EXAMINARI

NEDISTRUCTIVE
STUDENT:STANCIU ANDRADA

Scurt istoric Metodele nedistructive de examinare au evoluat de-a lungul timpului ajungnd ca n prezent s fie standardizate peste 150. Dintre cele 150 de metode standardizate, doar cteva, 8 sau 10, sunt foarte rspndite. Din acest punct de vedere, este semnificativ faptul c n Romnia, de exemplu, certificrile de personal pentru activiti n domeniul examinrilor nedistructive se fac, conform CR 11 (prescripie ISCIR), pentru doar 6 metode: -pulberi magnetice (MT - magnetic testing); -lichide penetrante (PT - penetrant testing); -radiaii penetrante (RT - radiography testing); -ultrasunete (UT - ultrasounds testing); -cureni turbionari (ET - eddy curents testing); -etaneitate (LT - leak testing). Conform SNT-TC-1A ASNT (norma american) certificrile de personal pentru activiti n domeniul examinrilor nedistructive se fac pentru 8 metode i anume cele 6 de mai sus plus neutronografie (NG - neutronography) i analiza emisiei acustice (AT- acoustic emission testing). Evoluia ncercrilor nedistructive Din cele mai vechi timpuri omul a verificat execuia unui obiect prin examinare atent cu ochiul liber sau, mai trziu, cu un instrument optic. n afara examinrilor optico-vizuale folosite i de omul primitiv, se consider c primele ncercri nedistructive au fost aplicate pentru detectarea fisurilor de suprafa ale inelor de cale ferat sau ale unor componente de tren. Prile suspecte erau unse sau introduse n ulei, dup care se curau i se acopereau cu o pudr. n locurile n care existau fisuri, pudra absorbea uleiul intrat n acestea i, pe suprafaa examinat, se ntindea o pat de ulei cu o mrime dependent de mrimea fisurii. Aceast metod a stat la baza dezvoltrii inspeciei, cunoscut astzi, sub denumirea de inspecie cu lichide penetrante. La scurt timp dup descoperirea radiaiei X (1895) de ctre fizicianul Wilhelm Conrad Roentgen s-a realizat prima radiografie industrial. Alte metode de examinare, bazate pe proprietile ultrasunetelor sau pe proprietile curenilor turbionari au fost create i aplicate n timpul celui deal doilea rzboi mondial. La nceput, aplicarea acestora viza doar detectarea defectelor, dup care a urmat etapa n care detectarea defectelor s-a asociat cu verificarea acceptabilitii acestora i luarea deciziei admis/respins. Prin anii 70 dou elemente au condus la schimbarea opiniei specialitilor privind inspecia calitii prin metode nedistructive: -dezvoltarea tehnicilor de detectare, care a permis semnalarea defectelor din ce n ce mai mici, ceea ce nsemna respingerea unui numr tot mai mare de produse n controlul automat; -apariia i extinderea rapid a disciplinei intitulate mecanica ruperii, care permitea predicia comportrii produselor cu defecte n exploatare. Prin instrumentele oferite de mecanica ruperii se putea estima momentul n care un produs cu defect se va rupe n funcie de forma i poziia defectului, solicitarea la care urma s fie supus obiectul i caracteristicile acestuia. Mecanica ruperii a

dezvoltat o serie de metode de estimare a modului de propagare a fisurilor sau a altor tipuri de defecte sub aciunea unor solicitri ciclice: solicitarea la oboseal. Cu ajutorul acestor instrumente a devenit posibil acceptarea unor structuri care conineau defecte, dac dimensiunile, forma i modul de evoluie a acestora erau cunoscute. Aceste elemente au stat la baza noii teorii de proiectare denumit "damage tolerant designs. Piesele care au defecte pot fi utilizate att timp ct se poate stabili c defectele respective nu se vor dezvolta n timpul utilizrii pn la o dimensiune critic, ce conduce la rupere sau distrugere. Pentru comunitatea specialitilor n ncercrile nedistructive s-a deschis o nou perspectiv privind acceptabilitatea defectelor. Simpla detectare - calitativ - a defectelor nu mai era suficient. A devenit necesar analiza cantitativ a defectelor, ceea ce nseamn: - obinerea de informaii referitoare la mrimea i forma defectelor; - informaiile cantitative constituie date de intrare n calculele de mecanica ruperii, pentru estimarea duratei de via a produsului. Analiza cantitativ a fost strict impus n domenii de vrf, cum ar fi cel militar i cel nuclear. n aceste domenii, s-au dezvoltat mai multe programe de cercetare pentru predicia duratei de via a produselor, ceea ce a condus la apariia unei noi discipline: Evaluarea nedistructiv care se refer, pe de o parte, la evaluarea calitii i, pe de alt parte, la estimarea comportamentului n exploatare i implicit a duratei de via. n figura 2 este prezentat comparativ evoluia principalelor metode de examinare nedistructiv. Evoluie i tendine actuale n dezvoltarea metodelor de examinare nedistructiv. Evoluia principalelor metode de examinare nedistructiv a fost strict determinat de dezvoltarea mijloacelor de investigare, dar i de exigenele impuse de domeniile de vrf ale tehnicii, cum ar fi: industria nuclear, industria aeronautic, ci ferate, electronic, tehnic militar i medical etc. Unele metode, considerate tradiionale, cum ar fi radiaiile penetrante, pulberile magnetice i lichidele penetrante au o evoluie lent, chiar uor descendent (radiaiile) n ceea ce privete aplicabilitatea, n timp ce alte metode cunosc n ultimele decenii o dezvoltare exploziv. n ansamblul acestor metodelor, termografierea cunoate o dezvoltare comparabil cu cea a ultrasunetelor i a curenilor turbionari. Pentru a evidenia doar particularitile principale, care contureaz domeniul specific de utilizare al metodelor termice i care justific dezvoltarea rapid a acestor metode precizm aici doar dou aspecte i anume faptul c termografia asigur examinarea de la distan mare i foarte mare a unor obiecte mari n timp foarte scurt. Evoluia examinrilor termografice Din 1965 ncepe fabricarea camerelor radiometrice pentru aplicaii civile. Producerea n serie de camere de detectare a radiaiei infraroii pentru a fi utilizate

n domeniul civil ncepe abia n 1965. Aceste prime camere, bazate pe tuburi bolometrice sau piroelectrice, au fost produse de firmele AGA (AGEMA) - Suedia i Inframetrics - SUA. Dup o perioad relativ scurt de cercetri i experimente, o dat cu dezvoltarea rapid a industriei electronice, au aprut detectoarele multielement. Acestea au intrat pe pia, fr a se extinde imediat, ncepnd cu anul 1974. La sfritul lui 1970 au aprut camere perfecionate care integreaz sisteme de compensare a abaterilor. n 1975 se construiesc camere cu baleiaj optico-mecanic care prezint o precizie bun de msurare (n cazul corpurilor negre) i o bun uniformitate de rspuns a imaginii termice. O mbuntire remarcabil a performanelor camerelor folosite n termografie se datoreaz evoluiei microelectronicii, care a condus la o micorare substanial a greutii i volumului. Realizarea calculatoarelor performante a permis prelucrarea tot mai rapid i mai uoar a fluxului relativ mare de informaii furnizate de camere. n evoluia echipamentelor moderne, utilizate n termografie, au existat trei evenimente importante care trebuie menionate deoarece au condus la salturi calitative impresionante. I. nlocuirea parial a sistemului de rcire cu azot lichid (1986). n anul 1986 s-a construit prima camer al crei detector era rcit cu un modul termoelectric (efect Peltier). Acest moment este considerat unul de cotitur pentru c a facilitat construcia camerelor portabile. Ulterior a aprut microcompresorul cu ciclu Stirling, mai eficient dect cel bazat pe efectul Peltier. Totui, folosirea azotului lichid rmne i acum un mijloc de rcire simplu i necostisitor mai ales pentru aplicaii de laborator sau n instalaii speciale, care necesit o mare fiabilitate, cum ar fi pe satelit. Folosind efectul Peltier se ajunge doar la o temperatur de -70 C, iar utilizarea azotului lichid sau a microcompresorului cu ciclu Stirling conduce la obinerea unei temperaturi de -197 C.

Primele ncercri de sudare cu arc electric sub ap dateaz din anul 1802 cnd Sir Humprey Davy a artat c un arc electric imersat n ap continu s funcioneze. n anul 1898, ali cercettori au demonstrat posibilitile de prelucrare a materialelor metalice sub ap, utiliznd electrozi din srm, ns rezultatele obinute au fost mediocre. n anul 1907 suedezul Kjellberg breveteaz electrodul de sudur cu nveli, asigurnd ridicarea calitii mbinrilor sudate. n anul 1917, Amiralitatea Britanic a ntreprins unele cercetri i a demonstrat c se poate depune metal sub ap. Aceste ncercri de sudur au fost efectuate n scopul de a repara, mai rapid, bastimente i nave de rzboi avariate. Dup aceast dat, s-au efectuat cercetri susinute privind sudarea subacvatic n mai multe ri ca S.U.A., Germania, Anglia, Frana, fosta U.R.S.S. i Japonia.

n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, au fost folosii pentru prima dat electrozi nvelii i protejai cu un strat de lac. Dup cel de-al doilea rzboi mondial, cercetrile iau amploare ca urmare a necesitii reparrii i scoaterii la suprafa a navelor avariate sau scufundate n timpul rzboiului. n anul 1946 Van der Wiligen utilizeaz electrozi nvelii, acoperii cu diverse substane hidroprotectoare. n anii 60, ca urmare a dezvoltrii industriei de foraj marin offshore, crete semnificativ interesul acordat sudrii subacvatice n mediu umed, precum i apariiei i dezvoltrii unor publicaii de specialitate. n anul 1970, a fost realizat prima intervenie de sudare subacvatic n mediu umed, n ap dulce, pe construcia metalic a unui doc, de ctre firma Chicago Bridge & Iron Co.din S.U.A., n anul 1971 s-a efectuat prima reparaie la o structur marin offshore utilizndu-se procedeul de sudare n mediu umed. Dup anii 70, industria i firmele specializate pe plan mondial n lucrri tehnice sub ap, au nceput, n mod constant, s utilizeze procedeul de sudare n mediu umed.

n Romnia, la Institutul de Sudur i ncercri de Materiale din Timioara s-au efectuat numeroase cercetri asupra diverselor procedee de sudur att la suprafa, ct i sub ap, i s-au realizat mai multe echipamente specifice. n cadrul Universitii Dunrea de Jos din Galai s-au pus la punct diferite instalaii complexe, cum ar fi instalaie de sudur subacvatic cu uscare local i simulatorul de sudare subacvatic hiperbar etc.

Controlul mbinrilor sudate sub ap

Controlul mbinrilor sudate sub ap reprezint o etap necesar dup efectuarea sudurii subacvatice. La sudarea subacvatic principala metod este controlul nedistructiv (N.D.T.). Metodele de control nedistructiv sunt:

radiaii penetrante cu raze X sau gamma ultrasunete care se face cu ajutorul aparatelor de examinare cu ultrasunete.

Daca piesa sudata subacvatic poate fi scoasa si uscata se mai pot efextua:

lichide penetrante care const n aplicarea unui lichid capilar activ penetrant pe suprafaa de examinat, ndeprtarea penetrantului rmas n afara discontinuitilor i aplicarea unui material absorbant, ce absoarbe penetrantul aflat n discontinuiti punnd astfel n eviden, prin contrast, defectele existente; aceast metod se aplic pentru depistarea defectelor de suprafa. Particule magnetice consta in magnetizarea piesei de examinat si aplicarea unor particule magnetice ce se vor depune in zonele de scapari ale campului magnetic

nainte de aceste operaii, se efectueaz o curire a locului pn la luciul metalic folosind diverse unelte subacvatice speciale acionate pneumatic sau hidraulic. Clasele de calitate ale mbinrilor sudate, pe baza metodelor de control nedistructiv sunt urmtoarele:

clasa I, cu defecte interioare ce se determin cu radiaii, cele exterioare vizual, cu lichide penetrante i cu pulberi magnetice; se admite controlul n proporie de 50% pentru detectarea defectelor interioare i de 100% pentru detectarea defectelor exterioare; clasa a II-a la care se admite controlul interior de 25% i cel exterior de 100%; clasa a III-a la care se admite controlul interior de 10% i cel exterior de 100%; clasa a IV-a la care nu se face controlul interior, iar cel exterior trebuie s fie de 100%. METODA-PULBERI MAGNETICI Magnetoscopia este indicata pentru cercetarea defectelor de suprafata si din vecinatatea acesteia: fisuri, cute, incluziuni nemetalice, exfolieri de material, etc. Dimensiunile minime ale defectului care poate fi evidentiat depind mai ales de distanta la care se afla fata de suprafata, dar limita de detectare este mai buna fata de metoda cu lichide penetrante. Tehnica exploateaza o caracteristica speciala a aliajelor feroase: feromagnetismul, si anume capacitatea de a concentra campul pentru a evidentia anomaliile liniilor de flux ale campului magnetic in vecinatatea unui defect de suprafata. Aplicabilitate: pe toate materialele feromagnetice (fonta, otel, nichel, cobalt, etc.). Produse controlate: laminate, forjate, topite, turnate, sudate, tuburi, prelucrate, etc. Avantaje: - sensibilitate atat la defecte de suprafata cat si la cele din vecinatatea acesteia - este aplicabila si pe suprafete cu straturi de acoperire, nefiind necesara curatirea produselor supuse controlului - prezinta o accesibilitate buna, fiind utilizata mult in industria petrochimica, automobilistica si aeronautica - aparatura necesara controlului este portabila, iar indicatiile se dau la fata locului - piesele supuse examinarii nu trebuie degresate (particulele magnetice florescente avand ca mediu de umezire o solutie uleioasa) Dezavantaje: - posibilitatea aplicarii doar pe materiale feromagnetice si pentru a evidentia defectele de suprafata si din imediata apropiere a acesteia - geometria si dimensiunile obiectului pot impune limite in utilizarea unor tehnici de examinare - orientarea campului magnetic fata de directia discontinuitatilor este un factor critic - demagnetizarea, in cazul in care este necesara, poate fi dificila, fiind cerute valori de magnetism rezidu foarte scazute

Defectele materialelor metalice. Generalitati

Procesul tehnologic de elaborare a materialelor metalice este complex, in desfasurareaacestuia intervenind o serie de factori care favorizeaza mai mult sau mai putin prezenta discontinuitatilor in material. In functie de marimea, numarul si locul unde se gasesc situate, aceste discontinuitati intra, in unele cazuri, in categoria defectelor admise, iar in altele constituie defecteneadmise pentru produsul finit pentru care a fost elaborat materialul metalic respectiv. Este cunoscut faptul ca prezenta discontinuitatilor in materialele metalice influenteaza proprietatile mecanice ale acestora. Prezenta discontinuitatilor, este datorata: - procesului de elaborare a materialului (turnare); - procesului de fabricatie a pieselor (forjare, laminare, sudura, tratament termic etc.); - functionarii, ca urmare a solicitarilor complexe la care este supus materialul. Examinarea vizuala a materialului metalic pe diverse faze ale procesului tehnologic,evidentiaza discontinuitatile suprafetei exterioare, in cazul in care acestea au o anumita marime. Pentru a pune in evidenta insa, discontinuitatile din interiorul materialului metalic, acesta este supus(un lot de piese) prin sondaj, la incercari distructive, rezultatul acestor incercari permit nd tragereaunor concluzii cu privire la calitatea unui intreg lot de piese. Discontinuitatile in structura materialelor metalice din care sunt confectionate piesele, pot fipuse in evidenta si prin incercari nedistructive. Una din metodele de testare nedistructiva amaterialelor metalice, curent utilizata in practica este metoda ultrasonica. Utilizarea cu succes ametodelor ultrasonice in evidentierea discontinuitatilor in structurile metalice ale pieselor esteconditionata de cunoasterea provenientei, a formei sau a orientarii probabile a discontinuitatilor. Principiul de baza al aplicatiei Efectuarea unui control nedistructiv cu ultrasunete, consta in principiu, in transmiterea unorvibratii (unde) ultrasonice, produse de un generator de unde. In vederearealizarii unui control nedistructiv eficient, este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii: - controlul cu ultrasunete al materialului, prevazut in documentatia tehnica, sa fie intr-adevarmetoda de investigare adecvata pentru determinarea anumitor defecte de material; - echipamentele ultrasonice utilizate sa corespunda din punct de vedere tehnic si sa dispuna deaccesorii potrivite domeniului de lucru; - operatorul sa posede cunostintele teoretice si practice necesare prelucrarii informatiilorvizualizate. De asemenea, despre materialul piesei examinate este important sa se cunoasca: - daca se preteaza la examinarea cu ultrasunete; - modul de propagare a fascicolului ultrasonic in piesa; - natura defectelor presupuse, care urmeaza a fi puse in evidenta cu ajutorul ultrasunetelor. Generator denude Piesa Receptor Semnal vizualizat PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version http://www.fineprint.com 3. Tendinte actuale in productia de echipamente utilizate pentru testarea ultrasonica a materialelor Echipamente ale firmelor de specialitate din intreaga lume sunt astazi folosite pe

scara larga pentru testarea calitatii si sigurantei produselor: - detectoare ultrasonice universale pentru defecte, cu folosire in regim mobil sau stationar; - instrumente de masura pentru detectarea ultrasonica a grosimilor materialelor si testarea duritatii acestora, put nd fi utilizate si pe santiere, in regim mobil;

METODA CU RADIATII X
In defectoscopia nedistructiva cu radiatii penetrante, foarte mult sunt folosite radiatiile X produse cu ajutorul unor instalatii anume destinate acestui scop. Principalul element al oricarei surse de radiatii X, inclusiv la cele folosite in medicina sau in alte domenii, il constituie tubul de raze X denumit si tub Coolidge . In cele ce urmeaza vor fi facute unele precizari privind constructia si principiile de functionare ale surselor de radiatii X, cu referiri mai ample asupra tubului Coolidge. Filamentul (catodul tubului)- se confectioneaza de regula din tungsten si emite electroni cand este adus la o temperatura ridicata. Cantitatea de electroni emisi si, implicit, intensitatea radiatiei sunt dependente de temperatura filamentului. Incalzirea filamentului se face de obicei la o tensiune de 6-15 V si un curent de 35A. Interesul, in radiografie, este acela de a avea o definitie cat mai buna, adica o pata focala cat mai mica (ideal-punctiforma). In acest scop filamentul este asezat in centrul unei piese concentratoare realizata din molibden, careia i se aplica potentialul electric al filamentului si care actioneaza ca o lentila alectrostatica de convergenta a fascicolului de electroni ca acestia sa atinga tinta de la anod.

METODA CU ULTRASUNETE
Examinri nedistructive cu ultrasunete Principii de baz Examinarea cu ultrasunete foloseste energia sunetelor de frecvene nalte pentru examinarea si efectuarea msuratorilor. Examinarea cu ultrasunetele poate fi folosit pentru: detectarea/examinarea defectelor, msurri, caracterizarea materialelor etc. Pentru a prezenta cum se realizeaz testul, este ilustrat o examinare impuls/ecou: O inspecie obinuit cu ultrasunete se realizeaz cu aparatur cum ar fi: impuls/receptor, traductor i ecran. Aparatul impuls/receptor este un aparat electronic care poate produce pulsuri electrice de voltaj mare. Condus de generatorul de impulsuri, traductorul genereaz energie ultrasonic de frecven nalt. Energia sunetului este introdus i propagat n material n form de unde. Cnd apare o discontinuitate (cum ar fi o defeciune) n drumul undelor, o parte din energie se va reflecta napoi din suprafaa defect. Semnalul de und reflectat este transformat n semnal electric de ctre traductor i este afiat pe ecran. n examinarea prezentat anterior, puterea semnalului reflectat este prezentat n funcie de timpul de cnd semnalul a fost generat i pn a fost recepionat ecoul datorat defectului. Timpul drumului efectuat de semnal poate fi legat cu distana parcurs de acesta. Cu ajutorul semnalului se pot obine informaii referitoare la locul reflexiei, mrimea, orientarea etc.

Examinrile cu ultrasunete reprezint o metod foarte util i vast in controlul nedistructiv. Cteva avantaje a examinrii cu ultrasunete sunt: - este sensibil la discontinuitile suprafeelor - adncimea la care se face studiul pentru detectarea defeciunilor sau msurtorilor este superioar altor metode de control nedistructiv - este nevoie de acces doar la o parte a materialului atunci cand se folosete tehnica impuls/ecou - are o acuratee foarte mare n determinarea poziiei de reflectare i estimarea marimii i formei defeciunii - necesit pregtiri minime nainte de examinare - echipamentele electronice asigur rezultate exacte - pot fi reprezentate imagini detaliate - mai are i alte utilizri cum ar fi msurarea grosimii La fel ca toate metodele de examinare nedistructiv i examinarea cu ultrasunete are unele limite: - suprafaa trebuie s fie accesibil s transmit unde - pregatirea personalului este mult mai scump fa de alte examinri - n mod normal necesit un mediu cupl pentru a se realize transferal energiei sunetului n material - materialele care sunt dure, cu forme iregulate, foarte mici neomogene sunt greu de examinat. - defectele liniare orientate paralel cu raza sunetului pot trece nedetectate - sunt necesare nite referine pentru calibrarea echipamentelor i caracterizarea defectelor Istoria ultrasunetelor nainte de al doilea rzboi mondial, tehnica trimiterii undelor de sunete prin ap i studierea ecoului pentru a caracteriza obiecte cufundate, au fost nceputul pentru aplicarea ultrasunetelor n diagnosticul medical. n 1929 i 1935 Sokolov a studiat utilizarea undelor ultrasonice pentru detectarea metalelor. Mulhauser n 1931 a patentat utilizarea undelor ultrasonice, folosind dou traductoare pentru detectarea defectelor n solide. Firestone (1940) i Simons (1945) au dezvoltat examinarea ultrasonic cu impulsuri folosind tehnica impuls/ecou. La scurt timp dup terminarea celui de-al doilea razboi mondial, cercettori din Japonia au nceput cercetarea capabilitii diagnosticrii medicale cu ultrasunete. Cercetrile japonezilor au fost cunoscute n America i Europa nainte de 1950. Cercettorii au prezentat comunitii medicale internaionale descoperirile lor n utilizarea ultrasunetelor pentru detectarea pietrelor la fiere. Japonia a fost de altfel prima ar care a aplicat ultrasunetele Doppler, o aplicaie a ultrasunetelor care detecteaz obiectele care se mic cum ar fi sngele curgnd prin inim pentru investigaii cardiovasculare.

n Statele Unite, cercetatorii au realizat mari progrese, utiliznd ultrasunetele pentru a detecta potenialul cancer i pentru a vizualiza tumori n esuturi. Introducerea ultrasunetelor Doppler color a ajutat la indicarea cu ajutorul diferitelor culori a vitezei sngelui i direcia de curgere a acestuia. 1. Metode nedistructive de control - Cu lichid penetrant - Cu ultrasunete Defectoscopia cu ultrasunete Palpatoare in defectoscopia ultrasonica se folosesc ultrasunetele de intensitati mici si de frecvente ridicate. De aceea se utilizeaza in exclusivitate undele produse pe cale piezoelectrica. Se foloseste cuartul sub forma de placute taiate dupa anumite plane cristalografice dintr-un monocristal sau dintre materialele feroelastice policristaline se folosesc ceramicile din titan de bariu. Placutele de curatat sau de BaTio3 sunt introduse in dispozitive speciale numite palpatoare care, puse in contact cu suprafata piesei respectivetransmit fascicolul ultrasonic in interorul ei. Metode si tehnici de defectoscopie ultrasonica Metode de control nedistructiv cu ultrasunete pot fi clasificate dupa sisemul de unde folosite precum si dupa modul de examinare a defectelor, dupa care se diferentiaza si aparatele folosite. Metode de examinare cu impuls transmis Utilizeaza doua palpatoare: unul emitator E si altul receptor R plasate unul pe o suprafata iar celalalt pe suprafata opusa ca in figurile urmatoare: Daca in calea impulsului apare un defect D aceasta va crea o zona de umbra in spatele lui, lucru semnalat imediat pe ecranul osciloscopului. Metoda permite identificare de fectului si marimea proectiei lui pe un plan perpendicular pe directia de transmitere impulsului darn u da indicatii cu privinta la pozitia defectului. Aceasta metoda foloseste la examinarea placilor, tablolor si benzilor cu grosimi pana la 200500mm. Metode de examinare cu impuls reflectat Are la baza identificarea defectelor prin diferentierea dupa timpul parcurs al impulsului ultrasonic refelectat de defect si de suprafata exterioara ale piesei; se foloseste un singur palpator emitator-receptor. Trenul de unde emis parcurge piesa si se reflecta fie catre eventualele defecte fie pe peretele opus revenind catre palpator care le receptioneaza si le transmite pe ecranul oscilatorului. Pe ecranul oscilatorului apare o succesiune de impulsuri indicand semnalul de intrare I semnalele de fund F si intre ele semnala de defect D1 si D2 Unele examinari nedistructive sunt componente ale activitatii noastre zilnice, utilizandu-se cel mai adesea automat, subconstient. Mirosul, vazul, pipaitul, gustul auzul sunt axaminari nedistructive pe care majoritatea fiintelor vii le folosesc fie ca solutie de supravietuire, fie ca sursa de

descoperire ambientala. De la stadiul de simt pana la stadiul de metoda de investigare, omenirea a parcurs o cale indelungata. Dupa revolutia agricola au aparut progrese majore in domeniul tehnologiei cum ar fi topirea metalelor si utilizarea rotii atat pentru transport, cat si pentru olarit. Probabil ca primele metode nedistructive primare au fost cele bazate pe simturi si odata cu dezvoltarea mestesugurilor si a comertului o proba introdusa a fost cea de verificare a etanseitatii burdufurilor si a vaselor cu apa. Cererea pietei si necesitatea formarii profesionale la nivel europen au reprezentat motive esentiale pentru dobandirea de cunostinte din domeniul controlului nedistructiv cu radiatii gamma (X). n ultimele decenii piata mondial nregistreaz o crestere a diversificrii produselor destinate att aplicatiilor industriale ct si cele de cercetare. Simultan cu diversificarea produselor , o tendint a pietei mondiale este reprezentat de cresterea performanelor tehnice ale produselor colaborate cu reducerea pretului de cost. O alt tendint a pietei mondiale este aceea de conservare a mediului ambiant, o component important a acestui deziderat fiind reducerea consumului de materii prime.