Academia de Studii Economice, Bucureşti

Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului

Analiza diagnostic
a S. C. Covalact S. A.

BUCURESTI
Ianuarie 2010

1
CUPRINS:

1. Analiza diagnostic a domeniului financiar

Prezentarea firmei
1.1 Analiza dinamicii şi structurii patrimoniului firmei
1.2 Dinamica indicatorilor din Contul de Profit si Pierdere.
1.3 Analiza fondului de rulment
1.4 Analiza vitezei de rotatie si a activelor circulante
1.5 Analiza lichiditatii si a solvabilitatii
1.6 Analiza rentabilitatii
1.7 Puncte tari si puncte slabe

2. Analiza diagnostic a domeniului comercial

2.1 Piata
2.2 Produsele
2.3 Furnizorii, beneficiarii şi concurenţii
2.4 Activitatea promoţională
2.5 Puncte forte şi puncte slabe pentru domeniul comercial

3. Analiza diagnostic a domeniului tehnic şi tehnologic

3.1 Amplasamentul S. C. Covalact S. A.
3.2 Căile de acces şi mijloacele de transport
3.3 Resursele energetice şi utilităţile
3.4 Descrierea procesului de producţie
- Organizarea producţiei
- Echipamentele şi procesele tehnologice
- Capacitatea de producţie
- Calitatea produselor
- Întreţinerea şi repararea utilajelor
- Igiena şi protecţia muncii
3.5 Puncte forte şi puncte slabe pentru domeniul tehnic şi tehnologic.

4. Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

4.1 Structura şi dinamica personalului
4.2 Remunerarea şi motivarea personalului
4.3 Productivitatea muncii
4.4 Condiţiile de muncă
4.5 Puncte forte şi puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

5. Analiza diagnostic a domeniului managementului

5.1 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului
Concluzii si propuneri

2
 1. Analiza diagnostic a domeniului financiar

Prezentarea firmei

• Date de identificare a agentului economic

• Numele firmei : S.C. COVALACT S.A
• Sediul : Str. Lunca Oltului 1 Sfîntu Gheorghe, judetul Covasna, cod postal 4000, Tel:
067351861 , Fax : 067351058.
• Numarul de inregistrare la Registrul Comertului: J14/76/1991
• Codul unic de inregistrare fiscala : 550152
• Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN : Fabricarea produselor lactate si a
branzeturilor

Tipul activitatii curente

Obiectul de activitate al firmei il reprezinta :

- productia de lapte lichid proaspat, pasteurizat, sterilizat, omogenizat si/sau tratat la cald;
- productia bauturilor nealcoolice pe baza de lapte;
- productia de smantana din lapte lichid proaspat, pasteurizat, sterilizat, omogenizat;
- fabricarea laptelui praf sau concentrat, indulcit sau neindulcit;
- fabricarea untului;
- fabricarea iaurtului;
- fabricarea branzei si a cheagului;
- obtinerea zerului;
- fabricarea cazeinei si lactozei.
Aceasta firma exclude productia de lapte de vaca brut.

Istoricul firmei

S.C. COVALACT S.A. este o companie de traditie in industria alimentara romaneasca

infiintata in anul 1969, fiind profilata inca de la inceput pe colectarea laptelui si fabricarea de
produse lactate, capacitatea zilnica de colectare fiind de 100.000 de litri.
Cateva momente decisive au marcat evolutia companiei dupa 1990, astfel in acest an s-a
decis reorganizarea acesteia pe principiile unei societati pe actiuni, urmand ca in anul 1994 S.C.
COVALACT S.A. sa se privatizeze, fiind inregistrata din acel momentca societate integral private.
Compania si-a consolidat, in timp, pozitia pe piata prin investitii constante. Astfel incepand cu anul
1994 au fost achizitionate din Polonia o linie tehnologica “HUGART” in valoare de peste 350.000
USD pentru fabricarea “branzicii de casa” si a Cremei Covalact, o linie tehnologica completa
(instalatie UHT si masina de ambalat BOSCH) in valoare de peste 500.000 USD care realizeaza
“Frisca pentru cafea” unica in Romania.
Aceste echipamente si-au demonstrate fiabilitatea si rentabilitatea de-alungul perioadei de
utilizare prin cresterea capacitatii de productie si un nivel calitativ al produselor net superior.

3
Activitatea de colectare a laptelui materie prima se realizeaza cu forte proprii de la Ferme(foste
IAS-uri) si Asociatii particulare precum si de la peste 5000 producatori individuali din 5 judete.
Furnizorii de lapte sunt sprijiniti (contra cost) cu furaje, zhar, etc. asigurandu-se instalatii de racier a
laptelui, aparate de muls, majoritatea acestora fiind ulterior cumparate de catre producatorii de
lapte. Referitor la cota de piata se poate aprecia ca este undeva peste 1,5% la nivel de tara, iar in
anumite zone le tarii cota de piata poate tinge de exemplu:-50% in judetul Covasna; 3-4% in
Constanta; 7% in Bucuresti. Societatea este in faza de implementare a sistemului HACCP-cea mai
recenta masura in cresterea calitatii produselor fiind monitorizarea punctelor critice pe fluxurile
tehnologice.
Principalele produse realizate sunt: lapte pentru consum si produse proaspete, lapte praf, unt,
branzeturi fermentate ( branza de burduf) , branzeturi oparite (cascavaluri).
Datorita investitiilor efectuate in capacitatile de productie s-a reusit obtinerea unor produse
competitive calitativ si estetic, care asigura o piata la nivelul unor zone ca : Bucuresti, Constanta,
Prahova, Dambovita, Brasov, Bacau, Valcea, Arges, Sibiu, prin structuri proprii de distributie.
Oferta potentiala a companiei la nivelul capacitatilor de productie afective (determinate de starea
tehnica a utilajelor si regimul de lucru) corelata cu material prima disponibila este urmatoarea: lapte
de consum 45.000 hl/an; produse proaspete 60.000 hl/an; branzeturi 7-800 tone/an; lapte praf 1400-
1700 tone/an; unt 650-900 tone/an.
Calitatea produselor realizate de S.C. COVALACT S.A. Sfantu Gheorghe a fost confirmata
prin premiile castigate la Concursul de produse lactate desfasurat in cadrul SIMPOLACT 2002, cel
mai mare simpozion si expozitie anuala pentru industria laptelui din Sud-Estul Europei. Din 13
produse cu cre societatea a participat la concurs, 11 au fost premiate astfel:
PREMIUL I: Smantana de consum, Lapte Batut, iaurt, Lapte de vaca sub 2,8% grasime, Iaurt lapte
vaca intre 2,8-4% grasime, Branzeturi framantate, lapte oaie, Branza proaspata de vaci
PREMIUL II: Iaurt cu fructe, Lapte vaca pasteurizat sub 2% grasime, Lapte UHT peste2% grasime
(frisca de cafea), Branzeturi framantate lapte vaca
PREMIUL III: Sana

4
1.1. Analiza dinamicii şi structurii patrimoniului firmei

Patrimoniul, este un indicator economico-financiar ce reflectă valoarea economică a firmei.

În cazul S. C. Covalact S. A., acesta urmează o pantă descrescătoare. Determinarea cauzelor acestei
traiectorii se realizează prin analiza dinamicii şi structurii patrimoniului, ce are ca obiectiv stabilirea
relaţiilor dintre diferitele elemente patrimoniale şi evidenţierea modificărilor în situaţia mijloacelor
economice şi surselor financiare, generate de activitatea internă şi de interacţiunea cu mediul extern.
Pentru a putea stabili cauzele pantei descrescatoare vom analiza tabelele cu situatiile
financiare depuse la Ministerul Finantelor Publice intre anii 2006 si 2008:

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2006 ai agentului economic cu codul unic de
identificare: 550152

BILANT COMPLET
Tip situatii financiare depuse CONFORM ORDINULUI
1752/2005
Indicatori din BILANT lei
Active imobilizate TOTAL 19494411
Active circulante TOTAL, din care 10457855
Stocuri (materiale, productie in curs de executie,
3629097
semifabricate, produse finite, marfuri etc.)
Casa si conturi la banci 913693
Creante 5296117
Capitaluri - Total, din care 20946651
Capital social subscris si varsat 2912746
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Datorii Total 5798297
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri 57738702
Venituri totale 61963172
Cheltuieli totale 58816033
Profitul brut al exercitiului 3147139
Pierderea bruta a exercitiului
Profitul net al exercitiului 2534769
Pierderea neta a exercitiului
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati 381

5
 Fabricarea produselor lactate si
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN
a branzeturilor

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2007 ai agentului economic cu codul unic de
identificare: 550152

BILANT
COMPLET
Tip situatii financiare depuse CONFORM
ORDINULUI
1752/2005
Indicatori din BILANT lei
Active imobilizate TOTAL 53431057
Active circulante TOTAL, din care 25922546
Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite,
4049219
marfuri etc.)
Casa si conturi la banci 13497852
Creante 8375475
Capitaluri - Total, din care 63540738
Capital social subscris si varsat 13482405
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 73703
Datorii Total 15739162
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri 71093055
Venituri totale 75796234
Cheltuieli totale 72049004
Profitul brut al exercitiului 3747230
Pierderea bruta a exercitiului
Profitul net al exercitiului 3046581
Pierderea neta a exercitiului
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati 392
Fabricarea
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN produselor lactate si
a branzeturilor

6
Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2008 ai agentului economic cu codul unic de
identificare: 550152

BILANT
COMPLET
Tip situatii financiare depuse CONFORM
ORDINULUI
1752/2005
Indicatori din BILANT lei
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 72185545
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 21118264
Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite,
4552441
marfuri etc.)
Creante 8160109
Casa si conturi la banci 8405714
CHELTUIELI IN AVANS 121808
DATORII - TOTAL 26568268
VENITURI IN AVANS 4960707
PROVIZIOANE 143522
CAPITALURI - TOTAL, din care: 61753120
Capital social subscris varsat 13482405
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri neta 74582481
VENITURI TOTALE 79951108
CHELTUIELI TOTALE 81650697
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit
-Pierdere 1699589
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar
-Profit
-Pierdere 1699589
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati 388
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Fabricarea

7
 produselor lactate si
a branzeturilor

Firma COVALACT a cunoscut o dinamica pozitiva a principalilor indicatorilor din bilant in

perioada 2006 - 2008.
Totalul activelor imobilizate a crescut de la 19,5 milioane RON in anul 2006 la 72.1
milioane RON in anul 2008, cresterea absoluta fiind de 269,74%. Totalul activelor circulante a
cunoscut o crestere de 101% din anul 2006 in anul 2008, iar stocurile au fost marite cu 25% in
aceeasi perioada. Creantele, impreuna cu casa si conturile in banci au crescut considerabil aducand
firma in primele locuri din acest punct de vedere.
Alaturi de cresterea suferita de activele firmei, in anul 2008 s-au inregistrat doua categorii
noi: datoriile in avans, valoarea acestora fiind de 121808 RON si venituri in avans, valoarea
acestora fiind de 4960707 RON. De asemenea, datoriile totale au inregistrat o crestere absoluta de
420% in perioada stabilita pentru studiu. In anul 2006 datoriile aveau o valoare de 5 milioane RON,
iar in anul 2008 - 26 milioane RON.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli au devenit o categorie importanta de pasiv abia in
anul 2007, cand s-a inregistrat valoarea: 73703 RON, crescand pana in anul 2008 ajungand la
143522 RON, dublu fata de primul an.
Totalul capitalurilor s-a triplat, evolutia fiind urmatoarea: anul 2006 – 20946651 RON,
2007 – 63540738 RON, 2008 – 61753120 RON. Capitalul social subscris varsat in 2006 a fost
inregistrat cu o valoare neta de 2912746 RON, iar in anii 2007 si 2008 a fost o valoare constanta de
13482405 RON.

1.2 Dinamica indicatorilor din Contul de Profit si Pierdere.

Evolutia cifrei de afaceri a fost una pozitiva, crescand din anul 2006 de la 57 milioane RON, la
74 milioane RON in anul 2008.
Activitatea financiară a societăţii este pe un trend uşor ascendentintre anii 2006 si 2007,
creşterile cifrei de afaceri sunt uşor peste nivelul inflaţiei, iar veniturile totale realizate în anul
2007, în valori comparabile cu anul 2006 sunt cu circa 14 % mai mari. Rezultatele prezentate sunt
relevante pentru poziţia pe care societatea a dobândit-o pe segmentul de piaţă pe care acţionează,
făcându-se precizarea că rezultatele obţinute arată o creştere în condiţiile de recesiune ale mediului
economic şi de scădere a puterii de cumpărare (produsele societăţii sunt influenţate în mod direct de
scăderea consumului, urmare a scăderii puterii de cumpărare).
Indicele anual de creştere a cheltuielilor totale s-a situat aproximativ la nivelul celui de creştere
a cifrei de afaceri, situaţie ce indică faptul că managerii deţin un control direct asupra cheltuielilor
societăţii. Faţă de situaţia veniturilor totale de 15 % în valori constante, cheltuielile totale au
înregistrat o creştere de 20 %, deci peste cea a veniturilor
Evoluţia profitului brut a cunoscut o crestere intre anii 2006 si 2007 cu aproximativ 19 %, insa
in anul 2008 s-a inregistrat o pierdere bruta de 1699589 RON, din cauza mediului economic si a
scaderii puterii de cumparare.

8
 .
1.3 Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment total, calculat ca diferenţă dintre activele circulante şi obligaţii prezintă
acelaşi trend ca în cazul capitalului net de lucru, fiind valabile consideraţiile efectuate pentru acest
parametru.
Capitalul net de lucru, care reprezintă capitalul liber cu care se indeplinesc obligaţiile, calculat
ca diferenţă dintre activele curente si pasivele curente, prezintă următoarele valori:

Anul 2006 2007 2008

Active curente 27.801.498 24.261.156 51.508.211
Pasive curente 22.994.172 16.024.630 31.609.676
Capitalul net de lucru +4.807.326 +8.236.526 +19.898.535

Se observă faptul că acest parametru este pozitiv şi a cunoscut o crestere contiuă în perioada de
analiză, societatea având permanent capacitatea de a-şi finanţa obligaţiile curente. Situatia
prezentată este deosebit de favorabilă, mult peste capacitatea de finanţare a unor societăţi similare.

1.4 Analiza vitezei de rotatie si a activelor circulante

Viteza de rotaţie a obligaţiilor înregistrează în

anul 2006 o valoare de 96 de zile, ceea ce arată
RATA DE ROTAŢIE A OBLIGAŢIILOR că societatea îsi finanţează obligaţiile la un
VITEZA DE ROTAŢIE ÎN ZILE interval de 96 de zile, lucru pozitiv, tinând cont
de faptul că recuperarea creanţelor se face într-
un timp mult mai scurt.
Viteza de rotaţie a activelor circulante a
ROTAŢIA ACTIVELOR CIRCULANTE înregistrat o creştere în anul de bază – 2006,
VITEZA DE ROTAŢIE ÎN ZILE fiind de 84 zile. Se consideră acest parametru
acceptabil pentru situaţia financiară a societăţii
ROTAŢIA ACTIVULUI TOTAL Viteza de rotaţie a activului total suportă
VITEZA DE ROTAŢIE ÎN ZILE aprecierile făcute anterior.

Raportul dintre activele fixe şi cele circulante se prezintă astfel:

Anul 2006 2007 2008

9
 Active fixe 41 54 39
Active circulante 59 46 61

Gradul de imobilizare a activului bilanţier a cunoscut fluctuaţii pe perioada de analiză ,

ajungând la finele anului 2007 la 61% în favoarea activelor circulante, lucru pozitiv pentru
activitatea societăţii.
Se face precizarea că activele fixe ale societăţii sunt înregistrate la valoare reevaluată, o
analiză mai profundă putând fi facută numai dacă s-ar cunoaşte valoarea de piaţă a imobilizărilor
corporale înregistrate de societate. Acest indicator se înscrie în limite normale pentru capacitatea de
plată a societăţii, existând un plus în favoarea activelor circulante.

1.5 Analiza lichiditatii si a solvabilitatii

Lichiditatea generală a fost peste nivelul minim acceptat de literatura de specialitate (între 2 si
2,5) în anul de referinţă acest lucru fiind relevant pentru performanţele financiare ale societăţii.
Lichiditatea imediată a înregistrat un nivel supraunitar, ceea ce indică o situaţie pozitivă, fiind
valabile consideraţiile expuse anterior.

Solvabilitatea, calculată ca raport între capitalul social vărsat şi valoarea totală a obligaţiilor se
prezintă astfel:

Anul 2006 2007 2008

Solvabilitatea 1.53 2.21 1.60

Se constată că în perioada de analiză, raportul este peste pragul de siguranţă acceptat de

literatura de specialitate (0.5 pâna la 1), aprecierea fiind pozitivă şi pentru acest parametru.

1.6 Analiza rentabilitatii

Tendinţa înregistrată de rentabilitatea capitalului, a cărei valoare este deosebită, nu oferă

concluzii importante pentru studiu, întrucât acest parametru este influenţat de valoarea nereevaluată
a capitalului social.
Rata rentabilităţii economice şi financiare prezintă valori care atestă performanţele financiare
ale firmei în perioada de analiză, cu specificaţia că semnificativ pentru o performanţă reală
(neinfluenţată de mediul economic actual) ar fi fost depăşirea ratei inflaţiei.

1.7 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul financiar

Puncte forte:
- Cifra de afaceri în creştere;
- Cresterea activelor imobilizate si a celor circulante;
- Rata lichidităţii generale inregistreaza valori intre 2 si 2,5;
- Fondului de rulment cunoaste o crestere continua in perioada analizata;
- Rata solvabilităţii inregistreaza valori peste pragul de siguranta.

10
Puncte slabe:
- Inregistrarea pierderii in anul 2008;
- Creşterea stocurilor cu 25 % in perioada analizata.

2. Analiza diagnostic a domeniului comercial

2. 1. Piaţa

Conform agenţiei de cercetare AG Nielsen, piaţa iaurturilor a fost în anul 2006 una din cele
mai dinamice pieţe, vânzările apropiindu-se de 100 de milioane de euro, situaţie care a plasat
iaurturile în topul primelor zece produse de larg consum achiziţionate de consumatorii români, într-
un top dominat de sucuri, bere sau ţigări.
În România în anul 2006, la categoria lactate se înregistrau circa 182 kg/an/locuitor, în
condiţiile în care media europeană era de 92 kg/an/locuitor. Consumul anual de lapte pe cap de
locuitor este încă redus în comparaţie cu restul ţărilor europene: 6,7 litri de lapte procesat, faţă de
media europeană de 65-70 litri.
Producţia de lapte din România este de 5,5 miliare de litri/anual, din care doar 1,1 miliarde
de litri sunt procesaţi, 1.3 miliarde sunt vândute fără procesare, iar restul reprezintă consum propriu
şi pierderi.
O cercetare arată că 84% din repondenti consumă lapte cel puţin odată pe săptămână.
Laptele pasteurizat este consumat de 54% din cei întrebaţi, 46% consumă lapte de la ţărani, 6%
consumă lapte UHT, iar 3% lapte cu arome. Iaurtul este consumat de 76% din cei chestionaţi, cu o
frecvenţă medie a consumului de 2,9 ori pe săptămână. Iaurtul simplu este consumat de 62% din
repondenti, 39% consumă lapte bătut, sana, kefir cel puţin odată pe săptămână. Mai mult de
jumătate din cei chestionaţi cumpără lapte cel puţin o dată pe lună, iar în rândul acestora frecvenţa
de cumpărare este de 7,5 ori pe lună.

Piaţa internă

În anul 2007, vânzările de produse lactate au fost de aproximativ 900 milioane euro, în
creştere cu 20% faţă de 2006. Piaţa produselor lactate este puternic fragmentată, aici existând mai
mult de 600 de producători. Datorită normelor igienico-sanitare impuse de UE, după aderarea din
2007 numărul acestora se va reduce treptat până la 50-60 de producători.
Pe piaţa iaurturilor, produse substituibile laptelui, s-a înregistrat în perioada 2004-2007, cea
mai mare rată anuală de creştere în volum, de aproximativ 15%, până la 4500 tone, faţă de creşterea
de numai 5% a pieţei totale.
Pe segmentul iaurt, liderul pieţei este Danone, iar în ceea ce priveşte laptele pasteurizat
UHT, Covalact se luptă în principal cu La Dorna,Albalact si Friesland. Covalact are în vedere o cotă
de piaţă de mimin 8% pe segmentul lactatelor proaspete pe fondul creşterii capacităţii de producţie.
Societatea deţine locul 5 în topul producătorilor români de lactate şi urmăreşte să ajungă în primii 3.
Pe o piaţă dominată de Danone,Albalact si Friesland, Covalact a câştigat în 2007 o cotă de 11% cu
branzica de casa.
În ceea ce priveşte piaţa iaurturilor, liderul pieţei este Danone cu 50%, urmat de Friesland a
cărei cotă variază între 15-25%.

11
Piaţa externă

Compania Covalact urmăreşte continuarea politicii sale de extindere şi mai nou de

internaţionalizare prin pătrunderea si pe alte piete. Obiectivele propuse în planul de marketing
vizează pătrunderea cu iaurtul de baut si cu laptele de baut din lapte de capra. Obiectivele propuse
sunt atât de ordin calitativ şi cantitativ. Cele calitative propun în principal, „imprimarea” celor 2
tipuri de produse în percepţia publicului ţintă din alte tari.
Obiectivele de ordin cantitativ se referă la atingerea unei cote de piaţă de 1% pe o piaţă de
500 de milioane de litri lapte procesat şi acoperirea pieţei urbane în proporţie de 30%.

Nr.
Denumire produs U.M. 2006 2007 2008
Crt.
1. Branzica de casa hl - 83.200 188.236

2. Frisca pentru cafea hl 6563 58.540 59.027

3. Sana hl - 14.460 103.107

4. Cacaval Ialomita t 1.117 3.074 6.076

5. Smântâna t 4.063 4.579 5.642

6. Lapte praf t 725 241 615

Brânza topita,
7. t 549 351 113
brânza vaci
8. Unt t 1.289 2.007 2.427

9. Lapte pasteurizat hl 18.051 18.051 -

2. 2. Produsele

Structura de producţie a anului 2008 a suferit anumite modificări comparativ cu anul 2007 în
sensul dirijării materiei prime spre producerea gamei de produse unde s-a putut valorifica cel mai
bine.
Tabel Nr. 2.1.-Produsele S.C.Covalact:

12
Această structură de producţie a permis valorificarea la maxim atât a materiei prime cât şi o
valorificare eficientă din punct de vedere financiar. Luna aprilie a anului 2007 a reprezentat pentru
„Branzica de Casa” un pas important în extinderea gamei de produse.

2. 3. Furnizorii, beneficiarii şi concurenţii

Principalii furnizori
Furnizorii S.C. Covalact S.A. sunt întreprinderi şi persoane particulare care asigură resursele
necesare firmei în vederea producerii bunurilor sale. Situaţia furnizorilor influenţează în mare
măsură activitatea de marketing. Managerii de marketing trebuie să urmărească în permanenţă
gradul de disponibilitate a acestora.
S.C. Covalact S. A. are încheiate contracte comerciale cu ferme, asociaţii zoo-tehnice şi
producători individuali mai mari.

Tabel 2.2.-Furnizorii de materii prime

Indicatori U.M. 2007 2008

Cantitate % Cantitate %
Producatori agricoli individuali hl 140.115 43.6 130.171 25,7
Ferme mari si mijlocii hl 155.553 46.2 340.185 67,2
Asociatii hl 25.249 8 35.662 7,05
hl

Total 320.917 100 506.018 100

Comparativ cu anul 2007 se constată o creştere a cantităţii de lapte achiziţionat, cu

aproximativ 62,82% mai mult în 2008. Pe linie de colectare lapte, obiectivul major a fost creşterea
cantităţii de lapte colectat în fermele zootehnice.
În anul 2008 s-au colectat cu 195.045 hl mai mult din fermele zootehnice, respectiv 74,27%
din lapte a fost colectat din ferme şi cantitatea de lapte colectat de la producătorii individuali a
rămas la aproximativ acelaşi nivel. Orientarea societăţii este spre o materie primă - lapte colectat de
la un număr cât mai mic de puncte şi creşterea cantităţii colectate de la ferme, reducându-se astfel
cheltuielile cu colectarea şi transportul, iar pe de altă parte colectarea unei cantităţi cât mai mari de
lapte de calitate superioară.

13
Principalii beneficiari

În România , locurile cele mai importante unde sunt distibuite lactatele precum brânzeturi,
unt sau lapte, sunt lanţurile de hypermarket.

Tabel Nr. 2.3.-Principalii clienţi

Client Cifra de afaceri (euro)

Metro 90.000.000
Selgros 110.000.000
Carrefour 600.000.000
Cora 625.000.000

Valoarea vânzărilor în ultimii 3 ani

Tabel Nr. 2.4.-Ponderea principalelor produse în totalul vânzărilor

Produs 2006 2007 2008

Vânzări % Vânzări % Vânzări %
Branzica de - - 20.73 50 18.285.522 40
casa 4.816
Sana - 10.294.017 15 9.632.762 15
Frisca 20.890.638 70 15.830.643 20 14.759.439 30
pentru cafea
Cascaval 15.973.487 20 6.051.176 5 5.735.831 5
Ialomita
Smantana 8.173.945 10 8.953.530 10 6.271.460 10
Total 44.738.070 100 61.864.182 100 54.685.014 100
Produs 2006 2007 2008
Vânzări % Vânzări % Vânzări %
Lapte de 11.000.588 10 - - 75.151.316 73.6
consum
Unt 22.552.965 75 8.660.985 14 20.329.656 19.9
Brânzeturi 11.184.517 15 53.203.196 86 3.063.233 3
Alte - - - 142.950 0.14
produse
Mărfuri - - - - 939.391 0.92
Total 44.738.070 100 61.864.182 100 60.673.981 100

Veniturile din vânzarea produselor în anul 2008, în valoare de 54.685.014 Ron, au înregistrat o
scadere faţă de anul 2007 cu 60%. Veniturile din producţia stocată au înregistat o creştere în anul
2008 faţă de anul 2006 cu valoarea de 9,946944 Ron, datorită reorientării producţiei către produsele
proaspete.

Principalii concurenţi

14
 Grupul Friesland Foods România (companiile Napolact, SCIL Târgu Mureş şi Friesland
România) este principalul producător de lactate, deţinând o cotă valorică de 20% pe piaţa internă.
Friesland Foods România este filială locală a grupului olandez Friesland Foods. În primul semestru
al acestui an, afacerile din România ale Friesland Foods au atins 63 milioane de euro, cu 16% mai
mult decât în perioada similiară a anului trecut. Grupul estimează în 2008 cifră de afaceri de peste
120 milioane de euro, comparativ cu 107 milioane de euro în 2007.
Danone România, filiala producătorului francez de lactate Danone, lider mondial în
domeniul produselor lactate proaspete şi al producţiei de apă îmbuteliată (Evian), şi până de curând
locul secund în domeniul biscuiţilor (Lu), deţine o cotă de circa 50% din totalul vânzărilor de
iaurturi din România.
Hochland este principalul jucător la categoria brânzeturi. Potrivit datelor din piaţă, brandul
Hochland are o notorietate de 80% în rândul consumatorilor, iar cota de piaţă a companiei pe
segmentele pe care este prezentă variază între 30% şi 80%. Firma a obţinut, anul trecut, o cifră de
afaceri de 43 milioane de euro, cu 20% mai mare faţă de anul precedent.
Grupul LaDorna operează în industria alimentară din 1998, având activităţi cu predilecţie în
sectorul produselor lactate, dar cu extindere şi în agrobusiness. Firma, care deţine o reţea de ferme
ecologice, în urma încheierii de parteneriate cu fermieri din zona Suceava, este prezentă pe piaţa
internă, dar şi la export, a cărui pondere va creşte semificativ în următorii ani.

2. 4. Activitatea promoţională

În urmă cu câţiva ani, Covalact ocupa o poziţie modestă în topul producătorilor de pe piaţa
lactatelor din România. Salvarea a venit însă, într-o foarte mare măsură de la acţiunile intense de
publicitate şi formarea la noille produse.Lansarea produsulor de tipul cascavalurilor a propulsat
compania Covalact in topul lactatelor.Acest succes a schimbat practic filozofia şi comportamentul
companiei ,obigând-o să se raporteze la viitor într-un alt fel, unul mai profesionist, mai vizibil şi
mai atrăgător - atât pentru clienţi cât şi pentru partenerii şi angajaţii sâi. Astfel, Covalact a reinceput
un proces de rebranding capabil să armonizeze portofoliul de produse cu obiectivele de termen
lung ale businessului şi cu aşteptările consumatorilor.
Stabilirea bugetului destinat activităţii de promovare are la bază metoda obiectivelor. Prin
această metodă specialiştii în marketing îşi stabilesc bugetul promoţional, pornind de la obiectivele
specifice, determinând sarcinile ce trebuie îndeplinite în vederea atingerii acestor obiective şi
estimând costurile aferente ducerii la bun sfârşit a acestor sarcini.

Tabel Nr. 2.5.-Bugetul pentru activităţile de marketing viitoare

ACTIVITATEA BUGET Perioada în care se

desfăşoară
Editarea şi multiplicarea de broşuri 700 € 15 dec.2007 - 20 dec.2007
Organizarea evenimentului de lansare 2.000 € 15 dec.2007 - 30 dec 2007
Publicitate TV 500.000 € 05 ian. - 15 feb. 2008
Publicitate presă 100.000 € 05 ian. - 15 feb. 2008
TOTAL 592.700 €

15
Obiective de marketing

- Cantitative
- Creşterea cotei de piaţă cu 3%;
- Îmbunătăţirea notorietăţii mărcii;
- Creşterea gradului de informare a consumatorilor potenţiali în privinţa mărcii Campina
- Calitative
- Îmbunătăţirea imaginii produsului „Branzica de Casa”
- Sporirea fidelităţii clienţilor actuali;
- Atragerea unor nonconsumatori relativi.

2. 5. Puncte forte şi puncte slabe pentru domeniul comercial

Puncte forte:
- Deschidere spre o piaţă cu potential de amplu, si cu un ritm rapid de dezvoltare;
- Piata externă spre care se tinde poate aduce mari beneficii financiare
- Puternicii jucători care actionează pe piata internă ajută la dezvoltarea într-un mediu competitiv a
produselor Covalact;
- Marketigul ocupă un loc de seamă în strategiie de dezvoltare Covalact.

Puncte slabe:
- Dependenta de producătorii particulari determină creşterea costurilor de productie si al gradului de
nesigurantă al satisfacerii productiei;

3. Analiza diagnostic a domeniului tehnic şi tehnologic

Mediul tehnologic reprezintă cel mai puternic factor care influenţează activitatea
producătorilor. Tehnologiile noi creează pieţe şi ocazii noi. Capacităţi de producţie moderne există,
capabile să asigure un consum lunar de 12-14 litri de lapte şi 6,8 kilograme de produse din lapte
pentru fiecare locuitor. Din păcate, consumul anual de brânzeturi atinge în varianta oficială 1,5 kg,
iar în cea neoficială peste 5 kg. Cifrele sunt net inferioare celor înregistrate în ţările vecine (peste 12
kg în Polonia) sau în cele vest europene (peste 20 kg în Germania sau peste 24 kg în Franţa).

3. 1. Amplasamentul S. C. Covalact S. A.

S.C. COVALACT S.A. cu sediul în oraşul Sfântu Gheorghe, strada Lunca Oltului nr. 1, judeţul
Covasna, a luat fiinţă în anul 1971 sub denumirea de Întreprinderea de colectare şi Industrializare a
Laptelui Covasna – Sfântu Gheorghe, formată din trei secţii de producţie fiecare profilate pe altfel
de produse.Organizarea teritorială a activităţii societăţii este exercitată şi în alte judeţe de pe
teritoriul ţării.

3. 2. Căile de acces şi mijloacele de transport

Accesul în cadrul sediului central al S. C. Covalact S. A. se realizează pe cale rutieră, întreţinerea şi

repararea mijloacelor de transport realizându-se în atelierul auto.

16
3. 3. Resursele energetice şi utilităţile

Pentru realizarea obiectului său de activitate, întreprinderea are acces la resurse energetice şi
utilităţi, asigurate atât prin amenajări proprii, cât şi prin cumpărarea de la alte unităţi economice.
Sursele de energie şi utilităţile aflate la dispoziţia societăţii sunt:
- Consumul de energie electrică;
- Necesarul de gaze naturale;
- Resursele de apă, provenind din reţeaua de distribuţie a S. C. Apa Nova S. A.;
- Energia termică, furnizată de centralele termice aflate în dotare;
- Combustibilul necesar deplasării mijloacelor de transport, achiziţionat de la S. C. Petrom S. A.;
- Ridicarea deşeurilor rezultate din activitatea de producţie şi celelalte servicii de salubrizare,
prestate de către o societate specializată.

3. 4. Descrierea procesului de producţie

- Organizarea producţiei;

Procesul de producţie nu permite ca fluxul materiilor prime să intersecteze fluxul produselor finite.
Organizarea producţiei societăţii se realizează în departamente operaţionale şi auxiliare. Cele
operaţionale sunt organizate după principiul obiectului de fabricaţie, iar cele auxiliare cuprind:
secţia de recepţie, secţia de depozitare, atelierele mecanice şi controlul calităţii.

- Echipamentele şi procesele tehnologice;

Echipamente tehnice:

- linii de pasteurizare cu separatoare Kiffhauserhutte 10.000 l/h;

- maşină de ambalat lapte la pungă 2.000 l/h;
- depozit frigorific 2...8°C, modernizat 2001;
- linie discontinuă de fabricare brânzeturi proaspete;
- vane inox cu pereţi dubli pentru pasteurizare şi maturare;
- maşină ambalat şi închis pahare pentru produse lactate TZR 108, 2.000 buc/h;
- maşină ambalat, dozat şi închis pahare pentru produse lactate acidofile 200, 400 gr;
- instalaţie concentrare EDA 5.000 l/h;
- instalaţie uscare ALFA LAVAL 500 kg/h.

Tehnologia folosită este Tehnologia Aseptică UHT. Aceasta a adus o îmbunătăţire radicală
în eficienţă distribuirii produselor alimentare perisabile. Tratarea termică a laptelui prin tehnologia
Ultra High Temperature (UHT) face posibilă păstrarea calităţilor naturale şi a gustului plăcut în
condiţii maxime de siguranţă. Laptele proaspăt este adus la o temperatură ridicată (135-150°C) timp
de numai 2-4 secunde, apoi răcit brusc la temperatura camerei. Urmează ambalarea în condiţii
foarte stricte de igienă, fiind complet înlăturată orice posibilitate de recontaminare.
Compania şi-a consolidat, în timp, poziţia pe piaţă prin investiţii constante. Astfel

17
începând cu anul 1994 au fost achiziţionate din Polonia o linie tehnologică “HUGART”
în valoare de peste 350.000 USD pentru fabricarea “Brânzicii de casa” şi a Cremei Covalact, o linie
“HUGART” pentru ambalarea produselor proaspete, o maşină pentru procesarea caşului în
caşcaval, o linie tehnologică completă (instalaţie UHT şi maşina de ambalat BOSCH) în valoare de
peste 500.000 USD care realizează “Frişcă pentru cafea” unică în România. Aceste echipamente şi-
au demonstrat fiabilitatea şi rentabilitatea de-a lungul perioadei de utilizare prin creşterea capacităţii
de producţie şi un nivel calitativ al produselor net superior.
Societatea este în faza de implementare a sistemului HACCP cea mai recentă măsură în creşterea
calităţii produselor a fost monitorizarea punctelor critice pe fluxurile tehnologice. Activitatea de
colectare a laptelui materie primă se realizează cu forţe proprii de la Ferme (foste IAS-uri) şi
Asociaţii particulare precum şi de la 3785 producători individuali din 6 judeţe.

- Calitatea produselor;

Sistemul de procesare şi de control a fost livrat de compania Tetrapak, lider mondial în

domeniu.
Tancurile de stocare, cu o capacitate totală de 210 tone de lapte, sunt prevăzute cu
dispozitive de spălare automate, sonde de temperatură şi sonde de nivel, precum şi cu sisteme de
alarmă, sisteme care evită depăşirea capacităţii maxime de stocare a fiecăruia. Instalaţia de
pasteurizare este compusă dintr-un pasteurizator de lapte cu o capacitate de 20.000 litri pe oră, fiind
prevazută cu senzori şi sistem de control.
Hala de producţie iaurt poate produce peste 60 tone de iaurt/zi, fiind prevazută cu instalaţii
de producere a aerului steril evitându-se astfel infectarea produsului cu germeni. În întreaga
încapere se pompează aer filtrat prin filtre Hepa ce elimină posibilitatea pătrunderii particulelor de
praf în incinta respectivă.
Sterilizatoarele de lapte sunt folosite la prepararea laptelui UHT, aceste echipamente de
ultimă generaţie permiţând procesarea unei game largi de produse: apă, lapte, suc, iaurt etc.
Spălarea şi dezinfectarea echipamentelor de procesare se realizează cu ajutorul Staţiei CIP echipată
cu două unităţi de spălare ce nu permit ca soluţiile de spălare contaminate de laptele crud să ajungă
în zona laptelui pasteurizat.
Pentru a se asigura un proces de producţie fără întreruperi şi fără probleme există două staţii
de control dotate cu 6 calculatoare de mare putere care gestionează şi supervizează întregul procesul
de producţie generând liste de producţie, rapoarte de producţie şi rapoarte de spălări.
De asemenea, fabrica este dotată cu maşini de ambalat produse UHT de ultimă generaţie
livrate tot de compania suedeză Tetrapak. Pe lângă capacitatea mare de producţie, avantajul acestui
tip de maşină este acela că permite schimbarea formei de pachet relativ repede, oferind o mai mare
diversificare în producţie. Sistemul de ambalare este foarte inovator, complet automatizat, echipat
cu unitate de spălare şi dispozitiv de comandă şi control. Şi aici, ca şi în camerele de preparare iaurt
este o atmosferă controlată alimentată cu aer filtrat, astfel încât să nu se permită accesul
impurităţilor, prafului şi a germenilor în zona de producţie. Din momentul în care laptele intră în
sterilizator, acesta nu mai are contact cu aerul decât în momentul în care consumatorul desface cutia
de lapte la domiciliu.
În acest mod, printr-un control extrem de riguros al parametrilor de procesare şi al celor de
ambalare, laptele obţine un termen de valabilitate de 6 luni, fără a folosi absolut nici un fel de
conservant sau alte substanţe chimice.

18
- Întreţinerea şi repararea utilajelor;

Întreaga activitate este dependentă de mijloacele de producţie, întreţinerea şi repararea

acestora reprezentând probleme importante la nivelul societăţii. Acest lucru este realizat de personal
calificat. Activitatea de întreţinere este efectuată de personalul serviciului mecano-energetic prin
revizii şi curăţări zilnice, atât ale instalaţiilor de transport, cât şi ale tuturor utilajelor din secţiile de
producţie. Supravegherea activităţii intră în atribuţiile inginerului şef.

- Igiena şi protecţia muncii.

Ingineria şi protecţia muncii este realizată în conformitate cu standarde înalte în domeniu.

3. 5. Puncte forte şi puncte slabe pentru domeniul tehnic şi tehnologic.

Puncte forte:
- Portofoliul variat de produse;
- Investiţiile în fluxurile tehnologice pentru a obţine produse competitive şi calitative
adaptate la nevoile consumatorilor;
- Activitate organizată de întreţinere a echipamentelor de lucru;
- Calitate superioară a produselor fabricate;
- Procese tehnologice corect proiectate;
- Certificat ISO 22000/2005.

Puncte slabe:

- Necesitatea îmbunătăţirilor liniilor tehnologice în funcţie de inovaţiile care apar permanent în

domeniu.

Factorii tehnologici sunt cei care stau la originea formarii mediului tehnologic. Tehnologia,
in sensul larg al notiunii, constituie acea competenta a macro-mediului reprezentata de un set de
procese prin care o combinatie oarecare de resurse sunt transformate in produse ale acestuia.
Evolutiile tehnologice au efect asupra cresterii si maturitatii sectorului, ca influenteaza frontierele
dintre segmentele strategice prin modificarea factorilor lor cheie de succes, ca stau uneori la
originea unor afaceri noi (nu se produce ceea ce cere piata, ci se produce ceea ce rezulta din
exercitarea presiunii tehnologice, urmand ca ulterior sa se genereze piata) sau la disparitia unora din
cele existente (pericolul substituirii poate duce la disparitia cererii) si ca in dese randuri fac
diferentierea intre competitori (reprezentand o sursa a avantajului competitiv). Aceasta impune ca
descoperirea si valorificarea oportunitati1or tehnologice existente in mediul tehnologic al
intreprinderii sa devina o activitate permanenta a managerului superior si a celor care participa la
fundamentarea strategiei organizatiei.
Cele mai importante semnale tehnologice care trebuie inventariate sunt rata inovatiei
tehnologice si gradul relativ de risc. Ele sunt determinate in principal de urmatorii factori
tehnologici: cheltuielile guvernamentale pentru cercetare, viteza de transfer a tehnologiilor, atractia

19
tehnologica a sectorului si alura arborelui lui tehnologic, rata de innoire a produselor, ritmul de
aparitie a inventiilor, calitatea sistemului de telecomunicatii.

4. Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

4. 1. Structura şi dinamica personalului

Tabel Nr. 4.1. Structura forţei de muncă

Nr. Crt. Specificaţie 2006 2007 2008
1. Personal TOTAL, din care: 381 370 424
- Muncitori permanenţi 300 246 290
2.
- TESA 21 50 74
Specialişti cu studii superioare, din
30 28 37
care:
3.
- tehnice 10 15 15
- economice 20 13 22
4. Specialişti cu studii medii, din care: 20 17 28
- tehnice 13 9 13
- economice 7 8 15
5. Sezonieri, colaboratori 10 24 35

20
În anul 2006 societatea înregistra un număr de 381 de angajaţi. În cadrul societăţii este organizat
Sindicatul Liber al Salariaţilor din S. C. COVALACT S. A., afiliat la Federaţia Sindicatelor din
Industria Alimentară. Gradul de sindicalizare fiind de 95%. Numărul mediu al angajaţilor societăţii
comerciale în anul 2006 a fost de 381 iar în anul 2007 a fost de 370. În prezent, compania are 424
de angajaţi, ca urmare a suplimentării personalului cu 25% în ultimul an. Pentru 2008, compania nu
are planuri de extindere, urmând să facă angajări doar pentru a acoperi fluctuaţia de personal, care
înregistrează o tendinţă de creştere, mai ales în domeniul vânzărilor.

4. 2. Remunerarea şi motivarea personalului

În cadrul societăţii, sistemele de salarizare practicate sunt:

- Sistemul de salarizare în acord direct, pe baza normei de timp, se adresează muncitorilor direct
productivi;
- Sistemul de salarizare în regie, adresat personalului de conducere, tehnic şi administrativ şi
muncitorilor indirect productivi;
Adaosurile şi sporurile de care beneficiază personalul societăţii sunt:
- Participarea la profit, într-o cotă stabilită anual de Consiliul de administraţie;
- Sporul pentru vechime în muncă, acordat pe două tranşe de vechime: 3% pentru vechime între 2-5
ani şi 6% pentru vechimea cuprinsă între 5-10 ani;
- Sporul pentru timpul lucrat noaptea, cu o valoare de 25%, acordat personelor care lucrează în
schimbul de noapte cel puţin jumătate din timpul de lucru;
O formă distinctă de retribuţie a personalului o constituie acordarea de tichete de masă lunar.
Personalul beneficiază şi de mic-dejun şi prânz gratis, echipamente de protecţie gratuite şi
posibilitatea de acordare a creditelor, fără perceperea dobânzii, care se restituie prin reţinerea lunară
a unei anumite sume din salariu.
4. 3. Productivitatea muncii

Modurile de determinare a productivităţii exprimă raportul dintre volumul rezultatelor create

prin folosirea unei unităţi de resursă. În cazul productivităţii muncii, unul dintre moduri îl constituie
raportarea producţiei anuale la numărul de salariaţi în scopul creşterii productivităţii. În acest sens,
se foloseşte indicele de corelaţie a salariului cu productivitatea muncii, a cărui valoare este dată de
raportul dintre indicele creşterii salariale reale şi indicele productivităţii muncii.

4. 4. Condiţiile de muncă

Încadrarea muncii din secţiile de producţie ale societăţii în condiţii normale de igienă şi
protecţie prevede următoarele măsuri:
- secţiile de producţie sunt prevăzute cu vestiare şi grupuri sanitare;
- existenţa unui cabinet medical în cadrul sediului central, dotat cu mijloace de acordare a primului
ajutor în caz de accidente;
- supravegherea şi exploatarea utilajelor, executată de personalul specializat.

4. 5. Puncte forte şi puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

Puncte forte:
- Recrutează personal cu experienţă şi profesionalism;

21
 - Societate cu tradiţie;
- Cultura organizaţiei;
- Condiţii corespunzătoare de muncă;
- Păstrarea personalului în organizaţie prin motivare continuă şi posibilităţi de promovare.

Puncte slabe:
- Lipsa implementării procesului de team-building;
- Nepracticarea activităţilor îndreptate spre eficientizarea rezultatelor de grup prin
colaborare.

22
5. Analiza diagnostic a domeniului managementului

La nivelul S. C. Covalact S. A. şi al unor componente structurale ale acesteia, se utilizează,

integral sau parţial, unele metode şi tehnici manageriale, care facilitează exercitarea proceselor de
management în condiţii normale.
Managementul se realizează prin activitatea desfăşurată de A.G. A.. Aceasta reprezintă
organul de management al societăţii care decide asupra activităţii acesteia şi stabileşte politica
economică şi comercială. Întrunirile acestui organism pot fi ordinare şi extraordinare.
Principalele atribuţii ale Adunării Generale a Acţionarilor sunt:
- aprobă structura organizatorică şi numărul de posturi, normativul de constituire a
compartimentelor funcţionale şi de producţie;
- alege membrii Consiliului de Administraţie, stabilindu-le atribuţiile;
- numeşte şi revocă directorii;
- aprobă şi modifică programele de activitate şi bugetul de venituri şi cheltuieli;
- analizează rapoartele Consiliului de Administraţie privind stadiul şi perspectivele
societăţii, profilul, poziţia pe piaţa internă şi externă, nivelul tehnic, calitatea forţei de muncă,
relaţiile cu clienţii;
- hotărăşte contractarea de împrumuturi pe termen lung;
- examinează, aprobă sau modifică bilanţul şi contul de profit şi pierderi;
- hotărăşte cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, modificarea statutului şi
transformarea formei juridice a societăţii, divizarea sau dizolvarea societăţii, salarizarea membrilor.
Consiliul de Administraţie este format dintr-un număr variabil de persoane alese de A. G. A.
pe o perioadă de 4 ani. Consiliul de Administraţie este condus de un preşedinte care îndeplineşte şi
funcţia de Director General. În relaţiile cu terţii, societatea este reprezentată de preşedintele
Consiliului de Administraţie, pe bază şi în limitele împuternicirilor date de A. G. A..
Principalele atribuţii ale Consiliului de Administraţie sunt:
- angajarea şi concedierea personalului, stabilirea îndatoririlor şi împuternicirilor personalului pe
compartimente;
- aprobarea încheierilor de contracte de marketing, cercetare-dezvoltare, supuse A. G. A. în termen
de 60 zile de la încheierea exerciţiului financiar, a raportului de activitate şi a bilanţului contabil.

23
5. 1. Puncte forte şi puncte slabe ale domeniului management

Puncte forte:
- Structură organizatorică bine definită;
- Sistem informaţional bine organizat;
- Eficienţa sistemului decizional;
- Stil de management participativ.
Puncte slabe:
-nu se folosesc tehnici de previziune
-lipsa de preocupare pentru promovarea produselor prin intermediul internetului

24
Concluzii si propuneri

In urma studierii nivelului de vanzari s-a constatat ca principalul consumator al produselor

lactate ete populatia urbana. In mediul rural cererea nu este foarte mare deoarece necesitatile de
lapte si produse lactate sunt satisfacute prin autoconsum.
Categoria de varsta la care campaniile publicitare au avut un mare efect sunt tinerii intre 16
25 de ani si adultii de 35-42 ani. Adolescentii au inlocuit consumul de lapte cu bauturile racoritoare,
iar tinerii si adultii prefera berea in locul produselor lactate.
In ceea ce priveste consumul de unt, acesta s-a redus in ultimii ani datorita aparitiei pe piata a
margarinei, majoritatea consumatorilor alegand margarina in locul untului datorita pretului mai
redus al acesteia.
Piata branzeturilor si a cascavalului este dominata de tarani, iar in zonele de munte, unde se
cresc in mod traditional cele mai multe taurine, oamenii prefera sa-si vanda direct marfa . Pe piata
taraneasca se practica in general preturi mai mici.
Activiatea societatii este foarte buna, insa se mai pot face multe pentru ca firma Covalact sa
inregistreze un nivel mai ridicat al profitului. Propuneri pentru realizarea acestor obiective sunt:

• realizarea de investitii in departamentul de cercetare- dezvoltare:

• restructurarea departamentului de marketing si publicitate;
• investitii in tehnologie in vederea cresterii calitatii produselor;
• reimprospatarea ofertei firmei;
• realizarea de ambalaje cartonate pentru satisfacerea crerintelor si altor categorii de consumatori;
• investitii in reteaua de desfacere.

25
BIBLIOGRAFIE

 Bogdan Bacanu-„Management strategic”,editura Teora, 1997

 Jack Trout – „ Trout despre strategie- cum sa cuceresti piata si
sa ocupi un loc in mintea consumatorului”,
editura BrandBuilders 2005
 Kotler - „Managementul marketingului”,editia a-III-a
editura Teora
 Gavrilescu D., Giurca D.- Economie Agroalimentară. Ed. Expert
Bucuresti, anul 2000;
 “Lapte şi produse din lapte - situaţie şi perspectivă”, Institutul
de Economie Agrară (Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice);
Institutul de Economie Mondială (INCE - Academia Română),
nr.4/mai 1997;
 www.covalact.ro
 www.listafirme.ro
 www.mfinante.ro

26