INSTITUTUL DE STAT DE RELATII INTERNATIONALE DIN MOLDOVA

Itinerar turistic

Traseul:
ChisinauStauceniCricovaStraseni (Sireti, Romanesti, Capriana, Hincu)Orhei(Donici, Ivancea, Orheiul Vechi)Rezina (Saharna) Soldanesti (Cobilnea) Chisinau

A efectuat:

Gaberi Elena, gr. 3Tur1

A verificat:

Furculi Igor

Chisinau 2011
Programul turistic este elaborat pentru un grup turistic, alcatuit din 10 persoane, sositi din Rominia, Bucuresti, care este preconizat de pe data de 28.04.2011 pina la

1.05.2011. Programul turistic include un itinerar inelar prin Republica Moldova timp de 4 zile, 3 nopti. Si, prin urmare, e alcatuit din urmatoarele obiective turistice din Republica Moldova: ChisinauStauceniCricovaStraseni (Sireti, Romanesti, Capriana, Hincu)Orhei(Donici, Ivancea, Orheiul Vechi)Rezina (Saharna) Soldanesti (Cobilnea) Chisinau

Grupul soseste in dimineata zilei de 28 aprilie 2011.

I zi

07:00 Sosirea si intimpinarea turistilor; 07:30 Mic dejun in hotelul Olimpia; 08:30 Un tur de oras- capitala Republicii Moldova; 09:00 Vizitarea Muzeului National de Etnografie si Istorie Naturala; 10:00 Vizitarea Muzeului Satului; 11:00 Plimbare prin Gradina Botanica; 12:00 Luarea prinzului la restaurantul Arcada; 12:30 Pornirea grupului turistic spre localitatea Stauceni; 12:50 Sosirea in comuna Stauceni; 13:00 Vizitarea fabricii de vinuri din Stauceni; 14:00 Vizitarea colegiului din domeniul vinificatiei; 14:30 Plecarea spre Cricova; 14:50 Sosirea in localitatea Cricova;

15:00 Vizitarea Beciurilor din Cricova; 15:30 Degustarea vinurilor din pachetul Regatul vinului; 16:15 Procurarea unor suvenire (la dorinta turistilor); 17:00 Pornirea catre Chisinau; 17:20 Intoarcerea in Chisinau; 17:30 Cazarea in hotelul Olimpia; 18:00 Luarea cinei in hotel; 19:00 Program liber.

Ziua II-a

08:00 Micul dejun in Hotel; 08:30 Pornirea catre Sireti; 09:10 Vizitarea manastirii din Sireti; 10:30 Pornirea spre Romanesti; 11:00 Vizitarea fabricii de vinuri din Romanesti; 12:00 Luarea prinzului la cismeaua La Badis; 12:45 Plecarea spre manastirea Capriana; 13:00 Sosirea la manastirea Capriana; 13:10 Vizitarea Bisericilor: Adormirea Maicii Domnului, Sfintul Nicolae, Sfintul Gheorghe; 14:00 Acordarea unor pauze destinate pozarii turistilor; 14:30 Plecarea spre manastirea Hincu;

15:00 Sosirea la manastirea Hincu; 15:15 Vizitarea complexului monastic Hincu; 16:00 Vizitarea izvorului cu apa minerala; 16:30 Luarea unei gustari calugaresti pe teritoriul manastirii; 17:00 Plecarea spre comuna Lozova; 17:30 Cazarea in pensiunea turistica La noi acasa, Lozova; 18:30 Luarea cinei in pensiune; 19:00 Timp liber pentru vizite in sat.

Ziua III-a

08:00 Luarea micului dejun; 08:30 Pornirea spre or. Orhei; 09:50 Sosirea in Orhei; 10:00 Vizitarea Casei- muzeu A.Donici; 11:00 Vizitarea conacului Balioz; 12:30 Luarea prinzului la un restaurant din Orhei; 13:30 Vizitarea complexului-muzeal istoric Orheiul Vechi; 15:30 Plecarea spre Rezina; 16:30 Sosirea la manastirea Saharna; 16:40 Vizitarea manastirii Sfinta Treime de la Saharna; 17:00 Vizitarea cascadei de la Saharna; 17:30 Vizitarea locului religios Talpa Maicii Domnului;

18:00 Luarea unei cine calugaresti; 19:30 Cazarea la hotelul Anastasia, Rezina.

Ziua IV-a

08:30 Luarea micului dejun; 09:00 Pornirea spre localitatea Cobilnea; 09:45 Sosirea in localitatea Cobilnea; 10:00 Vizitarea stejarului lui Stefan cel Mare; 11:00 Pornirea spre Chisinau; 12:45 Sosirea in Chisinau; 13:00 Luarea prinzului intr-un restaurant din Chisinau; 13:30 Plecarea grupului.

Orasul Chisinau
Orasul Chisinau este supranumit oras din piatra alba scaldat de o mare verde. Se gaseste intr-o frumoasa vale a raului Bic. Prima asezare a fost mentionata aici in 1436, cu timpul insa ea se extinde pe sapte coline din imprejurime. Initial un mic

targ, Chisinaul devine la inc. sec. XIX centrul administrativ al Basarabiei. Orasul se dezvolta rapid, se construiesc multe case si edificii in diverse stiluri arhitecturale, apar noi drumuri importante, noi servicii si piete agricole. Chisinaul devine irepetabil prin creatiile originale ale celebrilor arhitecti Bernardazzi, Sciusev s.a. In oras au trait si activat o seama de personalitati de vaza ale culturii nationale si universale. In perioada de exil aici a activat poetul rus A. Puskin. Populatia orasului este de peste 750 mii oameni. In Chisinau sunt cinci sectoare mari: Centru, Botanica, Buiucani, Ciocana si Rascani, care sunt subordonate Primariei municipale. In componenta municipiului Chisinau sunt: 6 orase, 8 comune si 3 sate.

Atractii turistice majore: Bulevardul Stefan cel Mare este artera principala a urbei, unde sunt situate edificii administrative (Presedintia, Parlamentul, Guvernul, Primaria Municipala, etc.), culturale (Teatrul National M. Eminescu, Sala cu orga, Teatrul de Opera si Balet, cinematograful Patria, etc.), financiar bancare, comerciale (Piata agricola, magazine reprezentative, s.a.). De sarbatorile nationale si de ziua orasului in Piata Marii Adunari Nationale sunt petrecute un sir de manifestari si evenimente culturale. Orasul vechi se gaseste in zona istorica, unde s-au pastrat cca. 700 case din sec. XIX, construite dupa principiul cartierelor inchise, 18 biserici vechi, inclusiv Catedrala, edificii moderne guvernamentale si publice, teatre importante, muzee cu colectii originale, parcuri mari de jur imprejur, monumente. Muzeul national de Etnografie si Istorie Naturala Organizat in octombrie 1889 in baza colectiei de exponate a primei expozitii agricole din Basarabia, din initiativa obstimii progresiste si personal a magistrului in zoologie, membru, iar mai tarziu si presedinte al Upravei Guberniale de Zemstva, baronul A.Stuart.

Fondat ca Muzeu Agricol, iar peste putin timp Muzeu Zoologic, Agricol si de Mestesuguri Populare al Zemstvei Guberniale, pe parcursul activitatii sale a fost de mai multe ori reorganizat. In 1926 devine Muzeul National de Istorie Naturala din Chisinau, in 1937 - Muzeul Regional al Basarabiei, in 1940 - Muzeul Republican de Studiere a Tinutului al R.S.S.M, in 1957 - Muzeul de Stat de Istorie si Studiere a Tinutului al R.S.S.M., in 1983 - Muzeul de Stat de Studiere a Tinutului al R.S.S.M. Cu toate aceste reorganizari, in activitatea muzeului au fost permanent prezente doua directii principale: studierea naturii si culturii traditionale a Basarabiei. Primul local al muzeului a fost cladirea Zemstvei Guberniale, iar in anul 19031905 a fost construita special pentru Muzeu o noua cladire (proiectul arhitect. V.Taganko) in care se afla si in prezent. Chiar de la inceputul existentei sale devine un centru important de stiinta si cultura al Basarabiei si curand e cunoscut nu numai in Imperiul Rus, dar si in Europa, participand la diferite expozitii si intruniri, unde reprezentantii muzeului au fost inalt apreciati.

Muzeul Satului
Muzeu etnografic sub cerul liber, ce reconstituie satul basarabean din sec. XVIII XIX. Problema crearii unui astfel de muzeu s-a pus inca la inceputul sec. XX de

renumitii savanti si oameni de cultura P.Stefanuca, M. si P.Mihail. Prima incercare de edificare a muzeului se face in anii 1942-1943, in cadrul expozitiei Dezrobire din Gradina Publica, fiind expuse o casa si o moara de vant din Purcari, jud. Cetatea Alba, o casa din Ignatei, jud. Orhei, biserica veche din Comova, jud. Orhei. Biserica, prezentata in expozitia romaneasca de la Leipzig (1943), precum si celelalte exponate au disparut. In anii '60-'70 arhitectii R.Kurt si F.Naumov au selectat 6 proiecte-schite de amplasare a muzeului. Actualul Muzeu al Satului, inaugurat in 18 mai 1995, este conceput de arhitectii E.Bazgu, S.Burciu, M.Seremet. Se situeaza la portile orasului (pretura Botanica). Pe o suprafata de 150 ha, se prevede a prezenta 6 zone etnografice, 165 monumente: mori de vant, mori de apa, biserici de lemn, case de locuit, anexe gospodaresti, crucifixe, un han, o crasma etc. Primele exponate montate sunt moara de vant din Opaci, Causeni (a doua jumatate a sec. XIX) si Biserica de lemn din Sudarca, Donduseni. Director al Muzeului Eugen Bazgu.

Stauceni
Comuna Stauceni este situata la periferia zonei Centrale a Moldovei unde conditiile climaterice si a solului sunt mai favorabile pentru dezvoltarea viticulturii si pomiculturii. Configuratia geografica a locului reprezinta un podis, relieful este deluros cu pante abrupte de diferite expozitii. Este o localitate de tip modern cu

oameni gospodari si de succes. Pe teritoriul comunei se afla fabrica de vinuri, care este inclusa in traseul Drumul Vinului". Fabrica dispune de sectia de imbuteliere a vinului. In prezent fabrica are o capacitate de imbuteliere a 1.5-2 milioane sticle pe luna. In comuna Stauceni se afla unul dintre cele mai de vaza colegii din domeniul vinificatiei. In 2008 se va sarbatori 166 ani de la infiintarea scolii de vinificatie. La baza Colegiului National de Viticultura si Vinificatie a stat Scoala de viticultura din Basarabia fondata in 2 iunie 1842. Colegiului National de Viticultura si Vinificatie a pregatit pina in prezent circa 20 mii de specialisti. In prezent ea dispune de peste 1400 hectare de pamint, o ferma de bovine, o ferma de porcine si o fabrica de vin, care serveste ca laborator pentru viitorii vinificatori. In cadrul colegiului vinificatia constituie baza instruirii de productie pentru viitorii tehnologi vinificatori si tehnicieni mecanici. Printre vinurile care au luat locul intii la concursurile internationale pot fi enumerate vinurile de calitate superioara: "Nectar", "Gratiesti", "Floare", "Primavara", tehnologia carora a fost elaborata de catre specialistii si pedagogii de la sovhozul scoala. Scopul institutiei este de a pregati specialist cu un grad inalt de calificare care ar aduce rezultate positive atat in interiorul tarii cit si peste hotarele acesteia.

Cricova
Cricova este un ora din sectorul Rcani, municipiul Chiinu, Republica Moldova, situat la 11 km de Chiinu. Datorit galeriilor naturale de peste 120 km, majoritatea folosite pentru depozitarea vinului, Cricova este una dintre cele mai

mari atracii turistice din Republica Moldova.Mai este supranumit si orasul stropilor de soare. In Antichitate, dar si la debutul secolului informational, Beciurile Cricova ar putea pe drept pretinde de a fi inscrise in rindul celor mai fascinante minuni ale lumii. Fiind amplasate sub intregul orasel Cricova, ele reprezinta un adevarat oras subteran. Prospecte, strazi, stradele...Doar denumirile pe care le poarta sunt putin obisnuite: Cabernet, Riesling, Feteasca, Aligote, Sauvignon... Fiecarei strazi ii corespunde, astfel, numele vinului care se pastreaza in nisele adiacente. Aparute in urma activitatii extractive istorice din aceste locuri, Beciurile Cricova sunt, de fapt, foste mine de piatra de constructie. O mare parte din cladiri din Cricova, Chisinau, Balti si alte orase ale Republicii au fost construite anume din calcarul extras aici. In unele brate ale galeriilor excavatiile sunt inca in plina functiune, astfel incit acest imens oras subteran continua sa creasca! Fiind zamislita ca o intreprindere de producere a vinurilor de elita in baza tehnologiilor clasice europene, Combinatul "Cricova" a folosit ca fundal pentru ulterioara sa activitate conditiile prospere originale ale galeriilor sale, care se extind pe o lungime de 60 km - labirinturi cu o microclima unica. Aici, in decursul intregului an, temperatura ramane constanta, in jur la +12 - +14C, pe cand umiditatea relativa a aerului constituie circa 97-98%. Anume datorita acestor conditii naturale exclusiv optimale este posibila pastrarea si maturarea vinurilor de calitate superioara, precum si a spumantului clasic, cu formarea caracterului autentic al acestora. Latimea galeriilor variaza de la 6 la 7,5 m, iar inaltimea este de 3- 3,5 m. Adincimea, la care sunt situate Beciurile, in dependenta de relief, variaza de la 35 metri la intrare pina la 60-80 m. Beciurile in totalitate, impreuna cu sectiile de producere, ocupa circa 53 ha de spatiu subteran.

Unicitatea subsolurilor este determinata si de salile de degustare subterane de care dispun, formand un complex integru. Printre acestea se numara: "Sala de conferinte", "Casa Mare", "Fundul Marii" s.a. Acestea sunt locul de petrecere a diverselor degustari nationale si internationale, precum si al intrunirilor la cel mai inalt nivel. Renumitul vinificator cu faima mondiala, profesorul M.A. Gherasimov, vizitind Cricova a remarcat, ca "beciurile de la Cricova", dupa volumul si asezarea, lor, nu au rival egal nu numai la noi, ci si peste hotare. Din an in an vinificatorii iscusiti completeaza celebra vinoteca Cricova, in care se pastreaza vinurile vechi din toata lumea. Ele sunt de nepretuit.De aceea vizitarea salilor de degustare e nu numai o placere de a simti atmosfera incomparabila a subteranei din Cricova dar si o adevarata calatorie in lumea vinului.

Manastirea din Sireti

n inima Basarabiei, la 16 km de Chiinau st de veghe, ca un ochi de cer deschis ntre colinele nverzite, Mnstirea Sfntului Mare Mucenic Iacov Persul, ctitorie monahiceasc contemporan ce se vrea a nu ruina tradiia ci a o continua creator. Satul Sirei, n care se gsete mnstirea este situat n raionul Streni, sat cu vechi tradiii ce-i nfig rdcinile n negura vremurilor pn la Sfntul Voievod tefan cel Mare, ai crui oteni venii din munii Vrancei de pe valea Siretului

pentru a fi mai aproape de hotarul ameninat i clcat de hoardele pgne.La 22 martie 2005 au nceput lucrarile de construcie a marii biserici ce s-au finalizat n septembrie 2006 n totalitate cu cheltuiala printelui Mihail Cazacu. Mnstirea Sirei deine un bogat tezaur duhovnicesc nepreuit .Un loc aparte ntre marile srbtori ale mnstirii l ocup ziua de 27 noiembrie/10 decembrie, cnd biserica ortodox l prznuiete pe Sf.M.Mc.Iacov Persul care este ocrotitorul mnstirii i ale crui moate se pstreaz aici revarsnd daruri de tmduire sufleteasc i trupeasc. Sf.M.Mc.Iacov Persul este cunoscut ca izbvitor de patimi sufleteti i trupeti.Al doilea hram este srbtoarea BuneiVestiri prznuit la 25 martie/7 aprilie Preasfnta Nsctoare de Dumnezeu fiind ocrotitoarea monahilor.Al treilea hram este prznuirea Prea Cuviosului i de Dumnezeu purttorului printelui nostru Ioan Iacob Hozevitul, la 5/18 august.

Romanesti
Anul 1812 Basarabia este anexata de Imperiul Rus. Tarul Alexandru I, cel ce l-a invins in razboi pe Napoleon, invita aici vinificatori elvetieni de origine franceza in scopul organizarii producerii vinurilor de calitate. Basarabia a facut si ea un serviciu vinificatorilor francezi. La finele secolului XIX, cind sa-u distrus soiurile de vita europeana, anume de aici, din Basarabia au fost livrate mari loturi de material saditor pentru renasterea plantatiilor de vii din Franta. Multe din celebrele plantatii de vii ale satului au devenit proprietatea familiei

imperiale. De la mosia casei Romanov a si provenit denumirea localitatii "Romanesti". In 1850 din porunca imperiala a fost fondata fabrica de vinuri Romanestiproprietate privata. Ea a devenit furnizorul curtii imperiale, expediind pentru masa tarului vinuri alese, rafinate, care in ce priveste calitatea, nu erau mai prejos celor de import. Romanesti intreprindere a asociatiei agroindustriale "Moldvinprom" este specializata in viticultura si vinificare. Vinurile "Romanesti" si "Trandafirul Moldovei", produse aici sunt apreciate in tara si peste hotare. Primul a fost distins cu semnul de stat al calitatii si cu patru medalii la expozitiile internationale. (ESM. Vol.6.Chisinau 1976).Conditiile climaterice favorabile au pus inceputul producerii renumitului vin "Romanesti", care a devenit analogul moldovenesc al celebrului vin frantuzesc "Bordo".Aici se produc vinurilor rosii seci , vinuri albe, vinuri vechi.

Manastirea Capriana
Mnstirea Cpriana este una dintre cele mai vechi mnstiri fondate n Basarabia. Este situat n zona central a Republicii Moldova, la aproximativ 40 km nord-vest de Chiinu, n inutul deluros mpdurit care purta odat numele de Codrii Lpunei.Ea a fost timp ndelungat reedina mitropolitului Moldovei, a fost ctitorit de domnitori, printre ei i tefan cel Mare, aici au trit cronicarul Eftimie i unul dintre primii poei a Moldovei - Chiprian. Prima mentiune a

Caprianei cunoscuta pna acum este legata de stabilirea hotarelor unui vast domeniu, din valea Bucovatului, proprietate a vornicului Oana de la Suceava, pamnturi care se nvecinau cu manastirea. Cu timpul multe dintre acestea au devenit proprietatea manastirii Capriana. Intre ele Lozova (unde mai trziu, cu cheltuiala manastirii a fost refacuta biserica parohiala cu hranul "Sfntul Nicolae de vara"), Vorniceni, Miclauseni, Horodistea. E bine stiut ca ansamblul monastic, asa cum il vedem astazi, alcatuit din trei biserici, o casa cu doua etaje, chilii si acareturi, nu o data a suferit de pe urma diferitelor atacuri si calamitati ale naturii (cutremure, incendii). Insa Manastirea Capriana, ca o pasare Phoenix, de fiecare data reanvia din propriul ei scrum. In februarie si respectiv in aprilie 2003 a fost organizat un radio-telemaraton pentru a colecta donatii de la populatie in vederea reconstructiei bisericilor de la Manastirea Capriana.

Manastirea Hincu
La poalele codrilor falnici, pe un loc linitit i pitoresc, unde izvoarele murmur enigmatic, prin binecuvntarea Bunului Dumnezeu, n anul 1678 i-a nceput activitatea divin un nou loca sfnt, purtnd numele ocrotitoarei Moldovei Preacuvioasa Parascheva. Iniiatorul i fondatorul este considerat cu adevrat, boierul moldovean, marele stolnic Mihalcea Hncu.Mnstirea Hncu este prima aezare monahal din Basarabia unde prin 1820-1822 s-a introdus viaa de obte.

n anul 1884 pe lng Mnstirea Hncu a fost creat o coal cu orfelinat. n general la Mnstirea Hncu se observ prezena stilului moldovenesc cu puternice influene ale clasicismului. Arhitectura chiliilor, caselor gospodreti poart amprenta arhitecturii populare moldoveneti.Dimensiunile bisericii de var: lungimea 33m, limea 12,5m. Coeficientul proporional 2,64. Actuala gospodrie a mnstirii constituie: 56 ha de pmnt; 6 ha livad (druit de cretinii din satul Ciuciuleni); 1 ha livad de prun (sdit n anul 2001); 4,5 ha vi-de-vie. n ferm sunt crescui 3 cai, 3 mgari, 300 de oi, 50 vaci, peste 100 porci, 100 iepuri, 300 psri, 93 stupi de albine.

Casa-muzeu A. Donici Casa memoriala Alexndru Doinici a fost inaugurata la 19 septembrie 1976. Aici, la 19 ianuarie 1806, in satul Bezin, Orhei (34 km spre nord de la Chisinau) in familia lui Dumitru si Elena Donici s-a nascut fiul lor Alexandru care devenit mai apoi clasic al literaturii romane. Casa-muzeu este alcatuita din 4 camere. Doua din ele, casa-mare si cabinetul de lucru al scriitorului sunt amenajate cu obiecte

caracteristice pentru secolul al XIX-lea. Altele doua sunt Sali de expozitie care prezinta viata si activitatea marelui fabulist. Linga casa-muzeu se afla biserica familiei Donici. Acest lacas de cult a fost construit de tatal scriitorului. Alaturi de biserica se gaseste o clopotnita care vegheaza mormintele parintilor, fratelui, sotiei sale Anastasia si feciorului lor Nicu. Despre toate acestea ne relateza inscriptiile de pe placa comemorativa instalata pe peretele bisericii. In acelas complex muzeistic intra si izvorul "Stanca" amenajat de asemenia de parintii lui Donici. Acest izvor alimenteaza si astazi cu apa intregul sat.

Conacul Balioz
Satul Ivancea a conservat parcul i conacul boieresc cunoscut ca al celui care a fost Balioz. Parcul de la Ivancea fiind fondat n anul 1880 cu o suprafa de 4,6 ha, a mai pstrat i civa arbori seculari. Din cele 40 de specii de copaci i arbuti, 9 sunt rare. Parcul este ocrotit de stat. n conacul, construit de negustorul Carabet Balioz i de urmaii si din a doua

jumtate a sec.XIX, activeaz un muzeu de art popular. Muzeul nominalizat, este cunoscut i ca muzeu al meteugurilor. Se afl la 35 km de Chiinu, n apropierea drumului naional Chiinu - Orehei. Cldirea muzeului are trsturi arhitecturale clasice, preferate de aristocraii rui din sec.XIX. A fost edificat n anii 1852-1873 n centrul parcului creat cu ocazia edificrii conacului. Aici ar urma s curg ruri de turiti, mai ales din rndurile elevilor care pot vedea lng sat i o pdure pitoreasc, un lac de acumulare cu o cas de odihn. Pe moia satului Ivancea se gsesc i aa curioziti ca, bunoar rezervaia de resurse pedologice reprezentat de un lot de 4 hectare cu cernoziom levigat gras din zona silvic central a Moldovei. Aici vizitatorii nu se vor afla prea mult vreme, fiindc n preajm se gsete complexul muzeal - istoric "Orheiul Vechi" care te atrage ca un magnet.

Orheiul Vechi
Se spune c nu exist n Basarabia alt loc unde numeroasele i miraculoasele opere ale naturii s se mbine att de armonios cu cele antropice pe un spaiu att de restrns cum e aria Orheiului Vechi. n acest spaiu istoria uman, inclusiv a populaiei btinae, poate fi urmrit din cele mai vechi timpuri. Aici sunt

conservate vestigii unice din toate epocile. Iniial, aezarea Orheiului vechi a fost situat pe malul drept al Rutului pe spaiul dintre satele Trebujeni i Butuceni la 12 km de vrsarea rului n Nistru i la 16 km de Orhei. Satul Butuceni care intr n componena complexului muzeal ORHEIUL VECHI" n decursul anului este vizitat de mii de turiti. De fapt la numai o distan de circa 55 km sunt trei sate vizitate des de ctre turiti, acestea fiind: Trebujeni, Butuceni i Morovaia. n localitatea nominalizat sunt dou muzee istorico-etnografice, mnstirea rupestr i biserica veche. Pe aici Rutul face o curb ameitoare care impresioneaz cltorul sosit s admire fenomenele naturii ntr-o ambian de basm, de armonie i concomitent plin de mistere.

Manastirea Saharna
Manastirea Saharna, este situata la 8 km de Rezina. Complexul monastic si rezervatia naturala se intinde pe o suprafata de 670 de hectare si sunt luate sub ocrotirea statului. In defileul manastirii, spre apus fusese mai inainte un schit numit Horodiste, avand

o bisericuta sapata in stanca cu hramul Bunavestire. Pe la 1776 un schimonah, Vartolomeu Ciungul, venind din Rusia cu cativa frati si monahi si gasind schitul nelocuit, au reparat biserica si chiliile si s-au asezat in ele. De la intemeierea manastirii, in 1776, si pana in 1919 aceasta manastire a fost condusa de 24 stareti. Functionarea manastirii a fost intrerupta in 1964, cand in locul calugarilor, care au fost alungati, in manastire a fost amenajat un spital pentru copiii cu handicap. Biserica Sfanta Treime a fost transformata in depozit al spitalului, iar biserica de iarna in club. In interiorul complexului monastic s-a zidit o casa si o cantina. Acesta a functionat pana in 1990, cand, la cererea credinciosilor satului Saharna, a fost redeschisa manastirea. Manastirea rupestra de la Saharna se afla la cateva sute de metri de amplasamentul manastirii. De dimensiuni reduse, schitul-manastire de la Saharna nu are o semnificatie arhitectonica deosebita, dar poseda o valoare istorica incontestabila, legata de construirea manastirii de zid Saharna.

Stejarul lui Stefan cel Mare

Legenda glsuiete c acum cinci sute de ani, tefan cel Mare, domnitorul Moldovei, a avut n apropierea satului Coblnea o lupt crncen cu ttarii, pe care i-a biruit, alungndu-i din ar.i,dup cum era datina n acele vremuri, dup fiecare btlie ctigat se ridica o biseric sau o mnstrire. Aa dar, tefan Vod a nlat o bisericu de lemn la marginea satului lng un stejar tnr, la umbra cruia se odihnea n timpul luptelor sau n clipele de rgaz... Dup aceea stejarul a nceput s creasc ca din ap, ntinzndu-i ramurile viguroase n toate prile. Neumbrit de ali arbori, tulpina cretea mai mult n grosime, iar creanga se rotungea prin pri. Se povestete c n vremurile de cumpn, cnd nvleau turcii sau ttarii, n scorbura acestui stejar falnic ar fi fost ascunse obiecte de mare pre. Stejarul lui tefan cel Mare i Sfnt se nal viguros i falnic spre cer, amintind de gloria luminatului Domn.

CALCULAREA
Calculul intregului circuit inelar si a unei personae in parte. Durata: 4 zile, 3 nopti; Drumul parcurs: 396 km; Transport 1 km=8 lei 396*8=3168 lei
Total transport: 3168 lei; Cazarea in hotelul Olimpia: 28 euro *10=280 euro, 1 euro=16,3; 280*16,3=4564 lei Cazarea in pensiunea turistica: 150*10=1500 lei Cazarea la Hotelul Anastasia din Rezina: 250*10=2500 lei Total cazarea: 4564+1500+2500=8564 lei; Hrana: Mic dejun si cina in Hotelul Olimpia: 150*10=1500 lei Prinz in restaurantul Arcada 60*100=600lei Prinz la Cismeaua La Badis 70*100=700lei Micul dejun si cina in pensiunea turistica 75*10=750 lei Prinz in Orhei 35*10 =350 lei Total hrana: 1500+600+700+750+350=3900 lei; Servicii de ghid 100 *4 zile= 400 lei

Degustarea la fabrica de vin din Cricova: 550 lei; Total: 3168+8564+3900+400+550=16582 lei Pretul pentru o persoana: 16582/10=1658 lei, 1 euro=16,31658/16,3=101 euro.