MCNAUGH.

WPD
Dovezi
Profesorul Park
RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE AUZULUI McNAUGHTON
pp. 384-388, Ediția a XI-a
(cu amabilitatea profesorului John J. Cound, Universitatea din Minnesota)

76. Nu
77. da Discutabil. Susținătorul ar putea argumenta în mod rezonabil că efectul declarației
asupra lui D face mai puțin probabil ca D să se comporte agresiv. Dar probabil că
McNaughton a vrut să întrebe dacă era vorba de auzite dacă i se oferă fără limită pentru
a arăta că V a fost agresorul. Dacă se oferă fără limită să arate agresivitatea lui V
arătând că de fapt a atacat alți oameni, atunci este auzită pentru că a fost oferită pentru
adevărul său. Utilizarea sa ar trebui să se limiteze la arătarea efectului său asupra D și
chiar și atunci ar putea fi exclusă în conformitate cu Regula 403 din cauza pericolului de
utilizare abuzivă.
78. Nu
79. Nu* Argumentabil, dar afirmația „a fost prea rău” pare să susțină adevărul afirmației despre
căderea prin verandă și, dacă da, întreaga declarație se califică drept recunoașterea lui
D.
80. da rostire emoționată.
81. Nu
82. Da* Admiterea, dar amintirea anterioară a fost înregistrată sau este necesară o excepție
pentru înregistrarea afacerii/înregistrările publice pentru a obține transcrierea.
83. Da* (Răspuns la fel ca #79); plus mărturia anterioară plus ceva pentru a obține transcrierea -
rețineți că toate excepțiile sunt necesare; nu sunt alternative: „mărturia anterioară” este
necesară pentru a obține dovezi ale declarației lui D.)
84. da Impresie de simț prezent.
85. Nu
86. da Apoi starea psihică sau fizică existentă.
87. Nu** Apoi starea mentală existentă.
88. Nu*
Admitere. Rețineți că, în conformitate cu regulile federale, zborul în sine nu ar fi auzite,
dar declarația lui D că a fugit ar fi dacă D nu ar fi o parte (recunoaștere).
89. Nu***
90. Nu
91. Nu*
92. Nu* Admitere, în cazul în care ar putea interveni non-partid sau declararea stării mentale
existente (intenție).
94. Nu***
95. da
Conform regulilor federale, declarația este, probabil, acoperită de 803(4), dar o serie de
instanțe s-au refuzat să aplice 803(4) declarațiilor de la medic la pacient care oferă un
diagnostic (spre deosebire de declarațiile de la pacient la medic care descriu simptome și
cauză). Este important să poți interoga un medic cu privire la opinia ei.
96. da Dosar de afaceri. (Ar putea fi exclus ca nu este suficient de fiabil absent cruce
examinare (cf. Oates ), dar cred că acest lucru nu s-ar întâmpla.)
97. da Dosarul spitalului trebuie admis pentru a arăta declarația. Dacă este oferit împotriva lui
P (vezi #94), este o admitere. Dacă este oferit pentru P, se pare că avem o problemă
Johnson v. Lutz (de unde știe P?).

1
 98. Nu***
99. Nu
100. da
101. Nu* Admitere
102. Nu

103. Nu* Probabil admisibilă ca admitere prin tăcere (801d2B), în funcție de

circumstanțe.
104. da Amintirea trecută a fost înregistrată.
105. Nu Dacă este suficient autentificată fotografia ne spune numărul licenței. Nu mai este
auzite decât ar fi prelevat sânge cu o batistă și supus la teste. Mărturia de autentificare
este de primă mână, clar nu din auzite.
108. Nu Cel mai bine este tratat ca nepovesti, deși unele instanțe o fac. Din nou, dovezile s-ar
putea să nu
să fie admisibilă (la fel cum ar putea fi adevărat cu fotografia din #105), dar întrebarea
109. este una de autentificare și fundație.
110. Nu* Probabil o admitere.
111. Același răspuns. (Dacă este folosit, de exemplu, pentru a arăta că nu este marcat, nu ar fi auzite.)
112. Nu
Nu Un caz mai slab de bună-credință poate. Dar nu este vorba de auzite, chiar dacă ar fi
fi dublu auzite, dacă i se oferă să demonstreze că X a fost un hoț.
113.
115. da
116. Nu
117. da
da Afacerea înregistrată oficial pentru a intra în raportul W2; Declarația lui W1 folosită ca
acuzarea nu este din nou auzite.
118. da Apoi condiția fizică existentă.
119. Nu
120. da Dosar de afaceri. Rețineți că acest lucru dovedește valoarea vânzării; dacă demonstrează
valoarea este o chestiune de relevanță. Poate fi considerată o declarație împotriva
dobânzii dacă X nu este disponibil.
121. Nu* Admitere.
122. Nu
123. da Dacă este oferit împotriva pârâtului în această iterație, se poate argumenta că
rostirea este o admitere adoptivă. Cu toate acestea, inculpatul ar putea susține că motivul
tăcerii sale (
dacă a tăcut) a fost că pur și simplu nu știa starea fusului, nu că ar fi fost de acord
mecanicul. Sunt necesare mai multe fapte pentru a decide, dar probabil declarația nu a fost adoptată de către
pârât.
124. Nu* Admitere; notă afirmația lui P este folosită pentru a demonstra ceea ce afirmă; Declarația
lui D este
125. Nu* Onuastfel
atât de
de folosit;
mărturiedeclarația sa estenufolosită
aproape sigur pentru a să
ar fi suficientă arăta că revendicarea
rămână de la sine a fost făcută.
dovediți agenție. Dar dacă A este un agent al lui D, probabil că este autorizat să spună
acest lucru. În conformitate cu 801(d)(2)(C), sau dacă este necesar (D), declarația nu
este auzită. S-ar putea argumenta că ar trebui să tratăm acest tip de afirmație ca pe
auzite, dar luați în considerare: Să presupunem că avem alte dovezi că A este un agent,
dar este conflictual; vrei să excluzi ceea ce a afirmat A în cântărirea acestor dovezi?
Mult mai bine tratată ca o chestiune de suficiență.

* Admiterile nu sunt auzite conform regulilor federale.

2
 ** Nu ne pasă de adevărul afirmației. S-ar putea, totuși, susține că afirmația este echivalentă cu afirmația
„Cred că sunt Papa”. Dacă cineva adoptă această perspectivă, atunci declarația ar fi auzite, dar
admisibilă conform articolului 803(3).
*** Caz de tip Tatham . În mod clar, nu sunt auzite conform regulilor federale.