You are on page 1of 3

c  

   

? ?

?????? V   ? ? ? ?   ? 


?  ? 
? ? 
? ? 
? 
? ? 

? ? 
 ?

 
?? 
? ? ?  ??  ?? ?


?

?
? 
 ? ?
 ?    ?

S-a născut la Miskolc, în Ungaria, într-o familie de aromâni originari din Balcani. A urmat diferite şcoli
la Buda şi la Pesta, studiind dreptul şi filosofia. A urmat apoi teologia la Vârşeţ (azi Serbia). S-a călugărit la
Mănăstirea Hopovo, luând numele de Andrei (prin botez se chema Atanasie) şi fiind hirotonit ierodiacon.
Între anii 1834-1838 a trecut prin toate treptele ierarhice, până la preot, şi cele onorifice, până la
protosinghel. În anul 1842 a fost făcut arhimandrit la mănăstirea Hopovo, iar în anul 1845 a fost numit
stareţ la Mănăstirea Covil. A activat ca profesor la seminariile teologice din Vârşeţ şi Carloviţ. La 15/27
iunie 1846 a fost numit vicar general la Sibiu, acolo unde se reînfiinţase o episcopie pentru creştinii
ortodocşi din Transilvania, vitregiţi mai bine de o sută de ani de dreptul de a avea un întâistătător
spiritual. La 18/30 aprilie 1848 este hirotonit la Carloviţ ca episcop al românilor din Transilvania, de către
patriarhul sârb, de care şi depindeau canonic românii ardeleni. În discursul de la hirotonie, a spus cu
multă hotărâre cuvintele rămase memorabile: ͣ½  
     
  

 
           
 Î. Ceea ce a şi împlinit în timpul
păstoririi sale, prin lucrări desfăşurate cu multă pricepere, pe multiple planuri.
Doar de puţin timp numit episcop al românilor ardeleni, Şaguna s-a implicat activ în problemele de
ordin politic, naţional şi cultural. La 3/15 mai 1848 a prezidat împreună cu episcopul greco-catolic
Lemeny, c  
     
  . În fruntea unei delegaţii româneşti, a dus petiţia de la Blaj
Împăratului de la Viena, făcându-se un hotărât purtător de cuvânt al românilor. La 12 martie 1850 a
organizat la Sibiu, Congresul bisericesc, la care a partcipat şi marele revoluţionar Avram Iancu. è ?
? ? 

?
? 
 ??
 ? ?   ?  ?   ? ? 

?
è ?  ? ? ?
  ?
? ??è   ?   ? ? ?è ?
  ?   ?  ? 
? ?  ???  ?? 
? ? ? ? !"? #"?? #$%??& '?
Ê Ê  Ê

 ?( #$)? ? '? ?   ? ?* ??è ?? ? 
? ?

Ê 
  Ê  Ê

Ê
Ê

? ?
  ?
 ? ? ?(
 ?

  # )%?+ ? 
?  ? ? 

?    Ê  ÊÊ

 
 
Ê ?(  
??
 

 ??

? ?, ? ? #-)? '? ? ?  ?.  ?
 '  '?
 '?? ?-,!%??/   ?  
? ? 
?


?
? ?  ?  ?
  ?  '? '?
?

??  

 ? '?
  ?   ?( ?  ??,01)? '
??  ?(01)? ?
   ??   ? ?. %?*
?  ? ?

? ?  ?


??   ? ?
?
. ?2
?3 ? ?-,!?? ? ? ?-$ ? ?  ? '? 
'%?
??????????Pe plan cultural şi educaţional, a realizat o serie de lucruri cu totul remarcabile, în condiţii grele,
fără ca altcineva să fi reuşit mai înainte de dânsul ceva asemănător în acest sens. În 1850 a înfiinţat la
Sibiu [      , realizată pe cheltuiala lui Şaguna. Aici s-au tipărit abecedare, manuale şi
numeroase cărţi, cu un rol deosebit în ridicarea culturală a românilor. La 1 ianuarie 1853 s-a întemeiat
[    , singurul ziar din România cu apariţie neîntreruptă până astăzi. Începând cu anul 1855,
Şaguna a reorganizat învăţământul teologic şi pedagogic din Sibiu sub forma unui Institut de teologie şi
pedagogie şi care purta numele de   
 . De pe băncile acestei şcoli, devenită mai târziu
Academia Andreiană, au absolvit generaţii întregi de viitori preoţi, învăţători şi profesori, oameni meniţi
să îngrijească de iluminarea spirituală a poporului. Astăzi această şcoală teologică de renume îi poartă
mai departe numele ctitorului său: â   
[  
   
  . Începând cu anul
1854, a organizat peste 800 de şcoli primare confesionale în limba română, realizare remarcabilă, într-o
vreme când românilor ardeleni li se refuzau drepturi elementare precum învăţământul în limba maternă.
G ''
? 
?? ?  ?  ? ?    ? 
?
?
?  '?
 
??4  ?  ? ? ?    ?. ? 
 ? 
?  ? ? 
 ? ?   ?
 ? ?  ?  ? 
? ??  
 ? ?   ? ? 

?  ? ? ?
( ?  )?  
 ?  ? ?   ? ?
  ? %?*
?  ? ?
?  ??
 ?  ?


?2  ? ?. ?2
? ?
   %?Tot sub îndrumarea sa au fost întemeiate
gimnaziile ortodoxe din Braşov şi Brad. Gimnaziul de la Braşov, inaugurat in 1850, este una dintre cele
mai vechi şcoli superioare româneşti, astăzi purtând numele întemeietorului său: è     

   
 . Şcolii din Brad i-a dăruit Şaguna în 1870 suma de 2000 florini, importantă
pentru acele vremuri. Andrei Şaguna a sprijinit ideea lui Ioan Puşcariu de a înfiinţa [ ʹ ͣAsociaţia
Transilvană pentru cultura poporului românÎ, instituţie de o importanţă covârşitoare în dezvoltarea
culturii române în Transilvania. Şaguna a fost ales primul preşedinte al Astrei. Pentru meritele sale
deosebite a fost ales  Ê 

Ê    
 ?( 5)
Activitatea mitropolitului Şaguna în Transilvania s-a desfăşurat într-o perioadă foarte frământată a
secolului al XIX-lea, marcată de Revoluţia română din anii 1848-1849, regimul absolutist habsburgic
(1849-1859) şi de înfiinţarea Austro-Ungariei (1867-1918). Diplomaţia de care a dat dovadă Mitropilitul
Şaguna în relaţiile cu Viena imperială, a facilitat, în anul 1864, recunoaşterea poporului român ca naţiune
politică egală în drepturi cu celelalte naţiuni din Transilvania maghiarii, saşii şi secuii. Şaguna s-a
pronunţat în multe rânduri pentru activismul politic, considerându-l ca singura manieră de a lupta pentru
drepturile românilor, ceea ce a şi făcut personal în Parlamentul de la Budapesta, unde era o
personalitate care şi-a câştigat respectul tuturor. Preţuit de contemporani, respectat chiar şi de către
adversari, Mitropolitul Andrei Şaguna va rămâne o personalitate extraordinară din istoria poporului
român.     îl numea ͣÀ  

    
  
        

    ù, fiind un ͣcârmuitor de oameni şi îndreptător al vremilor, cărora nu li s-a supus ca
exemplarele obişnuite ale omenirii, ci le-a întors de pe povârnişul lor spre culmea lui.ù Istoricul ardelean
 !  scria despre marele ierarh, următoarele: ͣ½  À  
   À


  
   À                 
       À À 
    À           ù
A dorit să fie îngropat la Răşinari, lângă Sibiu, o localitate românească importantă, cu oameni deosebiţi,
în care marele Şaguna a găsit mereu sprijin şi înţelegere. Satul care i-a dat românilor pe Octavian Goga şi
pe Emil Cioran, îi poartă o recunoştinţă veşnică Mitropolitului Şaguna. Recunoştinţă pe care ar trebui să o
purtăm în suflet toţi cei care înţelegem datoria de suflet pe care o avem ca să ne cinstim cu respect
înaintaşii.
Aşa a rămas în conştiinţa contemporanilor săi, dar şi a posterităţii, marele Mitropolit al Ardealului,
om providenţial, trimis de Dumnezeu să conducă destinele românilor ardeleni într-o perioadă de mari
tulburări şi transformări. Anul acesta se împlinesc 125 de ani de la trecerea la cele veşnice a celei mai
importante personalităţi ecleziastice, culturale şi naţionale pe care a dat-o Biserica Ortodoxă Română din
Transilvania. Andrei Şaguna este Mitropolitul care a reuşit, în timpul păstoririi sale, să împlinească
gândurile românilor dornici de libertate religioasă, de afirmare socială şi de recunoaştere naţională.
Pentru Biserica Ortodoxă din Ardeal, rău zdruncinată în urma uniaţiei, figura marelui ierarh transilvănean
a fost cu adevărat providenţială.

?
?