You are on page 1of 25

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR


SPECIALIZAREA INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI INDUSTRIAL

PROIECT

DEŞEURI DIN MATERIALE DE CONSTRUCŢII ŞI


DEMOLĂRI - BETONUL

STUDENTĂ :MANTA ROXANA MARINA


ANUL : IV
SECŢIA : IPMI
GRUPA : 3741

ANUL
2010 – 2011
CUPRINS

1. ÎNCADRAREA DEŞEULUI

2. LEGISLAŢIA ROMÂNEASCĂ

3. LEGISLAŢIA EUROPEANĂ

4. COMPARAŢIE INTRE LEGISLAŢIA EUROPEANĂ ŞI LEGISLAŢIA


ROMÂNEASCĂ

5. CARACTERIZAREA DEŞEURILOR, A PRODUSELOR ŞI A


MATERIALELOR SECUNDARE

6. COLECTAREA DEŞEURILOR DIN DEMOLĂRI – BETONUL


TEHNOLOGII DE RECUPERARE A DEŞEURILOR DIN DEMOLĂRI

7. COLECTAREA SELECTIVĂ ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR DE


CONSTRUCŢIE ŞI DIN DEMOLĂRI

BIBLIOGRAFIE

2
1. ÎNCADRAREA DEŞEULUI

Betonul - este încadrat în codul 17 01 01 în conformitate cu H.G. 865/2002 privind


evidenţa gestiunii deşeurilor inclusiv deşeurile periculoase, categoriile de deşeuri inerte
provenite din demolări.

2. LEGISLAŢIA ROMÂNEASCĂ

Hotărâre a Guvernului privind gestionarea deşeurilor provenite din


construcţii şi demolări

Secţiunea a 2-a. Motivul introducerii proiectului de act normativ

1.Descrierea situaţiei înaintea elaborării proiectului de act normativ

În scopul aplicării eficiente a măsurilor de gestionare a deşeurilor prevăzute în


Strategia şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor aprobate prin Hotrârea Guvernului
nr. 1470/2004 şi în baza prevederilor art. 54 alin. 1 lit. A din Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobat cu modificări şi completări
prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Mediului şi
Dezvoltării Durabile iniţiază o propunere de hotrâre a Guvernului, pentru gestionarea
deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări.Strategia Naţională de
Gestionare a Deşeurilor a fost elaborată în conformitate cu responsabilităţile ce îi revin
României ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestiunii deşeurilor.
Tipurile de deşeuri municipale generate pe teritoriul ţării sunt clasificate
după cum urmează :
1. deşeuri municipale şi asimilabile, care reprezintă totalitatea deşeurilor
generate, în mediul urban şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţăi comerciale
şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere) ;
2. deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi ;
3. deşeuri din construcţii şi demolări ;
4. nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti ;
În anul 2005, cantitatea de deşeuri municipale colectat de către firmele specializate în
activităţi de salubritate, a fost de aproximativ 7.025.256 tone. Din această cantitate, 6,65
% reprezintă deşeuri provenite din construcţii şi demolări.

Tabelul 2.1

Categorii de deşeuri Cantitatea - %-


- tone -
Deşeuri menajere şi asimilabile 5.557.099 79,10
Deşeuri din servicii municipale 1.001.264 14,25
Deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv 466.893 6,65

3
alte categorii de deşeuri neclasificate)
Total 7.025.256 100,0

Strategia europeană pentru reciclarea deşeurilor (proiect în curs de elaborare)


pune un accent deosebit pe prevenirea, reutilizarea şi reciclarea deşeurilor, indiferent de
natura activităţii din care provin.
Obiectul acestei propuneri de Hotărâre a Guvernului îl constituie reglementarea
activităţilor de producere şi gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări,
îndeplinindu-se astfel obiectivele strategice naţionale specifice acestui flux de deşeuri:

Tabelul 2.2

1. Susţinerea reutilizării şi reciclării deşeurilor din construcţii şi demolări necontaminate


2. Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări în vedrea recuperării sau
eliminării
3. Dezvoltarea sistemului de facilităţi în vedrerea eliminarii corespunzătoare

2. Schimburi preconizate

Prezentul proiect de act normativ urmăreşte realizarea unui sistem funcţional de


gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări prin :
1) clarificarea responsabilităţilor factorilor implicaţi în sistemul de gestionare a deşeurilor
din construcţii şi demolări ;
2) îndeplinirea obiectivelor strategice naţionale privind colectarea separată a deşeurilor
din construcţii şi demolări;
3) obligativitatea existenţei unei evindenţe privind deşeurile rezultate din construcţii şi
demolări (de la productor, valorificator până la eliminarea lor prin depozitare, dacă este
cazul), astfel încât să existe o bază de date cât mai exact care să reflecte realitatea
existentă pe piaţă şi din care să rezulte clar rata de colectare şi valorificare a acestei
categorii de deşeuri ;
4) dezvoltarea sistemului de facilităţi în vederea eliminării corespunzătoare a deşeurilor ;
5) susţinerea legislativă şi financiară pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor
necontaminate din construcţii şi demolări ;
6) minimizarea şi reutilizarea deşeurilor din construcţii şi demolări, în măsura în care
acestea nu sunt contaminate ;
7) selectarea, la locul de generare, a deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări ;
8) tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări în vederea recuperării sau
eliminării corespunzătoare ;
9) recuperarea şi valorificarea material şi/sau energetic a deşeurilor rezultate din
construcţii şi demolări;
10) aplicarea principiului “poluatorul plăteşte” şi responsabilizarea producătorului
(obligaţia de a asigura sisteme de colectare la locul generării şi includerea în autorizaţiile
de construire sau în acordurile de mediu pentru proiecte publice sau private sau pentru
modificarea ori extinderea activităţilor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare,

4
care pot avea impact semnificativ asupra mediului, a unor condiţii clare privind modul de
eliminare a deşeurile rezultate) ;
11) aplicarea unor sancţiuni sporite în cazul neconformării cu prevederile acestui act
normativ ;
12) clarificarea privind modul de desfăşurare a inspecţiei şi aplicarea sancţiunilor,
precum şi nominalizarea organelor de control responsabile cu constatarea contravenţiilor.
Având în vedere aderarea României la Uniunea Europeană, actele normative naţionale
trebuie să reglementeze şi modul de colaborare cu autorităile în domeniul gestionării
deşeurilor din construcţii şi demolării.

Secţiunea a 3-a. Impactul proiectului de act normativ asupra domeniilor


social, economic, de mediu şi asupra mediilor de afaceri

Noile prevederi legislative conduc la crearea unui sistem funcţional de gestionare


a deşeurilor din construcţii şi demolări, prin identificarea unor posibilităţi de îmbunătăţire
a managementului acestor tipuri de deşeuri.
Acest sistem conduce la minimizarea cantităii de deşeuri rezultate din construcţii şi
demolări, prin asigurarea unui sistem eficient de separare la locul producerii, prin
valorificarea acestor deşeuri prin refolosire, în măsura în care nu sunt contaminate, prin
abordarea unor măsuri de stimulare a refolosirii deşeurilor rezultate din construcţii şi
demolări, în paralel cu limitarea producţiei de materii prime naturale.
Prevederile acestui act normativ vor conduce la implicarea autorităilor locale prin
acordarea unor faciliti fiscale pentru firmele care gestionează această categorie de
deşeuri, precum şi la armonizarea reglementărilor privind reciclarea materialelor de
construcţii cu reglementări privind tehnologia betonului.

Secţiunea a 4-a. Impactul financiar asupra bugetului general consolidat,


atât pe termen scurt cât şi pe termen lung

Proiectul de act normativ prevede doar responsabilităile operatorilor economici care


gestionează deşeurile rezultate din construcţii şi demolări şi nu aplicarea de taxe sau
accize. În consecină, nu se poate cuantifica impactul financiar al acestuia asupra
bugetului consolidat.

Sectiunea a 5-a. Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în


vigoare

Prin prezentul proiect de act normativ se urmăreşte îmbunătăţirea sistemului de


gestiune a deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări, de către operatorii economici
implicaţi, prin realizarea selectării deşeurilor la locul generării acestora, analizei
deşeurilor rezultate, iar în condiţiile în care acestea sunt necontaminate, reutilizarea
acestora sau, dup caz, eliminarea lor. Prin prezentul act normativ se preconizează
intensificarea colaborării între Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării,
Lucrărilor Publice şi Locuinţelor Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Garda

5
Naţional de Mediu, celelalte autorităţi publice centrale şi teritoriale pentru protecţia
mediului.

Secţiunea a 6-a. Consultări realizate pe perioada elaborării proiectului


de act normativ

În vederea elaborării prezentului proiect de hotărâre a Guvernului, a fost


constituit grupul de lucru la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi
Dezvoltării Durabile, Ministerului Transporturilor, Ministerului Dezvoltării Lucrărilor
Publice şi Locuinţelor, Departamentului Afaceri Europene, Ministerului Internelor si
Reformei Administrative, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naţionale
de Mediu şi Inspectoratului de Stat în Construcţii.
De asemenea, proiectul de act normativ a fost analizat cu urmtoarele organizaţii
profesionale : Asociaţia Patronatelor din Construcţii, Consiliul Investitorilor Sătrini,
ICIM Bucureti, CIROM, IRIDEX etc.

Secţiunea a 7-a. Activiăţi de informare public privind elaborarea şi


implementarea proiectului de act normativ

Pentru proiectul de hotrâre a Guvernului privind gestionarea deşeurilor rezultate din


construcţii şi demolări a fost îndeplinită procedura privind transparenţa decizională în
administraţia publică, prevăzută în Legea nr. 52/2003, proiectul fiind publicat pe pagina
de internet a Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.

În conformitate cu Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în


administraţia publică, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) supune
dezbaterii publice proiectul de Hotărâre a Guvernului privind gestionarea
deşeurilor provenite din construcţii şi demolări.

HOTĂRÂRE A GUVERNULUI
privind gestionarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări

În baza prevederilor: art. 54 alin.1 lit. A al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului


nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobat cu modificări şi completări prin Legea nr.
426/2001, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Mediului şi Dezvolătrii
Durabile iniţiază o propunere în scopul aplicării eficiente a măsurilor de gestionare a
deşeurilor prevăzute în Strategia şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor aprobate
prin HG nr. 1470/2004 cu modificările ulterioare, în temeiul art.108 din Constituţia
României, republicat Guvernul României adoptă prezenta Hotărâre:

Art. 1 Scop şi obiectiv

6
(1) Scopul acestei hotărâri este de a reduce cantitatea şi gradul de periculozitate a
deşeurilor rezultate din activităile de construcţii şi demolări, de creştere a gradulului de
valorificare şi reciclare a acestora.
(2) Obiectivul este reducerea ponderii deşeurilor provenite din construcţii şi demolări,
din totalul deşeurilor municipale depozitate.
Art. 2

1. Prezenta hotărâre se aplică deşeurilor rezultate din activităile de construire, renovare,


reabilitare, reparare, consolidare, demolare a :
a) construcţiilor civile ;
b) construcţiilor industriale ;
c) structurilor edilitare
d) infrastructurii de transport ;
precum şi a activităilor de dragare şi decolmatare
2. Prevederile prezentei hotărâri se aplică de asemenea în situaţia unor dezastre naturale
care au condus la generarea unor astfel de deşeuri.

Art. 3

Definiţiile unor termeni specifici utilizaţi în prezenta hotărâre sunt cele prevăzute în
OUG nr.78/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Semnificaţia termenilor utilizaţi în înţelesul prezentei hotărâri este următoarea :
a) deşeuri din construcţii şi demolări – deşeuri rezultate în urma activitatăilor
specificate la art.2 alin. 1 in conformitate cu Lista Europeană a Deşeurilor transpusă prin
Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase ;
b) deţinătorul de deşeuri din construcţii şi demolări – productor de deşeuri ori persoană
fizică sau juridică ce are deşeuri în posesie ;
c) deşeuri colectate din construcţii şi demolări : strângerea, sortarea şi/sau amestecarea
deşeurilor, în vederea transportării lor ;
d) deşeuri sortate din construcţii şi demolări – activitatea de separare pe sortimente a
deşeurilor ;
e) deşeuri tratate din construcţii şi demolări – totalitatea proceselor fizice, chimice şi
biologice care schimbă caracteristicile deşeurilor, în scopul reducerii volumului şi
caracterului periculos al acestora, facilitând manipularea sau valorificarea lor.

Art. 4

(1) Prezenta Hotărâre se aplică următoarelor categorii de deşeuri provenite din construcţii
şi demolări, aşa cum sunt codificate în conformitate cu prevederile H.G. nr. 856/2002
privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile,
inclusiv deşeurile periculoase :

- beton (cod 17 01 01) ;


- cărmizi (cod 17 01 02) ;
- ţigle şi materiale ceramice (cod 17 01 03) ;

7
- amestecuri de beton, cărmizi, ţigle şi materiale ceramice (altele decât cele specificate la
cod 17 01 06) ;
- lemn (cod 17 02 01) ;
- sticlă (cod 17 02 02) ;
- materiale plastice (cod 17 02 03) ;
- asfalturi altele decât cele specificate la 17 03 01 (cod 17 03 02)
- cupru, bronz, alamă (cod 17 04 01) ;
- aluminiu (cod 17 04 02) ;
- plumb (cod 17 04 03) ;
- zinc (cod 17 04 04) ;
- fier şi oţel (cod 17 04 05) ;
- staniu (cod 17 04 06) ;
- amestecuri metalice (cod 17 04 07) ;
- cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10 (cod 17 04 11) ;
- pământ şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03 (cod 17 05 04) ;
- deşeuri de la dragare,altele decât cele specificate la 17 05 05 (cod 17 05 06) ;
- resturi de balast, altele decât cele specificate la 17 05 07 (cod 17 05 08) ;
- materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03 (cod 17 06 04) ;
- materiale de construcţie pe bază de gips, altele decât cele specificate la 17 08 01 (cod
17 08 02) ;
- amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la 17 09
01, 17 09 02 şi 17 09 03 (cod 17 09 04) ;
(2) În conformitate cu HG nr. 856/2002, categoriile de deşeuri periculoase, la care se
referă prezenta hotărâre sunt :
- amestecuri sau fracţii separate de beton, cărmizi, ţigle sau materiale ceramice cu
conţinut de substanţe periculoase (cod 17 01 06) ;
- sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut sau contaminate cu substanţe periculoase
(cod 17 02 04) ;
- asfalturi cu conţinut de gudron de huilă (cod 17 03 01) ;
- gudron de huilă şi produse gudronate (cod 17 03 03) ;
- deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase (cod 17 04 09) ;
- cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase (cod 17 04 10) ;
- pământuri şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase (cod 17 05 03) ;
- deşeuri de la dragare cu conţinut de substanţe periculoase (cod 17 05 05) ;
- resturi de balast cu conţinut de substanţe periculoase (cod 17 05 07) ;
- materiale izolante cu conţinut de azbest (cod 17 06 01) ;
- alte materiale izolante constând din, sau cu conţinut de substanţe periculoase (cod 17 06
03) ;
- materiale de construcţii cu conţinut de azbest (cod 17 06 05) ;
- materiale de construcţie pe bază de gips contaminate cu substanţe periculoase (cod 17
08 01) ;
- deşeuri de la construcţii şi demolări cu conţinut de mercur (cod 17 09 01) ;
- deşeuri de la construcţii şi demolări cu conţinut de PCB (de ex. : cleiuri cu conţinut de
PCB,duşumele pe bază de răini cu conţinut de PCB, elemente cu cleiuri de glazură cu
PCB, condensatori cu conţinut de PCB) (cod 17 09 02) ;

8
- alte deşeuri de la construcţii şi demolări (inclusiv amestecuri de deşeuri) cu conţinut de
substanţe periculoase (cod 17 09 03).

Art. 5

(1) Gestiunea deşeurilor din construcţii şi demolări va fi cuprinsă obligatoriu în orice


proiect care cuprinde activităi enumerate la art.2 (1).
(2) Autorităţile competente pentru protecţia mediului stabileasc condiţii privind
gestionarea deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări în cadrul acordurilor de mediu
emise pentru proiectele publice sau private care se supun evaluării impactului asupra
mediului, conform reglementărilor legale.
(3) Autorizaţiile de construire/demolare trebuie să cuprindă obligaţia titularului de a :
a) respecta ierarhia gestionării deşeurilor, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului
nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobat cu modificări şi completări prin Legea nr.
426/2001,cu modificările şi completările ulterioare ;
b) ţine evidenţa cantitativă a diferitelor categorii de deşeuri inclusiv cele sortate provenite
din lucrările de construcţii şi demolări de pe amplasamentul respectiv conform HG
856/2002, înainte ca acestea să fie transportate, depozitate sau valorificate/reciclate ;
c) sorta deşeurile provenite din lucrările de pe amplasamentul respectiv, la locul de
producere ;
d) preda deşeurile reciclabile rezultate din execuţia lucrărilor unor unităţi specializate în
vederea recuperării sau valorificării ;
e) transporta deşeurile nereciclabile rezultate din execuţia lucrărilor în spaţiul special
amenajat pentru depozitare.
(4) Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări se realizeaz direct de către
titularul activitătii sau prin transferarea responsabilităţii unei terţe părţi autorizată de către
autoritatea competent pentru desfăşurarea activităţii/ activităţilor de colectare, sortare,
transport, tratare, valorificare, eliminare şi/sau depozitare a deşeurilor provenite din
construcţii şi demolări.
(5) La eliberarea autorizaţiilor de construire sau de demolare, titularul activităţii este
obligat să prezinte contractul încheiat cu o firmă autorizată ce preia deşeurile rezultate din
activitatea respectiv în vederea reciclării/ valorificării , eliminării, şi/sau depozitării,
contract care să prevadă şi cantitatea de deşeuri ce se estimează a fi evacuată.

Art.6

(1) Persoanele care desfăşoară una sau mai multe activităţi prevăzute la art 2, alin.1 şi nu
sunt supuse procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului, au
următoarele obligaţii :
a)Să se înregistreze, în faza iniţială de solicitare a certificatului de urbanism, la
autorităile administraţiei publice locale ca posibile surse punctuale generatoare de
deşeuri ;

9
b)Să prezinte la înregistrare şi dovada încheierii unui contract în vederea
eliminării/valorificării deşeurilor ;
c)Să prezinte, la finalizarea activitătii, dovada valorificării/eliminării deşeurilor
generate.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să transmită anual şi la cerere,
situaţia centralizată a notificărilor în acest caz,autorităilor publice teritoriale pentru
protecţia mediului.

Art.7

Transportul deşeurilor provenite din construcţii şi demolări se face în conformitate cu


prevederile Ordinului comun al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi
mediului,ministrului trasporturilor, construcţiilor şi turismului, ministrului economiei şi
comerţului nr. 2/211/118/2004 privind Procedura de reglementare şi control al
transportului deeurilor pe teritoriul României, modificat şi completată de Ordinul
ministerului mediului şi gospodăririi apelor nr. 986/2188/821/2006 pentru aprobarea
procedurii de reglementare şi control al transporturilor deşeurilor pe teritoriul României.

Art.8
(1) Autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile de dezvoltare comunitară, şi/sau
operatorii economici care administrează depozitele de deşeuri au obligaţia de a stabili în
cadrul acestora, zone de stocare temporară a deşeurilor provenite din construcţii şi
demolări, în vederea valorificării şi/sau eliminării.
(2) Este interzis :
(a) depozitarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, inclusiv cele sortate şi
tratate, în alte locaţii decât cele autorizate ;
(b) amestecarea deşeurilor din construcţii şi demolări cu alte tipuri de deşeuri înainte de
eliminarea acestora prin depozitare.

Art.9

(1) Autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile de dezvoltare comunitarţ, şi/sau


operatorii economici care administrează depozitele de deşeuri periculoase şi de deşeuri
inerte au obligaţia de a amenaja spţaii separate pentru depozitarea deşeurilor provenite
din construcţii şi demolări, în vederea neutralizării, reciclării şi valorificării lor ulterioare.
(2) Deşeurile sortate, provenite din construcţii şi demolări care sunt inerte, sunt acceptate
în sectoarele amenajate în depozitele de deşeuri inerte, conform Ordinului ministrului
mediului şi gospodăririi apelor nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi
procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare.
(3) Deşeurile sortate, provenite din construcii i demolri, contaminate cu substane
periculoase, sunt acceptate în sectoarele amenajate în depozitele de deşeuri periculoase,
dacă se cunoaşte tipul substanţelor periculoase cu care sunt contaminate. Deşeurile de
acelaşi sortiment sunt depozitate în sectoarele amenajate în depozitele de deşeuri
periculoase în funcţie de tipul substanţei cu care sunt contaminate.

10
(4) Deşeurile periculoase din construcţii cu conţinut de azbest, pot fi acceptate şi în
depozite pentru deeuri nepericuloase cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului
mediului şi gospodăririi apelor nr. 95/2005.
(5) În situaţiile în care în urma demolării unor construcţii rezultă cantităţi însemnate de
deşeuri, sortarea acestora se va face la locul producerii, urmând ca materialele ce se pot
valorifica să poată fi utilizate în alte scopuri.
(6) Producătorul de deşeuri este obligat să efectueze analiza deşeurilor generate, în
situaţia în care există suspiciuni privind conţinutul de substanţe periculoase, pentru a
determina natura acestor substanţe, în scopul respectării condiţiilor de depozitare.
Art.10.

(1) În scopul stimulării investiţiilor în domeniul valorificării/reciclării deşeurilor


provenite din construcţii şi demolări, autorităţile locale pot acorda facilităţi fiscale pentru
firmele care gestionează aceste categorii de deşeuri.

Art.11.

(1) În cazul unor dezastre naturale, gestionarea, sortarea, tratarea şi transportul deşeurilor
din construcţii şi demolări se va efectua de către firme autorizate, responsabilitatea
încheierii contractelor cu aceste firme revenind autorităţii administraţiei publice locale.
(2) Contravaloarea serviciilor se achită din fonduri speciale constituite la bugetul de stat
pentru astfel de situaţii.

Art. 12.

Constituie contravenţii urmtăoarele fapte şi se sancţionează astfel :


(1) Cu amendă de la 1.000lei la 5.000lei pentru persoane fizice şi de la 5.000lei la
10.000lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1) şi (4) si
art. 7 alin. (1) din prezenta lege.
(2) Cu amendă de la 3.000 lei la 7.500 lei pentru persoane juridice, pentru
încălcarea prevederilor art. 4 alin. (5) din prezenta lege.
(3) Cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice şi de la 30.000lei la
50.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 6 alin. (1) si (3) din
prezenta lege.
(4) Cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoane fizice şi de la 5.000lei la
10.000lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1) si (4) si
art. 7 alin. (1) din prezenta lege.
(5) Cu amendă de la 1.000lei la 5.000lei pentru autorităţile administraţiei publice locale,
pentru încălcarea prevederilor art.8 alin.(2) din prezenta lege.

Art. 13.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 11 se realizează de:


(a) comisari şi persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu ;
(b) primari, preşedinţii consiliilor judeţene prin personalul împuternicit al
acestora ;

11
(c) reprezentanţii imputernicţii ai ministrului internelor şi reformei
administrative, conform atribuiiţlor stabilite prin lege.

Art. 14.

Prezenta hotărâre a guvernului, intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în


Monitorul Oficial al României, Partea I.
3. LEGISLAŢIA EUROPEANĂ

DIRECTIVA 94/31/CE A CONSILIULUI din 27 iunie 1994


de modificare a Directivei 91/689/CEE privind deşeurile periculoase

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 130s,


alineatul (1),
1.având în vedere propunerea Comisiei ,
2.având în vedere avizul Comitetului Economic si Social European,hotarând în
conformitate cu procedura prevăzuta la articolul 189c din tratat,
3.întrucât, după lucrările Comitetului prevăzute la articolul 18 din Directiva 75/442/CEE
a Consiliului, nu a fost posibil să se elaboreze o lista obligatorie a deşeurilor periculoase
în termenul stabilit prin
4.Directiva 91/689/CEE , dar întrucât punerea în aplicare a Directivei 91/689/CEE
depinde de constituirea unei astfel de liste de către Comisie ; întrucât este necesar să se
asigure punerea în aplicare a Directivei 91/689/CEE într-un interval cât mai scurt ;
întrucât este necesar să se constituie o listă comunitară pentru deşeurile periculoase în
conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Directiva 91/689/CEE ; întrucât abrogarea
Directivei 78/319/CEE a Consiliului din 20 martie 1978 privind deşeurile
5.periculoase si toxice trebuie, prin urmare, amânata,

ADOPĂ PREZENTA DIRECTIVA :


Articolul 1
Directiva 91/689/CEE se modifică dupa cum urmează :
(1) Articolul 10, alineatul (1) se înlocuieste prin urmatorul text :
„Articolul 10
1. Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege şi actele administrative
necesare pentru a se conforma prezentei directive pâna la 27 iunie 1995. Statele membre
informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.”
(2) Articolul 11 se înlocuieste prin textul următor :
„Anexa 11
Directiva 78/319/CEE se abroga cu efect de la 27 iunie 1995.”
Articolul 2
Prezenta directiva se adresează statelor membre.
Adoptată la Luxemburg, 27 iunie 1994.

12
4. COMPARAŢIE ÎNTRE LEGISLAŢIA EUROPEANĂ ŞI
LEGISLAŢIA ROMÂNEASCA

Legislaţia europeană Legislaţia românească


Directiva Cadru privind deşeurile nr. Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea
75/442/EEC Ordonanţei de Urgentă nr. 78/2000
amendata de Directiva nr.91/156/EEC
privind regimul deşeurilor
Hotărârea de Guvern 123/2003 privind
aprobarea Planului National de etapă de
Gestionare a Deşeurilor

Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea
Ordonanţei de Urgentă nr. 78/2000
periculoase privind regimul deşeurilor

Directiva nr.75/439/EEC privind uleiurile Hotărârea de Guvern nr. 662/2001 privind


uzate, amendata de Directiva nr. gestionarea uleiurilor uzate, completată şi
87/101/EEC şi de Directiva nr.91/692/EEC modificată de Hotărârea de Guvern
441/2002

Directiva nr.99/31/EC privind depozitarea Hotărârea de Guvern nr. 162/2002 privind


deşeurilor depozitarea deşeurilor Ordinul Ministrului
Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 867/2002
privind definirea criteriilor care trebuie
indeplinite de deşeuri pentru a se regasi
pe lista specifică a unui depozit şi lista
natională de deşeuri acceptate in fiecare
clasă de depozit de deşeuri2002
Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei
Mediului nr. 1147 din 10 decembrie 2002
privind aprobarea Normativului tehnic
privind depozitarea deşeurilor

13
Directiva nr. 2000/76/EC privind Hotărârea de Guvern nr.128/2002 privind
incinerarea incinerarea deşeurilor deseurilor Ordinul
Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului
nr.1215 din 10 ianuarie 2003 pentru
aprobarea Normativului privind incinerarea
deşeurilor

5. CARACTERIZAREA DEŞEURILOR, A PRODUSELOR ŞI A


MATERIALELOR SECUNDARE

Noţiunea de deşeu se poate spune că a apărut o dată cu omul deoarece din totdeauna
s-au folosit expresiile „rămăşiţe”, „resturi”, reziduuri”, rebuturi”, „gunoaie”, etc. Numai două
dintre ele, care le cuprinde pe toate celelalte şi au fost recunoscute ca sinonime: deşeuri şi materii
reziduale.

Clasificarea deşeurilor se face după mai multe criterii :

• ramurile de producţie din care provin ;

• structura şi natura lor:

• posibilităţile de utilizare;

Principalele tipuri de deşeuri sunt caracterizate după provenienţa lor după cum urmează:

• din industria extractivă şi de prelucrare;

• din industria metalurgică şi siderurgică;

• din industria constructoare de maşini;

• din industria energetică;

• din industria chimică;

• din industria materialelor de construcţii şi din demolări;

14
• din industria ceramicii şi a sticlei;

• din industria lemnului, celulozei şi hârtiei;

• din industria textilă şi a pielăriei;

• din industria alimentară;

• din agricultură;

• menajere şi orăşeneşti.

Prezentate mai succint deşeurile pot fi grupate, din acest punct de vedere, în:

• deşeuri industriale;

• deşeuri din agriculturi;

• deşeuri (gunoaie) menajere şi orăşeneşti.

După structura şi natura lor, în funcţie de specificul lor (adică a proprietăţilor materiale)
pot fi deşeuri speciale sau în funcţie de cantitatea lor, deşeuri în masă. Toate acestea necesită o
tratare specială. Aceste deşeuri sunt produse, în general, în domeniul industrial. Determinarea
acestora întâmpină dificultăţi considerabile, deoarece noţiunea de „deşeu special” nu a fost încă
definită cu claritate. Alte cauze ale acestor dificultăţi constau în extraordinara mulţime a tipurilor
de deşeuri, ca şi în marele număr de societăţi comerciale care produc aceste deşeuri, într-o primă
aproximaţie se poate considera că toate cantităţile de deşeuri constituind deşeuri specifice
producţiei sunt nişte cantităţi de deşeuri speciale.
Prin noţiunea de „deşeuri în masă” nu se înţeleg întotdeauna deşeurile speciale care se
produc în industria materialelor de bază şi care conţin părţi componente minerale ale materiilor
prime. Deci deşeurile în masă se referă doar la cantitatea de deşeuri fără a tine cont de
proprietăţile acestora, ele putând fi: deşeuri speciale în cantităţi mari, gunoaiele menajere şi
orăşeneşti, etc.
O categorie aparte a deşeurilor speciale, pe baza unor proprietăţi materiale demonstrate,
o reprezintă aşa numitele deşeuri speciale periculoase (de exemplu solvenţii organici, deşeurile:
galvanice: nămolurile provenite din bazine decantoare; deşeuri – radioactive, etc.)

15
După posibilităţile de utilizare (valorificare), deşeurile pot fi: valorificabile, care în continuare
vor purta denumirea de materiale şi produse secundare deoarece acestea vor fi materii prime sau
auxiliare în alte procese de producţie (materialele secundare) sau vor fi utilizate ca atare (produsele
secundare).
După modul de valorificare deşeurile valorificabile se pot împărţi în două grupe:
• valorificate material, prin reutilizare în procese de producţie aşa cum sunt ele,
sau prelucrate (din această grupă fac parte, în general, deşeurile speciale):;
• valorificate energetic, de obicei pe cale termica (deşeurile în masă pentru care
tehnologiile de valorificare energetică se justifică economic sau ecologic);
• restante, care nu pot fi valorificate (deşeurile speciale periculoase) sau
costurile de valorificare nu se justifică economic sau ecologic la un moment dat
(deşeuri în masă).
Caracteristicile deşeurilor reprezintă elementul principal de care depinde modul de
realizare, de exploatare şi de valorificare a lor, precum şi de suprafeţele ocupate temporar
pentru depozitare.
Caracteristicile fizice, chimice, mineralogice şi geo-mecanice ale deşeurilor sunt determinate de
mai mulţi factori, printre care: caracteristicile naturale ale materialului înainte de utilizarea lui;
procesul tehnologic din care provin, modul de transport şi de depozitare; stabilitatea fizico-
mecanică în timp, sub sarcini, în raport cu condiţiile atmosferice, în contact cu apa şi cu alte deşeuri
sau materiale.
Caracteristicile fizico-chimice şi mineralogice.
a) Aspectul general al deşeurilor. Aspectul este foarte diferit, depinzând de caracteristicile chimico
– mineralogice,de procesul tehnologic din care provin, de starea de umiditate, de modul de
depozitare, etc. Aspectul poate fi identic cu cel al materialului din care provine deşeul sau poate fi
complet diferit de al acestuia.
b) Caracteristicile chimice. În vederea studierii comportării în timp a deşeurilor depozitate şi a
influenţei lor asupra mediului înconjurător, este necesar să se efectueze analize chimice globale
şi parţiale, înainte şi după depozitare. Compoziţia chimică a deşeurilor depinde direct de
materialul natural şi de procesul tehnologic din care provin.
c) Compoziţia mineralogică şi structura. Depinde de modul de formare a deşeurilor, de
transformările fizico-chimice suferite de materialul natural din care provin, de modul de transport şi
depozitare (uscat sau hidraulic), etc. Deşeurile pot fi alcătuite din trei faze constituente: faza
solidă (scheletul deşeului), faza lichidă (apa din pori, inclusiv sărurile şi gazele dizolvate în ea) şi
fază gazoasă.

16
d) Granulaţia deşeurilor. Particulele deşeurilor au forme şi dimensiuni variate şi acest fapt se
reflectă asupra proprietăţilor lor. Este deci necesară determinarea distribuţiei pe dimensiuni a
particulelor sau a stabilirii compoziţiei granulometrice. Astfel se poate determina gradul de
neuniformitate. După valorile acestui grad deşeurile pot fi împărţite în:

• foarte uniforme;
• cu uniformitate mijlocie;
• neuniforme.

e) Structura şi textura deşeurilor. Se disting trei tipuri de structuri:

• structura granulară (nisipuri şi pietrişuri), se caracterizează prin contactul direct


de la particulă Ia particulă;

• structura în fagure, are goluri mai mari între particule şi este mult mai puţin rigidă
decât structura granulară;

• structura în fulgi, este forte afânată şi compresibilă.

De obicei, datorită fracţiunii granulometrice diferite a particulelor, rezultă o structură


mixtă. Prin textură se înţelege totalitatea caracterelor provenite din neuniformităţile de alcătuire a
deşeurilor, datorită aşezării relative şi a distribuţiei părţilor sale componente.

6. COLECTAREA DEŞEURILOR DIN DEMOLĂRI – BETONUL


TEHNOLOGII DE RECUPERARE A DEŞEURILOR DIN
DEMOLĂRI

Recuperarea include activităţile de colectare, transport, stocare, selecţionare şi


prelucrare (condiţionare) a anumitor deşeuri şi componenţi ai acestora. Deşeul recuperat
poate fi introdus într-un flux tehnologic prin reciclare internă sau reciclare externă.
Recuperarea agregatelor reciclate din deşeuri de demolare se realizează prin
procesul umed si procesul uscat. Instalaţiile tehnologice sunt staţionare, mobile şi semi-
mobile. Sistemele mobile se caracterizează printr-un flux tehnologic cu operaţiile
principale : concasare primara, clasare preliminară pentru eliminarea părţii fine,
concasare secundară, separare magnetică şi clasare finală.
Sistemele staţionare efectuează tratarea pe cale uscată sau umedă a deşeurilor de
demolare (pe principiul proceselor de preparare a nisipului şi în balastiere). Tratamentul

17
umed se efectuează cu operaţiile tehnologice care sunt prezentate in figura 1.Apa de
spălare primară este recirculată şi se foloseşte pentru aproape 50% din materialul supus
tratamentului. Rezultă 65-70% agregat utilizabil, 25-35% nisip (0-8mm) şi 3% reziduu
sub formă de suspensie apoasă.
Agregatul obţinut printr-unul dintre cele două procedee este, în principal,
constituit (provenit) din beton, ceramică şi asfalt. În general, prelucrarea deşeurilor din
beton, din demolări se efectuează în centre sau unităţi care lucrează după procedeul umed
sau uscat.

Fig 6.1 Centrul de recuperare a deşeurilor din demolări ‘Mate – Route’


Neyrtec – Franţa.

1) Excavator
2) Scarificator
3) concasor cu ciocane
4) alimentator
5, 6, 7) transportoare
8) post primar stocare
9, 10) transportoare
11) instalaţie de stocare cu ciururi
12) şarpantă şi tola sistemului de sortare
13, 14) transportoare
15) concasor cu ciocane

18
16) şarpanta şi tola concasorului
17,18) transportoare
19) instalaţie de sortare ciururi
20) şarpantă
21,22) transportoare
23) separator hidrodinamic
24) jgheab de alimentare
25) uscător
26) şarpanta pentru uscător
27) pasarelă
28) tablou electric

19
DEŞEURI DIN DEMOLĂRI

STOCARE SELECTIVĂ

PRESORTARE

CONCASARE PRIMARĂ

DEFERIZARE

SEPARARE

STOCARE PRIMARĂ

DEFERIZARE

CONCASARE SECUNDARĂ

SORTARE SECUNDARĂ

ŞLAM SPĂLARE NISIP (0-4mm)

AGREGAT
4 - 28 mm

Fig 6.2 Operaţiile tehnologice de recuperare a agregatelor din demolări, prin


procedeul umed.

20
Etapele tehnologice generale sunt:

a) Prelucrarea primară, prin concasare şi sortare a agregatului grosier, utilizabil în


lucrări de fundaţii, ramblerie, terasament.
b) Prelucrarea secundară, prin concasare şi sortare secundară, cu obţinerea de
agregat reciclat pentru stratul de bază, în lucrări de drumuri.
c) Purificarea (mai puţin sau mai mult elaborată, în funcţie de performanţele impuse
agregatului) constă în operaţii de separare manuală a impurităţilor grosiere,
deferizare, separare hidraulică (spălare) a fracţiunii fine, separare prin flotaţie a
fracţiunii uşoare şi foarte fine.
Un mod de organizare a unui centru de recuperare a agregatelor din demolări include
operaţiile : sortare grosieră care elimină alte materiale (pământ, tencuieli de ipsos)
concasare, cu obţinerea de granule cu d < 100 mm; trierea, pe bandă transportoare, a
materialelor din lemn, mase plastice, cabluri, etc; separarea electromagnetică, concasarea
şi sortarea cu obţinerea fracţiunilor (0 – 5 mm); (5 – 20mm) şi (20 – 100mm);
îndepărtarea, prin spălare, a fracţiunii levigabile din sortul (5 – 20 mm).
Un centru industrial de tratare uscată se caracterizează prin trei unităţi (instalaţii
principale) care efectuează:
clasarea (sortarea) preliminară, concasarea într-o singură treapta, clasarea în curent de
aer. În acest centru materialul este sortat pe cinci fracţiuni, înainte de separarea
fracţiunilor granulometrice, în curent de aer, datorita interferenţei între mineralele grele şi
cele uşoare. Fracţia fină (0 – 0,2mm) se elimină şi urmează clasarea, în curent de aer a
fracţiunii (0,2 – 45mm). Materialul rezidual nefolosibil conţine şi praf colectat de la
separatorul pneumatic. Agregatul utilizabil obţinut reprezintă aproape 65% din cantitatea
totală de deşeu tratat.
Centrele de reciclare a betonului din demolări îţi găsesc justificarea economică
într-un sistem de piaţă, care include, pe cât posibil, intervenţiile publice, subvenţiile sau
constrângerile în activităţile de vânzare/cumpărare a deşeurilor. Deşi costurile de
prelucrare a deşeurilor din demolări în construcţii, sunt cu aproximativ 30% mai mari
decât cele pentru prelucrarea agregatelor naturale, costul ridicat de transport al acestora,
la distanţe de peste 100 km, oferă avantaje agregatului reciclat pentru valorificarea în
plan local (cu puţine resurse naturale).
În vederea utilizării în betoane se impune verificarea, în conformitate cu normele
tehnice existente, a calităţii agregatelor reciclate.
În general, agregatele obţinute prin recuperarea deşeurilor din beton şi ceramică
din demolări, se poate utiliza în construcţii de drumuri (cu trafic redus şi mediu), betoane
simple pentru elemente de zidărie, pavimente, umpluturi etc.
Substituirea agregatelor naturale cu agregate reciclate, betoane rutiere, betoane
decorative, există o experienţă pozitivă obţinută în realizarea betoanelor pentru fundaţii,
pereţi, elemente de zidărie. Aceste domenii de utilizare a agregatelor reciclate sunt totuşi
destul de limitate, în fapt, pentru că intervin factori privind:
• Insuficienta cunoaştere a aplicaţiilor betonului reciclat de către parametrii
realizării construcţiei – proiectanţi, arhitecţi, antreprenori.

21
• Neîncrederea celor care, deşi au cunoştinţă de posibilităţile de aplicare ale
betonului reciclat, îl consideră incert din punct de vedere calitativ.
• Aspecte economico financiare esenţiale, restrictive, prin costurile ridicate ale
recuperării agregatelor de demolare la parametri de calitate standard.
În ce priveşte evitarea primelor două aspecte limitative, se propune:
• Realizarea de perscripţii pentru betoane obţinute cu agregate reciclate, acceptate
de toţi factorii interesaţi
• Deschiderea unor şantiere, cu rol demonstrativ, de lucrări de beton reciclat, care
să permită lansarea unei companii de informare sesibilizare, suficient de
convingătoare.

Colectarea selectivă şi valorificarea deşeurilor de construcţie şi din


Demolări

Deşeurile din construcţii şi demolări formează cea mai mare parte din totalul
cantităţilor deşeurilor produse. Şi pentru ele, ca şi pentru alte deşeuri, este valabilă,
conform legislaţiei UE, obligaţia de separare şi valorificare. Tocmai în perspectiva unei
valorificări ulterioare, separarea merită facută la locul de producere, deoarece astfel pot fi
obtinuţe următoarele rezultate:
• prezervarea rezervelor de materii prime minerale;
• diminuarea uzurii depozitului ecologic;
• diminuarea consumului de spatiu din peisaj, prin renuntarea la suprafetele pentru
depozitarea resturilor de nisip şi pietriş, şi deci păstrarea imaginii peisajului şi
prezervarea calităţii pânzei freatice.
Autorul acestui ghid nu dispune de date privitoare la cantităţile deşeurilor de acest tip din
România. La ora actuală, o mare parte din aceste deşeuri sunt depozitate în actualele
deponii sau ca depozitări necontrolate, afectând peisajul (Fig. 6-3). Putem presupune că,
în viitor, prin intensificarea construcţiilor de locuinţe, cantităţile de deşeuri din construcţii
şi demolări vor creşte.

22
Fig 6.3 Depozitări ilegale ale deşeurilor de construcţii

Conform variantei modificate a Catalogului European al deşeurilor (CED), valabil


începând cu 01.01.2002, în această categorie intră nouă grupe de deşeuri:

• 17 01 beton, tiglă, frize şi ceramică


• 17 02 lemn, sticlă şi plastic
• 17 03 amestecuri bituminoase, gudron de cărbune şi produse gudronate
• 17 04 metale (inclusiv aliaje)
• 17 05 sol (inclusiv excavaţii din locuri de amplasare murdare), pietre şi material
excavat
• 17 06 material termoizolant şi materiale de construcţii pe bază de azbest
• 17 08 materiale de construcţii pe bază de gips
• 17 09 alte deşeuri din construcţii şi dărâmături

Supuse valorificării sunt în principiu numai deşeurile neîncărcate toxic. Cu cât un


deşeu este colectat pe sortimente mai pure, cu atât valorificarea este mai simplă. Deosebit
de adecvate, valorificabile uşor şi importante sunt de regulă deşeurile minerale (beton,
tiglă, frize si ceramică), care, după o prelucrare cu indicativul de grupă 17 01
corespunzătoare (cu ajutorul unei instalaţii de concasare), pot fi utilizate ca materiale de
construcţii reciclate, şi 17 05 (sol fară excavaţii din locuri de amplasare murdare, pietre şi
partial material excavat), care de cele mai multe ori pot fi utilizate, fară prelucrare, ca
material de umplere şi pentru amenajarea terenului.
17 04 (metale inclusiv aliaje) se pot comercializa profitabil, asa cum deja se întâmplă în
România, la o separare şi colectare pe sortimente.

23
Problematice din perspectiva unei valorificări sunt 17 03 (amestecuri
bituminoase, gudron de cărbune şi produse gudronate) şi 17 06 (material termoizolant şi
materiale de construcţii pe bază de azbest), deoarece mai ales gudronul şi azbestul, partial
şi materialele termoizolante neacoperite, ca vata de sticlă, din cauza pericolelor de
îmbolnavire pe care le presupun, nu mai trebuie utilizate, ci înlăturate. Bitumul se poate
reutiliza cu succes în construcţiile stradale, fie ca adaos la amestecul cald sau în fundatia
stratului portant.
Celelalte grupe de deseuri 17 02 (lemn, sticlă si plastic), 17 08 (materiale de construcţii
pe baza de gips), 17 09 (alte deşeuri din construcţii şi darâmături) se pot valorifica într-o
masură foarte limitată; mai degrabă, pentru lemnul neîncărcat şi materiale plastice (nu şi
PVC !) este imaginabilă utilizarea pe post de combustibil.
Din cele prezentate mai sus rezultă faptul că, la deşeurile din construcţii şi
demolări, există pe de-o parte un mare potential de valorificare şi pe de altă parte un
potential de eliberare de substantele toxice. Mai adaugăm că valorificarea deşeurilor nu
este benefică doar din punctul de vedere al managementului deşeurilor, ci şi din
perspectiva economiei întreprinderilor.
Redefinirea scopurilor de management al deşeurilor poate fi astfel sprijinită, astfel
încât la instalaţiile de salubrizare, deşeurile valorificabile din aceste grupe să fie excluse
de la primire şi/sau să se perceapă, pentru astfel de deşeuri, taxe cu un cuamtum peste
medie.

24
BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe, M., Valorificarea deşeurilor şi subproduselor industriale în construcţii.


Bucureşti, Editura Matrix Rom, 1999. ISBN 973 – 685 – 027 – 7

2. Popa, P., Toma, M., ş.a. Utilizarea din beton la prepararea betonului. Materiale de
construcţii,XVI, 4, 1986. ISBN 973 – 662 – 022 - 7

3. Popescu, Em. Materiale de construcţii din deşeuri industriale, Bucureşti, Editura


Tehnică, 1961. ISBN 973 – 696 – 025 – 7

4. Agenţia Naţională Pentru Protecţia Mediului - http://www.anpm.ro/

25