Coperta

de FR. KALAB

JAMES FENIMORE COOPI!R THE PATHJllNDER OR THE INLAND SEA

JAMES FENIMORE COOPER

CALAuZA
In rom£nc~tc de
CONSTANTIN STREIA ~i MIHAl ATANASESCU

EDI'IURA TlNERETULUI

CAP1TOLUL

Livez.ilc-rm vor fi altar inmucsrnar, lar bolra-ii, Doamne, un rcmplu inJ.I~.lt • Cadclnitl-mi va fi a munti lur suflarc, Iar ~inlillrile mclc, taema in,hin;"lre. Moore

Sublimul imbinat cu imensitatca sint familiare oncarui oehi. Cind privirca poetului patrunde in adincimile abisale, in mintca lui seingramadesc ideile ccle mai abstracte, mai cupr iuzatoarc si po ate, mai pure. Cel ce vcde pentru prima data intinsul oceanului ararcori II priveste cu nepasare, iar mintea gasqte chiar si In intunericul noptii 0 paralcla cu grandoarea aparcnt inseparabila a .imaginilor pe care sirnturile nu le pot cuprindc. Coplesiti de sirntaminte inrudite cu 0 astfcl de admiratie ~iiearna rcspcctuoasa - vlasrare ale sublimului - ne apar pcrsonajele Cll care incepe aceasta povcstire, privind pcisajul ce Ii se asterne dinainte. Patru oameni - dnua femei si dni barba\i - izhutiscrd sa se catcre pc 0 gramada de arbori smulsi de Iurtuna, ca sa arunce o privire asupra tinuturilor inconjuratoare. In tara aceasta, unor astf'cl de ingramadiri de trunchiuri li se Spline, de obicei, ,,~iruri de arbori pravaIi\i de vint". Usind lumina zilei patruuda In golurile intunecoase si umcde ale codrului, de alcatuicsc un fcl de oaze in obscuritatca solcmna a padurilor virgine dill America, Sirul accsta de arbori pravaliti de v int se gaseau pe culmea unci ridicaturi usoarc de pamint, de unde, cclor ce -se aflau in virful ei Ii se deschidea 0 priveliste intinsa, prilej rar pentru accla care strabate padurilc. Ca de obicei, locul era ingusr, insa datorita asezarii sale pe mica in:lI~ime si dcschidcrii lui ce se prclungca In jos, of ere a ochiului mai mult decit

sa

avantajcle

obisnuire,

Filozofia nu a stabilit inca originea fortei care creeaza atit de des lurninisuri dezolante de Fclul acesta ; unii le asemuiesc ell virtejurile ce dau nastere rrornbelor de apii de pe 5

ocean, in timp cc altii sustin ci se produc datorita scurgerii ncastept ate ~i violcnte a unui fluid electric; oricurn, etectcle lor asupra padurilor sint cunoscute de tori. in virf ul acestui luminis despre care este yorba, 0 for~i necunoscuia ingramadise copacii unul peste altul In asa fel, inclt nu numai d ingaduise celor doi barbati din grup sa se catere cam pina 1a treizeci de picioare deasupra pamintului, ci acestia, invitindu-le si dindu-le curaj, le hotarisera si pc tirnidele lor insotitoare sa-i urmeze. Trunchiurile .uriase, rupte ~i -tirite de forta rafalei, z.aceau invalmasite ca niste legaturi de paie; ramurile, care imprastiau inca 0 mireasrna de Frunze vestcde, se impleteau atit de strins, incit te puteai tine cu miinile de ele. Cind cei patru indrazneti. ajunsera la inaltimea dorita, se oprira pe lin [el de plarforma alcatuita din rada.cina plina de pamint, zvirliti foarte sus, a unui arbore smuls din locul lui. Cititorul nu trebuie sa se astepte la descrierea unor oameni de foarre bunji condirie sociala cind ii voi prezenta - pe fiecare in parte -- pe cei ce alcatuiesc grupul acesta. Erau toti cutreierarori ai tinuturilor salbatice, dar chiar exceptind acest fapt, nici felul lor de a se purta, nici patura sociala careia ii apartineau nu ne-ar ingadui sa-i consideram de un rang mai

inalt,

Prirnii doi, un barbae si 0 [emeie, faceau parte dintre stapinii de basrina ai pamintului, fiind indieni din binecunoscutul trib Tuscarora, Dintre ceilalti doi, care-i lnsoteau, barbatul avca aspecrul unuia care-si petrecuse viata pe ocean intr-o conditie, ca sa spunem asa, superioara unui rnarinar obisnuit, in timp ce tovaras 1 sa de drum era 0 fata dintr-o categorie sociala ce nu 0 depasea cu mulr pe a lui, desi tineretea, ginga~ia si inra\i~area modesta dar vioaie ii dadeau un aer de rafinamcnt si inteligenta care accentueaza atit de mult farrnecui femcii. In c1ipa aceasta, ochii ei mari, albastri, erau plini de admiratia provocata de privelistea ce i se deschidea In fata, ~i pe chipul ei placut se asternuse expresia ginditoare, caracteristica emotiilor adinci, care, chiar dad provoaca cea mai mare placere, arunca totusi 0 umbra asupra obrazului celui mai candid ~i meditativ. . Intr-adevar, privelistea era de natura sa-ti impresioneze adinc imaginatia. Catre apus, unde se uitau cei patru oameni, 6
,.-"

de altfel singura directie in care privirea pltrut1(\;.:a pilld departe, se desfasura un ocean de trunz.e, .~gat ~i mindru, de un verde variat si viu, al unci vcgeratu generoase, umhrita de nuantele luxuriante proprii celui de-al patruzeci si doilca grad de latitudine. Ulmul cu coama sa gratioasa si plingatoare, diferitele specii de artar, cea mai marc parte a soiurilor de stejar nobil din padurile americane, teii eu frunze late, numiti de localnici "tei americani", I~ impleteau ramurile celc rnai inalte, alcatuind un covor lat, pard nesfirsit, de frul1ze, ce se 1ntindea de parte, catre soarele tntr-apus, pina la orizontul contopit cu nor ii, cum se contopesc valun1e rnarii cu cerul la temelia boltii sale. Jci ~i colo, datorita cine stie carui fen omen provocat de furtuni sau de capriciile naturii, cite un mic luminis parasit printre vlastarii uriasi ai codrului Ingaduia unui copac de esenta inferioara sa se avinte in inalt, catre lumina, ca sa-~ rnal~e virful sau modest aproape tot atit de sus ca suprafata incon;uditoare a vegetatici. Din aceasta categoric facea parte mesteacanul. Alt copac, dcstul de pretuit in regiunile rnai putin bogate, plopul tremurjitor, apoi diferite specii de nuci generosi, precum si multi alti arbori ce se asemanau cu cei obisnuiti ~i dispretuiti, fusesera aruncati de intimplare in tov~ira~ia celor irnpunatori si 'uriasi. Ici si colo, ~i trunchiul inalt ~i drept aJ unui pin strapungea cimpul imens de deasupra lor, tnal\lndu-se mult mai sus, ascmcnea unui mare monument al naturii. Imensitatea acestui spatiu verde, aproape neintrerupt, era grandioasa. Nuantele delicate, atenuate de gradarea luminii ~i a umbrei apareau pline de Irumusete, iar Iinistea grava tea in tine un simtamint inrudit eu tearna ~i respectul, - Unchiule exclama fata, uimita, dar si incintata, hltorcindu-se catre insotitorul ei, pe al carui brat nu se sprijinea, ci doar il atingca, ca urce cu pasul sau usor, dar sigur - privelisiea accasta se aseamana ell oceanul la care tu tii atit de mult. ~ - Ca vezi e1ta ignorantji si Fantezie e In capsorul diU de fata, Magnet raspunsc marinarul, folosind porecla plina de afectiune pe care i-a dadea adesea, ca 0 aluzie la atractia nepoatci sale. Numai unui copil ii poate trece prin minte se asernuiasca 'adunatura asta de [runze cu Oceanul

na~-

sa

sa

Atlantic. Dar.i ai (Hinde ro ate virfut ile accstea de ccp aci de camasa lui Neptun, n-ar arara dccit ca un bucher pe pieptul sau. - Creel ceca ce spui tine mai mult de Fantczie dccir de adevar, unchiule. 1a uita-re mai bine; e 0 intindcre nesfiqidl ~i nu vezi nirnic altceva dccit [runzc ! Ce poti sa descoperi mai muir la un ocean? - Mai mult ! raspunse 'acesta, miscindu-si cowl, pe care-I atingca rata, fiindca-si tinea bratcle incrucisatc, cu miinile bagate sub 0 vesta de sto[a rosie, cum se purta pc atunci. Mai mult, Magnet? Spline mai dcgraba "Cll cit mai put in ?". Unde sint valurile inspumate pe care lc cunosti, apcle albastre, ruliurile, digurile, chciurile, trombcle de apa si ncintrerupta miscare in peticul asta de p:ldure, copila mea? - Dar pe ocean unde gasqti, unchiule, virfurile copacilor, linistca solcmna, Irunzcle pline de mircasma si vcrdcle acesta minunat P - Ssst, Magnet, tu nu stii, dar afla ca apa de culoare verde este un blestcm peutru marina!'. Un agcarniu scapa arareori din virtcjurile ei. . - Dar copaeii VCI'7.isint ell totul altccva. Asculra f0511etul Irunzclor in bataia vintului ! - Ar fi ca briza de nord-vest, fctito, cind vintul bate din spate. Acurn spune-rni unde sint Iurtunilc, uragancle, alizeele, musoanelc si alte Ienornenc de acelasi fel in bucatica asta de padure, si cc anurne pesti inoata in inrindcrca asta 1110notona dinaintca ta? - Semnele dcstul de vizilrile din jurul nostru dovcdesc cxistenta Iurtunilor, iar In locul pcstilor, pc sub frunz.isul padurii misuna anin~ale salharice. - Asta n-o stiu - raspunse unchiul, cu dogmatismul marinarului, La Alban am auzit multc pnvcsti dcsprc animaIde salbatice din padurilc astra, dar n-arn d\zut PIlla acurn nirnic care poata Inspaimillta un lup de marc. Ma indoiesc vreuna dintrc fiarclc talc de uscat soar putca cornpara CLI un rechin de la 0 latitudine sudica. - Uite ! exclama ncpoata, ocupata mai I11Ult sa urrnareasca sublimul ~i frurnusetca codrului ncmarginit dccjt argumentcle unchiului sau, Acolo, deasupra copacilor,' sc vad spirale de fum, n-ar putea fi de la v reo casa ?

ca

ca

sa

- Oho l, Se pare ca fumul acosta C () dovada a prezentci omului - raspunse bairinul marinar - ceca cc valoreaza mai mult clccit 0 mic de copaci. Trchuie sa-l ariit lui Virf-dc-Sageata, care pc Ilnga un port, ar trcce fad sa-si dea seama ; probabil ca cste si 0 cambuza 1 in apropierea focului. Scotindu-si 0 mina de la piept, il batu usor pc umar pe indianul care se afla In apropicrea lui, si-i arata dira subtire de fum cc se furisa incet din Irunzisul pustiu, la 0 distanta de "reo mila, risipindu-se in atmosfera unduitcare in [ilamente abia vizibilc, J ndianul Tuscarora era unul din razboinieii Cll chip nobil, pc care Ii intilneai printre bastinasii acestui continent. mat popular cu un sccol in urma I cu toate ea traise destul printre colonisti ca sa se deprinda cu felul lor' de a fi si chiarj cu limba lor, el picrdusc foarte putin dad pierduse . cev a din grandoarea salbatica ~i dcmnitatea grava a unui ~ef;: Rela· tiile lui cu batrinul marinar erau prietcnoase, Insa rezcrvate, Iiindca, datorita lcgaturilor sale indelungate cu ofiterii de·la diferitele posturi militarc pe care le frecventase.iisi dadea searua insotitorul lui nu era decit un grad inferior. Iutr-adcvar, superioritatea calma ~i rezerva indianului ~l imprcsionascra intr-atit pe Charles Cap, [iindca asa se numea marinarul, incit nici in clipelc sale ccle mai dogmatice-sau pline de umor IlU avuscsc curajul sa fie familiar eu el, In sapta· mina accasta de cind crau irnprcuna. Spiralele de fum il ernotionascra insa pc marinar tntocmai ca aparitia ncasteptata a unci corabii pc marc, din care cauza indriiznisc pcntru prima oara de cind il CU1105tea sa-l atinga pe razboinic, asa cum s-a ararat. Indianul I~i indrcpta numaiclccit privirca agera spre dira de fum si, in:lltindll-sc pe virful picioarelor, ramasc ncmiscat aproape un minut, adulmecind aerul cu narile umflate, ca 0 caprioara, si cu privirca fixa a ciinclui de vinatoare dresat, care astcapta ca stapinul sa ia prada la nchi. Apoi, lasindu-se din nou pc dilpi, scoase 0 cxclamatic usoarii, abia pcrccptibila, cu 0 inflcxiune iuceata a vocii, care contrasta izbitor cu strigatclc salbaticc ale razboinicilor indicni, In afara de aceasia exclamarie, ramasese nctulburat. Era calm, si privirea lui agera, intunecata, de vultur, dadu ocol [runzisului de dinaintea lui,

ca

Maguzic

cu alirucnre

la bordul

unci nave.

pared voind sa cuprinda intr-o ochire once amanunt ar fi purut sa-i furnizeze 0 lamurire. Marinarul si nepoata lui stiau foarte bine lunga dlatorie in care pornisera prin aceste intinsc locuri salbatice era plina de primejdii : dar deocarndata nirnic nu le putea spune daca sernnul prezentei prin apropiere a unor semeni de-ai lor era prevestitor de bine sau de rau. - Acolo, aproape, trebuie sa fie oameni din tribul Oneida sau Tuscarora, Virf-dc-Sdgeata - zise Cap, adresindu-sc insoritorului sau cu porecla lui 111 limba engleza. Ce-ar fi sa ne ducem la ei sa ne bucuram de un culcus placut peste noapte In wigwarn-ul ! lor? - Nu wigwam acolo raspunse Virf-de-Sageata, imperturbabil - sint pre a multi copaci. - Totusi, trebuie sa fie indieni, poate chiar citiva vechi tovarasi de-at dli, onorate Virf-de-Sageatd. ~ Nu din tribul Tuscarora sau Oneida, ~i nici din Mohawk ... este foe de Iete-palide 2. - La dracu' ! Ei bine, Magnet, asta e mai prcsus de Intelegerea unui marinar ! Noi, batrinii lupi de mare, putern deosebim ranita unui sold at de a unui marinar, sau culcusul unui sold at de hamacul unui matelot, dar S1m convins nici eel mai vechi amiral din Flora maiestatii sale nu ar pusea deosebeasca fumul unui vas de linie de acela al unci nave de transportat carbuni ! Gindul in occanul accla de salbaticie se gas call III apropierea unor fiinte omenesti imbujorase si mai rnult obrajii fragezi ai gingasei creaturi de linga el, ~i ochii i se umplusera de stralucire, dar ii intoarse numaidecit, uimita, spre unchiul ei, spunind sovaitoare, fiindca admirasera adesea cunostintelindianului sau, am putea spline, chiar instinctul Sal!: - Foe facut de oameni albi! Nici verba, unchiule, d nu po ate sa stie asta ! - Cu vreo zece zile in urma, copila draga, as fi jurat e un om priceput, dar acum nu stiu ce sa mai credo Ingaduie-mi sa te intrcb, Virf-de-Sageata, de ce presupui ca e vorba de fumul unui foe facm de fete-palide ~i nu de piei-rosii > - Lernn urned raspunse rhboiniclll, tot atit de calm fa un pedagog care-i face 0 demonstratie aritmetica elevului

ca

sa sa

ca

ca

ca

1 2

Coliba de pici-rosii, Oameni albi.

10

sau incurcar. Prca mult umezeala, prea mult fum: prea mult apL. fum ncgru. - Cu iertaciune, onorate Virf-de-Sageata, dar fumul nu cste negru si nici prca compact. Mie mi se pare tot atit de usor si de subtire ca fumul care <iese de obiceidin samovarul capitanului, cind nu mai faci focul sub el decit cu citeva aschii din cala. - Prea mult apa raspunse Virf-de-Sageara, cu 0 usoara inclinare a capului. Indian Tuscarora prea istet sa fadi. foe cu [ernne urnedc. Oarneni albi citit mult car~i si pun orice pe foc; rnulrcarti inseamna cunostinte purine. ~ Mda, spui un lucru cu judecata, sint de aceeasi parere cu tine - zise Cap, care nu avea nici el 0 prea mare inclinare spre stu diu. S-ar parea ca face aluzie la lecturile tale, Magnet, Iiindca seful are notiuni temeinice despre lucruri In felul sau propriu. Cit mai avem, Virf-de-Sageata, dupa socoteala ta, pina la micul lac, numit de tine Marele Lac, si spre care ne croim drum de atitea zile ? Acesta raspunse, privindu-l cu 0 superioritate linistita I - Ontario e ca cerbul. Inca un rasarit de so are, ~i calator incercat il vede, - Desigur, nu pot spune ca. :nu sint- un dHitor incercat, dar din toate d:Iatoriile mele pe uscat, aceasta e cea mai lunga, cea mai putin folositoare si cea mai plicticoasa. Daca aceasta intindere de apa dulce este asa de aproape, Virf-de-Sageata, si atit de mare, ar fi de asteptat ca niste ochi buni s-o zareasca, dcoarece, dupa cit se pare, de aici, de uncle ne aflam, se poate descoperi orice pe 0 raza de treizeci de mile. Priviti - zise Virf-de-Sageata, intinzind bratul inainlea sa cu 0 gratie linistita - Ontario! - Unchiule, dumneata esti obisnuit sa srrigi uscat! nu apa l, de aceca nu-l vezi - zise nepoata lui, rizind cum rid Ictele de inchipuirile lor fara rost, - Cum, Magnet, crezi ca nu mi-as recunoaste eu elementul natural, dad ar fi in cirnpul meu vizual ? - Dar Ontario nu e elementul dumitale natural, draga unchiule, fiindca at dumitale e apa sarata, pe cind acesta e apa dulce. - Pentru un rnarinaras de etatea ta, asta ar f1 0 diferenta, dar pentru nimic in lume n-ar putea fi pentru un rna-

'"

1l

rinar inccrcat ! Ell as rccunoaste apa, Jraga copila, chiar ~I In China. - Ontario - rcpeia V;rJ-de-Silgl.!ala, Cll emfa/:l, In tin:,-.tnJ din nou mina catre nord-vest. Pentru prima oara de cind sc cunostcau, Cap se lIita la indian Cll un oarecare dispret, scrutind totusi zarea In direcria privirii si a bratului acesiuia, care ara tall dupa toate aparentcle caue un punct de pe ccr, la () distanta destul de mica pe intinderea de Irunze. - Mda, cind m-am iodl.!partat de coastii, ca sa porncso in cautarea unui lac cu apa dulce, ma cam astepiarn cu la asa ccva - inccpu iar Cap, dind din urncri ca un om care stie el ce stie si e convins ca nu mai e nimic de adaugat, Ontario 0 fi acolo. Bine, presupun arunci and YOm ajunge, vorn gasi destul lac sa ne lansam barca. Dar, Virf-dc-Sageara, dad as sii d in apropiere Stilt fctc-palide, i\i marturisesc ca as fi bucuros sa ma aflu la 0 distants alit de mid de elc, ca sa Ie pot striga. Indianul isi inclina capul fara 0 yorba ~i grupul cohori tacut de pc di:dacinile copacului rasturnat. Cind ajunscra jos, Virf-dc-Sagcata le spuse in soapta d se va apropia de foe sa vada cine-I aprinsese si-i sCltui, pe sotia lui si pe ccilalti, sa se iutoarca la barca pe care () lasasera pe riul din apropiere ~i sa astepte acolo inapoierca sa. - De ce, sclule P Astfel s-ar proccda la 0 icsire In larg, cind se cunoaste canalul - rise batrinul Cap - dar intr-o rcgiune nccunoscura ca aceasia, cred nu e bine sa-l lasi pe pilot sa se indepartcze prea mult de nava I asa ca ingaduie-mi ~a-ti ri ncm tovariisie. - Ce doreste fratele meu ? intreba indianul, fara sa se sinna jignit de neincrcderea dcstul de \'adid a acestuia. - Vrcau sa te insotesc, onorate Vi'rf-dc-Sagcadi, asta-i tot. Mergcm imprcuna sa vorbim cu sirainii aceia. Indianul consimti fai-a sovaire ~i l> indemna din nou pe sotia lui - () Iemcie marunta, rabdatoare si supusa, care I1U sc uita aproape niciodata la cl cu ochii ci negri ~i mari, fara sa-5i exprime respcctul, teama si iubirca - sa Se dud la barca. Dar Magnet se opuse; desi vioaie ~i dovedind 0 neobisnuita energie in incercarile prin care treceau, ramasese torusi Ierneie, ~iglndul ca cei doi protector] ai sai 0 parasesc III mii-

ca

ca

]2

lund accsiui tinut salbalic. care i sc parca !:ira de ~!Ir~it, ii era arit de ncplacut, incii ecru ~a-I insotcasc.i pc unchiul ci. - Miscarca mi-ar prinde bine, draga unchiulc, dupa cc am stat in luntre atit de multa v rcmc - continua ca, in timp ce obrajii care-i palisera din cauza silintei de a ramine calma sc imbujorau de navala singclui ei bogat. )i apoi, cu siguranta print rc strainii aceia se afta 5i Icmci, - Atunci, copila, hai cu noi, c un drum de numai citeva sute de metri si cu 0 ora inaintc de apusul soarelui vorn fi inapoi. Primind incuviintarea, Iaia, al carci numc adeviirat era M abel Dunham, sc prcgati sa se alaiure cclor doi barba\i, in timp ce Roua-de-Iunie, cum sc numea sotia lui Virf-dc-Sagrata, porni, supusa, pe drumul spre barca, destul de obisHuita cu ascultarca, singuratatea si intunericul padurii, ca sa-i mai fie tcama, Cci trci, rJ.l11a~i pc gramada de arbori pra\'aliti de vint, I~i croidi drum prin ineilceala ca de labirint si ajunscra la marginea padurii in dircctia cca huna. Virf-de-Sagcata se orienta doar cu citcva pri vi ri ccrccta toare, insa bat rinul Cap, iuainte de a porni cu Indra7neala prin intunericul codrului, xc strjidui sa determine dircctia Iurnului cu 0 husola de buzunar. - Siahilirca clircctiei prin adulmccare, Magnet, poate fi indcstulatoare pentru un indian, dar unchiu] tau .de rasa nobila cuncaste pre a bine vi rtutile acului de busola - zisc Cap, miscindu-sc ell grl:ll pc urmcle indianului Tuscarora, care inainta cu marc usurintii, Asclllta-ma pe mine, America n-ar fi [ost clescopcrita niciodata, daca vcstitul Columb s-ar fi oricntat numai CLl narilc. Prietene Virf-de-Sagcat.i, ai vazut vrcodata o masiniiric ca asia ? Acosta sc intoarsc, arunca o privj re busolci pe care cap o tinea pe dirccria nccesara si raspunse cu gravitate : - E ochi de fa\a-palida. lndianul Tuscarora vede cu capul. :\pa-Sarata (Iiindca asa-i spunea el insotitorului sau] trchuic aCUl11 cstc numai ochi; Ill! scoate cuvin t. Vrca spuna, unchiulc, nu trcbuic vorbim I poaic nu are incrcdcre in cci pe carc-i vom intilni. - Eh, asa sc poarta to\i indicnii cind se apropic de vreun post. Ai bagar de seama d si-a incercat cocosul pustii ? Crcd ca n-as face rau Sa uit si eu la pistoalelc mcle,

ca

ca

sa

~a

sa

ma

13

Eli-a sa arate nici un fel de tearna fata de aceste pregaun cu care se obisnuise in timpul lungii lor dlatorii prin pustieta~ile salbatice, Mabel ii urma cu un pas tot atit de usor si de elastic ca al indianului, rinindu-se foane aproape de ei. StrabaturJ. prima jurnatate de mila fha vreo alta masura de prevcdere in afara de tacerea incordata, dar cind se apropiara de locul undc prcsupuneau d se gase~te focul, devenira mult mai prevazatori. Ca de obicei, in padure aveai vizibilitate pe sub coroana copacilor, printre trunchiurile inalte si drepte, Intreaga vegetarie se straduise din rasputeri sa razbata spre lumina, ~i sub baldachinul de frunze se mergea in realitate ca sub 0 bold imensa naturala, sustinuta de mii de coloane rustice. Dar dupa trunchiurile acestea de copaci se puteau adesea ascunde ~i aventurierii, vinatorii sau dusrnanii, si cind Virf-de-Sageata se apropie de locul unde simturile sale inccrcate, care nu dadeau gre5, il prevenisera d se gasesc strain ii, pasii i se facura tot mai usori si ochiul deveni mai ager, ascunzindu-se cu ~i mai multa grija. - Vezi, Apa-Sarata? zise el, multumit, aratind eu mina un loc printre copaci, Foe de fete-palide. - Dumnezeule, baiatul are dreptate ! murmura Cap. Uite-i, desiul de siguri de ei, mincindu-si proviziile tot atit de Iinistiti ca in cabina unei nave cu trei punti! - Virf-de-Sageata are numai pe ;umatate dreptate - sopti Mabel fiindd sint doi indieni si numai un alb. - Pere-palidc - zise indianul, ridicind doua degete.· Om rosu - urmji el, ridicind numai un de get. - Bine - zise Cap. E greu de spus care din voi are dreptate. Unul este Lira indoiala alb si pare un flacau aratos, respccrabil ')i plin de vioiciune; altul are pielea rosie, cum ar putea-o face vopseaua sau natura, Insa al treilea are pinzele ridicare numai pina la jumatate, nu e nici bric, nici goeleta. - Fete-palide - repeta Virf-de-Sfgeatf, ridicind din nOt! doua degete - om ro~u - aratind numai unul, - Cred are dreptate, unchiule, fiindca se pare el nu greseste niciodata. Dar acum trebuie Sa aflam cit mai iute dad sint prieteni sau dusrnani. Trebuie sa fie francezi, - Un strigat ne va lamuri indata zise Cap. Da-te dupa copacul de colo, Magnet, ca I1LI cumva cavalerilor a.stora

ca

ca

14

le trasneasca prin minte sa deschida, fAd a vertismcnr, foeul pe flanc, ~i rna voi convinge numaidecit sub ee pav ilion na vigheaza. Cap isi dusese miinile la gura, fadndu-~i palmele pilnie, ~i tocmai era gata sa scoata strigatul fagaduit, cind Virf-deSageara il Lieu sa se opreasca, deranjindu-i masinaria eu 0 miscare scurta. - Mohican piele-rosie - zise indianul - om bun; om alb, englez. - Vestile astea parca sint cazute din eer murmurs Mabel, care se gindise cu teama la perspectiva unui conflict pe via~a ~ -pe rnoarte in acele indepartate locuri salbatiec. Sa ne. apropiem imediat, draga unchiule, ~ sa le spun em dl sintem prietem. - Bine zise indianul. Om piele-rosie, lini~tit ~i prevhator; om alb graba, trage iute, Sa se duca femcia. - Ce! exclama Cap, uimit, 5-0 tnmuem pe micuta Magnet inainte, ca pe-o vedeta, si noi sa ramincm aici, ca doi trindavi, uitindu-ne sa vedem ee fel de acostare face ea! Dad a~ Ingadui asa ceva ... atunci ... - Este eel mai intelept lucru, unchiule - il irnrerupse generoasa fata ~i nu mi-e {rica de loc, Vazind apropiindu-se 0 femeie singurii, nici un crestin II-ar desehide [ocul asupra ei, ~i aparitia mea va fi 0 chezasie de pace. Lasa-rna sa rna due inainte, cum spune Virf-de-Sageatf, si totul va fi bine. Strainii nu ne-au observat inca ~i uimirea lor va fi mai puternica decit teama. - Bine - zise Virf-de-Sageata, aratindu-si deschis admiratia pentru curajul lui Mabel. - Comportarea asta nu se potriveste unui marinar - dtspunse Cap dar padurea fiind pustie, 11-0 afle nimeni. Dad tu crezi, MabeL. - Unchiule, sint convinsa ca nu ai de ce re temi .pentru mine, ~i doar esti aproape ~i rna poti apara in orice clipa. - Bine, atunci ia un pistol.; N u, e mai bine sa rna bizui pe tineretea ~i slabiciunea mea - zise Fata zimbind, roseata obrajilor sai accentuindu-se ~i mai mult din cauza emotiei, Printre crestini, cea mai buna aparare a unei femei este sa Ie ceara apararea. Eu nu pricep de loc urnblu cu a.rrnele ~i vreau traiesc rara sa le cunosc,

sa

sa Sa

sa

-sa

rna

15

Unchiul nu mal st:irul ~i.up! ce lndianul Tuscarora d 0 sfllui sa fie prudcnra, Mabel i~ilia inima in dimi ~i lilailltl sinI gura sprc grupul de Ilnga Foe, Dcsi inima fetci barea mai repcde, mergca cu pas sigur, miscindu-se In aparcnta fara nici 0 ~ov~iiala. De jur imprcjur

domnca 0 linistc morrnintala ; oamcnii de care sc apropia erau prca ocupaii ~a-~i potolcasca marca neccsirate [ireasca, foamca, La sa-~i mai abata cit de cit privirile de la activiiatca importanta ce-i absorbca, Totusi, cind Mabel ajunse la vrco sUla de pasi de foe, dUd pe 0 creanga uscata, si zgomotul slab al pasului ei usor II faclI pe mohican - dupa cum II numise Virfd:2-Sageata pc indianul din- grup - ~i pc tovarasul sau, asupr a carllia nu se lamuriscra Inca, sa sara 111 picioare intr-o clipf , Arnindoi i~i indrcptara privirile spre pustile lor sprijinitc de un copae, insa cind 0 zarira pc Mabel, di:mascr.l pe loc, far:i sa inrincla bratul dupa cle. Indianul ii spuse citcva cuvinte tovarasului sau si se a~cza din nou, continuindu-si masa tot atit de linistit de parca nu-l intrcrupscse nimeni, Dirnpoir ivd, omul alb se indeparta de foc, iesind in int.impinar ea Fetei. Accasia, cind strainul se apropie de ca, vazu era un alb ca ~i dinsa, cu toare imhracamintca [ui, alcaruitii dintr-o Imbinare loartc ciudaia a portului cclor dOlla rase, te silea sa cxaminezi 11l11ul mai de aproapc, ca sa fii sigur c asa. Era un barhat iutrc dOlla virsic : pc chipul lui, care IllI putea fi socotit {rumos, se circa onestitaica ~i0 lipsa torala de viclcnie, ceca ce 0 con vinse pC! Magnet ca IllI era In primejdic. Ea nu scoase 0 vorh.i, respccti nd 0 lege a ielului ci de a fi - dad nu era chiar a naturii - care 0 llprea sa inainteze prca rcpcde 111 inrimpinarca unci pcrsoane de sex opus, rnai ales in situatia accca. Sa nu te tcmi, ti'nara Fcmeic - zisc vinatorul, Iiindca vlnator parea sa Iic dupa infa\i~ar:: - In locurilc asrea salbatice ai dar de oameni care stiu se poarte CI.I cei ce respects pacca si drcptaica. Ell sint binccunoscut pc aceste mclcagur i ~i pcatc ca una din porcclele mcle () fi ajuns ~i la urcchile durnitalc. Francczii ~i pieilc-rosii din cealalta parte a Marilor Lacuri Ill-all porcclit La-longue-Carabine ; la mohicani, un nib plin de sirntul dreptatii ~i de judccatf, atit cit all mai ram as din ci, mi se spune Ochi-de-Soim ; in tirnp ee trupcle ~i vinatorii calari care cutreicra tarmurile apolor numesc Calauza, pcniru ca nu se stie sa fi grcsit vrcodata ~i sa nu fi gasit urrna

ca

ca

ca

sa

ma

16

unui indian Mingo, sau a vreunui pricten care, cazur 111 miinile dusmanului, avca ncvoic de ajutorul meu. Vorbise f:lra nici 0 crnlaza, cinstit, ca omul couvins ca, sub orice nume l-ar cunoastc ciucva, IlU avca nici un motiv sa 1"0~easca pernru cuvintcle sale. Vorbcle lui avura asupra fetei LIn efcct ncastcptar. Cind auzi ultima porecla, 15istrlilse pumnii de cmoric, rcpetiud cuvintul "Cllauza". -- A~a mi se spune, tlnara fcmeic, dar multi boicri mari s-au bucurat de titlul acesta LIra sa-l fi meritat nici macar pe jumatate : desi, ca sa marturiscsc adcvarul, rna laud mai degraba cu indcminarea de a-mi croi drum prinlocuri fara potcci, decit de a le gasi acolo uncle cxista, Dar trupele regulate nu-si clan scarna de dilcrenta asta, In cele mai multe cazuri ncsuind s:l dcoscbeasca 0 poteca de 0 urma, desi una e In Icga tu ra mai mult cu ochii, pe cind cealalia inscamnii doar ccva mai mult
dccit
0

adulmccare.

- A tunci dumncata csti prietenul pe care taral mcu rru-a f:lgaduit ca-l va trimitc In incimpinarca mea ! - Dad dumncara csti fiica sergentului Dunham, atunci marclc profet al trihului Dclawar nu a rostit niciodata un adcvar mai ncindoios. - Eu sint Mabel, si acoin, dupa arhorii aceia, sc afla unchilli mcu Cap si un indian din tribul Tuscarora, caruia i se spune Virf-dc-Sagcata. NlI sperarn sa dam de dumncata inainte de a ajunge la malul lacului, - Nad5jduiesc ca v-a ((Jildus un. indian cinstit - zise ~alalll'a - [:indd nu-i iuhcsc prea tare pc indienii Tuscarora, care s-an inclcpartat prca mull de morrnintcle strarnosilor lor ca sa se rnai poata bucura de marc intclcpciunc ; iar Virf-deSJ.i;cata cste un ~cf ambitios. Sc ana si Roua-de-Iunic cu d? _- Soria lui, carl! 11(: Illtl)dlraW5tc, csre 0 fcmcic umila ~i blinda. - Da, si rnai are ~i 0 fi re deschisa, ceca ce n-ar putca spune
despre Virf-dc-Sagcaia cincva care-l cunoasie. Ei hine, trebuie s:l He 111U1tul11il11 ceca CC Ill! daruicstc providcnta Cll pe timpul

victii, Ati fi putut avea 0 dLluza 5i mai rea dccit indianul Tuscarora, CLI wale dare prca mult sle3e de Mingo In vine pcntru unul care merge alaturi de cei din tribul Dclawar. - Atunci poate ca e un norac ca ne-am 111t1lnit - zise l'vlabel. 17

- In nici un caz nu poate fi ·... orba de nenoroc, fiindd. r i-am fagaduit sergentului ca-i voi preda copila, teafara, la garnizoana, chiar de-ar trebui sa-rni pierd viata, Am socotit va vorn intilni Jnainte de a ajunge Ia cataracte, unde ne-am lasat barca, gindindu-ne nu strica sa va iesirn in intimpinare, casf nc usuram treaba la care am pornit. E bine d am luat accasta hotarire, dcoarece indoiesc Virf-dc-Sageata ar fi in stare sa infrunte curentul. - lata yin unchiul meu si indianul, asa vom merge irnprcuna. . Cind Mabel ucu, Virf-de-Sageau ~i Cap, dindu-si seama de conversatia prietenoasa dintre cei doi, se apropiara,.~i citeva cuvinte ii Himurira cine crau strainii, Apoi se indreptara ~mpreuna spre ceilalati doi oameni, care ramasesedl Ilnga foe.

ca

ca

rna

ca

ca

ca

CAPITOLUL

II

Da, atlta timp omul, chi.ar eel mai ee-nsemaat, Naturii ii pastreaza UD templu De-Gcinar ...,: De jertfa cea marunta, Odoarele pam!ntului sine toate ate lui, 1:1 e stlipinitor deplin Ii tronul lui Cu fala se r idica-n taria cerului . Wilson

crt

Mohicanul l~i continua masa linistit, in tirnp ce al doilea alb se ridica si-si scoase curtenitor cascheta, salutind-o pe Mabel Dunham. Era tinar, sanatos ~i puternic, iar dupatmbracaminte parea sa fie marinar, desi acesrIucru nu·era'atit de vizibil ca la unchiul ei. Pe vremea aceea?marinarii aldiruiau 0 c1asa cu totul aparte fata de ceilalri muritori i>felul de a glndi, de a vorbi ~i aspectul lor fiind, clemente revel aIS

toare -ale profesiunii, tot asa dupa cum felul de a gindi, a vorbi ~i a se imbraca al unui turc II desemneaza ca musulman. Desi Calauza nu mai putea fi socotit tinar, Mabel pastrasc fala de el 0 atitudine oarecum rigida, poate din cauza incordarii nervoase provocate de situatia in carese gasea; cind, insa, apropiindu-se de foe, intilni privirea tinarului, i~i pleca 'ochii in fata admirariei acestuia, pe care 0 observa sau i se 'paru 0 observa pc cind 0 saluta. De [apt, fiecare dintre ei 'stirnise curiozitatea celuilalt, probabil prin similitudinea virstei, a condiriei sociale, a farmecului lor si a situatiei deosebite In care se aflau, toate la un loc impresionind pe cei tineri ~i 'plini de caridoare. ---_.;- lata prietenii pe care vi i-a trimis in intimpinare respectabilul vostru rata - ii spuse Calauza, cu un zimbet deschis, fetei. Acesta este un sernet indian din tribul Dclawar, un om care s-a bucurat de cinstire, dar si de necazuri in viata sa. Numele lui este demo de un sef, fiindca insa este greu de pronun tat pentru eel ce nu arc deprinderea nccesara, Ii vom spune Marele-Sarpe. Totusi, sa nu credeti cumva d numele accsta desemneaza un tradator, ci doar -d este intelept si se bucura de viclenia ce se cade s-o aiba un razboinic, Virf-de-Sageata de colo stie ce vreau sa zic, In ,timp ce Ca:I:luza spunea acesrea, cei doi indieni se priveau ncclintiti ; apoi indianul Tuscarora inainta spre celalalt, vorbindu-i aparent prictenos, Imi place continua Cai:lu7.a sa vad dOlla pieirosii salutindu-se In inima padurii, mestcrc Cap; sint ca doua nave care 51! saluta, suicrind prietencstc, pe ocean. Dar uite ca vorbind despre apa, imi amintesc de tinjirul rneu prietcn aici de fata, Jasper Western, care poate prctinde stie ceva despre ea, deoarece si-a pctrecut viata pc lacul Ontario. - Ma bucur ca te cunosc, am icc - spuse Cap, stringind prietcneste miua tinarului marinar de apa dulce - dcsi mai ai tnca de invatat, dad ne gindim la scoala pe care ai £acut-I). .Iat-o pe nepoata mea, Mabel. Eu Ii spun Magnet, fara ca ea stie/de ce, dar probabil dumncata banuie~ti de ce, tinind seama de pretentia pe care, dupa cite crcd, 0 ai d stii cine atrage acul busolei. , , - Motivul e u~or de intelcs raspunse tillarlll, fixind fadi Sa vrea cu ochii sai negri chipul imbujorat al fetei - ~i

ca

ca

sa

ca

19

sint convins marinarul dElu/,it de Magnet a dumncavoastra va acosta iordcauna fara gres. Aha, vad stii sa foloscsti anumiri tcrrncni cu pn: cepere ~i cxaciitatc, dcsi ill general ma tern ai \'azut mal l11ulta apa verde dccit albam'"i. - Nu c de mirare d mai pomcnim citeodaij de painint, fiindca ararcori se Intlmpla nu-! vcdern timp de douazcci si patru de ore. - Cu atit mai rau, baiete, cu atit mai rau ! Un marinar trebuie fie ell atit rnai multumit, CLI cit nell' mai putin uscat, Acurn, ca vorbim dcschis, domnule \'Veslern, presupun cit in jurul lacului dumncavoastrji cxista mai mult sau mai putin useat. - Dar bine, unchiule, in jurul oceanului nu cxista rnai II1Ult sau mai purin uscat ? z ise Magnet rcpcdc, tcmiudu-se ca nu cumva Cap sa inccapa prea cuj ind 0 cxpuncre plina de dogmatism, ca sa nu-i spuncm de pedant ism, dupa cum a yea ohicciul. - Nu, copila mea, s-ar putca zice in jurul uscatului exista mai mult sau mai putin ocean, asta vrcau cu sa-i fac sa intclcaga pe oamcnii de pc meat, Ictiscano. Dupa cit se pare, ci traicsc in mijlocul m.irii, fara sa-si dea seama, ~i asta Cll sau "ina lor, Iiindca apa esre muir mai inscnmata si mai vasta. Insa descrtaciunca lumii e E(ra margiui, pcniru 'di eel cc Il-a vazut nicioclata apa sa rata i~i inchipuie adcsca cit stie mai rnulte dccit eel care a ocolit Capul Horn. Nu, nu, pamlntul c mai muir () insula. si tot ceca cc nu poaie fi denumit la fel estc apa. Tinarul \VesrerJl avca un adinc respect pcn tru un marinar ell' cursa lunga : simtise de multc ori dorinta sa navighczc pe ocean, insa respccta In chip firesc si Marcie Lac pe carc-si petrccusc viara, ~i care IlU era, dupa parcrca lui. lipsit de frumuscti. Ceca cc spui clumnca ta. dcmnulc raspunse el modest - poatc fi adevarat in legihura ell Atlanricul, lnsa 1101, aici, rcspcctam si uscatul din jurul lacului Ontario. - Asta Iiindca orizontul Va c totdcauna micsorat de pamint - raspunse Cap, rlzlnd din lOata inima. Dar iata-l colo pe omu] caruia i sc spunc Calauza, cu ceva aburind pe niste funduri de lcmn, invitindu-nc sa Impaqim portia lui cu dinsul j si martllrisesc pe marc I1U pori dna. Domnule \Xfestern,

ca

ca

ca

sa

sa

Sa

ca

fara

ca

20

f a\~ de fete CSlC la virsra dumitale UII lucru tot atit de usor pc cit c sa intinzi pavilionul de la pupa ~idad vci fi arcut la farfuria ~i paharul ei de lenin, in vrcme cc eu ii voi ajuta la imp irtirca hranci pe Calauza ~ipc prictenii nostri in.Iicni, nu mii indoiesc ca-~i va am inti de asta. Cap exprimasc, fara: sa stic, adevarul, Jasper .W'cstern Ii circa dor intcle lui Mabel din ochi, ~i ea nu a uitat multa vrcme aicntiilc bincvoitoare si curtcnitoare ale t1narului marinar Cll (lcazia accsici prime intilniri. El Ii pregati lin butuc sa sc asczc, ii alcse 0 bucata gustoasa de vinat, ii aduse 0 can a de ap:i proaspata de la izvor si, stindu-i mereu in apropicre, ii ci~tigl foarte repcde stima prin amabilitatca si politetca sa - un omagiu pc care Iemeia 11 prirneste totdeauna cu placcre ~icste Cll alit mai magulitor 5i mai placut, cu cit vine de la un Linar de acccasi vind. Ca cei mai multi dintre cei ce-si due viata lipsiti de socictatca sexului slab, tinarul W'estern avea atentii pline de seriozitatc, sinceritatc si amabilitare, dcsi Ielului sau de a sc puna ii mai trcbuia 0 doza de ral'inamcnt conventional, lipsa probabil obscrvara de Mabel, dar care era cornpcnsata de mulicle sale calitari. Sa-i lasam acum pe tincrii accstia lipsiti de cxpericnta si sinccri sa se cunoasca maicurind prin intermcdiul sentimentclor lor decit prin cxprimarea gindurilor si ne intoarcem la grupul In care unchiul, cu obicciul lui de a sc scoate In cvidenta, care nu-l parasea niciodata, ajunscse rcpcde sa joace rolul principal. Se asezascra In jurul unui taler de lel1111ell buditi de vinat din care se serve au tori, si COli vorbirca sc desfasura dcsigur potrivit eu caractcrul Iiccaruia in parte. Iudicnii 1111nCaUde zor, tacuti, pofta lor de ba)tina~i pcntru vinat parind de nepotolit, in schimb cei doi albi crau pr ictcnosi ~i vorbareti, fiecare din ei exprirnind ClI volubilitare idci spccifice pcrsonalitatii sale. CUIll dialogul iI va face pc cititor sa cunoasca auuIllite fapte care vor usura inrclcgcrca povcstirii noastre, mai
p()litl:~C.l

Sa

viata pe care 0 duci, mestcre CaCap, dupa ce calatorii l~i potolira foamea inir-atit incit acum dinrre gustoascle bucati de vinat si le alegcau pe ccle mai imbictoarc - of era uncle bucurii ~i posibilita,i de rcusita pc care noi, marinarii, le aprcciem, eu singura deoscbire ca la noi totul se petrccc pc apa, iar la voi totul se pctrcce pc uscat,

bine sa-l cxpuncm. - Eidi indoiala

lauza -

continua

ca

21

- Ba 1I11 rdspul1se to\'Jrl~lll ~lll alb. til c:Jlaloriilc ~i marsurile noastrc avem de-a face ~i cu apa, Noi, oamcuii de granita, minuim vislele si ostia aproape in acccasi masura ca pusca ~.j cutitul de vinatoare. - Aha! Dar minuiti Dare bratul, verga, bulina, timona, sonda ~i funia de catarg ? Desigur, visla e folositoare intr-un canoe, dar ce rost ar avea pe 0 nava ? - Am obiceiul sa respect oamenii ~i profesiunile lor ~i cred Ca ceca ce ai rnentionat dumneata sint lucruri folosiroare. eel care a trait ca mine In tovara~ia atitor triburi inrelege dcosebirile din comportarea oamenilor. Tatuajul unui Mingo IlU se ascamana cu acela al unui indian Delawar, si cel ce a~tcapta sa dcscopere un razboinic intr-o squaw 1 indiana, ar fi dezamagit. N u sint prea batrin, dar am ,trait prin paduri si cunosc In oarecarc masura natura orneneasca, N-am crezut niciodata prea mult in inva~atura cclor de la oras.: deoarece pina acum nu am intilnit printre ei nici un bun ochitor cu pusca sau un indcminatic dcscoperitor de urme, - Tocmai asa gindcsc si eu, mestere Calauza. Plimbatul pe straz.i, dusul la biserica, duminiea, sa asculte predici, nu au faem niciodata un Om adcviirat dintr-o fiinta orneneasca. Pe un baiat, daea ti-ai pus in gind sa-i dcschizi oehii, trirnite-l pc intinsul oceanului, ~i dad vrci sa se inteleaga pe sine insusi, lasa-l sa cunoasca natiuni straine sauceea ee numesc eu adevaratul chip al naturii, Iata-l, de pilda, pe cumnatul mcu, scrgcntul, In felul sal! e" un baiat bun ea orice alt om care a ronrait vreodata lin pesmet, dar ec c, la unna urmei? Nimic mai mult decit un simplu soldat, Nici verba, e sergent, dar -dupa cum sui, c tot lin fel de soldat. Cind a petit-e pe sarmana Bridget, sora mea, i-am spus fetei ce meserie avea, Iiindca simtcarn dator s-o fae sa cugetc la tot ceca ee se putca astcpta din partea unui asifel de sot. Dar stiti cum sine retell' cind lc picii cineva Cll tronc, Nimic de zis, sergentul s-a ridicat in profcsiunca lui ~i se spline dcspre din sul d e in fort 0 pcrsoana de vazji, insa biata lui sotie n-a avut parte sa vada asta, [iindca a murir acum paisprezece ani. - Meseria de soldat este onorabila numaj dad Iupti de panea dreptaui racspunse Calauza si cum francezii se ana totdeauna pc 0 pozitie gresira, iar maiestatea sa si aces~e

ma

Fcmcic.

22

colonii sint rotdeauna pe 0 pozitie just.i, cred d sergenrul are 0 ('on~tiin\.l linistita si e si un Olll de caracter. Niciodara nu am dormit mai bine decir atunci cind am luptat impotriva tradatorilor. Indianul supranurnit Marele-Sarpe, aici de fa~a, se poarta intr-un fel, ~i ell intr-altul j ~i totusi am luptat In ultimii ani umar la umar, fara ca vreunul din noi sa critice COlTIportarca ccluilalr, Eu ii spun ca nu existii decit un singur cer ~i un singur, iad, Hid deosebire de credinta, ~i spre cle due cai multe. - Ceea ce spui e rational, ~i el este dator sa-ti dea erezare, desi socot cele mai multe drumuri catre iad sint pc uscat. Marea este, dupa cum obisnuia sa spuna sarmana mea sora Bridget, "un loc de purificare", ~i omul e in afara de orice ispita cind nu mai vede uscatul, MJ: indoiesc ca s-ar putea spune acelasi lucru favorahil despre lacurile voastre de aici, de sus. - Cred, ca ~i dumneata, .·ca orasele ~i asezarile omenesti te indeamna la pacat, dar in jurul lacurilor noastre se intind paduri, ~i intr-un astfel de templu oricine este inclinat sa-1 slaveasca zilnic pe Dumnezeu, Ca oarnenii nu se asearnana intre ci nici chiar pe mclcaguri salbaticc sint de acord, fiindd diferenra dintrc un indian' Mingo ~iunul Delawar este tot atit de usor de observat ca diferenta dintre luna si soare. Sint fericir, prietcne Cap, ne-am intilnit, chiar de-ar fi numai pentru faptul poti sa-i spui Marelui-Sarpe, aici de fa~a, d cxista si lacuri In care apa e sarata. S-a dovcdit din prima clipii sintcm de cdc mai multe ori de aceeasi parere, ~i mohicanul, dad ar avca numai jumatate din increderea pe care 0 am ell In. el, ar fi convins de ceca ce i-am spus in legatura cu fclul de a fi al oamenilor albi si legile naturii. Dar am avut totdcauna impresia ca nici 0 picle-rosie nll crede cu sinccritatc, cum ar [acc-o orice om cinstit, in existenta manlor lacuri sarate ~iin povestirile care vorbesc de riuri ce curg irnporri va curen tului. - Asta se-ntimpla din cauza lucrurile nu Stilt privite cum trebuie raspunse celalalt, aprobind Cll 0 miscare a capului, Dumneata te gindesti la lacuri ~i virtejuri, de parca le-aiIufruutacu .vaporul, si la ocean si marec, de parca le-ai infrunta cu barca, Nici Virf-de-Sdgeata, nici Marele-Sarpe nu i trebuie sa (se indoiasca de vorbele dumitale in lega tura cu .aceste:. dOlla lucruri, desi en marturisesc ca-mi vine cam greu

ca

ca

ca

ca

ca

ca

ca

ca

-- 23

5:1 illghit povcstca dcspre exisrent a Il1Jrilor pe uscat ~i tnea ~t mai grcu ea ar fi pe undcva vreo mare de apa dulce. Am
intrcpr ins aceast.i

curiozitatca, atit a ochilor cit ~i a gustului, cu privire la aceste lucruri ~isa-l ajut pe scrgcnt, Iiindca a fost sotul surorii mcle I
cit desprc Magnet, 0 iubcsc ca pc propriul mel! copil. - Gresesti, grcsesti, prictcne Gap, grcscsti foartc tara cind nu rccunosti putcrea providcntei in tot ee existii - r.lSpunse 0:alauza ell hotarirc. Cci ce traicsc in erase ori in alto asczari au ajuns la pareri gresite si marginite In privinta puterii ei, dar noi care ne petrcccm viara cu adcvarat in prezcnta ei, ca sa zie asa, vedem lucrurilc altfcl, vrcau sa spun noi care slntcm oarneni albi. 0 picle-rosie arc parerile sale ~l pc bunii dreptate, iar dad accstca Ill! sint intru totul ascrnanalOare cu all.' albilor crestini nu-i nici un rau, Exisdt Insa domenii care dcpind in chip absolut de vointa providcntci ~i accste lacuri cu apa sa rata si dulce f ac parte dintre elc. N u am pretentia sa lalllurcsc Wale as tea, dar sint convins Iicce om I..' dator sa crcada In ele, In ceca ce rna priv, ..ste, fac parte dintre cei ce sint Incredin tali mi na care a creat apa dulce a creat-o si pe cca saradl. - Pina aici, mcstcrc Catiuza ! il intrerupse Gap cu oarecare .aprindcrc. Unci crcdinte adcvarate si barbatqti 11l1-i intore niciodata spatclc cind ma aflu pe mare; desi sint mai obisnuit sa string si sa dcsfac velcle cum se cuvine dccit sa ma rog cind izbucncste uragan u]. N u uir ni cioclata sinrern nistc rnuriiori neajutorati ~i sper sa cinstcsc pe cine trebuie I tot ceca cc vrcau s:.1spun cstc mai dcgraba 0 sugcstic dccit 0 afirrnatic, care, dupa cum 5tii, I..' inr1urita de Faptul fiind obisnuit a vcdca inlinderi mari de apa sararit, as prefers s-o gust Inaintt' de a acccpta c dulce. - Durnnczcu i-a daruit cerbului tcrenuri]c nisipoasc unde se cristalizcaza sa rca, ~i accsta () linge, si i-a dat ornului cu picle rosii sau alba izvorul dcsfarator la care sa-~i potolcasca sctca. j\r fi impotri "a ratiunii nu crczi EI ar fi putut erea lacuri Cll apa cristalina In apus ~i lacuri cu apa tulbure " '-' v • 1Il rasarit, In ciuda dogrnatismului sau cxagerat, Cap simtca 0 tcama respectuoasa fata de simplitarea sobrii a glncJirii lui Gatillza, dcsi nu sc bucura la ideea trebuie sa crcada in ceva despre

IUllga ealatorie

mai mult

ca sa-mi potoleso

ca

ca

ca

ca

ca

sa

ca

ca

24

care susriuuse timp de multi ani ell lncapa~inare IlU puica sa existe. Dcoarece IlU voia intrerupa discutia, dar nefiind nici In stare sa aduc'i argumentc convingatoarc impotriva unui astfcl de rationament cu care nu era obisnuit si care avca deopotriva forta adcvarului si a crcdintci, era bucuros sa scapc de suliiccr, evitindu-] fadi sa l><1tala ochi, - Binc, binc, prictcuc Cilam.a - vise cl - hai sa incheiCIl1 aici discutia ~i pcntru di scrgcnrul rc-a trimis sa ne piloiczi 1<1.acul acosta, 0 l gustam apa cincl vorn ajunge acolo. Dar I1U uita vorbclc mcle : nu sustin ca la suprafata n-ar putca fi apa dulce. Aproapc de gura marilor fluvii, Atlanricul are ~i cl uncori apa dulce, dar baga de scarna Ca-ti voi arata un mijloc de a gusta apa de la o adincime de citiva stinjcni, dcsprc care nici n-ai visat, ~i atunci vorn afla mai multo desprc lacul accsra. )i Cilauza parca multurnit sa intrcrupa discutia ast iel inch convcrsatia Ilia alt curs. -- Nu sintcm ingimfati de darurile noastre - zise CaLiu/.a, dupa 0 scurra tacere - si sum foarte bine ca cei ce tr)ii,:sc In orase si in apropicrea marilor ... - Pe mare - il int rcrupsc Cap. - ...pc mare, daca dorcsti durnucata, prjctcnc, au oeazii pe care noi, aici, in s:llhaticie, 1111 le avcm. Totusi, nc cunoastern darurilc, care sin t, asa-zici nd, naturale, nepcrvcrtite de descrtjiciunc ~idcsfrinarc. Daruril« mclc de acum sint de bun ochitor cu pusca, de cautator de urrne, de om care se priccpe la vinat ~i haituirca lui, dar, clcsi Ioloscsc si ostia, ~i vista, uu vrcau sa ma laud Cll Iclul meu de a lc minui, Insa Jasper, tinarlll de colo, care sta de yorba CLI rata scrgcntului, estc 0 fiill\a deosebita, fiindd s-ar putca spune dcspre cl ca rcspira apa ca un peste, Indienii si fr.incczii de pc tannul nordic l-au porcclit Eau-doucc, din c..uza priccperii lui pc tar imul acosta. EI este mai iscusit sa llIilluiasra visla ~i parimclc, decii sa dcscopcrc () urma. -- Da, 0 fi ccva ~i Cll calita~ile asrca de care vorbcsii - zise Cap. Uitc, de pitda, focul acesta ; Iti marrurisesc a dep:i~it toara cxpcricnta mea de marinar, Virf-de-Sagcata a spus ca Iumul vine de la un foc facut de fetc-palide, ceca ce, dupa mine, constituie 0 Irinturii de filozofie de valoare cgala cu navigatia pc 0 noapte imunecata in apropicrea unui bane de nisip.

ca

sa

sa

ca

25

- Nu e cine ~ie ce taina ~i nllmc deosebit raspunse Calauza rizind inveselit. - Nimic nu este mai usor pentru noi, eei ce ne petrecem timpul in aceana mare ~coalil a lui Dumnezeu, decit sa Invatam lcctiile Sale. Nu am fi de loe in stare sa urmarim 0 pista sau transrnitem vesti In salbaticia aceasta, dupa cum nu sint in stare butucii de lemn, daca nu am putea recunoaste intr-o clipa aceste mici deosebiri, Eau-douce, dupa cum ii spunem noi, iubeste atit de mult apa, Inch a adunat citeva gateje umede pentru focul nostru, care se gasesc cu prisosinta in jur, desi sint destule si din acelea bine uscate. Vreascurile umede scot un fum negru ~ cred ~i marinarii, carnarazii dumirale, stiu asta. Nu este mare lucru ~ nici un fel de taina, desi pentru cei ce nu cerceteaza fiinta lui Dumnezeu si adincile Sale cli cu umilinta ~ recunostinta, rorul e 0 taina, , - Trebuie sa ai ochiul ager ca al lui Virf-de-Sdgeata, ca sa observi 0 deosebire atit de mica. - Daca n-ar fi observat-o, ar fi Insemnat cli e un bier indian nepriceput. Ntl, nu, e timp de razboi ~i orice pielerosie se Ioloseste de simrurjle lui, ca sa preintirnpine primejdia. Orice rasa de oameni are propria sa fire, si orice fire propriile sale legi. Eu am avut nevoie de multi ani ca sa pot srapini toate ram uri le mai de scarna ale stiintei padurii, Iiindca nu e ·in firea omului alb sa-si insuseasca tot atit de repede cunostinrele unei piei-rosii, ca pe acelea care, dupa cite cred eu, sint harazite cunoasterii sale. Ce-i drept, nu lOa pot lauda {"1I multe cunostinte de felul aeesta, deoarece mi-am petrecut cea mai mare parte a vietii pe meleaguri salbatice. - Dar ai fost un elev sirguincios, mestere calauza, dupa cum se observa din inrelegerea atit de adinca a acestor lucruri. Eu presupun n-ar fi 0 problema prea grea pentru un om care si-a petrecut viata pe mare sa-~i insuseasca nimicurile asrea, daca s-ar hotar] sa se ocupe terneinic de ele. - N u sint de parerea dumitale, Omului alb ii este tot atir de grcu adopte obiceiurile unui indian ca si indianului pe acelea ale omului alb. lar in ceca ce priveste adevarata fire a acestora, cred nici unul dintre ei nu e in stare s-o eunoasca pe deplin. - Si totusi, noi, marinarii care cutreierarn lumea adt de mult, sustinem nu exists decit osingura fire, fie ca-i vorba de chinezi, ori de olandezi. In ceea ce rna priveste, sint In mare

sa

ca

ca

sa

ca

ca

'16

masudl de aceeasi par ere, fiinddl am constata.t, tn general, roate natiunile iubesc aurul ~i argintul, si cei mai multi barbafi savurcaza tutunul. . - Asta inseamna ca voi, oamenii de pe mare, cunoasteti prea putin pieile-rosii, Dumneata ai vazut vreodata un chinez care ar putea sa cinte cintccele lui de ingropaciune, tnfruntlnd moartea, In timp ce un cutit ii sfirteca si-i taie carnea tn bucati, ~i trupul gol lie cuprins de ftldlri? Pin a cind nu vei gisi un chinez sau un crestin care sa faca toate astea, nu vei fi descoperit ornul eu firea pieilor-rosii, oricit de curajos s-ar dovedi si chiar daca ar fi citit toate cartile ce s-au tipant

ca

vreodata.

- Numai salbaticii l~i joaca unit altora astfel de rengbiuri diavolesti - zise Cap, uitindu-se cu oarecare neliniste la arcadele pared nesfirsite ale padurii, Un om alb nu e supus niciodata la asernenea incercari. - Iar te inseli - raspunse Calauza, alegind linistit 0 bucata mica de vinar "pour La bonne boucbe" 1 - fiindca, daca pieile-rosii indura chinurile aces tea potrivit firii lor, ea niste bravi, un om alb, datorita firii lui, poate intra In coma, ceca ce s-a Intimplat adesea. - Din fericirc zise Cap, straduindu-se s~Hi dreaga vocea - nici unul dintre aliatii maiestatii sale nu va fi pus probabil In situatia sa indure astfel de cruzimi condamnabile din partea oricaror supusi loiali ai rnaiestatii sale. E drept ca eu nu am servit prea mult timp in marina regala, dar am servit totusi, si cit priveste serviciul pe bordul vaselor corsare pentru capturarea corabiilor si a incarcaturii dusrnanului, am o experienta desaviqita. Insa nu cred ca exista francezi salbaric] prin imprejurimile lacului, ~ mi-aduc aminte de vorbele dumitale cum Ontario ar fi 0 apa intinsa, nu-i asa ? - Nu, e intiosa dear pentru noi - raspunse Callu:.ra, fara sa-~i ascunda un zirnoet care-i lumina chipul ars de soare, de un rosu aprins - desi nu cred d cineva ar putea sa-l socoteasca mie; cu toate acestea, dad vrei sa-I tii pe dusman cit mai departe, este prea putin inrins. Ontario are doua capete, si dusmanul care se terne sa-I treaca e sigur po ate ocoli. - Aha, vezi, asra e partea slaba a blestcmatelor voastre balti de apa dulce - murmura Cap, tusind atit de tare, incit

ca

ca-l

Pentru a lisa ce-i mai bun la urmi (tn limba francezi

in text).

27

isi regrets imcdiat lipsa de misura III vorbii. PinJ. acum mer lin om nu a auzit de vrco na\'a obisnuiia sau de pirati care fi ocolit un capat al Atlanticului I Cum, oare oceanul nu aiba capcte ? - N ici vorba ca n-are I dupii cum nu are l1ICl marguu ~l nici fund. Natiunea "amarata" in toata linistea pc una din coastcle sale IlU are de ce se tearnii de cea "amarata" in partca opusi, oricit de salbatica ar fi, afara numai dad sc priccpe la construirca corabiilor, N u, nu, cei cc traiesc pc coastele A ilanricului nu se tern dccit foarte putin c-or sa-~i piarda viara sau scalpul. Pe acolo, oricine l~i pune linistit capul pe pcma cind se culca seara, fiind com' ins d a doua zi dimincata 0 sa-~i gaseascit parul pe cap, in afara de cazul poartji peruca. - Aici e altcumva. Nu vrcau s-o inspaimint pe tinara fata, asa cit IlU intru in amanunte, de~'i pare ocupata sa asculie cu foarte mare placcre vorbele lui Eau-douce, dupa cum ii spuncm noi, dar chiar daca nu m-as bucura de experienta pc care o am, as socoti.vdatorita situatici de la accasta Irontiera, cit restul dhltorici noastre, pina la garnizoana e foarte primcjdios. De partea accasta a lacului Ontario, afli cam tot at it de multi indicni irochezi ca ~i de partca cealalra. Ceca ce I-a ~i facut pe sergent, prierene Cap, sa ne trim ita in intirnpinarea voasira, ca sa dHluzil11. - Cum! Au curajul sa se apropie at it de rnult de tunurile unui fort al maiestatii sale? Oare corbii nu dau tircoalc stirvului unui cerb, dcsi pasararul se gasc~te pc aproapc P Se poarta, ca sa zic asa, "in chip firesc. Printre forturi ~i asezar] tree destul de multi albi ~i indicni ~i sint convinsi d-i vor dcscoperi. Marele-Sarpe a venit dintr-o parte a riului, si eu dintr-alta, pentru a da de unnele accsiora, iar ] aspcr si-a adus piroga Cll indrazncala unui adcvarat marinar. Scrgentul i-a povcsut cu lacrimi In ochi ~i cu aiita Inmicarare dcspre copila sa, dcspre dorinta lui adinca de a 0 vedca, dcspre ging:l~ia si cuminteuia ei, incit f1acaul creel ca s-ar fi napustit singur ~i inrr-o tahara de Mingo, numai sa poata veni cu noi. - Pcntru prornptitudinca lui de a ne ajuta ii multurncsc ~i-I aprcciez, desi pre~upun la urma urmei, biliarul n-a trecut printr-o primejdie prca mare.

sa

sa

sa

ca

va

ca,

28

- N umai prin pcricolul de a fi impuscat de pc illll\ime in clipa cind sc str.iduia sit ia in picpt curcniul apei, sau cind, aflindu-se la un cot al riului, sc nita ,inta la virtcjuri. Din wate dlatoriile ncsigurc, creel ca accca de pe un riu plin de cap(an~ ('SlC cca mai primcjdioasa, si prin asta a trccut Jasper. - :;;i ce diavol I-a impins pc scrgcnt sa-mi ccara sa strabat 0 suta cincizcci de mile pc un drum alit de primejdios ? Scotqi-l11a in larg, cu dusmanul in Fara ochilor, si ma lupt cu cl cum vrea ~i cit ii place, cu tragcre 1unga sau punte la punte I dar sa ma las impuscar ca 0 turturca?,.~lqtm.ita~ asta l1L1-i.n i Iirca mea. De n-ar fi verba de .micuta Magnet de 'colo; as vira chiar in clipa asta corabia ~i m-as stradui din rasputcri sa 111;). intorc la York, I:lslnd in plata Domnului lacul Ontario, Cll apa lui Sarala sau dulce, - Asta n-ar 1I11b'.I11:1 ta,i prea I11Ult situatia, prietene mariliar, fiindca drurnul de intoarccrc cstc mai lung ~iaproapc tot arii de primcjdios ca eel pe care ircbuic sa-l urmain. Ai incredcrc in .noi ~i tc vom duce tcaE'lr la destinatie sau ne vom picrde scalpurile. Inccrcatul marinar, al carui par era impletit intr-o coada infa~urata in picle de tipar ~i a vea crcsretul capului acoperit aproapc in intregime de 0 chclic, ;~i trecu mccanic mina si peste una, si peste alta, de pard voia sa se asigure cit se aflau la locul lor. ell roate acestca, era in realitate un om curajos, ~i infruntase adcsca moartca cu singe rece, dcsi IlU 0 vazuse niciodaia in aspectcle atit de ingroxitcare pe care i lc prezentase sumar, dar plastic, insotitorul sau. Dar acum era prea iirziu mai dea indarat, asa ca sc hotar! sa infrunte orice iuccrcare cu Indrazlleala, desi IIU se putu stapini sa nu murmurc pentru sine ciicva blcstcmc irnpotri va nepasarii si a nedclicate~ei cumnatului sau, scrgcntul, care-I bagase in incurcatura asta. - N u ma indoicsc, mcstcre ~ahluza - raspunse el, dupii cit va timp de gindirc - ca VOIll ajunge teferi la dcstinatie, l.a ce distanra de fort Ill' aflal11 in clip a asta ? . - La ccva mai mult de cincisprezcce mile, si e vorba de mile scurte, fiindca riul curgc repcde, asta insa numai daca IlU ne ataca indienii. - Si presupun padurca se intindc pe tot parcursul la babord ~i 1a tribord ca si aici. - Ce vreti sa spuneti ?

sa

ca

29

- !vl.'i gindesc Cd va trebui Sa ne croun drum printre copacii a~tia blesternati ! - Nu, nu, durnncata vei merge cu piroga; trupele au euratat fluviul Oswego de bustenii plutitori si luntrea va fi Jusa de curentul repede al riului. - Atunci cum dracu' Iacern sa nu ne irnpuste tradatorii de care vorbesti cind trecem pe Ilnga lin promontoriu sau sintern atenti fa ocolirea stincilor P - Ne a'pad1 Cel-de-Sus ! El, care i-a aiutat atit de des pe altii In situatii si mai arele. Ehe, de cite ori n-as fi ramas eu fara scalp si rni-as fi lisat pielea pc cine siic unde, dad providenta nu m-ar fi aparat ! Eu nu intru niciodara intr-o lupt.i, prietene rnarinar, fara sa rna gindcsc la acest mare aliat, care preruieste intr-o batalic mai mult dccit toatc baralioancle regimcntului 60, chiar de-ar fi puse intr-o singura linie. -- Bine, bine, asta e destul pentru un cercctas, dar noua, marinarilor, ne place, cind ie~im in larg si intrarn In actiune, sa nu ne gindim la nimic decit Ja ceca ce avem de facllt, lupta bord la bord, fara sa intilnim in calc porni sau stinci. - Si indraznesc sa spun, ca vorbim adevarul, n-ayeti nevoie nici de providenta. Asculta la mine, rnestere Cap, dad Cel-de-Sus e alaturi de cineva, acela nu pierde nici 0 bat~lie. Uita-te la capul Marclui-Sarpe de colo; de-a lungul urechii sale stingi se vede 0 urrnd de cutit ; numai un glont din pusca asta a mea i-a salvat scalpul in ziua aceca, deoarece cutiiuljsi ~i incepuse treaha, si peste 0 jumatate de rninut ar fi fost jupuit ! Cind mohicanul imi scringe mina, spunindu-mi Ca i-am [acllt un mare serviciu, ii raspllnd ca nurnai Domnul rni-a ci(lauzit pasii spre locul unde trcbuia el sa fie executat, sau rn-a facut sa-mi dau scarna, datoritii fumului, in ce primejdie se afla. Fad indoiala de i'ndata ce am ajuns la locul executiei, am actionat din proprie iniriativa, fiindca omul care-si vede prictenul sub amenintarea tai~ului unui tomahawk 1 gindeste repcde si actioneaza intr-o clipa, cum s-a ~i intimplat cu mine, aItfel spiritul Marelui-Sarpe ar li acum la vinatoare, pc tarimu] fcricit al strarnosilor sai. - Dcstul, CiJauza, destul Cll palavrele astea, sint mai inspaiminratoare dccit dad te-ar jupui cineva de la catarg

Sa

ca

ca

ca

1 Secure mica folosita de indicnii din America de Nord ba arma de lupta ~i vinaroare,

30

la pupa; IlU mai avern decir citeva ore cu soare ~iar fi bine ue lasam in deri '.:1, in voia curentului de care at vorbit, cit 0 mai putem face. Magnet draga, ttl nu esti gata de drum? Aceasta se ridica de jos, imbujorindu-sc tare la fa\a, ~i ;ucepu sa se prcgateasca de plecare. N u auzise nimic din COI1vorbirea rclor doi, fiindca Lau-douce, cum i sc spunea rnai totdeauna tinarului Jasper, Ii impuiase urechile cu descrierea Iortului destul de indcpartat de la capatu] dEttoriei lor ~i cu amanuntc desprc tatal CI, pe care ca nu-I mai vazuse din copi[hie, prccum ~i dcsprc fclul de viata al eelor ce traiau in garnizoanclc de Irontiera, Era alit de curioasa ~i preocupata de ceca ce auzca, ~iatentia ei atit de absorbita de lucrurilc intercsante pe care lc ana, incit cclclalte subicctc mai putin agreahill', discutatc de ceilalti atit de aproape de dinsa, nu mai ajuugcau ia urechile sale. Zarva plccarii currna oricc convorbirc, ~i bagajul dilauzelor, sau, daca vreti, al cercerasilor, fiind ncinscmnat, grupul Iu gata de pirnire in citeva minute. Cind sa paraseasca locul, spre mirarea chiar si a tovarasilor lui indieni, Calilllza adunji un brat de crengi, printre care uncle umede, ca Sa arda cu un fum cit mai negru si mai dens, si Ie arunca in foe. - Cind vrci sa-ti ascunzi urrncle, .laspcr - zisc eI - Ia plccarea din cantonamcnt, Iumui nu strica, ba chiar iti prindc binc, Daca pe () raza de zecc mile sc afia vreo duzina de Mingo, parte din ci cauta sa descopcrc fumurile, catarati prin copaci sal! pc vrco coama de deal; lasii-i sa vada Fumul asta ~i sa fie sanaro~i. Sint bineveniti la resturilc noastre. - Dar n-or sa nc descopcre urmelc si n-or sa ne urrnarcasca ? intreba ti'narul care, de cind 0 intilnise pc Magnet, era mai sensibilia primejdii. Vom lasa Ia piriu urrnc destu] de

sa

vizibile,

- Cu dt mai vizibile, cu atit mai bine, fiindca nici viclcnia unui Mingo nu va fi in stare sa dcscoperc daca piroga a luat-o in susul sau in josu! riului. Apa este singurul clement natural care spala orice pista, dar nici ea nu izbuteste s-o Iaca, daea mirosul accsteia e prea putcrnic, Intelegi, Eau-douce? Daca vreun Mingo a descopcrit urmele noastre sub cataractc, vor veni sprc fumul accsta ~iVOl' crede cei ce au pornit in susul riului i~i vor continua drumuI in aceeasi dircctie, Daca nu mai stiu nimic de noi, vor afla acum un grup e In afara fortului ~i nici chiar un Mingo plin de intelepciune nu va fi

ca ca

31

in stare sa-~·i inchipuie cJ. am urcat puia arcs r 1I1l1.li ca sa avcm place rea sa ne IntoarCCI11, chiar in acccasi zi, riscindu-ne caput. . -- Fara indoialf - zise Jasper, care vorbca deoparte cu Calallza, In timp cc se apropiau de sirul de arbori rjisturnari de vint ei nu stiu nimic dcspre fiica scrgenrului, fiindd vcnirca sa a Fosr invaluita in cca mai mare raina. - ~i nici aici nu vor afla nimic - raspunse Gilauzii, atraglndu-i atentia el paseste cu eea mai mate grija pe urmclc lasate pc frunze de picioarele delicate ale fetci - afara numai dad virsinicul peste de apa sarara nu si-o fi adus nepoata pc linia copacilor rasturnati de vint ca sa zburde ca o iada In jurul batrlnei sale caprioare. Vrei sa zici, "al tapului", Calauza. N lI-i ciudat ? Uite Ca ma pot Intovara~i cu un man nar de Iclul dill, Eau-douce, si IlU descopar nici 0 deoschire prea mare intre insusirile noastre, dcsi dumncata esti ornul lacurilor, iar ell, al padurilor. la asculta, Jasper continua Calallza, ri>.ind cum ii era obiceiul, fara zgomot ce-ar fi sa incercam tai5111 lamei mcstcrului Cap, laslndll-l sa tread prin cataracte ? - :;>iee se va intimpla intrc timp cu ddtguta lui nepoata ? .-. N u, n-o sa para nimic; ea va merge in orice cal. pe uscat j dar noi doi am putca sa-l puncm la incercare pe mar i.narul asta "de pe Oceanul Atlantic, ca sa ne cunoasiem mai bine, Oare nu crczi vom afla daca amnarul flimci sale scapara ~i daea stie unele din siretlicurile de frontied(? Tinaru] Jasper zimbi, fiinclca~i placca glurna si tonul proIcsor al al lui Cap 11 cam siciise. Dar chipul frumos al fetei, trupul suplu si zimbctul sau ispititor statcau ca 0 pava/.a intre unchiul ci ~i experienta propusa. - Poate d fiica sergcniului se va spcria - zise d. Nici vorb de asa ceva, dad a mostenit cit de cit curajul tatalui ei, N u pare sa fie de loc fricoasa. Las' pc mine, Eau-douce, d pun eu treaba la cale ! - N u tu singur, <::alauza, pcntru Llra doar ~i po are, va veti iueca amindoi. Cind trcceti prin cataracte, trebuie fill si ell in barca,

ca

ca

ca

ca,

sa

32

- Bine, fie cum spui ttl ; Iumam pipa pacii ? Jasper incuviinta, riz ind, Cll lin gcst scurt din cap ~iparasidl subiectul, Fiindca ajunsesera la piroga atit de des pomenita, si, ell cireva vorbc, lllar::i toti hotari'ri importante,

CAPITOLUL

JI]

Pin-a nu fj scurmara cu plugul asta gfie, Curgcau a nOJ~!'!"€" riuri nlV'lln_ic, 1nspumate ~i ap.l lor cinra 0 duke melodic Care umplea de frearnat paJuri inJepJ.rta(c. In murmur de piraie suvoa ie n fvfileau Pe ctud, a scunvc-n umbra, izvoarcle sopreau, Bryant.

Sc stie, In general. ca riurile c.are se indrcapta spre partea de slid a lacului Ontariosint mai toate inguste, [ente si adinci ; eu uncle cxceptii, fiindea multo c1intre de au in anumite locuri praguri - cum se spline in limbajul regiunii - adica repezisuri cu stinci, ~i--altclc - cataracte, Printre acestea din urma se nUJ1ladl ~i fluviul pe care navigau aCUl11 cutezarorii nosiri dllatori. Oswego se Iormeazii prin unirca a doua r iuri : Oneida si Onondaga, care izvorasc din lacuri, strabat 0 regiunc deluroasa pe 0 distanta de citcva mile, ajung la m arginca unui fel de podis natural, coboarji cam la zece sau cincisprcfcce picioare la alt nivel, alunecind, strecurindu-se ~i urmindu-si cursul cu apa adinca, dlcllt si pe furis, PIlla cind isi varsa trihuru] in vastul rezervor al lacului Ontario. Piroga ell care Cap ~i insotitorii sai dlatorisera de la fortul Stanwix, ultimu] pmt militar de pe Mohawk, se gasea la malul riului j in timp cc tori ceilalti se suirji in ea, COauzJ. mai zi'ibovi pe uscat, ca lmpinga mica amharcatiune pe apa.

sa

3 - Ca!allza

33

- Intoarcc luntrea eu spatclc to[1 directia curcntului, Jasper - ii spuse omul padurilor rinarului rnarinar, care-i luase visla lui Virf-de-Sagcata ~i se asezasc la cirma. Las-o-Il voie s-o poarte curentul, Daca vreunul dintre indienii dusmani va da de urma noastra, ~i ne va urrnari pina aici, n-o sa uite sa cerceteze scmncle ramasc in mil si, descopcrincl ca am pornit de la \arm Cll prora In susul riului, va credc, fara indoiala, ca am luat-o in eli rcctia asta. Jasper Ii dadu ascultare si, dupa un brinci viguros, Calallza. care sc gasca In plinjitatea fortei ~i indeminarii sale, cu un salt usor si Lira sii-i stricc echilibrul, sari. In luntrc, chiar la prora. Cind barca ajunse in mijlocul riului. pc firul putcrnic al curcntului, sc intoarse si porni fara zgol11ot In josul apei. Luntrca in care Cap ~i ncpoata lui sc imbarcascra pentru lunga .~i avcnturoasa lor dlihorie, era un canoe din scoarta de copac, cum ohisnuiesc indienii sa Ie consrruiasca ; datorita grcut.itii lor exceptional de mici si usurintci cu care pot Ii impinsc, cle ~C potrivcsc admirabil pent ru 0 navigatic pe riuri, uncle iutilnesti mai la tot pasul bancuri de nisip, trunchiuri plutitoarc sialtc Iclurite obstacolc. Cei doi barbati, Jupa ce 0 goliscr.i de hagaje, () carasedl de citcva ori pc 0 disiantii de sute de iarzi, si ar fi putut s-o ridicc chiar ~iun singur 0111. Potrivit parerii cclor neinitiati, era lunga si prca lara pentru un canoe. Dar principalul clef ect era, de rapt, grcutatca sa prca mica. 0 practica de citeva ore indrcpta insa in mare masura acest neajuns, Mabel ~i unchiul ci acomodindu-se destul de bine cu miscarilc lururii, asa dl putura sa-si pastreze locurile linistiti ; nici grcuiatea suplimenrara a cclor trei dWiuze nu-i punca rezistenta la 0 incercare deoscbirii, la~imea fundului ei curbat provocind dislocarea unci cantitati ncccsare de apa, fara a face barca sa se afundc prea mult in [luviu. Binc construita, cu material lcmnos de dirncnsiuni rnici, legat cu curele, luntrea, desi alit de usoara si eu un aspect modest, era probabil capabila transportc inca pc atitca persoane cite se aflau acurn in ea. Cap sedca pc 0 banca joasa din mijloc, iar Marele-Sarpe, ingcnunclicat aproapc de el. Virf-de-Sageata ~i sotia lui ocupall locurile din fara accstora, indianul Tuscarora parasindu-si postul obisnuit de la pupa. Mabel statca Intr-o rina, pe bagaicle ei, In spatclc batrinului marinar, in tirnp cc Calauza ~i Fau-douce sc aflau in picioarc, unul la prora, ~i celalalt la pupa, Iiecarc vislind lung. pureruir ~i f~rd 7g01l1llt. Vorbcau

sa

pe soptite, Iiindca toti I~i .dadeau seama pe masura ce se apropiau de fort si nu mal aveau ocrotirea padurii, trebuiau fie prevazatori. Fluviul Oswego, pe pareursul acela, adinc, intunecat ~i nu prea lat, curgea linistit si posornorit pe albia lui serpuitoare, printre arborii ee-l strajuiau de sus, impicdicind pe aloeurea aproape cu -towl lumina soarelui. lei si colo, unii dintre uriasii padurii, doboriti .pe jumatate, se inclinasera aproape orizontal pe suprafata lui, silindu-i pe dWttori sa fie atenti mai tot drumul, sa nu se loveasca de erengi, rarnurile eele mai de jos ~i rnai scurte impreuna cu Irunzele lor fiind spalate de ape. Privelistea de mai sus a Iost admirabil zugravita de minuaatul nostru poet, versurile epigraf de la inceputul acestui capitol fiind sense pe locurile acestea ; pamintul Ingra~t tirnp de secole de resturile vcgetatiei ~i cafeniu din cauza humei, fluviul umi'lat, parca gata sa se reverse, ~i pad urea proaspatji si uemarginita se of ere au oehiului eu marca plasticitate realizata· de pana lui Bryant, pentru desfatarea imaginatiei. Pe scurt, intrcgul peisaj se desprindca dintr-o natura bogata ~i binecuvintaia, neatinsa inca' de mina ornului pentru a 0 supuue Iolosintei ~i dorintelor lui, luxurianta, primitiva, plina de prornisiuni si de piiorcsc, chiar si in starca accasta de adindl salbaticie. TI cbuic sa mai spunem 0 data povestea noastra se petrecea pe la 1759, cu muir inainte ca exploatarea sa fi impins catrc civilizatic vreo parte a regiunii vestice a statului New York. In vrernca aeeea indepartata existau doua mari dii de comunicatie militara intre regiunea nelocuita a. ooloniei New York ~i Irontierele dinspre Canada - una de-a lungul lacurilor Champlain si George, ~i alta pe linia Mohawk, padurea Creek, Oneida si riurile descrise rnai jnaintev De-a luiigul aeestor doua linii de cornunicatii fusesera amplasate posturi militare, dcsi inrre ultimul fort de la izvorul riului Mohawk si intre varsarca lui Oswego exista un spatiu alb de 0 suta de mile, pe care Cap si Mabel 11 parcursesera in cea mai mare parte sub protcctia lui Virf-de-Sageara, - Mi-e dor uneori de pace - zise GiLluza - ea sa pot strabate padurea, nu In ciutarca unui dusman, ei doar vinind animate s.ilbatice ~i pescuind. Ah, Doarnne ! CIte zile fericite n-arn petrccut noi, eu ~i Marcle-Sarpe de colo, de-a lungul fluviilor, tr.iind nurnai din vinat, somoni sau pastravi, sa ne preocllpe vreun Mingo sau vrcun scalp! Doresc uneori intoar-

ca

sa

ca

rara

35

cerea acclor zilc binecuvintatc, fiindd nu sint Hcllt sa-mi ucid scmcnii. Sint couvins dl fiica scrgcntului nu crcde ca as fi un lidil(ls, caruia-i place' sa jigncasca natura omeneasca, nu-i asa ? Spunind aceste cuvimc, care pareau aproape 0 intrcbarc, Calau;.'.;t se uita Indadlt, si, desi chiar si prictcnului sau cclui mai piirtiniror i-ar fi fosi grcu sa afinne dcsprc trasaturilc lui aspre ~iarse de soarc ar fi Frumoase, Mabel se gindi sint atragatoare, datorita zimbctului deschis ~i sinceritarii care-i lumina chipul. - Nu crcd ca tatal mcu at" fi putut trimitc unul din ticiilosii desprc care ai vorbit sa-i dilauzeasea Iara prjn salbihiciunc - raspunse tinara, zimbind tot atit de dcschis ca si el, - Nici "orba, nici yorba n-ar fi facut-o ; scrgcntul este un om scnsibil ; am marsaluit impreuna de nenumararc ori ~i am luptat adcsea umar la umar, dupa cum spune el, desi cu imi pastrez totdeauna distantanecesara ca sa am miinile libere cind ma gasesc In apropicrea vrcunui Iranccz sau a unui Mingo. - Asadar, esti tinaru] prictcn clcspre care tara! mcu aminteste atit de des In scrisorilc sale? "Tinarul" lui pricten ? Sergcntul arc fa~a de 1111l1C un avans de treizeci de ani; da, e ell treizcci de ani mai ill virsta si tot pc aiita mai voloros. -' Dar probabil d nu in ochii unci fete, prictene Cllau7.a iutcrveui Cap, carc-si recapatasc umorul rind vazuse apa curgind din nou in jurul lui. De multe ori, cci trcizcci de ani de care vorbcsti 1111 sint priviti de catrc 0 fata de nouasprczcce ani ca fiind un avantaj. Mabel se inrosi, intorcindu-si [ata, pentru a se Icri de privirea cclor ce se gaseau la prora, si 0 intilui pe accca, plina de admiratic, a ti·namlui de la pupa. Ca () ultima sal yare, ochii ei vioi, ell: un albastru dcschis, i~i camara rcfugiul in apa. Chiar in clipa accea, un 7g01110t inahu~ir si dens, adus de un vint usor care abia iucrctca apa, "sc prelinse pe clrumul strabatut de copaci. - Un sunct placut - zise Cap, alent, inrocmai c a un ciinc care audc un latra t indcpartat. Cred d sint valurilc care izbesc in malur ile lacului vostru--nu-i asa ? Nu-i cliiar asa, nu raspunse Caiall7.a. E doar zgQmotu] f:lcur de rllIl ce se pravalcsrc peste stiuci, la o. jUIllJ.t;ltc de mila mal JUS.

ca

ca

ca

La dracu', mesrcre Cilauzil, ~i dumneata dornnule, hill, Eau-douce ! (Fiindd incepuse si el sa-i spuna lui .lasper asa, ca sa se adapteze obiceiurilor de Irontiera.) N -ar fi mai bine sa cirmesti piroga mai pc linga \an11 ? Cataractcle astea, Inainte de cadcre, provoaca de obicei virtejuri si mai hinc ai nilI1e~i in tr-un Maelstrom 1, clecit sa porncsri spre aceste pompe aspiramc. Ai ill credere In noi, ai incredere in noi, prietcne Cap raspunse Calauza. E drepi di nu sintcm decit mariuari de apa dulce ~i in ceca ce rna privcstc, nici macar dintrc eci mai buni, nu, nici macar din aceia, dar ne pricepem la repezisuri, praguri si cataracte si, trecind prin de, ne vom stradui IlU

minatii de

E vrco cataracr i pt! Iluviu

0

imbujorare

si mai accentuata,

? Illtreb:l

i'label,

cu Fata lu-

nc devmintim

faima.

sa

- Trcciud prin cle?! exclamii Cap. La dracu', omule l Visczi eumva sa treci printr-o cararacta In coaja asta de nuca ? - Bincintelcs, asta-i clrumul nostru si e mult mai usor sa-I strabat] dccit sa dcscarci piroga si sa cari toate bagajele pe lISC a t, pe () distan ra de 0 111itt. :\1ahe1 i~intoarse privirea speriata spre rinarul de la prora i pirogii, fiilldca tocmai in clipa accea un alt muget al cascaclci ii ajunse la ureche adus de () noua acliere de yin t si inrr-adevar, acum, cind se siia cauza care-l producea, parea

Impairninlator.

:'>Je-all1 gin.dit sa Eisam Iemeile ~ipc cci doi indieni pe \arm - lise calm .J aspcr - si noi, cei trci oamcni albi, care sirue.n toti obisnuiti cu apa, conducem luntrca prin cataracta, fara prirncjdii, dcoarcce am slrabatllt-o de multe ori, -- ~i nc-am bizuit pc dumncata, pricicne marinar, sa nc ajuti - I.ise Cililu/.a, iacimill-i cu ochiul peste umar lui Jasper - fiindd csti obisnuit Cll rostogolirca valurilor, si cineva care sa tina balansul pirogii, toate gatdilc [iicei scrgcotului ar putea fi smulsc de suvoaie ~ipicrdute. Cap era incurcar, Ideca a strabate 0 cataracta i se parca, prohabil, mai scrio asa dccit i s-ar fi parut cuiva cu totul ncstiutor in matcrie de ambarcatiuni, deoarcce cunostea Iorta apci ~i slabiciunea un ala a omului {ala de Furia ei. Totusi, din mindrie, sc revolta la glndul de a parasi barca, III vreme ee

sa

nlra

de

V;m'j

foarrc

primcjdios

llnga

coast a Norvcgiei,

37

tovarasii lui sc hotarisel'a ramina in ea, plini de curaj ~i cu singe rece, Independent de acest din urma sirntamint ~i de firca sa, ca si de di rzenia dohindita prin trecerea atitor primejdii, probabil d ar fi parasit barca, daca imaginea unor indieni scalpind capul oamenilor nu l-ar fi inspaimintar intr-atit, incit sa-l determine sa socoata piroga ca un fel de sanctuar. - Dar ce vom face ell Magnet? intreba el, dragostea pentru ncpoata pricinuindu-i un nou scrupul. N-~) putern }asa pc uscat, daca indienii dusmani SI! gasesc prm aproplere, nu-i asa ? - N-avea grija. Nici un Mingo nu se aHa de-a lungul rnalurilor, fiin{ld acestea sint locuri prca in vazul oamcnilor pentru Faptclc lor draccsti - raspunsc COauza, sigur de cc spune. Fi rca c fire, si accca a indianului II indcamna sa se aflc acolo uncle tc astepti mai putin. Sa nu-ti fie frid de el pe 0 calc batuta, Iiindca dorinta lui c Sa te surprinda nepregatit, ~i trihul asta de inclicni i~i face 0 glorie din a te insela intr-un chip sau altul, Cirmeste sprc mal, Eau-douce, s-o lasam pe uscat pc fiica scrgcntului, la capatul busteanului accla de unde poatc sa ajunga la tarm Cadi: sa se ude. Se faellt iniocmai si tori, in afara de catluza ~i de cei doi rnarinari, para~ira piroga in citcva minute. Lasind la 0 parte unindria sa profesionala, Cap ar fi dimas bucuros cu cei care cobori scra din harca, dar n u-i venca sa-~i arate sUlbiciunea alit de dcschis fata de un marinar de apa dulce. - Marturisesc sincer - zise el, cind cei debarcati se indepartara Iapta aceasta sc poate asemana cu aceca de a merge cu harca prin paduri. Ca sa treci printr-o dldere de apa nu C 0 trcaba dc marinar; isprava asta 0 poate face si eel mai novice, ca si eel mai experimentat matroz. - Nu, nu, sa IlU dispretuiesti de loc cataractele de pe Oswego - intervcni Cllauza Iiindca, dcsi nu sc ascmuie cu Niagara sau Genesee, sau cu ccle de la Cahoos ~i dcpe Glen, ori cu acclea din Canada, sint destul de primejdioase pentru un incepato r. 5-0 Hisam pe Iiica scrgentului sa stea pc stinca de colo, sa vada cum noi, niste ignoranti oameni ai padurii, vern trece peste un obstacol pc care nu-l putern strabate pe dedcsubt, Arum, Eau-douce, fii cu ochii in patru ~i ell

sa

ra

38

rnina sigura, Iiindca totul dcpinde de line, dupa cum se vede, neputindu-ne bizui pe mesterul Cap decit ca pc uu pasagcr, Cind taeu, piroga se aHa departe de mal si Mabel se indreptasc grabira ~i trernurind spre stinca cc i sc aratase, VOrLindu-i insotitoarei sale despre primejdia infruntata fara nici un rost de unchiul ci, cu ochii atintiti pe silueta supla ~i viguroasa a lui Eau-douce, care, stind in picioare la pupa, conducca usoara ambarcatiune, Ajungind insa intr-un loc de unde putea sa vada bine cascada., scoase, fara voia ei, un tipat ilnabu5it, acoperindu-si ochii cu mina, Apoi ii deschise din nou, ~i Fata aceasta curajoasa ramase incremenita ca 0 statu ie, uitindu-se aproape fara sa rcspireJa ccea cc se petrecea. Cei doi indieni ~deau indiferenti pe un bustean, abia uitindu-se spre fluviu, in timp ce sotia lui Virf-de-Sageata se apropie de Mabel, urmarind miscarile pirogii cu interesul pe care l-ar avea un copil privind salturile unui 'acrobat. Cind barca intra pe firul curentului, CiHiuza ingenunche, vislind mereu, acum mai usor, sincronizindu-si eforturile cu ale insotitorului sau. Jasper, tot in picioare, i~i atintise privirile asupra unui punct situ at dincolo de cataracta, cu intentia vizibila de a gasi un loc potrivit de trecere. Mai spre apus, baiete, mai spre apus murmura Catluza - SPI"C locul unde sc vede apa spumegind, Pune pe acceasi lillie virful stejarului uscat cu tulpina copacului rupt. Iocul fluviului, cu virf ul sprc cascada si-si accelera inainEau-douce nu dispunse, fiindcd piroga se gasea in mijlocui fluviului, cu virful spre cascada si-si accelera inaintarea, purtatii de viteza sporita a curentului. In clipa aceea, Cap ar fi renuntat bucuros la orice pretentie de glorie datoridt acestei ispravi, numai sa se vada iar in siguranta, pe mal. Auzi mugetul apei, asemanator unui tuner, din ce in ce mai dar ~i mai puternic, dinainte-i aparu 0 linie-raind padurea din josul cascaclci, 5i apa verde si minioasa parea sa se llltinda de-a lungul ei ~i sa srraluceasca, de parca particulele sale erau pe punctul de a-si picrde coeziunea. _ Lasa cirrna liherii.; lasa cirrna libera, omule! exclamji Cap, nemaiputindu-si stapini nelinistea, pe masura ce piroga se apropia de marginca cascadei. , '39

zisc Cal:luza, arunprivire in spate, cu risul lui tacut ~i vescl. Mergom liher in jos, desigur! Lasa pupa sa saltc. baiatlllc, si mai sus ell pupa! Restul trccu inrocmai ca 0 pala de vint. Eau-doucc cirmi cit trebuia cu lopata lui, piroga intra pe canal, si pcnt ru citcva secunde Cap avu scnzatia ca ajunscsc intr-o dlldare. Simti prora pirogii ridicindu-sc, vazu apa scurgindu-se nebuneste, Iurioasa si spumegind, pc linga el, se ternu cind simti constructia usoarii 111 care plutea saltind ca () coajii de ou, apoi, spre marca lui bucuric si surpriza, ]~i dadll seama piroga aluneca pe un bazin de apa linistita, sui>;-cascada, multumita lopatarii pline de ~igllfan\a a lui .lasper. Cllallza se ridid: de jos, rizind mcrcu, si luind 0 lingura de corn ~i() curie de tabla, Incepu sa masoarc Cll atcntie apa care intrasc In hard In tirnpul trccerii. - Paisprczecc l)ngllri, Eau-doucc, paisprezece linguri pline. M-a~ fi astcptat, crcdc-ma, sa cohori luind apa nurnai cit :tece linguri! . - Mcstcrul Cap ~-a inclinat prca mult cincl cram in amonte de cataracta raspunse Jasper sen(l~ din cauza asta mi-a fost grcu sa stapincsc piroga. - S-ar puiea sa ai dreptate ; fara indoiala ca-i asa, dad spui W, dar eu tc crcdeam in stare sa trcci prin cararacia numai cu zece linguri de apa in barca. Cap tusi zgomoros, i~i pipai coada, se incredintcve ca era la locul ei, apoi se tlita In spate, vada primcjdia prin care trccusc. Cum 0 ocolisera, e usor de spus ... Celc mai muhe riuri cad drcpt in jos de la 0 inaltime de ;.ece-dlluasprezecc picioare. Dar sprc ccn tru, cureutul putcrnic crodeaza atit de mult stinca, incit lasa apei posibilitatca sa se scurga printr-o trcccrc ingusta, intr-un unghi cam de patruzcci-patruzeci ~i cinci de grade. Piroga alunccase pc drumul accsta in pauta abrupta, printrc rama~itele de stinci mincate de virtcjuri, spuma si de izbiturilc f uricase ale apei, dcsprc care un ochi neexperimcntat putca credc vor disrruge neaparat un obicct arit de Iragil ca barca lor. Insa tocmai greutatca recind
0

Pai, e liberii si dcswl de sigura -

ca

sa

sa

ca

40

dusa a luntrci ii inlesnise coborirca, deoarccc, purtatii pe cresrele valurilor si condusa de un om cu privire sigma ~i brap musculus, trccuse ca 0 pan de pc 0 gdlmada de spuma pe alta, abia umczindu-si laturile lucioase. Trcbuia sa te feresri de citeva stinci, sa pfistr:!zi ncschimbatii () anumita directie, restul [iind facut de naprasnicul curent de apii 1. Dad am spline ca marinarul Cap era uimit, nu am dezvalui clccit jurnarate din adcvaratcle lui simtarnintc. Treeuse printr-o tearna plina de respect, Iiindca admiratia sa pentru indrazneala ispravii Iusese marita de spaima de stinci pe care o au cci mai multi dintre marinari. Dar nu era Inca dispus sa-~i exprime deschis simtamintele, de tcama sa mu aduca prea mart laude apei dulci ori navigatici din cuprinsul lacurilor de pe uscat ~i,dregindu-si vocca cu tusca amintita mai sus, i~i dczlcga numaidecit limha, si vorbi cu tonul sau obisnuit de superior irate. - Eu IlU zic ca IlU cunosti canalul, mestere Eau-douce, si, ia urrna urrnei, cunoastcrea canalului In locul acesta e elemcntul principal. Am avut timonieri pc vascle mele, care ar fi putut sa coboarc ~i ci prin cataracta, dad; ar fi cuuoscut

caualul.

- Nu-] dcstul sa cunosti canalul, prietcne marinar - zise C'ilauza - mai e nevoie ~ide nervi tari, si de iscusinta pentru a p istra echilibrul pirogii si a te feri de stinci, Nl1 gasesti In intrcaga regiune un alt navigator care sa poata cobori Iluviu] Oswego III toara siguranta ca Eau-doucc, desi din cind In cincl mai izbutcste ~ialtul S-() Iaca. Eu iI1l1 izbindesc dccit dacii Ill:! ajuta provideura, ~i numai indeminarca lui Jasper si oehiui lui Imi dau siguranta d n-o sa ma due la fund. La urrna urrnci, paisprczcce linguri de apa uu e prea mult, ell toate ca as fi vrut nu fi fost mai muir de zcce, avin d in vcdere ca: nc privea si fiica sergentului. - Totusi, dumneata ai condus piroga, dumneata i-ai spus iucotro s-o indrepte ~icum s-o cirmcasca !

sa

I Pcntru ca cititorul s:i nu crr:,d:i d\ e vorba de lnchipuiri, autorul adalloa di a aflat dcspre 0 piesa de arrilcric, calibrul 32. care a Fosr treCUta ~ril1 accasta casca da In pcrfccta sigurantii.

SI5.biciune omeneasca, mestere marinar: asta, datorita In parte firii omului alb. Dad Marele-Sarpe de colo ar fi fost in barca, n-ar fi suflat 0 yorba si nu ar fi dezvaluit nici unul din gindurile sale. Un indian stie sa-~i tina gura, insa noi, oamenii albi, ne inchipuim intotdcauna ca sintem mai intelepti decit semenii nostri. 0 sa-rni vindec eu repede slabiciunea aceasta, dar am totusi nevoie de timp ca sa scot din ddacina copacul care creste in mine de mai mult de treizeci de ani. - Nu mi se pare e cine stie ce isprava, domnule, b 1 nici nu mi se pare a fi 0 isprava, ca sa vorbesc sincer. E doar ca o sirnpla stropitura cind treci pe sub podul Londrei, cum fae zilnic sute de persoane, ba, adesea, chiar ~i ccle mai sirnandicoase doamne din tara. Maiestatea sa regele a treeut pe sub pod ell propria sa persoana regala. - Ei bine, eu nu-mi doresc doamne simandicoase ori maiestati regale (Dumnezeu sa le binecuvinteze l) In piroga mea, cind tree prin cataracte j fiindca este de ajuns ~ nu cumpanesti la timpul potrivit t1limea barcii, ca sa te scufunzi. Eau-douce, va trebui sa-l trecem pe cumnatul sergentului si prin caseada Niagarei, ca sa-i aratam ee sintem In stare, noi, gr:(nic~rii de aici ! La dracu, mestere calauza, ered glurnesri I Pentru ar fi cu neputinta ca 0 piroga din scoarta de copac sa tread: prin cataracta aceea na prasnica ! . - Niciodata n-ai gresit rnai tare oa acum, mestere Cap. Nirnic nu este mai usor I am vazut cu proprii mei ochi multe pirogi trecind prin ea, si daca vorn ttrai, iti voi dovedi isprava se poate face. In ceea ce rna priveste, cred cea mai marc nava care a navigat vreodata pe ocean ar putea trece prin v 1 v· ..., A cataracta, uaca mtra ll1 curent, Cap nu-l vazll pe Gllauza facindu-i CU ochiul lui Eaudouce si amuti pen tru citeva minute, fiindca, sincer vorbind, nu banllise s-ar putea trece imr-adevar prin cascada Niagara, oricit de realizabila i s-ar parea isprava aceasta cuiva care ar merge in sensu! curcntului, dar i~i zise, dupa 0 mai indclllllga chib,zuill\a, imposibil e doar s-o treci in sens myers.

ca

ca

ca

ca ~

ca

ca

ca

42

Intre tirnp, ajunsesera la locul unde Jasper i~i I:isasc propria lui luntre ascunsa in tufisuri si se reirnbarcara cu rotii I Cap, Jasper ~i nepoata lui intr-o barca, iar Calauza., Virf-deSageati ~i sotia acestuia in cealalta.Mohicanul coborise ~i el pc malul riului, pe uscat, cautind eu atentie si cu iscusinta rasei sale sa descopere vreo urma a dusrnanului, Obrajii fetei sergentului .i~i capatara din nou roscata lor obisnuita numai dupa ce piroga intra iar In mijlocul cureutului, unde inainta repede, ajutara din cind in cind de visla lui Jasper. Ea asistase la treccrea prin cataracta cu 0 spaima care 0 amutise, insa aceasta nu fusese in stare sa-i inabu~e adrniratia pentru dirzenia dnarului de la cirrna barcii. tntr-adevar, un om mai putin ager ~i perspicace ar fi Iost inselat de singele rece ~i nepasarea cu care Eau-douce facusc isprava asta atit de iscusita. Staruse ncclintit in picioarc, Hira s5. se ingrijoreze de cit de adinc se afunda piroga in apa, ~icei ce se an au pe ~arm i~i diideau scama numai datorita intervcntiilor sale pl inc de pricepere si forta la timpul potrivit, barca nu sc sfarlmase de stincile cafcnii deasupra carora apa tisnca ca din [inrini artezienc, ba dezgolindu-le, ba acopcrindu-le cu un strat subtire ~i transparent, de parca jocul apci era condus de un mecanism. Graiul nu poate exprirna totdeauna tot ceca cc prinde privirca, dar Mabel vazuse destulc, in ciuda acelor clipe de spairna, pcntru ca imaginea pirogii in coborire ~a se impleteasca definitiv in mintca sa cu aceca a necliutitului ei cirmaci. In sinca sa accepta simtamintul acela insinuant, care 0 leaga pe femcie eu arita putere de barbat, de indata cc pricepe aHhuri de el e rnai fcrita de primejdii, si de cind parasisc fortul Stanwix se sirnti pentru prima oara absolut in largul ei pc scoarta fragila de copac in care dllarorea. Deoarecc piroga cealalta se mentinca aproape de luntrea ei si CalaUla se afla alaturi de dinsa, Mabel vorbea mai mult cu el dccit eu .Jasper; acesta din urma scotea rar cite un cuvint, deschizind gura numai cind i se adrcsa careva, foane atent la conducerea propriei sale barci, lucru care i s-ar fi pilrut eiudat cui va care-i cunostea firea degajata ~i prietcnoasa, dad ar fi fost de fata ~i ar fi luat aminte 1a tot ce se petrcce. - Cunoastem prea bine firca femeii, ea sa ne fi gindit s-o trecern pe fiiea scrgentului prin cataracts - zise cmluza.

ca

ea

43

privind-o pe Mabel, In limp ce se adrcsa unchiului ci - clc~i stiu circva [cmci In aceasra rcgiune care n-ar ~o\'ai 0 clipf sa faea asta, - Mabel este scnsibila, ca si maid-sa - raspunse Cap. Si e foarte hine, prictcne. ca ai tinut scarna de sl5.biciunea ci. Gindcste-te c:l IlU a dlatorit niciodata pe marc. - Nu, nu, mi-a Iost dcstul de usor s:l-mi dau scama de asta datorira eurajului de care ai dar dumneara dovada, fiinddl oricine putca obscrva cit de putin ri-a pasat de trcccrca prin cascada ' Am stdtbatut odata 0 cararacia cu un novice, dar cind a intrat in viltoarea ci, a sarit pur si simplu din barci ~i cred ca-ti inchipui ce-a patit ! Ce s-a irn implat cu sarmanul om? iutreba Cap, fara sa suspecteze cornportarea atit de seaca, totusi atit de naturala a celuilalt, despre care alteincva 111ai putin rcdus -decit batrlnul marinar si-ar fi clat Foarte user searna d e Tipsita de sinccritaie. Nurnai cine a trccut prin cataracta stie ce sa
creada despre el.

Era un sarman novice, dupa cum spui dumueata, ~i LIn bier om de granita, cu toate astca se grozavca ell priceperea lui, socotindu-ne pe Hoi, ccilalri, niste ignoranti. Ce s-a intimplat cu el ? S-a pravalit in viltoare, dus de cascada, cum s-ar pravali () tribuna sau un fort luat de ape. - N-ar fi trebuit sa sara din barca - II iutrcrupse Jasper, zimbind, dcsi era evident mai inclinat decit prietcnul lui ,a incheie discutia cu trecerca prin cascada, . - Baiatul are dreptate - adauga Calauza, intorcindu-se rlzlnd spre Mabel, In timp ee pirogile aproape se atiugeau. Niei vorh:l ca are drcptaic. Dar dumucata IlU ue-ai spus ce crcz.i dcspre salrul pe care l-am faeut! - A fosr primcjdios ~i plin de curaj - raspunsc accasta. Privindu-l, as fi vrut sa nu fi Iost inccrcae niciodata ; dar acum, dupii ee pcricolul a trccut, pot spune aclmir indrazneala ~i fermitatea cu care a. Iost infilptuit. - Sa IlU crczi curnva dl am faellt asra ca sa ne grozavim In [ata Iemeilor ! Unui tlnar poate ca-i place sa cistige stima eelui de virsta sa prin astf cl de ispravi care apar ea laudabilc ~i temerarc, dar nici Eau-doucc si nici cu IlU Faccm parte dintre acesria. Firea mea, dcsi poate Marcle-Sarpe ar -

ca

ca

44

pllu:a ri lin martor mai de prct in pnvmt a asra (lee-it vorbele mclc, are citcva sl.ibiciuui, d,ir sint lin 0111 dintr-o bucata ~1 nu as fi In stare sa ma las st:lplnit de 0 ast lel de dcsertiiciuue cind ma allu la darorie. Jar in ceca ee-l f)rivc~te pc .lasper, ar fi mai bucuros sa trcaca prin cataracte e [luviului Oswego Elra niei un spectator, decit privit de SUtC de ochi. 11 cunosc bine pe f1acall datorita indclungarclor noastre le~alllri si sint couvins ra nu este nici Lludaros, nici [anfaron. Mabel II rasplati cu un zimbet, care-I Lieu pc Catlllza sa-~i tin,} piroga mai mulra Heme linga ccalaha, fiindca tinerctca ca si frumusctca erau atit de rare pcntru el, 0111 al grani,elnr indepartate, incit chiar si cele mai ascunse ~i refulatc simtiiminte ale acestui cutreierator de paduri crau sensihil atinse de neasemuita dragala~enie a Ictei. - N e-am striiduit din rasputcri sa izbi ndim - cOlllinlia Cllauza. Daca am fi transporrat piroga pe uscat, am fi pierelm timp ~inirnic nu estc mai prctios decit timpul c1IHl te terni de indicnii Mingo. - Dar acum IllI prea mai avcrn de cc sa ne ternem ! LUl1trcle inainreaza repede si, dupa cum ne-ai spus, in doua ore vom ajungc la fort. - I-ar trcliui prea 11111itaviclcnic unui indian, ca sa se poata atinge chiar si uumai de un singur fir de par din capsorul clumiiale drJ~gala~, fiindra toti nc-arn luat angajamentul fata de scrgcnt, si creel ra in foarte marc masura si fata de dumneata, sa te duccm la fort in siguranta si nevatamadl. Hei ! Ia ui ta-te, [au-douce, narc ce se vcdc colo, in cowl ala de jos, de sub rufisuri ? Cine c pc stinca ? - Marcle-Sarpe, draga COau!';;:, ~i nc face mste scmne pe care nu lc intclcg. - Nici vorha, c Marelc-Sarpe tot alit de sigur pe cit sint ell un 0111 alb, ~i ue face semn sa ne apropicrn de mal. Se 111timpla ccva, fiindd lin om hotarit si dirl'. ca cl nu s-ar framinta asa Lira rost. Curaj! 0 ~a dam picpt barbatqte cu uncltirile dracesti si asa cum se cuvinc s-o. f aea niste albi cu insusirile noastrc, Ehe! 0 laud:! n-a adus niciodata vreun folos ; ahia am inccput sa ridie In slava siguranta noasrra si uitc ca ~i vine 0 primcjdie sa 111:1czminta ! d

45

CAPITOLUL

IV

Arta, voind nespus de mutt sj'Dtreaca Natura, i~i rinduie$1e din reate Lira. gres o odii\a plioa de iedcra buraca Imbra\j~ind un pr oaspat rnacies. Spenser

Mai jos de cataracte, fluviul Oswego curge mai repedc si mai inegal decit inaintca lor. Pe iei, pe colo, riul i~i coutinu.i drumul cu linistea apei adinci, formind mai multe bancuri de nisip ~i repezisuri, si in vremea aceea indepartata, cind natura nu fusese inca atinsa de mina omului, pe alocuri trcccrea nu era lipsita ell torul de primcjdii. In general, luntrasul nu trebuia se straduie prca tare, ill afara de cazul cind trecea prin portiuni ill care puterea curentului si stincile cereau 0 mare atentie ; cind intr-adcvar nu aveai ncvoic numai de vigilcn\a, ei si de singe rece, prompiitudine si forta bratclor, ca sa ocolcsti pericolele. Mohicanul cunostea toate astea si alesese ell bUlla ~tiinta un loc unde riul curgea linistit, ea sa Intimpine pirogile ~i sa lc transmita comunicarea fara nici un pcricol pentru cci eu care voia sa vorbeasca. De indata cc Calauza II recunoscu pc prietenul sau indian. I~i indrepta piroga, vislind puternic, spre mal, fadndu-i semn lui Jasper sa-l urrneze. Intr-o clipa, ecle doua barci se abatura din mijlocul riului, intrind sub tufisurile suspendate dcasupra apci, intr-o tacere adinca, unii, din cauza alarmei, ccilalti, din prudcnta care ajunsese a doua lor natura. Cirid dlatorii se apropiara de indian, acesta le facu semn sa oprcasca : apoi el ~i CaLluza avura 0 convorbire scuna dar scrioasa in limba indicnilor delawar. - Seful nu este invatat sa descopere dusmani acolo unde nu sint - Ii spuse albul prietenului sau ell pielea rosie, De ec ne-a oprit P Indicnii Mingo cutreierii padurea. - Am cam b~nllit eu asta in ultimcle doua zile. De unde ~t,ie seful ? Mohicanul arata calm gitul unei pipe de piatra, -.

sa

46

- So all a P' • urmi pCl)asph.i d. Pl$'. ear. du •• tpU garnizoana (a~a se numeau de oblcel pe gr anlta aceea forturile militate ocupate sau nu de armata). Ar putea fie si a unui soldat. Mulri dimre ei fumeaza cu pipe de piei-rosii. Ia priveste - zise Marele-Sarpe,intinzind spre acesta obiectul gasit, ca sa-l vad.i mai bine, Ga vanul de piatra poroasa al pipei fusese sculptat cu rnigala ~i mar.e pricepere. La mijloc se ana 0 cruce mid, latina, gravata cu 0 exactitate riguroasa si 0 sernnificatie clara. - Asta ne prezice atacuri dracesti si misclii - zise Cillauza, cuprins de groaza pe care 0 in spira simbolul acela sfint, ce se d\spindise In luugul si-n latul tarii, groaz.l ce Sf irnpletea atit de mult cu prejudecatile locului, incit datnritd ei, oamenii crau confundati cu lucrurile, laslnd urrne desrul ~e adinci In consriinta cornunitatii, ca sa fie descoperire p~um. . - Nici lin indian - continua el nu ar grava sernnul asta pc pipa sa, daca n-ar fi corupt de preotii vicleni din Canada! ~i as putea sa jur netrebnicul, ori de cite ori i~i pune in gind sa abuzeze de bunacredinta a unui nai v sau sa faea vreo ticalosie, se roaga la semnul acesra. Pare fi Fost folosita de curind, nu-i asa, Chingachgook ? - Cind am gasit-o, tutunul ardea inca. - Sintem strins inconjurati, sefule, Unde era urma? Mohicanul arata spre un loc la 0 departare de cel mult o suta de iarzi de ei. Situatia parca foarte scrioasa, si cele doua cal:iuze vorbin citeva minute deoparte, in timp ce urcau pe mal, indreptindu-se dhre locul suspect si cercetind urmele cu cea mai mare atentie. Dupii un sfert de ora de cercetari, albul se intoarse indarilt, si indianul disparu in padure. In obisnuit, pe obrazul lui CilEluza citcai 0 expresie plina de simp lit ate, integritate ~i sinceritate, irnpletita cu incredere In propriile-i forte, care inspira mai totdeauna mult curaj celor ce sc aflau sub protectia sa ; dar acum, umbra de ingrijorare de pe chipul lui cinstit surprinse intregul grup. - Ce se petrece, mestere Calauza? inrreba Cap, dind vocii sale, .de obicei sonora, aQlnca si sigura, inflcxiuni pline de prudenta, ce se potriveau mai bine cu primcjdiile acestor locuri salhatice - s-a Iurisat inamicul intre noi ~i port?

sa

ca

sa

moo

47

- Cc \T~I sa spu] ? - Oarc unji dintre batrillii boiti sa fi ajuns la portul catre cue rucrgcm, nadajduind sa ne taic in trarca ? - S-ar putca sa ai dreptare, priercne Cap, dar IlU ~nccp prca hine vorbcle clumitalc, si In clipe grcle, eu cit crne v a vorbesic 0 lilllba mai simpla, cu alit mai lcsnc it intelcgi. Nvam idee de port.uri si ancorc, dar s-a dcscoperit urrna unor Inlb'aciti indicni Mingo la vreo suta de iarzi de aici ~icstc tot atit de proaspara ca vinatul inca uesarat. Daca pe acolo a trccut unul din diavolii accstia Iuriosi, se poate sa fi trecut si 0 duzina, si ceca ce cstc si mai rau, all coborit spre garnizoan i, ~i acum uimeni nu va putea strabatc luminisul din jurul ei [ara sa fie dcsrnpcrit de ochii lor ageri si ciuruit de gloante, - Dar din fort nu sc poate trage o salva, sa curete totul in jurul lui cit vezi cu ochii ? .'-J u, foruuilc de aici 11L1 se ascamana cu ccle din apropler.:a asezarilor orncnesti si nu au clecit doua sau trci tunuri usoare la gura riului ; iar salvelc de tunuri irnpotriva unei duzini de indicni Mingo ascunsi in padure dupa trunchiurile copacilor nu ar iusernna dccit pulbcrc irosita zadarnic. Nu avern decit uu singur drum, ~i e Ioarte frul11os. Ne-arn oprit aici cu buna .5tiinta, cdc douii pirogi ale noastrc fiind ascunse de malul inalt ~i de tufisuri pentru oricine in afara de "reo iscoada care s-ar ana chiar pe malul opus. A~a ca aici putern poposi fara prca mare teama. Dar cum sa-i hotarirn pe acesri diavoli in versunati sa porueasca iar in susu] riului P Aha ... am gasit, si claca ceca cc VOI11 intrcprinde nu ne v a fi de Iolos, nici diu IlU poate face . .lasper, vezi castanul de colo, eu virful rotund, de la ultirnul cot, pe acceasi parte a fluviului pc care ne gasim ~iHoi? - Ccl din apropierea pinului prabll~it;? - Int!lcmai. Ia-ti crcmcuca ~i iasca, t1ra5te-tc de-a lungul malului si apriude acolo un foc; poate ca Iumul ii v a atrage In susu] riului. In vrcmca asta, noi vom cobori Cll IUIltrele incer, dincoln de locul accla de sub cl, si ne aciu.irn in alt adapost. Siut destule tufisuri si iastfel de adaposturi se ~a5esc usor in rcgiunea ast a, dupa cum 0 dovcdcsc toatc ambuscadelc.

- Bine apriude Iocul. 48

zrse Jasper,

sarind pe mal. In

7.CCC

minute

voi

Jasper uu Iu luata lh scama, ~i ccilalti se prcgatira numaidecit sa schimbe pozitia usor de observat din locul unde marinarul trebuia sa apriu da Iocul. Schimbarea IlU trcb:uia facuta 111 graba, asa ca scoborira pe indclete si cu marc luarc-aminte.
Canoclc rcntului,
SL:

sopti Jc data asta celalalt, rizind din toaia inima In felul tacut. Ciud .c ncvoie de lum, apa tc ajula sa-l Iaci gros. Tinarul, carc-si dadca seama de impor tanta Ins;] r~inarii' sale ca sji mai intirzic fara rost, se Indcparta imediat, croinclu-si rcpcdc drum spre punrtul iudicai. Slaba inccrcarc a lui Mabel de a au-age aicntia asupra primcjdici la care se cxpunca

Si, Eau-doucc,

ai grija de fa-l

CLI

mulr "lemn umed -

sau

pin a cind ajunscra la un loc de uncle castanul la poalele caruia Jasper trcbuia sa aprinda focul nu sc mai vedea, ~i S(! oprira, uitindu-se in dircctia celui ce infrunta primejdia. Uite fumul! cxclama Calauza, cind un curcnt de aer smulsc un mic rotocol de abur i albi de pe uscat, care se ridid dcasupra albiei riului. 0 crcmcne bUna si 0 bucata de otel aprind rcpede 0 gram ada de frunzc l Nadajduiesc ca Eau-douce nu va uita de lemnele umecle, acum, cind ne pot fi atit de fo- Prea muir Sageata, laconic.
lositoare.

indcpartara

de tufisuri,

apoi pornira

111 sensul cu-

fUI11... prea mult

viclenic -

zisc Virf-de-

se gindesc de oliicci mai dcgraba la cina lor cind-Fac un popas, dccit la primejdie si la intclepciune. :'\Ju, nu, lasa baiatul sa adune busteni care sa scoata mult fum; se va erode ra fUl11ul e provocat de un foe C'icllt de un scotian n aiv sau de un irlaudez n,ltarau, care sc gindcsc mai mult la cartofii si fulgii lor de ovaz decit la capcanelc sau Ilintclc inclicnilor. - Toiusi, clupa cite am auzit In oras, se pare ca soldatii clcni ca picile-rosii. - :\'u-i chiar asa, Din cxpericnta ei nu iuvata dccit foarte putin ~i lac excrcitii de intoarccri la drcapra ~i la stinga, se (bfa~()ar:l in Iorrnatii de pluton si de bat alion aici, in padure, de parc-ar fi la paracla in tara lor, de care vorbesc cu atita pl.iccre. 0 piele-rosic-arc mai multa viclenic in el decit lin regiment intrcg venit din ccalalr i parte a oceanului ... vreau s:l 49
de la aceasia frorn iera s-au invatat cu toaic siretlicurilc dusmanilor - zise Mabel - ~i au ajuns aprnapc tot atit de vi-

- Ai avca Ioarte mare dreptate, Tuscarora, daca indienii Mingo n-ar ~ti sc soldati prin apropicrc ; or, acestia

ca

ana

spun un fel de viclenie a padurii. Aha, uite di fumul -S(: ridica din belsug ~i n-ar fi diu sa ne dudllU un alt adapost, Flacaul a tumat pc focul lui toara apa riului si nu m-ar mira daca indienii Mingo ar crede din fort a iesit un regiment intreg. In timp ce vorbea, CiHl11za scoase piroga din desisul de crengi ~i cowl riului asounse in citeva minute de privirea lor si copacul, si fumul. Din fericire, la nurnai citiva iarzi rnai departe dadura de 0 buda a tarmului, in·care ccledoua canoe intrara vislind, Un loe mai bun .decir accsta nu ar fi putut gasi pentru ceca ce urrnarcau, Crcngile desc atirnau deasupra apei, alcatuind 0 adcviiratii bolta de frunze. in partea dinspre uscat a acestui golf micut se afla 0 plaja ingusta, cu pietris, unde 0 mare parte a grupului cobori pc uscat, aiba un loe rnai comod de oclihna, care putca fi obscrvat doar dintr-un singur punct al riului. Dar chiar si de acoin pcricolul de a fi descoperiti parea a fi destul de mic, deoarece desisul era rnai de nepatruns, si terenul din spatele lor atit de umed si mlastinos, inch treceai greu prin el. - Acum a vern un adapost sigur - zise Calauza, dupa ce cxarnina atcnt pozitia locului - dar poatc d ar fi rrrai bine sa-l faccin si mai sigur. Mestere Cap, nu-ti cer decit taci, ~i in timp ce eu ~i indianul Tuscarora VOI11 lua masuri pentru a preintimpina orice primcjdie, nu Foloscsti nirnic din ceca ce poate ai inv:ltat pe mare. Dupa aceea, Calauza si indianul intrara in tufisurile din apropicre si incepura sa tail', eu marc grija, sa nu faca nici un zgomor, ramuri grease de copaci si hali~. Capetele retezate ale acestor arbusti - fiinddi asta erau ItI1realitate - le infipsera apoi in noroi, in jurul luntrclor, adincimca apei fiind foarte mica, si dupa zece minute intre ei si punctul de unde puteau fi zariti sc ridica un adevarat paravan. Cei doi dovedira 0 mare ingeniozitate si iuteala in intocmirea acestci lucrari simple, ajutati mult de forma naturals a malului, de sinuozitatea lui, de mica adincime a apei, precum si de felul in care tufisurile incilcite inaintau Plna In riu, Cilauza avuscse istetimea cautc crengi cu tulpina curba, pe care le gaseai chiar inrr-un astfel de loc ~i, taindu-lc la 0 anumita distanta sub curbura, pe care 0 plasa asa inch sa atinga apa, acest arbust artificial nu f.lcca impresia sa fi crescut din apa, ceca ce putea stirni fara indoiala banllic1i ; cincva in trecere putca, vazlndu-Ie, pre-

ca

sa

sa

sa

sa

sa

58

crescusera orizontal de pe malul riului ~i in sus, spre lumina. Intr-un cuvint, adapostul era conccput cuatita istetime ~i pregatit cu arita indeminare, incit numai un om foarte banuitor ar fi descoperit locul accsta era un ascunzis improvizat, - Asta e eel mai bun adapost pe care l-am avut vreodata - zise Cllauza, cu risul sau tacur, dupa ee-l privi de afara, Frunzele copacilor nostri se impletesc cu tufisurile de deasupra capetelor, si nici pictorul care-a fost de curind in garnizoana n-ar fi in stare 'sa spuna care se datoresc pro videntei ~ care 110ua. Aha! Uite-l ~i pe Eau-douce care, ca un baiat prevazator ce e, merge prin apa, ca sa-~ ascunda urma pasilor, Acum vorn vedea curind daca adapostul nostru e bun sau nu de c!va. Intr-adevar, Jasper se inrorsese de la locul misiunii sale, mergind pe mal, ~ cind nu ga'Si barcilc, presupuse numaidecit ca acestea coborisera dupa cotul urmator al riului, pentru ca sa nu mai fie descoperite de la locul unde el aprinsese focul. Prudenta i1 facu sa-~i continue drumul prin apa, ca sa dispara orice legatura intre urmele lasate pe mal de ceilalti din grup si locul din josul riului uncle credea se refugiasera. Daca indienii canadicni, intorcindu-se pe propria lor pista, descopereau urmele lui Cllauza si ale Marelui-Sarpe I·n sus si in jos, spre fiuviu, in locul accla de se pierdcau, fiindca apa nu lasa nici un fel de urma. Tinarul mersese, prin urrnare, prin riu, cu apa pina la ge11L1I1chi, a in locul accla, si acum putea fi vazut croindu-si pin drum Inert, de-a lungul malului, si cautiud curios ascunzisul
numai dupa aceca se imdreptasera

supuna

ca

tufisurile

ea

ea

Cei din tufis putcau s:l se uite afara prin multe locuri, printre frunze, dar eel ce sc ana la () cit de mid distanta nu putca vedra nirnic. Chiar daca cineva ar fi dibuit intirnplator vrco deschizatura, malul si umbrele de dincolo de el nu i-ar fi ingaduit sa deoscbcasca atit de bine formele si contururile, ca sa-i poata dcscopcri. Cci care-I urrnareau din adapostul lor, stir.d in barci, i~i dadura SL~,1I1la Jasper nu banuia nici ca pe deparre uncle-i ascuusese CaLluza. Dupa ce trecu mult de cowl rlului si nu mai putea fi ,';lzut de la punetul un de aprinsese fond, tiuarul se opri si inccpu sa examincze malul, hotarit si foane atcnt. Mai rncrse Opt sau zece pasi, apoi se. opri iar sa cerceteze locurile. Pe portiunea aceasta, apa fiind 51

canoelor.

mult mai adinca, pasea pc mal, ca sa inaintezc mai usor, ~i la un moment dar ajunsc atit de aproape de plantatia arrificiaLl, incit ar fi putut-o atingc cu mina, Cu toate astca, IlU descopcri nimic ~i trecu mai dcpartc, dar Caiauza, dind de o parte si de alta JOlla crcngi, 11 striga incct sa intre in adapost. - Merge dcstul dc hinc - zise Calallza rizlnd - desi 0 piele-rosie arc un ochi mai ager si mai iscoclitor decit lin alb. A~ face priusoare cu fiica scrgcntului, aici de rata, pc lin corn de pulhcrc contra lin cordon de wampum 1 pcntru talia ci, ca tot regimcntul laralui sau s-ar pcrinda pc linga ambuscada ast a fara s-o descopcre ! Dar dad indienii Mingo a r intra III albia riului ~i ar ajunge in locul pc uncle a rrccut .laspcr, ma tern ca si-ar da seama ce e cu plantatia noastra si nc-ar gasi. tnsa uitindu-se incoace de pe celalalt mal, se "or lasa inselati, si asra I1C va prinde bine. - Dar nu crezi, me~tcre Calauza - spmc Cap - ca eel mai intelcpt lucru ar fi, la urrna urmei, sa pornim numaidecit la drum si sa navigam cu mare viteza in josul riului, cind vom fi siguri ticalosi] se afia in urrna noastra ? Noi, marinarii, zicern ca 0 urmiirirc la pupa e 0 urrnarire lunga. - Atita vrcmc cit 0 avcm printrc noi pc dragala~a fiid a sergcntului, nu ne miscarn din locul aSta pina ce nu ne spune Marclc-Sarpe, chiar de ni s-ar da tot praful de pusca din rnagazia fortului la care mergcm. Asta ar duce fara cea mai mica Indoiala doar la capii vi tate sau moarte. Daca 0 tinara caprioarii ca Iccioara din grija noastra ar plltea sa strabara pad urea ca un cerb battin, am putea sa parasim intr-adcv ir pirogile si, dupa un ocol, sa ajungem la gamiz oana inainte de rcvarsatul zorilor. - A tunci sa Iaccm asa - zise Mabel, ridieindu-sc rcpcde in picioare, insullctita de 0 noua energie. Siut tlnara, vioaic si obisnuita cu drumurilc lungi ; doar 11 insoteam Eid sa mii simt obosita pc dragul mcu un chi in plirnbarile sale. Nu vrcau sa fiu privita de nirncni ca 0 piedica. Si IlU pot prirni ca viata voastra sa fie pusa ill primcjdie din cauza mea. Nu, nu, draguta fata, nu te pri vim ca pI.: () picdica I am fi gata infruntam 0 prirncjdie chiar de dOlla ori mai

ca

sa

S;llba de scoici.

52

marl', ea SJ \.;:( Iaccm un S~rVI(llI, dumirale ~i cin stitului sergent. Nu-i asa, Eau-rlouce ? - Ca sa-i Iaccm lin serviciu ! raspullse Jasper ell InlTlcarare. Niei 0 putcre din lume uu m-ar putea hotari s-o parasese pe :\Iabel Dunli.un inaintc de a 0 vedca in dcplina sigurant.i ill braiclc tat.ilui ei, .. - Bine-ai spus, IHdule ; cuvint bray ~i cinstit ; ma alatur simtiimintclor tale din adineul inirnii si cu taria br atului. Nu, nu, dumneata IlU csti prima [cmeic pe care am dlauzit-o pe meleagurile astea salbatice, si in afarii de un singur caz, nu s-a intimplat niciodat.i nimic. Elra indoiala d. atunci a fost o zi fara nome, dar probabil d asta llll se va mai repeta. Privindu-i pe cci doi protector] ai ei, oehii Irurnosi ai fetci se umplura de laerimi ~i punindu-si cu spontanciiate cite o mlna in miinile lor, incepu sa vorbeasca emoticnata : - N -am nici un drcpt sa pretind sa -va primejdui ri viata din cauza mea. Eu ~i tatal meu va YOIll multumi. Dumnczeu va va rasplari, dar nu are rost sa va supuncti unor peri cole inutile. Pot sa merg distante mari ; am strabatut adesca mile intregi, Impinsa numai de propria-rni fantezie; asa de ce nu-mi incerc fortcle acum, cind e yorba de viata mea, si ell atit mai mult de pretioasa voastra viala ? - E () adevaraia porurnhita, si atit de atragaroare, Jasper! zise Cilauza, care 1111 dadu drumul miinii fetei, pilla cind ea IlU socoti, eu sirnplitatea ci plina de modestie, venise vremea S-() rctraga. Noi, Mabel, nc transforrnam aiei, In padure, in oarncni aspri, ba uneori chiar duri, insa aparitia unci crcatu ri ea dumnea ra rei nvie in noi simtarnin tell' ti nereti i, faeindu-ne mai buni pcntru rcstul zilelor noastre. Indraznesc sa sustin Jasper, aici de fala, e de acecasi parere, fiindca, Intocmai ca mine in padure, nici cl nu a intilnit pc laeul Ont arin decit putine fernci ca dumneata, care sa fie In stare sa-i prinJa ill ima si sa -i amin ieasca de dragostea pell tru scmenii sai. Hai, Jasper, spline daca IlLI-i adevarat ! - Ma intreb dad Iemci ca Mabel Dunham mai cxista undeva pe 11Ime·- raspullse t inarul, galant, eu chipul luminat de 0 adinca sinccritate, ruai graitoare dccit cuvintcle sale. N'1I numai prin paduri si lacuri nu ai gasi 0 fiin~a ascmenea ei, dar nici chiar in orase si in alie asezar] omencsti. _ - Ar fi mai binc parasim canoelc - zise Mabel, stinjenita - fiindd aici simt ca IllI mai sintem In siguranta.

sa

ca

ca

ca

sa

53

_ Ti-ar fi imposibil sa rezisti. Ar trebui xa mar~aluie~t; mai bine de 20 de mile, noaptea, prin tufisuri, mlastini ~i printre copaci dczradacinati ; incercarile ar fi prea grele, ~i plJla la unna tot am fi siliti sa ne batem inainte de a ajunge la fort; asa ca-I Yom astepta aici pe mohican. Asta parlnd a fi horarirea cclui de la care toti asteptau tn clipa aceea indrumari, nu mai spuse nirneni nimic, Se irnpartira in mai multc grupuri : Virf-de-Sageata ~i sotia lui se asezara dcoparte, in tufis, vorbind in oct, baI"batul sever, iar nevasta, raspunzindu-i cu 0 blindete plina de supunere, dovada a starii sale inferioare in familia sa:Ibaticilor ; Calauza si Cap flecarcau intr-o canoe despre aventurile lor pe mare ~i pe uscat, iar Mabel si Jasper in ccalalta, prietenia lor adincindu-se intr-o mai mult decit intr-un an, in alte imprejurari, In ciuda situatici lor l?line de primejdii, timpul parca zbura, ~i tinerii [ura tare mirati cind Cap le spuse de cit de multa vreme dura convorbirea lor. _ Dad am mai putea ~i fuma, mestere CHluza, culcusul asta ar fi dcstul de conlorrabil _ zise batrinul marinar _ fiindca ai cia diavolului ce-i al diavolului: trebuie sa rccunoastcm ai ancorat pirogile linga uscar, intr-un loc Ierit de oricc vint. Numai pipa ne lipseste. _' Mirosul tutunului ne-ar trada ~i ce rost ar mai avca toate masurile noastrc de prevedere irnpotriva blesrematilor de Mingo, daca mirosulle-ar arata locul unde ne pot gasi ? Nu, nu, sraplnc~te-~i poftele si lllvata virrutea de la picilcrosii, care s,I11tin stare sa rabde 0 saptaffilna de foame numai sa se alcaga cu un scalp. Tu ai auzit ceva, Jasper? _ Da, vine Marele-Sarpe. _ Acum 0 vedem daca oehii rnohicanului sint rnai buni decit ai unui flad(u carc-si petrcce viata pc lac. Mohicanul apar,u din aceeasi directie din care v'cnise ~ .lasper ca sa se ala1iUre prietenilor sai. Dar in Ioc sa se apropie in Iinie dreapta, de indata cc trecu de cotul fluviului, unde nu-l mat putea zari nimcni din susirl rlului, se indrepta spre mal ~i foarte prevazator un loc de un de sa se uite inapoi, ascuns bine In rufis, ca sa nu poara fi descoperit, _ Marele-Sarpe ,ii vede pe cica.lo~i! sopri Calauza. Pe cit e de adevarat sint orestin ~iom alb, .au muscat dill momealil si au incercui-r fumul, pindind,

ora

ca

sa

caura

ca

54

Rise cu un ri~ vesel dar st:ipinit sl-l apuea pe unchlul lui Mabel de COt I acum It urm ireau cu totii pe Chingachgook, fara sa scoara 0 vorba. Mohicanul era tot atit de neclintit ca srinca pc care st,llea de mai bine de zece minute, dar se pare cJ. viizu ceva intercsant, Iiindca se ret rase in graba, uitindu-se ingrijorat ~i Ioarrc alent de-a lungul malului, in timp ce cobora iute prin apa mica, ca sa i se piarda urrnele. Mergea, vadit grabit ~i ingrijorat, cind uitindu-se in spatele lui. cind aruncind priviri spre locurile de pe mal unde bauuia se putea ascunde 0 piroga, - Cheama-I - sopti Jasper, abia mai stapinindu-si nedlbdarea striga-l acum sau e prea tirziu ! Uite ca trece 1ntr-adevar prin dreptul nostru, Hira sa ne observe. - Nu Inca, nu inca, fHicau'le, fii sigur ca nu-i nici 0 primejdie, fiindca altfel Marele-Sarpe ar pomi sa se tirasca pI:! burta, Da-ne, Doamne, mime si ajutor ! Cred di Chingachgook, desi are un ochi tot atit de aseutit pc cit e mirosul unui ogar, a trecut fadlsa ne va.da si nu ne va gasi adapostul. Dar se bucurase prea curind, deoarece abia terrnina vorba, indianul, care se gasea in realitate cu citeva picioare mai in josul riului decit adapostul artificial, se opri pe neasteptate, l~i fixa ochii parrunzatori pe arbusni transplanrati, facu grabit citiva pasi inapoi ~, aplecindu-se, dupa ce desparti incet crengile, aparu printre ci. - Asa-i d slot blesrematii de Mingo? zise Catiuza, cind prietenul sau fu destul de vaproape, ca sa-i poara vorbi in

ca

ca

soaptf.

- Irochezi - riispunse laconic indianul. - N-are a face, irochezi, diavoli, Mingo, Mengwes sau Turii, roti sint cam acelasi lueru. Eu le spun [a tori banditi Mingo. Vino mai iaproape, sefule, si hai sa vorbim ou socoteala. Cei doi se lndepartara citiva pasi ~i se sfatuira, ell un aer serios, in dialecrul indienilor Delawar. Cind terrninara, Calauza se apropie de ceilalri si le povesti ce aflase. Mohicanul urrnarise urrnele dusmanilor pina [a 0 oarecare distanta de fort ; dar acestia zarisera .fumulstirnit de foc'lll lui Jasper ~ise intorsesera nurnaidecit Indadir, pe acelasi drum. Chingaehgook se pomenise in simaria foane prime]dioasa de a fi descoperir ~i-~i cautase iute un adapost sa se ascundii pina vor fi trecut dusmanii. Spre norocul lui, salba-

55

per ire,

ticii

CrJlI

urmcle vreo cincisprczcce unul dupa alrul, asa d mohicanul ii urm.irisc iar. Cind ajunscscr i la loeul uncle urmelc pasilor lui C:ilauza si ai mohicanului se uncau cu pista cea marc, indicnii irochczi porniscra pe ca pina la rill, unde aparuscr.i in clipa cind Jasper disparusc de dupa cotul riului. Fumul sc vcdca acum bine si salbalieii intrascra in padure, strjicluindu-sc se apropic ncvazuti de foe. Chingachgook [010sise prilcjul acesta ca sa coboare in josul riului si sa ajunga la rindu-i la cotul Iluviului, ceca cc era convins cJ. Lkuse Ltra sa fie descopcrit. Aici se oprise, asa cum am aratat mai sus, pina ii va7.U pc dusmani adunati in jurul focului, unde ramascsera totusi Inartc putin. Mohicanul nu putca judcca intentiile urmaritorilor d~dt dupa actiunile lor. Si-a inchipuit ca ci ;~id:ldllsera scarna d Iocul era un viclcsug, fiind aprins nurnai penrru a-i para!i, Iiindca, clupa cc cxaminascra in fuga locul, se dcspartiscra : unii intrasera din nou in padure, iar sase sau Opt clintre ci porniscra pe urmclc lui Jasper de-a lungul malului si coborisera in josul [luviului pina in locul undc pirogile se opriser.i la mal. Cc vor mai face de la accl punct in colo nu puteai decit presupui, Iiindcii Marclc-Sarpc i5i dadusc scarna de primcjdic ~isc grabi~e sa-i gaseasca fara intirziere pc prictcnii lui. Dupa comportarca lor, el ajunscse rorusi la parerea cJ. clusmanii s-ar purca sa-~i conunue drumul in jos, pe malul apei, dar nu era sigur. In tirnp cc CJ:lauza povcsrca, ccilaltj dl)i albi se gindcau la un rnijloc de scapare, folosiud cxpcrienta ciipatata de-a lungul anilor. - Sa pnrnim imcdiat cu pirogile de aici r: zisc Jasper cu insuf lctire. Curcntul cste putcrnic si minuind vislcle cu vigoarc, VOl11 iesi curind din raz a de actiune a accstor ricalos], - ~i aceasta sarmana floarc care s-a dcschis In lurninisuri, sa se ofileasd in padure ? zisc prictcnul sau in stilul poetic dobindit aproape fad sa-~i dea scama din indelungara lui convietuire cu indienii Delawar. - Mai repede VOI11 muri cu totii ! striga tinarul, inrosindu-se tot fa fa~a. Mabel si sotia lui Virf-dc-Sageata se pot

alit de prcocup ati cle proaspJta lor clescoccrccrascr i cu arentia lor obj~nui(a roate din paclurc. Oricum, trccuscr.i grabili pe Ilnga el

probabil incir IlU

sa

sa

56

culca pe Iundul pirogilor, in tirnp cc noi ne vom face datoria, mcrgind pc mal, ca adcvarati barbati ce sintern. - Da, da, stiu minuiesti eu priccpcre si visla, ~i rama duhEi, Eau-doucc, insa un blcstcmat de Mingo cste ~i mai pri~~put in miselii : pirogilc sint iuti, dar un glont estc ~i mal lute. - Noi, cei care He-am IU.1t angajamcntul s-o ducem pe Mabel teafara la tatiil ei, vom inf runta accst rise. - Dar nu sintern datori sa fim prevazatori ? - Prevazatori ! Un om poatc fi atit de prevazator Inclt s:l-~i uitc curajul? So aflau tori pe plaja ingustii : Cllau/.a se sprijinea de flinta sa, tinind-o de tcavii cu amindouf miinile, la inalrimea urncrilor, cu paiul infipt In pictris, La ironia muscatoarc, ncmcrirat.i, a lui Jasper, pc obrazul rosu-aprins al tovarasului sau nu aparu nici () schimbarc, insa tSnarul obscrva ca dcgctcle accstuia siringcau tcava carahinei ca intr-o menghine. Era singurul scmn de incordare care trada ce se petrcce in inima lui. - Lsti tlnar si inflacarat - raspunsc Cliauza cu 0 dcmniratc care-I imprcsiona pc celalalt prin constiinta superioritatii lui morale - dar cu am mai trccut prin astfcl de primcjdii ~i nici cxpcricnta, nici judccata mea rcce l1U sc vor lasa influcntarc de neralxlarca unui baiqandru. In ceca ce prive$te curajul, Jasper, nu voi raspunde cu un cuvint supiiratnr sau nechibzuit unui alt cuvint nechibzuit spus Intr-o clipa de cnervare, fiindd( stiu d csii Ull om de eredinta in ceca ce faci, porrivit cu cxpcricnta ta ; ins~ c mai bine sa tii scarna de sfarul unuia care i-a infruntat pe indicnii Mingo pe cind tu crai abia un copil ~i sa stii' ca planurile lor viclcne lc pori mai usor clcjuca prin pruclcnta clccit prinrr-o nebunic. - Tc rog sa l11a icrti, CaEtU/a - spuse Jasper, caindu-se si stringind mina pc care ccljilalt nu i-o retrase. Tc rog din sullct, Cll umilint.i, sa ma icrti ! .!\ fost 0 ncbunic si nedcmn din partea mea sa arunc astfcl de cuvinte unui om a carui inima, cincl c yorba de 0 Call1.a drcapra, este tot at it de ncclintita ca stlncile de pe malurile Marclui Lac. Abia acum obrajii lui Calallza se inro~ira mai tare, ~i aerul de dcmnirate solcrnna aparut pc chipul lui sub un impuis cu totul natural disparu, Iiind iulocuit de adinca smccn-

ca

57

tate a simtarnintclor sale. Si strinse atit de afcctuos minatinarului S:lLl pricten, de parca intre ei nu s-ar fi ivit nici cea mai midi neintelegere, usoara lui incruntare disparind, inlocuita de 0 privire plina de bunatatea sa fireasca. - Prea bine, Jasper, prea bine raspunse cl, riz ind, N u-ti port nici 0 pica si nici altul sa nu mi-o poarte rnie. Am firca lipsita de dlutate a unui om alb. Daca ai sustinc asta chiar si numai pe jurnatate despre Marele-Sarpe raici de fata, desi este un indian Delawar, ar fi riseant, fiinddl ~i culoarea pielii are un cuvint de spus ... Tacu, dcoarcce simti '0 atingere pe umar. Mabclstatea in picioare in hmtre, cu trupul zvelt dar plinut aplecat inainte, intr-o atirudine incordata, gratioasa, ell un deget 1a buze, atenta, uitindu-se cu ochi vii printre Frunze, intr-o mina cu 6 -undita cu al carei capat atinsese usor umarul lui Ca:laul.a. Acesta se apleca spre 0 alta deschizarura-dintre frunze, din apropiere, pc care 0 Heuse intentionat, apoi Ii sopti lui .lasper : ' - Blcstematii de Mingo! Luati-va armele, prieteni, dar stati ncclinriti ca truncbiul unui copac uscat ! Jasper se duse repede, fara zgomot, la canoe si eu 0 rniscare hodlrlta, dar blinds, 0 sili pe Mabel sa se aseze in asa Iel, incit sa se ascunda cu totul ; dad ar fi incercat s-o fad! sa-~i apiece si capul, renuntind ina-i rnai urrnari ell privirca pe dusmani, aceasta s-ar fi supus, desigur, cu mult rnai greu. Apoi se posta in apropierea ei, cu Flinta incareata, gata in orice clipii de actiune. Virf-de-Sageatf ~i Chingachgook se tirira spre adapost pe bl1~ta, ca serpii, eu flima gara de tragere,l'n timp ce sotia primului isi bagacapul intre gcnunchi, ~i-l acoperi cu fusta de stamba ~ incremeui asa. Cap i~i scoase cele douf pistoale de la l1i-iu, dar nu prea parea sa stie ee are de facut. Cllau7a rarnasc ncmiscat. Se asczase de la inceput asa incit sa po ala urrnari miscarile dusrnanilor si sa traga printre frunze lara gres, Iiind prea dirz ea sa-si piarda cumpatul intr-o chpa atit de criridi. Primejdia era intr-adevar realf. Cind Mabel atinsese urnarul lui CalaUla, trei indieni irochezi aparusera in apa, la cotul riului, la vreo sma de iarzi de adaposrul lor, uncle se opri-

sera cercetind Iluviul fn aval. Erau goi pina la briu, inarmati de lupdl ~i boiti pe fa~a eu toate culorile de razboi. Parea ell nu erau hotariti tn-eotro s-o apuce, ca sa dea de fugari. Unul arata In josul riului, celalalt, in -su9U1 lui, ~ial treilca, catre malulopus.

CAPITOLUL

Moartea-i Moartca-i

iC;J moa rrea-i

prcturindcnea,

colea, Shelley

Tori sc uirau incordati, eu respiratia taiata. Nu-si puteau cia seama de intentiilc celor ce-i urmareau dccit dupa gesturile ~i semnele lor de furie si dezamagire. Nu exista nici cea
mai midi indoialii 0 parte dintre ci se intorscsera pc meat, mergind pe propriile lor urrne, ~i d avantajul astcptat de Ia siretlicul ell focul nu se produsese. Dar faptul .accsta nu mai avea nici 0 importanta, cei ascunsi fiind amenintati sa fie descoperiti in orice clipa de eel care urmau cursul riului. Totul era foarte dar pcnrru lauza, datorita intuitiei sale; el i~ dldu seama de necesitatea unei hotartri grabnice ~i ca roti sa fie gata de a actiona, Se apropie asadar faea zgornor de cei doi indieni ~i de Jasper ~ le spuse in ~oapta ce a veau de faeur. - Pregatiti-va, prcgatiti-va l zise el. Nu e yorba decit de trei diavoli gata de scalpar, si noi sintem \einci bilrbati, dintre care patru pot fj socotiti rhboinici priceputi in astfel de incaicriiri. Eau-doucc, ai grija de eel boit ca 0 tigva de mort; Chingachgook, tic ti-l daruiesc pc sef, iar tu, Virfde-Sageata, nu-l slabi din ochi pe eel tinar. N u ne e ingacluit sa dam gres, fiindea douii gloante in acelasi corp ar fi 0 ire-

ca

Ca-

59

e-n prirnejdie, Ell ramln daca s-ar ivi a patra reptila inainte ca voi sa fi terminat cu ceilalti. N II dcschideti .insa foeul decit la scrnnalul meu ; ea sa nu Iim auziti de ceilalti misci, care se afla dcstul de aproape, nu VOIll trage cu anuelc decit daca n-avem incotro. Tu, Jasper, haicte, Iii gata, si la orice miscarc In spatcle nostru, pc mal, da drumul cu incrcdcrc pirogii cu Mabel in dircctia curcntului si vcti ajungc, cu ajutorul Dornnului, ncvatarnati la garniznana. Abia sfirsise CaLlul.a ce avea de spus, cd apropicrca dusmanilor ii sili pc tori sa pastrcze o tacerc adinca. Irochczii din riu coborau incet, Iiind ncvoiti sa 'rncarga pt' linga tulisurile care atirnau deasupra apci, in rimp ce un Iosnet de frunze si crcngi dovedeau ca lin alt grup iuainta de-a lungul malului ell aceiasi pasi usori, pe 0 linic cu ceilahi. Prill llll'mare, la distanta la care se gaseau fata de arbusui plantati de fugarii nostri si de malul propriu-zis, celc doud grupuri de salbatici se puteau vedea in clipa cind se aflara ill dreptul fugarilor. Ccle doua grupuri sc oprira si convorbirea lor se pctrecu, sa spunem asa, peste capetele cclor adaposri\i in tufis, Intr-adevar, dlihorii nostri nu mai crau ascunsi decit de crcngile si Irunzcle plantelor atit de flexibile incit se aplccau la orice curent de aer si ar fi puru t fi smulse de 0 brit.a mai puternica. Din Iericire, privirile salbaticilor, desi unii statcau In apii si ccilalti pe uscat, trcceau pe dcasupra tulisurilor : si Irunzelc pareau atir de hine impletite, incit 1111 sllrnid( nici o balluial:1. Po ate datorita construcriei artificiale atit de indraznete nu-i dcscopcrca, Urrn.i 0 convorbire insufletita, dar cu un ton scazut, de parca n-ar fi vrut s:l fie auziti de vrco urcchc 5traina. Era un dialect cunoscut de ral'.boinicii indieni de dedcsuht si de C'ilaul.a. Chiar ~i Jasper intelese 0 parte dill ceca ce vorbcau. - Riul le-a spalat urrncle - zise unul dinrre cci ce se aflau III apa atit de aproape de adapustul artificial, incit oar fi putut fi lovit de ostia cu care se prinde sornonul, cc sc gasea In Iundul pirogii lui Jasper. Le-a spalat atit de binc, niei un Cline cnglezesc n-ar putca sa le urrnarcasca. - Fctcle-palide all parasit malul rill lui In canocle lor - raspllnse unul de pe ~arm. - Nu se poare ; [linteie razboinicilor nostri care pin-

til rezerva, pcntru orice intirnplare,

sire de munitii

cind Iiica scrgcntului

ca

ca

dcsc mai jos, nu-si grescsc tinra,

60

Caliiuz:i ii arunca lui Jasper 0 pI'lVJl'C scmnificariva ~I-~I inclesta Wcile sa-~i inabusc zgomotul rcspiratici, - A~ vrca ca tincrii mei sa aiba ochi de vultur - zisc razboinicul mai virstnic din grup. Dc-o luna intreaga nc afEllll pe poteci de razboi si nu ne-am ales dccit cu un scalp. Printre ci sc aftl 0 fad!, ~i unii din razboinicii nostrj n-au nevcste. Din Icricirc, Mabel nu iruclegca accste cuvintc, insa Jaspcr sc incrunra si mai mult, si obrajii i sc inro~ira ca focu!' Salbaticii tacura, ~i cei ascunsi percepurii miscarile incete si preva/iltoare ale indicnilor de pe mal indepartind tufisurile, ca sa-~i croiasca drum, Curind, isi dadllra scama accstia rrccuscra de adapost, dar mai ramasesera cei din apa, scrutind malul cu ochi care straluccau ca taciunii aprinsi pe chipul lor boit in culorile !',hboiuhTi. Dupa citcva minute, inccpura si acestia trci sa coboare in josul fluviului, incct, sovaiclnic, pard in cautarea unui obiect pierdut. Mergind asa, trecura de pcrdcaua artificiala de crengi, si Calauza rise din toata inima, fadi zgomor, asa cum natura si obisnuinta 11 Illvatascra sa. Iaca. Dar se bucurasc prca curind, dcoarecc chiar in clipa accca, ultimul din grup arunca 0 privire in spatcle sau si se opri dcodata neclintit, cu privirca fixa, tradind faptul inspaimintator ca vrcun arbust iufipt mai ncglijcnt ii trczise banuiclile. A Iost, poatc, un noroc oca indianul, care dadca acesie scmne ingrijoratoare de neincrcdcre, era tinar, dcci silit sa-~i faca mai intii 0 Iairna. El stia cit de importante sint discretia si modcsria pcntru un razboinic de virsta sa si mai mult decit de orice se tcmca de batjocura ~i disprctul cu care soar fi ales de pc urrna unci alarrne false. A~a cit se intoarse pc urmele propriilor ~ai pasi, fara sa-i anunte pe ccilalti, si 111 tirnp ce accstja i5i urrnau calca in josul riului, e.I se apropie foartc prcvaziitor de arhustii pc care privirca lui se pironise ca vrjijita. Uncle [ruuze indreptatc spre soare aveau pctiolul rutin mai aplccat, si accasta ncinscmnata deoscbire fa~a de legilc uaturii arrasesc atcntia ochilor agcri ai indianului, fiindca simturilc picilor-rosii sint muir. mai sensibile si ascutite cind se pc potcci de razboi, nimicurile celc rnai putin semnificati lie in aparcnta dovcdindu-se de foarie multc ori a fi 0 pista cc-i calauze~te spre tinta. Aceasta ncinsernnata lncalcare a legilor naturn care-r srirnise banuiala constituia un rnotiv in plus nu-i instim-

ca

ana

~a

61

teze pe ceilalti despre descoperirca sa. Dac.i va descoperi iiltr-adcv ir ceva, gloria lui va fi cu atit mai mare, cu cit 0 f:ieusc singur. Dad insa nu va dcscoperi nimic, va scapa de zeflcmcaua de care tiner ii indicni se tem atir, Pe de alta parte, primejdia unci curse ori a unei surprize, cunoscuta arit de bine de orice razboinie din padure, il facu 55 intirzie, mai ales cit se apropia incet si foarte prevfzator, In accst timp, eele doua grupuri se ~i indcpartasera cu vreo cincizeci-saizcci de iarzi, inainre ea tinarul salbatic sa se apropic atit de mult de tufisurile artifieiale incit sa Ie poata atingc cu mina. In eiuda situatiei grele in care se aflau, cci din ada post i~i tineau privirea atintita pc cbipul plin de nclinisre al tinarului salbatie, tulburat de simtamintc contradictorii. In primul rind, era insufletit de spcranta cit va izbindi acolo unde eei mai priceputi din tribul sau nici nu se gindisera, alegindu-se totodata ~i cu gloria de care arareori are parte un dlzboinic de virsta sa ori ell prilejul prirnci sale expcditii. Dar mai erau si indoielile, deoarece : frunzele putin Iasate pareau se ridica din nou, recapatind via\a in bataia vinrului, iar ehipul Sa'll exprirna vizibil emotia provocata de tearna unei primejdii ascunse. Sehimbarea arbustilor infipti de Calauza in apa, sub influenta dldurii, era totusi atit de ncinsemnata, il1ci.t in clip a cind indianul arinse frunzole eu mina avea convingerca d se in~ala. Dar, deoarece nimeni nu se poate COI1vinge de un lucru decit dupa ce si-a alungat indoielile, folosind toate mijloacele ee-i stall la ludemina,tinarul razboinic desparti totusi cu luare-aminte erengile, faeu un pas in ascunzi~ ~i dadu cu ochii de cei pititi acolo, preschimbati pard in stane de piatra. Tresari, oehii-i stralucira, vru .sa scoata un strigat, dar acesra se pierdu, curmat de securea indianului Chingaehgook, care izbi teastarasa a dusmanului san. Iroehevul i~iidid violent bratelc, Hicu un salt inapoi ~i se prabusi in r apa, Iiind prins de curent pe cind inca se zbarca in ghearele rnortii. Indianul Delawar se repezi sa-l apuce de brat, ea sa-l ia scalpul, dar nu izbuti ;apa inslngeradi se involbura, ducind eu ea trupul ce se zbatea indL Totul se petrecu in mai putin de un rninut ~i atit de neasteptat si fulgerator, fndt oameni mai putin obisnuiti decit Calauza ~itovarasii sai eu metodele razboiului din padure ar fi sovait, nestiind ce hotarire sa ia.

ca

62

- Nu mai e nici 0 clipa de pierdut l exclarrd Jasper, dincl tufisurile la 0 parte, in limp ce vorbea cu insuflerire, dar in soapt.i. Fa ca mine, rnestere Gap, daca vrei sa-\i salvezi nepoata, iar tu, Mabel, culca-te pe fundul barcii. Ahia rosti aceste cuvinre, ~i sari pe uscat, apuca de prora piroga usoara ~i 0 trase in apa, in vrerne ce Cap 0 impingea de la pupa, tinind-o cit mai aproape de mal, 'sa nu fie val.uta de salbatieii care se gaseau in josul fluviului I eI trcbuia sa ajunga cit mai curind la cotitura din susul riului, care-i putea ap.ira de privirile dusmanilor, Barca lui catlu~a era cea mai apropiatii de mal si, asadar, ultima care se Indeparta. Iudianul Delawar sari pe plaja ingusta si se afunda in padure, avind misiunea sa urmareasca miscarile dusmanului in sectorul acela, In timp ce Virf-de-Sagcata, ii facea scrnn lui Calallza sa-I urrnezc cu barca pe Jasper. Teare acestea se petrccur.i I'l1tl"-Oclipa ; ajungind In mijlocul curentului purernic din apropicrca cotiturii, Calauza sunti luntrea de care trazca se usurase dcodata ~i cind se uita inapoi, deseoperi d inclianul Tuscarora si sotia lui disparuscra. if strafulgcra ginJut unci tradari, dar IlU mai avca vrcme de chibzuir, Iiindca strigatelc de [uric ale irochezilor din josu] apei Ii vcstira ca trupul dus de curcnt al rinarului indian Ii ajunscse din urma. Se auzi un foe de flind. ~i ClIauza ridid privirea : Jasper ~ Cap, primul stind in picioare la pupa pirogii, al doilca sezind la prora ei, dupa cc ocolisera cotul riu lui, se straduiau sa-l traverscze, inaintind in ambarcatiunea usoara cu lovituri viguroase de vislc, 0 privirc, un gind dear ~iun mijloc ingcnios de a 0 scoare la capdt rasari intr-o dipa in miutea omului trecut prin toate incercarile riizboaielor de f ronticra cum era Ca:lauza. Sari la pupa pirogii sale, 0 irnpinse ell 0 lovitura viguroasa de visla catre curcnr, dupa care pO rn i sa tra verscze si el fluviui, rnsa mult mai jos decit tovarasii sai, ca sa sc of ere ca ~inta dusrnanilor, stiind foarte bine ca apriga lor dorinla de a pune mina pe un scalp le va anihila orice alte

ca

ca

sentimcnte.

- Mergi mercu contra curcntului, Jasper! strigii marinimoasa dWluza, spintecind apa Cll loviturile largi, hoiarltc ~i viguroasc ale rarnei sale. Mcrgi numai contra curcntului, catre arbustii negri din partca opusa. Mai mult dccit de orice ai grija de fata scrgentului ~i lasa-i pe banditii de Mingo in seama mea ~ia Marelui-Sarpe !

Jasper i,i [lutur I visla In aer I'n sernn ca·1 intelesese, In timp cc rasull.1ra cite va impuscftur i rcpcz i, tr ase asupra omului solirar din piroga mai apropiata de salbatici. - Asa, asa, dcscarcati-va Ilintcle ca nisre idioti cc sinreii - munnura Calauza, obisnuit sa vorbeasca de unul singur din cauz a ca-si pctrccuse 0 mare parte a vietii in singurfitate 1. p.idurii. Dcscarcati-va flintele, td.gind asupra unci tirue misc itoare si dati-rni timp sa srrabat stinjen cu stinjen albia riului ce ne dcsparte, Eu nu va voi ocar] ca un indian Dclawar sau mohican, Iiindca sint alb, nu indian, si un razboinic crcstin nu are obiceiul sa se laude In timpul indiierarii! dar as putca spune acum, cind sint singur si nu rna aude nimeni, ca inderninarea voastra nu-i mai mare decit a atitor oraseni care trag dupa vrabii intr-o livada. Aha, uite d asta are mai multa valoare ~ adauga el, dindu-si capul pe spate, fiindca un giant ii stcrscse 0 ~uviTa de par de la timpla - dar plumbul care greseste cu un dcget e tot atit de putin folositor- ca cel ce nu iese niciodaia din pusca, nuna isprava, Jasper, gingasa copila a sergentului trebuie sa ajunga teafal'a la capatulcalatoriei sale, chiar de nc-am pierdc sealpul ! In tirnpul acesra, Calallza ajunse in mijlocul riului, aproape fata In f ata cu dusmanii, in timp cc piroga cealalta, condusa de bratele viguroasc ale lui Cap si Jasper, era pc punctul de a ajunge la malul opus, exact in loeul inclicat de conclucatorul lor. Acum batrinlll marinar i~i luase rolul in scrios, barbatc~te, fiindca era in elemcniul sau, isi iubca intr-adevar nepoata, linea foarre I11Ult fa. propria-i persoana ~iera obisnuit cu gloantele dusrnanilor, desi i~i capata5e experienta in altfel de ineaierari. Dupa citeva lovituri de visla. barca intra sub arbusti, ~i Mabel Iu debarcara In graba de Jasper, cleocamdata, cei trci lugari fiind In sigllranta. DJr nu in acceasi situatie sc afla Ca:Eiu7.a. Devotamcntul ~icurajul sau il impinsesera intr-un pericol neprevazut, sporit ~i mai mult de faptul ca tocmai cind se gasea la distanta cca mai mica de dusrnani, cci de pc mal se napustisera spre r iu si se alaturasera tovarasilor lor din apii, in locul accsta, Iluviul Oswego avca 0 latime de vrco doua sute de metri, si barca, gasindu-se In mijlocul albiei, nu se afla dccit la vreo sma de iarzi de flin tcle ce se dcscarcau fa ra In trcrupere, ceca ce rcprezenta distanta obisnuitii de tragere a accstci arrne.
64

In simaria asta atit de primeidioasa, indeminarea si singele rece ale lui Calauza Ii folosira foarte mult. 1~ dade a seama nu putea sa scape decit miscindu-se necontenit, fiindca un obiect starionar ar fi fost nimerit la distanta aceea aproape de fiecate glont, Dar nurnai miscarea sbngura nu era indestulatoare, deoarece dusmanii sai, obisnuiti sa vineze eerbi, stiau cum sa ocheasca pentru a nu da gres, daca se misca numai in aceeasi diaectie. A~ pornind eu piroga, fu silit sa-~i schimbe directia cind in sensul curennrlui, pe eare aluneea repede ca o sageata, cind frinind, ca sa cistige distants. Din fericire, indienii nu puteau sa-~i incarce din nou pustile in apa, ~i din eauza arbustilor care se intindeau de-a lungul malului, de pe uscat nu-i puteau vedea pe fug.ari. Ajutat de aceste imprejurari si luat ca tinta de tori dusmanii sai, CaJauza strabatea repede riul atit in sensul curentului cit ~i de-a currnezisul lui, cind aparu 0 nouii primejdie prin prezenta grupului de irochezi lasati la pinda mai jos, sa supravegheze f1uviul. E yorba de razboinicii cunoscuti din scurrul dialog relatat mai inainte, Erau nu mai putin de zece si, convinsi de pozitia lor favorabila pentru indeplinirea singeroasei actiuni pianuite, se postasera intr-un loc unde apa se napustea In virtejuri printre stinci si peste baneuri de nisip, formlll1d un Eel de repezis numit in limbajul regiunii "rift". Calauza i~i &'idu seama di dad intra in aeest repezis, era silit sa se apropiede un punct unde se 'plasasera indienii, deoarececurentul avea 0 forta careia nu i te puteai impotrivi si stincile nu Lisau alta trecere, asa o continuare a acestui drurn nu ar fi dus decit la moarte sau captivitate. Ca urmare, se stradui din raspureri sa se indrepte spre rnalul vestic, dusmanii aflindu-se toti in partea de rasarit a r iului, Dar aceasta incercare depasea forta omerreasca, pe Iinga Faptul d traversarea curentului ar fi incetinit alunecarea pirogii, faclnd din eel ce 0 condueea 0 tind sigura. in aceasta situatie atit de primejdioasa, Calauza, cu calmul lui obisnuit, lua repede 0 hotarire, pe eare se pregati numaidecir s-o aduca la iudeplinire, I~i schirnba directia spre eanalul dintre stinci, cirmind spre partea riului unde apa era mai rnicii l ajuns acolo, i~i lua flinta, cobori iute in apa si porni sarind din stlnd in stinca, spre malul apusean. Barca parasita se rostogoli in curentul furios, trecind peste stincile alunecoase, cind um plindu-se de apa, cind golindu-se, pina cind se opri la mal, la ciriva iarzi de locul unde se postascra indicnii.

ca

ca,

ca

5 - Ci'iaza

65

Inrre tirnp, Cililuza era departe de a fi scapat de primcjdic, 'fiindcl, dcsi In primele clipe indrazneala ~i rapiditatea actiunii sale stirnisera admiratia indienilor care-l priveau ului,i ~i ncmiscati, deoarece faptele de felul acesta dovedeau 0 inalta virtute, dorinta de a se razbuna ~i a cistiga un trofeu arir de rivnit - scalpul - covirsi acest simtiirnint trecator si-i trezi [a :realitate. lrnpuscaturileIzbucnira una dupa alta, ~ gloantele suierau pe linga capul fugarului, in tumultul apelor. Totusi, se parea cl e fermecat, deoarece in ciuda faptului dl haincle lui simple de granicer erau gaurite ici si colo de proiectile, nu-l atingea nici unul. anauza, silit sa treac;, adesea prin locuri unde apa li ajungea pina la subsuori, cu Flinta si munitiilc ridicate deasupra curentului furios, obosi, asa fu' bucuros sa se opreasca pc 0 stind mai micsoara care-si inalta crcasta plesuva deasupra riului. lsi puse deasupra cornul cu praf de pu~d, apoi se ascunse dupa ea, aparindu-si in oarccarc masura trupul. Malul apusean se gasea la 0 departare de numai vreo cincizeci de picioare, insa apa intunecata, lini~tita si iute, care curgea pe portiunea aceasta, ii arata d trebuia s-o tread inot. Indienii i~i incetasera citeva clipe tragerea, adunindu-sc in jurul pirogii si dupa ce gasira vislclc, se pregatirl sa traver-

ca

seze Iluviul.

- Calau7.a ! striga cineva din mijlocul arbustilor de pc rnalui apusean, din punctul eel mai apropiat de el. - Ce este, Jasper? - Curaj, prietenii sint aproape ~i orice tragator Mingo va lndrazni sa trcaca riul i~i va plati scump indrazneala. N-ar fi mai bine sa-ti lasi flinta pc stinca ~i sa vii inot la noi, inainte (;1 ticalo~ii sa lansczc barca pc apa? - Un adeviirat om al padurii nu-si parase~te niciodatii arrna dac'i mai arc ccva praf de puscii In corn sau un glom in tolba. N-am tras astazi nici un foc de pusca, Eau-douce, ~i nu m-as dcsparti bucuros de reptifele astea, inainte de a le lasa o amintirc, Putina apa nu va sirica picioarclor mele si printre ticalosi il vad pe nemernicul de Virf-dc-Sagcata, pe care vreau sa-I rasphhcsc pcntru credinta lui. Sper n-ai adus-o pe fiica scrgeruului aici, atit de aproapc de gloantcle lor, Jasper, nu-i asa ? - Deocarndata e in siguranta, dar numai atita vreme cit riul rarninc horar intre noi ~i dusmani. Ei stiu acum citi sintem

ca

66

~iclad

vor trece [luviul, nu incape indoiala vreo citiva dintre ci vor ramille pc malul celalalt. - N avigatia tine mai mult de profesiunca ta de cit de a mea, tinere, desi as putca sa ma iau la iutrcccrcin vislit cu eel mai iscusit Mingo care vincaza sornonul cu lancea. Dad ei tree riul mai jos de rcpczisul de colo, pentru ce nu l-am trece ~i noi in locul cu apa lini}lita de mai sus, jucindu-nc astfcl de-a v-ati-ascunselca cu lupii a~tia? - N -0 putern face, [iinclca, dupa cum am spus, citiva din. trc ei vor dimine pe malul cclalalt ~i atunci, Calauza, am expune-o pe Mabel gloal1\clor irochezilor. - Fiica sergcntului trcbuie sa scape teafadl - zise acesta, cu 0 hotarire calma. 1\ i dreptate, nu-i ill firea ei sa-~i ofere ea tinta flintei unui Mingo ehipul dulce si trupul ginga~. Dar cc-i de facut? Trebuic sa incercam sa-i impiedicarn 0 oradoua sa rreaca riul, ~i dupa aceea sa scapam din incurcatura pc intuneric. - Sint de acord, Caiauza, dac-o putcm face. Dar vom fi in stare sa ducem la capat 0 astfel de treaba ? - Dumnezeu c cu noi, flacaule, si n-ar fi drept sa eredem d 0 fata ca ca va fi parasita de providenta intr-o astfel de incercare. Intre cataracta ~i garnizoanii, in afara de barcile noastre nu mai e nici una si cred d dusmanii nu vor izbuti sa tread pe dinaintca cclor doua £linte cu care-i pindim. Nu vreau sa ma laud, Jasper, dar tori cei ce se afla pc granita asta stiu d Ucigatoarca-dc-cerbi arareori i~i greseste tinta. - Asta 0 ~tiu tori pina hat-departe, Calauza, dar ca sa incarci 0 flintii iti trcbuie tirnp, pe linga faptul ca deocamdata nu te afli nici macar pe uscat, dupa un adapost sigur, care sa-ti fie de folos. Dad ai avca piroga mea, n-ai putca sa treci incoace fara sa-ti uzi Ilinta ? - Intrebi de pare-ai intreba vulturul : poti sa zbori? dispunse celalalt, r izind in felul sau tacur si aruncind 0 privire in spatele lui, spre mal. Dar vad d nemernicii a~tia au inccput se gindeascd iar la praful de pusca ~i la gloante, asa d n-ar fi intelept sa te cxpui vcnind cu barca incoace. Pot sa-ti trimit piroga fara nici lin pericol pcntru mine. Mcsterul.Cap 0 sa arunce pe riu, din dreptul ei, 0 r amurii de copac, ca sa incerce curentul care se forrneaza in dreptul stincii pe care te gase~ti. Uitc ramura a ~i pornit : daca ajunge la dumneata ridica bratul, ~i pc acclasi trascu vorn da drumul ~i

ca

Sa

ca

5*

pirogii. In orice caz, dad barca trece pe linga dumneata, virtejul 0 va azvirli pe malul acesta si va fi usor de recuperut. Pe cind Jasper vorbea Inca, Cilli\uzil vazu rarnura apropiindu-se din ce in ce mai repede 0 data cu cresterea vitezii curentului, ~i cind ajunse in dreptul lui, 0 in~fara ~i0 inillta in aer In semn de succes. Cap pricepu semnalul ~i lansa luntrea pe firul curentului cu 0 prevedcre ~i 0 indeminare proprii experientei unui marinar. Ea pi uti pe acelasi traseu ca ~i ramura ~i Intr-un minut fu prinsa de Cllauza. - Toate au fost facute eu istetimea omului de frontiera, Jasper - zise el, rlzind. Tu ai priceperea ta pe apa, si eu pe-a mea In padure. Acum sa-i lilsam pe acesti Mingo sa-si incarce flintele ~i sa regleze tirul, fiindca e probabil ultimul lor prilej sa traga intr-un om neadapostit, - Atentie, Impinge piroga catre tann, de-a currnezisul curentului, arunca-te in ea si culca-te l spuse Jasper cu insufletire. Nu are nici un rost sa infrunti primejdia. Imi place sa-ll'nfrunt pe dusman ca un adevarat barbat care merita sa fie dat ca exemplu - raspunse acesta cu mindrie. N u sint 0 piele-rosie, si omul alb, potrivit firii lui, lupta mai degraba deschis decit pindind intr-o arnbuscada. - Si Mabel? - Ei da, ai dreptate, Miete, ai dreptate, fuca sergeotului trebuie sa scape teafara, ~i dupa cum spui, primejdia 0 infrunti, irnpotriva ratiunii, doar in tinerete. Crezi d 0 sa prinzi piroga de la locul un de te afli ? - Fara-ndoiala, daca-i dai un brinci puternic. Calauza 0 imbrinci din toate puterile, barca usoara, din scoarta de copac, strabatu cu iuteala distanta ce 0 despartea de mal, si Jasper 0 prinse. Alegerea unui loc potrivit pcntru canoe ~i strecurarea lor In ada post nu luara decit 0 .clipa, dupf care cei doi i~i strinsera mina cu afectiune, de pard nu se vazusera de cine stie cind. - Acum, Jasper, 0 sa vedern daca va indrazni vreun Mingo sa treaca dincoace, peste fluvilil Oswego, cind 11 pindeste U cigatoarea-de-cerbi. Poate ca tu minuiesti mai bine visla si velele decit flinta, dar esti curajos si ai 0 min a sigura, ceea ce_e important tntr-o lupta. Mabel ma va gasi intre ea si dusmanii ei - zise Jasper, calm. 68

- Da, da, fiiea sergenrului trebuie aparata! Imi placi, fHicaule, pentru [irea ta, dar imi placi ~i rnai mult cind vad ca te gindesti la 0 fiinta mai slaba intr-o c1ipa cind ai nevoie de toata barbatia pentru propria-ti aparare, Aha, ia te uita, vreo trei ticalosi se urea In barca ! Pesemne c-or fi convinsi am fugit, altfel fara indoiala nuar risca sa iasa in calea

Ucigaroarei-de-cerbi !

ca

ca

Irochezii pareau aproape sigur hota.ri'ti sa se aventureze de-a curmezisul fiuviului, deoarece Cilauza ~i prietenii sai fiind bine ascunsi privirilor lor, incepusera sa creada acestia fugisera. Probabil si cei mai multi albi a.r fi facut la fel ; dar Mabel se afla in grija un or oameni prea iscusiti In luptele prin padure, ca sa nu tina searna de faptul singura cale de a 0 apara era interzicerea trecerii riului de Catre indieni. Dupa cum spusese CaUluza, rei trei razboinici se suisera In piroga : doi dintre ei stateau intr-un genunchi, cu flintele )n mi'na, gata sa Ie duca la ochi, celalalt minuind visla, in picioare, la pupa. Dupii ce trasera barca prevazatori in susul riului, intrara eu grija in curent, i'mr-un loc atit de aproape in amonte, incit sa poata patrunde in zona aproape linistitf a apei de dinaintea rift-ului, tti dadeai seama dintr-o privire indianul de la cirrna barcii avea 0 mare iscusinta in treaba asta, fiindca, vislind puternic ~i lung, impinges piroga l.J~Oara pe suprafata ca , de cristal al riului linistit, de parca era 0 pana ce pluteste 111 aero - Sa trag? intreba Jasper In soapta, tremurind de nerabdare sa inceapa lupta, - Nu inca, baiete, nu inca! Nu sint decit trei salbatici, ~i daca mesterul Cap de colo stie se foloseasca de pistoalcle de 1.1 centura, le putem chiar Ingadui sa aeosteze, recuperindu-ne in felul acesta barca. - Dar Mabel? .. - Nu te teme pentru ea. Mi-ai spus este in siguranta In scorbura de copac ascunsa de maracini~. Dad ai facllt inrr-adevar sa dispara urmele, dupa cum ai spus, gingasa fata ar putea sa stea acolo ~ 0 luna, rlzind de acesti Mingo. - Niciodata nu poti fi sigur. Mi-ar placea s-o vad undeva mai aproape de adapostul nostru, - Pentru ce, Eau-douce ? Ca sa se afle cu capsorul ei dragut si cu inima palpitind in bataia gloantelor ? Nu, nu ! E mai bine acolo, fiindca e mai in siguranta,

ca

ca

ca

ca

sa

ca

69

periti.

- Parra poti fi vreodata absolui sigur de ceva ! Nc eredeam binc ascunsi dupa arbusti, cu toate astea am fost dcsco- Diavolul aeela de Mingo si-a platit seump curiozitatea, dupa cum 0 vor plati acurn ticalosii a~tia ... In clipa aeeea se auzi suierul patrunzator al unui foe de pusca si indianul de la pupa pirogii sari in sus, apoi se prab\l~i in apa, eu visla inca in mina. Din tufisurile de pe malul dtsaritean izbucni un mie rotocol dc fum, care se destrama imediat in aero - Asrae suieratul Marelui-Sarpe ! exclama Calauza, cntuziasmat, Niciodata nu a batut 0 inima eu atita indrazncala si credinta in pieptul unui indian Dclawar! Imi pare rau eli: a tras, dar cl nu putea sti loeul In care nc gasim, nu avea de unde sa stie, Pierzindu-si cirmaciul, piroga fu Illata de eurent si sorbita de virtej. Cei doi indieni se uitau dcznadajduiti si rataci~i in jurul lor, dar nu-i mai putea salva nimic de Furia apei. Poate pentru Chingaehgook a fost un nome atentia celor mai multi dintre pieile-rosii era atrasa de situatia primcjdioas.i a celor din barca, fiindca, intr-altfcl, i-ar n fost Ioarre greu, daca nu ehiar eu neputintii sa scape. Insa nici unul dintrc dusmani nu faell vreo miscare, in afara de faptul se ascunsera dupavreun adapost, eu oehii atiutiti pc cei din barca, Intr-un limp mai scurr decit ne-a trebuit pcntru dcscricrea accstor ultime evenimente, piroga fragila incepu sa se rotcasca si danseze in centrul virtejului, ell eei doi salbarici lungiti pe fUl1dul ei, Iolosind astfel singurul mijloe peutru a-i pastra cchilibrul. Iscusinta lor se dovedi insa In scurra vreme zadarnica, fiindd, lovindu-se de 0 stinca, arnbarcatiunca usoara se cladu peste cap, si razboinicii se pravalira in apa. La un virtej, eu exceptia unor anumite loeuri unde se sapa canale, apa este arareori adinca, si cei doi indieni nu se tcmeau ca se vor ineca, dar i~i pierduscra armcle ~i erau constrinsi astfel sa se straduiasca din dlsputeri a-si eroi drum spre malul unde se aflau tovarasii lor, inotind sau mergind prin apa, dupa imprejurari, Pina la urrna, piroga dlmase intepenita pe 0 stlnca din mijloeul fluviului, neputind fi deocamdata folosita de nici una din parti, - Acum e clipa cea mai potrivitii, Giliuzi ! striga Jasper, clnd cei doi irochezi, trecind prin locul eel mai putin

ca

ca

ca

sa

70

adinc al apei, constituirii 0 tinta ideala. Eu trag in eel care este in amonte si tu ai grija de eel din aval, Peripetiile prin care trecuse Jl ernotionasera intr-atit, incit abia terrnina yorba, ca glontul ~i porni din carabina lui, dupii cit se paru LIra sa-si atinga tinta, deoarece amindoi fugarii i~i ridicarii batjocoritori bratele in aero Cai:iuza, in schimb, nu trase nici nn foc. - Nu, nu, Eau-douce raspunse el eu nu Val'S singe tira rost, glontul meu sta bine in cartusiera, ~i-I scot cu grija numai dad e nevoie. Nu-i pot suferi pe Mingo, dupa cum se si cuvine daca tinem seama am trait multi vrerne printre indienii Delawar, care sint dusmanii lor de moarte, insa nu voi trage asupra nici unuia din acesti misei, decit dad n-arn incotro. N-am ucis niciodata un cerb numai ca sa-I ucid. Cind un om i~i petrece 0 mare parte a timpului sau printre locuri salbatice, numai cu Dumnezeu, i~i da seama de adevarul vorbelor mele. 0 viatii ne ajunge pentru ceea ce vrern noi acum ~i poate s-o ivi prilejul s-o folosim pe Ucigatoarea-de-cerbi ; H vorn ajuta astfel pe Marele-Sarpe, care a avut temeritatea sa-i lase pe acesti diavoli tiritori sa descopere ell se gase~te in apropierea lor. Pe legea mea, uite, chiar in clipa asta, colo jos, pe mal, unul da tircoale intocrnai ca un baiat de trupa din garnizoana, care se piteste dupa trunchiul unui copac prabusit ca sa impuste 0 veverita. Jasper se uita In directia In care arata Catiuza cu degetul In timp ce vorbea, si ochiul lui ager descoperi despre ce era yorba. Unul dintre tinerii r:lzboinici ai dusrnanilor, arzind de nerabdarc sa Sc distinga, se indeparrase pc [uris de ccilalti, indrepdndll-sc spre adapostul lui Chingachgook si, deoarece acesta era pesemne dezamagit de apatia aparenta a clusmanilor sai ~i prcocupat en pregatirilc unui alt project, irochezul ajunsese intr-un loc de unde putea sa-l vada, l~i d3deau searna de aceasta situatie din Iaptul irochezul se prcgatca sa traga, dcsi ci nu-l vedeau pe Chingaehgook. Repezisul se gatea la un cot al f1uviului si malul rasaritean forma 0 curba atit de larga, inch Chingachgook sc afla, in linie dreapta, foarte aproape de dusmanii sai, desi pe uscat departarea dintre dinsii era de citeva sute de pasi ; datorita acestui lucru, cele doua grupuri se gaseau la 0 distan\a aproape egala de Cil:iuza si Jasper. Latimea riului fiind ceva

ca

ca

71

mai mid de 200 de st injeni, cam aceeasi di~tJllta era ~l intr e cei doi ohservat ori ~i indianul la pinda. - Marele Sarpe trebuie sa fie pc undeva, pe acolo -zisc Cililuza, care nu-l pierdea nici 0 clipa din oehi pc tiniirul razboinic - si pare sa fie ciudat de neatent, ca sa lase un diavol de Mingo sa se apropie atit de mult de el, cind da sernne arit de vadire d e insetat de singe. - Uite - II intrerupse Jasper uite cadavrul indianului impuscat de Delawar! Curentul l-a aruncat pe 0 st inca, scotindu-i capul si Iata deasupra apei. - Tot ce se po ate, flacaule, tot ce se po ate, fiindd omul IlU are 0 valoare mai mare ca a unui bustean cind suIlet ul care i-a dat via~a l-a parasit. Indianul acela irochez nu va mai face rau nirnanui, dar salbaticul la pinda de colo nu mai poate de nerabdare sa-l scalpeze pe eel mai bun si

incercat prieten al meu.

C1[lauza se intrerupse deodata, i~i ridica arrna, care avea o lungime neobisnuita si 0 adrnirabila precizie. Si abia 0 duse la ochi, ca si slobozi locul, Cind pled mesajul fatal din Ucigaroarea-de-cerbi, iro chezul de pe malul celalalt tocmai se pregarea sa ocheasca Arrna acestuia din urrna se descarca intr-adevar, glontul zbura, dar el se rostogoli in tufis, grav ranit daca nu chiar ueis. - Reptila asta la pinda si-a facut-o singurmurmurii Cilau7a, punind graY pe pamint patul carabinei, pe care incepu s-o incarce din nou cu g.rija. cunosc pe Chingachgook de cind eram copii ~i am luptat imprcuna pe Horican, Mohawk, Ontario' si in toate trecatorile singeroase care despart tara noastra de a Irancezilor, si ticalosul asta lipsit de minte credea as putea sa ma uit linistit cum eel mai bun prieren al meu cade intr-o capcana si e ucis ! - l-am adus Marelui-Sarpe acelasi serviciu pe care ni l-a adus ~i el noua, 13 uite, Cililuzii, ticiilosii, speriati ca-i putem impusca de pe malul asta, se retrag din nou in adapost urile lor! - Nu-i cine stie ce, Jasper, nu-i mare scofala. Oricine din regimentul 60, dad l-ai intreba, ti-ar spune ce e in stare sa Iaca Ucigatoarea-de-cerbi, dar mai ales ce a faeut, si asta pe cind gloantele suiereau pe la urechile noastre ca grindina. N u, nu, e 0 nimica toata, ~i netrebnicul asta nesocotit si-a arras smgur moartea,

ca

72

- Pe viata mea daca nu e Marele-Sarpe ! exclama Cilauza, privindu-l pe tovarasul sau ~i rizind pina i se urnplura ochii de lacrimi din cauza bucuriei pe care i-a provocase reusita siretlicului, Si-a legat on arbust pe cap, pentru ca sa se camufleze, si deasupra si-a pus cornul cu praf de pusca. Si-a fix at Flinta de bustcanul pe care-l impinge dinaintea sa si vine sa-si intilneasca prietenii. Ehei! De-ai sri cite renghiuri de-astea le-arn jucat noi indienilor Mingo, care turbau, insetati de singele nostru, pe reate drumurile din jurui Ty-ului ! - Pina la urrnji, poate n-o fi Marele-Sarpe, Caiauzi, fiindca nu-i recunosc trasaJurile. . "\ - Trasaturi ? Dar cine cauta trasaturi la 0 piele-rosie P Nu, nu, fliicaule! Desenele vopsite spun adevarul si numai un indian Delawar poarta un astfel de desen. Culorile desenului sau, Jasper, sint tot atit de grjiitoare ca crucea Sfintu-! lui Gheorghe de pe ambarcatiunea ta ~i ca faptul Iran-' cezii i~i scutura in bataia vintului Ietele de masa patate, zvirlind ram~i\ele de peste ~i de vinat, Uite-i ~i ochii, flacaule, e intr-adevar vorba de ochii unui sef. Dar, Eau-douce, asculta-ma pe mine, pe cit de dirz este in lupta si de nepasator cind II vezi printre frunzele copacilor - aici, Caiiiuzi atinse usor dar semnificativ bratul tovarasului sau l-am vazut plingind, cu obrazul scaldat in lacrimi, Sa stii ca sub

[luviului, descoperira adevarul.

- Oare inoata spre malul nostru un dine sau un cerb ? Calauza tresari, fiindca se vedea intr-adevar un obiecc traversind fluviul, rnai sus de repezisul citre care totusi Forta curentului 11 impingea treptat, Uitindu-se arnindoi mai cu luare-arninte, se convinsera d trebuia fie un barbat, un indian, desi era atit de bine ascuns, incit in prima clipa nu-ti dadeai searna ce e. Ternindu-se de cine itie ce viclesug, urmareau miscarile strainului cu cea rnai ·mare atentie. - Impinge ceva dinaintea lui, inotind, si eu capul sau se aseamana cu un arbust plutind in voia apei - zise Jasper. - E un siretlic indian, flacaule, dar onestitatea crestina ii va dejuca viclenia. Pe mjisurji ce necunoscurul se apropia incet, observatorii incepura sa se indoiasca de exactitatea primei lor impresii, ~i numai dupa ce obiectul strabaru doua treirni din 1a\imea

Sa

ca

ca

73

p_iciea ~I una fiindca

asta rosie se ascundc 0 inimd si un suflct, cu toate di si alta se deosebesc de ale noastre. Cine-I cunoaste nu se indoieste 0 clipii de asta, Eu il cunosc raspunse celalalt cu mindrie am trecut irnpreuna si prin arnaraciuni, ~i prin bucurii, Mi-am dat seama d In amaraciuni este un barbat adevjirat, chiar cind e lovit crunt, iar la bucurii e un sef care stie ca femeile din tribul sau sint foarte pliicute In clipele lor de buna dispozijic. Dar, sst! Uite d prca ascman In apucaturi cu cei de la oras, care vorbesc de unii la urechea altora, si Marele-Sarpc are un auz ascutitvEl stie ca-l iubesc si ca-I vorbesc totdcauna de bine ; dar un indian Dclawar are o modes tie innascuta, dcsi se lauda ca un fanfaron cind este Iegat la stilp. . Pesernne Marele-Sarpe stabilise bine pozitia lor Inainte de a fi parasit malul rasaritean, fiindca ajunse la mal chiar Ilnga ei si, icsind din apii, se scutura ca un cline, scoexclarnatia lui obisnuita ! "Hugh !"

rna

ca

'lno

CAPITOLUL

VI

AnOlin:'plIl'ilc ce Nu sint altccva

se ~l:himbJj p.u uue atorputcrmc, dccir diviuitntca sub difcrhe forme. Thomson

$eful indian abia puse piciorul pe tarm, prietenul sau, 'ciI5uza, ii spuse In limba din tribul lui, mustrindu-l : - Crezi ca ai facut binc, Chingachgook, sa pindcsti sin'gur 0 duzina de Mingo? E adevarat, carabina mea, Ucigatoarea-de-cerbi, arareoriisi greseste tinta, dar tot atit de adcv firat e f1uviul Oswego are 0 latime destul de mare si, ne.viizlndu-se din tufis decit capul si umerii rniselului, ochiul nesigur si mina lipsitii de inderninare ar fi putut sa greseasca.

ca

ca

74

Ar fi trebuit sa te gindesti la asta, sef ule! Ar fi trebuit sa te gindesti ! - Marele-Sarpe este un razboinie mohiean ; el nu-i vede decit pe dusmani cind a pornit pe poteci de razboi, si striimosii .sai i-au lovit pe acesti Mingo de la spate de cind s-au pornit apele sa curga. .~ .- Eu i~i eunose insusirile, sef ule, da, Ie cunosc si le res-' pect ;~i .nimeni nu rna va auzi plingindu-ma de firea unei piei-rosii, dar un razboinic trebuie sa fie prevazator, prevederea fiind de mare pret i ~i dad dernonii acestia de iroehezi nu s-ar fi uitat atit de atenti la tovarasii lor din apa, urmele lasate de tine ti-ar fi adus neplaceri mari.i '. - Dar ee are de gind Marele-Sarpe P exclarna Jasper, care-I vazu pe sel despsrtindu-se pe neasteptate de Calauza ~i inaintind 'catre marginea apei, eu intentia vadita de a se arunca dinnou in ea. Cred d n-o fi' atit de nesabuit sa se intoarca pe malul celalalt pentru cine stie ce lueru de nirnic pe care l-a uitat acolo ! - Nu, nu, pe cit e de brav, pe atit e de prevazator, desi si-a cam pierdut prevederea la ultima ambuscada. Asculta, Jasper, - urrna el, tragindu-l deoparte in clipa cind 11 auzira pe indian aruncindu-se in apa asculta : Cliringachgook nu este un om alb ca noi, ci un sef mohican, ell firca si traditiile sale, care-I invata ce sa fad, si eel ee traieste In tovarasia unor oameni eu alta fire e mai bine sa-i lase sa se poarte potrivit naturii si obiceiurilor lor. Un soldat al regelui injura si bea, si e aproape eu neputinta sa-l dezveti de nar.ivurile astea; dad unui bogat ii place sa petreaca si unci doamne sa aiba pene la paliirie ~i evantaie, n-are rost sa lupti irnpotriva niei uncia din aceste inclinari ; ei bine, firea ~i vocatia unui indian sint mult mai put ern ice decit acestca si fara indoiala d i-au fost daruite de providenta pentru 5COpuri intelepte, desi nici unul din noi nu le poate intelege pe toate. - Dar asta ce-o mai fi ? Uite-l pe Delawar inorind spre trupul agatat de stinca ! Oare de ce s-o expune asa ? ,..' - Pcntru onoarc, glorie ~i faima, intocmai ca nobilii care-si parasesc caminurilc rlini~tlte de din colo de rnari, unde, dupa cum spun ei, inima nu are ce sa mai doreasca.; adica inima nu se mai rnultumeste cu un loc flra griji ... ca sa vina aici, sa traiascii hriinindu-sc cu vinat si batlndll-~.e cu francezii.

75

- Inteleg. Prietenul tau s-a dus s3:-1sealpeze pe mort. - Asta e firca lui ~itrebuie lasat in pace. Noi, ca oamcni albi, nu putem mutila eadavrul unui dusman, da-r pentru 0 piele-rosie asta e 0 onoare. Poate ca ti se pare ciudat, Eaudouce, dar eu am cunoscut albi celebri, da, da, cu mare faimll, care au idei tare ciudate despre onoarea lor. Da, foarte ciudate. - Un salbatic ramine un salbatic, in tovarasia oricui s-ar gasi. - E foarte bine ca vorbim de asta, fHiciiule, dar ascult i ici la mine, onoarea omului alb nu este totdeauna conforms eu dreapta judecata 5a1i1 eu vointa lui Dumnezeu, Mi-am petrecut zile inrregi iQ. padurile inecate in tkere gindindu-ma la toate acestea si am ajuns la convingerea, fiadiule, ca dura felul cum providenta conduce totul, niei un fel de fire nu i-a fost data cuiva fara intelepciune si un scop rational. Dad. indienii n-ar fi fost buni de nimic, n-ar fi fost creati, ~i ell presupun d dad cineva ar putea patrunde pina in mien" lucrurilor, ar descoperi ca si triburile Mingo au fost create intr-un scop mae gindit si necesar, desi marturisesc ca nil sint in stare sa spun care ar fi acest scop. - Marele-Sarpe se expune in chip nebunesc gloantelor dusmane, ca sa puna mina pe un scalp!' Ast a ar putea sa nc fad mult rau. . I Dar el nu se gindeste la asta, Jasper. Potrivit conceptiei Marelui-Sarpe des-pre tazboi, sa scalpezi capul acela e 0 cinste mai mare dedt acoperi un cimp de lupta cu cadavre care-si pastreaza parol neatins, De curind, Lin chipcs si tinar capitan din regirnenrul 6C si-a jerrfit viata, incercind ~a captureze de la francezi, in ultima indierare cu ei, un tun de trei livre, fiind convins ca face 0 Iapta eroica : am cunoscut un tinar stegar, care, gray ranit, s-a infa~lIrat C'lI drapelul si s-a culcat in propriul sau singe, convins ca zacc pc ceva mai placut decit 0 piele de bivol ! Asta da, sa nu paras~ti drapelul e fira indoiala lin merit . - Ei bione,scalpurile slnt drapelcle unui om a Chingachgook, cl Ie pastreaza sa le arate copiilor copiilor sii. Gtlllza se Intrcrupse dind din cap cu melancolie, ~i adauga: Dar cc spun eu ! Acest batrio rnohican nu mai arc nici lIO urrnas ! Nu are copii, pe care sa-i incinte cu trofcele sale, si nici trib,

sa

,76

care sa-I cinstcasca pentru Iaprclc lui; e singur pe lurnc, totusi a ram as credincios naturii si firii sale! Trebuie recunosti, Jasper. In toate asteae ceva cinstit ~i demn de respect, da, da, merita tot respectul ! In clipa aceasta se auzira urletele indienilor irochezi, urmate de salvele repezi ale flintelor lor si, cuprinsi de dorinta nestavilita de a-I indeparta pe mohican de victima sa, 0 duzina dintre ei se aruncara in f1uviu, citiva inaindnd chiar vreo sute de picioare prin curentul spumegind, ca si cum voiau sa-I atace inrr-adcvar pe mohican. Dar Chingachgook l~i facea treaba nepasator, neatins de gloante, cu inderninarea data de 0 indelungata rutina. Apoi ridica in aer trofeul aburind ~i scoase un. infricosator strigat de razboi : 0 ,clipa, bolta padurii linistite ~i albia adind a fluviului fura cutremurate de urlete atit de groaznice, Inch Mabel inchise oehii inspaimintata ~i unchiul ei fu gata-gata s-o ia la goana, - Asta-i mai mult decit tot ce am auzit despre acesti mizerabili ! exclama Jasper, astupindu-si urechile de spaima ~i dezgust. - Asta-i muzica lor, Eau-douce. Ea tine locul tobelor si al f1uierelor, al trompetelor si al trimbitelor. indoiala sunerele acestea Ie plac, Iiindca ii fac mai cruzi si mai ahtiati de singe raspunse Citiuza, cu totul indiferent. Cind eram tlnar, rni se pareau si mie ingrozitoare, dar aeum mi se pare d searnana cu cintecul unei pasari sau cu f1uieratul unui sturz cenusiu. Toate urletele acestor reptile dintre garnizoana ~i cataracte nu-mi mai fac astazi niei 0 impresie. Nu vorbesc asa ca sa rna laud, Jasper, Iiindca barbatul care se infricoseaza de niste tipete cred are 0 inima slaba, ea sa nu spun mai mult. Urletele ~i zgomotele lnspaimint a mai degraba femeile si copiii decit pe cei ce vineaza prin paduri ~i infrunta dusmanii, Sint convins d MareleSarpe e in sfirsit multumit, Iiindca iata-l venind cu scalpul la briu. Cind mohicanul iesi din apa, Jasper intoarse capul, dezgustar de Fapta abia saviqita, insa Catluza l~i privi prietenul eu calmul omului intelept care luase hotarirea sa ramina nepasator fata de lucrurile socotite de el ca fadnd parte din felul de a fi al cuiva. Patrunzind mai adinc in tufis, ca sa-~i Stoarca hainele de stambd ieftina ~i sa-~i pregateasca flinta de tragere, mohicanul Ii arunca 0 privire triumfatoare tova-

ca

sa

ca

Fara

ca

77

ra~ului sau, dupa care, de pc chipul lui picrr- once urrna de emotie provocata de isprava sa. - Jasper - zise COiiuza - du-tc ~i roaga-l pc mesterul Cap sa vina llnga noi. Nu mai avem decit purina vrcme de sfat ~i trebuie sa nc intocmim foarte repedc un plan de actiune, fiinddl indicnii Mingo or sa ne atacc curind din nou, Tinarul pleca, ~i dupa citeva minute sc adunara tori patru llnga mal, ascunsi de privirile dusmanilor, dar sup raveghindu-Ie eu atentie oriee miscarc, ea sa ia 0 hotarire in legatura eu actiunile lor viitoare, Era atit de tirziu, inch in citeva minute urma sa se lase noaptea, care parea va fi ~i mai intunccoasa decit de obicci. Soarele apuscse, ~i amurgul latitudinii mici se pregatea sa se transforme in noaptc adinea. Ei i~i puncau mari nadeidi In imprejurarea aceasra favor abila, cu toate ca nu era lipsita de primejdii, deoarece intunericul care Ie inlcsnca fuga ascundea ~i miscarile aprigilor lor dusmani. - A sosit clipa, prictcni - incepu Ca:liillza - sa ne intocmim planurile cu singe rece, ca sa actionam strins uniti, ficcare din noi cunoscind perfect ceca ce are de facut, potriv it cu priccpcrca sa, pcntru indeplinirca misiunii noastrc, Iutr-un ceas, peste padure se va lasa un intunerie tot arit de adinc 'ca accla de la miczul noptii, si daca vrem sa ajungcm vrcodata la garnizoana, trebuie sa folosim acest avantaj. Ce parcre ai, mestere Cap, fiindca, desi dumneata nu esti unul dintrc cei mai caliti 111 lupte si retrageri in padure, virsta i~i d:l dreptul sa iei priJ11111cuvintul in sfatul nostru, - Si apropiata mea rudenie cu Mabel; conteaza ~iasta ... - N u stiu, 1111 stiu ce sa spun. Afcctiunca e afectiune, ~i simpatia e simpatic, fie e un dar al naturii, fie rczulta din stima ~i inclinatiile cuiva. Nu spun nimic de Marele-Sarpe, care nu mai c la virsta cind tc gindesti la fcmei, ins:1 in eeea cc ne priveste pe noi, pc mine si pe Jasper, sintem gata s-o apadiffi de indienii Mingo pc fiica sergcntului asa cum ar Iacc-o curajosul ci rata. Nu-i asa, Eau-douce? - 0 voi apara pc Mabel pina la ultima picatura de singe - zisc Jasper incct, cu caldura in glas. - Foarte bine, foarte bine - spuse unchiul - n-are rost vorbim de asta, dcoarccc stim toti vrem s-o ajutarn pe fata, ~i Faptelc Stilt mai de pret decit vorbele. Cred ca eel mai bun lucru ar fi sa nc imbarcam in canoe, pc intuncricul eel

ca

ca

ca

sa

ca

78

mai adinc, ca sa nu fim clcscoperiti de clusmani, si s~ pornim spre fort cu vitcza cca mai marc pc care ne-o vor ingadui vintul si Iluxul. - Asta-i usor de spus, dar nu-i prea usor de infaptuit raspunsc Caliluza. Pe riu l1e astcapta primejdii mai rnari decit dad. am merge prin padurc si, afara de asta, in aVJ.I de noi se gase~te viltoarea fluviului Oswego ~i nici chiar Jasper nu prea ered ca ar putca conduce pc acolo 0 bard in limp de noapte. Ce crezi, flacaule, 0 sa poti, 0 sa ai tu indeminarea neccsarii ? - Sint de parcrea rnesterului Cap, sa mergem cu piroga, Mabel este prea gingasa ca sa poata strabate mlastinile si tcrenurile pline de radaeini de copaci pe 0 noapte atit de 111tunecoasa, dupa cum se pare va fi accasta, si-apoi marturisese ca rna simt mai sigur, ~i ochiul mi-c mai ager pc apa decit pe uscat. - Ai fost totdeauna dirz, flacaule, ~i cred ochii tai au agerimea celui ce si-a petrecut viata mai mult fa lumina soarelui decit prin paduri. Ehei, daca Ontario ar avea copaci, ar incinta ~i inima unui vinator !" Sint uncle argumente, pricteni, in favoarea parerii voastre, dar multe si irnpotriva ei. In favoarea ci ar fi faptul ca apa nu lasa urrne. - Dar dire de apa nu sint P II intrcrupsc Cap, cu tonul lui profcsoral si prctentios. - Ce vrei sa spui? - Continua - zise Jasper. Mestcrul Cap i~i inchipuic d e pe ocean ... apa nu lasa urme. - Cel putin aici ca nu lasa nici un fel de urme, Eau-dollcC, ~i nu prctind ca stiu ce se petrecc pc mare. Apoi, 0 piroga, pe cit e de usoara, pe atit e de rapida, fiindca e dusa de curent, ~i nu 0 va obosi eu clatinarilc ei pc gingasa fiid\ a sergcntului. Pe dc alta parte, insa, dcasupra riului nu se afla decit norii de pc eer, viltoarea reprezinta 0 incercare grca pcntru cci cc tree prin ea chiar ~i ziua, ~i pina fa gamizoaua mai sint inca sase mile bune pe riu. Iarasi, nu este usor sa gase~ti 0 urma pc useat in timpul noptii. Mdrturisesc sint tare incurcat, Jasper; nu mai stiu cum va povatuiesc ... cc sfar va dau ... 1 Dacf Marelc-Sarpe ar merge Cll mine inot pe fluviu punem mina ~i pe ccalalta piroga raspunsc tinarul rna-

ca

ca

sa

Sa

ca

sa

19

rinar - ClI amindoua barcile cred drumul pe apii ar fi eel mai sigur. . - Ei, da, intr-adevar ! Asta s-ar putea face destul de usor cind 5-0 mai intuneca putin, Daca tinem searna de firea fiieci sergentului, ered eli ar fi cea mai buna solutie. Si totusi, dad am fi numai barbati, pentru niste oameni bravi ~i vinjosi ea noi, jocul de-a v-ati-ascunselea eu miseii de pe celalalt mal ar fi 0 adevjir ata petrecere - continua Catluza, care, dupa cum ii era firea, nu alerga dupa glorie desarta sau efecte teatrale. lti iei asupra ta riscul sa conduci pir9ga incoace ? - Fac orice 0 poate apara si ajuta pe Mabel. - E un simtarnint laudabil ~i de asteptat de la tine. Marele-Sarpe, care e aproape gol, 0 sa te ajute, si astfel vorn inlatura ~i mijloeul prin care diavolii a~tia ar putea sa ne vatame, Odata hotarirea luata, mernbrii grupului se pregatira s-o aduca la indeplinire. Intunericul noptii se lasa repede peste padure, ~i cind si-an terminal) pregatirile, obiectele de pe malul celalalt nu se mai puteau distinge, Acum trebuiau sa actioneze repede, fiindca viclenii indieni puteau nascoci multe mijloace sa treaca riul atit de in gust, si Calauza era nerabdater .sa porneasca mai departe, In timp ee Jasper ~i tovara~ul lui intrau In fluviu fara nici 0 alta arrna decit cutitele lor si securea indianului Delawar, miscindu-se [carte prevazarori, ea sa nu se tradeze, Catluza se duse la ascunzisul lui Mabel si-i invita, pe ea ~i pe Cap, sa mearga de-a lungul \armuilli pina in dreptul viltoarei. Apoi el se urea in piroga, ca s-o dud in acelasi punct, Ceea ce se faeu foarte usor. Barca fu trasa apoi la mal, ~i Mabel irnpreuna Cll unchiul ei se imbarcara, luindu-si loeurile lor obisnuite, in vreme ce Calauza, in picioare, la pupa, se tinea de craca unui copac, ca sa nu lase ambarcatiunea sa fie ttrlta de curent. Trecura astfel citeva minute de I'ncordare ~i ernotie, asteptind rezultatul indraznetei incerdri a tovarasilor lor. E bine sa se stie d cei doi cutczatori trebuiau sa inoate de-a currnezisul unui canal cu apa adinca ~i repede, ca sa ajunga intr-un local viltorii de unde puteau pune pieiorul pe parnint. Distanta aceasta 0 strabatura intr-un tirnp [oarre scurt : Jasper si Marcle-Sarpe, care inotau unul llnga altul, dadura cu ralpile de pamint aproape in acelasi timp. Dupa 80

ca

ce se proptira bine pe picioare, se luara de mma ~l pornirji incet prin apa, foarte prevazatori, spre directia unde presupuneau ca se afla piroga, insa era ant de intuneric, incit i~i dadura seama ca ochii nu-i vor putea ajuta de loc ~i ca - trebuiau sa-si continue cercetarea bizuindu-se pe instinctul c-are-i dJ: omului padurii posibilitatea sa gaseasca drumul dupa apusul soarelui, cu un cer f:.lra stele, cind totul apare ca un haos pentru eel neobisnuit cu labirintul codrilor. Jasper se lasa condus de mohican, care era in cazul de fa~a, datorita felului sau de viata, 0 caHiuza mai priceputa. Cu toate acestea,nu era usor sa mergi prin apa clocotitoare, la ora aceea din noapte, orientindu-te numai dupa ceea ce-ti aduceai aminte. Cind se crezura in mijlocul riului, malurile nu se mai distingeau decit datorita masei lor mai obscure decit mediul inconjurator, ~i pe fondul norilor abia se intreziireau virturile zdrentuite ale copacilor. 0 data sau de doua ori, dilatorii i~i schimbarii directia, deoarece intrasera pe neasteprate in apa adindi ~i stiau ca piroga se oprise pe 0 portiune a repezisului un de apa era mai mica. Pe scurt, orientindu-se numai dupa faptul acosta, cei doi ratacira prin albia Iluviului aproape un sfert de ora, care -i se paru rinarului Jasper interminabil, ca sa ajunga pina la rurrna la presupunerea Ill! se aflau mai aproape de barca pe care 0 cautau decit la inccput. Tocmai cind mohicanul era gata sa se opreascd sa-i propuna tovarasului sau sa se intoarca pe uscat pentru a stahili mai bine directia ~i sa porneasca din nou, descoperi umbra unui om miscindu-se prin apa, cam la 0 distanta de un brat, Jasper, care se aHa alaturi, intelese numaidecit d indienii irochezi cautau ~i ei piroga. - Mingo! sopti indianul la urechea celuilalt. MareleSarpe ii va da fratelui sau 0 lectie de siretenie. Tinarul marinar iutrezati Figura dusmanului ~i in aceeasi clipa i~i dadu seama de situatie, Intelese trebuia se lase condus cu rotul de mohican ~i ramase in spatele lui, in tirnp ce acesta inainta prevazator in directia in care disparuse indianul irochez. Dupa 0 clipa, il vazu pe dusman inaintind din nou spre ei. Zgomotul apelor fiind in locul acela atit de mare, incit acoperea orice alt sunet, insotitorul marinarului intoarse capul ~l spuse iute: Ai incredere in istetimea Marelui-Sarpe. Ihi ! exclarna deodata ciudatul salbatic, adaugind in

ca

ca

sa

81

Iimba tribului sau : Am gasit piroga, dar am nevoic de ajutor. Vino s-o ridicarn de pe stinca. - Numaidecit l raspunse Chingachgook, care intclcgea dialectul. Ia-o inainte, ca venim si noi dupa tine. Strainul, care nu putea sa disiinga sunetul exact al vocii ~i pronuntia din cauza vacarmului viltorii, porni mai dcpartc, cu ceilalti doi dupa el, ajungind in foarte scurta vrcmc toti trei llnga barca. Irochezul 0 apuca de un cap at, mohicanul de mijloc si Jasper de capatul opus, pcntru ca strainul sa nu descoperc prczcnta unui alb, datorita. imbracamintii su.nare pe care 0 mai avea pe eI, precum ~ia chipului sau. - Ridica ! zise irochezul, cu felul laconic de a se exprima al rasei sale, si piroga fu ridicata de pc stine:! fara 0 sfortare prca mare, tinuta 0 clipa in acr, ca sa se goleasca de apa, apoi asczata cu grija pe riu, I'n pozitia ei norrnala. Toti trei 0 tineau bine, de teama sa nu Ie scape, smulsa de curelltul violent, in timp ce irochezul, care se afla la pror a ambarcatiunii, mcrgca inainte, lndreptl'lldu-se spre malul rasarirc<lJ1, unde insotitorii lui ii asteptau reintoarccrea, Mohicanul ~ Jasper i~i dadura scama ca aparitia lor nu-l mirase de loc pe irochez din cauzii ca in dreptu] viltorii sc afla un grup din tribul sau, asa dl sc hotarise sa fie foarte prudenti. Daca nu ar fi fost atit de indrazneti ~i hotarit], ar fi crczut risca prea mult aventurindu-se in mijlocul dusmanilor ; dar oamenii acestia de granita, care nu cunostcau frica obisuuiii dintotdeauna cu primejdia, ajunsesera la conc1uzia ca trcbuiau sa incerce imposibilul ca sa-i impiedicc macar pe dusmani] lor sa puna mina pe barca, primcjdic pe care o. infruntau si acestia din urrna, Cll riscuri si mai mari, sprc a-si atinge scopul, Intr-adevar, Jasper SOCOlea poscsia sau distrugcrca accstei pirogi era atit de importanta pcntru siguranta lui Mabel, inch daca el si mohicanul ar fi siliti s-o paraseascii, se hotarisera sa scoata cutitul si sa taie scoarta din care era intocmita, pentru a 0 face de neintrebuintar eel putin pcntru un tirnp. In vrcmea asta, irochczul, care se afla in frunte, inainta incct prin apa spre ai lui, tinind de piroga ~i tdigindu-i dupa sine pe indaratnicii sai insotitori, La un moment dat, mohicanul ridica tomahawkul si era gata sa-l repcada in teasta vecinului sau increzator, care merg~a fari( grija, dar se tcrnu ca nu cumva strigatul de moartc al accstuia sau cadavrul

ca

ca

82

purtat de apa sa dca alarma, ~iprevszatorul ~ef renuntii, In clipa urmatoare i~i rcgreta nehotarirea, fiindd se pomenira toti trci deodata in mijlocul unui grup de nu mai putin patru oamcni, care pornisera ~i ei In cautarea barcii. Dupa exclamatiile obisnuite, laconice, caracteristice fel ului lor de a-si arata multurnirca, salbaticii se grabira sa puna mina pe canoe, parind a fi convinsi de necesitatea posesiunii accstei importantc ambarcatiuni, atit pentru a-i ataca pe dusmani, cit ~i pentru a-si asigura retragerea, Numarul indienilor crcscu atit de neastcptat, dobindind 0 superioritate covirsiioare, inch chiar ~i iudeminarea ~i priceperea sefului mohican parura dcpasitc. Cei cinci irochezi, care stiau [carte bine ce aveau de facllt, impingeau barca spre malul lor, fara se opreasca sau sa schimbe vreo yorba, cu intentia de a lua vislclc pe care pusescrii mina mai inainte si de a se imbarca trci sau patru cu flin tclc ~i cornurile lor cu praf de pusca ; de alrfcl, numai teama de a nu le uda ii oprise sa tread fiul inot chiar la caderca noprii, Accasta mid trupa, alcatuita din prictenii nostri ~i din clusmanii lor, ajunscra in apropierea malului rasaritcan unde, ca ~i Ilnga malul opus, riul era prea adinc ca sa poata fi trccut cu piciorul. Aici sc oprira pentru scurta vreme, caci trcbuiau sa se sfatuiasca intre ei cum sa dud barca la mal. Printre cei patru indicni irochezi care venisera la urrna se af'la si un sef de trib, ~i rcspcctul obisnuit de care sc bucura 0 capctcnie din partca indicnilor arncricani, experieuta si ritlul de sef ii Hkura pc toti sa tad, asteptind ca cl sa vorbcasca intii, Oprirea accasta mari si mai muir primejdia ca cci doi sa fie dcscoperiti. Jasper avuscse prcvederca sa-si arunce cascheta in Iundul barcii si fiind [ara cama~a ~i jachcta, in obscuritatea din jur, parea mai putin probabil sa fie recunoscut dupa tdsaturile fetei. Faptul d se gasea la pupa pirogii II apara intrucitva, [iindca indienii sc uitau, datorita pozitici lor, in partca opusa, spre mal. Dar nu era acelasi lucru Cll Chingachgook. Razboinicul accsta sc afla pur ~i simplu inconjurat de dusrnanii sai cci mai invcrsunati si nu putca face n ici 0 miscare filra sa atinga pc vrcunul dintre ei. Totusi, nu vadea nici eel mai mic scmn de em otic, desi toatc simturilc ii crau 111 alarma ~i era gata sa fuga sau sa dea 0 lovitura in c1ipa prielnica. Avind grija sa nu intoarca capul sprc cci din spate,

sa

83

i~i micsora riscul de a fi descoperit, asteptind cu rabdarea nesfirsita a indianului mornentul sa treaca la actiune. - In afara de doi dintre tinerii mei, care traga barca la mal, unul de un capat, iar insolitorul lui de altul, ceilalti se duca inainte sa-~i ia arrnele zise seful irochezilor. Acestia ascultara tacuti, lasindu-l pe Jasper la pupa ~i pe indianul irochez care gasise piroga la prora usoarei ambareatiuni, Chingachgook se dadu la fund aproape de tot, ~i indienii trecura pe linga el fara sa-l observe. Clipocitul apei, zanganitul armelor, precum ~i strigatele ce si le aruneau unul altuia dovedeau di cei patru indieni care aparusera mai tirziu incepusera inoate. Cind se convinse di se indeparrau, mohicanul iesi la suprafata apei, i~i lua veehiul loc si se pregati de actiune, Probabil un om mai putin stapin pe sine decit el ar fi dar chiar in clipa aceea lovirura la care se gindise la inceput, dar Chinga.chgook stia in spatele lui, in dreptul cataractei, se aflau 0 multirne de indieni ~i era un razboinic preaIncercat ~i priceput ea sa stirneasca 0 primejdie inutila. II lasa pe indianul de la prora pirogii sa intre in apa adinca ~i tori trei incepura inoate spre malul rasaritean. Dar in loc sa-~i dea silinta treaca barca prin curentul repede in linie dreapta, cind Marele-Sarpe ~i Jasper ajunsera in locul uncle curentul avea cea mai mare forla, incepura sa actioneze asa Inch ambarcatiunea sa nu mai inainteze de-a currnezisul riului, in directia cea huna ; ~i nu dintr-o data, neprevazator, cum s-ar fi comportat un alb dara ar fi folosit sirerlicul acesta, ei cu bagare de seama ~i atit de gradat, incit iadianul de la prora avea impresia la inceput d lupta numai eu puterea curentului, Ca urrnare, executind aceasta manevra eu forte contrarii, piroga mergea in deriva, in josul riului, ~i dupa vreun minut, plutea pe 0 apa ~i mai adinca de la marginea viltorii. Pina la urrna, irochezul banui totusi ca (eva neobisnuit devia drumul pirogii si, uitindu-se in spate, i~i dadu seam a ca rezistenta pe care 0 simtea era pricinuita de tovarasii sai, A doua natura, care se naste din obisnuinta, il facll pe indian sa inteleaga se afla singur eu dusmani, Hotarindu-se intr-c clipa, taie apa ell rapiditate si sari asupra lui Chingaehgook; parasind piroga, eei doi indieni se inclcstara in lupta ca niste rigri, In intunericul noptii rnohorite, 11Iptlnd

sa

sa

sa

ca

ca

sa

sa

ca

84

pe viata ~I pc moarte, In apa atit de prirnejdioasa, pareau uirasera totul in afara de ura lor stra veche ~i de hotarirea fiecaruia de a birui. Jasper era acurn singurul stapin al pirogii care, datorita virtejurilor provocate de lupta celor doi, se zbueiuma pe apa ca 0 pand IYltura- de vint. Iruii se gi'ndi se alerge in ajutorul indianului Delawar, dar in timp ce asculta respiratia grca a razboinicilor care incercau se sugrume, faptul de a pune rnina pe canoe i se paru neasernuit mai important si porni cit putu de rcpede spre malul apusean. Ajunse acolo curind si, dupa 0 scurta cautare, i~i descoperi prietenii ~ise imbra.ca. In citeva cuvinte, le relata siruatia in care il lasase pe prieteuul lor si cum ajunsese in stapinirea pirogii, Dupa ce Jasper terrnina de povestit, se asternu 0 liniste adinca, fiecare dintre ei tragind eu urechea, eu speranta zadaruica de a prinde vreun semn dupa care sa-si dea seama cum se desfasurase lupta inceputa in mijlacul riului si cine bf-ruise. Dar in afa:di de mugetul furios al rlului nu se mai au:-::a _?in~c, fiindca ~ dusmanii ?e ~e malul celalalt aveau grlJa sa pasrreze 0 tacere rnormintala, Ia lopata asta, Jasper - zise Calauza, calm, desi ceilalti aveau impresia ca glasul lui era mai trist decit de obicci - ia-o ~ipornqte mai departe cu barca. Ar Ii prirnejdios sa mai in 11rzicrn aici. Dar Marele-Sarpe ? - Marele-Sarpe este in rniinile Marelui Spirit al stramosilor s3.i ~i va trai sau va pieri, dupa voia providentei. Nu putem sa-i dam nici un ajutor, si daca am rarnine aici cu bratele incrucisate, ca niste femei care-si jelcsc necazurilc, am risea prea mult, Negura noptii e foarte prctioasii, .. Un urlet patrunzator de pe malul celalalt il intrerupse pe Cllauza. - Ce inseamna urletul asta, mestere catluza? intreba Cap. Aduce mai mult cu strigatele dracesti ale unor demoni decit cu ceva care iese din giro] unui crestin sau al unui om in general. Ei nu sint crestini, nu pretind ca sint si nici nu vor sa fie, si numindu-i demoni nu va inselati de loco Estc urlctul de bucurie prin. care arata ca sint Invingatori. Fara indoiala ca Marelc-Sarpe, mort sau viu, sc a.fIa In puterea lor.

ca

sa

85

f)-ar noi? striga Jasper, cuprins de 0 gcncroasa parcrc de rilu la gindul ca nenorocirea asta IlU s-ar fi intimplat dad nu si-ar fi parasir tovarasul. - N u-l putcm ajuta cu nimic pc scful indian, fladllll~, ~i trebuie sa plccam de-aici cit mai rcpcdc. CUIll ! Fad sa incercam sa-l salvam P Si Hira sa stim macar dad c mort sau viu ? - Jasper arc dreptate - zise Mabel, abia ingaimind cuvintele, cu 0 voce pierduta si tremuratoare. Nu rna tern de loc, unchiule ~i rarnin bucuroasa aici pina aflam ce s-a intirnplat cu prietcnul nostru. - Asta-i drcpt, Calauza - spuse Cap. Un adevarat rnarinar nu-l poatc parasi pe camaradul sau ~i rna bucur sa constat un simtamint atit de laudabil II au si marinarii de apa dulce. - Mda, mda! raspunsc Calauza, ncrabdator, impingind piroga pe apa. N u stiti nimic ~i nu va temeti de nimic, Dad vreti sa va salvati viata, ginditi-va mai bine sa ajungeti Ia : fort ~i lasati-l pe mohican in scama providentei. Da, da! Cerbul care se duce prea des sa linga roua de pe frunze da pina la urma de vinator.

ca

CAPITOLUL

VII
Sa fie accsi a Yarrow-ul fugar, Sprc-a carui ape m5 poarra-nchipuirea Si mi-l rrczcst c ca pe-un vis hoinar? Icoana carc-si cad amintirea? 0, de-as ave a cu rninc-un trubadur Clntlnd din hOff5· cint de veselie, Ca sa alunge linisrca din juri Cc-n inima-a turnat mclancolie, Wordsworth

Scena nu era lipsita de sublim, si generoasa, InfHicarata Mabel, cind barca parasi loculunde se adapostisera pina atunci ~ ajunse pe firul apei, simti singele curgindu-i mai

86

pnn. Ville si obr ajii irnhujorindu i se. Norii se destramasera ~l intunericul noptii se mai risipise, dar padurile suspcndate peste maluri Ie intuneca intr-atir, inch ambarcatiunile alunecau pe riu ca J.)rintr-o centura de bezna, care:i ascundea de once ochi stram. Cu toate accstea, erau stapiniti fadi vrerea lor de 0 mare nesiguranta, ~i tori, chiar si Jasper, care tremura pentru soarta tinerei fete, aruncau priviri nelinistite in jur la orice zgomot suspect ce se auzca din padure, in tirnp ce tinarul conducea barca, Jasper minuia lopata foane usor ~i atent, Iiindca cel mai mic zgomot In tacerca noptii la ora aceca ~i intr-un astfel de IDe ar fi putut trada irochezilor la pinda pozitia lor. Toate acestea subliniau grandoarea situatici in care se gasea Mabel Dunham, faclnd ca clipele prin care trccca sa tie cclc mai emotionante din cite petrecuse in scurta ei existenta, Plina de insuflctire, obisnuita sa nu-si piarda increde rea in sine ~i rnindra ca e fata de soldat, nu se putea spune ca-i era frid; totusi, inima ii batea mai iute dccit de obicei, si ochii Ii erau plini de striif ulgerari dirze, care se piercleau In 111 tuncric, simtamintc ce se succedau cu repeziciunc, aclaugindu-sc intimplarilor noptii ~i sublimului acestei scene. - Mabel! spusc Jasper incet, in timp ce pirogile plutcau atit de aproape una de alta, inch mina lui Ie tinea alaturate. Sa nu te temi si sa ai incredcre in noi ca te vorn apar-" •.. vrei ? - Sint fata de soldat, dupa cum stii, Jasper ~/estern, ~i rni-ar fi rusine sa marturisesc ca rna tern. - Bizuie-te pe mine ... bizuic-te pe noi toti. Unchiul dumitale, ClIauzJ., mohicanul, dad bietul om ar mai fi aici, ~i cu insumi vom infrunta m-ice primejdic ca sa nu ti sc intirn-

r cpcde

pic nimic,

- Cred, Jasper raspunse fata, jucindu-se, Cira sa-~i dca scama, cu mina in apa, Stiu unchiul mii iubcstc ~i ca inainte de a se gindi la el insusi se gindcste la mine, ~inu ma InJoiesc ca sinteti tori prictcnii tatalui meu ~i vrcti s-o ajutati pc [ata lui. Si-apoi, nici nu sint atit de slaba si ncajutorata Cum va inchipuiti, Fiindca, desi sint numai 0 fata de la oras ~i ccle mai multe dintre clc vad primejdia unde nu cxista, iti fagaduiesc nu voi [i atit de ncsabuita sa tc impiedic, cu spaima mea, sa-ti faci datoria. - Fiica sergentului are drcptate ~icstc demna odrasia a bravului Thomas Dunham - zisc C:llauza. Ehc, de cite ori

ca

ca

87

risit toate aceste intimplati si-ti multumesc din suflet ca 1-ai ajutat. Dumnezeu te va r:isplilti, Cllauza, ~i pori ceri de la fiiea lui oriee dovada de recunostintd, ~i ti-o va da bucuroasa. - Da, da, toate fapturile nevinovate ~i gingase ca dumneata vorbesc astfel. Inainte de durnneata am cunoscut cite \' a, iar despre altele am auzit l Sergentul mi-a vorbir despre tineretca lui, despre mama dumitale, cum i-a faem curte, de ncmultumirile si dezamagirile suferite, precum ~i de succesul pe care l-a avut pina la urrna. - Mama mea nu a trait destul ea sa-I poata rasplati pentru )upta dusa de el s-o ia de sotie - zise Mabel, cu buz e

nu a 111 iscodit ru t JIll durnlrale Ilancurile ~isparele in arniculul ill nopti rnai 'intunecate decit asta, a~tepti·ndu ne ca i-II fiecare clipa sa eadem intr-o arnbuscada singeroasa ' C1f1d a [ost dinit 1.1 urnar, erarn alaturi de barbarul acesta cur aios, ~i cind il vei inrilni, i~i va povesti cum am reusit sa trercm un riu ca sa oe salvarn scalpul, - Mi-a ~i povestit-o - zise Mabel, eu voce mai tare decit era prevazator in situatia in care se a·f1au. ;'vli·a isto-

sa

trernurinde.

- Asa rni-a spus ~i dinsul, Sergentul acesta cinsrit nu mi-a ascuns nimic, deoareee, eu mult mai mare decit mine, rn-a socotit In numeroasele noastre aventuri oarecum ca pe un copil al sau. - Si poate ca ar fi fost bucuros sa-i ~i fii intr-adcvar zise Jasper, eu 0 oareeare asprime in glas; eare-i dezmintea incercarea de a glumi. - Si dac-as fi, Eau-douce, eu ce-as pacatui ? Ma cunoaste ~i stie d rna pricep sa urrnaresc 0 pista sau sa fae 0 recunoastere si m-a vazut adesea dind piept eu franeezii. M-am gindit uneori, fiadule, ca toti ar trebui sa ne cautam sotii, [iindca eel ee traieste numai prin paduri, eu dusmanii ~i animalele salbatice, l~i pier de treptat instinctele Firesti omului. In urma exemplelor pe care am apucat le vad - zise Mabel - am ajuns sa ered ca cei ee tdiesc mult tirnp prin paduri scapa de multe obiceiuri rele si falsitati ale orasului. - E greu, Mabel, sa fii mereu In prezenta lui Dumnczeu ~i sa nu simti puterea bunatatii Sale. Eu am asistat 1,1 serviciul religios din garnizoane si m-am straduit din rasputeri fiu lin adevarat soldat, sa rna rog eu cei ce se rugau, f iindca, dcsi n urn-am inrolat in servieiul regelui, lupt pen tru cl ~i i

sa

sa

88

servesc

nitatea asa cum se practica in garnizoana, oar in inima mea

cauza

si fac tot ce-rni sta in putere

s::i sUivesc di vi-

nu se nasc niciodata simtarnintele sfinte ~i adevarata iubire care cuprind cind aflu singur CLI Dumnevcu in mijlorul padurii. in codru mi se pare gasesc fa~a In fa\a cu acest stilptl1 al meu, si tot ce rna inconjoara irni apart! atit de pruaspat ~j de frumos, de pard le-ar fi creat miinile sale ~inirnic nu rna lasa ncpasator. Nu, nu, in realitate padurea e lin adevarat templu, Iiindca acolo' gindurile se inal~a libere, pilla. din colo de noi. - Ai drepiate, mestere Calauza spuse Cap e un adevar cunoscut de toti cei ce traicsc in singurarate . Din re cauza, de pilda, sint in general marinarii atir de religi()~i ~i constiinciosi in ceea ce fae, dad nu din pricina dise afta adeseori singuri in Fata providentei ~i ca au legaturi alit de purine eu nedreptatile de pe uscat ! De multe ori am facut de cart la Ecuator si pe oceanele sudice in nopti luminare de slflele cerului.si va pOt spune, prieteni, astfel de clipe I~i dau prilejul sa-~i cercctezi constiinta, De cite ori n-arn scuturato pc a mea in asernenea mornente, pina ce ascunzisurile si golurile din ea au scirtiit din incheieturi ! Cred ca si dumncata, mestere Calauza, dad. vrei ,sa gase~ti un om cu adcv.irrt rcligios, trebuie sa-l cauti pe mare sal! in paduri, - Unchiule, dupa cite stiu, marinarii IlU sint priviti in general ca oarncni religiosi. Asta e 0 calomnie murdara, Fetiro l Cere-i unui rnarinar sa-~i spuna cinstit ce parere are despre rei de pe uscat. .. predicatori si alrii, ~i vei afla rever suI primei pareri. Nici 0 alta categoric de oameni nu e atit de calomniata in privinta asta ca marinarii ~i numai din pricina ra nu stau acasa pentru a-i apara si a le da bani popilor. Po ate nu sint atit de indoctrinatica rei de pe uscar, insa in ceea ce priveste esenta crestinismului, marinarul II intrece cu rnult pe omul de pe

ma

rna

ca ma

ca

ca

ca

dispunse GlH'iuza - nu-rni pot exprima parerea in problema aceasta, dar spun deschis vorbele dumitale sint intrucitva adevarate. In ceea ce rna priyestc, eu n-arn nevoie de tunete ori de fulgere ca sa-mi ami~tcsc de Durnnezeu ~i nu rna gindesc niciodata la bunatatea Lui cind SII1t rnihnit ori aflu la ananghie, ci In zile calme, solcrnne, linistire, In padure.. cind vocca Lui"o aud in trosnetul unei

uscat. - Ell, mestere Cap -

ca

ma

89

crengi uscate sal! ill cintccul unei pasari eel putin tot atit de bine cum poate fi auzita in toiul furtunilor ~ al uraganelor. Dar tu ce parerc ai, Eau-douce ? Ai infruntat :furtunile ca ~i mcsterul Cap ~i cunosti pesemnc simtamintelc pc care le stirncsc mom. - Ma tern sint prea tinar ~i prea lipsit de expcrienta ca sa fiu in stare sa spun prca multe in legatura cu subiectul acesta - raspunsc Jasper, modest. - Ai totusi simtamintclc dumitale - zisc Mabel cu vioiciune. Nu poti, ~i nimcni nu poate sa tread prin astfel de cvcnimente, Hira sa simta dta increderc trebuic sa aiba in Dumnezeu. - Nu pot spunc nu sint uneori stapinit de astfel de ginduri, rna tern insa ca asta nu se intimplji prea des ~i nici cu destula credinta, - Uite, a~tia sint oamenii de apa dulce - zisc Cap, compatirnitor. Sa nu te astcpti la prea multe de la acest tInar, Mabel, si cred, domnule Jasper, porecla pe care 0 porti imi confirms parerea, Nu ti se spune Eau-de vie 1 ? - Eau-douce - raspunsc calm Jasper, care, navigind 'pe lac, i~i insusise citcva notiuni din limba Franceza ~i din dialcctcle indiene. Porccla aceasta mi-au dat-e indienii irochezi, ca rna deosebeasca de unii din camarazii mei, care navigasera cindva pe mare ~i nu mai contencau sa impuie urechile ba~tina~ilor cu povcstiri dcsprc marile lor lacuri cu apa sara La. - Si de cc nu le-ar fi povcstit P Ca doar nu-i salbaticesc mai mult prin asta ! Chiar dad nu i-ar civiliza, nu-i fac mai cruzi clccir sint, Da, da! Oh, Eau-douce inscarnna pesemne rachiu alb, care pina la urma nu-i marc lucru, ~i i se po ate spunc si Douce 2, fiindca cste 0 bautura draccasca. - £au douce inscarnnii apa dulce, adica apii care poate fi bauta. Asa-i spun francezii apei de baut - raspunse Jasper, oarecum iritat de fdul in care Cap Ii distalmacea porecla, dcsi era unchiul lui Mabel. - Sicum dracu' ajung ei la Water 3 de la Eau-douce, cind asta inscamna rachiu - Eau de vie? Asta 0 fi Iranceza care
A

ca

ca

ca

sa

naiba, diavol, 3 Apa, in lirnba englcza;

Rachiu (in limba Iranccza in text). l~ englcza sc ascarniind, ca pronuntie, se obscrva

cu ,.deuce",

care

inscamna

ca e un joe d~ cuvinte.

90

se vorbcste aici, nu aceea de la Burdux I sau alte porturi franceze; de altfel, cau in jargonul marinarilor inseamna totdeauna rachiu, si cau de vie, un rachiu de cali tate superioara, Nu-ti reprosez ignoranta, tin ere, Iiindca, in situatia dumitalc este de intclcs ~i n-ai ce-i face. Daca vrei sa vii cu mine, o cillatorie-doua pe Atlantic ti-ar prindc bine pentru tot rcstul zilelor dumitalc, si Mabel, 0 data cu toatc celelalte fete tinere de pe llnga coasta, va avca 0 mai buna parere dcspre dumncata chiar dad ai atingc virsta arborilor din accasia padurc. - Nu, nu! i1 intrerupsc Cllallza eel sincer si marinimos. Te asigur d Jasper are destui prietcni in aceasta regiunc chiar dad nu merge cu dumncata, ~i desi priveste lumea. 1'0trivit firii lui, 0 dlatorie pe marc nu i-ar [olosi mai mult decit altuia, iar daca ar ramine pe loc, nu am avea 0 parcrc mai rea despre din sul. Eau douce sau Eau de vie, oricum i-ar spune, ramine un tinar curajos ~i cinstit, ~i cind el sta de veghe, dorm tot atit de bine de pare-as fi eu de garda, ba poate chiar mai bine, Cred .fiica sergentului, aici de fata, nu este de parcrc flacilul ar trebui sa dlatoreasd pe marc pentru a fi un om -adevarat, dernn de respect ~i atentie, Mabel nu dlspunse, ba chiar l~i intoarsc capul spre malul apusean, desi, din cauza intuncricului, nu ar fi avut ncvoie sa-l intoarca pcntru a-si ascunde fata . .lasper simti insa nCvoia sa spuna ccva : rnindria tinerctii si barba\iei lui se rcvolta la gindul de a aparea ca un om incapabil sa impuna respect sernenilor sai, sau ca unul care provoaca zirnbetul fetelor de aceeasi virsta. Cu reate acestca, nu voia sa-l jigneasca pe unchiul lui Mabel si putcrca lui de a se stapini ii facea 0 si mai mare cinste decit modcstia si curajul sau. N u prctind am ceea ce-mi lipscsrc - zise el - nici d as cunoaste occanul sau navigatia. Noi strabatern lacul de la un capat la altul, orientindu-ne dupa stele ~i busola, Hha sa folosim cifre ~i calcule. A vern, totusi, -si noi pretentiile noastre, asemiintoare cu cele auzitc adcsca de la marinarii care si-au petrecut ani de zile pe ocean. Mai intii, uscasul nu dispare niciodata din ochii nostri, ~i cca mai mare parte a timpului ne-o petrccem intr-o coliba pe ~ann, ceca ce, dupf cite am auzit d sc spune de multe ori, te face un marinar 111-

ca

ca

ca

Estc verba de Bordeaux.

91

cercat, Ral'alelc noastre de vint sint atit de neasteptate si de violente, incit ne obliga sa ne eefugiem mereu in porturi, - Mai aveti si plumburile de sondaj. N u p:e~ ne sint de folos ~ arareori aruncam soudele, Pe man ... - Am auzit vorbindu-se de ele, dar marturisesc nu Ie-am vazut niciodata, ~ Oh, la dracu', ee pedeapsa ! Auzi, un dlator care sa nu fi navigat niciodata pe mare! Baiete, nu poti sa pretinzi citusi de putin esti marinar ! Cine) dracu' a auzit vreodata de un marinar care sa nu cunoasca marea ? Nu pretind ca posed 0 pregatire deosebita, mestcre Cap. Afara de trecerea prin cataracte, Jasper, afara de trecerea prin cataracte ~i repezisuri zise Calauza, sarindu-i in ajutor. In privinta asta, chiar ~i dumneata, mestere Cap, trcbuie sa recunosti ea e indeminatic. Eu cred ca orice om trebuie apreciat sau condamnat, potrivit eu caliratile sale, ~i dad mesterul Cap nu are nici 0 valoare cind esa stdlbata cataracrele fluviului Oswego, rna gindesc ca este foarte folositor cind pamintul nu se mai vede; ~i dad Jasper nu e folositor cind pamintul nu se mai vede, nu uit are un oehi ager ~i0 mina sigura pentru trecerea printr-o cataracta. ----' Dar Jasper nu este nefolositor ~i nu va fi niciodata nefolositor cind uscatul nu se mai vede - zise Mabel eu atita vioiciune si energie, incit vocea ei dulce ~i limpede provoca uimire si III jur se lasa 0 tacere adinca. Nimeni nu poate fi ncfolositor intr-un loe cind e atl! de folositor intr-altul, asta vrcau sa spun ; desi ered ca nu este tor atit de priceput pe mare ca unchiul meu, - Da, vad va sustineti reciproc ignoranta - zise Cap, rinjind. Noi, marinarii, sintern atit de coplesiti ea numar cind ne aflam pe uscat, lndt numai arareori ni se recunoaste ceea cc ni se cuvine ; dar cind aveti nevoie de aparare sau vi s~ transporte marfurile, sintem chernati eu strigate putermce. - Dar, unchiule, coastele noastre nu le ataca nimeni dinspre uscat, asa ca marinarii nu se lupta decit eu alti marinari, - Ca sa vezi ee insearnna ignoranta ! Ia raspunde, nepnata, unde sint tori dusmanii care au debareat in aceasta ta ra: f rancczi ~i cnglezi ?

ca

ca

ca

ca

sa

E drept, un de sint ? striga CiJ5.uza. La intrebarea .asra nu poate raspunde nimeni mai binedecit noi, cei .ce locuim prin pad uri, rnestere Cap. Am urrnarit de multe ori directia marsului lordupa oasele inalbite de ploi ~i le-arn gasit urmele dupa morrninte, multi ani dupa ce mind ria 10r .disparuse 0 data cu ei. Generalii ~i soldatii presarasera uscatul, dovedind ce insearnna omul impins inainte numai de tlorin~a£aimei ~i de nazuinta de.a fi mai mult decit semenii sai. Marturisesc, mestere Calauza, .ai pareri destul de remarcahile pentru .un om care nu traieste decit cu f1inta In mlna, arareori respira un .aer fara miros de praf .de pu~ca ~i nu iese din vizuina sa decit sa urmareasca dusmanul, - Dad durnneata crezi ca-mi. petrec viata ca rna razboiesc cu semenii mei, inseamna ca nu rna cunosti nici pe mine ~i nu cunosti nici istoria vietii mele. Omul care-si petrece viata prin paduri si lagranita e silit sa se adapteze mediului Inconjur'ator, tragindfoloasele cuvenite. Din punctul acesta de vedere nu am nici 0 raspundere, [iindca nu sint dccit un vinator modest si fara putere, un cercetas ~i 0 calauza. Adevarata mea chemare este vinatoarea, In orice situatie m-as afla : in cadrul unei arrnate, In timp de carnpanie sau In trmp de pace, desi sint in slujba unui ofiter care acum lipseste, Iiindca e plecat in gamizoana, unde nu-l voi urma niciodata. Nu, nu varsarea de singe ~i razboiul Stilt adevarata mea vocatie, ci pacea ~i mila. Totusi, trebuie sa-l infrunt pe dusman la Eel de bine ca oricare altul, si dad e yorba de un Mingo, II privesc cape un sarpe, ca pe ceva ce trebuie strivit cu calciiul ori de cite ori ai prilejul. - Prea bine, prea bine, m-am inselat asupravocatiei dumirale, despre care am crezut e tot atit de statornic razboinica, dupa cum e aceea a tinarului sef de pe 0 navlt. Iata-l, de pilda, pe cumnatul meu. A fost soldat de la saisprezece ani ~l socoate meseria lui e tot atit de respectabila, din reate punctelc de vedere, ca aceea de marinar, problema care nu are rost s-o discuti cu el. Tatal meu e convins caa fi soldat e 0 cinste - zise Mabel - Iiindca ~i tatal sau a fest tot soldat, . - Da, da - spuse Calauza - sergentul are In general 0 fife om razboini~ ~i c~aAmai ~arev parte a lucrurilor de aceasta lume el Ie judeca 111 legatura cu teava pustn sale: Acum, de pi Ida, prefers 0 carabina militara in locul uner

ca

sa

ca

ca

J:

r=

93

pusti ClI doua tevi lungi. Oamenii se aleg ClI astl c] de prejudeca~i datorita unci obisnuinte indelungate ~i prcjudccata este pescmnc defectul eel mai obisnuit al naturii ornenesti. - N umai pe uscat sc pctrece asta zise Cap. Eu nu m-am inters niciodata dintr-o cal:ltorie Hid, sa fae aceeasi remardi. La ultima mea dcbarcare, In tot New York-ul aproapc nu gaseam un om care sa aiba desprc probleme ~i lucruri privite in general aceeasi parere ca mine. Toti oamcnii pareau sa-~i fi cules ideile la voia intimplarii, ~ cind se abateau cit de putin de la propriile lor pareri, [;keau de obicei un stinga-rnprejur ~i se cramponau de parerca contrarie. - Tu Inte1egi asta, Jasper? sopti Mabel, zimbind tinarului, care-si tinea piroga cit mai aproape, ca sa se afle alaturi de fadi. Intre apa dulce ~icea sarata nu e 0 dcoscbirc ant de mare, inch noi, cei ce ne pctrccern viata aici, sa nu ne putern intclcge cu ceilalti, Ca sa pricepi conceptia indeletnicirii noastre nu-i cine stic cc merit, Mabel. - Nici religia - continua Cap - nu mai este amarata exact in acelasi loc undc se gasea In tincrctea mea j , i se schirnba directia ~i i se imprima viraje pe uscat asa cum se intlmpla eu toate celclalte lucruri, asa nu-i de mirare din cind in cind se trczesc blocati. Totul pare sa sc schimbe, In a f ara busolei, care ~i ea are variatiile ct. - Pai - raspunse Cilauza - eu am crczut religia si busola dimin ncschimhatc. - Asta se intimpla 1111ll1ai pe mare, in afara de exceptii. Pe mare, credinta rcligioasa nu s-a schimbat din ziua cind am PllS prima oara min a pe galeata cu gudron. Nici un om cu frica lui Durnnezcu nu va ncga asta, Intre felul de acum de a privi religia pe bordul unci nave ~i accla de pe vremea cind am intrat in marina nu e nici 0 deosebire; pe cind pe uscat situatia este Cll totul alta. Tc rog sa ma crczi, mcstere Calauza, d numai Cll greu poti gasi lin om, vreau sa spun un om de pe uscat, care sa privcasca problema asta ca acurn patruzcci de am. - Totusi, Dumnczcu nu s-a schimbat, crcatiilc sale sint acclcasi, acelasi si cuvintul sau, asa niei cci cc ar trebui sa-i binecuvintczc ~isa-i cinstcasca numele IllI s-ar cuveni sc schimbe.

ca

ca

ca

ca

ca

sa

94

adevarul, desi uscatul pare atit de solid. Daca plantcziun arbore, cind te intorci la el dupa 0 dlatorie de trei ani nu-l mai gase~ti cum l-ai lasat. Orasele se dezvolta, rasar striizi noi ; cheiurile se transforms ~i intrcaga fa~a a parnintului se schimba. In vremc ce 0 nava se intoarce din India asa cum a plecat, exceptind vopscaua, avariilc ~i accidcntele petrccutc pe mare. . - Asta-i adcvarat, mestere Cap, ~i c mare pacat. Ah, tot ccea ce numesc ci Imbunata~iri n-au facut decit sa daunezc si sa transforrne uscatul ! Teate creatiilc glorioase ale lui Dumnezeu sint zilnic clistruse si inlaturatc, si min a omului pare sa se ridice, dispretuind puternica Lui vointa. Se zice ca pc meleagurile din apusul si sudul Marilor 1 acuri, pe uncle eu nu am fost niciodata, se vad semnc mai ingrozitoare decit In oricare alte parti, - Ce vrci sa spui, Gliauza ? Intrcba Jasper, modest. - Vorbesc de meleagurile insemnate de razbunarea ccrului, care poate s-a ararat ca 0 rnustrarc grava facuta oamenilor de pc acolo, lipsiti de constiinta si plini de desertaciune. Accsror meleaguri li se spune prerii ~i i-am auzit pe destul de mulu indieni Delawar cinstiti, pc care i-am cunoscut, zicind ca minia lui Dumnezcu s-a abatut atit de naprasnic asupra acestor locuri, Inch sint lipsite cu totul de copaci. Asta e 0 mare nenorccirc, care a lovit un pamin nevinovat, ncfiind altccva decit urrnarea ingrozitoarc a ncsabuitei vointe de distrugere. - Am vazut totusi colonisti care vor ca aceste locuri sa nu fie acoperitc de paduri, ca sa nu trebuiasca sa lc dcfrisczc, Iti place piinca care tc hrancste, Calau/.a, totusi griul nu pOJte sa se coaca la umbra. - Dar cinstea se poate nastc ~i acolo, Jasper, ca si dorintc simple si iubirea fala de Dumnezcu. Pilla ~imesterul Cap poatc sa-ti spuna 0 cimpic fara arbori sc ascarnana cu 0 insula pustie, - Asta asa ar fi - zise Cap - dacii insulele pustii n-ar aduce si ele un folos, scrvind la corcctarca calculelor. Daca mi s-ar cere parcrca, eu, ncavind niciodata treaba cu 0 cimpic, n-am de ce s-o doresc acoperita de copaci. Deoarece natura i-a dat omului ochi sa se uite til jurul sau si un soare sa-i lumineze calea, nu vael la ce ar folosi copacii, in afara de cazul

rului, di este in continua miscare ; asculta-ma pe mine, asra-i

'-

Dar nu pc uscat. Asta-i partca rca mai rea a piimin-

ca

95

ea vrei sa construiesti cu ei nave ~iuneori ridici vreo easa, mai ales cind nu f ac fructe sau nu se ea\.ara vreo maimuta pe er. C:11~uz:Cnu raspunse, dar scoase un sunet gutural, impunind tacere tovarasilor sai. In timp ce conversatia de mai sus se ducea. in soapta, pirogile coborisera incet, purtate de curent prin umbrele adinci ale malului apusean, Folosindu-se lopetile numai pentru pasrrarea directiei dorite, Viteza eurentului varia foarte muir; in unele locuri apa mergea mai domol, dar intr-altele, cu 0 viteza ce depasea doua, ba ehiar trei mile pe ora, iar la repezisuri, napustindu-se inainte eu 0 viteza infricosatoare pentru un ochi neexperimentat. Jasper era de parere tisin:du-se in voia curenrului, ar putea ajunge la gura riului in doua ore, socotite din clipa cind parasisera rnalul, ~i se inrelese e1J CaJauza ea deocamdata sa faca asa inch pirogile sa pluteasca in voie pina cind vor treee eel putin primele peri cole ale felului acesta nou de a naviga. Vorbisera, ca ~i mai iq.ainte, Foarte incet si eu grija, fiindca, desi padurea vasta, neinchipuit de Intinsa, era stapinita de 0 tainica taeere, natura vorbea cu mii de glasuri limbajul elocvent al noptii meleagurilor salbatice. Prin zeei de mii de arbori adia vintul, apa curgea in valuri rnarunte, pe alocuri plescaind de-a lungul malurilor, din cind in cind se auzea trosnetul unei ramuri sau al unui trunchi de copac, ca ~i cind un lemn s-ar fi lovit de altul. Toate sunetele vietii amutisera. Intr-un rind, lui catiuza i se paru deslusesre, venind din departare urletul unui lup dintre putinii care dadcau tircoale prin aceasta padure: dar era, un urlet scurt, imprecis, care putea fi si rodul inchipuirii, Cind le impuse dicere tovarasilor sai, asa cum s-a aratat, urechea lui mereu treaza prinsese trosnetul caracteristic al unei crengi useate, care, dad nu-l inselau simturile, venea de pe malul apusean. Cei obisnuiti cu sunetul aeesta caracteristic stiu usurinta eu care prinde urechea trosnetul unei ramuri rupte de pasul unui om, deosebindu-l de to ate celelalte zgomote ale padurii. - Un om umbla pe mal - ii spuse CaHluza 1ui Jasper, nu in soapta, dar destul de incet ea voeea lui sa nu fie auzita de departe. fi si trecut riul blestematii de irochezi, impreund cu armele lor, fara bard? - Poate e mohicanul ! Fara indciala stiind unde sa fie eaute, merge prin partea asta a riului. lngaduie-rni si trag mai aproape de mal, sa vad ce e !

sa

ca,

ca

Sa

ca

ca,

96

- Bine, baiete, dar oricum, visleste cu mare bagare de seama si in niei un eaz nu te aventura pe mal, fara a lua masuri de prevedere. - Oare e prudent? intreba Mabel eu atita elan, d vocea ei dulce, impotriva oricarei precautii, disuna destul de puteruic, - E Ioarte imprudent sa vorbesti asa de tare, Inumoasa fata ! Dupa ce atit de multa vrerne nu am auzit decit voci barbate~ti, glasul dumitale melodios imi face placere, dar nu trebuie sa vorbesti tare tocmai aeum. Tatal dumitala.cinstitul sergent, iti va spune de in data ce vei ajunge la el ca tacerea e o virtute de doua ori mai prerioasa cind urrnarcsti 0 pista. Du-te, Jasper, ~i da dovada de prudenta firii tale. Abia dupa ce trecusera zece minute de neliniste, de cind Jasper, desprinzindu-si piroga de aceea a lui CaIauza fara sa faca un zgomot mai marc decit eel pe care l-ar fi pricinuit dara ar fi fost inghitita de intuneric, Mabel ~i dadu seama d tinarul se aventura intr-adevar intr-o actiune, dupa parerea ei, foane primejdioasa. In vremea aeeasta, ei pluteau in cealalta piroga In josul curentului, fara un cuvint, ba s-ar putea spune, aproape ehiar si farl sa respire, atit erau de atcnti sa prinda ~i eel mai mie zgomot ce s-ar auzi dinspre mal. In jur domnea mereu acccasi liniste solemna, aproape sublima ; apa sa rind peste unele obstacole mici intilnite in cale si Iosnetul copacilor crau singurele zgomote care intrerupeau somaul padurii. Dupa cc se scursera eele zece minute, se auzi foarte slab trosnetul citorva erengi uscate si lui Caliluza i se piiru desluseste soapta a doua

glasuri.

ca

- Peate inscl - zise el - fiindd mintea i~i inchipuie adcsca ceca ce inima doreste, insa mi se pare aud vocea soptita a mohicanului. - S'albaticii mai umbla oare dupa moarte pe pamint ? 111treba Cap. - Dcsigur, ei umbla, ba chiar vincaza, insa numai pe vcsnieile plaiuri de vinatoare, Dupa ce sufletul parase~te corpul, un indian nu mai arc nici 0 legatura cu pamintu]. E impotriva firii lui sa mai dea tircoale wigwamului sau, cind i-a trccut vrcmca. - Uiie ceva pe apa - sopti Mabel, care, de cind disparuse Jasper, sfrcdclisc ~i mai atcnt intunericul <:\1 privirea,

ca rna

ca

'l -

Cl'.uz.

97,

- Estc piroga lui! cxclama C1Eima, pl in de bucurie. Pcsernnc totul e in regula, altfcl Ill! l-am "coca arit de curind pc fiadlul nostru. Dupa vr: ..uu minut, cind cclc doua pi rogi se apropiarji atit de mult incit cci dinauntru se putcau vcdca si alunecau iar una linga alta, la pupa proprici sale barci aparu silucta lui Jasper, iar la prora accea a' altei pcrsoanc ; cind tinarul rnarinar sc aplcca mai tare, minuind mai cu puierc lopetile, 11 lasa descopcrit pc insotitorul sau, pe care Calall7.a ~i Mabel 11recunoscura numaidccit - era indianul Delawar. - Chingachgook, frate! striga Cllauza In dialectul ccluilalt, cu un trcmur al vocii, care-i trada cmotia adinca. ~ef al rnohicanilor, inima mea e plina de bucurie, Am luptat adesca imprcuna, dar ma tcmcarn d totul so:.' sfirsisc, - Hugh! Mingo ... sint squaw 1. Trci scalpuri de-ale lor atirnd la brlul mcu, N u sc pricep sa-l loveasca pc Marele-Sarpc din tribul Dclawar. Inimilc lor nu au singe, si gindurilc lor sint indrepta te spre cararca in toarcerii acasa, peste Lacul eel Mare. - Ai fost printre ei, sefule ? Ce s-a intimplat cu razboinicui eu care te-ai luptat In riu "? - S-a facut peste si estc la fund, cu tiparii ! Fratii sai i~i pot pune momeala-n cirlige ca sa-I pcscuiasca. Asculta, Calauza, i-arn numarat pe dusmani si am atins flintcle lor. - Oh ! Mi-am inchipuit eu d 0 sa fii prea cutezator ! exclama Calauza in limba engleza, Curajosul nostru tovaras a indraznit sa se dud in mijlocul dusmanilor si le-a auzit toate tainele, - zise el, intorcindu-se spre ccilalti. Vorbcstc, C~inga:hgook, ca sa le comunie si prietenilor nostri ceea ce sum nor. Atunci, mohicanul incepu sa povestcasca incet ~i gray ceca ee era mai insemnat din descoperirile sale de cind se luptase ultima oara eu dusmanul lui in fluviu. Nu mai aminti de soarta acestuia, Iiindca un razboinic nu are obiceiul sa se laude in dccursul unei relataridirecte a Faptelor. Dupa ce d\masese biruitor in lupta ingrozitoare pe care 0 dusese, poruise inot sprc malul dlsaritean, iesise prevazator pe uscat si, la adapostul ~ntunericului, se arnestccase printre irochezi, fara sa fie descoperit si, ceea ce e mai important, nici macar banuir, E drept

ca

Fcmcic.

98

si IlU l-au mai intrebat nimic. Din vorbele lor s-a convins in scurta Heme irochczii porniscrii prin paVirf-dc-Sageata,

cit Iusesc intrehat

iutr-un

rind cine era, si raspunsese

ca

durc cu intentia de a pune 1111nape Mabel si pe unchiul ci, cu toate ca in ceea cc privcste gradul acestuia nu incapca nici 0 indoiaHl cit se insclascra. Auzisc, pc de alta parte, dcstul ca sa i se confirrne banuiala ca Virf-dc-Sagcata Ii tradasc dusmanilor lor, din cauzc greu de ghicit, fiindd nu i sc dadusc inca rasplata acestor servicii, C1Lluza nu le comunica cclorlalti din toatc accstc informatii dccit ceca ce putca sa-i imbhbareze, subliniind faptul vcnisc dipa sa se striiduiascf si mai mult ca pin a acurn si sa scape inainte ca irochezii Sa se dezmcticcasca din zapaceala pricinuita de pierdcrilc sufcrirc. - Sint sigur ca He asrcaptii la repezis, asa d, sau trccern pc linga ei, sau eadem in miinilc lor. Deparrarca de garnizoana va fi dupa aceea atit de scurta, incit aproapc ma g~ndesc s-u dcbarc pe Mabel si s-o condue singur pc potcoi cunoscute numai de mine; as lasa pirogile sa coboare prin rcpezisuri ~i cum le-o fi scris. - Incercarea asta n-are sorti de izbinda, Gilau7.a - il in trerupse Jasper cu insuflctirc. Mabel nu estc dcstul de rezistcnta sa cutreiere padurca pe 0 asemenea noapte. Irnbarc-o in piroga mea si te asigur ca, sau imi voi pierdc viata, sau 0 voi trecc prin repezis In sigurantii, in ciuda intuncricului noptii. - Nu ma indoiesc, fElcaule, si toti sint convinsi d vrei sa Iaci orice ca sa-i fii de folos fiicei sergentului, dar c nevoie si de ochii providcntci, nu numai de-ai tai, ca sa rreci tcafar prin repezisul flU\-iullli Oswego intr-o noapte atit de intu-

ca

ca

nccoasa.

- Si cine 0 va conduce tcafara la garnizoana, dad merge prin padure P Pc uscat, noaptca nu e tot atit de inrunecoasa ca pe apa? Sau crezi cumva di eu irni cunosc mcscria mai putin decit ti-o cunosti durnncata pe-a dumitalc ? - Drept e, baiete, dar dad cu m-as rataci in intuneric, si cred cJ. nimeni pe lumc nu ar putea spunc fara sa minta asra rni s-a intimplat vreodatii, dar dad m-as rataci, totusi nu s-ar intimpla nimic mai rau dccit sa petreaca 0 noaptc in paclurc, in vremc ce 0 gre~eala de vlsHi la repezis sau 0 mare aba-

ca

7"

99

tere a pirogii v-ar arunca pe amindoi ill riu, de undc estc mal mult decit probabil cit fiica sergentului nu va mal iesr vie. - Sa hotarasca Mabel, sint convins ca sc va sirnti mai In siguranta in canoe. - Eu am 0 mare incredere in arnindoi - raspunse fata si nu rna indoiesc 0 clipa c_itsi unul, si altul e gata sa-i dovedeasca tatalui meu marea pretuire pe eare 0 aveti pentru el ; dar marturisesc deschis ca nu mi-ar placea sa parasesc piroga etta vreme e sigur ca In padure se afla dusmani ea aceia pe care i-am vazut. Insa unchiul meu este eel indrituit sa hotarasca ce trebuie sa fae. - Nu-mi plac padurile - zise Cap - ~i pe riu avem de parcurs un drum precis. Pe llnga Faptul, mestere Cllauza, ai uitat rechinii, ca sa nu mai vorbim de salbatici. - Rechini ! Dar cine a auzit vreodata de rcchini prin pustietatile de pc pjimint ! - Ei, rechini, ursi ori lupi, Uti are mCI 0 importanra cum Ie spui acestor animale, daca au putinta ~i puterea sa muste ! - Ei, Doamne, omule, te terni cumva de animalele din padurile arnericane ? Sint de aeord un leopard este un animal de care te poti teme, dar In fata unui vinator cu experienta e neputincios. Vorbeste xle indienii Mingo si de miseliilor lor dad vrei, dar nu stirni 0 alarma falsa in legatura eu lupii ~l ursu, Ehei, mestere Caliluza, eeea ce spui po ate fi acceptabil pentru durnneata, care cunosti probabil reate vietatile ce ti-ar iesi in cale ! Principalul eohisnuinta, ea il face pe om indrjiznet, fara ea fiind supus simtarnintului fricii. Am cunoscut marinari la latitudini mici care inotau uneori ore intregi printrc rcchini de cincisprezece-douazeci de picioare, fad sa se sinchiseasca de ei mai mult decit un \aran care nu se gindeste d pe lInga el ies pe usa biserieii, dupa slujba de duminica, si altii.ca dinsul. - Extraordinar ! exclama Jasper, care nu se alesese din indcletnicirea sa cu partea ei esentiala.iaceea de a inventa povcsri. Totdeauna am auzit a te aventura printre rechini insearnnii moarte sigura ! - Am uitat va spun baietii a~tia luau cu ci si 0 bar de infJ.~urat cabestanul sau vergele ascutite de tunari, sau rangi ca sa le plesneasca peste bot pe bcstiile astca supararoare, Nu,

ca

ca

ca

sa

ca

100