MIJLOACE DE TRANSPORT

PE CABLU ÎN STAŢIUNEA
POIANA BRAŞOV

1. Încadrarea în spaţiul geografic montan. Munţii Timişului se detaşează în

extremitatea nord-vestică a Carpaţilor de Curbură, fiind reprezentaţi de Postăvaru
(1799m) şi Piatra Mare (1843m). Cele două masive sunt menţionate în literatura de
specialitate şi sub denumirea de Munţii Bârsei, Munţii Braşovului şi Munţii Cristianu
(după cel mai reprezentativ vârf din Masivul Postăvaru). Poiana Braşov (cartier al
municipiului Braşov), staţiune climaterică şi de sporturi de iarnă, s-a dezvoltat pe
versantul nordic al Masivului Postăvaru, la altitudinea de 950-1050m, pe un nivel
depresionar. Suprafaţa de nivelare Poiana Braşov, este înconjurată de 4 mari masive
muntoase: Postăvaru (altitudine 1799m), Piatra Craiului (altitudine 2238m), Bucegi
(altitudine 2505m), Piatra Mare (altitudine maximă 1848m).
2. Trecut şi prezent. Din vechi timpuri a fost destinaţia drumeţiilor şi a
practicării sporturilor de iarnă. Prima menţiune documentară a locaţiei datează din 1427,
în contextul activităţilor de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postăvaru încă din
1895. Fondată în 1895, Poiana Braşov a început prin a fi o zonă turistică pentru oraşul
Braşov. Prima construcţie începută aici a fost în anul 1904. În 1906 Poiana Braşov a
devenit staţiune turistică de ski şi doar trei ani mai târziu a avut loc prima Competiţie de
Ski din România. Până în preajma lui 1950, staţiunea s-a menţinut în limitele dotărilor
naturale. În 1951, la Poiana Braşov, au avut loc Jocurile Mondiale Universitare de
iarnă. Tot atunci, se dă în folosinţă un modern hotel al sporturilor şi primul teleferic -
Poiana-Postăvarul - pe o lungime de 2150m. Cu timpul staţiunea Poiana Braşov a devenit
un important centru turistic naţional şi internaţional, la ora actuală fiind pe locul întâi
într-un clasament al staţiunilor realizat de presa britanică Daily Mail. Tabloidul britanic
laudă această staţiune şi o recomandă turiştilor britanici, amatori de schi, pe care îi
informează că la Poiana Braşov găsesc cel mai bun raport calitate-preţ (un pachet
complet de servicii pentru schiori, de la închirierea echipamentului la permise pentru
telescaun şi mese, costă 196 de lire sterline pe săptămână, ceea ce înseamnă aprox. 1000
Ron). Poiana Braşov a devansat staţiunea Boroveţ, din Bulgaria, unde un sejur similar
costă 250 de lire sterline. Pe locul trei în clasament se află Munţii Tatra, din Slovacia,
unde o săptămână la ski costă 264 de lire sterline.
3. Mijloacele de transport pe cablu sau mecanice, reprezintă una dintre părţile
infrastructurii tipice activităţilor turistice şi sunt în strânsă legătură cu amenajările
turistice din spaţiul geografic montan. Transportul pe cablu este singura categorie
destinată exclusiv activităţilor turistice, fiind utilizat pentru accesul rapid în zona
montană dotată cu pârtiile schiabile şi făcând legătura între masivele montane de o mare
atractivitate turistică.
75% din concentraţia mijloacelor de transport pe cablu se regăseşte în zona
Prahova-Braşov. Lungimea totală a traseelor deservite de mijloacele de transport pe cablu
din Poiana Braşov este de 10500m, iar capacitatea potenţială de transport este de
aproximativ 7000 persoane/oră. Poiana Braşov, staţiune care se apropie de standardele
internaţionale, însumează nouă mijloace de transport pe cablu: două telecabine, o
telegondolă şi şase teleschiuri.
Conform articolului publicat de Dl. Prof. Ciangă Nicolae în revista “Studia” din
1996, “ telecabinele sunt mijloace de transport pe cablu, grele, de mare complexitate a
căror funcţionare necesită măsuri de securitate deosebită [...] deoarece orice defecţiune
oricât de mică poate dezechilibra şi provoca panică, cu urmări imprevizibile”.
Telecabinele prezintă o dublă funcţionalitate atât prin accesul rapid în zona montană
înaltă cât şi la pârtiile de schi de mare dificultate şi lungime, cum sunt cele din Vf.
Postăvaru.
Telecabina Kanzel a fost pusă în funcţiune în 1971 având o lungime de 2449m,
face legătura între Poiana Braşov şi Vf. Cristianu Mare (situat foarte aproape de Vf.
Postăvaru şi punctul terminus al telecabinei Capra Neagră). Diferenţa de nivel între staţia
de plecare şi staţia terminus este de 693m, altitudinea la care se găseşte staţia de plecare
este de 1020m, iar altitudinea staţiei terminus este de 1727m. Capacitatea unui vehicul
este de 43 de persoane, iar capacitatea de transport pe oră este de 350 persoane, durata
unui traseu fiind de 7 minute.
Telecabina Capra Neagră care face legătura între staţiunea Poiana Braşov şi Vf.
Postăvaru a fost pusă în funcţiune în 1982, iar lungimea traseului este de 2802m,
diferenţa de nivel între staţia de plecare şi staţia terminus este de 735m. Durata unei curse
este de 8 minute şi 10 secunde. Capacitatea de transport a unei telecabine este de 60 de
persoane, iar capacitatea de transport pe oră este de 504 persoane. Atât telecabina Capra
Neagră, cât şi Kanzel, deservesc aceleaşi pârtii ( Kanzel, Sulinar, Drumul Roşu, Ruia,
Lupului, Sub Teleferic, Icpat), deoarece ambele au un traseu aproape paralel, iar distanţa
dintre cele două este mai mare la punctele de plecare, şi mai scazută la punctele de sosire.
Telegondola, omologată cu telescaunul, este mijlocul de transport pe cablu cel
mai fiabil, mult mai puţin costisitor decât telecabina, atât la construcţie, cât şi în timpul
exploatării. Telegondolele dispun de minicabine închise, de două persoane utilizabile în
orice condiţii de vreme, ceea ce le va spori mult eficienţa, spre deosebire de teleschi, care
sunt utilizate numai iarna.
Telegondola Cristianu Mare a fost pusă în funcţiune în 1977, şi pornea de la
Hotel Teleferic până la vârful Cristianu Mare (1704m) având o lungime de 2096m,
diferenţa de nivel de 664m, capacitatea unei minicabine era de 2 persoane, iar capacitatea
orară de 400 de persoane/oră. Traseul era parcurs în 11 minute. În anul 2005 se
demarează proiectul de mutare a telegondolei Cristianu Mare şi de înlocuire a acesteia cu
o telegondolă de 8 locuri. S-a repoziţionat vechea instalaţie de cablu prin devierea
traseului, cu amplasarea staţiei de sosire pe locul fostei cabane Cristianu Mare, care a ars.
Principalul avantaj al mutării constă în faptul că stâlpii de susţinere ai cablului nu se vor
mai afla în mijlocul domeniului schiabil. Asocierea între municipiul Braşov şi SC Ana
Teleferic SA a presupus o investiţie de aproximativ 6 milioane de euro, la care Consiliul
Local a participat cu terenul afectat de mutarea stâlpilor, de aproximativ 2650 metri
pătraţi. Pentru acest teren, municipalitatea a primit o cotă de participare de 5,3% din
valoarea investiţiei. Din aceste procente, se estimează venituri la bugetul local de 200.000
de euro pe an după amortizarea investiţiei. Iar staţia din vârful Postăvarul a fost cedată
Primăriei, pentru a fi realizat acolo un punct de prim ajutor sau pentru Salvamont. În
decembrie 2005 a avut loc inaugurarea noii telegondole numită “Postăvaru Expres”,
care are o lungime de 2140m, diferenţa de nivel de 661m, o capacitate de 1800
persoane/oră, iar timpul de parcurs al traseului s-a diminuat de la 11 minute la doar 2-3
minute. Telegondola “Postăvaru Expres” deserveşte pârtiile Sulinar, Drumul Roşu,
Subteleferic, Ruia, Lupului.
Tot în anul 2005 a fost propus şi proiectul de amenajare al unui telescaun,
deoarece telegondola şi cele două telecabine (Kanzel şi Capra Neagră) nu acopereau
necesităţile sezonului de schi. Noua linie de telescaun porneşte de la baza pârtiilor şi urcă
până în Vf. Postăvaru, cu staţie intermediară în zona Ruia. Acesta asigură un trafic de
2.400 pers./oră, iar instalaţia deserveşte toate pârtiile, având o lungime totală de 2,4
kilometri.
Teleschi-ul este un vehicul puţin costisitor, de dimensiuni mai mici, uşor de
întreţinut, cu trasee scurte, între 200- 600m, ce funcţionează numai în sezonul de iarnă.
Pe parcursul descrierii teleschi-urilor din Poiana Braşov, se remarcă faptul că aproape
toate poartă numele pârtiilor pe care sunt amplasate.
În Poiana Braşov, primele două teleschi-uri (Kanzel şi Ruia) au fost inaugurate
în 1968, având o lungime a traseului de 314, respectiv 501m, iar diferenţa de nivel de
128m, respectiv 198m. Traseul era parcurs între 2 şi 5 minute, iar capacitatea este de 720
până la 900 persoane/oră. Teleschi-ul Kanzel deserveşte pârtia cu acelaşi nume, iar
teleschi-ul Ruia deserveşte pârtiile Sulinar, Drumul Roşu, Ruia, Sub Teleferic, Lupului
şi Icpat.
În 1971 apare teleschi-ul Bradul cu o lungime de 458m, diferenţa de nivel 77m
şi cu o capacitate de 900 persoane/oră, deservind pârtia cu acelaşi nume. Mai târziu, în
1978-1979, apar teleschi-urile Sub Teleferic (492m lungime, diferenţă de nivel 188m,
durata traseului de 4 minute, capacitate 500 pers./oră) şi Camelia (200m lungime,
diferenţă de nivel de 23m, capacitate 1000 pers./oră, durata traseului de 2 minute).
Teleschi-ul Sub Teleferic este utilizat de turiştii pârtiilor Sub Teleferic, Drumul Roşu şi
Icpat. Din păcate, după 1990, odată cu construcţia de vile şi case de vacanţă pe locul
pârtiei Camelia, teleschi-ul cu acelaşi nume a fost desfiinţat.
Teleschi-ul Slalom a fost dat în folosinţă în anul 1982, este situat la nord-est de
Hotel Sport şi are o lungime de 575m , 217m diferenţa de nivel, capacitate de 600
pers./oră.
 În decembrie 2003, odată cu reamenajarea pârtiei Stadion, care timp de 3 ani a
fost impracticabilă, a fost inaugurat teleschi-ul cu acelaşi nume, al cărui traseu are o
lungime de 301m, cu o diferenţă de nivel de 32m şi o capacitate de transport de 900
pers./oră.
Tot în cadrul mijloacelor de transport pe cablu intră şi babyschilift-ul, care, la fel
ca şi teleschi-ul este unul dintre cele mai simple instalaţii, ideal pentru începători sau
copii, datorită traseelor scurte pe care le urmează. Un exemplu de babyschilift este
Postăvarul&Cristianul al cărui traseu are o lungime de doar 300m, o diferenţă de nivel de
50m, iar durata de parcurgere a traselui de 4 minute.
4. Compania deţinătoare a instalaţiilor de transport pe cablu. Compania care
are ca obiect principal de activitate transportul pe cablu din Poiana Braşov, este S.C. Ana
Teleferic S.A. Aceasta se ocupă de exploatarea instalaţiilor teleferice, de întreţinerea lor,
cât şi de asigurarea service-ului şi a altor controale specifice în regim de iarnă sau de
vară. Ana Teleferic este proprietara instalaţiilor de transport pe cablu din Poiana Braşov
şi Braşov, deţinând trei telecabine, o telegondolă şi şase teleschi-uri. Ca resurse umane,
societatea are 74 de angajati, specializaţi pe segmentele de activitate specifice
transportului pe cablu.
5. Orar de funcţionare, tarife. Orarul de funcţionare este acelaşi pentru toate
telefericele, adică 9-16:30 de luni până duminică, iar pe pârtia Bradul, care este dotată cu
nocturnă, teleschi-ul funcţionează şi între orele 17-22.
Transportul pe cablu se face pe bază de cartelă magnetică. Acestea pot avea mai
multe puncte valorice, o urcare cu telegondola valorând 8 puncte, telecabina veche 6
puncte, iar una cu teleschiul 3, 2 sau 1 punct, în funcţie de pârtie.
TARIFE ACCES
Sezon 2008 - 2009 TELEFERICE
COPII < 12
ADULTI ani
(RON) (RON)
URCARE 17 9
URCARE/COBORÂRE 27 15
COBORÂRE 17 9
6 puncte 17 9
10 puncte 25 15
20 puncte 45 25
30 puncte 60 35
60 puncte 110 60
 80 puncte 140 75
120 puncte 200 110
180 puncte 275 150
240 puncte 350 190
Valabile de
TARIFE la
ABONAMENTE 18.12.2008
2 ORE 35 20
4 ORE 60 30
1 ZI 80 40
10 ZILE DIN SEZON 820 520

PUNCTE
ANULATE
LA O
URCARE
Telecabina CAPRA NEAGRĂ 8
Telecabina KANZEL 6
Telegondola POSTĂVARUL
EXPRES 8
Teleski BRADUL 3
Teleski KANZEL 2
Teleski RUIA 3
Teleski SUB TELEFERIC 2
Teleski STADION 2

6. Pârtii deservite de telefericele din Poiana Braşov

Pârtia Dificultate Lungime Lăţime Alt. plecare/sosire Dif. nivel

KANZEL MEDIE - DIFICILĂ 450 m 90m 1765m / 1655m 110 m
SUBTELEFERIC DIFICILĂ 2200 m 100 m 1690 / 1050m 640 m
LUPULUI DIFICILĂ 2860 m 60 m 1710m / 945m 765 m
SULINAR MEDIE 2441 m 36 m 1690m/ 1050m 640 m
DRUMUL ROŞU UŞOARĂ 4600 m 15 m 1690m/ 1050m 640 m
RUIA DIFICILĂ 540 m 55 m 1690m/ 1495m 195 m
STADION F. UŞOARĂ 325 m 30 m 1040m/ 1005m 32 m
ICPAT DIFICILĂ 495 m 40 m 1326m/ 1156m 170 m
BRADUL UŞOARĂ 465 m 60 m 1115m / 1035m 80 m
SLALOM MEDIE 575 m - - 217 m

7. Proiecte în derulare
Este propusă amenajarea unei telegondole care să facă legătura între Braşov şi Poiana
Braşov. Există două variante de traseu prin municipiul Braşov. Una ar fi cu plecare din
zona Gării Braşov, iar cealaltă cu plecare din zona Bartolomeu. Deocamdată, pare să fie
mai fezabil cel din Bartolomeu, pentru că traseul este mai scurt şi mai lipsit de obstacole.
Traseul va avea între 7 şi 9 kilometri, iar varianta cu plecare din Bartolomeu ar costa în
jur de 7 - 8 milioane de euro, pe când cea cu plecare de lângă Gara Braşov ar costa poate
chiar dublu. Proiectul ar putea fi gata până în 2012.

BIBLIOGRAFIE
 CIANGĂ, NICOLAE (1997), TURISMUL ÎN CARPAŢII ORIENTALI:
STUDIU DE GEOGRAFIE UMANĂ, ED. PRESA UNIVERSITARĂ
CLUJEANĂ, CLUJ – NAPOCA
 POP P. GRIGOR (2006), CARPAŢII ŞI SUBCARPAŢII ROMÂNIEI,
ED. PRESA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, CLUJ - NAPOCA
 NĂDRAG, ION (1983), POIANA BRAŞOV, ED. SPORT – TURISM,
BUCUREŞTI
 BĂLTEANU, DAN, BĂCĂINŢAN, NICOLAE, (1983), PETIT GUIDE
TOURISTIQUE: POIANA BRAŞOV, ED. SPORT – TURISM,
BUCUREŞTI
 CIANGĂ, N., MARIA AXENTE (1996), MIJLOACE DE TRANSPORT
PE CABLU – COMPONENTĂ INFRASTRUCTURALĂ A
PEISAJULUI GEOGRAFIC ŞI TURISMULUI CARPATIC, STUDIA
UBB, SERIES GEOGRAPHIA, XLI, 1-2, CLUJ-NAPOCA
 http://2005.informatia.ro/Article100276.phtml
 http://www.poianabrasov.org/cat_telegondola_cabine_poiana_brasov.
html
 http://www.anateleferic.ro/telegondola-telecabina-teleschi-poiana-
brasov.aspx
 http://www.brasovtourism.com/index.php?
task=page&page=poiana_brasov#
 http://www.tourismguide.ro/html/orase/Brasov/Poiana
%20Brasov/partii.php
 http://www.skiresorts.ro/index.php?pn=show_resort&res=1
 http://www.brasov.ro/nou/poiana_despre.php
 http://www.e-tur.ro/Romania/Poiana_Brasov/prezentare
 http://www.gandul.info/societatea/telegondola-intre-brasov-si-poiana-
pana-in-2012-4252078
 http://www.click.ro/extra/hai-hui/Poiana-Brasov-statiune-ieftina-
schi_0_827917319.html