2013 seminţe de floarea soarelui în sumă de 920000 lei.
Până în prezent i s-a achitat prejudiciul în sumă de 30000,00 lei. A depus plângere la
organul de poliţie Glodeni aproximativ în anul 2012-2013, ca urmare a fost pornită
o cauză penală, dar nu cunoaște pe care articol. A fost chemat în judecată, apoi a fost
audiat și pe prezenta cauza penală. După ce a fost audiat de către Procurorul
Anticorupţie, s-a pornit şi investigarea plîngerii lui din anul 2013 fiind numită
şedinţa de judecată, ca rezultat i-a fost achitat prejudiciul în suma de 5000 lei şi
25000 lei, a fost recunoscut vinovat Găleanu Grigorie, i-a întocmit recipisa că va
întoarce banii. Din momentul când a depus plângerea o dată a fost audiat de către
procurorul în Procuratura Glodeni, Cojocaru Constantin. Posibil l-a audiat în ziua
aceea. Consideră că, din start, era indentificat Găleanu Grigorie ca făptuitor deoarece
din start la poliţie el a recunoscut faptul că este dator cu suma de 920000 lei.
Consideră, că ar fi de dorit ca examinarea cauzei săfie mai rapidă, deoarece Găleanu
Grigorie a recunoscut din start că îi este dator. Pretenţii materiale faţă de Cojocaru
Constantin nu are. Nu ţine minte dacă a spus că a fost prejudiciat de către Cojocaru
Constantin, în cadrul audierii în Procuratura mun.Bălţ. L-a indignat faptul că cauza
aşa mult timp se examinează, nu s-a revoltat, nu a depus careva plângeri în privinţa
lui Cojocaru Constantin. Faptul că urmărirea penală a durat din 2013 până în 2019
nu i-a prejudiciat efectiv deoarece nici până în ziua de astăzi suma nu îi este achitată
integral. Pe restul sumei urmează să înainteze acţiune civilă în instanţa de judecată.
20. Martorul Borș Mihail fiind audiat în fața instanței a declarat că, activează în
calitate de administratorul Gospodăriei Ţărăneşti ”Marineanca-Agro”, care activează
din anul 2004. Aproximativ cu 10 ani în urmă a avut o situaţie când a vândut lui
”Atirus Grup” SRL floarea soarelui în valoare de 240000 lei, care i-a transferat
partial banii pentru producţia primită. Pe faptul dat a depus o plângere la
Procuratura Glodeni. Ca urmare, a fost pornită cauză penală şi el a fost recunoscut ca
parte vătămată. Cauza penală respectivă după cum ţine minte a fost la procurorul
Cojocaru Constantin. Persoana vinovată nu a fost găsită. Aproximativ 2 ani a fost
chemat la procuratura din Bălţi în legătură cu investigarea cazului dat, lui fiind
cunoscut faptul că administratorul ”Atirus Grup” SRL – Bolohov Igor este în căutare
şi nu era posibil de a-l contacta. Decizie finală până în prezent nu a fost adoptată pe
cauza plângerii lui depuse. Termenul a trecut aproximativ 10 ani de când s-a pornit
dosarul penal. A avut discuţii cu procurorul Cojocaru Constantin despre rezultatele
investigării cazului la care a primit răspunsul că nu este de găsit administratorul
”Atirus Grup” SRL – Bolohov Igor. Nu i-a fost restituit prejudiciul material în sumă
de 159000 lei. Nu are pretenţii faţă de procurorul Cojocaru Constantin. Când a fost
audiat la procuratura din Bălţi la fel a declarat că nu are pretenţii faţă de procurorul
Cojocaru Constantin.
21. Martorul Albina Lidia fiind audiată în fața instanței a declarat că, a fost
victima pe faptul furtului iepurilor din anul 2013. I-au fost sustraşi 3 iepuri de rasă
”Velican” care costau 550 lei fiecare. Atunci a depus plângere la poliţie, a fost
chemată la poliţie a depus explicaţii, nu a fost depistată persoana vinovată. A bănuit
că puteau fi vecinii săi, a spus această chestie şi coloboratorilor de poliţie. Un 1-2 în
urmă a fost chemată în instanţa de judecată, inculpatul a recunoscut vinovăţia şi a
fost condamnat, era o persoană din s.Balatina, i-a fost restituit prejudiciul de către
această persoană. Aproximativ 3 ani nu a ştiut despre cazul dat, nici de la poliţie şi
nici de la procuratură, nu a fost chemată. Nu s-a adresat la poliţie şi nici la
procuratură despre faptul că nu se examinează cauza. A fost chemată la poliţie de
către Grijuc, a fost scrisă din cuvintele ei explicaţia, ea s-a semnat dar nu s-a refuzat
de la plângere. Nu ţine minte cine era procurorul pe dosar. Pe Cojocaru Constantin îl
cunoaște și careva pretenţii faţă de Cojocaru Constantin nu are.
22. Martorul Tabaran Ivan fiind audiat în fața instanței a declarat că, a fost
victima unui furt din anul 2015, i s-au sustras atunci în jurul a 100 de pomi care
erau în valoarea totală 1500 lei. A depus plângere la sectorist, plângerea a depus-o
atunci, când el a găsit persoanele care i-au sustras pomii şi a depus plângere la
poliţistul de sector pe persoane concrete. Pe plângerea respectivă s-a pornit un
dosar penal, el a fost audiat la procuratură, apoi în instanţa de judecată şi atunci a
iertat persoanele vinovate. Nu ţine minte cum îl cheamă pe procurorul care a
investigat cauza penală în legătură cu plângerea lui. Nu ţine minte dacă în legătură
cu investigarea plângerii sale a fost la procurorul Cojocaru Constantin. Pe faptul
pomilor sustraşi a fost audiat o dată de către procuror în procuratura r-ului Glodeni
după ce a primit citaţie în instanţa de judecată și apoi încă o dată.
23. Procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 24 iunie 2017, conform căruia
din biroul de de serviciu al procurorului din cadrul procuraturii r-lui Glodeni
Cojocaru Constantin au fost ridicate un şir de cauze penale aflate în conducerea
procurorului în Procuratura raionului Glodeni Constantin Cojocaru, precum şi
procese penale şi anume cauze penale parvenite cu propunerea organului de
urmărire penală de a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 şi pe care nu au
fost adoptate soluţii, cauze penale pe care urmărirea penală a fost finisată însă nu
au fost remise în instanţa de judecată pentru examinare în fond, cauze penale cu
soluţii ilegale, precum şi cauze fară soluţii sau cu alte categorii de abateri şi procese
penale fară soluţii (vol.I, f.d.13-20)
24. Procesul-verbal de examinare a obiectelor şi documentelor din 21 iulie 2017,
conform căruia au fost supuse examinării cauze penale aflate în conducerea
procurorului în Procuratura raionului Glodeni Constantin Cojocaru, precum şi
procese penale şi anume cauze penale parvenite cu propunerea organului de
urmărire penală de a dispune una din soluţiile prevăzute în art.291 şi pe care nu au
fost adoptate soluţii, cauze penale pe care urmărirea penală a fost finisată însă nu
au fost remise în instanţa de judecată pentru examinare în fond, cauze penale cu
soluţii ilegale, precum şi cauze fară soluţii sau cu alte categorii de abateri (vol.I,
f.d.101-205);
25. Anexa la procesul-verbal de examinare din 21.07.2017 ce constituie copiile
autentificate a-l filelor cauzelor penale şi anume cauzele penale cu nr.2010090211,
nr.2011098005, nr.2011090299, nr.2012090036, nr.2012090055, nr.2012090087,
nr.2012090122, cauza penală nr.2012090124, nr.2012090129, nr.2012090187,
nr.2012090198, nr.2012090203, nr.2012090220, nr.2012090224, nr.2012090228,
nr.2012090266, nr.2012090267, nr.2012090275, nr.2012090295, nr.2012090305,
nr.2012090307, nr.2012090322, nr.2012090404, nr.2013090027,
nr.201309(5117), nr.2013090129, cauza penală nr.2013090217, nr.2013090215,
nr.2013090222, nr.2013090249, nr.2013090324, nr.2014090061, nr.2014090075,
nr.2014090189, nr.2014090199, nr.2014090203, nr.2014090204, nr.2014090274,
nr.2014090271, nr.2014090279, nr.2014090472, nr.2014090484, nr.2015090038,
nr.2015090064, nr.2015090107, nr.2015090116, nr.20150900126,
nr.2015090153, nr.2015090242, nr.2015090416, nr.2016090033, nr.2016090045,
nr.2016090056, nr.2016090067, nr.2016090086, nr.2016090087, nr.2016090116,
nr.2016090165, nr.2016090186, nr.2016090190, nr.2016090214, nr.2016090224,
nr.2016090230, nr.2016090236, nr.2016090244, nr.2016090290, nr.2016090301,
nr.2016090365, nr.2016090371, nr.2017090002, nr.2017090019, nr.2017090026,
nr.2017090032, nr.2017090053, nr.2017090058, nr.2017090060, ce confirmă
mişcarea cauzelor penale nominalizate de la pornirea urmăririi penale,
recunoaşterea victimei în calitate de parte vătămată, recunoaşterea persoanei în
calitate de bănuit, data şi propunerea organului de urmărire penală efectuată în
adresa procurorului dn cadrul procuraturii r-lui Glodeni Cojocaru Constantin,
scrisoarea de însoţire a cauzei penale de la organului de urmărire penală al IP
Glodeni la Procuratura r-lui Glodeni. (Volumele III, IV, V, VI, VII şi VII);
26. Procesul-verbal de examinare a obiectelor şi documentelor din 22 noiembrie
2017, conform căruia au fost supuse examinării cauze penale aflate în conducerea
procurorului în Procuratura raionului Glodeni Constantin Cojocaru, cu componenţă
de infracţiune materială, ridicate din biroul procurorului Constatin Cojocaru,
conform procesului verbal de cercetare la faţa locului din 24.06.2017, în coraport cu
hotărîrile adoptate la ziua de 22.11.2017 de către Procuratura raionului Glodeni,
sau alte Procuraturi, precum şi tabelul anexă. (vol. I, f.d. 208 – 221);
27. Informaţia cu nr.1645 din 15.02.2018 eliberată din Sistemul Informaţional
Automizat Registrul Informaţiei criminalistice şi criminologice cu privire la
hotărârile introduse şi de către cine în Banca Centrală de date al MAI de la pornirea
urmăririi penale pînă în prezent cauze penale: 2012090036, 2012090122,
2012090129, 2012090228, 2012090266, 2012090267, 2012090275, 2012090295,
2012090322, 2013090098, 2013090129, 2013090203, 2013090215, 2013090222,
2013090324, 201409010, 2014090274, 2014090472, 2014090484, 2015090064,
2015090126, 2015090038, 2015090153, 2015090220, 2016090033, 2016090045,
2016090056, 2016090086, 2016090087, 2016090116, 2016090236, 2016090278,
2016090371, 2017090032, 2017090053. (vol.IX, f.d.5-10).
28. Prin învinuirea adusă lui Cojocaru Constantin ***** conform art.329 alin.(1)
Cod penal, acestuia se impută neasigurarea respectării termenului rezonabil de
urmărire penală în 76 de cauze penale, aflate în conducere și lăsate nelucrate, ca
urmare, neasigurarea de către Cojocaru Constantin a posibilității recuperării
prejudiciului material cauzat prin infracțiune persoanelor recunoscute ca părți
vătămate în acestea cauze penale în suma totală de 231034 lei, și prin nerespectarea
termenului rezonabil de desfășurare a urmăririi penale și prin neasigurarea
realizării scopului legii penale, a cauzat un prejudiciul material și moral persoanlor
fizice, şi anume: Noroc Miroslav în sumă de 19000 lei, Taşciuc Lidia în sumă de
71690 lei şi Spijavca Artiom în sumă de 17000 lei, în suma totală de 107690 lei.
29. Conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 24 iunie 2017, din
biroul de serviciu al procurorului în Procuratura r-lui Glodeni, Cojocaru Constantin
Constantin au fost ridicate 113 cauze penale și 79 procese penale, calculatorul de
serviciu (blocul de sistem de model LPJ 12).
30. Astfel, ultima acțiune/inacțiune efectuată de către procurorul Cojocaru
Constantin Constantin în cadrul cauzelor penale și proceselor penale ridicate a avut
loc la data de 24 iunie 2017.
31. În corespundere cu art.329 alin.(1) Cod penal (în vigoare la data 24 iunie
2017), neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană
publică a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau
neconştiincioase faţă de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari
drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se
pedepseşte cu amendă în mărime de până la 850 unităţi convenţionale sau cu
închisoare de pînă la 2 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la
5 ani.
32. Potrivit art.96 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, în cadrul judecării
cauzei penale trebuie să se dovedească faptele referitoare la existența elementelor
infracțiunii precum și cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.
33. În şedinţa de judecată s-a constatat că inculpatul Cojocaru Constantin *****, în
temeiul Ordinului Procurorului General nr.1248-p din 29.12.2008 privind numire în
funcție de procuror în Procuratura r-lui Glodeni și până la data de 08 noiembrie
2017, când prin Ordinul Procurorului General nr.1399-p din 07 noiembrie 2017, în
temeiul art.58 alin.(1) lit.d) și alin.(3), art.61, art.11 alin.(1) lit.f) al Legii nr.3 din
25.02.2016 cu privire la Procuratură, a fost eliberat din funcția procurorului în
Procuratura r-lui Glodeni, a deținut funcţia de procuror în Procuratura raionului
Glodeni, fiind la momentul faptelor imputate persoană cu funcţie de demnitate
publică, al cărei mod de numire este reglementat de art.125 alin.(3) din Constituţia
Republicii Moldova şi de art.36 alin.(1) din Legea nr.294-XVI din 25.12.2008 cu
privire la Procuratură, având în virtutea acestei funcţii permanent drepturi şi
obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice.
34. Astfel, în virtutea art.123 alin.(2) Cod penal (în vigoare la data 24 iunie 2017)
este subiect al infracţiunii ce I se incriminează, prevăzută de art.329 alin.(1) Cod
penal.
35. Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art.329 alin.(1) Cod penal, se
manifestă prin următoarele modalități: 1) acțiunea de îndeplinire
necorespunzătoare sau inacțiunea de neîndeplinire a obligațiilor de serviciu; 2)
urmările prejudiciabile și anume – daunele în proporții mari cauzate drepturilor și
intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice sau juridice; 3) legătura cauzală
dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.
36. Infracțiunea specificată de art.329 Cod penal este o infracțiune material și se
consider consumată din momentul survenirii daunelor în proporții mari drepturilor
și intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice sau juridice.
37. Potrivit Hotărârii a Plenului Cuții Supreme de Justiție nr.7 din 15.05.2017 cu
privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru abuzul de
putere sau abuzul de serviciu, excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de
serviciu, precum și neglijența în serviciu, Curtea a reținut, că dauna cauzată
drepturilor și intereselor persoanei fizice sau juridice trebuie să fie efectivă și
determinată, întrucât, în raport cu acest semn obiectiv se apreciază, dacă fapta
reprezintă sau nu un anumit grad de pericol social.
38. Totaici, indică Curtea, că reieșind din interpretarea sistematică a normelor
juridico-penale și anume din art.126 coroborat cu art.329 Cod penal, urmarea
prejudiciabilă specifică infracțiunii prevăzute de art.329 alin.(1) Cod penal, poate
avea doar o natură patrimonială, cuantumul daunelor cauzate urmând a fi stability
de către instanțele în baza probelor administrate.
39. Astfel, potrivit prevederilor art.126 alin.(1) Cod penal (modificat prin Legea
nr.207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016), se consideră proporţii mari
valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate,
transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea
pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depăşeşte 20 de
salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în
vigoare la momentul săvârşirii faptei.
40. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.1233 din 09.11.2016
privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat
pentru anul 2017, cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru
anul 2017 a fost stabilit în mărime de 5300 lei.
41. Astfel, proporţii mari în anul 2017 constituiau valoarea bunurilor sustrase,
dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate,
comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o
persoană sau de un grup de persoane ce depășea suma de 106000,00 (una sută și
șase mii,00) lei (5300 lei X 20 salarii medii lunare pe economie prognozate =
106000,00 lei).
42. În speță, prin acuzație adusă lui Cojocaru Constantin ***** conform art.329
alin.(1) Cod penal, acestuia I se impută cauzarea daunelor în proporții mari în suma
totală de 107690 lei și anume: cauzarea prejudiciului material și moral persoanlor
fizice: lui Noroc Miroslav în sumă de 19000 lei, lui Taşciuc Lidia în sumă de 71690
lei şi lui Spijavca Artiom în sumă de 17000 lei.
43. În ședința de judecată partea vătămată Noroc Miroslav a indicat că prejudiciul
în suma de 19000 lei în cauză constă din prejudiciul material cauzat acestuia prin
infracțiune – sustragere de către Acru Ruslan și Slabari Nicolae a bunurilor în suma
de 9000,00 lei și prejudiciul moral în sumă de 10000,00 lei care a indicat-o la
urmărirea penală pe cauza penală data. Consideră că acest prejudiciul trebuie să fie
restitui de la persoanele care l-au bătut şi anume Acru Ruslan şi Slabari Nicolae.
Careva pretenţii materiale faţă de Cojocaru Constantin nu are, la fel nu are careva
pretenţii morale faţă de Cojocaru Constantin și anume în suma de 10000,00 lei. În
sumă prejudiciului solicitat nu a intrat costul bunurilor care i-au fost restituite:
telefonul mobil, inel şi lănţişorul de argint.
44. Potrivit cererii depuse de Noroc Miroslav în cadrul urmăririi penale pe cauza
penală nr.2017978241 (Vol.II f.d.216), acesta a indicat că i-a fost cauzat un
prejudiciul material în urma infracțiunii comise asupra lui în suma de 9000 lei și
prejudiciul moral cauzat acestuia în suma de 10000 lei pentru faptul că persoanele
vinovete din anul 2012 până în prezent nu au fost pedepsite. Ca urmare, prin
ordonanța procurorului Ion Pripa din 24.01.2018 (Vol.II f.d.223) Noroc Miroslav a
fost recunoscut în calitate de parte civilă în suma de 19000,00 (nouăsprezece
mii,00) lei.
45. În ședința de judecată partea vătămată Tașciuc Lidia a indicat că prejudiciul în
suma de 71690 lei lei în cauză constă din prejudiciul material cauzat acesteia prin
infracțiune de escrocherie comisă de către Pălii Veaceslav (în suma de 41690,00 lei)
și prejudiciul moral (în sumă de 30000,00 lei) care a indicat-o la urmărirea penală
pe cauza penală data.
46. Potrivit cererii depuse de Tașciuc Lidia în cadrul urmăririi penale pe cauza
penală nr.2017978241 (Vol.II f.d.225), aceasta a indicat că i-a fost cauzat un
prejudiciul material în urma infracțiunii comise asupra lui în suma de 41690,00 lei
și prejudiciul moral cauzat acesteia în suma de 30000,00 lei pentru faptul că din
momentul pornirii urmăririi penale nu a avut posibilitate de a pleca la muncă în
Moscova. Ca urmare, prin ordonanța procurorului Ion Pripa din 24.01.2018 (Vol.II
f.d.233) Tașciuc Lidia a fost recunoscută în calitatede parte civilă în suma de
71690,00 (șaptezeci și una șase sute nouăzeci,00) lei.
47. Partea vătămată Spijavca Artiom în ședința de judecată nu s-a prezentat
pentru a fi audiat.
48. Conform cererii depuse de Spijavca Artiom în cadrul urmăririi penale pe
cauza penală nr.2017978241 (Vol.II f.d.257), acesta a indicat că prin neîndeplinirea
de către Cojocaru Constantin a obligațiilor de serviciu, i-a fost cauzat un prejudiciul
material și moral în suma totală de 17000,00 lei. Ca urmare, prin ordonanța
procurorului Ion Pripa din 25.01.2018 (Vol.II f.d.258) Spijavca Artiom a fost
recunoscut în calitate de parte civilă în suma de 17000,00 (șaptesprezece mii,00)
lei.
49. De asemenea pentru respectarea principiului prezumției nevinovăției, simpla
constatare ex propriis sensibus al acuzatorului de stat nu este suficientă pentru ca
instanța să stabiilerască vinovăția unei persoane.
50. Or, ar fi contrar art.6 Convenției Europene pentru Drepturile Omului, avându-
se în vedere că ar exista o ingerință de natură să afecteze dreptul acuzatului la un
proces echitabil în situația în care există dubii serioase care nu au fost înlăturate la
etapa urmăririi penale, fiind evidențiate semne obiective de investigație ineficientă.
51. Iar, într-un proces contradictoriu, reieșind din prevederile art.8 alin.(2) Codul
de procedură penală, potrivit căruia nimeni nu este obligat să dovedească
nevinovăția sa, ţine de obligația acuzatorului de stat de a prezenta probele în
susţinerea celor indicate în acuzare, părțile la judecarea cauzei având drepturi egale
și fiind investite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea
pozițiilor sale, alegând poziția, modul și mijloacele de susținere acestei, instanţei de
judecată îi revine examinarea cauzei în baza probelor prezentate de părţile egale în
drepturi, făcîndu-le analiza şi aprecierile respective.
52. În atare situație, instanța reține, că de către acuzare nu s-a făcut dovada
faptului, că prin nerespectarea termenului rezonabil de desfășurare a urmăririi
penale și prin neasigurarea realizării scopului legii penale, Cojocaru Constantin
***** a cauzat daune în proporţii mari persoanelor fizice și anume: lui Noroc
Miroslav în sumă de19000 lei, Taşciuc Lidia în sumă de 71690 lei şi Spijavca Artiom
în sumă de 17000 lei, iar în total, în suma de 107690 lei.
53. Se menține, că sumele respective cu titlul de prejudiciul material, nu rezultă
din fapta imputată lui Cojocaru Constantin Constantin, ci derivă din acțiunile
infracționale a persoanelor găsite vinovete de comiterea infracțiunilor asupra lui
Noroc Miroslav, Tașciuc Lidia și Spijavca Artiom, chestiunea care, potrivit art.385
alin.(1) pct.10) și 11) Cod de procedura penală, trebuie să fie soluționată de către
instanța de judecată la adoptarea sentinței în privința făptuitorilor infracțiunilor
comise asupra lui Noroc Miroslav, Tașciuc Lidia și Spijavca Artiom.
54. Cât privește prejudiciul moral, instanța reține, că acesta nu se raportează la
prevederile normelor art.329 alin.(1) Cod penal și nu formează latura obiectivă
acestei infracțiuni.
55. In asemenea circumstanțe, instanța ajunge la concluzia că de către acuzatorul
de stat nu au fost fixate toate circumstanțe prin mijloacele de probă prevăzute la
art.93-94 Codul de procedură penală în vederea constatării vinovăției și comiterii de
către Cojocaru Constantin *****a faptei imputate acestuia conform art.329 alin.(1)
Cod penal.
56. Nici o probă cercetată de către instanța de judecată, prezentată de către
acuzatorul de stat nu confirmă faptul, că Cojocaru Constantin *****, fiind o persoană
publică, nu a îndeplinit corespunzător obligaţiile sale de serviciu ca rezultat al unei
atitudini neglijente și neconştiincioase faţă de ele, a omis de a-și îndeplini obligațiile
de serviciu care decurg din competența lui de serviciu pe care acesta putea și
trebuia să le îndeplinească, și aceasta a avut drept urmare prejudiciabilă pentru
Noroc Miroslav, Tașciuc Lidia și Spijavca Artiom sub formă de daune (patrimoniale)
în proporţii mari, or, pentru realizarea neglijenței în serviciu nu este suficient să fie
intreprinsă o acțiune de îndeplinire necorespunzătoare sau inacțiune de
neîndeplinirea obligațiilor de serviciu, ci aceasta urmează a fi însoțită de urmare
prejudiciabilă – daună în proporții mari care va fi în legătură de cauzalitate cu fapta
prejudiciabilă specificată de norma respectivă.
57. Conform prevederilor art.51 Cod penal, temeiul real al răspunderii penale îl
constituie fapta prejudiciabilă săvârșită, iar componența infracțiunii, stipulată de
legea penală, reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale şi este supusă
răspunderii penale numai persoana vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzută de
legea penală.
58. Conform prevederilor art.52 Cod penal, componență a infracțiunii se
consideră totalitatea semnelor obiective şi subiective, stabilite de legea penală, ce
califică o faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă, iar componența infracțiunii
reprezintă baza juridică pentru calificarea infracțiunii potrivit unui articol concret a
Codului penal.
59. Astfel, instanța constată că acțiunile lui Cojocaru Constantin ***** nu
constituie componența infracțiunii prevăzute de art.329 alin.(1) Cod penal, fiind
constatată lipsa laturei obiective ale infracţiunii date.
60. Întrucât, prin Hotărârea Plenului Cuții Supreme de Justiție nr.7 din
15.05.2017 cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală
pentru abuzul de putere sau abuzul de serviciu, excesul de putere sau depășirea
atribuțiilor de serviciu, precum și neglijența în serviciu, Curtea a reținut, că
evaluarea corectă a conținutului urmării prejudiciabile, rezultate din neglijența în
serviciu (art.329 Cod penal), este principială, or în cazul constatării că prin neglijeța
în serviciu nu s-au cauzat daune, în proporții mari, drepturilor și intereselor ocrotite
de lege ale persoanelor fizice sau juridice, în legătură cu lipsa unui corespondent
contravențional de neglijența în serviciu, fapta va fi susceptibilă doar de răspundere
disciplinară.
61. Aici, se menține, că potrivit materialelor cauzei penale (Vol.IX f.d.45-50), prin
Hotărârea nr.13-59/17 (III) din 20 octombrie 2017, de către Colegiul de disciplină și
etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor, în urma verificării cauzelor
penale aflate în conducerea procurorului în Procuratura r-lui Glodeni, Cojocaru
Constantin, precum și procesele penale, ridicate la 24.06.2017 din biroul de serviciu
al procurorului Cojocaru Constantin, parvenite în perioada anilor 2010-2017 de la
organul de urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Glodeni în temeiul art.289
Cod de procedura penală cu propuneri de a dispune una din soluțiile prevăzute de
de art.291 Cod de procedura penală: de a-i pune făptuitorii sub învinuire, a întocmi
rechizitoriu și de a trimite cauzele în instanța de judecată, cât și cauzele penale cu
rechizitoriu neremise în instanța de judecată pentru examinare în fond, în privința
procurorului în Procuratura r-lui Glodeni, Cojocaru Constantin a fost aplicată
sancțiunea disciplinară – eliberare din funcția de procuror.
62. În cadrul controlului efectuat, a constatat consiliul, că de către procurorul în
Procuratura r-lui Glodeni Cojocaru Constantin ***** au fost încălcate prevederile
art.6 alin.(3) lit.a), b) și d) din Legea cu privire la Procuratură nr.3 din 25.02.2016,
art.art.19, 20, 52, 53, 274, 291 Cod de procedura penală și prevederile Codului de
conduită a procurorilor, inclusiv și reglementările prevăzute de acte
interdepartamentale, departamentale, ale organlor reprezentative de
autoadministrare ale procurorilor.
63. Fiind audiat în ședința de judecată inculpatul Cojocaru Constantin *****,
acesta a declarat că nu a contestat Hotărârea nr.13-59/17 (III) din 20 octombrie
2017 privind aplicarea în privința sa a sancțiunii disciplinară menționată supra.
64. Materia de administrare a probelor într-o cauză penală ține de regulele din
dreptul intern, și judecătorului national îi revine sarcina de a aprecia elementele
adunate de el. Însă el nu poate face acest lucru decât după ce ”elementele probatorii
au fost prezentate în fața acuzatului, în ședința publică și în vedrea unei dezbateri în
condiții de contradictorialitate” (Hotărârea CtEDO din 15.06.1992 cauza Ludi vs
Suisse).
65. La adoptarea unei soluției, instanța este ținută să respecte drepturile,
libertățile și demnitatea umană, întrucât să fie respectat și principiul prezumpției de
nevinovăție, stipulate în art.21 al Constituției Republicii Moldova, art.8 al Codului de
procedură penală, care este considerat unul din drepturi esentiale într-o societate
civilizată, care prin Hotărârea CtEDO din 06.12.1988 în cauza Barbera, Messegue și
Jabardo vs Espagne, a fost menționat că ”cere ca, îndeplinindu-și funcțiile, membrii
tribunalului să nu plece de la idea preconcepută că învinuitul a comis actul
incriminate; sarcina probatorie revine acuzării și îndoiala este în beneficiul
acuzatului. În plus, incumbă acuzării să-l anunțe pe cel interest care sînt capetele de
acuzare înaintate împotriva lui, pentru a-i oferi posibilitatea să-și pregătească
apărarea în consecință și să aducă probe suficiente pentru a fundamenta o
declarație de vinovăție”.
66. Urmare a respectării acestui principiu, legislatorul national în art.8 alin.(3) al
Codului de procedură penală, a stabilit, că concluziile despre vinovăția persoanei de
săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în
probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se
înterpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.
67. Conform prevederilor art.390 ainl.(1) pct.3) Cod de procedură penală,
sentinţa de achitare se adoptă dacă fapta inculpatului nu întruneşte elementele
infracţiunii şi sentinţa de achitare duce la reabilitarea deplină a inculpatalui.
68. Audiind participanții la proces, cercetând nemijlocit probele prezentate de
părți, inclusiv documentele și procesele-verbale acțiunilor de urmărire penală
propuse de părți în coraborare cu declarațiile părților vătămate și ai martorilor
făcute în cadrul cercetărilor judecătorești pe capătul de acuzare a lui Cojocaru
Constantin ***** de comiterea infracțiunii prevăzute de art.329 alin.(1) Cod penal,
analizând perteneța, concludența și legalitatea acestora sub aspectul admisibilității
lor, instanța ajunge la concluzia că Cojocaru Constantin *****urmează a fi achitat de
sub învinuire de săvârşire a infracţiunii prevăzute de art.329 alin.(1) Cod penal, pe
motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii date.
69. Cu referire la capătul de acuzare a lui Cojocaru Constantin ***** de săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal și de art.332 alin.(2)
lit.b) Cod penal (dosar penal nr.2018978250) instanța a constatat următoarele:
70. Necătând la faptul că inculpatul Cojocaru Constantin *****, nu a recunoscut
vina în comiterea infracţiunii imputate conform art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal și
art.332 alin.(2) lit.b) Cod penal, vinovăţia acestuia a fost dovedită în şedinţa de
judecată prin următoarele probe:
71. Declarațiile părții vătămate Griniuc Roman făcute în fața instanței, potrivit
cărora la data de 19.10.2012 de către Secţia de urmărire penală a Inspectoratului de
Poliție Glodeni în privinţa acestuia a fost pornită urmărirea penală pe cauza penală
nr.2012090411 conform elementelor infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod
penal. Aflând despre aceasta la sfârşitul anului 2012, s-a prezentat la poliţia din
Glodeni, unde a povestit totul, după ce i-a s-a spus că ulterior va mai fi chemat.
Următoarea dată pe această cauză penală a fost chemat la procuratura din
or.Glodeni la 09.09.2014, unde el s-a prezentat şi i s-a spus să se prezinte pentru
data de 11.09.2014 împreună cu un avocat, în caz contrar îi va fi dat un avocat de
serviciu. El a fost de acord cu avocatul de serviciu. Aproximativ peste o lună, la
09.10.2014, cu participarea lui au fost efectuate două confruntări cu Puşcaş Valentin
şi brigadirul său. Confruntarea cu paznicul nu s-a efectuat pe motivul că paznicul a
avut un accident rutier şi era internat în spital, având piciorul fracturat. La data de
09.09.2014 pentru prima dată a fost în biroul procurorului, care s-a prezentat
Cojocari Constantin. Dânsul i-a prezentat buletinul de identitate şi i-a cerut ca
întâlnirea să fie înregistrată pe dictofonul din telefonul său. Procurorul Cojocaru
Constantin i-a interzis acest fapt. El a încercat să-i explice procurorului că nu va
putea citi dat fiind faptul că nu cunoaşte limba moldovenească. Atunci procurorul i-a
spus că în cadrul audierii el va fi asigurat cu apărător şi traducător. La 11.09.2014
procurorul l-a asigurat cu apărător şi traducător. La data de 11.09.2014 a făcut
cunoștință pentru prima dată cu avocatul Ion Racoviță și în prezenţa avocatului
pentru prima dată a fost audiat pe prezenta cauză penală în biroul procurorului. El a
povestit totul, procurorul a înscris totul, apoi interpretul i-a tradus totul. Cu cele
traduse de interpret a fost de acord. După sfârșitul procedurii, procurorul l-a rugat
ca el și interpretul să iasă din biroul său, în birou rămăsese procurorul șiavocatul
Ion Racoviță, Pușcaș Valentin și brigadirul său. El a așteptat afară 10 minute. După
aceea discuție procurorul a ieșit afară și i-a spus că Pușcaș nu este interesat ca el să
fie închis, dar dacă el se va achita, cauza va fi încetată. El a declarat că nu este dator
cu nimic deoarece el s-a achitat. În luna noiembrie 2017, a plecat în deplasare peste
hotarele țării. Peste un timp l-a sunat soția care i-a spus că au venit niște
colaboratori de la poliție și îl caută, la ce ia le-a spus că el este plecat îl va telefona și
el va reveni. Când a revenit a dat declarații pe care le-a semnat. Ultima dată pe
această cauză a fost chemat la Inspectoratul de Poliție Bălţi în luna noiembrie anului
2017. În luna iunie anului 2018 a primit o citaţie de la Judecătoria Glodeni pentru a
se prezenta la data de 25.06.2018. Prezentându-se, a stabilit faptul că, procuratura a
transmis cauza penală nr.2012090411 pe învinuire a lui în comiterea infracţiunii
prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal în judecată. El nu a fost informat despre
terminarea urmăririi penale şi nu a făcut cunoştinţă cu materialele dosarului, pentru
care fapt a cerut de la instanţă termen pentru a face cunoştinţă cu materialele
dosarului şi a angajat un avocat. La data de 16.07.2018 împreună cu avocatul său
Larisa Maxim s-au prezentat la Judecătoria Glodeni și au făcut fotocopii materialelor
cauzei penale. Ca urmare a stabilit că la fila dosarului 50 era un act procesual de
unde rezulta că procurorul în procuratura raionului Glodeni Cojocaru Constantin la
data de 15.05.2014 i-a înaintat învinuirea. Toate trei semnături plasate pe actul
respectiv nu-i aparţin lui. Pentru prima dată s-a întâlnit cu procurorul Constantin
Cojocari la data de 09.09.2014 și în aceasta ziel nu a fost informat despre terminarea
urmăririi penale şi nu a făcut cunoştinţă cu materialele cauzei penale. In acea zi el
personal a scris doar o cerere cu privire la efectuarea confruntărilor. La data de
11.09.2014, pentru prima dată a fost audiat în calitate de învinuit în prezenţa
avocatului Racoviţă Ion, unde a dat declaraţii şi nu a recunoscut vina. În materialele
cauzei penale a stabilit un proces-verbal de audiere a învinuitului din 15.05.2014,
unde era indicat că recunoaşte vina parţial şi refuză să facă careva declaraţii. Dar o
aşa audiere în realitate nu a avut loc. La data de 15.05.2014 în or.Glodeni nu a fost, el
se afla în mun.Bălţi. Acest fapt poate fi confirmat de martorii Dreapac Alexandru,
Şcolnic Grigorii El la data de15.05.2014 nu a participat la acţiuni procesuale, nu s-a
întâlnit cu procurorului Cojocaru Constantin sau cu avocatul Racoviţă Ion. Nu a fost
cunoscut cu procurorul Cojocaru Constantin până la 09.09.2014, iar cu avocatul
Racoviţă Ion până la 11.09.2014. Nu a semnat obligația de nepărăsire a localității,
învinuirea nu i-a fost înmânată. Acestea acte ale procurorului nu le-a contestat
deoarece nu cunoștea despre existența lor. La data de 15.05.2014 de către
procurorul Cojocaru Constantin nu i-a fost adusă la cunoştinţă ordonanţa de punere
sub învinuire din 15.03.2013 şi cele trei semnături aplicate pe fila dosarului 50 nu-i
aparţin. În dosarul cauzei penale a depistat şi alte acţiuni procesuale care erau
datate cu ziua de 15.05.2014, unde semnăturile nu-i aparţineau. La data de
11.09.2014 pentru prima dată a fost audiat de procurorul Cojocaru Constantin în
prezenţa avocatului Racoviţă, care nu a făcut nimic şi nu a purtat careva discuţii cu
el. La data de 11.09.2014 a semnat toate actele care i-au fost date, pe motivul că a
avut încredere în persoanele date. Toate documentele au fost întocmite în limba
moldovenească. Urmare a acţiunilor ilegale ale procurorului din cadrul procuraturii
raionului Glodeni, Constantin Cojocaru i-a fost cauzat un prejudiciu material prin
încălcarea drepturilor şi intereselor ocrotite de lege şi prevăzute de art.6 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
art.art.4, 8, 18, 20, 26 şi 27 din Constituţia Republicii Moldova şi art.art.l, 7, 10, 16,
17, 19, 66 şi 52 din Codul de procedură penală, precum şi i-a fost cauzat un
prejudiciu moral în sumă de 100000 lei. A mai declarat Griniuc Roman, că i s-a
îngrădit dreptul la avocat, susține acțiunea civilă integral și solicită să-i fie restituit
prejudiciul material și moral. Acțiunea prejudiciului moral se deduce din aceia că
este stresat el și familia lui, el s-a adrsat la medicul neurolog–nevropatolog. A fost
oprită activitatea lui deîntreprinzător din cauza că a avut o reputație rea, față de
biserica la care slujea. I s-a intentat o procedură penală incorectă. Este în
imposibilitate să lucreze să achite creditele și impozitele, atât aici pe teritoriul
Republicii Moldova cât și în Federația Rusă.
72. Din cauza inducerii în eroare și a necunoașterii statutului procesual acordat
lui de către procurorul Cojocaru, precum și din cauza necunoașterii drepturilor sale,
el a pierdut foarte mult timp. Lui nimeni nimic nu i-a explicat la etapa de anchetă,
astfel, el s-ar fi apărat în mod activ și în tmp util și posibil că cauza nu ar fi ajuns în
instanță și ar fi fost închisă. Acum oportunități de a-și dovedi nevinovăția sunt
pierdute din motiv că mulți oameni au plecat și au murit, multe pur și simplu au fost
uitate. În perioada de timp 15.05.2014-09.09.2014, el personal consecințe nu le-a
simțit, pentru el consecințe au devenit vizibile și inteligibile, atunci când a aflat că
cauza în privința sa a fost transmisă în instanța de judecată. Însăși consecințele
negative ale falsificării actelor procedurale importante s-au manifestat imediat, a
fost grav încălcată procedura penală și dreptul său a un proces echitabil. Doar că el
personal nu a simțit acest lucru în acea perioadă. A concretizat că cauza a fost
intentată la sfârșitul anului 2012, a fost chemat în 2012 (o dată), în 2014 (de 3 oi) și
în 2017 (o dată), în total de 5 ori. El a spus că în conversația din 11.09.2014 nu știa
că Pușcaș are vreo pretenție față de dânsul, despre pretențiile acestuia a aflat de la
polițistul, când la sfîrșitul anului 2012 a fost pentru prima dată la poliție din
or.Glodeni. El nu este dator cu nimic lui SRL ”Sipuș”.
73. Fiind audiat în ședința de judecată pe episodul respectiv, martorul Racoviță
Ion, ultimul a declarat, că cunoaște că Cojocaru Constantin a fost procuroror pe
cauza penală de învinuire a lui Griniuc Roman, iar Griniuc Roman este parte
vătămată pe dosarul dat. În anul 2012, în luna decembrie a fost pornit proces penal
în privința lui Griniuc Roman de către Inspectoratul de Poliție Glodeni, el fiind
desemnat ca avocat de CNAGJS. A apărat interesele legiteme a lui Griniuc Roman
când i s-a înaintat învinuire. A declarat anterior și declară și astăzi că nu ține minte îi
aparține sau nu semnătura. A fost audiat anul trecut cu referire la evenimentele din
2012-2013 posibil. I se pare că a fost telefonat în anul 2012 când dosarul a fost
pornit, dar acest fapt nu a putut să îl probeze, deoarece informația de la oficiu
privind desemnarea se păstrează din 2013 la un dosar penal a lui Griniuc în calitate
de bănuit. A eliberat mandat atunci de model vechi. Când a făcut cunoștință cu
materialele cauzei penale de învinuire a lui Griniuc Roman, fiind la procurorul
Reaboi, a atras atenția că lipsesc actele procesuale de recunoaștere ca bănuit,
audierea bănuitului, mandatul din 2012 și din anul 2014. În procesul-verbal de luare
a cunoștinței cu materialele cauzei, despre aceste momente nu a invocat. Este un
drept al său dar nu este obligația și în acest caz a acționat în interesele clientului său,
și aceste încălcări de procedură au fost în interesul clientului său. Dat fiind faptul că
cauza s-a examinat 3-4 ani nu a atras atenția la semnăturile sale, dacă acestea sunt
false sau nu. La fila dosarului 10 Vol.II a cauzei penală 1-263/2018 la care se ala în
original 50 ridicată din cauza penală, pornită în privința lui Griniuc Roman, se află
învinuirea lui Griniuc Roman din 15 mai 2014. Nu poate să concretizeze cu
certitudine dacă semnătura la comportamentul ”avocatul” îi aparține lui, nu ține
minte dacă a participat sau nu ca avocat. La fila dos.11 Vol.II, dosar 1-263/18 la care
se află în original f.d.62, din cauza penală de învinuire a lui Griniuc Roman, a eliberat
mandat de participare la acțiunile de urmărire penală cu participarea lui Griniuc
însă nu cunoaște din care motiv nu era anexat la dosar, iar verificarea exemplarului
al doilea, era imposibilă deoarece se păstra la Rusu Vitalie care era șeful biroului
avocaților și care a decedat. La alte acțiuni în apărarrea lui Griniuc Roman în afară
de cât pe cauza penală dată în procedura procurorului Constantin Cojocaru după
anul 2014 și până în acțiunile petrecute cu Reaboi Oleg nu a participat. La
procurorul Reaboi Oleg a participat în calitate de avocat în interesele lui Griniuc
Roman la acțiuni de urmărire penală – cunoștință cu materialele cauzei, la care
Griniuc Roman nu a participat. În luna mai anului 2014, nu ține minte dacă a
participat sau nu la acțiuni de urmărire penală. Nu ține minte dacă a fost desemnatr
ca avocat în interesele lui Griniuc în anul 2012, iar, ulterior, când a fost chemat la
procuror în anul 2014 , pentru a participa în apărarea acțiunilor lui Griniuc, a
telefonal la Oficiul Teritorial Bălți CNAJGS și a întrebat dacă este desemnat și unde
este decizie de desemnare și lui i s-a răspuns că informația din 2012 nu este, doar
începând cu anul 2013 se deține informația, din care motiv i-a eliberat o nouă
decizie din 2014. În anul 2012 a partcipat și a fost desemnat ca avocat pentru
Griniuc în calitate de bănuit. A fost prezentată în ședința de judecată f.d.12-13, vol.II
dosarul nr.1-263/2018, la care se află în original f.d.63-64, ridicate din dosarul
cauzei penale de învinuire a lui Griniuc Roman și anume informația privind
drepturile și obligațiile învinuitului aduse la cunoștință în anul 2014. Nu ține minte
cu certitudine dacă acea semnătură îi aparține și dacă a participat ca avocat sau nu.
Cu referire la f.d.14 vol.II, dos.1-236/2018, care se află în original la f.d.65 ridicată
din cauza penală de învinuire a lui Griniuc Roman și unde se află ordonanța de
aplicare a măsurii preventive din 15 mai 2014 în privința lui Griniuc Roman sub
formă de obligare de nepărăsire a țării, nu țne minte dacă a participat sau nu la
această acțiune. La fel, f.d.15, Vol.II, dosar 1-263/2018, care se află în original f.d.66
ridicată din cauza penală de învinuire a lui Griniuc Roman și anume obligarea de a
nu părăsi țara aplicată lui Griniuc Roman la data de 15 mai 2014, aplicată prin
ordonanța procurorului Cojocaru Constantin, nu poate spune cu certitudine dacă
semnătura îi aparține. În certitudine privind apartenența semnăturii, după semnele
grafice este semnătura lui, începutul semnăturii fiind asemănator cu a sa, iar sfîrșitul
semnăturii conține niște elemente care trezesc dubii că este a lui. Cu referire la
procesul-verbal de audiere a învinuitului Griniuc din 11.09.2014 după decizia de
desemnare, declară că semnătura aparține lui. Nu poate răspunde care era
necesitatea de a prezenta repetat în anul 2014 mandatul de apărare în interesele lui
Griniuc Roman. El decizia de desemnare nu a văzut-o, dar a fost contactat de un
colaborator tânăr din Oficiul Teritorial Bălți CNAJGS. Cine a solicitat desemnarea
unui avocat nu ține minte. În anul 2018 a prezentat raportul de acordare asistenței
juridice lui Griniuc Roman în perioada anulor 2014-2018. Acest raport a fost
prezentat din 2014 și nu din 2012 deoarece nu a a găsit decizia de desemnare
pentru anul 2012. Nu ține minte de câte ori s-a întîlnit cu Griniuc Roman. Griniuc
Roman a fost la el în oficiu de mai multe ori și a discutat cu el, datele concrete nu le
ține minte, după ce dosarul de învinuire a fost în judecată a venit la el de 3 ori. În
cadrul urmăririi penale nu ține minte dacă Griniuc a fost la el dar ține minte că a
avut discuții multe cu dânsul. Nu poate spune dacă Griniuc Roman cunoștea
calitatea sa procesuală.
74. Martorul Cheptea Vasile fiind audiat în fața instanței a declarat că, cunoaște
obiectul cauzei, cu Griniuc Roman nu este cunoscut, nu a fost audiat de către el sau
la citaţia expediată de către dânsul. Când a fost intentată urmărire penală în privinţa
lui Griniuc Roman, efectuând anumite acţiuni de urmărire penală cât şi citarea lui
prin intermediul poştei a cancelariei Inspectoratului de Poliție Glodeni, observând
că Griniuc Roman nu se prezintă şi se tergiversează urmărirea penală a emis un
raport cu propunerea de înaintare a învinuirii şi dispunerii invesatigaţiei de căutare
a ultimului cât şi aplicarea măsurii preventive, după aceasta a remis cauza penală şi
raportul respectiv procurorului. După aceasta peste o anumită perioadă a fost
restituită cauza penală pentru complectarea urmăririi penale cu indicaţia
procurorului. Peste un anumit termen efectuând anumite acţiuni de urmărire penală
a emis un raport cu înaintarea învinuirii finisarea cauzei penale pentru remiterea în
instanţa de judecată, acţiuni de confruntări cu participarea lui Griniuc Roman nu a
efectuat. Nu ţine minte dacă a fost sau nu a fost în materialele cauzei ordonanaţa
privind recunoaşterea în calitate de bănuit sau învinuit al ui Griniuc Roman
deaorece de atunci a trecut mult timp dar el personal nu i-a înaintat bănuiala şi nu l-
a audiat în calitate de bănuit pe Griniuc Roman în cadrul acestei cauze penale. A
remis procurorului cauza penală dată cu propunerea finisării urmăririi penale şi
trimiterea cauzei cu rechizitoriu în judecată limitându-se cu executarea indicaţiilor
procurorului. A deţinut funcţia de ofiţer de urmărire penală în cadrul
Inspectoratului de Poliție Glodeni începând cu 29.01.2010 până luna martie 2018.
Nu ţine minte cu execitate data dar urmărirea penală a fost pornită în anul 2012 pe
art.190 alin.(5) Cod penal în privinţa lui Griniuc Roman pe faptul că a întreprins
acţiuni cu înşelarea lui Puşcaş Valentin precum că cumpără un tir de mere. Condiţia
era că tirul cu mere poate părăsi teritoriul dacă Griniuc Roman achită costul
acestora însă conform fabulei, Griniuc Roman l-a înșelat paznicul precum că el s-a
achitat cu Puşcaş Valentin pentru producţie de pe teritoriu lui Puşcaş Valentin. În
cauză penală au fost audiaţi un număr mare de martori, nu au fost efectuate nici o
confruntare nu au fost efectuate careva expertize, au fost interpelate anumite
autorităţi publice statale. Nu a efectuat nici o acţiune cu participarea lui Griniuc
Roman, alte cauze penale în privinţa lui Griniuc Roman nu au fost. Din momentul
înregistrării în registrul nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni privind evidenţa
sesizărilor cu privire la infracţiune şi până la pornirea urmăririi penale nu a efectuat
nici o acţiune cu participarea lui Griniuc Roman, în acea perioadă materialul a fost
acumulat de şeful de post Oleg Roman, actual nu lucrează în Inspectoratul de Poliție
Glodeni. Ca procuror conducător al urmăririi penale pe cauza dată a fost desemnat
Cojocaru Constantin. După cum își aduce aminte la indicaţia procurorului,
conducătorul urmăririi penale au fost audiate martorii din s.Sturzovca şi din or.Bălţi
însă nu ţine minte care au fost indicaţiile concrete, nu ţine minte pe cine anume a
audiat, dar persoanele audiate din s.Struzovca au legătură nemijlocit cu Puşcaş
Valentin cu culegerea merelor din livadă. Acei 2 martori de la Bălţi au fost martorii
acuzării care confirmau scoaterea tirului de către Griniuc Roman. A doua oară a
remis raportul procurorului cu înaintarea învinuirii definitive şi trimiterea cauzei în
judecată, nu ţine minte dacă a văzut ordonanţa de punere lui Griniuc Roman sub
învinuire. Dacă nu se greşește a văzut posibil confruntarea efectuată de către
procuror între Griniuc Roman şi Puşcaş Valentin, considerând că această acţiune a
fost efectuată nu a fost necesar dacă să mai audieze pe Griniuc Roman. Dacă este
indicat în raport de finisare a urmăririi penale faptul că era învinuirea înaintată lui
Griniuc Roman însemană că aceasta era la materialele cauzei. Mai precis poate fi
stabilit prin borderoul dosarului respectiv. Nu poate să spună dacă a fost sau nu
anunţat în căutare Griniuc Roman. Din spusele procurorului Cojocaru Constantin
acesta a comunicat că să fie transmis cauza penală în instanţa de judecată pentru
examinare. Posibil că a remis ordonanţa privind numirea avocatului din oficiu
pentru asigurarea apărării lui Griniuc Roman în cauza respectivă posibil că a remis
la Oficiul CNAGJS pentru numirea unui avocat odată cu remiterea citaţiei lui Griniuc
Roman pentru a se prezenta la organul de urmărire penală deoarece în perioada
aceea se solicita remiterea astfel de solicitare înainte de citare cu participarea
avocatului. Griniuc Roman nu s-a prezentat. Concretizeză că nu ţin minte însăşi
momentul emiterii astfel de ordonanţă, dar dacă la materialele cauzei există o stafel
de ordonanţă şi dacă există decizia CNAGJS atunci el le-a făcut dar nu poate ţine
minte fiecare pas, nu își aduce aminte dacă a fost contactat de către avocat şi cine
era acesta. De regulă avocaţii îi contactau şi îl întrebau despre cauză şi persoană.
Începând cu data urmăririi penale şi până la remiterea materialelor pentru prima
dată la procuratură cu propunerea punerii sub învinuire a lui Griniuc Roman şi
anunţarea cestuia în căutare a încercat să-l găsească, au fost trimise citaţiile în
adresa acestuia, au fost efectuate încercări de al contacta pe mobil, însă aceste nu au
dat nici un rezultat. Din spusele părţii vătămate Griniuc Roman nu avea un domiciliu
permanent. La fel a comunicat şefului de post în vederea asigurării prezenţei lui
Griniuc Roman şi dacă nu se greşește a fost trimis şi ordonanţă de aducere silită, a
fost trimis interpelare la serviciul vamal în privinţa lui Griniuc Roman privind
comunicarea datelor despre intrarea iețirea de pe teritoriu. În perioada respectivă el
a deţinut pagina web în reţelele de socializare odnaklasniki şi a observat că după
remiterea citaţiei lui Griniuc Roman acesta a intrat pe pagina lui web deoarece era
cu denumirea „Griniuc R„ şi, astfel, comparând numele şi familia, imaginea din fişa
personală din ACCES cu imaginea şi datele persoanei a accesat pagina web și a
constatat că este Griniuc Roman, astfel, a ajuns la concluzia că Griniuc Roman este
cunoscut cu faptul că în privinţa lui se examinează cauza penală. În borderoul cauzei
penale în privinţa lui Griniuc se conţine şi se enumeră toate documentele care se
expediază de către ofiţerul de urmărire penală. Nu a avut în cauza lui Griniuc Roman
situaţia să remită dosarul penal cu borderou fiind indicat în borderou document
care nu era la cauză sau să fie anexat la dosar documentul fară ca să fie indicat în
borderou. Puteau fi cazuri ca borderoul putea fi întocmit de stagier dar fară ca să-i
fie prezentat lui el nu poate să confirme dacă borderoul în cauză a fost întocmit de
către el personal dar el poate să recunoscă scrisul lui. Cazurile când procurorul
descosea dosarul şi facea alt borderou nu s-au întîmplat în practica sa dar în cazul
restituirii cauzei de către procuror şi în condiţiile materialelor dosarului au fost
trimise cu alte probe, documente borderoul se complecta de către procuror. Nu ţin
minte dacă i-a fost dat indicaţia procurorului de a audia ca martor şoferul
autocamionului, concretizeză că a solicitat informaţia de la serviciul vamal dacă
Griniuc Roman a traversat cu tiriul Griniuc Roman în perioada investigată a trecut
frontiera cu camionul-tir cu care anume, numărul de îmatriculare şi cu care anume
persoane dar nu am primit răspuns pozitiv. Nu a cunoscut faptul dacă a fost sau nu
despre existenţa.
75. Martorul Lefter Serghei fiind audiat în fața instanței a declarat că, din
10.07.2017 deţine funcţia de consultant al procurorului în Procuratura r-lui Glodeni.
Din 2010 până 2017 a deţinut funcţia de specialist în procuratura r-lui Glodeni. Ca
specialist conform fişei de post, a avut obligaţia de efectuare a traducerilor, inclusiv,
a participat şi la efectuarea acţiunilor de urmărire penală. Toate actele efectuate cu
participarea lui se contrasemnau de către dânsul. Simestrial la darea de seamă
indica informaţia cu referire la numărul actelor traduse denumirea acestora şi
numărul acţiunilor procesuale la care a participat, se indica doar datele numerice. A
participat inclusiv şi pe dosarele penale conduse de către procurorul Cojocaru
Constantin. Poate să recunoscă semnătura sa aplicată cu ceva timp înainte pe actele
procesuale întocmite cu participarea lui. Așa, pe fila dos.10 vol.II a cauzei penale
nr.2018978250 semnătura la inscripţia Serghei Lefter seamănă cu a lui, iar inscipţia
făcută de mână ”traducător Lefter SA loc.or.Glodeni, str. C.Stere 2/2 ap.18” nu este
efectuată de către dânsul dar nu este sigur că a aplicat semnătura pe acest
document. La fila dos.11, în procesul-verbal de audiere a învinuitului Griniuc Roman
din 15.05.2014 la compartimentul ”traducător” şi ”participanţi” (traducător),
semnăturile nu îi aparţin. După numele şi familia aşa persoană ca Griniuc Roman nu
o ţine minte şi nu o cunoaște. La fila dos.15, în documentul ”obligarea de a nu părăsi
ţara din 15.05.2015” la compartimentul ”interpretul”, inscripţia şi semnătura
efectuată nu-i aparţine lui, fila dos.16-17 documentul – ”proces-verbal de audiere
suplimentară a bănuitului Griniuc Roman din 11.09.2014” este rubrica
”traducătorul” inscripţia efectuată de mînă şi semnătura nu-i aparţine, la fel, nu-i
aparţine şi semnătura din compartimentul ”participanţi”. Pe fila dosarului nr.17 la
compartimentul ”participanţi” semnătura nu-i aparţine lui, pe fila dos.18 la
compartimentul ”participanţi”, semnătura nu-i aparţine. Pe fila dos.19 obligarea de a
nu părăsi ţara din 11.09.2014 la compartimentul ”interepret” inscripţia şi
semnătura nu-i aparţine. La fila dos.20 la procesul-verbal de confruntare din
09.10.2014 dintre Griniuc Roman şi martorul Oroşan Gheorghe înscrisul efectuat de
mînă şi semnătura compartimentul nu-i aparţine.
76. Martorul Dreapac Alexandru fiind audiat în fața instanței a declarat că, din cei
prezenţi în sală îl cunoaște numai pe avocatul părţii vătămate Griniuc Roman. Pe
Griniuc Roman îl cunoaște din anul 2009, fiind slujitorii bisericii, și îl cunoaște
numai din partea pozitivă, fiind un om bun, responsabil, persoană care vine mereu
în ajutor. In cadrul bisericii se ocupă de multe ori cu voluntariatul, ajută persoane la
nevoie. Data de 15 mai 2014 este o dată care a memorizat-o, deoarece a doua zi era
ziua în care a decedat Şcolinic Mihail - fiul lui Şcolinic Grigore, membrul a bisericii.
Pe data de 15 mai 2014 s-au întâlnit cu Griniuc Roman la o bătrână acasă în or.Bălţi
stradela Sadovaia 4, pe bătrână o cheamă Gherasimciuc Lidia, însă o numea sora
Lilia, care este absolut oarbă şi locuieşte de una singură. Anterior îi acordă ajutor. În
acea zi de 15.05.2014 ultima a avut necesitatea de a încarca butelia de gaz. Personal
a venit la ultima cu rutiera și l-a telefonat pe Griniuc care a venit cu automobilul
personal. Era orele 12:00 ziua. Până la ora respectivă pe Griniuc Roman nu l-a văzut.
La bătrână împreună s-au aflat timp de 40 minute, apoi împreună au mers la staţia
alimentară pentru a încarca butelia de gaz. În jurul orelor 14:00 cu Griniuc s-au
despărţit. Când a plecat de la sora Lilia, Roman Griniuc aplecat până la staţia de
autobuz, unde Griniuc Roman i-a spus că trebuie să plece la Gruşac Ivan răposatul,
pentru ai aduce butelii cu apă. La staţie s-au despărţit aproximativ la orele 14:00. La
data de 15 mai 2014 când s-a întâlnit cu Griniuc Roman ultimul nu i-a comunicat
despre careva probleme de ordin juridic. Când și-au amintit circumstanţele în anul
2018 era vara posibil sfârşitul lunii iulie, începutul lunii august, Griniuc i-a
comunicat că are careva probleme, ce anume nu i-a povestit. Nu ține minte data
concretă când s-au întâlnit cu Griniuc Roman în anul 2018 si au restabilit
evenimentul din 15 mai 2014. In anul 2018 venea de la slujbă, erau 5 persoane, era
zi de sâmbătă, ei discutau, la un moment dat Griniuc l-a întrebat dacă e posibil de a
restabili circumstanţele petrecute cu 4-5 ani în urmă şi dacă da, cum este posibil. La
care a răspuns că posibil se poate de restabili. Toţi au fost de acord cu acest lucru,
iar soţia lui Nistor Andrei, D-na Ecaterina a spus că încă mai este posibil de a
restabili circumstanțe dacă s-a întîmplat ceva foarte important. Mai mult pe această
temă în acea zi nu au discutat. Ulterior, când s-au întîlnit cu Griniuc Roman au
încercat să se amintească ce sa întâmplat anume în acele zile, la ce Roman i-a pus o
întrebare dacă ţin minte ce s-a întîmplat la data de 16 mai 2014, s-a amintit de
moartea tragică a slujitorului bisericii si ulterior s-a amintit că la data de 15 mai
2014 am fost la bătrâna oarbă Gherasimciuc. Şcolinic Mihail a decedat la data de 16
mai 2014, aproximativ după masă. Prezenţa lui Griniuc Roman la Gherasimciuc Lidia
era necesară deoarece ultimul avea automobil cu ajutorul căruia s-au deplasat
pentru a încarca butelia de gaz. El personal a venit cu rutiera, la acel moment nu
avea automobil. Din slujitorii bisericii automobilul îl avea Caminschi Serghei, care la
acel moment nu era în ţară, şi deseori se adresa către Griniuc Roman. Nici unul
dintre rudele lui Griniuc Roman şi nici însuşi Griniuc nu l-a rugat să vină în instanţă
pentru a declară că la data de 15 mai 2014 Griniuc era împreună cu dânsul. Despre
faptul că pe data de 15 mai la orele mesei a fost la Gherasimciuc Lidia el i-a adus
aminte lui Griniuc Roman. Este ofiţer în rezervă și are studii superioare militare. Nu
ţine minte ce s-a întîmplat pe data de 17 mai 2014, dar consideră că este posibil să
amintească şi să restabilească evenimentele.
77. Plîngerea lui Griniuc Roman ***** din 24.07.2018 (Vol.I f.d.8);
78. Proces-verbal de ridicare din 09.08.2018 conform căruia, din materialele
cauzei penale nr.2012090411 privind învinuirea lui Griniuc Roman ***** de
comiterea infracţiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, aflate la examinare în
Judecătoria Glodeni au fost ridicate în copii autentificate (filele) care prezintă
interes pentru mersul urmăririi penale pe cauza penală nr.2018978250 (Vol.I f.d.52-
128);
79. Proces-verbal de ridicare din 28.09.2018, conform căruia, din materialele
cauzei penale nr.2012090411 privind învinuirea lui Griniuc Roman ***** de
comiterea infracţiunii prevăzute de art.190 alin.(5) CP aflate pe rol la examinare în
judecătoria Glodeni au fost ridicate în original următoarele documente şi anume: fila
nr.50 al dosarului cauzei penale nr.2012090411, unde se află menţiunea din
15.05.2014 privind aducerea la cunoştinţă învinuitului şi avocatului a ordonanţei de
punere sub învinuire din 15.03.2013; fila nr.62 al dosarului cauzei penale
nr.2012090411, unde se află procesul verbal de audiere a învinuitului Griniuc
Roman ***** din 15.05.2014; fila nr.64 al dosarului cauzei penale nr.2012090411,
unde se află informaţia privind drepturile şi obligaţiile învinuitului din 15.05.2014;
fila nr.65 al dosarului cauzei penale nr.2012090411, unde se află ordonanţa privind
aplicarea măsurii preventive din 15.05.2014; fila nr.66 al dosarului cauzei penale
nr.2012090411, unde se află obligarea de nu părăsi ţara din 15.05.2014; fila nr.79,
80, 81 al dosarului cauzei penale nr.2012090411, unde se află procesul verbal de
audiere a învinuitului suplimentar din 11.09.2014; fila nr.82 al dosarului cauzei
penale nr.2012090411, unde se află obligarea de nu părăsi ţara din 11.09.2014; fila
nr.83 al dosarului cauzei penale nr.2012090411, unde se află procesul verbal de
confruntare dintre învinuitul Griniuc Roman şi martorul Oraşan Gheorghe din
09.10.2014 (Vol.I f.d.204-206);
80. Raport de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-937 din 12.11.2018, conform
concluziilor cărora s-a stabilit următoarele: semnăturile executate în rubricile
„învinuit” din menţiunea din 15.05.2014 privind aducerea la cunoştinţă învinuitului
şi avocatului a ordonanţei de punere sub învinuire din 15.03.2013; în rubricile
„învinuit” din procesul verbal de audiere a învinuitului Griniuc Roman ***** din
15.05.2014; în rubrica „învinuitul” din informaţia privind drepturile şi obligaţiile
învinuitului din 15.05.2014; în rubrica „Copia de ordonanţă mi-a fost înmânată,
consecinţele încălcării măsurii preventive, modul şi temeiul de atac al hotărîrii
prevăzute de art.196 CPP mi-au fost explicate” din ordonanţa privind aplicarea
măsurii preventive din 15.05.2014; în rubricile „învinuitul (bănuitul)” din obligarea
de nu părăsi ţara din 15.05.2014, au fost executate nu de cet Griniuc Roman, ci de
către o altă persoană prin procedeul imitaţiei servile. Semnăturile în litigiu,
executate în rubricile „Avocatul” din menţiunea din 15.05.2014 privind aducerea la
cunoştinţă învinuitului şi avocatului a ordonanţei de punere sub învinuire din
15.03.2013; în rubrica „Apărătorul” din procesul-verbal de audiere a învinuitului
Griniuc Roman ***** din 15.05.2014; în rubrica „Apărătorul” în informaţia privind
drepturile şi obligaţiile învinuitului din 15.05.2014; în rubrica „Apărătorul” din
obligarea de nu părăsi ţara din 15.05.2014, prezentate la expertiză, au fost
executate, probabil, nu de cet Racovită Ion, ci de o altă persoană. Semnăturile în
litigiu, executate în rubricile „Procurorul” din menţiunea din 15.05.2014 privind
aducerea la cunoştinţă învinuitului şi avocatului a ordonanţei de punere sub
învinuire din 15.03.2013; în rubrica „Procurorul” din procesul-verbal de audiere a
învinuitului Griniuc Roman ***** din 15.05.2014; în rubrica „Procurorul” din
informaţia privind drepturile şi obligaţiile învinuitului din 15.05.2014; în rubrica
„Procurorul” din ordonanţa privind aplicarea măsurii preventive din 15.05.2014; în
rubrica „Procurorul” din obligarea de nu părăsi ţara din 15.05.2014, prezentate la
expertiză, au fost executate de cet Cojocaru Constantin. Textele manuscrise în litigiu,
executate în menţiunea din 15.05.2014 privind aducerea la cunoştinţă învinuitului şi
avocatului a ordonanţei de punere sub învinuire din 15.03.2013; în procesul-verbal
de audiere a învinuitului Griniuc Roman ***** din 15.05.2014; în ordonanţa privind
aplicarea măsurii preventive din 15.05.2014; în obligarea de nu părăsi ţara din
15.05.2014, prezentate la expertiză, au fost executate de cet Cojocaru Constantin.
(Vol.I f.d.215-231)
81. Ordonanţă de recunoaştere şi anexare la dosar a mijloacelor materiale de
probă din 28.11.2018, conform căruia au fost recunsocute şi anexate şi la dosar în
calitate de corpuri delicte: fila nr.50 al dosarului cauzei penale nr.2012090411, pe
care se află menţiunea din 15.05.2014 privind aducerea la cunoştinţă învinuitului şi
avocatului a ordonanţei de punere sub învinuire din 15.03.2013; fila nr.62 al
dosarului cauzei penale nr.2012090411, pe care se află procesul verbal de audiere a
învinuitului Griniuc Roman ***** din 15.05.2014; fila nr.64 al dosarului cauzei
penale nr.2012090411, pe care se află informaţia privind drepturile şi obligaţiile
învinuitului din 15.05.2014; fila nr.65 al dosarului cauzei penale nr.2012090411, pe
care se află ordonanţa privind aplicarea măsurii preventive din 15.05.2014; fila
nr.66 al dosarului cauzei penale nr.2012090411, pe care şe află obligarea de nu
părăsi ţară din 15.05.2014; fila nr.79, 80, 81 al dosarului cauzei penale
nr.2012090411, pe care se află procesul verbal de audiere a învinuitului
suplimentar din 11.09.2014; fila nr.82 al dosarului cauzei penale nr.2012090411, pe
care se află obligarea de nu părăsi ţara din 11.09.2014; fila nr.83 al dosarului cauzei
penale nr.2012090411, pe care se află procesul verbal de confruntare dintre
învinuitul Griniuc Roman şi martorul Oraşan Gheorghe din 09.10.2014. (Vol.I
f.d.183-188);
82. Răspunsul cu nr.211 din 17.09.2018 parvenit de la Oficiul Teritorial Bălţi al
Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat cu anexe, conform
căruia, la interpelarea procurorului s-a comunicat, că la data de 11.09.2014 a fost
înregistrată ordonanța emisă de procurorul în Procuratura r-lui Glodeni Cojocaru
Constantin privind numirea apărătorului din oficiu pentru cet.Griniuc Roman pe
cauza penală 2012090411 în baza prevederilor art.190 alin.(5) Cod penal. În urma
examinării ordonanței, prin decizia nr.6259/AXP din 11.09.2014 emisă de OT a fost
desemnat avocatul Ion Racovița, BAA Glodeni, licența 593 eliberată la 27.03.2002
pentru consultanță și asistență juridică. Totaici, se indică, că până anul 2012 toate
deciziile și solicitările parvenite erau înregistratepesuportde hârtie, iar începând cu
2013 înregistrările sânt introduseîn soft. În urma verificărilor, s-a constatat, că altă
solicitare pe cauza susmenționată, nu a fost recepționată. Anexe: 1) copia raportului
nr.663 din 20.07.2018 deacordare a asistenței juridice calificate garantate de stat de
către avocatul Ion Racovița lui Griniuc Roman în cauza penală nr.2012090411,data
preluării dosarului de către avocat 11.09.2014, data primei întrevederi –
11.09.2014, partciparea la recunoașterea persoanei învinuit, interogarea în calitate
de învinuit – 11.09.2014, două confruntări -09.11.2014, cunoștință cu terminarea
urmăririi penale și cu materialele cauzeipenale – 22.03.2018, data încetării
acordăriiasistenței juridice – 25.06.2018; 2) copia deciziei nr.6259/ACP din
11.09.2014 prin care avocatul Ion Racovița a fost desemnat în vederea acordării
asistenței juridice calificate lui Griniuc Roman în cadrul cauzei penale 2012090411;
3) copia ordonanței procurorului în Procuratura r-lui Glodeni, Constantin Cojocaru
din 11.09.2014 (nr. de ieșire 1551 din 11.09.2014) emisă în cadrul cauzei penale
nr.2012090411 prin care s-a solicitat coordonatorului OT Bălți al CNAJGS delegarea
și numirea unui apărător din oficiu pentru a-i acorda învinuitului Griniuc Roman
asistența juridică calificată. (Vol.I f.d.183-188)
83. Copia Volumului I (prezentat pe 256 file) a dosarului penal nr.1-97/2018
(nr.2012090411 la urmărire penală) de învinuire a lui Griniuc Roman de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal.
84. În conformitate cu prevederile art.99 alin.(2) din Codul de procedură penală,
probele administrate se verifică şi se apreciază de către organul de urmărire penală
sau instanţă, iar după dispoziţia art.100 alin.(4) al aceluiaşi cod, toate probele
administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet şi obiectiv.
Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte
probe, administrarea de noi probe şi verificarea sursei din care provin probele, în
conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective.
85. În conformitate cu art.1 alin. (3) Cod de procedură penală, instanţele
judecătoreşti în cursul procesului sânt obligate să activeze în aşa mod încât nici o
persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată. Prin derivare de
la principiul prezumţiei nevinovăţiei, prevăzut la art.8 din Codul de procedură
penală, instanţa de judecată constată că nimeni nu este obligat să dovedească
nevinovăţia sa. Concluziile despre vinovăţia persoanei de săvârşirea infracţiunii nu
pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi
înlăturate, în condiţiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului,
învinuitului, inculpatului.
86. Analizând probele cercetate în şedinţa de judecată prin prisma prevederilor
art.101 Cod de procedură penală, în virtutea cărora, fiecare probă urmează să fie
apreciată din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi veridicităţii ei,
iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, apreciindu-le
conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate
aspectele şi în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, instanţa de judecată ajunge la
concluzia că în şedinţa de judecată cu certitudine s-a dovedit vinovăţia inculpatului
Cojocaru Constantin ***** în comiterea faptelor imputate conform art.327 alin.(2)
lit.b) Cod penal –abuzul de serviciu cu următoarele semne de calificare: folosirea
intenționată decătre o persoană cu demnitate publică a situației de serviciu, care a
căuzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege a
persoanei fizice și conform art.332alin.(2) lit.b) Cod penal – falsul în acte publice cu
următoarele semne de calificare: înscrierea de către o persoană cu demnitate
publică, în documente oficiale a unor date vădit false și falsificarea unor astfel de
documente.
87. În conformitate cu art.14 alin. (1) Cod penal, infracţiunea este o faptă (acţiune
sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie şi
pasibilă de pedeapsă penală.
88. Astfel, prin fapta comisă, Cojocaru Constantin ***** a atentat la obiectul
juridic special al infracțiunilor prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) și 332 alin.(2)
lit.b) Cod penal – relaţiile sociale cu privire la buna desfăşurare a activităţii de
serviciu în sectorul public, care presupune îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în
mod corect, fără abuzuri, cu respectarea a drepturilor şi intereselor ocrotite de lege
ale persoanelor fizice şi ale celor juridice și care este condiționată de încrederea
publică în autenticitatea documentelor oficiale.
89. Subiectul infracţiunilor prevăzute la art.327 alin.(2) lit.b) și art.332 alin.(2)
lit.b) Cod penal este persoana fizică responsabilă care, în momentul comiterii faptei,
a atins vârsta de 16 ani, urmând să aibă calitatea specială de persoană cu funcție de
demnitatea publică.
90. În acord cu art.123 alin.(3) Cod penal (în redacția Legii nr.985 din
18.04.2002, completat prin Legea nr.245 din 02.12.2011 în vigoare din 03.02.2012
și până la modificările operate prin Legea nr.152 din 01.07.2016 în vigoare din
01.08.2016) prin persoană cu funcţie de demnitate publică se înţelege: persoana al
cărei mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia Republicii
Moldova sau care este învestită în funcţie, prin numire sau prin alegere, de către
Parlament, Preşedintele Republicii Moldova sau Guvern, persoana căreia persoana
cu funcţie de demnitate publică i-a delegat împuternicirile sale.
91. Potrivit prevederilor Anexei la Legea nr.199 din 16.07.2010 cu privire la
statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, procurorii de toate nivelurile,
sânt funcții de demnitate publică.
92. În speță, cum s-a constatat anterior, Cojocaru Constantin ***** în temeiul
Ordinului Procurorului General nr.1248-p din 29.12.2008 privind numire în funcție
de procuror în Procuratura r-lui Glodeni deținea funcţia de procuror în Procuratura
raionului Glodeni, fiind cu funcţie de demnitate publică, al cărei mod de numire este
reglementat de art.125 alin.(3) din Constituţia Republicii Moldova şi de art.36
alin.(1) din Legea nr.294-XVI din 25.12.2008 cu privire la Procuratură, având în
virtutea acestei funcţii permanent drepturi şi obligaţii în vederea exercitării
funcţiilor autorităţii publice.
93. Subsecvent, s-a stabilit faptul, că prin exercitarea unei funcții de demnitate
publică Cojocaru Constantin ***** deține calitatea de subiect al infracțiunilor
prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) și 332 alin.(2) lit.b) Cod penal.
94. Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art.327 Cod penal include
următoarele trei semne: 1) fapta prejudiciabilă care se exprimă în acţiunea sau în
inacţiunea de folosire a situaţiei de serviciu; 2) urmările prejudiciabile, şi anume -
daunele în proporţii considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice sau juridice; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă şi
urmările prejudiciabile.
95. Prin noțiunea de ”folosirea situației de serviciu” – se înțelege săvârșirea unor
acțiuni sau inacțiuni care decurg din atribuțiile de serviciu ale făptuitorului și care
sunt în limitele competenței sale de serviciu.
96. În conformitate cu prevederile art.art.9, 13 și 33 al Legii nr.294 din
25.12.2008 cu prvire la Procuratură (în vigoare până la adoptarea Legii nr.3 din
25.02.2016), procurorul, în exercitarea atribuţiilor sale este autonom, imparţial şi se
supune numai legii. Pentru asigurarea aplicării legii penale de către organele de
urmărire penală, de organele de constatare şi de organele care exercită activitate
specială de investigaţii, procurorul conduce urmărirea penală, controlează
corespunderea acţiunilor procesuale ale acestor organe prevederilor Codului de
procedură penală, ale altor acte normative, precum şi ale actelor internaţionale.
Pentru realizarea atribuţiilor sale, procurorul este în drept: a) să exercite atribuţiile
prevăzute de Codul de procedură penală; b) să iniţieze sancţionarea încălcărilor de
lege, neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu,
comise de ofiţerii de urmărire penală, de lucrătorii organelor de constatare şi ai
organelor care exercită activitate specială de investigaţii. Procurorul, în limitele
competenţei sale, sesizează instanţele de judecată în vederea judecării cauzelor
penale, reprezintă învinuirea de stat în toate cauzele penale pe principiul
contradictorialităţii, exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în
condiţiile prevăzute de lege.
97. Conform art.51 alin.(1), (3), (4) Cod de procedură penală (adoptat prin Legea
nr.122 din 14.03.2003 în vigoare până la modificări din 2016), procurorul este
persoana care, în limitele competenţei sale, exercită sau, după caz, conduce în
numele statului urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţă, exercită sau,
după caz, conduce şi alte atribuţii prevăzute de prezentul cod. Procurorul care
participă la judecarea cauzei penale are funcţie de acuzator de stat. La exercitarea
atribuţiilor sale în procesul penal, procurorul este independent şi se supune numai
legii. El, de asemenea, execută indicaţiile scrise ale procurorului ierarhic superior
privind înlăturarea încălcărilor de lege şi omisiunilor admise la efectuarea şi/sau la
conducerea urmăririi penale.
98. Prin atribuțiile procurorului în cadrul urmăririi penale, prevăzute de art.52
alin.(1) pct.3), 6), 7), 12) şi 23) din Codul de procedură penală (adoptat prin Legea
nr.122 din 14.03.2003 în vigoare până la modificări din 2016), se regăsește că,
procurorul, în limita competenţei sale materiale şi teritoriale, dispune de atribuţii ce
ţine de conducerea personal a urmăririi penale şi controlează legalitatea acţiunilor
procesuale efectuate de organul de urmărire penală, decide excluderea din dosar a
probelor obţinute conform prevederilor art.94 alin.(1) din Codul de procedura
penală, verifică calitatea probelor administrate, veghează ca orice infracţiune să fie
descoperită, orice infractor să fie tras la răspundere penală şi ca nici o persoană să
nu fie urmărită penal fară să existe indici temeinici că a săvârşit o infracţiune, decide
aplicarea măsurii preventive, modificarea şi revocarea ei în limitele prevăzute de
prezentul cod, asigură respectarea termenului rezonabil de urmărire penală în
fiecare cauză penală, pune sub învinuire şi ascultă învinuitul.
99. Astfel, conform materialelor cauzei, în urma examinării plângerii lui Valentin
Pușcaș, de către Secția de Urmărirea Penală din cadrul Comisariatului de Poliție
Gloden, la data de 19 februarie 2012 a fost pornită urmărirea penală pe cauza
penală nr.2012090411 conform elementelor infracțiunii prevăzute de art.190
alin.(5) Cod penal pe faptul, că la data de 15 noiembrie 2012 în jurul orei 23:15,
Griniuc Roman, locuitor a mun.Bălți, având scopul dobândirii prin înșelăciune a
bunurilor altei personae, l-a înșelat pe paznicul de la SRL ”Valagofruct” precum că s-
a achitat cu directorul SRL ”Sipuș” pentru merele din camion care se păstrau pe
teritoriul brigăziide tractoare SRL ”Valagofruct”, după ce a părăsit teritoriul SRL
”Valagofruct”, cauzând o pagubă materială considerabilă în suma de 127800 lei.
100. Conducător al urmăririi penale pe cauza penală nr.2012090411 prin rezoluția
Procurorului r-lui Glodeni, Cebotari Pavel la data de 19 decembrie 2012 a fost
desemnat procurorul în Procuratura r-lui Glodeni, Cojocaru Constantin.
101. Ca urmare, procurorului Cojocaru Constantin *****, care a fost și conducătorul
urmăririi penale pe cauza penală nr.2012090411 îi reveneau atribuțiile stabilite de
art.52 Cod de procedură penală de a controla legalitatea acţiunilor procesuale
efectuate de organul de urmărire penală, de a verifica calitatea probelor
administrate, de a veghea ca orice infracţiune să fie descoperită, orice infractor să fie
tras la răspundere penală şi ca nici o persoană să nu fie urmărită penal fară să existe
indici temeinici că a săvârşit o infracţiune, de a decide aplicarea măsurii preventive,
de a asigura respectarea termenului rezonabil de urmărire penală în cauza penală
nr.2012090411, de a da indicaţii în scris cu privire la efectuarea acţiunilor de
urmărire penală şi a măsurilor speciale de investigaţii în vederea căutării
persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, de a emite, conform prevederilor
prezentului cod, ordonanţe privind reţinerea persoanei, aducerea forţată a
persoanei, ridicarea de obiecte şi documente, privind alte acţiuni de urmărire
penală, de a restitui dosarele penale organului de urmărire penală cu indicaţiile sale
în scris de a pune sub învinuire şi ascultă învinuitul, de a asigura părţilor
posibilitatea de a lua cunoştinţă de materialele cauzei în condiţiile prezentului cod.
102. La data de 05.03.2013 de către ofițerul de urmărire penală al SUP CPR
Glodeni, Vasili Cheptea, în temeiul art.280 și 288 Cod de procedură penală a fost
înaintat procurorului conducător al urmării penale raportul cu propunere de a pune
sub învinuire pe Griniuc Roman ***** în baza art.190 Cod penal cu dispunerea
măsurii preventive –reținerea și dispunerea învestigații în vederea găsirii (căutării)
învinuitului Griniuc Roman *****.
103. În virtutea atribuțiilor sale, la data de 15 martie 2013 de către procurorul în
Procuratura r-lui Glodeni, Cojocaru Constantin în temeiul art.52, 255, 281, 282 Cod
de procedura penală a fost dispusă punerea sub învinuire a lui Griniuc Roman *****,
incriminându-I infracțiunea prevăzută de art.190 alin.(5) Cod penal și notificarea
lui.
104. Aici, conform art.255 alin.(1)-(3) Cod procedură penală, în desfăşurarea
procesului penal, organul de urmărire penală, prin ordonanţă, dispune asupra
acţiunilor sau măsurilor procesuale în condiţiile prezentului cod. Ordonanţa trebuie
să fie motivată şi să cuprindă: data şi locul întocmirii, numele, prenumele şi calitatea
persoanei care o întocmeşte, cauza la care se referă, obiectul acţiunii sau măsurii
procesuale, temeiul legal al acesteia şi semnătura celui care a întocmit-o. Ordonanţa
nesemnată de persoana care a întocmit-o nu are putere juridică şi se consideră nulă.
Dacă organul de urmărire penală consideră că este cazul să fie luate anumite măsuri,
face propuneri motivate în ordonanţă. În cazurile prevăzute de prezentul cod,
organul de urmărire penală dispune efectuarea acţiunilor procesuale prin
ordonanţă motivată.
105. Punerea sub învinuire a persoanei se efectuează cu respectarea prevederilor
art.281 Cod de procedură penală, potrivit căruia: (1) Dacă, după examinarea
raportului organului de urmărire penală şi a materialelor cauzei, procurorul
consideră că probele acumulate sânt concludente şi suficiente, el emite o ordonanţă
de punere sub învinuire a persoanei. (2) Ordonanţa de punere sub învinuire trebuie
să cuprindă: data şi locul întocmirii; de către cine a fost întocmită; numele,
prenumele, ziua, luna, anul şi locul naşterii persoanei puse sub învinuire, precum şi
alte date despre persoană care au importanţă juridică în cauză; formularea
învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor şi modului de săvârşire a
infracţiunii şi consecinţele ei, caracterului vinei, motivelor şi semnelor calificative
pentru încadrarea juridică a faptei, circumstanţelor în virtutea cărora infracţiunea
nu a fost consumată în cazul pregătirii sau tentativei de infracţiune, menţiunea
despre punerea persoanei respective sub învinuire în calitate de învinuit în această
cauză conform articolului, alineatului şi literei articolului din Codul penal care
prevăd răspunderea pentru infracţiunea comisă.
106. Lecturând textul ordonanței de punere sub învinuire susindicate, instanța
reține că aceasta, după formă și conținutul, a fost întocmită în conformitate cu
prevederile art.255 și 281 Cod de procedură penală, având cuprinsă în ea: data şi
locul întocmirii, numele, prenumele şi calitatea persoanei care o întocmeşte, cauza la
care se referă, obiectul acţiunii sau măsurii procesuale, temeiul legal al acesteia şi
semnătura celui care a întocmit-o, numele, prenumele, ziua, luna, anul şi locul
naşterii persoanei puse sub învinuire, precum şi alte date despre persoană care au
importanţă juridică în cauză; formularea învinuirii cu indicarea datei, locului,
mijloacelor şi modului de săvârşire a infracţiunii şi consecinţele ei, caracterului
vinei, motivelor şi semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei,
menţiunea despre punerea persoanei respective sub învinuire în calitate de învinuit
în această cauză conform articolului, alineatului şi literei articolului din Codul penal
care prevăd răspunderea pentru infracţiunea comisă.
107. Tot la data de 15 martie 2013, procurorul conducător al urmăririi penale,
Cojocaru Constantin, în temeiul art.52 alin.(1) pct.15), art.288 Cod de procedură
penală a emis ordonanța prin care a dispus căutarea învinuitului Griniuc Roman
***** și remiterea copiei prezentei încheieri la IP Glodeni pentru organizare
efecturării investigaților în vederea găsirii învinuitului, cât și a dipus aplicarea
măsurii procesuale de constrîngere – obligarea de a nu părăsi țara în cazul depistării
învinuitului.
108. Iar la data de 30.03.2013, procurorul conducător al urmăririi penale, Cojocaru
Constantin, prin ordonanță, a dispus suspendarea urmăririi penale pe cauza penală
nr.2012090411, constatând că locul persoanei puse sub învinuire Griniuc Roman
***** nu este cunoscut pentru ca acesta să fie citat în vederea înaintării acuzării
conform legii.
109. La capitolul respectiv, este important de menționat, că potrivit materialelor
cauzei penale, și în special copiei Volumului I dosarului nr.2012090411 de învinuire
a lui Griniuc Roman de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod
penal, expediat în instanța de judecată (nr.1-97/2018), până la raportul ofițerului
de urmărire penală cu propunere de a pune sub învinuire pe Griniuc Roman ***** în
baza art.190 alin.(5) Cod penal cu dispunerea măsurii preventive – reținerea și
dispunerea învestigații în vederea găsirii (căutării) învinuitului Griniuc Roman
*****, lipsesc careva date privind citarea acestuia sau informare într-un alt mod,
prevăzut de lege, în special de art.art.235-243 Cod de procedură penală (adoptat
prin Legea nr.122 din 14.03.2003 în vigoare până la modificări din 2016) sau
dispunerea aducerii silite a acestuia în fața organului de urmărire penală conform
art.199 Cod de procedură penală.
110. La fel, lipsesc careva date privind imposibilitate de a cita sau de a aduce în fața
organului de urmărire penală persoana lui Griniuc Roman, cât și lipsesc informații
precum că Griniuc Roman nu se află de la domiciliul său: mun.Bălți, str.31 august,
nr.63 ap.4, sau că locul aflării lui Griniuc Roman nu este posibil de stabilit.
111. Prin urmare, raportul ofițerului de urmărire penală cu propunerea de a pune
sub învinuire persoana și de a dispune măsuri în vederea căutării acesteia nu avea
suport probatoriu.
112. Faptul respectiv urma să fie verificat de către procurorul conducător al
urmăririi penale Cojocaru Constantin ***** până la punerea sub învinuire,
dispunerea căutării învinuitului Griniuc Roman ***** și aplicării măsurii procesuale
de constrângere – obligarea de a nu părăsi țara în cazul depistării învinuitului. Însă,
contrar atribuțiilor sale prevăzută de art.52 Cod de procedură penală, de către
Cojocaru Constantin au fost emise ordonanțe de căutarea învinuitului Griniuc
Roman ***** din 15 martie 2013 și de suspendare a urmăririi penale din 30 martie
2013.
113. Prin urmare, având obligația conform art.2 alin.(3) al Legii cu privire la
statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nr.199 din 16.07.2010 să
respecte Constituţia Republicii Moldova, legislaţia în vigoare, să respecte cu stricteţe
drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să îndeplinească cu responsabilitate,
obiectivitate toate atribuţiile de serviciu și să asigure toate garanțiile la respectarea
drepturilor și libertăților constituționale și cele findamentale ale persoanei,
Cojocaru Constantin *****, fiind procurorul conducător al urmării penale pe cauza
penală 2012090411, în limitele competenței sale și atribuțiilor stabilite, a emis
ordonanța de punerea sub învinuire a lui Griniuc Roman în lipsa acestuia și a dispus
căutarea acestuia cu aplicarea măsurii preventive (de constrângere) – obligare de a
nu părăsi țara, iar apoi, și suspendarea urmăririi penale, fără a se asigura că Griniuc
Roman nu este posibil de a fi găsit și lipsește de la domiciliul său. Astfel, nu i-a
asigurat lui Griniuc Roman conform art.66 alin.(2) pct.1), 2), 5), 15) și 26) Cod de
procedură penală (adoptat prin Legea nr.122 din 14.03.2003 în vigoare până la
modificări din 2016), dreptul să știe pentru ce faptă este învinuit şi, în legătură cu
aceasta, la punerea sub învinuire, să primească de la organul de urmărire penală
copia de pe ordonanţa de punere sub învinuire; să primească de la organul de
urmărire penală informaţie în scris despre drepturile de care dispune conform
prezentului articol, inclusiv dreptul de a tăcea şi a mărturisi împotriva sa, precum şi
explicaţii asupra tuturor drepturilor sale; din mentul punerii sub învinuire, să aibă
asistenţa unui apărător ales de el, iar dacă nu e mijloace de a plăti apărătorul, să fie
asistat în mod gratuit de un avocat care acordă istenţă juridică garantată de stat,
precum şi, în cazurile admise de lege, să renunţe la ărător şi să se apere el însuşi; să
prezinte documente şi alte mijloace de probă pentru a fi anexate la dosarul penal şi
pentru cercetare în şedinţa de judecată; să fie informat ie către organul de urmărire
penală despre toate hotărârile adoptate care se referă la drepturile şi interesele sale,
să primească, la solicitarea sa, copii de pe aceste hotărâri, precum şi copii de pe
ordonanţele de aplicare în privinţa sa a măsurilor preventive şi a altor măsuri
procesuale de constrîngere, copii de pe rechizitoriu sau de pe un alt act de finalizare
a urmăririi penale, de pe acţiunea civilă, de pe sentinţă, apel şi recurs, de pe decizia
prin care sentinţa a devenit definitivă, de pe hotărârea definitivă a instanţei care a
judecat cauza pe cale extraordinară de atac.
114. În conformitate cu prevederile art.65 alin.(1) Cod de procedură penală,
potrivit căruia, persoana capătă statutul de învinuit din momentul în care s-a emis,
în conformitate cu prevederile prezentului cod, o ordonanţă de punere sub
învinuire, Griniuc Roman ***** odată cu emiterea de către procurorul în Procuratura
r-lui Glodeni, Cojocaru Constantin a ordonanței de punere sub învinuire la data de
15 martie 2013 a obținut statutul de învinuit.
115. Procedura de înaintarea acuzării are loc conform art.282 Cod de procedură
penală, care prevede, că:
(1) înaintarea acuzării învinuitului se va face de către procuror în prezenţa
avocatului în decurs de 48 de ore din momentul emiterii ordonanţei de punere sub
învinuire, dar nu mai târziu de ziua în care învinuitul s-a prezentat sau a fost adus în
mod silit.
(2) Procurorul, după stabilirea identităţii învinuitului, îi aduce la cunoştinţă
ordonanţa de punere sub învinuire şi îi explică conţinutul ei. Aceste acţiuni se atestă
cu semnăturile procurorului, învinuitului, avocatului şi ale altor persoane care
participă la această acţiune procesuală, aplicate pe ordonanţa de punere sub
învinuire, indicându-se data şi ora punerii sub învinuire.
(3) După înaintarea acuzării, procurorul îi va explica învinuitului drepturile şi
obligaţiile acestuia prevăzute în art.66. Învinuitului i se înmânează copia de pe
ordonanţa de punere sub învinuire şi informaţia în scris privind drepturile şi
obligaţiile lui. Acţiunile nominalizate, de asemenea, se consemnează în ordonanţa de
punere sub învinuire în modul prevăzut în alin.(2).
(4) Învinuitul este audiat în aceeaşi zi în condiţiile prevăzute în art.104.
116. În concordanță cu acesta vine și art.6 alin.(2) şi (3) din Convenţia nr.1950 din
04.11.1950 pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
potrivit căruia, orice persoană acuzatăde o infracțiuneeste prezumată nevinovată
până ce vinovăția s ava fi legal stabilită, orice acuzat, în special, are dreptul să fie
informat în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod
amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa, să dispună de
timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale, să se apere el însuşi sau să
fie asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloace necesare pentru a
plăti un apărător, să poată asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când
interesele justiţiei o cer, să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu
înţelege sau nu vorbeşte limba folosită la audiere.
117. Instanța reține, că partea vătămată în cauză, Griniuc Roman a declarat sub
jurământ, că acuzarea i-a fost înaintată la data de 11 septembrie 2014, fiindu-i
înmânată copia ordonanței, totatunci a fost audiat în calitate de învinuit în prezența
apărătorului desemnat - avocatului Ion Racovița și în prezența interpretului Serghei
Lefter. Nu a fost la data de 15.05.2014 în Procuratura r-lui Glodeni, la procurorul
Cojocaru Constantin și în ziua de 15.05.2014 nu i-a fost adusă la cunoștință
ordonanța de punere sub învinuiredin 15.03.2013, nu i-a fost înmânată copia de pe
aceasta, informația în scris despre drepturile și obligațiile învinuitului, nu a făcut
declarații în calitate de învinuit și nu i-afost înmânată copia ordonanței de aplicarea
măsurii preventive – obligare de a nu părăsi localitate din 15.05.2014 și nu a semnat
obligare de a nu părăsi localitate din 15.05.2014. despre existența acestor
documente a aflat doar la data de 16.07.2018 când împreună cu avocatul său Larisa
Maxim s-au prezentat la Judecătoria Glodeni și au făcut fotocopii materialelor cauzei
penale.
118. Din declarațiile martorului Dreapac Alexandru se constată, că pe data de
15.05.2014 de la orele 12:00 până la orele 14:00 acesta era împreună cu Griniuc
Roman în mun.Bălți la Gherasimciuc Lidia.
119. Conform declarațiilor martorului Lefter Serghei, acesta nu s-a semnat în
calitate de trăducător la mențiunea despre aducere la cunoștință învinuitului
Griniuc Roman a drepturilor și obligațiilor, și ordonanției de punere sub învinuire
din 15.05.2014 ora 13:30, cât și nu s-a semnat la compartimentul ”trăducător” sau
”participant” în procesul-verbal de audiere a învinuitului Griniuc Roman din
15.05.2014 ora 14:00-14:20 și nici în obligare de a nu părăsi țara din 15.05.2014 la
compartimentul ”interpretul”.
120. Din declarațiile martorului Racovița Ion, se confirm că acesta a fost desemnat
prin decizia coordonatorului OT Bălți al CNAJGS pentru acordarea asistenței juridice
calificate de stat lui Griniuc Roman în cauza penală nr.2012090411, a depus raport
de acordare asistenței juridice, nu cunoaște din care motiv la materialele cauzei
lipsea mandatul lui eliberat la înaintareaacuzării lui Griniuc Roman (de tip vechi),
nu poate cu certitudine să confirmă dacă în luna mai anului 2014 a participat la
audierea lui Griniuc Roman, nu poate confirma cu certitudine că semnatura din
mențiunea despre aducere la cunoștință învinuitului Griniuc Roman a drepturilor și
obligațiilor, și ordonanției de punere sub învinuire din 15.05.2014 ora 13:30, în
procesul-verbal de audiere a învinuitului Griniuc Roman din 15.05.2014 ora 14:00-
14:20, informația privind înmânarea în scris a drepturilor și obligațiilor învinuitului
din 15.05.2014, ordonanța de aplicare a măsurii preventivedin 15.05.2014 și în
obligare de a nu părăsi țara din 15.05.2014.
121. Din concluzia expertului în Raportul de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-937
din 12.11.2018 se constată, că semnăturile executate în rubricile ”învinuit” din
menţiunea din 15.05.2014 privind aducerea la cunoştinţă învinuitului şi avocatului a
ordonanţei de punere sub învinuire din 15.03.2013, din procesul-verbal de audiere
a învinuitului Griniuc Roman ***** din 15.05.2014, din informaţia privind drepturile
şi obligaţiile învinuitului din 15.05.2014, din ordonanţa privind aplicarea măsurii
preventive din 15.05.2014 în rubrica „Copia de ordonanţă mi-a fost înmânată,
consecinţele încălcării măsurii preventive, modul şi temeiul de atac al hotărîrii
prevăzute de art.196 CPP mi-au fost explicate”; din obligarea de nu părăsi ţara din
15.05.2014, au fost executate nu de cet Griniuc Roman, ci de către o altă persoană
prin procedeul imitaţiei servile.
122. Totaici se constată, că semnăturile executate în rubricile „Avocatul” din
menţiunea din 15.05.2014 privind aducerea la cunoştinţă învinuitului şi avocatului a
ordonanţei de punere sub învinuire din 15.03.2013; din procesul-verbal de audiere
a învinuitului Griniuc Roman ***** din 15.05.2014; n informaţia privind drepturile şi
obligaţiile învinuitului din 15.05.2014; din obligarea de nu părăsi ţara din
15.05.2014, au fost executate, probabil, nu de cet Racovită Ion, ci de o altă persoană.
123. Conform concluziei expertului, semnăturile în litigiu, executate în rubricile
”Procurorul” din menţiunea din 15.05.2014 privind aducerea la cunoştinţă
învinuitului şi avocatului a ordonanţei de punere sub învinuire din 15.03.2013; din
procesul-verbal de audiere a învinuitului Griniuc Roman ***** din 15.05.2014; din
informaţia privind drepturile şi obligaţiile învinuitului din 15.05.2014; din
ordonanţa privind aplicarea măsurii preventive din 15.05.2014; din obligarea de nu
părăsi ţara din 15.05.2014, prezentate la expertiză, au fost executate de cet Cojocaru
Constantin. Textele manuscrise în litigiu, executate în menţiunea din 15.05.2014
privind aducerea la cunoştinţă învinuitului şi avocatului a ordonanţei de punere sub
învinuire din 15.03.2013; în procesul-verbal de audiere a învinuitului Griniuc
Roman ***** din 15.05.2014; în ordonanţa privind aplicarea măsurii preventive din
15.05.2014; în obligarea de nu părăsi ţara din 15.05.2014, prezentate la expertiză,
au fost executate de cet Cojocaru Constantin.
124. Potrivit informației nr.211 din 17.09.2018 eliberată la solicitarea
procurorului de Oficiul Teritorial Bălţi al Consiliului Naţional pentru Asistenţă
Juridică Garantată de Stat cu anexe (copia raportului nr.663 din 20.07.2018 de
acordare a asistenței juridice calificate garantate de stat de către avocatul Ion
Racovița lui Griniuc Roman în cauza penală nr.2012090411, data preluării
dosarului de către avocat 11.09.2014, data primei întrevederi – 11.09.2014,
partciparea la recunoașterea persoanei învinuit, interogarea în calitate de învinuit –
11.09.2014, două confruntări -09.11.2014, cunoștință cu terminarea urmăririi
penale și cu materialele cauzeipenale – 22.03.2018, data încetării acordării
asistenței juridice – 25.06.2018; copia deciziei nr.6259/ACP din 11.09.2014 prin
care avocatul Ion Racovița a fost desemnat în vederea acordării asistenței juridice
calificate lui Griniuc Roman în cadrul cauzei penale 2012090411, copia ordonanței
procurorului în Procuratura r-lui Glodeni, Constantin Cojocaru din 11.09.2014 (nr.
de ieșire 1551 din 11.09.2014) emisă în cadrul cauzei penale nr.2012090411 prin
care s-a solicitat coordonatorului OT Bălți al CNAJGS delegarea și numirea unui
apărător din oficiu pentru a-i acorda învinuitului Griniuc Roman asistența juridică
calificată), se constată, că ordonanța emisă de procurorul în Procuratura r-lui
Glodeni Cojocaru Constantin privind numirea apărătorului din oficiu pentru
cet.Griniuc Roman pe cauza penală 2012090411 în baza prevederilor art.190
alin.(5) Cod penal a fost înregistrată la data de 11.09.2014 fiind emisă decizia
nr.6259/AXP din 11.09.2014 prin care a fost desemnat avocatul Ion Racovița,
pentru consultanță și asistență juridică. Până anul 2012 toate deciziile și solicitările
parvenite erau înregistrate pe suportde hârtie, iar începând cu 2013 înregistrările
sânt introduseîn soft. În urma verificărilor, s-a constatat, că altă solicitare pe cauza
susmenționată, nu a fost recepționată.
125. Astfel, instanța reține, că declarațiile părții vătămate Griniuc Roman privind
faptul că acuzarea i-a fost înaintată la data de 11 septembrie 2014 și nu la data de 15
mai 2014, tot la data de 11 septembrie 2014 i-a fost înmânată copia ordonanței
privind punere sub învinuire din 15.03.2013, informația în scris privind drepturile
și obligațiile învinuitului, și tot la data de 11 septembrie 2014 Griniuc Roman a fost
audiat în calitate de învinuit în prezența apărătorului desemnat Ion Racovița și
interpretului Serghei Lefter, sânt în coroborare cu probele cercetate supra și cu
materialele cauzei.
126. În contextul dat, instanța reține, că prin neasigurarea desfășurării procesului
penal în conformitate cu prevederile codului de procedura penală, contrar
prevederilor art.1 alin.(2) și (3), art.7 alin.(1), art.8 alin.(1), art.10 alin.(1) și (2),
art.16, 17, art.19 alin.(1) și (3), art.66 alin.(2) pct.1), 2), 5), 15) și 26) Cod de
procedură penală, Cojocaru Constantin *****, deținând funcția de procuror în
Procuratura r-lui Glodeni, a pus sub învinuire pe Griniuc Roman la data de
15.03.2013, iar acuzare i-a înaintat acestuia cu încălcarea termenului și modului
prevăzut de art.282 Cod de procedură penală, dispunând în lipsa oricărui probatoriu
privind imposibilitatea stabilirii locului aflării învinuitului și fără a se asigura că
Griniuc Roman cunoaște despre faptul că este citat la organul de urmărire penală
și/sau la procuror pentru înaintarea învinuirii, la data de 15.03.2013 a emis
ordonanța de punere sub învinuire pe Griniuc Roman în baza art.190 alin.(5) Cod
penal, a dispus căutarea acestuia și a aplicat în privința lui Griniuc Roman măsura
preventivă – obligare de a nu părăsi țara, acte pe care le-a adus la cunoștință lui
Griniuc Roman doar la data de 11 septembrie 2014, admițind, astfel, încălcarea
dreptului lui Griniuc Roman, acuzat de comiterea infracțiunii grave prevăzutede
art.190 alin.(5) Cod penal, să fie informat în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe
care o înţelege şi în mod amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse
împotriva sa, să dispună de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale,
dreptul care face parte din unul din drepturi fundamentale ale omului fiind prevăzut
de art.6 alin.(2) şi (3) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma, la 04 noiembrie 1950.
127. Infracţiunea specificată la art.327 din Codul penal este o infracţiune
materială. Ea se consideră consumată din momentul survenirii daunelor în proporţii
considerabile aduse intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de
lege ale persoanelor fizice sau juridice.
128. Conform alin.(2) art.126 din Codul penal, în cazul prejudicierii drepturilor şi
intereselor ocrotite de lege, caracterul considerabil al daunelor cauzate se stabileşte
luându-se în consideraţie gradul lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului.
129. Prin urmare, apreciind gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale
ale lui Griniuc Roman în cauză ca dauna considerabilă, instanța a ținut cont de
cumulul circumstanțelor:
1) de persoana care a căuzat aceasta daună și anume că, dreptul fundamental a lui
Griniuc Roman a fost încălcat de o persoană cu funcția de demnitate publică –
procurorul, prin al cărei intermediu Procuratura îşi exercită atribuţiile ce contribuie
la înfăptuirea justiţiei, apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale
persoanei, societăţii şi statului prin intermediul procedurilor penale şi al altor
proceduri prevăzute de lege printre care: în numele societăţii şi în interes public,
asigură aplicarea legii, apără ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţeanului
atunci când încălcarea acestora atrage sancţiune penală,conduce şi exercită
urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţă de judecată, asigură asistenţa
juridică şi colaborarea internaţională în domeniul său de activitate, implementează
politica penală a statului;
2) de termenul în care nu a fost adus la cunoștință lui Griniuc Roman faptul că
acesta a fost pus sub învinuire: din 15.03.2013 și până la 11.09.2014;
3) de motivul și circumstanțe pentru care termenul de înaintare acuzării nu a fost
respectat: lipsa citării lui Griniuc Roman, lipsa dovezii că acesta a fost înștiințat
despre oblligația de a se prezenta la ofițerul de urmărire penală sau la procurorul
(or, din declarațiile lui Cheptea Vasile, care a fost ofițer de urmărire penală, acesta a
indicat că nici o data nu a discutat cu Griniuc Roman și nu a efectuat cu participarea
acestuia nici o acțiune), desi s-a pretins că acestea acțiuni aufost effectuate, lipsa
probatoriului că au fost întreprinse careva măsuri în vederea citării și înștiințării lui
Griniuc Roman despre obligația de a se prezenta la organul de urmărire penală sau
la procuror pentru a fi audiat și pentru a-I fi înaintată bănuiala/învinuire, lipsa
probelor că Griniuc Roman nu se afla la domiciliul în perioada de la pornire a
urmării penale – 19 decembrie 2012 și până la punerea sub învinuire acestuia și
dispunerea căutării acestuia – 15 martie 2013 cu suspendarea urmăririi penale – la
data de 30 martie 2013, cât și lipsa probelor că din momentul punerii sub învinuire
a lui Griniuc Roman (15 martie 2013) și până la înaintarea acuzării (11 septembrie
2014) ultimul nu se afla la domiciliul său și locul aflării lui nu era cunoscut, în
situația în care din materialele cauzei se constată că Griniuc Roman este înregistrat
cu viza de reședință permanentă în mun.Bălți, str.31 august nr.63 ap.4 din
28.10.2008, unde locuiește cu soția cu care a înregistrat căsătoria la 29.09.1988 și cu
5 copii, și are locul de muncă, fiind din 10.12.2009 fondator al SRL ”Grialma” (cota
33,00%), și administratorul/fondatorul din 06.07.2006 al ÎI ”R.A.Griniuc”;
4) de urmările care au survenit pentru Griniuc Roman din cauza că acestuia nu i-a
fost adusă la cunoștință acuzație penală în termen restrâns, și anume că acesta în
perioada din momentul punerii sub învinuire pentru comiterea infracțiunii grave și
până la înaintarea acuzării la 11 septembrie 2014 a fost lipsit de posibilitate de a se
apăra și de a intervine cu probe în susținerea poziției sale, să dispună de timpul şi de
înlesnirile necesare pregătirii apărării sale, cât și nu a fost informat despre
drepturile și obligațiile sale; fără careva probe în privința persoanei a fost aplicată
măsura preventivă – obligația de a nu părăsi țara, în situația în care activitatea lui
Griniuc Roman era legată cu comerțul cu ridicată a legumelor și fructelor,
transporturi (taxi, rutiere de mărfuri).
130. Aici, instanța nu poate reține argumentul lui Griniuc Romanprecum că i-au
fost încălcate drepturile prevăzute de art.4 și 8 al Constituției Republicii Moldova,
or, acestea norme fac parte din principiile generale care urmează a fi respectate în
Republica Moldova ca un stat de drept, democratic, în care, alături de demnitatea
omului, liberă dezvolttare a personalității umane, dreptatea și pluralism politic,
drepturile și libertățile omului reprezintă valori supreme și sânt garantate.
131. La fel, instanța nu poate reține încălcarea lui Griniuc Roman a drepturilor
constituționale prevăzute de art.18 (protecția cetățenilor Republicii Moldova), 26
(dreptul la apărare), 27 (dreptul lalibera circulație) al Constituției Republicii
Moldova, or, din materialele cauzei nu se constată că măsura preventivă - obligația
de a nu părăsi țara aplicată față de Griniuc Roman prin ordonanța din 15 martie
2013 a fost ăusă în executare, or din declarațiile ultimului, acesta nu a simțit efectul
limitării dreptului acestei măsuri despre care nu a știut, la fel, s-a constatat că lui
Griniuc Roman i-a fost adusă la cunoștință ordonanțe de punere sub învinuire,
informația despre drepturile și obligațiile acestuia în calitate de învinuit și acesta a
fost audiat în prezența apărătorului desemnat și cu participarea interpretului, la
data de 11 septembrie 2014, astfel, încât, la înaintarea, de facto, a învinuirii lui
Griniuc Roman din 11 septembrie 2014, drepturile acestuia la apărare în
sensulart.26 alin.(1) al Constituției Republicii Moldova, au fost respectate. Cât
privește pretinsa încălcare a dreptului de protecție prevăzut de art.18 al
Constituției, se reține, că art.18 alin.(1) al Constituției Republicii Moldova
consfințește principiul constitutional de protejarea de către stat a cetățenilor
Republicii Moldova atât în țară cât și în străinătate și prezumă, că la solicitarea
cetățeanului, organelle abilitate ale statului au obligația constituțională de a-I acorda
protecția necesară în termenele și înlimitele stabilite de lege. În speță, nu a avut loc
adresarea lui Griniuc Roman către stat în persoana procurorului Cojocaru
Constantin Constantin pentru a-I fi acordată protecția și Griniuc Roman a fost
refuzat. Prevederile art.18 alin.(2) al Constituției Republicii Moldova consfințesc
principiul inadmisibilității extradării sau expulzării cetățenilor Republicii Moldova
din țară, și aici, la fel, instanței nu a fost prezentată nici o probă din care ar rezulta că
Griniuc Roman a fost extradat sau expulzat de pe teritoriul Republicii Moldova în
cadrul urmăririi penale pe cauza penală nr.2012090411.
132. În ce prevește pretinsa încălcarea art.20 al Constituției Republicii Moldova –
accesul liber la justiție, care indică direct la obligația active a statului de a asigura
dreptul la statisfacție efectivă în justiție din partea instanțelor judecătorești,
instanța nu o poate reține ca fiind admisă de către procurorul Cojocaru Constantin
Constantin, or din acțiunile inculpatului nu reies că acesta l-a împiedicat pe Griniuc
Roman de a se adresa în instanțele judecătorești, or, Griniuc Roman, în final, a fost
adus în fața instanței judecătorești în calitate de învinuit în baza art.190 alin.(5) Cod
penal în cadrul cauzei enale nr.2012090411, în privința acestuia fiind pronunțată
sentința de condamnare, pe care ultimul a contestat-o.
133. Latura subiectivă a infracţiunii specificate la art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal
se caracterizează prin intenţie directă sau indirectă.
134. Conform art.17 al Codului penal, se consideră că infracţiunea a fost săvârşită
cu intenţie dacă persoana care a săvîrşit-o îşi dădea seama de caracterul
prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a
dorit sau admitea, în mod conştient, survenirea acestor urmări.
135. Potrivit doctrine juridice, intenţia directă presupune că persoana care a
săvârşit infracţiunea era conştientă de faptul că acţiunea (inacţiunea) ei poartă un
caracter social periculos, că ea a prevăzut consecinţele socialmente periculoase şi a
dorit survenirea lor. Intenţia directă - se caracterizează prin faptul că infractorul
prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea unei fapte.
Constatarea că infractorul a dorit săvârşirea faptei prevăzute ca interzisă şi mai mult
a prevăzut rezultatul periculos al acestei fapte reprezintă dovada că el a urmărit de
fapt producerea acelui rezultat. Petem afirma că această intenţie directă sau dol
direct cum apare în literatura de specialitate nu este o voinţă oarecare ci este o
vointă care este îndreptată spre realizarea unui anumit rezultat are astfel spus o
finalitate certă.
136. Intenţia indirectă presupune că persoana, care a comis actul infracţional, îşi
dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut
urmările ei prejudiciabile şi admitea, în mod conştient, survenirea acestor urmări.
Factorul intelectiv şi volitiv – se manifestă şi faţă de relaţiile sociale împotriva
cărora este îndreptată acţiunea făptuitorului. În schimb, cei mai mulţi autori, chiar
dacă nu neagă manifestarea celor doi factori faţă de fapta materială, socotesc drept
importante pentru conţinutul intenţiei indirecte numai formele de manifestare faţă
de rezultatele socialmente periculoase.
137. Astfel, analizând declarațiile inculpatului în coroborare cu materialele cauzei,
instanța ajunje la concluzia, că Cojocaru Constantin *****, își dădea seamă de
caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile și a
admis, în mod conștient, survenirea acestora, astfela comis abuz de serviciu prin
intenție indirectă.
138. Deși instanța nu a reținut în acțiunile lui Cojocaru Constantin ***** încălcarea
prevederilor art.18 alin.(1), art.20 alin.(1), art.21, art.26 alin.(1)-(3) și art.27 din
Constinuția Republicii Moldova, și art.66 alin.(1) și alin.(2) pct.6), 7), 8) Cod de
procedură penală, aceasta nu influențează calificărea acțiunilor lui Cojocaru
Constantin *****.
139. Reieșind din cele constatate supra, audiind declaraţiile participanţilor,
analizând obiectiv cumulul de probe administrate la faza urmăririi penale și
cercetate în cadrul ședinței de judecată, prin prisma art.101 Cod de procedură
penală din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, veridicităţii şi coroborării
lor, instanța consideră că acțiunile inculpatului just au fost calificate la urmărire
penală și aceștia dovedesc fără echivoc vinovăţia lui Cojocaru Constantin ***** în
comiterea infracţiunii prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) Cod Penal – abuzul de
serviciu, după semnele calificative: folosirea intenţionată de către o persoană cu
demnitate publică a situaţiei de serviciu cu cauzarea de daune în proporţii
considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice.
140. Subsecvent, constatărilor făcute, instanța reține, că în cadrul ședinței de
judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice şi
utile, care demonstrează pe deplin vinovăția inculpatului Cojocaru Constantin *****
și în comiterea infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(2) lit.b) Cod penal falsul în
acte publice.
141. Potrivit art.52 alin.(1) Cod penal, se consideră componentă a infracțiunii
totalitatea semnelor obiective şi subiective, stabilite de legea penală ce califică o
faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă.
142. Referindu-se la doctrina juridică instanța notează că, obiectul juridic special al
infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(2) lit.b) Cod penal îl formează relațiile sociale
cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sfera publică, care este
condiționată de încrederea publică în autenticitatea documentelor oficiale.
143. Obiectul material sau imaterial al acestei infracțiuni îl reprezintă documentul
oficial autentic (în ipoteza înscrierii în documentele oficiale a unor date vădit false
sau în ipoteza falsificării documentelor oficiale, presupunând modificarea
conținutului unor documente oficiale autentice (nu însă introducerea în asemenea
documente a constatărilor sau mențiunilor false)) sau materia primă utilizată în
vederea falsificării documentului oficial (în ipoteza falsificării documentelor oficiale
presupunând contrafacerea acestora).
144. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzută de art.332 alin.(2) lit.b) Cod penal
se realizează doar prin intenție directă.
145. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.332 Cod penal constă în fapta
prejudiciabilă exprimată în acțiunea de înscriere în documentele oficiale a unor date
vădit false ori de falsificare a unor astfel de documente, cu modalitățile normative cu
caracter alternativ ale acțiunii prejudiciale: 1) înscrierea în documentele oficiale a
unor date vădit false; 2) falsificarea documentelor oficiale.
146. În cauză, Cojocaru Constantin ***** se învinuiește de falsificarea actelor
procesuale și anume: 1) menţiunea din 15.05.2014 privind aducerea la cunoştinţă
învinuitului Griniuc Roman a ordonanţei de punere sub învinuire din 15.05.2013 în
prezenţa apărătorului Racoviţă Ion şi cu participarea traducătorului Lefter Serghei;
2) procesul-verbal de audiere a învinuitului Griniuc Roman din 15.05.2014 cu
participarea apărătorului Racoviţă Ion şi traducătorului Lefter Serghei; 3)
informaţia privind aducerea la cunoştinţă învinuitului Griniuc Roman a drepturilor
şi obligaţiilor învinuitului prevăzute de art.66 din Codul de procedură penală în
prezenţa apărătorului Racoviţă Ion; 4) ordonanţa privind aplicarea măsurii
preventive din 15.05.2014 faţă de învinuitul Griniuc Roman cu participarea
apărătorului Racoviţă Ion și 5) obligarea de nu părăsi ţara din 15.05.2014 aplicată
faţă de învinuitul Griniuc Roman cu participarea apărătorului Racoviţă Ion şi
traducătorului Lefter Serghei.
147. Consiliul Europei în Recomandarea privind accesul la documentele publice
Recomandarea (2002)2, la capitolul I, rubrica ”Definiții” identifică drept documente
publice „… toate informațiile înregistrate în orice formă, elaborate, primite sau
deținute de autoritățile publice şi care au legătură cu funcția administrativă,
excepție făcând documentele care sunt în curs de pregătire”.
148. Potrivit art.6 alin.(1) al Legii privind accesul la informație, adoptate de
Parlamentul Republicii Moldova la 11.05.2000, informații oficiale sunt considerate
„toate informaţiile aflate în posesia şi la dispoziţia furnizorilor de informații, care au
fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate şi/sau adoptate de organe ori
persoane oficiale sau puse la dispoziţia lor în condiţiile legii de către alţi subiecţi de
drept”.
149. În contextul expus supra, denotă că sintagma ”document oficial” se referă la
documentul care conține informații care au fost elaborate, selectate, prelucrate,
sistematizate şi/sau adoptate de către organe ori persoane oficiale sau puse la
dispoziția lor in condițiile legii de către alți subiecți de drept, care atestă fapte având
relevanță juridică, care circulă în cadrul unui sistem de înregistrare, evidență strictă
și control al circulației. Circuitul documentului în cadrul unui sistem de înregistrare,
evidență strictă și control al circulației trebuie considerat trăsătura indispensabilă a
documentului oficial.
150. Dispoziția art.6 pct.1) Cod de procedură penală difinește prin act procedural –
care este un document prin care se consemnează orice acțiune procesuală prevăzută
de prezentul cod, și anume: ordonanță, proces-verbal, rechizitoriu, încheiere,
sentință, decizie, hotărâre etc.
151. Conform art.17 al Legii cu privire la Procuratură nr.294 din 25.12.2008 (în
vigoare până la 01.08.2016), la desfăşurarea investigaţiilor în vederea constatării
încălcărilor de lege care urmează a fi sancţionate penal, la exercitarea şi la
conducerea urmăririi penale, la aplicarea unor măsuri de alternativă urmăririi
penale, la implementarea politicii penale a statului şi la asigurarea protecţiei
martorilor infracţiunii şi a altor participanţi la procesul penal, precum şi în cazul
participării la înfăptuirea justiţiei, procurorul este în drept, în limita competenţei, să
adopte acte prevăzute de legea procesual penală, civilă, de legea contravenţională şi
de alte legi, să înainteze sesizări şi să conteste cu recurs actul administrativ.
152. Potrivit art.52 alin.(1) pct.15), 23) Cod de procedură penală, procurorul în
cadrul urmăririi penale, în limita competenței sale materiale și teritoriale, emite,
conform prevederilor prezentului cod, ordonanțe... privind alte acțiuni de urmărire
penală,... pune sub învinuire și ascultă învinuitul.
153. Conform art.281 în coroborare cu art.282 Cod de procedură penală, punerea
sub învinuire se efectuează de către procuror prin emiterea ordonanței de punere
sub învinuire a persoanei cu ulterioară înaintare acuzării învinuitului, în cadrul
cărei, procurorul, după stabilirea identității învinuitului și aducerea la cunoștință
acestuia ordonanța de punerea sub învinuire și explicarea conținutul ei, atestă
acțiunile respective cu semnăturile procurorului, învinuitului, avocatului și ale altor
persoane care participă la aceasta acțiune procesuală, aplicate pe ordonanța de
punere sub învinuire, indicându-se data și ora unerii sub învinuire, iar apoi, explică
drepturile și obligațiile învinuitului prevăzute de art.66 Cod de procedură penală,
consemnând în ordonanța de punere sub învinuire în condițiile expuse supra, faptul
înmânării învinuitului a copiei de pe ordonanța de unere sub învinuire și de pe
informația în scris privind drepturile și obligațiile învinuitului, iar apoi în aceiași zi
audiază învinuitul în condițiile art.104 Cod de provcedură penală.
154. Conform art.104 Cod de procedura penală, raportat la speța, audierea
învinuitului se face numai în prezența apărătorului ales sau un avocatcare acordă
asistența juridică garantată de stat, imediat după punerea sub învinuire, dacă acesta
acceptă să fie audiat, consemnând declarațiile în procesul-verbal al audierii
învinuitului, întocmit în conformitate cu prevederile art.260 și 261 Cod de
procedura penală.
155. Prin art.255 Cod de procedură penală, se indică, că acțiunile de urmărire
penală sau măsurile procesuale în condițiile prezentului cod, se dispun de organul
de urmărire penală printr-o ordonanță.
156. Art.260 Cod de procedură penală indică că, procesul-verbal privind acțiunea
de urmărire penalăse întocmește în timpul efectuării acestei acțiuni sau imediat
după terminareaei de către persoana care efectuează urmărirea penală. Modalitatea
de consemnare a refuzului sau imposibilității persoanei de a semna procesul-verbal
privind acțiunea de urmărire penală este stabilită de art.261 Cod de procedură
penală.
157. Potrivit art.177 alin.(1), (3) Cod de procedură penală, în coroborare cu
art.178 alin.(2) și (4) Cod de procedură penală, raportat la cauza, procurorul emite
ordonanța motivată referitor la aplicarea măsurii preventive în privința învinuitului,
indicând în aceasta, alături de obiectul învinuirii, prevederile legale în care aceasta
se încadrează și pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârșită, necesitatea
aplicării măsurii preventive, și faptul dacă învinuituluii s-au explicat consecințele
încălcării măsurii preventive. Obligarea de a nu părăsi țara este o îndatorirea
impusă învinuitului de către procuror de a nu părăsi țarafără încuvințarea organului
care a dispus aceasta măsură, copia de pe hotărârea definitivă a procurorului,
adoptată în condiţiile prezentului articol, se trimite organului de poliţie în a cărei
rază teritorială locuieşte învinuitul sau, după caz, organelor de frontieră pentru
executare şi ridicarea provizorie a paşaportului în cazul prevăzut în alin.(2).
158. Potrivit deciziei Plenului Curții Supreme de Justiție nr.41ril2/2014 adoptată
în urma examinării recursului în interesul legii, prin ”document oficial” trebuie de
înțeles documentul care: 1) conține informații, care au fost elaborate, selectate,
prelucrate, sistematizate şi/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la
dispoziția lor în condițiile legii de către alţi subiecți de drept; 2) atestă faptul având
relevanță juridică; 3) circulă în cadrul unui sistem de înregistrare, evidență strictă şi
control al circulației. La fel, documentele oficiale care certifică anumite fapte sau
evenimente, au semnificaţie juridică, de regulă se caracterizează prin condiții de
formă şi rechizite obligatorii (imprimatele, ştampilele, sigiliile, număr de
intrare/ieşire, data, denumirea funcţiei şi semnătura persoanei cu funcţie de
răspundere).
159. Instanța reține, că Procuratura Republicii Moldova, fiind inclusă în Titlul III al
Constituției Republicii Moldova face parte din autorități publice, atribuțiile cărei
sânt exercitate de procurori, care, la rândul său, dețin funcția de demnitate publică.
160. Prin Ordinul comun nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 al Prcuraturii
Generale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Vamal și Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice și Corupției ”cu privire la evidența unică a
infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni”, în
scopul executării Legii nr.216-XV din 29.05.2003 cu privire la Sistemul
informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelorpenale și a
persoanelor care au săvârșit infracțiuni și legislației procesual-penale, a fost
aprobată Instrucțiunea privind evedența unică a infracțiunilor, a cauzelor penale și a
persoanelor care au săvârșit infracțiuni și Instrucțiunea cu privire la modul de
completare și prezentare a fișelor de evidență primară. Potrivit acestui ordin cu
anexe, evidența unică se băzează pe înregistrarea și evidența centralizată a
infracțiunilor,la momentul pornirii urmării penale și a persoanelor care au săvîrșit
infracțiuni, începând cu ziua punerii sub învinuire și până la rectificarea rezultatului
urmăririi penale, fiind consemnate în baza actelor procesuale în fișele de evidență,
contrasemnate de procuror conducător al urmăririi penale sau procurorulierarhic
superior.
161. În urma celor redate supra, rezultă, că mențiunile privind aducerea la
cunoştinţă învinuitului a ordonanţei de punere sub învinuire, privind înmânarea
copiei de pe ordonanța de punere sub învinuire și de pe informaţia scrisă privind
aducerea la cunoştinţă învinuitului a drepturilor şi obligaţiilor învinuitului
prevăzute de art.66 din Codul de procedură penală, ordonanţa privind aplicarea
măsurii preventive și obligarea de nu părăsi ţara, cât și procesul-verbal de audiere a
învinuitului sânt documente emise de procuror, prin care au fost consemnate acțiuni
procesuale prevăzute de codul de procedură penală.
162. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, a difinit, că acuzația este –
”notificarea de către autoritatea competentă a reproșului de a fi comis o infracțiune
penală” (CEDH, 27 fevr.1980, aff.Deweer c/ Belgique serie A), care poate să îmbrace
alte forme decât o notificare oficială, de exemplu o percheziție la domiciliu unei
persoanei în cadrul unei instrucțiuni preliminare (instruction preparatorie) și nu al
urmăririi penale propriu-zise (Comm.EDH, 26 fevr.1997, req nr.27943/95 Abas c/
Pays-Bas).
163. Prin urmare, în sensul normelor legale citate supra, menţiunea din 15.05.2014
privind aducerea la cunoştinţă învinuitului Griniuc Roman a ordonanţei de punere
sub învinuire din 15.05.2013 în prezenţa apărătorului Racoviţă Ion şi cu
participarea traducătorului Lefter Serghei; procesul-verbal de audiere a învinuitului
Griniuc Roman din 15.05.2014 cu participarea apărătorului Racoviţă Ion şi
traducătorului Lefter Serghei; informaţia privind aducerea la cunoştinţă învinuitului
Griniuc Roman a drepturilor şi obligaţiilor învinuitului prevăzute de art.66 din
Codul de procedură penală în prezenţa apărătorului Racoviţă Ion; ordonanţa privind
aplicarea măsurii preventive din 15.05.2014 faţă de învinuitul Griniuc Roman cu
participarea apărătorului Racoviţă Ion și obligarea de nu părăsi ţara din 15.05.2014
aplicată faţă de învinuitul Griniuc Roman cu participarea apărătorului Racoviţă Ion
şi traducătorului Lefter Serghei, emise de Cojocaru Constantin Constantin în funcția
de procuror conducător al urmăririi penale pe cauza penală nr.2012090411 sânt
documente oficiale.
164. Din constatările făcute anterior, se reține, că cu certitudine s-a stabilit, că la
data de 15.03.2013 de către Cojocaru Constantin *****, procurorîn Procuratura r-lui
Glodeni, conducător al urmăririi penale pe cauza penală nr.2012090411 pornită
conform elementelor infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, a fost
emisă ordonanța de punerea sub învinuire a lui Griniuc Roman ***** în baza art.190
alin.(5) Cod penal.
165. Înaintarea acuzării lui Griniuc Roman cu respectarea prevederilor art.282 Cod
de procedura penală, de facto, a avut loc la data de 11 septembrie 2014.
166. Totodată, s-a stabilit și faptul, că la data de 15.05.2014 ora 13:30-14:20
Griniuc Roman ***** nu a fost în Procuratura r-lui Glodeni la procurorul Cojocaru
Constantin Constantin. La data de 15.05.2014 ora 13:30 Griniuc Roman ***** la
compartimentul ”învinuitul” nu a semnat în ordonanța de punere de sub învnuire
din 15.03.2013 mențiunile despre faptul că i-a fost adusă la cunoștința ordonanța de
punere sub învinuire din 15.03.2013 în prezența apărătorului Racovița Ion și
interpretului Lefter Serghei și despre faptul că i-au fost explicate drepturile și
obligațiile învinuitului prevăzute de art.66 Cod de procedură penală; la data de
15.05.2014 ora 13:40 Griniuc Roman ***** nu a semnat la compartimentul
”învinuitul” în ordonanța de punerea sub învinuire din 15.03.2013 mențiunile
despre faptul că a primit copiile de pe ordonanța de punere sub învinuire din
15.03.2014 și de pe informația în scris despre drepturile și obligațiile învinuitului.
La fel, la data de 15.05.2014 ora 14:00-14:20 Griniuc Roman ***** la
compartimentul ”învinuitul” nu s-a semnat în procesul-verbal de audire a
învinuitului, în informația scrisă privind drepturile și obligațiile învinuitului
prevăzute de art.66 Cod de procedura penală, cât și la data de 15.05.2014 nu s-a
semnat la compartimentul ”învinuitul” în mențiune la ordonanța de aplicare a
măsurii preventive din 15.05.2014 privind primirea copiei de pe ordonanța și
privind faptul că i-au fost explicate consecințele încălcării măsurii preventive
aplicate, modul și termenul de atac acesteia, și nu s-a semnat la compartimentul
”învinuitul” în obligare de a nu părăsi țara din 15.05.2014.
167. Or, potrivit probelor cercetate supra în coroborare cu declarațiile
participanțlelor la proces, s-a constatat, că avocatul Ion Racovița a fost desemnat
prin decizia nr.6259/AXP din 11.09.2014 pentru consultanță și asistență juridică în
calitate de apărătorul lui Griniuc Roman ***** în cauza penală nr.2012090411 doar
la data de 11 septembrie 2014, fiind înregistrată doar o singură solicitare a
procurorului – ordonanța emisă de procurorul în Procuratura r-lui Glodeni Cojocaru
Constantin privind numirea apărătorului din oficiu pentru cet.Griniuc Roman pe
cauza penală 2012090411 în baza prevederilor art.190 alin.(5) Cod penal (care nici
nu se regăsește la cauza penală nr.2012090411 fiind prezentată copia autentificată
de către Oficiul Teritorial Bălţi al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică
Garantată de Stat) și o altă decizie pe suport de hîrtie sau în mod electronic de
desemnare a lui Ion Racovița pentru participare în cauza penală nr.2012090411, nu
a fost emisă. Aici, instanța va aprecia critic declarațile lui Ion racovița precum că a
fost desemnat în anul 2012, or materialele cauzei denotă cu certitudine că
desemnarea acestuia pentruaprticipareîn inetreselelui Griniuc Roman ***** în cauza
penală nr.2012090411 a avut loc doar la 11.09.2014, și o probă contrară nu a fost
adusă instanței.
168. La fel, din concluzia expertului făcutăîn cadrul Raportului de expertiză
judiciară nr.34/12/2-R-937 din 12.11.2018 s-a constatat, că semnăturile executate
în rubricile „învinuit” din menţiunea din privind aducerea la cunoştinţă învinuitului
şi avocatului a ordonanţei de punere sub învinuire din 15.03.2013; în rubricile
„învinuit” din procesul verbal de audiere a învinuitului Griniuc Roman ***** din
15.05.2014; în rubrica „învinuitul” din informaţia privind drepturile şi obligaţiile
învinuitului din 15.05.2014; în rubrica „Copia de ordonanţă mi-a fost înmânată,
consecinţele încălcării măsurii preventive, modul şi temeiul de atac al hotărîrii
prevăzute de art.196 CPP mi-au fost explicate” din ordonanţa privind aplicarea
măsurii preventive din 15.05.2014; în rubricile „învinuitul (bănuitul)” din obligarea
de nu părăsi ţara din 15.05.2014, au fost executate nu de cet.Griniuc Roman, ci de
către o altă persoană prin procedeul imitaţiei servile. Iar, semnăturile în litigiu,
executate în rubricile „Procurorul” privind aducerea la cunoştinţă învinuitului şi
avocatului a ordonanţei de punere sub învinuire din 15.03.2013; în rubrica
„Procurorul” din procesul-verbal de audiere a învinuitului Griniuc Roman ***** din
15.05.2014; în rubrica „Procurorul” din informaţia privind drepturile şi obligaţiile
învinuitului din 15.05.2014; în rubrica „Procurorul” din ordonanţa privind aplicarea
măsurii preventive din 15.05.2014; în Rubrica „Procurorul” din obligarea de nu
părăsi ţara din 15.05.2014, prezentate la expertiză, și Textele manuscrise în litigiu,
executate în menţiunea din 15.05.2014 privind cerea la cunoştinţă învinuitului şi
avocatului a ordonanţei de punere sub învinuire n 15.03.2013; în procesul-verbal de
audiere a învinuitului Griniuc Roman ***** din 15.05.2014; în ordonanţa privind
aplicarea măsurii preventive din 15.05.2014; în obligarea de nu părăsi ţara din
15.05.2014, prezentate la expertiză, au fost executate de cet.Cojocaru Constantin.
169. Or, în situația în care, potrivit declarațiilor martorului Dreapac Alexandr, la
data de 15.05.2014 ora 13:30 Griniuc Roman se afla împreună cu dânsul în
mun.Bălți, potrivit informației OT Bălți al CNAGJS până la data de 11.09.2014 nu a
fost solicitată desemnarea avocatului în cauza penală nr.2012090411, iar din
raportul avocatului Ion Racovița privind acordarea asistenței juridice calificate
prima întrevedere cu Griniuc Roman a avut doar la 11.09.2014, nu a fost necesară și
asigurarea participării interpretului Lefter Serghei la acțiuni de înaintare acuzării
lui Griniuvc Roman pentru data de 15.05.2014, respectiv, nici contrasemnarea
actelor procesuale aferente procedurii înaintării acuzării lui Griniuc Roman în cauza
penală nr.2012090411 de către interpretul Lefter Serghei nu era necesară.
170. În coroborare cu cele constatate vin și declarațiile martorului Lefter Serghei
care a indicat că nu îi aparțin semnăturile de pe actele resective din 15.05.2014 (din
menţiunea privind aducerea la cunoştinţă la data de 15.05.2014 învinuitului şi
avocatului a ordonanţei de punere sub învinuire din 15.03.2013; din procesul verbal
de audiere a învinuitului Griniuc Roman ***** din 15.05.2014; din obligarea de nu
părăsi ţara din 15.05.2014). Totodată, instanța nu va da aprecierea declarațiile
martorului precum că acestui nu aparțin semnăturile din procesul-verbal de audiere
a învinuitului Griniuc Roman din 11.09.2014și în procesee-verbale de confruntare
din 09.10.2014, or legalitatea acestor documente nu face obiectul prezentei cauzei
penale, urmând ca instanța care judecă cauza penală de învinuire a lui Griniuc
Roman ***** conform art.190 alin.(5) Cod penal să se expună asupra admisibilității
probei respective.
171. Astfel, se constată, că Cojocaru Constantin *****, activând în funcţia de
procuror în Procuratura raionului Glodeni, fiind la momentul comiterii infracţiunii
persoană cu funcţie de demnitate publică, fiind conducător al urmăririi penale pe
cauza penală nr.2012090411, știind cu certitudine că la data de 15.05.2014 nu a fost
solicitată desemnarea apărătorului în interesele lui Griniuc Roman ***** pentru
înaintarea învinuirii, ca urmare nu a fost emisă decizia Oficiul Teritorial Bălţi al
Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat prin care ar fi fost
desemnat un apărător în vederea acordării asistenței juridice calificate lui Griniuc
Roman ***** laînaintarea acuzării, știind cu certitudine că Griniuc Roman ***** la
data de 15.05.2014 ora 13:30 nu s-a prezentat la Procuratura r-lui Glodeni pentru
înaintarea învinuirii din 15.03.2013, și că Griniuc Roman ***** la data de 15.05.2014
ora 13:30 la compartimentul ”învinuitul” nu a semnat în ordonanța de punere de
sub învnuire din 15.03.2013 mențiunile despre faptul că i-a fost adusă la cunoștința
ordonanța de punere sub învinuire din 15.03.2013 în prezența apărătorului
Racovița Ion și interpretului Lefter Serghei și despre faptul că i-au fost explicate
drepturile și obligațiile învinuitului prevăzute de art.66 Cod de procedură penală; la
data de 15.05.2014 ora 13:40 Griniuc Roman ***** nu a semnat la compartimentul
”învinuitul” în ordonanța de punerea sub învinuire din 15.03.2013 mențiunile
despre faptul că a primit copiile de pe ordonanța de punere sub învinuire din
15.03.2014 și de pe informația în scris despre drepturile și obligațiile învinuitului.
La fel, la data de 15.05.2014 ora 14:00-14:20 Griniuc Roman ***** la
compartimentul ”învinuitul” nu s-a semnat în procesul-verbal de audire a
învinuitului, în informația scrisă privind drepturile și obligațiile învinuitului
prevăzute de art.66 Cod de procedura penală, cât și la data de 15.05.2014 nu s-a
semnat la compartimentul ”învinuitul” în mențiune la ordonanța de aplicare a
măsurii preventive din 15.05.2014 privind primirea copiei de pe ordonanța și
privind faptul că i-au fost explicate consecințele încălcării măsurii preventive
aplicate, modul și termenul de atac acesteia, și nu s-a semnat la compartimentul
”învinuitul” în obligare de a nu părăsi țara din 15.05.2014, fiind conștient de
caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,prevăzând urmările prejudiciabile șia
admis survenirea acestor urmări, adică, acţionând în mod intenţionat, cu scopul
tăinuirii acţiunilor sale ilegale şi predarea caracterului legal al acestora la
exercitarea atribuţiilor de serviciu aferent conducerii urmăririi penale pe cauza
penală nr.2012090411, a emis actele procesuale susindicate, care sânt documente
oficiale, în care a înscris date vădit false, cu privire la îndeplinirea atribuţiilor de
serviciu prevăzute de art.52 alin.(1) punctele 12 şi 23 din Codul de procedură
penală legate de punerea sub învinuire, audierea învinuitului şi aplicarea faţă de
învinuit a măsurii preventive, deşi în realitate la data de 15.05.2014, atât învinuitul
Griniuc Roman *****, apărătorul Racoviţă Ion cât şi traducătorul Lefter Serghei, la
acţiunile procesuale nominalizate nu au participat, iar semnăturile plasate în
dreptul numelui lor în actele procesuale nominalizate supra, au fost falsificate.
172. Aici, instanța va aprecia critic argumentele inculpatului, precum că în acțiunile
acestuia lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(2) lit.b), deoarece
din raportul de expertiză nu reiesă faptul că anume el a falsificat semnăturile în
compartimentele ”Avocatul” din numele lui Ion Racovița și ”Interpretul”/
”Trăducătorul” din numele lui Lefter Serghei, or din probele cercetate supra, cu
certitudine s-a constatat că Griniuc Roman nu a participat la data de 15.05.2014 ora
13:30, 13:40 și 14:00-14:20 la acțiuni de înaintarea acuzării și semnătura acestuia
de pe actele procesuale efectuate la 15:05.2014 nu au fost executate de către dânsul
ci de o altă persoană, adică au fost falsificate, avocatul Ion Racovița nu a fost
desemnat în conformitate cu prevederile legii pentru acordarea asistenței juridice
calificate lui Griniuc Roman în cauza penală nr.2012090411 până la data de
11.09.2014,iar martirulLefter Serghei cu certutudine a indicat că semnăturlie din
comartimentele ”Interpretul”/ ”Trăducătorul” din menţiunea privind aducerea la
cunoştinţă la data de 15.05.2014 învinuitului şi avocatului a ordonanţei de punere
sub învinuire din 15.03.2013; din procesul verbal de audiere a învinuitului Griniuc
Roman ***** din 15.05.2014; din obligarea de nu părăsi ţara din 15.05.2014,
efectuate din numele lui, nu îi aparțin acestuia. Totodată, semnăturile executate în
rubrica ”Procurorul” pe actele aferente procedurii înaintării acuzării lui Griniuc
Roman în cadrul cauzei penale 2012090411 datate cu 15.05.2014, pe care
semnatura învinuitului nu este executată de învinuit, interpret/trăducător și avocat,
aparțin lui Cojocaru Constantin Constantin.
173. În situația respectivă, nu influențează soluția instanței în cauză, de către cine
au fost executate semnăturile din numele lui Griniuc Roman în rubricile ”Învinuitul”,
din numele avocatului Ion Racovița în rubricile ”Avocatul” și din numele lui Lefter
Serghei în rubricile ”Interpret”/ ”Trăducător”, suficient este că Cojocaru Constantin
*****, urmând să petreacă acțiune de înaintarea acuzării cu participarea nemijlocită,
personală a învinuitului, avocatului și, la caz, interpretului, știind cu certitudine că
nu a fost petrecută acțiunea procesuală respectivă de înaintarea acuzării lui Griniuc
Roman în cauza penală nr.2012090411 la data de 15.05.2014 ora 13:30-14:20,
învinuitul, respectiv, și avocatul cu interpretul nu au fost prezenți în fața
procurorului la acțiunile la data și ora indicată în actele procesuale, a contrasemnat
acestea acte procesuale – documente oficiale, în care se deținea informația care nu
corespunde realității și care dețineau semnături false.
174. La fel, instnța nu reține ca unul întemeiat pentru încetarea procesului
argumentul inculaptului, precum că Griniuc Roman până la data de 11.09.2014
cunoștea despre faptul că are statut de învinuit în cauza penală nr.2012090411,
depunând cereri privind efectuarea confruntărilor și primind la 09.09.2014
ordonanța de admiterea cererii și continuarea urmăririi penale, or din cererea din
09.09.2014 nu reiesă că Griniuc Roman cunoștea despre faptul că are statutul de
învinuitîn cauza penală, iar ordonanța de admiterea cererii și continuarea urmăririi
penale este semnată de către reprezentantul SRL ”Sipuș” la 09.10.2014, și oaltă
probă că Griniuc Roman
175. Reieșind din cele constatate supra, audiind declaraţiile participanţilor,
analizând obiectiv cumulul de probe administrate la faza urmăririi penale și
cercetate în cadrul ședinței de judecată, prin prisma art.101 Cod de procedură
penală din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, veridicităţii şi coroborării
lor, instanța consideră că acțiunile inculpatului just au fost calificate la urmărire
penală și aceștia dovedesc fără echivoc vinovăţia lui Cojocaru Constantin ***** în
comiterea infracţiunii prevăzute de art.332 alin.(2) lit.b) Cod penal – falsul în acte
publice cu următoarele semne de calificare: înscrierea de către o persoană cu
demnitate publică, în documente oficiale a unor date vădit false și falsificarea unor
astfel de documente.
176. Constatând că fapta în cauză, de care este învinuit Cojocaru Constantin ***** a
avut loc și a fost comisă de inculpatul, întrunește elementele infracțiunilor
prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) și art.332 alin.(2) lit.b) Cod penal și inculpatul
este vinovat de comiterea acestei infracțiuni, instanța, în conformitate cu
prevederile art.385 alin.(1) pct.5)-9) Cod de procedură penală, urmează să
soluționeze chestiunea 5) dacă inculpatul trebuie să fie pedepsit pentru infracțiunea
săvârșită, 6) dacă există circumstanţe care atenuează sau agravează răspunderea
inculpatului şi care anume; 7) ce măsură de pedeapsă urmează să fie stabilită
inculpatului, luînd în considerare şi recomandările serviciului de resocializare, dacă
o asemenea anchetă a fost efectuată; 8) dacă măsura de pedeapsă stabilită
inculpatului trebuie să fie executată de inculpat sau nu și 9) tipul penitenciarului în
care urmează să execute pedeapsa închisorii.
177. Astfel, în speță se constată, atât temeiul real, cât și temeiul juridic pentru
atragerea lui Cojocaru Constantin ***** la răspunderea penală, iar conform art.51
alin.(2) din Cod Penal, temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta
prejudiciabilă săvârșită, iar componența infracțiunii, stipulată în legea penală,
prezintă temeiul juridic al răspunderii penale.
178. Instanţa de judecată, la determinarea aplicării unei pedepse juste, corecte,
atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, cât şi prin punctul de vedere
al nevoii de reeducare a făptuitorului, va ţine cont de prevederile art.art.7, 75 – 88
ale Codului penal, şi anume: de gravitatea infracţiunii săvîrşite, de motivul comiterii
acesteia, de personalitatea inculpatului, precum şi de circumstanţele cauzei, care
atenuează ori agravează răspunderea.
179. Instanţa de judecată ia în consideraţie că inculpatul Cojocaru Constantin *****
a fost găsit vinovat de săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) și
art.332 alin.(2) lit.b) Cod penal, pentru care legea penală (în vigoare la momentul
săvârșirii infracțiunii) prevedea pedeapsa cu amendă în mărime de la 1000 la 2000
unităţi convenţionale (pentru ambeleinfracțiuni) sau cu închisoare de la 1 la 6 ani
(art.332 al.in.(2) CP) și 2 la 6 ani (art.327 alin.(2)CP), în ambele cazuri cu privarea
de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un
termen de la 5 la 10 ani.
180. La acest capitol, instanța de judecată notează că, în conformitate cu
prevederile art.7 alin.(1) din Codul penal, la aplicarea legii se ține cont de caracterul
și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, persoana celui vinovat și de
circunstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.
181. În speță, Cojocaru Constantin ***** a fost găsit vinovat pentru comiterea a
două infracțiuni care face parte din categoria infracțiunilor contra bunei desfășurări
a activității în sfera publică și care se califică conform art.16 alin.(4) Cod penal ca
infracțiuni grave, comisă fără semne de participare, cu vinovăție sub formă de
intenție.
182. Prezentelor infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în
Partea specială a prezentului cod şi în strictă conformitate cu dispozițiile Părții
Generale a prezentului cod.
183. Conform prevederilor art.2 Cod penal, legea penală aspră, împotriva
infracțiunilor, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea mediul
înconjurător, orînduirea constituțională, suveranitatea, independența și integritatea
teritorială a Republicii Moldova, pacea și securitatea omenirii precum și întreaga
ordine de drep. Legea penală are, de asemenea, drept scop prevenirea săvîrșirii de
noi infracțiuni.
184. Conform prevederilor art.4 Cod penal, întreaga reglementare juridică are
menirea să apere, în mod prioritar, persoana ca valoare supremă a societății,
drepturile și libertățile acesteia. Legea penală nu urmărește scopul de a cauza
suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului. Nimeni nu poate fi supus la torturi,
nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.
185. Potrivit art.10 alin.(2) Cod Penal, legea penală care înăsprește pedeapsa sau
înrăutățește situația persoanei de săvîrșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv.
186. Prin urmare, reieșind din faptul că sancțiunea prevăzută la art.327 alin.(2)
lit.b) și art.332 alin.(2) lit.b) Cod penal, în redacția actuală a legii nr.138 din
19.07.2018, în vigoare din 14.12.2018, este mai aspră decât sancțiunea prevăzută la
art.327 alin.(2) lit.b) și art.332 alin.(2) lit.b) Cod penal, în redacția Legii nr.326 din
23.12.2013, în vigoare din 25.02.2014 până la modificările operate prin Legea nr.60
din 07.04.2016 și nr.207 din 29.07.2016, în privința inculpatului Cojocaru
Constantin *****urmează a fi aplicată sancțiunea prevăzută la art.327 alin.(2) lit.b)
și art.332 alin.(2) lit.b) Cod penal, în redacția Legii nr.326 din 23.12.2013, în vigoare
la data comiterii faptei.
187. Pedeapsa penală, potrivit art.61 Cod penal, este o măsură de constrîngere
statală şi un mijloc de corectare şi reeducare a condamnatului, care are drept scop
restabilirea echităţii sociale, corectarea condamnatului, precum şi prevenirea
săvîrşirii de noi infracţiuni, atît din partea acestuia, cît şi a altor persoane. Or, ca
măsură de constrângere, pedeapsa pe lîngă scopul său represiv, are şi o finalitate de
exemplaritate, în ce priveşte comportamentul făptuitorului.
188. Pe de altă parte, instanța ține cont, că pedeapsa şi modalitatea de executare a
acesteia trebuie individualizate în aşa fel, încât inculpatul să se convingă de
necesitatea respectării legii penale şi evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte
similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de
evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei şi autorului, având ca finalitate
stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
189. Referindu-se la personalitatea inculpatului Cojocaru Constantin *****,
instanţa constată, că acesta la locul de trai, are loc permanent de trai în or.Glodeni,
str.Luceafărul, nr.112, căsătorit și are la întreținere 2 copii minori, nu se află la
evidența medicului narcolog și psihiatru, are studii juridice, nu este încadrat în
câmpul muncii, anterior nu a fost tras la răspundere penală.
190. În conformitate cu prevederile art.76 alin.(1) Cod penal, în acţiunile lui
Cojocaru Constantin ***** instanța nu a stabilit circumstanțe atenuante, cât și
circumstanţe agravante prevăzute de art.77 Cod penal, lista cărora este eshaustivă,
în acțiunile inculpatului Cojocaru Constantin ***** nu au fost constatate.
191. Potrivit art.75 alin.(1) Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de
săvârşirea unei infracţiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în
Partea specială a prezentului cod şi în strictă conformitate cu dispoziţiile Părţii
generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei şi termenului pedepsei, instanţa
de judecată ţine cont de gravitatea infracţiunilor săvârşite, de motivul acesteia, de
persoana celui vinovat, de circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează
răspunderea, de influenţa pedepsei aplicate asupra corectării şi reeducării
vinovatului, precum şi de condiţiile de viaţă ale familiei acestuia.
192. Instanţa menţionează, că pedeapsa se consideră echitabilă când aceasta
impune inculpaţilor lipsuri şi restricţii ale drepturilor lui proporţionale cu
gravitatea infracţiunii săvârşite şi este suficientă pentru restabilirea echităţii sociale.
În acest punct de analiză, instanţa ţine să mai specifice că, raţionamentul care poate
condiţiona aplicarea pedepsei penale, are la origine persoana inculpatului şi
comportamentul acestuia până, în momentul şi după săvârsirii infracţiunii,
atitudinea şi modul de manifestare a acestuia în fazele de urmărire penală şi de
judecare a cauzei faţă de infracţiune, modul în care vinovatul îşi apreciază fapta
social-periculoasă, conduita şi stăruinţa depusă pentru a înlătura rezultatul
infracţiunii sau pentru a repara paguba pricinuită şi comportarea sinceră în cursul
procesului.
193. Analizând în cumul aceste circumstanţe, în raport cu sancţiunile prevăzute de
normele penale imputabile inculpatului, precum şi asemenea criterii personale cum
ar fi: vârsta inculpatului, starea socială, împrejurările comiterii faptei prejudiciabile,
consecinţele faptelor comise, audiind în dezbaterile judiciare procurorul, prtea
vătămată, avocatul acesteaia, inculpatul şi apărătorul inculpatului, instanţa de
judecată reţine că, în cazul dat, corectarea inculpatului este posibilă şi necesară doar
prin aplicarea unei pedepse penale.
194. Or, potrivit prevederilor art.2 alin.(2) al Codului penal Republicii Moldova,
Legea penală, de asemenea, are drept scop prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
195. Sub aspectul individualizării pedepsei ce urmează a fi aplicate inculpatului
pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) și art.332 alin.(2)
lit.b) Cod penal, instanţa va ţine seama de limitele de pedeapsă prevăzute de lege
pentru fapta săvârşită, dar şi de criteriile de individualizare a pedepsei, prevăzute
de art.art.7, 75 Cod penal, şi anume, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de
împrejurările în care a fost comisă fapta, de scopul urmărit de inculpată, de
persoana acestora, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării şi reeducării vinovatei,
dar şi de circumstanțele lor personale.
196. Raportând acestei prevederi, se reține că un rol primordial în aprecierea
stabilirii şi aplicării pedepsei, îl are pericolul social al faptei, sens în care valorile
ocrotite de legea penală prin incriminarea faptelor trebuie evidențiate atât pentru
restabilirea ordinii de drept, cât şi pentru educarea inculpatului.
197. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute
de art.75 alin.(2) Cod penal, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative,
prevăzute pentru săvîrşirea infracţiunii, se stabileşte numai în cazul în care o
pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menţionate, nu va asigura atingerea
scopului pedepsei. Concluzia instanţei cu privire la aplicarea unei pedepse mai aspre
urmează a fi motivată.
198. Hotărârea Plenului CSJ nr.8 din 11.11.2013, cu privire la unele chestiuni ce
vizează individualizarea pedepsei penale, precizează că instanţele trebuie să
asigure aplicarea măsurilor aspre de pedeapsă faţă de persoanele adulte care au
săvîrşit infracţiuni grave, deosebit de grave şi excepţional de grave, în special în
ipoteza pluralităţii de făptuitori, precum grupul criminal organizat şi organizaţia
criminală.
199. În speță nu este justificată și nu poate fi stabilită inculpatului pedeapsa cu
închisoare. Mai mult, în viziunea instanței, aceasta nu este proporţională cu
gravitatea infracţiunii săvîrşite de către Cojocaru Constantin *****, nu este capabilă
de a contribui la realizarea scopului pedepsei penale, cum ar fi corectarea
condamnatului şi prevenirea săvîrşirii de noi infracţiuni, atît de către condamnat,
precum şi de alte persoane. Ci contrariu, practica judiciară demonstrează, că o
pedeapsă prea aspră generează apariţia unor sentimente de nedreptate, jignire,
înrăire şi de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecinţe contrare scopului
urmărit.
200. Conform art.78 alin.(4) Cod penal, în caz de concurs al circumstanţelor
agravante şi celor atenuante, coborîrea pedepsei pînă la minimul sau ridicarea ei
până la maximul prevăzut la articolul corespunzător din Partea specială a
prezentului cod nu este obligatorie.
201. Instanța reține, că inculpatul Cojocaru Constantin ***** este la prima abatere,
anterior nua fost judecat.
202. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute
de art.75 alin.(2) Cod penal, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative,
prevăzute pentru săvîrşirea infracţiunii, se stabileşte numai în cazul în care o
pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menţionate, nu va asigura atingerea
scopului pedepsei. Concluzia instanţei cu privire la aplicarea unei pedepse mai aspre
urmează a fi motivată.
203. Față de natura și gravitatea faptelor comise, care sânt catalogate ca infracțiuni
grave, în contextul circumstanţelor reale de săvârșire a infracțiunii și a celor
personale ale inculpatului Cojocaru Constantin *****, care anterior, în calitate de
procuror a admis încălcarea art.52, 20 alin.(4) Codului de procedură penală
(exercitarea necorespunzătoare ale atribuțiilor procurorului și nerespecatrea
termenului rezonabil la urmărirea penală), art.54 lit.a), e) Legii cu privire la
Procuratură (obligația de a exercita atribuțiile în conformitate cu Constituția șilegile
Republicii Moldova, executarea actelor cu caracter normativale Procuraturii)
(procedura disciplinară), cât și reținând faptul, că sancțiunea art.327 alin.(2) lit.b) și
art.332 alin.(2) lit.b) Cod penal deși prevede pedepse alternative pedepsei cu
închisoare, însă inculpatul nu are un venit stabil, nu este încadrat în câmpul muncii,
are la întreținere 2 copii minori, instanţa de judecată în privinţa inculpatului
Cojocaru Constantin ***** va aplica o pedeapsa cu închisoare, și având în vedere
inclusiv prevederile art.61 alin.(2) Cod penal, care statuază, că pedeapsa penală are
drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor
persoane, reieșind din comportamentul inculpatei după comiterea infracțiunii și pe
parcursul judecării cauzei, care a dat dovadă că poate să stee pe calea corejerii,
având în vedere și faptul, că în privința inculpatului a fost aplicată sancțiunea
disciplinară – eliberarea din funcție de procuror, instanța ajunge la concluzia, că
scopul Legii penale va fi atins prin aplicarea față de Cojocaru Constantin *****
pedepsei cu închisoare pentru infracţiunile comise conform art.327 alin.(2) lit.a) și
332 alin.(2)lit.a) Cod penal, cu respectarea exigenţilor art.901 Cod penal, și cu
aplicarea pdepsei complementare.
204. cu aplicarea pedepsei complementare – privarea de dreptul de a ocupa
funcţia de procuror pe un termen de la 5 până la 10 ani.
205. La caz, pedeapsa cu închisoare, solicitată de procuror, este argumentată și, în
viziunea instanței, aceasta este proporţională cu gravitatea infracţiunilor săvîrşite
de către Cojocaru Constantin *****, este capabilă de a contribui la realizarea
scopului pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului şi prevenirea
săvârşirii de noi infracţiuni, atât de către condamnat, precum şi de alte persoane.
Limitele pedepsii urmând a fi stabilite de instanța.
206. Ținând cont de analiza cumulativă a criteriilor de individualizare a pedepsei
reflectate supra și coroborarea probelor care furnizează informații respective,
precum și indicarea temeiurilor care furnizează proporționalitatea între scopul
reeducării infractorului, prin caracterul retributiv al pedepsei aplicate și așteptările
societății față de actul de justiție realizat sub aspectul restabilirii ordinii de drept
încălcat, instanța consideră că pedeapsa cu închisoare lui Cojocaru Constantin *****
urmează să fie stabilită pentru faptele imputate în limitele minime ale sancțiunilor
prevăzute.
207. Totodată, potrivit art.901 Cod penal, în cazul în care instanţa de judecată,
ţinând cont de circumstanţele cauzei şi de personalitatea vinovatului, ajunge la
concluzia că nu este raţional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în
penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei
aplicate vinovatului, indicînd în hotărîre perioada de executare a pedepsei în
închisoare și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și
motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima parte a
pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă.
208. Instanța, la aplicarea pedepsei, va ține cont de alin.(3) al art.901 Cpd penal,
care stabilește, că în cazul infracţiunilor grave, partea de pedeapsă ce trebuie
executată în penitenciar nu trebuie să fie mai mică decât jumătate din pedeapsa
stabilită de instanţa de judecată.
209. Se constată, că Cojocaru Constantin ***** a fost găsit vinovat de comitere a
două infracțiuni, pentru care acesta anterior nu a fost condamnat.
210. În continuare, conform art.84 alin.(1) Cod penal, dacă persoana este declarată
vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni fără să fi fost condamnată
pentru careva din ele, instanța de judecată, pronunțând pedeapsa pentru fiecare
infracțiune aparte, stabilește pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin
cumulul total sau parțial al pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 25
de ani.
211. Potrivit aliniatului (2) al art.84 Cod penal, la pedeapsa principală aplicată în
cazul unui concurs de infracțiuni poate fi adăugată oricare din pedepsele
complementare prevăzute de articolele corespunzătoare din Partea specială a
Codului penal, care stabilesc răspunderea pentru infracțiunile de a căror săvârșire
persoana a fost declarată vinovată.
212. În acest sens, la stabilirea categoriei penetenciarului pentru executarea
pedepsei lui Cojocaru Constantin ***** sânt aplicabile prevederile art.72 alin.(3)
Cod penal, care prevede că pedeapsa cu închisoare pentru infracțiuni grave se
execută în penitenciare de tip semiînchis.
213. Careva circumstanțe excepționale, care ar condiționa neaplicarea pedepsei
complementare – privarea de dreptul de a ocupa funcţia de procuror, instanța în
acțiunile lui Cojocaru Constantin ***** nu a reținut.
214. În cadrul urmăririi penale în cauza penală data și pe parcursul judecării
cauzei penale date în privința lui Cojocaru Constantin ***** nu a fost aplicată
măsura preventive arrest sau arrest la domiciliu.
215. Potrivit art.385 alin.(1) pct.10) și 387 al Codului de procedură penală
instanța, la adoptarea hotărârii urmeazăsă se expună asupra acțiunii civile.
216. Conform prevederilor art.219 alin.(1) Cod de Procedură Penală, acțiunea
civilă în procesul penal, poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice
cărora le-au fost cauzate prejudicii material, morale sau, după caz, le-a fost adusă
daună reputației profesionale nemijlocit prin fapta(acțiune sau inacțiune) interzisă
de legea penală sau în legătură cu săvîrșirea acesteia.
217. Potrivit dispoziției art.221 alin.(1), (2) Cod de Procedură Penală, acțiunea
civilă în procesul penal se intentează în baza cererii scrise a părții civilă sau a
reprezentantului ei în orice moment de la pornirea procesului penal pînă la
terminarea cercetării judecătorești.
218. Acțiunea civilă se înaintează față de bănuit, învinuit, inculpate, față de o
persoană persoană necunoscută care urmează a fi trasă la răspundere sau față de
persoana care poate fi responsabilă, de cațiunile învinuitului, inculpatului.
219. În prezenta cauză penală partea vătămată Griniuc Romanla data de
05.02.2019 a înaintat acțiune civilă prin care solicit încasarea din contul lui
Cojocaru Constantin ***** a prejudiciului moral în sumă de 100000,00 (una sută
mii,00) lei și cheltuieli de judecată în sumă de 15000,00 (cincisprezece mii,00) lei.
220. În motivarea acțiunii a indicat, că prejudiciul moral se exprimă prin suferințe
psihice și fizice, retrăieri legate de procedura penală și încălcarea dreptulurilor și
intereselor lui ocrotite de lege. Indică că ia-u fost încălcate drepturile lui
fundamentale prevăzute de art.6 al Convenției Eiropene pentruDrepturile Omului și
drepturile lui prevăzute de art.4, 8, 18, 20, 21, 26, 27 din Constituția Republicii
Moldova și de art.1, 7, 8, 9, 10, 17, 19, 20, 66, 277 Cod de procedură penală.
221. În privința lui, de către Cojocaru Constantin Constantin în calitate de procuror
conducător al urmăririi penale pe cauza penalănr.2012090411 a fost comis abuz de
serviciu cu falsificarea actelor procesuale . Nefiindu-i explicate drepturile și
obligațiile, ilegal în privința lui a fost aplicată măsura preventivă.
222. Astfel a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de
art.190 alin.(5) Cod penal, care este una gravă pentru care legea penală prevede
pedeapsa închisorii pe un termen de la 8 până la 15 ani cu privarea dreptului de a
ocupa anumite funcții sa de a exercita o anumită activitate. Din cauza că pedeapsa
pentru infracțiunea incriminată lui de către Cojocaru Constantin este una aspră și
prevede termen de închisoare foarte mare, se afla o perioadă îndelungată într-un
stres enorm, în stare de frică și nu poate să-și planifice viața.
223. Verificând legalitatea şi temeinicia acţiunii civile înaintate în cadrul şedinţei
de judecată, audiind opiniile participanţilor la proces, instanţa de judecată consideră
necesar de a admite parțial acţiunea civilă depusă de către partea vătămată Griniuc
Roman, și anume în parte ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată, reieșind din
următoarele considerente:
224. Conform art.14 Cod civil (în vigoare la momentul depunerii acțiunii),
persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului
cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un
drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat,
pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum şi beneficiul
neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). Dacă cel care a lezat o persoană
într-un drept al ei obţine ca urmare venituri, persoana lezată este în drept să ceară,
pe lîngă reparaţia prejudiciilor, partea din venit rămasă după reparaţie.
225. Potrivit art.23 alin.(2) Cod de procedură penală, victima unei fapte care
constituie componenţă de infracţiune este în drept să ceară, în condiţiile prezentului
cod, pornirea unei cauze penale, să participe la procesul penal în calitate de parte
vătămată şi să-i fie reparate prejudiciile morale, fizice şi materiale.
226. Conform prevederilor art.225 Cod de procedură penală, (1) judecarea acţiunii
civile în procesul penal, indiferent de valoarea acţiunii, se efectuează de către
instanţa de competenţa căreia este cauza penală. (2) La adoptarea sentinţei de
acuzare sau de aplicare a măsurilor de constrângere cu caracter medical, instanţa
soluţionează şi acţiunea civilă prin admiterea ei, totală sau parţială, ori prin
respingere. (3) Odată cu soluţionarea cauzei penale, judecătorul este obligat să
soluţioneze acţiunea civilă.
227. În conformitate cu prevederile art.1398 alin.(1) Cod civil (în vigoare la
momentul depunerii acțiunii), cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu
vinovăţie este obligat să repare prejudicial patrimonial, iar în cazurile prevăzute de
lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.
228. În susţinerea celor enunţate, instanţa menţionează şi jurisprudenţa CEDO,
cauza Ernst c.Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a statuat, în principiu, că „atunci
când victima unei infracţiuni se constituie parte civilă în procesul penal, aceasta
semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri, chiar dacă ea nu a cerut, în mod
expres, repararea prejudiciului suferit. Prin dobîndirea calităţii de parte civilă în
procesul penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului
infracţiunii, ci şi repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit”.
229. La soluționarea acțiunii civile în partea încasării prejudiciului moral, instanța
de judecată ține cont de norma art.1423 alin.(1) Cod civil în vigoare la momentul
depunerii acțiunii), potrivit căreia mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral
se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea
suferinţelor psihice şi fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al
autorului prejudiciului şi de măsura în care această compensaţie poate aduce
satisfacţie persoanei vătămate.
230. Mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral se determină de către
instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau
fizice persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă
vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare
poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea suferinţelor
psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în consideraţie
circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al
persoanei vătămate.
231. Potrivit art.118 alin.(1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să
dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor
dacă legea nu prevede altfel.
232. În consecinţă, conform art.130 alin.(1) Codul de procedură civilă, instanţa
judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din
dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
233. Cu referire la prejudiciul moral solicitat de către reclamantul Griniuc Roman
de a fi încasat de la pîrîtul, instanța reține, că, în cazul în care persoanei i s-a cauzat
un prejudiciul moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la
drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de
legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la
reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.
234. Aceasta normă recunoaște că prejudiciul moral constituie o formă distinctă a
prejudiciului civil care declanșează răspunderea delictuală.
235. După cum rezultă din conținutul normei citate supra, prejudiciul moral se
compensează numai atunci când a fost cauzat prin fapte ce lezează drepturile
personale nepatrimoniale ale persoanei vătămate, fiind existent un raport direct
între valorile lezate și natura prejudiciului.
236. Astfel, obligaţia de a dovedi faptul pricinuirii prejudiciului material și cel
moral (suferinţelor psihice sau fizice suportate) o exercită partea vătămată.
237. Aici, instanța reține, că unul din temeiuri invocate de Griniuc Roman este
temeiul că în privința acestuia în cauza penală nr.2012090411 prin ordonanța
procurorului Cojocaru Constantin Constantin din 15.05.2014 a fost aplicată măsura
preventivă – obligarea de a nu părăsi țara, ca urmare, invocă Griniuc Roman că i-a
fost limitat dreptul la liberă circulație.
238. Argumentul respectiv se combate prin probele anexate la materialele cauzei,
și anume, conform răspunsului nr.6/8-1-Avc.M-11/2020 din 14.01.2020 eliberat de
Șeful Direcției servicii publice și guvernamentale a STI al MAI, în perioada anilor
2013-2014Griniuc Roman nu a fost anunțat în căutare.
239. Totodată, din declarațiile inculpatului, ordonanța de aplicare a măsurii
preventive – obligarea de a nu părăsi țara din 15.05.2014 nu a fost remisă la
Inspectoratul de poliție sau la Poliția de Frontieră pentru executare, care sânt în
coroborare cu declarațiile lui Griniuc Roman precum că acesta nu a simțit careva
lipsuri și limitări până când a fost cunoscut cu faptul că este învinuit (la data de
11.09.2014) șipânî când cauza penală în privința acestuia nu a fost expediată în
instanța de judecată (anul 2018), instanța constată, că deși de către inculpatul la
data de 15.05.2014 a fost emisă ordonanța de aplicare a măsurii preventive în
privința lui Griniuc Roman, aceasta, de facto, nu a fost pusă în executare și nu și-a
produs efectul său pentru Griniuc Roman.
240. Mai mult ca atât, instanței nu a fost demonstrat prin careva probe utile faptul
că Griniuc Roman în perioada de la 15.05.2014 până la 11.09.2014 (când Griniuc
Roman la înaintarea acuzării din 11.09.2014 a semnat obligarea de a nu părăsi țara),
nu a avut posilbilitate de a se deplasa și de a ieși de pe teritoriul Republicii Moldova,
fiindu-i limitat dreptul la libera circulație.
241. În speță, însă, cum s-a arătat, nu a fost făcută dovada cuantumului
prejudiciului nepatrimonial suporatat, respectiv, cerinţa de încasare a prejudiciului
moral, este neîntemeiată și lipsită de suport juridic.
242. Cât privește argumentul lui Griniuc Roman că a suferit psihic, având retraieri,
în urma acuzării într-o infracțiune gravă, neavând posibilitate de a-și planifica viața,
instanța reține, că la data de 26.03.2018 cauza penală nr.2012090411 însoțită de
rechizitoriu, de învinuire a lui Griniuc Roman în comiterea infracțiunii prevăzute de
art.190 alin.(5) Cod penal pe faptul escrocheriei cu cauzarea prejudiciului în
proporții deosebit de mari comise la 15.11.2012 în jurul orelor 23:15 în privința lui
SRL ”Sipuș”, a fost expediată în instanța de judecată pentru examinare conform
competenței. Prin sentința Judecătoriei Drochia sediul Glodeni din 22 martie 2021,
Griniuc Roman ***** a fost condamnat în baza art.190 alin.(5) Cod penal.
243. În situația respectivă, nu se constată o legătură cauzală între acțiunile lui
Cojocaru Constantin Constantin de abuz de serviciu și fals în acte publice incriminate
în cauza cu suferințe cauzate lui Griniuc Roman prin punerea acestuia sub învinuire
pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, pentru care
ultimul și a fost condamnat.
244. Astfel, la evaluarea cuantumului despăgubirilor cu caracter moral solicitate
în cadrul procesului penal, instanța va ţine cont de suferinţele suportate de către
partea vătămată în legătură cu instrumentarea prezentei cauze, durata examinării
acesteaia, dreptul încălcat.
245. În speță, însăși adoptarea de către instanța de judecată a sentinței de
condamnare cu închisoare a lui Cojocaru Constantin ***** și cu privarea dreptului de a
exercita funcția de procuror, în viziunea instanței, este o compensație justificată, echitabilă
în raport cu violarea dreptului lui Griniuc Roman, fiind suficientă pentru restabilirea
echității între fapta comisă decătre ultimul și suferințe psihice suportate de partea
vătămată Griniuc Roman.
246. Cât priveşte cheltuielele suportate pentru asistenţa juridică, instanța de
judecată consideră posibil de a le încasa în mărimea solicitată de 15000,00
(cinsprezece mii,00) lei, or potrivit art.96 alin.(1) Cod de procedură civilă, instanţa
judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a
avut câştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au
fost reale, necesare şi rezonabile.
247. Respectiv, dispunând încasarea întregii sume solicitate cu titlu de cheltuieli
pentru asistenţa juridică, instanța ia în consideraţie activitatea desfăşurată de către
avocatul Maxim Larisa în prezenta cauză penală şi anume: studierea materialelor
cauzei și acordarea consultației juridice, reprezentarea părții vătămate în instanța
de judecată, efectuarea interpelărilor, deplasările pentru participarea în ședința de
judecată. Valoarea cheltuielilor pentru asistenţa juridică fiind confirmată prin
bonurile de plată PL 725159 din 09.09.2020, PL725167 din 22.02.2021 și PL
725176 din 03.08.2021.
248. Cât privește solicitarea acuzatorului de stat de a fi admise acțiunile civile a
părților vătămate Noroc Miroslav, Tașciuc Lidia și Spijavca Artiom, instanța constată
că în cadrul urmăririi penale, deși acestea au fost recunoscuți în calitate de parte
civilă în proces, de fapt, din partea acestora nu au fost înaintate acțiuni civile
conform condițiilor stipulate de art.219, 221 Cod de procedură penală.
249. Mai mult ca atât, Noroc Miroslav, Tașciuc Lidia și Spijavca Artiom au fost
recunoscuți în calitate de părți vătămate și părți civile în cauza penală pe epizodul
de învinuire a lui Cojocaru Constantin ***** în săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art.329 alin.(1) Cod penal, asupra cărei instanța ajuns la concluzia că în acțiunile lui
Cojocaru Constantin ***** lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art.329
alin.(1) Cod penal, în legătură cu care fapt, acesta urmează a fi achitat pe capătul de
acuzare conform art.329 alin.(1) Cod penal.
250. În conformitate cu prevederile art.387 alin.(2) pct.2) Cod de procedură
penală, raportat la speță, instanța nu se pronunță asupra acțiunii civile dacă
inculpatul a fost achitat pentru că nu sânt elementele infracțiunii.
251. Conform art.385 alin.(1) pct 13) Cod de procedură penală, instanța la
adoptarea sentinței, soluționează chestiunea privind corpul delict și aici, instanța
constată, că la materialele cauzei nu au fost recunoscute corpuri delicte.
252. În conformitate cu prevederile art.157 Cod e procedură penală, constituie un
mijloc de probă documentele în orice formă care provinde la persoanele oficiale
fizice sau juridice, adeverite conform legii. Copiile documentelor se păstrează la
materialele cauzei, dacă originalele au fost restituie. Documente care conțin cel
puțin un element prevăzut de art.158 Cod de procedură penală, se recunoaște drept
corp delict.
253. Conform art.162 alin.(1) pct.5) Cod de procedură penală, documentele care
constituie corpuri delicte, rămân în dosar pe tot termen de păstrare a lui sau se
remit persoanelor interesate la cererea acestora.
254. Potrivit materialelor cauzei, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului
din 24.06.2017 au fost ridicate cauze penale, copiile de pe care au fost anexate în
cadrul procesului-verbal de examinare a obiectelor și documentelor din 21.07.2017
și din 22.11.2017.
255. Prin ordonanța procurorului din 28.11.2018 au fost recunoscuteși anexate la
materialele cauzei penale în calitate de corpuri delicte: fila nr.50 al dosarului cauzei
penale nr.2012090411, pe care se află menţiunea din 15.05.2014 privind aducerea
la cunoştinţă învinuitului şi avocatului a ordonanţei de punere sub învinuire din
15.03.2013; fila nr.62 al dosarului cauzei penale nr.2012090411, pe care se află
procesul verbal de audiere a învinuitului Griniuc Roman ***** din 15.05.2014; fila
nr.64 al dosarului cauzei penale nr.2012090411, pe care se află informaţia privind
drepturile şi obligaţiile învinuitului din 15.05.2014; fila nr.65 al dosarului cauzei
penale nr.2012090411, pe care se află ordonanţa privind aplicarea măsurii
preventive din 15.05.2014; fila nr.66 al dosarului cauzei penale nr.2012090411, pe
care şe află obligarea de nu părăsi ţară din 15.05.2014; fila nr.79, 80, 81 al dosarului
cauzei penale nr.2012090411, pe care se află procesul verbal de audiere a
învinuitului suplimentar din 11.09.2014; fila nr.82 al dosarului cauzei penale
nr.2012090411, pe care se află obligarea de nu părăsi ţara din 11.09.2014; fila nr.83
al dosarului cauzei penale nr.2012090411, pe care se află procesul verbal de
confruntare dintre învinuitul Griniuc Roman şi martorul Oraşan Gheorghe din
09.10.2014.
256. În ședința de judecată a fost prezentată și anexată prin încheiere protocolară
copia Volumului I (prezentat pe 256 file) a dosarului penal nr.1-97/2018
(nr.2012090411 la urmărire penală) de învinuire a lui Griniuc Roman de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal.
257. Prin urmare, instanța va dispune păstrarea în continuare în dosar pe tot
termen de păstrare a lui a corpurilor delicte: fila nr.50 al dosarului cauzei penale
nr.2012090411, pe care se află menţiunea din 15.05.2014 privind aducerea la
cunoştinţă învinuitului şi avocatului a ordonanţei de punere sub învinuire din
15.03.2013; fila nr.62 al dosarului cauzei penale nr.2012090411, pe care se află
procesul verbal de audiere a învinuitului Griniuc Roman ***** din 15.05.2014; fila
nr.64 al dosarului cauzei penale nr.2012090411, pe care se află informaţia privind
drepturile şi obligaţiile învinuitului din 15.05.2014; fila nr.65 al dosarului cauzei
penale nr.2012090411, pe care se află ordonanţa privind aplicarea măsurii
preventive din 15.05.2014; fila nr.66 al dosarului cauzei penale nr.2012090411, pe
care şe află obligarea de nu părăsi ţară din 15.05.2014; fila nr.79, 80, 81 al dosarului
cauzei penale nr.2012090411, pe care se află procesul verbal de audiere a
învinuitului suplimentar din 11.09.2014; fila nr.82 al dosarului cauzei penale
nr.2012090411, pe care se află obligarea de nu părăsi ţara din 11.09.2014; fila nr.83
al dosarului cauzei penale nr.2012090411, pe care se află procesul verbal de
confruntare dintre învinuitul Griniuc Roman şi martorul Oraşan Gheorghe din
09.10.2014, copia Volumului I (prezentat pe 256 file) a dosarului penal nr.1-
97/2018 (nr.2012090411 la urmărire penală) de învinuire a lui Griniuc Roman de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal.
258. În conformitate cu prevederile art.385 alin.(1) pct.14) Codul de procedură
penală, instanța, la adoptarea sentinței urmează să soluționeze cine și în ce proporții
trebuie să achită cheltuieli de judecată.
259. Astfel, în ședința de judecată, procurorul a solicitat încasarea din contul
inculpatului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea rapoartelor de expertiză în
cadrul urmăririi penale în suma totală de 3150,00 (trei mii una sută cincizeci,00) lei.
260. Demersul acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpatul în contul
statului a cheltuielilor de judecată urmează a fi admis integral din următoarele
considerente:
261. Conform art.227 alin.(1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sînt
cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului
penal. (2) Cheltuielile judiciare cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi
plătite martorilor, părţii vătămate, reprezentanţilor lor, experţilor, specialiştilor,
interpreţilor, traducătorilor şi asistenţilor procedurali; 2) cheltuite pentru
păstrarea, transportarea şi cercetarea corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite
pentru acordarea asistenţei juridice garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea
contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a
expertizei sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite în legătură cu efectuarea
acţiunilor procesuale în cauza penală. (3) Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele
alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.
262. Potrivit art.229 alin.(1) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sânt
suportate de condamnat sau sânt trecute în contul statului. (2) Instanţa de judecată
poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepţia sumelor
plătite interpreţilor, traducătorilor, precum şi apărătorilor în cazul asigurării
inculpatului cu avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat, atunci când
aceasta o cer interesele justiţiei şi condamnatul nu dispune de mijloacele necesare.
Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată şi de condamnatul care a fost
eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum şi de persoana în
privinţa căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. (3)
Instanţa poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parţial, condamnatul
sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate
acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influenţa substanţial asupra
situaţiei materiale a persoanelor care se află la întreţinere alor.
263. Din materialele cauzei rezultă, că raportul de exeprtiza judiciară nr.34/12/2-
R-937 din 12.11.2018 cu cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizei, prezentat
de către Centrul tehnico-criminalistic și expertize judiciare Direcția Nord, au fost
efectuate în cadrul procesului penal, fiind achitate din sumele alocate de stat, astfel,
până la recunoașterea inculpatului vinovat de comiterea infracțiunii cheltuielile în
sumă totală de 3150,00 lei (trei mii una sutăcincizeci,00) lei au fost avansate de stat,
cheltuieli, care după condamnarea inculpatului pot fi recuperate de la acesta.
264. Astfel, expertizele susindicate au fost ordonate de către organul de urmărire
penală și efectuate în cadrul urmăririi penale.
265. Așa, cerința acuzatorului de stat de a încasa din contul inculpatului Cojocaru
Constantin *****cheltuielile de judedcată pentru efectuarea expertizei judiciare
rapoartele de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-937 din 12.11.2018, în suma
3150,00 lei (trei mii una sutăcincizeci,00) lei, urmează a fi admisă integral.
266. În conformitate cu prevederile art.385 alin.(1) pct.15) Codul de procedură
penală, instanța la adoptarea sentinței urmează să soluționeze chestiunea privind
înlocuirea, revocarea sau aplicarea măsurii preventive în privința inculpatului.
267. Potrivit art.175 alin.(1) Codul de procedură penală, măsura preventivă poate
fi aplicată în vederea asigurării executării sentinței, ținînd cont de personalitatea
inculpatului și circumstanțele cauzei.
268. Așadar, potrivit cerințelor art.176 alin.(2) Codul de procedură penală,
”arestarea preventivă şi măsurile alternative de arestare se aplică numai persoanei
care este învinuită, inculpată de săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea
prevede pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de un an şi doar în
condiţiile prevăzute de prezentul cod”.
269. În cadrul urmăririi penale pe cauza penală în privința inculpatului Cojocaru
Constantin ***** a fost luată obligarea de a se prezenta în organele de procuraturăși
în instanțade judecată.
270. În continuare, în vederea asigurării executării sentinţei, instanţa
judecătorească, în conformitate cu dispoziţia art.395 alin.(1) pct.5) Cod de
procedură penală, care indică că în dispozitivul sentinţei de condamnare trebuie să
fie arătată dispoziţia privitoare la măsura preventivă ce se va aplica inculpatului
până când sentinţa va deveni definitivă, găseşte necesar ca din oficiu să i se aplice
inculpatului Cojocaru Constantin ***** măsura preventivă arestarea preventivă,
până la intrarea în vigoare a sentinţei.
271. Conducîndu-se de prevederile art.art.84 alin.(1), (2), 901 Cod penal,
art.art.384, 385, 389, 390 alin.(1)pct.3), 392-395 Cod de procedură penală, instanţa
de judecata,

condamnă:
Se achită Cojocaru Constantin ***** de sub învinuire de săvârşire a infracţiunii
prevăzute de art.329 alin.(1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întruneşte
elementele infracţiunii.
Se declară vinovat Cojocaru Constantin ***** de săvârșirea infracţiunilor
prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) și art.332 alin.(2) lit.b) Cod penal.
Se condamnă Cojocaru Constantin ***** în baza art.327 alin.(2) lit.b) Cod
penal la pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu privarea
dreptului de a ocupa funcția de procuror pe un termen de 6 ani, cu executarea
pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis.
Se condamnă Cojocaru Constantin ***** în baza art.332 alin.(2) lit.b) Cod
penal la pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an, cu privarea
dreptului de a ocupa funcția de procuror pe un termen de 6 ani, cu executarea
pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis.
În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) și (2) Cod penal, pentru concurs
de infracțiuni prin cumulul parţial al pedepselor aplicate, a-i stabili lui Cojocaru
Constantin ***** pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 2
(două) luni cu privarea dreptului de a ocupa funcția de procuror pe un termen de 10
ani.
În conformitate cu art.72 alin.(3) Cod penal, pedeapsa stabilită cu închisoare
urmează a fi executată de către condamnatul în penitenciar de tip semiînchis.
În temeiul art.901 alin. (1) Cod penal, prima parte a pedepsei cu închisoare – 1
(unu) an și 1 (una) luni de închisoare se execută de către Cojocaru Constantin *****
în penitenciar, iar restul pedepsei - 1 (unu) an și 1 (una) luni de închisoare se
suspendă condiționat pe un termen de probă de 3 (trei) ani, cu obligarea
condamnatului să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul
organului competent.
Termenul pedepsei a-l calcula de la data pronunțării sentinței din 14 ianuarie
2022.
Se aplică în privința lui Cojocaru Constantin *****, măsura preventivă
arestarea preventivă, cu luarea inculpatului sub arest, imediat din sala de judecată.
Măsura aplicată se va revoca de drept la intrarea sentinței în vigoare.
Se admite partial acțiunea civilă depusă de Griniuc Roman și să încasează de
la Cojocaru Constantin ***** în beneficiul lui Griniuc Roman cheltuieli de judecată
pentru asistența juridică înmărime de 15000,00 (cincisprezece mii, 00) lei, în rest,
în partea încasării prejudiciului moral acțiunea, se respinge.
Se încasează de la Cojocaru Constantin ***** în bugetul statului suma
cheltuielor de judecată cu titlul cheltuieli pentru efectuarea expertizei judiciare în
mărime de 3150,00 (trei mii una sută cincizeci, 00) lei.
Corpurile delicte în cauză: fila nr.50 al dosarului cauzei penale
nr.2012090411, pe care se află menţiunea din 15.05.2014 privind aducerea la
cunoştinţă învinuitului şi avocatului a ordonanţei de punere sub învinuire din
15.03.2013; fila nr.62 al dosarului cauzei penale nr.2012090411, pe care se află
procesul verbal de audiere a învinuitului Griniuc Roman ***** din 15.05.2014; fila
nr.64 al dosarului cauzei penale nr.2012090411, pe care se află informaţia privind
drepturile şi obligaţiile învinuitului din 15.05.2014; fila nr.65 al dosarului cauzei
penale nr.2012090411, pe care se află ordonanţa privind aplicarea măsurii
preventive din 15.05.2014; fila nr.66 al dosarului cauzei penale nr.2012090411, pe
care şe află obligarea de nu părăsi ţară din 15.05.2014; fila nr.79, 80, 81 al dosarului
cauzei penale nr.2012090411, pe care se află procesul verbal de audiere a
învinuitului suplimentar din 11.09.2014; fila nr.82 al dosarului cauzei penale
nr.2012090411, pe care se află obligarea de nu părăsi ţara din 11.09.2014; fila nr.83
al dosarului cauzei penale nr.2012090411, pe care se află procesul verbal de
confruntare dintre învinuitul Griniuc Roman şi martorul Oraşan Gheorghe din
09.10.2014, copia Volumului I (prezentat pe 256 file) a dosarului penal nr.1-
97/2018 (nr.2012090411 la urmărire penală) de învinuire a lui Griniuc Roman de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal, a păstra în
continuare la dosar pe tot termenul de păstrare a dosarului.
Sentinţa poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Bălţi în termen de 15 zile
prin intermediul Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni.
Sentința motivată pronunțată în public la data de 14 ianuarie 2022.

Preşedintele şedinţei, judecător Cristina Rîmari