SP_1_IP_1

SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Istoria psihologiei 1

ESTE ADEVĂRAT SAU FALS?

1) Conceptul de „reflex” a fost prima dată definit de I.P.Pavlov.

A F

2) Distincţia „suflet” – „spirit” a fost definită pentru prima dată de Augustinus.

A F

3) Teoria afectelor la Spinoza este de factură naturalistă

A F

4) Definirea psihicului ca „dimensiune a materiei superior organizate, similară energiei”, aparţine

lui R.Descartes.
A F

5) Aristotel era convins şi a demonstrat faptul că „Sufletul este nemuritor”

A F

6) Prima concepţie asupra naturii, cauzelor şi formelor temperamentelor o avem de la Hipocrate:

interpretarea sa îmbracă dominanţa umorală.
A F

7) La Epicur, persistenţa senzaţiilor explică mecanismul memoriei.

A F

ALEGEŢI RĂSPUNSUL CORECT

1) În „Despre vieţile şi doctrinele filosofilor”, Diogene Laertios dedică cel mai amplu capitol lui :

1 Thales din Milet

2 Socrate
3 Platon
4 Epicur
5 Aristotel

2) Anul apariţiei primului tratat de Psihologie:

1 1879
2 1267
3 1524
4 1732

3) Care este contingenţa corectă:

 1 Platon: „Elanul creativ este o înzestrare divină a omului”
2 Socrate: „Scopul vieţii este a cunoaşte, şi anume a cunoaşte virtutea”
3 Aristotel: „Sufletul şi corpul se află într-o relaţie funcţională de tip ochi – vedere”
4 Roger Bacon (1210 – 1294): patru „idoli”, deformări generatoare de erori.

4) Distincţia „conştiinţa obiectului” şi „conştiinţa de sine” a fost o problemă epistemologică

formulată pentru prima dată la:

1 Freud
2 Filosofia indiană (Vedanta, Mimansa, Budhism)
3 În „Raţionamente critice”, de Van-Ciun (17 – 97)
4 În papirusul egiptean „Memorialul teologiei memfiste” (sf.mileniului IV)
5 Sofiştii greci

5) Concilierea lui Platon cu Aristotel şi Biblia a însemnat pentru Psihologie o investire a omului cu
responsabilitatea actului de voinţă. Cine a realizat această remarcabilă interpretare valabilă şi în
Psihologia actuală?

1 Thomas d’Aquino
2 Augustinus
3 R.Bacon
4 R.Descartes
5 Enciclopediştii francezi

6) În privinţa localizării organice a psihicului, R.Descartes indică:

1 inima
2 creierul
3 epifiza
4 sistemul reflex

7) Trecerea de la gândirea scolastică la metoda ştiinţifică înseamnă pentru Psihologie:

a) Accentul pe metoda introspectivă
b) Demonstraţia logică, operarea cu concepte şi idei generale
c) Metoda experimentală şi formularea legilor generale
d) Demersul generativ: identificarea de unităţi elementare, legi cauzale ale genezei,
alcătuirii şi funcţionării sistemelor complexe
e) Învingerea „deformărilor generatoare de erori” ale celor patru genuri de idoli
(Fr.Bacon)

1 a+b+c
2 b+d+e
3 c+d+e

8) Celebrul tratat al lui Descartes „Discurs despre metodă” reprezintă o împotrivire faţă de
cunoştinţele dogmatice, promovând îndoiala ca negare şi izvor al certitudinii. Anul apariţiei
acestui remarcabil tratat este:

1 1629
2 1637
3 1632
4 1641
 9) Ideea de „om natural”, cel mai solid argument pentru libertatea persoanei, potenţial ce se
dezvoltă prin lărgirea şi aprofundarea cunoaşterii, a fost enunţată şi argumentată de:

1 Descartes
2 Epicur
3 Spinoza
4 Thomas d’Aquino
5 Francis Bacon

10) Hipocrate şi Galen, medici celebrii ai antichităţii, la o distanţă în timp de aproape 600 de ani
(primul e născut în 460 î.e.n., iar al doilea în 131 e.n.) au explicat temperamentul, cea mai
expresivă formă a psihicului, prin dominanţa umorilor. Care dintre ei a afirmat
cerebrocentrismul?

1 Hipocrat
2 Galen

11) „Accentul pe intuiţie” ca procedeu de lărgire a cunoaşterii raţionale a fost afirmat de:

1 Aristotel
2 Plotin
3 Augustinus
4 Descartes
5 Fr.Bacon

12) Cine operează distincţia dintre comportament şi cunoştinţe?

1 Platon
2 Thomas d’Aquino
3 R.Descartes
4 R.Bacon
5 B.Spinoza

13) Marcaţi atributele gândirii Psihologiei Orientale Antice:

a) condiţionarea sufletului
b) sufletul ca unică realitate divină
c) cheia universului
d) antropologie impregnată de cult
e) suflet universal

1 a+b+c
2 b+c+d
3 b+d+e

14) O primă viziune monistă a relaţiei organism – psihic o întâlnim la cel care a completat
categoriile „necesitate”, „legitate” şi „ordine” cu categoria „cauzalitate” şi a explicat unitatea
lumii prin „atomi în mişcare continuă”. Numele acestui filosof care a conceput educaţia ca factor
de progres pentru om si societate, este:

1 Aristotel
2 Pitagora
3 Socrate
 4 Democrit

15) Cine postulează o identitate între cunoaştere şi existenţă, luând ideile ca un real primordial:

1 Aristotel
2 Parmenide
3 Platon
4 Plotin

16) Citatul „Să construim teorii şi cauze în scopul de a reda semnificaţia faptelor observate” fără
însă „a pretinde faptelor să se conformeze teoriilor şi opiniilor noastre” aparţine lui:

1 Socrate
2 Platon
3 Protagoras
4 Aristotel
5 Democrit

17) Care din definiţiile aristotelice ale intelectului sunt corecte:

a) potenţial psihic de concepere şi gândire;
b) parte a sufletului;
c) operare în timp;
d) unitate a două componente, activă şi pasivă;
e) entitate nemuritoare.

1 a+b+c+d
2 a+c+d+e
3 b+c+d+e
4 a+c+d+e

18) „Intelectul activ” este caracterizat de Aristotel:

a) posedă cunoştinţe;
b) determină pe cel pasiv să treacă la acte;
c) face distincţie între Sine şi obiectul cunoaşterii;
d) se confundă cu corpul;
e) este independent de simţire şi nemuritor

1 a+b+c
2 b+c+d
3 b+d+e
4 a+d+e
5 b+c+e

19) Conceptul „simţului comun”, definit de Aristotel, ca o replică la ideea lui Democrit despre un al
şaselea simţ, are o seamă de atribute. Care sunt cele corecte din variantele următoare?
a) operaţie psihică de unire a senzaţiilor într-o percepţie;
b) operaţie de sinteză , simultană receptării, prin care omul se sctualizează ca
Subiect
c) o simţire deosebită
d) cugetare raţională
e) capacitate a Subiectului de a-şi reprezenta obiectele lumii inconjurătoare

1 a+b
 2 b+e
3 a+c+d
4 a+b+c+d+e

20) În orientarea spre medicină, Galen a avut drept model pe Aristotel. Care dintre cei patru
gânditori a abandonat cordiocentrismul în favoarea cerebrocentrismului?

1 Aristotel
2 Hipocrate
3 Galen
4 Epicur

21) La empiristul antic Epicur (n.341 î.e.n.), senzaţiile au o evidenţă de nezdruncinat, nici o forţă din
lume no poate dezminţii. Excepţie de la acest conţinut obiectiv face

1 văzul
2 mirosul
3 gustul
4 pipăitul
5 senzaţia vestibulară

22) În Psihologia lui Epicur, atributul esenţian al sufletului, „organ al corpului”, este:

1 senzaţia
2 raţiunea
3 opinia
4 scopul
5 acţiunea

23) Baza întregii vieţi spirituale este la Augustinus

1 raţiunea
2 memoria
3 voinţa sau libertatea
4 credinţa
5 potenţialul creativ

24) „Experienţa ca unică sursă a cunoştinţelor” este o teză generală a gândirii lui

1 R.Bacon
2 Fr.Bacon
3 B.Spinoza
4 J.Locke
5 D.Hume

25) „Reflexele creierului” a însemnat un important moment în definirea psihicului. Este o lucrare ce
a definit experienţa ca „motor al dezvoltării psihic” sau „întâlnire biologică cu realitatea”. Ea
aparţine lui:

1 R.Descartes
2 J.P.Pavlov
3 I.M.Secenov
4 B.F.Skinner
 26) În prodigioasa operă a lui J.P.Pavlov, cea mai importantă descoperire pentru psihologie se
dovedeşte a fi:

1 excitaţia şi inhibiţia ca procese nervoase superioare;

2 explicarea temperamentului;
3 reflexul condiţionat respondent;
4 reflexul de orientare;
5 mecanismul nevrozelor.

27) Cartea On problem solving, esenţială în relevarea concepţiei gestaltiste este opera lui:

1 M.Wertheimer
2 K.Duncker
3 K.Lewin
4 K.Koffka

COMPLETAŢI SPAŢIILE GOALE

1) În şcoala filosofică indiană Vedanta (apărută după Vede şi Upanişade şi promovând un idealism
obiectiv), Eu-l autentic, numit (A)..................... este o conştiinţă intuitivă a unităţii Subiect –
Obiect, identică cu baza lumii, conştiinţa cosmică infinită numită (B)........................

2) Definind trei afecte fundamentale, - dorinţa, satisfacţia – insatisfacţia şi pasiunea, Spinoza

identifică şi o bază generică a lor, „puterea sufletească, constând în (A).................. şi
(B)...................

3) Opera lui Aristotel „De anima” este remarcabilă prin afirmarea unităţii funcţiilor spirituale şi
vitale: sufletul este acea formă (calitate, însuşire) a substanţei (corpului) care îndeplineşte trei
funcţii vitale, - nutritivă, ........................ şi raţională.

4) Roger Bacon (1210 – 1294), profesor la Universitatea Oxford, a încercat să reformeze gândirea
ştiinţifică, opunând scolasticii observarea naturii. Renaşterea se impune prin caracterul laic al
gândirii şi recunoaşterea dreptului natural al omului la fericire şi raţiune nelimitată. Bacon
abordează operaţional această reformă: el defineşte deformările generatoare de erori ce ţin atât
de individ, cât şi de societate: idola tribus (superstiţii, magii etc.), idola specus (fixitatea
deprinderilor şi obiceiurilor), idola fori (expresiile verbale relative la presupusuri), idola
................ (prestigiul istoric al teoriilor).

5) Sintagma „organism care gândeşte” este înlocuită de Thomas d’Aquino (1227 – 1274) cu
„.................... care gândeşte”. Prin aceasta conştiinţa de sine a fost absolutizată, psihicul
deservea nu viaţa de relaţie cu lumea obiectivă, ci raportul cu divinitatea.

6) În Evul Mediu, doi gânditori provoacă semnificativ concepţia teologică: Thomas d’Aquino
(1227 – 1274) şi ................................ (1210 – 1294), cel care intenţionează să reformeze ştiinţa,
orientând-o spre observarea naturii. El demonstrează că imaginea senzorială nu „provine”, ci se
construieşte de câtre organul de simţ.
 7) La un interval de 12 secole, Augustinus şi Descartes abordează problema relaţiei suflet – corp.
Primul concepe sufletul ca o substanţă (A)........................., apropiată de esenţa divină. Viaţa este
efectul fuziunii dintre suflet şi corp, iar omul are atributul (B)...................., deci al libertăţii, bază
a vieţii spirituale.

8) În problema instrumentării cogniţiei, opoziţia Platon – Aristotel se exprimă ca

a) recunoaştere a forţei intuitive a psihicului de către Platon
b) aprecierea (A)................. şi (B).................. în studiul realului, de către Aristotel.

9) În „De anima”, Aristotel defineşte discernământul prin simţire şi ......................, ca principala

funcţie a psihicului. Termenul „discernământ” este înţeles azi ca „orientare în sarcină”.

10) Teza orfico – platoniciană a nemuririi sufletului este respinsă de Aristotel. Totuşi, o parte a
sufletului este considerată „demnă” şi nemuritoare, ............................. Această capacitate este
cea care determină intelectul pasiv să treacă la fapte.

11) La Epicur, dorinţele sunt de o diversitate controlabilă. O primă dihotomie este cea a dorinţelor
„naturale” şi (A) ...........................; cele naturale pot fi necesare (asigură fericire, sănătate şi
conservarea vieţii), dar şi (B) ....................... (care nu provoacă durere, putându-se renunţa la
ele).

12) Plotin (n. 205 e.n.), în cele 50 de tratate ale sale, tratează cunoaşterea Absolutului şi ajunge la
definirea extazului ca o cale lipsită de blocaje. Dacă la Aristotel „.....................” era un non-real,
la Plotin este criteriul existenţei plenare. În această viziune omul apare ca stăpân al tinmpului şi
centru al lumii.

13) În lucrarea „Marea restaurare”, în prima parte referitoare la „Demnitatea şi progresele ştiinţelor”,
Francis Bacon (1561 – 1626) face o clasificare a ştiinţelor pe criterii psihologice (cu referire la
cele trei facultăţi ale spiritului, memorie, imaginaţie şi raţiune): istoria, artele şi filosofia. Tot
aici avea şi o „inventică”, o sumă de procedee pentru crearea de produse noi, originale şi
valoroase: extinderea, ..................... şi inversarea experienţei.

14) În „Tratat despre pasiuni”, R.Descartes defineşte şase pasiuni primare: admiraţia, dragostea, ura,
dorinţa, bucuria şi ........................

15) În „Etica” lui Spinoza, bucuria ce ţine atât de suflet, cât şi de corp se numeşte .................... Când
este exagerată, aceasta poate fi bună sau rea. Morala este susţinută de cunoaşterea necesităţii şi
respectarea poruncilor raţiunii.

16) Denumiţi patru dimensiuni ale evoluţiei Psihologiei ca ştiinţă:

17) Numiţi prin câte un termen cele cinci principii de cauzalitate în Psihologia modernă

18) Termenul Psihologie apare pentru prima dată într-o lucrare de morală a lui Rudolf Goclenius în
anul ........., dar este cosacrat „Psychologia empirică” şi „Psychologia raţională” de Chr.Wolf,
apărute în deceniul al IV al secolului ........
19) „Istoria Psihologiei” şi-a căpătat o identitate proprie mai ales prin revista de profil „The Journal
of History of the Behavioral Sciences” şi asociaţia ştiinţifică „International Society for History
of Psychology”.
Anii apariţiei acestora au fost, respectiv ............. şi ..............

20) Când ne referim la conceptele psihologice vehiculate în Antichitatea Orientului Îndepărtat,

amintim de „Upanişade”, elaborări filosofice-etice de la cumpăna dintre mileniile II şi I î.e.n.;
într-una dintre acestea, „Vedanta”, se vorbeşte de conştiinţa cosmică („bază a lumii”), Brahman
şi de Eul autentic, Atman, definit ca ..................................................

21) Filosoful chinez Confucius (551 – 479) are o viziune psihologică în tratarea raportului înnăscut –
dobândit; primul cu funcţii psihice şi, în special cognitive, era înţeles ca o natură divină, cu
atributele bunătate, moralitate, frumuseţe. Care este cauza şi mecanismul evadării, alienării
acestuio fond al unităţii cu ordinea divină?

22) În gândirea Orientului Îndepărtat psihocogniţia, ştiinţa contactelor sau interacţiunilor organelor
de simţ cu lucrurile reale este o a treia arie de meditaţie psihologică, alături de psihofiziologie şi
etică. Nucleul central al concepţiei respective constă în definirea a trei forme generice de contact
Subiect – Obiect. Definiţi-le prin trei termeni.

23) Psihicul ca „esenţă şi principiu al vieţii” a fost baza ideaţiei psihologice a Greciei Antice. Ca
natură, interpretările au mers de la „materie subtilă” la „idee sau formă”. Denumiţi filosofii celor
două interpretări extreme.

24) Thales (624 – 547) promotorul şcolii „fizicienilor din Milet”, ce încerca explicarea lumii printr-
un element fundamental, imperisabil şi veşnic (apa, aerul, infinitul). În privinţa sufletului, Thales
îl asemăna cu forţa magnetică şi îl definea prin trei atribute: .........................., ........................,
.........................

25) Cel care a centrat gândirea filosofică pe problematica umană a experienţei, cogniţiei, moralei,
virtuţii morale şi raportului cu sine a fost Socrate (469 – 399). Aristotel apreciază că Socrate a
pus bazele ştiinţei şi aceasta prin discursurile ........ şi definiţia prin ............

26) Teza centrală a idealismului obiectiv: „ideile sunt zestre ereditară a spiritului, ele doar se
actualizează în procesul interacţiunii Subiectului cu lumea înconjurătoare”. Platon defineşte
conţinutul cunoaşterii prin trei categorii: concepte, opinii şi credinţe. Operaţional, cunoaşterea se
realizează pe patru căi:
a) ...................
b) .....................
c) ...................
d) ...................

27) Studiind „De anima” şi „Parva naturalia”, ne dăm seama că bazele ştiinţifice ale psihologiei au
început a fi elaborate într-o manieră funcţionalistă, definind psihicul ca entelehie (potenţă în act),
„formă”, calitate, proprietate a corpului, (entitate psihofizică, vie şi activă), Aristotel îi atribuie
trei funcţii necesare vieţii:
a) ........................
b) .......................
c) .......................
28) Interpretarea funcţionalistă a lui Aristotel este fundamentată şi consecventă. Foloseşte metafore
edificatoare: ochi – vedere, cerc – rotire, secure – tăiere; încă una este „bătrâneţeq ne vine nu
prin faptul că sufletul a suferit ceva, ci numai corpul purtător, ca în caz de ....................... sau
....................”

29) Trei teze conferă identitate originală sistemului teoretic al lui Epicur (n.341 î.e.n.):
1) originea senzorială a oricărei idei; materialitatea (atomică) a lumii; 3) raţiunea trăirii vieţii
este plăcerea (binele suprem). Sosit la Atena la un an după ce Aristotel o părăsise, peste 15 ani
(307 î.e.n.) a înfiinţat o şcoală de filosofie ce a căpătat repede prestanţă în raport cu cele care
funcţionau deja, Academia lui Platon şi Liceul lui Aristotel. Transformări sociale în sferele
relaţiilor şi forţelor de producţie au conferit importanţă unei teme noi de gândire: sensul vieţii.
Care sunt cele mai importante două valori care scapă omul de temeri relative la zei, moarte şi
durere? Ele sunt accesibile oricărui om, indiferent de statusul social, cultură sau gen: ................
şi ..................

30) Evident, afectivitatea în gândirea psihologică a lui Epicur reprezintă o temă centrală: etica sa,
bazată pe plăcere (lipsa suferinţei şi seninătatea sufletului) tratează funcţia plăcerii ca factor de
progres pentru sănătatea sufletească şi trupească. Se porneşte de la o taxonomie (clasificare) a
dorinţelor: naturale şi ...................; cele naturale sunt necesare (duc la sănătate şi fericire) şi
................... (nu provoacă durere atunci când sunt nesatisfăcute, deci pot fi ignorate).

31) Plotin (n.205 e.n.), originar din Sudul Egiptului, după o scurtă carieră militară, la vârsta de 19
ani edifică la Roma o faimoasă şcoală de filosofie axată pe operele stoicilor, epicurienilor, ale lui
Platon şi Aristotel. Principala preocupare a lui Plotin era calea cunoaşterii Absolutului (pentru
Aristotel era un non-real), evident, fără limitări şi blocaje: ...........................

32) Augustinus (n.354, Africa, într-o familie de europeni creştini) defineşte psihicul ca incorporal,
spiritual, de esenţă divină. Metodele sale de cunoaştere sunt introspecţia, memoria şi ...............,
proces uimitor prin vehicularea trecutului şi viitorului, dar şi prin facilitarea imaginaţiei.

33) Relaţia Organism – Obiect (definită de Aristotel) derivă în scolastică relaţia „Subiect – Obiect”.
Psihicul nu mai deservea viaţa de relaţie cu lumea obiectivă, ci cu divinitatea. Această mutaţie
este realizată de un filosof care a valorificat şi a redat creştinismului distincţia aristotelică suflet
– spirit. El este .........................

34) Epoca Renaşterii conferă omului valoare fundamentală, cu drept natural la fericire, capacitate de
raţiune nelimitată şi de făurar al propriei existenţe; omul apare ca un Subiect virtuos. Cine este
primul teoretician al noii ştiinţe şi care este principala sa operă în care defineşte patru clase de
erori?

35) În „Marea restaurare”, Fr.Bacon face o clasificare a ştiinţelor, axată pe criterii psihologice:
memorie, imaginaţie, raţiune, respectiv istoria, poezia şi celelalte arte, filosofia (inclusiv ştiinţele
naturii). În încercarea unei inventici, producerea noului valoros şi original, Fr.Bacon defineşte
trei procedee esenţiale: .................., ........................, ........................

36) Fr.Bacon (1561 – 1626), părintele reformei ştiinţelor, delimitează prin obiect Teologia de
Ştiinţă: teologia se ocupă de divinitate şi se bazează pe credinţă; ştiinţa are ca obiect Natura şi,
pentru cunoaşterea ei, apelează la ....................... şi ................................
37) Definiţi prin trei termeni raţionalismul modern definit de Descartes:
a) .........................; b) ............................; c) .........................

38) În dualismul cartezian, Subiectul este „substanţa spirituală pură”. El este într-o unitate perfectă
cu gândirea şi imaginaţia, ce-şi are instanţa de comandă în glanda pineală. În privinţa
funcţionării acestui sistem, Descartes este primul care introduce conceptul de ........................, ca
expresie a vieţii de relaţie, a interacţiunii organismului cu mediul.

39) Sufletul în conceptia lui Descartes este definit după un singur criteriu: conştientizarea
nemijlocită a manifestărilor sale (gândire, senzaţii, reprezentări, afecte). Astfel, Subiectul apare
ca „observator-manager” relativ la lumea interioară chemată să răspundă la solicitările vieţii.
Deci, obiectul practic, tehnic, concret al introspecţiei este .............................

40) La Spinoza, voinţa ca forţă autonomă dispare, ea confundându-se cu ..................... Cunoaşterea

cauzelor unor acţiuni ne dovedeşte caracterul voluntar al unei acţiuni.

41) În concepţia lui Spinoza, bucuria ce ţine simultan de suflet şi de corp se numeşte voluptate; ea
poate fi bună sau rea (dacă este exagerată). Controlul pasiunilor este posibil prin cunoaşterea
neesităţii şi prin onorarea poruncilor ........................

42) Teza centrală a gândirii umaniste a sec. al XVIII-lea a fost definirea psihicului ca atribut al
materiei .................................

43) Materialistul francez Diderot defineşte trei mijloace principale de cunoaştere: observaţia,
reflecţia şi .................., cea care verifică rezultatele primelor două.

44) „Orice fapt psihic este o senzaţie transformată” – este principala teză a lui Condillac. El respinge
atât metoda deductivă, cât şi conexionismul lui John Locke, ce reducea abstracţia şi judecata la
asociaţii. Toate fenomenele intelectului se dezvoltă dintr-o ..........................

45) Genul de asociere prin contiguitate „cauză – efect” este introdus de către ................., definind
drept unic obiect al cunoaşterii propria experienţă.

46) La Al.Bain, voinţa este o asociaţie între mişcările spontane şi ..................... sau
................................

47) Gândind la „ceea ce este mai util şi frumos”, Herbert Spencer (1820 – 1903) a elaborat o teorie
evoluţionistă; în „Principii de psihologie” defineşte obiectul Psihologiei ca dezvoltarea şi
transformarea conexiunilor dintre faptele externe şi interne. Deosebit de actuală este definirea
ideii ca unitate a cunoaşterii, constând din impresii şi ............... (senzaţiile stărilor interioare).

48) V.M.Bechterev (1857 – 1927), savant rus martir, umbrit de emfaza nobeliană a lui J.P.Pavlov
are meritul general recunoscut de a fi deschis calea studiului reflexului condiţionat ....................,
mult mai natural decât cel salivar, ajustat de intervenţia chirurgicală opresivă.

49) Contribuţia majoră pentru Psihologie a lui E.L.Thorndike (1874 – 1949) este legea
......................, rezultată din experimentele vizând eliminarea graduală a răspunsurilor greşite.
50) În viziunea reflexologică, axa de rotaţie a lumii vii pare să fie ......................... şi .........................

51) Originalitatea unanim recunoscută a lui B.F.Skinner este conceptul de comportament

..................., alternativă la cel respondent ce a fost studiat de la Descartes la Pavlov.

52) B.F.Skinner, psihologul care a creat un „spirit al timpului” (titlu de excelenţă pentru un
cercetător) a cutezat să definească şi obiectul Psihologiei: comportamentul, dar nu cel provocat
(respondent), ci cel ....................., prin care Subiectul operează asupra mediului în vederea unor
efecte utile.

53) S-ar putea spune că Ed.L.Thorndike (1874 – 1949) a schimbat unitatea elementară de analiză a
psihicului, stimul – răspuns, cu „problemă – rezolvare”; Subiectul s-a transformat, din sistem
reactiv în rezolvitor de probleme (având trecut, opţiuni, aşteptări, dorinţe). Care este principala
lege formulată de Thorndike pentru explicarea comportamentului?

54) Alte două legi formulate de Thorndike pe baza multiplelor sale experimente pe animale sunt:
a) legea ..................... şi b) legea .............................

55) Structuralismul a fost pregătit de Fr.Brentano (1838 – 1917), filosof austriac, preot catolic,
asiduu cercetător al operei lui Aristotel. El a înţeles şi definit pentru Psihologie conceptul de
„act”, demers al unui Subiect, instanţă cu nevoi, interese, intenţii, scopuri. Care sunt elementele
unui act?

56) În pofida convingerii antipsihologiste a lui Imm.Kant, W.Wundt a promovat o „ştiinţă a

experienţei”, ce poate fi supusă cercetării, respectiv măsurării. Programul de cercetări al lui
W.Wundt avea trei obiective:
- analiza proceselor conştiente ca elemente;
- relevarea conexiunilor acestor elemente;
- determinarea mecanismelor ......................... ale acestor conexiuni.

57) Funcţionalismul, o replică a structuralismului german, este promovat de W.James (1842 – 1910),
cel mai pregnant psiholog american al epocii. Cele trei întrebări majore ale funcţionalismului
sunt „Ce?”, „Cum?” şi ...................... (aspecte adaptative, utilitare şi relaţionale ale
comportamentului)

58) Definirea conştiinţei este o delimitare majoră de structuralism: a) personală; b) în schimbare

permanentă; c) identitate continuă; d) selectivă; e) decurge în forme „tranzitive” şi „stabile”.
Funcţia majoră a conştiinţei este ...................

59) Obiectul psihologiei este pentru funcţionalişti, studiul condiţiilor ....................

60) Psihologul ce a continuat pe J.Locke în „despresurarea” educaţiei punitive a fost americanul

J.Dewey. promovează „educaţia progresivă”: educaţia este viaţa, a învăţa înseamnă „a face”;
învăţarea trebuie centrată nu pe obiectul de învăţământ, ci pe ...................

61) Formulate în termeni riguroşi, postulatele behavioriste:

a) strict determinism;
 b) comportamentul se defineşte muscular şi glandular;
c) toate comportamentele pot fi descrise în termeni de reacţii;
d) conştiinţa nu poate fi studiată ştiinţific;
e) cum se selectează datele: .........................................

62) Principala critică a behaviorismului vizează abordarea problematicii comportamentale fără

........................................................

63) Enunţaţi principiile configuraţiilor.

64) Enumeraţi palierele reglajului psihic în psihanaliză.

65) Postulatele psihanalizei.

66) Vectorii dezvoltării personalităţii la C.Rogers: actualizare, autoevaluare, consideraţia pozitivă

..........................

67) Critici ale psihologiei umaniste.

68) Când este înfinţată în România prima catedră de psihologie şî de către cine?

69) Cine a înfiinţat la Iaşi primul laborator de psihologie şi în ce an?

70) Cine şi în ce an ţine primul curs de psihologie experimentală la Bucureşti?

71) Primul laborator de psihologie experimentală din Bucureşti a fost înfiinţat de C.Rădulescu-
Motru în anul ............

72) Primul Institut de psihologie a fost înfiinţat la Bucureşti, în anul ................ de către ..................

73) Din ce an începe să apară „Revista de Psihologie”?

74) În ce an este desfiinţat Institutul de cercetări pedagogice şi psihologice din Bucureşti?