Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
CUPRINS
CAPITOLUL 1
1. Caracterizarea firmei
1.1 Date de identificare : sediu, obiect de activitate, organigrama……………….3
1.2 Oferta firmei…………………………………………………………………..6
1.3 Analiza mediului în care acţioneaza firma………………………………....…7
CAPITOLUL 2
2. Analiza şi evaluarea operaţiunilor logistice
2.1 Procesul de cumpărare……………………………………………………….14
2.2 Analiza activitaţilor de transport……………………………………………..15
2.3 Evaluarea procesului de stocare……………………………………………...18
2.4 Depozitarea mărfurilor……………………………………………………….19
2.5 Organizarea activitaţilor logistice la nivelul firmei ( organigrama activitaţilor
logistice )…………………………………………………………………………….…...21
CAPITOLUL 3
3. Program de creştere sau de îmbunătaţire a eficenţei activitaţilor logistice
( dezvoltarea activitaţilor la nivelul firmei )……………………………………………..22
CAPITOLUL 4
4. Concluzii……………………………………………………………………………...24
5. Bibliografie………………………………………………………………………..….25
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
1930 Josef Schwarz debutează ca asociat al firmei Südfrüchte Großhandlung Lidl & Co din
Heilbronn. Numele firmei se schimbă devenind Lidl & Schwarz KG şi firma se transformă
într-un en-gross de produse alimentare. Expansiunea firmei este întreruptă de izbucnirea celui
de al doilea război mondial. După terminarea celui de al doilea război mondial se continuă
extinderea firmei.
1954 Extinderea firmei, construcţia unui sediu propriu la Heilbronn şi intrarea în lanţul de
magazine A&O.
1960 Deschiderea primului depozit C+C(Cash&Carry) în Nordwürttemberg în cadrul firmei
Handels- und Fruchthof Heilbronn GmbH.
1964 Se deschide primul raion de carne în Handels- und Fruchthof Heilbronn care a
reprezentat startul pentru hala de carne Kaufland având sedii de producţie şi de distribuţie în
Neckarsulm, Möckmühl (în Heilbronn), Offenburg und Unterkaka (în Zeitz în Sachsen-
Anhalt).
1968 Deschiderea primului magazin la Backnang cu numele de "Handelshof".
1972 Sediul central al firmei se mută la Neckarsulm.
1977 Deschiderea primului magazin cu autoservire din nou la Backnang cu numele de
"Handelshof".
3
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
Josef Schwarz moare la vârstă de 74 de ani. După moartea lui Josef Schwarz firma este
condusă de fiul său Dieter Schwarz.
1984 Deschiderea primului magazin cu autoservire Kaufland la Neckarsulm cu o suprafaţă
totală de 15.000 mp. Numeroşi concesionari completează oferta.
1990 După reunirea Germaniei, are loc deschiderea primului magazin Kaufland în Meissen în
noile landuri. În acelaşi an urmează deschideri de magazine pentru satisfacerea necesităţilor
consumatorilor în Hoyerswerda, Pirna, Freiberg, Weißenfels, Berlin-Eiche şi Senftenberg.
1994 Se deschid primele brutării în magazinele Kaufland din Dessau şi Leipzig, pentru a
optimiza oferta de produse proaspete.
1998 Deschiderea primului magazin Kaufland în Cehia în oraşul Ostrava.
2000 Deschiderea primului magazin Kaufland în Slovacia în oraşul Poprad.
2001 În Germania de Est Kaufland este de departe lider de piaţă. În Croaţia s-a deschis primul
magazin Kaufland în Karlovac, urmează Polonia cu deschiderea primului magazin Kaufland
în Stargard Szczecinski.
2002 Lanţul se extinde în continuare pe plan naţional şi internaţional.
2005 Lanţul se extinde în continuare pe plan naţional şi internaţional şi aniversează 75 de ani
de existenţă.
4
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
5
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
Reţeta succesului la
Kaufland este una dintre firmele comerciale de succes din Germania. Şi acest succes nu este
deloc întâmplător.
Amestecul de "totul pentru necesităţile zilnice" de la apă minerală până la lămâie şi mai mult,
de la forma de cozonac pană la pasta de dinţi, conceptul "totul sub un singur acoperiş"
convinge.
Hypermarket-urile cu autoservire Kaufland oferă produse atât în domeniul alimentar cât şi
multe alte articole în domeniile: Menaj, Timp liber şi Gradină, întotdeauna un record de
preţuri mici. Şi exact asta este ceea ce face Kaufland - combinaţia dintre diversitatea ofertelor
si preţurile zilnice mici.
Vă rog la masă! - produse alimentare de la KAUFLAND
Alegerea este făcută. Azi aveţi chef de lucruri simple, mâine de delicatese iar poimâine de
bucătărie rapidă? Cu alimente de la Kaufland fantezia nu are limite.
Kaufland oferă pentru fiecare produsele corespunzătoare.
Proaspăt pe masă - spune un principiu Kaufland. De la Fructe si Legume, Carne si Mezeluri
pană la Produse lactate si Brânzeturi primează prospeţimea. Şi prospeţimea la Kaufland este
unică în felul ei si invariabilă. Kaufland vă garantează acest lucru în scris.
În plus băuturile de la Kaufland sunt savoare pură.
Kaufland se ghideaza dupa principiul "totul sub acelasi acoperis", oferind produse
variate, care acopera tot necesarul zilnic.
Oferta cuprinde de la marca proprie K-Classic, pâna la produse oferite de producatorii
regionali si produse de marca.
Un punct forte pentru Kaufland il reprezinta departamentul de produse proaspete: Kaufland
garanteaza zilnic clientilor sai calitatea si prospetimea absoluta, la preturi mici, pentru carne,
mezeluri, brânzeturi si produse lactate, pâna la legume si fructe.
In afara de oferta bogata de alimente, Kaufland ofera produse atractive la preturi convenabile
din domeniile menaj, sticlarie, portelan, textile, electrice, papetarie, jucarii, articole de sezon
si pentru petrecerea timpului liber, la care se adauga oferte speciale saptamânale.
6
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
Aproximativ 80% din produse sunt produse romanesti, restul de 20% reprezentând
produsele de import, mai ales produse non-food.
Marca proprie Kaufland, K-Classic, va fi în curând introdusa si pe piata din România. În
momentul de fata comercializam produse sub alte branduri proprii, cum ar fi Best Farm pentru
carnea de pui, Vita Star pentru pâine, Stilla pentru müsli sau Grande pentru cafea.
Aceste branduri nu sunt înca foarte cunoscute publicului român, însa încercam sa aducem în
special produse pentru alimente de baza (faina, zahar, orez, bauturi, lactate, mezeluri), dar si
produse non-food.
Comercializarea marcilor proprii ofera comerciantului libertatea în ceea ce priveste strategia
de pret, însa aduce cu sine si responsabilitatea directa pentru calitatea produsului, acesta
purtând "semnatura" Kaufland.
a) Mediul demografic
Mediul demografic este reprezentat de populaţie şi structurile sale, persoanele ce fac
parte din zona de activitate a firmei. Prin analiza modelelor şi trend-urilor în structura
populaţiei este posibilă anticiparea comportării consumatorilor de pe o anumită piaţă, în
măsura în care numărul mare de nevoi şi dorinţe ale acestora sunt exprimate de trăsături
demografice precum: vârsta, sexul, starea civilă, ocupaţia.
Obiceiuri şi comportamente de achiziţie a bunurilor de larg consum. Trei din patru
persoane care obişnuiesc să facă cumpărăturile în gospodărie achiziţionează doar strictul
necesar de produse – atât cât să acopere nevoile curente. Acest lucru este valabil atât pentru
produsele alimentare (75.8%), cât şi pentru cele nealimentare -întreţinerea casei, cosmetice,
igiena personală (76.1%).
Ponderea magazinelor în preferinţele
O analiză a structurii după venituri şi educaţie, conduce la ideea că acest mod de
consumatorilor
achiziţie este specific mai degrabă categoriilor de persoane cu venituri mici şi educaţie mai
Mag.alim
redusă. Pe masură ce creşte nivelul de educaţie sauPieţe
nivelul de venit personal, se observă o
Supermarket
Chioşcuri
En-gros
Cash&carry
Mag.univ.
7
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
b)Mediul economic
Cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenţează capacitatea întreprinderii
de a concura în domeniul său de activitate, dar şi posibilitatea şi disponibilitatea
consumatorilor de a cumpăra diverse bunuri şi servicii.
Creşterea preţurilor rezultă atât din majorarea produselor nealimentare, cât şi a
serviciilor oferite populaţiei. Această creştere nu trebuie considerată îngrijorătoare pentru că
în stabilirea preţurilor un rol important îl are inflaţia şi devalorizarea monedei. O
caracteristică la fel de importantă în analiza mediului economic este reprezentată de structura
cheltuielilor de consum pe categorii de produse. Modul în care populaţia îşi distribuie şi alocă
veniturile deţine un un rol important în analiza propriilor produse şi previzionarea cererii
pentru acestea. Tendinţa populaţiei, este de a aloca resursele cele mai însemnate produselor
alimentare şi timpului liber, iar cu un procent destul de inferior, pentru îmbrăcăminte şi
băuturi alcoolice. În acest caz, firma urmează să acorde o importanţă deosebită segmentelor
de produse cele mai solicitate, dar şi produselor complementare, pentru petrecerea timpului
liber.
c) Mediul tehnologic
Această componentă a macromediului implică firma atât ca beneficiar, cât şi ca
furnizor, în principal, prin intermediul pieţei. Considerat, de regulă, factorul cu cel mai
puternic impact asupra activităţilor umane, cunoaşterea mediului tehnologic prezintă o
importanţă deosebită pentru firmă, deoarece creează modalităţi noi de satisfacere a nevoilor
consumatorilor, permite identificarea unei cereri latente, ajută la descoperirea unor noi
8
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
segmente de consumatori, modifică modelele cererii şi stilul de viaţă, poate modifica natura
concurenţei într-o industrie şi amplifică eficienţa activităţilor de marketing, utilizând tehnici
avansate.
d) Mediul natural
Resursele nu numai că nu mai sunt privite izolat de celelalte fenomene economice şi
sociale, ci au început să fie luate în considerare la dimensiunile lor reale şi integrate într-un
sistem împreună cu alte subsisteme, ca populaţia, investiţia de capital, poluarea, producţia de
alimente, calitatea vieţii, toate fiind privite în evoluţia lor pe termen lung şi în
intercondiţionarea lor reciprocă1.
Mediul natural deţine un rol din ce în ce mai important în perioada actuală în
proiectarea şi desfăşurarea activităţilor economice. Condiţiile naturale determină modul de
localizare, de distribuţie în spaţiu a activităţilor unităţii economice, influenţând în mod
nemijlocit obiectivul activităţii. Şi în cadrul mediului natural se înregistrează o serie de
tendinţe, puse în evidenţă prin criza materiilor prime, creşterea costului energiei şi implicaţiile
legate de influenţa reliefului, a climei.
e) Mediul cultural
Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, tradiţiile,
credinţele şi normele care guvernează statutul oamenilor în societate constituie mediul
cultural. Aceste elemente formează comportamentul de cumpărare şi consum, delimitează
segmentele de piaţă şi delimitează tipologiiile specifice ale cumpărătorilor. Mediul cultural
contribuie la exprimarea exigenţei unei anumite pieţe, condiţionând atât felul produselor şi
maniera distribuirii lor, cât şi conţinutul şi forma comunicaţiilor firmei cu piaţa, ale mesajelor
transmise.
Religia şi naţionalitatea constituie elemente importante în conturarea profilului
consumatorului, aspecte ce trebuie luate în considerare de către firmă. Obiceiurile de consum
şi personalitatea indivizilor este influenţată de tipul de religie, sărbătorile şi tradiţiile fiecărei
etnii.
Populaţia vizată de firmă este constituită, în general de români, iar religia cu cea mai mare
pondere este cea ortodoxă.
O altă caracteristică luată în considerare se referă la modul de gestionare a timpului
liber. Pe fondul general al creşterii duratei medii de viaţă, sporirea timpului liber cunoaşte o
dinamică tot mai accentuată în zonele dezvoltate economic. Astfel, populaţia vizată are
1
Nicolescu, O. - “Fundamentele managementului organizaţiei” Bucureşti, 2001, Ed. Tribuna economică, pag.60
9
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
f) Mediul politico-legislativ
Mediul politic este format de structurile sociale ale societăţii, forţele politice ce
acţionează şi de raporturile stabilite între acestea.
Mediul legislativ cuprinde ansamblul normelor juridice şi actelor normative care
reglementează desfăşurarea activităţilor comerciale ale întreprinderilor. Mediul juridic şi
instituţional cuprinde şi reglementările stabilite de organismele internaţionale abilitate.
Pornind de la premisa şi de la situaţia actuală, caracterizată printr-o gravă lipsă de
credibilitate pe plan internaţional, la care au contribuit instabilitatea legislativă, birocraţia şi
corupţia, Administraţia locală îşi propune ca obiectiv prioritar creşterea semnificativă a
volumului investiţiilor străine în Braşov, prin asigurarea unui climat investiţional de natură a
încuraja şi atrage investitorii străini.
Principalii furnizori
Furnizorii sunt o veriga importanta din sistemul global al firmei de furnizare a valorii
pentru client. Furnizorii sunt cei ce asigura resursele de care are nevoie firma pentru a-si
produce bunurile si serviciile. Problemele cu furnizorii pot sa afecteze grav activitatea de
marketing astfel incat, managerii de marketing trebuie sa supravegheze gradul de
disponibilitate al resurselor aprovizionate – situatiile de penurie sau de intarziere in livrare,
grevele si alte elemente negative pot sa diminueze vanzarile pe termen scurt iar pe termen
lung pot sa prejudicieze satisfactia clientului. Managerii de marketing trebuie sa tina sub
observatie si tendintele in materie de preturi ale resurselor principale de aprovizionare.
Cresterea costurilor la materiale oate obliga firma sa-si majoreze preturile ceea ce risca sa
afecteze volumul vanzarilor. In ziua de azi majoritatea marketerilor isi trateaza furnizoriia pe
parteneri in procesul de creare si furnizare a valorii pentru client.
Lucram cu distribuitori locali în special pe partea de produse lactate, carne, mezeluri si
produse de brutarie. Astfel, încercam sa ne mulam pe cerintele clientilor din diferitele zone
prin introducerea în sortiment a unor produse regionale. Totodata, în zonele din Ardeal am
introdus si conceptul bilingv roman-maghiar în panotajul magazinelor.
Clienţii
10
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
Concurentii
Concurentii sunt firmele care satisfac aceleasi nevoi ale clientului. Pentru a-si pregati o
strategie eficace de marketing, o firma trebuie sa-si studieze atat concurentii cat si clientii.
Firmele trebuie sa identifice strategiile, obiectivele,atuurile, slabiciunile si tiparele de reactie
ale concurentilor.
Un lider de piata detine cea mai mare cota din piata produsului respectiv. Pentru a-si
pastra pozitia dominanta, liderul cauta metode de extindere a cererii de pe piata totala,
incearca sa-si apere cota curenta de piata, si eventual incearca sa-si majoreze cota de piata.
11
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
Cota relativa de piata se imparte in cote inalte si cote scazute, iar firma trebuie sa-si apere in
permanenta pozitia curenta de atacurile rivalilor. De exemplu, Kaufland trebuie sa se fereasca
tot timpul de celelalte magazine care il inconjoara : Carrefour, Selgros, Metro, Bila, Plus.
Conceptia de marketing spune ca, pentru a se bucura de succes o firma trebuie sa furnizeze
valoare si satisfactie pentru client la un nivel superior celui asigurat de concurentii ei. Prin
urmare marketerii nu trebuie sa se rezume doar la a se adapta, pur si simplu, nevoilor
consumatorilorvizati. Ei trebuie sa si obtina avantaj concurential, pozitionandu-si elocvent
oferta in perceptia consumatorul, comparativ cu ofertele concurentilor.
Nu exista nici o strategie concurentiala de marketing care sa fie optima pentru toti concurentii.
Fiecare firma trebuie sa-si analizeze marimea si pozitia in ramura, prin comparatie cu cele ale
concurentilor. Firmele mari cu pozitii dominante intr-un sector, pot sa utilizeze anumite
strategii pe care firmele mai mici nu si le pot permite. Dar nui destul sa fii mare. Exista
strategii victorioase pentru firmele mari , dar exista si strategii perdante. Iar firmele mici pot
sa-si conceapa strategii care sa le asigure rate mai bune ale rentabilitatii decat cele pe care le
obtin firmele mari.
Cifra de afaceri insumata a celor cinci retele de hipermarketuri din Romania a fost anul trecut
12
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
de 1,2 miliarde euro, dublu fata de 2005, totalul investitiilor acestora fiind la finele lui 2006
de aproximativ 700 milioane de euro. In decembrie 2006, reteaua Kaufland avea cea mai mare
suprafata de vanzare, de 104.000 metri patrati, urmata de Real, cu 80.000, si de Carrefour, cu
61.000. Planurile Kaufland pe termen mediu prevad deschiderea a circa 50 de unitati, in
principal in orasele mici si mijlocii.
Anul trecut, compania a initiat un proiect in parteneriat cu Banca Europeana de Reconstructie
si Dezvoltare (BERD), care presupune investitii de 300 milioane de euro, pe termen lung, in
Romania. Kaufland a intrat pe piata romaneasca in 13 octombrie 2005, cand a deschis un
magazin in zona Bucur-Obor din Bucuresti. Reteaua Kaufland asigura in prezent 5.800 locuri
de munca in cele 30 de magazine pe care le opereaza. Pe plan international, retailerul german
are peste 800 de magazine, in Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croatia, Bulgaria si in
Romania. Grupul Lidl&Schwarz are peste 166.000 de angajati si a avut in 2005 o cifra de
afaceri de peste 44 miliarde euro.
Piata de comert cu bunuri de larg consum din Romania este estimata anul acesta la 40
miliarde euro, in crestere cu 17% fata de 2006, conform companiei de consultanta Deloitte
Romania. Comertul cu produse alimentare a atins anul trecut nivelul de 14,7 miliarde euro.
Potrivit jucatorilor din piata, 29% din vanzarile de bunuri alimentare din Romania au fost
facute anul trecut prin intermediul retelelor organizate de comert, iar pentru acest an
estimarile situeaza ponderea la 33%.
In cadrul acestui segment de comert, principalul canal de distributie au fost retelele
cash&carry, cu o pondere de 45,2% din vanzari, pe locul doi au fost hipermarketurile, cu
23,5%, iar pe trei, supermarketurile, cu 18,1%, potrivit unui studiu Planet Retail.
Procentajul vanzarilor prin lanturile de comert modern este inca mic, piata fiind dominata de
afacerile de familie, chioscuri, piete si tonete. Conform aceluiasi studiu, vanzarile realizate
prin lanturile de magazine ar putea depasi 50% din totalul vanzarilor din Romania in 2010. In
Polonia, unde ascensiunea super si hipermarketurilor a inceput mai devreme, 45% din
vanzarile de bunuri de larg consum se realizau prin astfel de retele inca din 2002.
13
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
14
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
Faptul cã se pot aproviziona din Olanda, Grecia, Turcia sau Italia, nu mai conteazã de fapt,
este doar o problemã de timp: marfa vine cu o zi sau douã mai târziu.
In general, un cumparator se poate aproviziona in trei moduri:
- direct de la sursa, frecvent si in cantitati mici, ceea ce implica costuri maxime de transport; -
dintr-un depozit amplasat in apropierea sursei de aprovizionare, ceea ce implica livrari in
depozit in loturi mici, dar transport la cumparator in cantitati mari, obtinandu-se pe aceasta
cale economii la cheltuielile cu transportul final;
- dintr-un depozit amplasat in apropierea cumparatorului, transportul de la furnizor la depozit
efectuandu-se la anumite intervale si in cantitati mari, iar livrarile de la depozit la comparator,
frecvent si in cantitati mici.
In situatiile in care sunt implicati mai multi cumparatori ai aceleiasi marfi, amenajarea unui
depozit in apropierea pietei de desfacere poate conduce la reducerea importanta a cheltuielilor
de transport.
Transportul mărfurilor reprezintă una dintre activitaţile esenţiale ale distributiei fizice,
considerată cea mai importantă componentă a mixului logistic, ea deţinand, de obicei, în ţarile
dezvoltate, aproape jumătate din costurile aferente tuturor activitatilor logistice.
Printre cele mai importante domenii decizionale vizand transportul mărfurilor pot fi
menţionate: alegerea modalitaţii de transport, alegerea rutelor de transport şi programarea
operativă a vehiculelor pentru transportul mărfurilor.
În expediarea mărfurilor către depozite, distribuitori şi clienti, firmele pot alege cinci
modalitaţi de transport: pe şosea, pe calea ferată, pe apă, pe calea aerului sau prin conducte.
Marketerii trebuie să se ocupe de deciziile privind modalităţile de trasport alese, deoarece sunt
lucruri care influenţează stabilirea preţurilor, performanţa în materie de livrare la timp şi
starea în care ajung mărfurile la destinaţie, iar toate acestea influenţează satisfacţia clientului.
Transportul produselor se face cu mijloace de transport acoperite, aerisite, uscate şi
igienizate.
Fiecare lot de livrare trebuie sa fie însoţit de documentele de certificare a calităţii, întocmite
conform dispoziţiilor legale în vigoare. Produsele sunt cărate în cutii de carton, înscripţionate
cu sigla producătorului.
15
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
16
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
1000 x 1200 mm. De asemenea, trebuie mentionat ca eficienta pachetizarii este de cateva ori
mai mare daca pachetele se formeaza la furnizorii de marfa si nu pe parcursul lantului de
transport. Furnizorii sunt deci aceia care trebuie sa dispuna de mijloacele tehnice necesare
impachetarii marfurilor.
Elementele pe care trebuie să le conţină CMR:
• numele şi adresa expeditorului;
• locul şi data întocmirii scrisorii de trăsură;
• numele şi adresa transportatorului;
• locul şi data primirii mărfii pentru transport;
• locul prevăzut pentru eliberarea mărfii;
• numele şi adresa destinatarului;
• denumirea mărfii, felul ambalajului, denumirea general cunoscută – pentru mărfurile
periculoase;
• numărul coletelor, marcajele;
• cantitatea;
• instrucţiuni privind formalităţile vamale;
• menţiunea că transportul este supus regimului stabilit prin CMR;
• termenul de efectuare;
• valoarea declarată a mărfii;
• instrucţiunile expeditorului cu privire la conservare şi manipulare;
• documentele privitoare la răspunderea transportatorului cu privire la răcirea mf
menţiunea expresă de interzicere a transbordării mărfii.
17
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
18
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
Calculatorul face această comandă în urma analizei vânzărilor pe fiecare produs în parte din
ultimele 3 luni şi estimează un stoc optim necesar pentru următoarea perioadă stabilită, de
regulă de 25 zile.
Pentru controlul stocurilor compania foloseşte metoda JIT, al cărei scop este
menţinerea cantităţii necesare de material în locul potrivit, la momentul potrivit, pentru a
realiza cantitatea potrivită de produse.
Principalele caracteristici ale acestei metode sunt următoarele:
- Relaţii strânse cu un număr mic de furnizori şi transportatori
- Utilizarea în comun a informaţiilor de către clienţi şi furnizori
- Frecvenţa mare a cumpărării şi transportului unor cantităţi mici, ceea ce conduce la niveluri
minime ale stocurilor
- Înlăturarea incertitudinii în canalul de aprovizionare/livrare, ori de câte ori este posibil
- Obiectivele privind calitatea înaltă.
Firma de asemenea îşi planifică sosirea mărfurilor la timp astfel încât să se reducă la
minim operaţiunile de manipulare şi stoc rămas.
19
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
Depozitul, în cel mai simplu sens al cuvântului, este un spaţiu de păstrare. Depozitul, în
literatura de specialitate, este definit ca un loc special destinat pentru adăpostirea mărfurilor în
condiţii optime.
Pentru pastrarea salatei, exista o incapere separata de 200 metri patrati, racita la o
temperatura de 2 - 4 grade Celsius, pentru a asigura prospetimea produselor. Si bananele au o
incapere separata de depozitare, de 200 metri patrati in care este asigurata o temperatura de 14
-16 grade Celsius.
Pentru deservirea depozitului, au fost realizate birouri si vestiare in suprafata totala de 200
metri patrati. In momentul de fata isi desfasoara activitatea in depozit si in cadrul birourilor
aproximativ 50 de persoane.
In etapa finala, depozitul va avea o suprafata totala de 52.000 metri patrati, echivalentul a
zece terenuri de fotbal, urmand a fi deservit de aproximativ 300 de angajati.
Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de procesele de
transport. Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se
desfasoara, de regula, in localitati diferite, situate la anumite distante unele de altele. In plus,
exista de regula un anumit interval de timp intre terminarea unui proces de productie si
inceputul altuia. O parte din acest timp este afectata transportului, iar cealalta este consumata
cu operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a documentelor de transport, incarcare –
descarcare, depozitare etc.
Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in spatiu. Ea
constituie o componenta importanta a distributiei marfurilor, iar necesitatea depozitarii si
durata acesteia sunt determinate de conditii naturale, considerate economice si alte
considerente.
20
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
Deşi există o comunicare între firmă şi clienţi, aceasta ar putea fi îmbunătăţită prin
implementarea unor noi soluţii.
Informatizarea lucrărilor de contabilitate constituie o activitate complexă, care
presupune îmbinarea strânsă a cunoaşterii economice de specialitate cu cele privind
programarea şi utilizarea calculatoarelor electronice
Iată câteva propuneri în vederea creşterii eficacităţii firmei:
• creşterea nivelului de pregătire profesională a utilizare a PC-urilor;
• reducerea la minim a înregistrărilor eronate a datelor, propagarea erorilor;
• mãrirea numãrului de şoferi pentru zonele unde au mai multe contacte
incheiate.
21
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
DIRECTOR
GENERAL
LOGISTICA
RETAIL: Kaufland a inceput constructia unui centru logistic in care investeste 40 de
milioane de euro
Avalansa investitiilor din retail are o noua „poteca“: centrele logistice pentru care se
cheltuiesc zeci si zeci de milioane de euro. Efort care are un tel clar: pretul mai mic al
produselor la raft, care-i totuna cu arma de baza in batalia contra competitiei.
Aproape toti marii retaileri par a se fi trezit din somn. Centrul logistic e la ordinea zilei in
planurile de dezvoltare a mai tuturor retelelor comerciale. Cine n-are deja se gandeste tot mai
serios ca un centru logistic i-ar fi de ajutor.
Dar ce este un centru logistic? Pentru un retailer, centrul logistic este, de fapt, o inima care
asigura „alimentarea“ magazinelor la timp, cu o cantitate exacta de marfa, de calitate
controlata. Reteaua de hypermarketuri Kaufland, detinuta de grupul german Schwartz, a ales o
alta strategie: isi face centrul logistic inainte chiar de a deschide primul magazin. Constructia
depozitului a inceput deja, iar investitia este evaluata la 40 de milioane de euro.
De fapt, logistica este elementul cheie in strategia de dezvoltare a retelei de magazine
Kaufland, germanii urmand sa aplice si in Romania, la fel ca in Cehia sau Polonia, un ritm
foarte rapid si agresiv de dezvoltare.
22
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
Kaufland are in acest moment in constructie mai multe magazine in Bucuresti si in tara,
planurile germanilor vizand deschiderea a 10 hipermarketuri pe an. Extinderea din Romania
are loc in paralel cu cea din Bulgaria, unde grupul german a demarat activitatile tot prin
constructia unui centru logistic in sudul tarii.
Apoi, un astfel de depozit gestioneaza stocurile de marfa de la toti furnizorii, centralizeaza si
coordoneaza intreaga logistica. Mai mult, la depozit sunt pregatite cantitatile exacte care apoi
sunt livrate catre fiecare magazin. Tot prin intermediul depozitului se reduce riscul
pierderilor. De exemplu, marfurile nevandute dintr-un magazin pot fi trimise catre un altul
apartinand aceleiasi retele.
Dar poate cel mai important avantaj este cel al pretului, pentru ca negocierea se face pentru
cantitati mari de marfuri, pentru care se pot face discounturi. „Preturile mai bune se regasesc
la raft“, explica Exel.
Livrarile spre magazinele se vor face numai cu flota proprie de camioane, care vor fi sigilate
pe timpul transportului, astfel incat incarcatura finala sa fie complet controlata. O alta functie
a depozitelor este aceea de a colecta si sorta deseurile (hartie, plastic, carton) rezultate de la
magazine. Ulterior, deseurile sunt presate si trimise la reciclare. Dar de ce a luat amploare
tocmai acum moda centrelor logistice?
Fenomenul este direct legat de explozia investitiilor in retail. Mai precis, daca retaileri par a-si
fi finalizat planurile de expansiune, altii sunt in plina dezvoltare sau abia isi iau elan.
Deci loc de dezvoltare este suficient. Iar comertul modern cere si „unelte“ moderne. „La
moda“, acum, sunt centrele logistice.
CONCLUZII
23
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
24
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
25
Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.
BIBLIOGRAFIE
26