PRODUSE COSMETICE SI DE PARFUMERIE Generalitati Produse cosmetice si de parfumerie sunt amestecuri de substante chimice naturale sau sintetice, care

se folosesc in scopul ingrijirii corpului omenesc,in vederea asigurarii mentinerii echilibrului fiziologic si a starii de sanatate corespunzatoare. Denumirea lor deriva de la cuvantul grecesc Kosmeticos,ce inseamna igiena pielii. Progresele stiintei si tehnicii au precizat si fundamentat factorii care intervin in fizilogia pielii.Acesta a determinat o largire a gamei de materii prime si implicit a sortimentelor care sa acopere necesitatile de utilizare. Trebuie remarcat faptul ca produsele cosmetice si de parfumerie sunt folosite pentru organismul sanatos.Deci,cosmetica se bazeaza pe igiena si estetica. Notiunea cuprinde o sfera mai larga si anume de: -Cosmetica fiziologica bazata pe ingrijirea pielii, fetei, corpului, a parului etc., pentru a le asigura functii de nutritie si dezvoltare normala. -Cosmetica decorativa bazata pe obtinerea unui aspect cat mai placut,curat si atragator. Tehnologia obtinerii produselor cosmetice si de parfumerie consta in procese de conditionare. Obtinerea in faza pilot productiv (pentru produsele noi lansate in vederea prospectarii pietii si a formulelor proprii), dar mai ales la scara industraiala a produselor cosmetice realizeaza un dublu scop , si anume : valorificarea resurselor de materii prime naturale, prin transformarea in produse de larga si eficienta utilitate, dar si producerea bunurilor de larg consum. Inainte de a introduce in consum un produs cosmetic, dupa ce cercetarile si probele de laborator au dat completa satisfactie, se efectueaza aplicatii sistematice si teste epicutanale in clinici de specialitate,atat cu produsul respectiv,cat si - dupa caz cu unii componenti ai retetei spre a verifica eficienta produselor si respectiv inofensivitatea acestora sau a componentilor pe care ii contin.

DEZVOLTAREA INDUSTRIEI PRODUSELOR COSMETICE IN TARA NOSTRA.REALIZARI SI PERSPECTIVE La avantul industriei cosmetice a contribuit chimia.Introducerea metodelor stiintifice de lucru, uniformizarea procedeelor tehnologice, precizarea calitatilor materiilor prime in controlul produselor cosmetice finite au ridicat prepararea cosmticelor din stadiul de arta mestesugareasca, empirica, la acela al uneia din ramurile tehnologiei chimice.

In tara noastra nu a existat o industrie cosmetica propriu-zisa. Aceasta era reprezentata doar de circa 100 laboratoare mici, conduse in general de catre nespecialisti. Astazi, in tara noastra functioneaza unitati industriale, ca Intreprinderea Miraj Bucuresti, Farmec - Cluj Napoca , Stela Bucuresti ,Nivea Brasov . CLASIFICAREA PRODUSELOR COSMETICE Pentru clasificarea produselor cosmetice, ca si in alte domenii ale tehnologiei chimice, sunt utilizate urmatoarele criterii, si anume : modul de intrebuintare si efect , modul de prezentare etc. ; insa cel mai frecvent intalnit este modul de clasificare in functie de finalitate si respectiv de scopul utilizarii scopuri de fapt pentru care sunt create toate produsele cosmetice. I. II. Articole de parfumerie ape de colonie toaleta parfumuri spray-uri Produse de toaleta a) paste de dinti si alte produse pentru ingrijirea cavitatii bucale- paste de dinti, ape de gura, produse pentru curatirea protezelor b) creme de obraz (tuburi, spray-uri) c) sapunuri de toaleta d) produse pentru baie spumanti de baie, sapunuri e) deodoranti si antitranspiratie : tip Quick,Gel, pudra f) Diverse: creme depilatoare, dizolvant, lac de unghii III. Produse pentru ingrijirea epidermei si pentru infrumusetare a) creme si emulsii de fata, maini , corp(pentru ten normal,uscat si gras) b) produse pentru plaja : creme si emulsii pentru bronzare, pentru calmarea arsurilor c) lotiuni (antiacnee, demachiante, dupa ras, calmante dupa depilare ) d) produse de fardare : pudre, fond de ten, fond obraz, rosu de buze, rimel pleoape, tus pleoape 2

IV.

Produse capilare a) produse de splare si colorare a parului : sampoane (antipeliculare, antiseboree, cu diverse extrase); sampoane colorate tip (Cromoplatin), vopsele colorante pentru par gene, sprancene b) fixativ-fixatori-lotiuni capilare.Fixatori (inainte de coafat).Lacuri de par, briantine,lotiuni, solutie permanent la rece .

V.

Produse cosmetice cu diverse destinatii a) pentru autoturisme antisare - antirugina - antiinghet - sampoane b) pentru curatirea si intretinerea articolelor textile , din piele si blana impermeabilizari - curatat gulere - creme de incaltaminte c) pentru curatirea si intretinerea locuintei d) deodorante si odorizante casnice

MATERII PRIME SI AUXILIARE Datorita multitudinii scopurilor si utilizarilor produselor cosmetice ce determina diversitatea lor, precum si formele complexe de realizare a produselor comerciale, industria fabricarii acestora este poate cea care reclama materii prime si auxiliare pe cat numeroase, pe atat de diverse si care cunosc o dinamica de dezvolatare ascendenta, permanenta si in continua completare. O trasatura comuna tuturor materiilor prime cosmetice , in afara de marea lor diversitate, o constituie puritatea deosebita ce trebuie sa o aiba . Industria cosmetica isi are resursele de materii prime din toate cele trei regnuri naturale, animale, vegetal si mineral, precum si produse de sinteza, care ocupa, de asemenea , un rol important si care sunt din ce in ce mai mult asimilate si diversificate( asa cum este cazul glicerinei sintetice, al vitaminelor , al hormonilor etc) . 3

Gruparea principalelor clase de materii prime folosite in functie de diferite criterii, se realizeaza in figura 1.1 animale -naturale -Dupa sursa lor vegetale minerale

-sintetice

Anorganice Organice

-Dupa structura chimica Materii prime pentru industria produselor cosmetice -hidrocarburi -alcooli si polioli -acizi -aldehide si cetone -gliceride -esteri -vitamine -hormoni -Dupa rolul indeplinit -ingrediente -emolienti -antiseptici -coloranti Dupa starea fizica -pulverulente -lichide -pastoase (cremoase) -componente active vitamine hormoni biostimulatori

Fig 1.1 clasificarea principala a materiilor prime folosite in industria produselor cosmetice

Componente solide D Solubilizare D

Componente lichide

Impuritati Filtrare mecanice Depozitare intermediara

Decantare

Filtrare sub presiune pe mase filtrate Impuritati Solutii moleculare sau coloidale mecanice Ambalare Gaz propulsor

Ambalare tip aerosoli Produse de parfumerie

Spray-uri

1.2.Fluxul principal pe operatiuni al proceselor de obtinere a produselor de parfumerie si a lotiunilor

Ca orice clasificare, si aceasta nu trebuie privita in mod rigid, deoarece unele produse socotite ca materii prime auxiliare pot fi in unele formule (retete) materii prime principale ;astfel solventii pot fi considerati tot ca excipienti;emulgatorii sunt materiale auxiliare pentru prepararea cremelor si a emulsiilor, dar pot fi , si sunt, baze importante ale cremelor etc.. Pentru simplificare, desi criteriul de clasificare nu este in totalitate unitar, materiile prime de uz cosmetic se grupeaza cel mai frecvent in urmatoarele categorii: materii grase (grasimi), ceruri, derivate mixte,derivati ai petrolului, extrase fiziologice, produsi chimici organici si anorganici.
Componente solide (pigmenti Ca3(PO4)2;ZnO ,CaCO3)

Materi e grasa Topire

Componente lichide (apa, parfum, etc.)

D Filtrare pe filtru cu panza

Emulsionare sau suspensionare in malaxoare

Impuritati mecanice

D Emulsi i (creme ) Omogenizare Suspensi i (creme)

Ambalare

Consumator

1.3.Flux principal pentru obtinerea cremelor CLASIFICAREA PRODUSELOR COSMETICE SI DE PARFUMERIE Tehnologia obtinerii produselor cosmetice si de parfumerie reprezinta o specialitate a chimiei organice, caracterizata prin specificitatea operatiunilor, a utilajelor si a metodologiei de lucru.Operatiunile sunt, in general, fizice, de conditionare a amestecurilor obtinute din materiile prime 6

folosite conform recepturilor.Materialele prime necesare obtinerii produselor cosmetice nu fac obiectul domeniului, ci sunt procurate din alte industrii chimice.Ele sunt substante de provenienta naturala sau sintetica obtinute prin tehnologii bazate pe procesele chimice fundamnetale. Tehnologiile de obtinere a produselor cosmetice si de parfumerie pot fi grupate prin ceea ce au ele in comun,functie de produsul final ce trebuie realizat.Astfel, exista o tehnologie generala pentru obtinerea produselor cosmetice solide (ruj,rimel.creioane contur etc.), alta pentru obtinerea produselor de parfumerie ,alta pentru obtinerea cremelor si asa mai departe. In cadrul fiecarei linii de fabricatie, prin schimbarea retetelor atat din punctul de vedere al materiilor prime chimice cat si al dozarii lor, se pot obtine variante de produse finite care sa difere intre ele prin culoare ,parfum , consistenta etc. .De aceea in figurile 1.2 si 1.3 au fost concentrate procesele tehnologice prin specificitatea lor pe linii de fabricatie.Sunt prezentate numai fluxurile pe operatiuni fara descrierea modurilor de lucru, deoarece ele difera de la sortiment la sortiment , ca timpi de realizare a fazei respective. OPERATII SI UTILAJE SPECIFICE Asa cum s-a putut constata, indiferent de produsul fabricat, tehnologia produselor cosmetice se bazeaza pe cateva operatii comune ce au un caracter general, ca topire,solubilizare,decantare, filtrare, amestecare, (malaxare) etc. , operatii ce se realizeaza in utilaje specifice. De mentionat este faptul ca utilajele necesare realizarii operatiilor de sinteza si conditionare a produselor cosmetice sunt specifice domeniului. Din punct de vedere al utilajelor specifice,ele se folosesc atat pentru pregatirea materiilor prime, precum si pentru efectuarea proceselor propriu-zise , au o flexibilitate si o elasticitate din punct de vedere al sorturilor de produse care se obtin. DIFERITE PRODUSE COSMETICE Industria produselor cosmetice detine recordul din punct de vedere al frecventei de aparitie a noului, chiar in cazul produselor de serie fabricate in flux continuu sau discontinuu. De aceea,din multitudinea tipurilor de produse cosmetice ce se obtin in fata noastra , se vor prezenta in acest capitol numai preparate cu valoare de model (simbol) reprezentativ pentru clasa (grupa) de produse. Sapunurile de toaleta trebuie sa fie cat mai neutre, pentru a nu fi iritante.Astfel, trebuie fabricate din grasimi purificate si in orice caz supergresate cu lanolina, derivati ai lanolinei,colesterina sau crema, in cazul folosirii lor pentru tenurile uscate sau sensibile.Principalele indicatii pentru sapunurile medicinale sunt: 7

- sapunul de sulf este recomandat in seboreea pielii, contra acneei, precum si impotriva matretei grase a pielii capului.In reteta se utilizeaza sulf precipitat, in proportie de 10 % ; - sapunul gudron-sulf contine 5 % gudron si 10 % sulf.Este indicat pentru ingrijirea pielii grase, combaterea matretei grase, a pielii sensibilizatede enzeme, ca si boli parazitare (diferite ciuperci) - sapunul ichtiol contine 3 % inchtiosulfonat de amoniu.Este recomandat pentru combaterea diferitelor inflamatii ale pielii, cosuri, acnee etc. ; - sapunul borax se recomanada in general persoanelor cu pielea sensibila . Substantele active respective se introduc in sapunul medical in momentul malaxarii taieteilor, incorporarea perfecta efectuandu-se in continuare prin valtuirea acestora.Avand in vedere scopul si conditiile in care se folosesc sapunurile medicinale, este recomandat ca aceasta sa nu fie parfumate si nici colorate. Sampoanele pentru par se fabrica sub forma fluida sau de crema ori mai rar din praf.Formulele mai vechi de sampoane clasicese bazau pe utilizarea solutiilor de sapun de cocos sau palmist cu continut de 12-25 % acizi grasi alaturi de alte componente, dar care prezentau dezavantaje.De aceea, formulele de sampoane moderne se bazeaza pe alchisulfonati , alcooli polietoxilati,alchiletersulfati impreuna cu adaosuri pot fi: lanolina, ou, lecitina, vitamina F, extracte vegetale etc. . La alegerea si folosirea sampoanelor se tine seama de natura parului (uscat, gras, normal) si de culoarea lui . Procesul de fabricare se diferentiaza dupa calitatea sampoanelor astfel : - sampoanele fluide se obtin prin simpla solubilizare, la rece sau la cald , a componentilor retetuali, in care predomina cei lichizi.La nevoie se filtreaza. - sampoanele cremoase se prepara in malaxoare speciale, cu turatii foarte lente, spre a nu spuma.In final samponul este dezaerat sub vid.Dupa dezaerare este necesara macerarea in decurs de cinci zile in incaperi cu temperatura scazuta de 5- 10 %.Urmeaza ambalarea in tuburi sau flacoane. Stabilitatea spumei sampoanelor pe baza de laurilsulfati sau laurietersulfati se realizeaza prin incorporarea dietanolamidei acidului lauric etc. . Pastele de dinti sunt suspensii de substante solide cu caracter usor abraziv, intr-un gel constituit din substante mucilaginoase macerate in apa (esteri ai celulozei).In retele clasice, ca agent coloidal pentru obtinerea gelului se utilizeaza sapunul din grasimi alimentare.Dupa rolul pe care-l au componentii din pastele de dinti, pot fi clasificati astfel : -Substantele de curatire mecanica, prin actiunea lor abraziva -Substantele de spalare a resturilor suprafetei dintilor.Se intrebuinteaza laurilsulfatul de sodiu.

-Lianti, care ajuta la aformarea si stabilirea suspensiei de ingredienti pulveruenti, in amestec cu restul componentilor fluizi: coloizi hidrofili, care impreuna cu apa dau geluri vascoase. -Umectantii, cei ai utilizati fiind glicerina si sorbitolul.Datorita vascozitatii lor ridicate,aceste substante maresc stabilitatea suspensiilor. -Substantele de indulcire in special sarea de sodiu a zaharinei, ciclamatul de sodiu etc. , sau amestecul lor cu efect sinergic. -Sustantele active cu efect specifi variaza in functie de marca pastei de dinti respective.De exemplu : fluorhidrati de amine alifatice pentru combaterea cariilor , benzooxipiridina pentru albire etc. -Substantele colorate- clorofila pentru nuante verzi, albastrul de metilen pentru nuante albastru pal, rodamina, eozina sau carminul pentru nuante roz-rosii. Pentru o reteta echilibrata trebuie pastrat un anumit raport intre abrazivi, liantisi umectanti. Ph-ul pastelor de dinti variaza in functie de reteta aplicata.Astfel, pastele de baza de sapun au pHul intre 9,5 si 10,5 ; cele pe baza de deteregenti, cu arome de sapun, 7,5-9 etc. . Pentru a fi eficace, pastele cu saruri de fluor trebuie sa aiba pH-ul acid, intre 4,6 si 5,5 . Fabricarea pastelor de dinti fig 1.4 consta in formarea prealabila a gelului din lianti si umectanti,la care se adauga treptat substantele de curatire-abrazive si in final spumatul (sub malaxare foarte lenta spre a evita aerarea masei ).In functie de felul liantului, pastele de dinti se fabrica la cald sau la rece.Ultima operatie este dezaerarea sub vid , la minimum 0,05 atm.,care se efectueaza tot in malaxorul initial 1.Daca nu se dispune de malaxoare moderne, prevazute la fund cu mori-turbine de omogenizare 2, pasta obtinuta in malaxoarele clasice este omogenizata prin valturile 3 sau cu rolele 4 si apoi dezaerata.Urmeaza umplerea si ambalarea. Spre a da luciu placut pastelor de dinti , in afara de dezaerare se incorporeaza Si cantitati mici de ulei de vaselina.Avand in vedere scopul in care sunt folosite pastele de dinti este necesar un control riguros al calitatii tuturor materiilor prime, cat si asigurarea conditiilor optime de igiena , in timpul fabricarii.De exemplu carbonatul de calciu trebuie sa fie lipsit de oxid de calciu cu un grad de alb ridicat si foarte fin. Cremele de ras sunt produse cu consistenta pastoasa. Se fabrica in doua calitati: creme spumoase- cu un continut de circa 38 % acizi grasi- si nespumoase , primele fiind cele mai raspandite. Ca materii prime se folosesc : stearina, acidul miristic sau palmitic, uleiul de cocos,KOH sau NaOH si trietanolamina, iar ca adaosuri:glicerina,acidul boric, mentolul, lanolina sau derivatii ei si tenside sintetice, pentru reglarea spumei.La fabricarea spumelor de ras se recomanda sa se utilizeze apa distilata sau demineralizata. 9

In fig 2.0 se prezinta o schema tehnologica de principiu pentru obtinerea cremelor de ras. Pentru saponificarea cremelor de ras se procedeaza astfel: in malaxorul 1 cu duplicat se introduce cea mai mare parte din solutiile de alcalii, glicerina,trietanolamina si apa distlata,prevazute in retea de fabricatie.Se incalzesc la 80 grade.Intr-un alt cazan duplicator 3 se incalzesc separat, tot la 80 stearina, acizii palmitic si mirirstic, uleiul de cocos si eventual.Dupa filtrare in filtrul 4 , amestecul se introduce, sub continua malaxare,peste componentii fluizi retetuali, din malaxorul de saponificare . Se introduce apoi in a doua parte din solutia de hidroxid de potasiu, pentru continuarea saponificarii.Urmeaza introducerea sub agitare a acidului boric, dizolvat in apa calda.De indata ce masa a devenit omogena se adauga o ultima parte din solutia de hidroxid de potasiu, care produce fluidificarea masei, apoi restul de solutie de soda caustica si ultima parte a stearinci, toate sub malaxare continua.Dupa sfarsitul saponificarii se determina alcalinitatea, pentru a se obtine in final- la nevoie prin adaos corespunzator de acid stearic o usoara aciditate organica de 1,5 -3,5 %.Se continua malaxarea pana ce cremea s-a racit la 30 grade. Deoarece acizii grasi din uleiul de cocos sunt iritanti pentru piele, de multe ori uleiul de cocos este saponificat separat, pentru a se asigura perfecta lui saponificare. Compozitita de parfum se incorporeaza la rece, sub usoara malaxare.Crema se lasa la macerta, in camera de racire 2, timp de 2-3 saptamani.In aceasta perioada are loc fenomenul de siderare, ca urmare a cristalizarii acidului stearic, aflat in exces.Produsul siderat se umple in tuburi flexibile de aluminiu.Se mai produc si creme de ras nespumoase, mai putin solicitate in tara noastra.Cremele nespumoase sunt in fond creme-stearati, puternic supragresate. Produsele de parfumerie alcoolice ape de colonie si de toaleta- se obtin prin inglobarea compozitiilor de parfum intr-un excipient, cu rol de solvent sau de vehicul, ce poate fi lichid,solid sau cremos.Cei mai utlizati sunt excipientii lichizi, in special alcool etilic, ca atare sau in amestec cu apa.Apele de colonie, de toaleta si parfumeriile sunt solutii alcoolice de diferite concentratii, continand uleiuri de parfum,de obicei usor colorate cu coloranti artificilai.Uleiurile de parfum, denumite si compozitii de parfum,sunt amestecuri de uleiuri naturale si sintetice,preparate dupa anumite retete, carora pentru a le mari persistenta, li se adauga si fixatori. Apele de toaleta prezinta,de obicei, buchete speciale,neintalnite ca atare in natura.In afara de mirosurile tip fantezii,apele de toaleta, ca si cele de colonie, pot avea diferite buchete florare, bine precizate.Aceste produse contin intre 20 si 50 g ulei de parfum la litru, taria lor alcoolica variand intre 70 si 75 %. Parfumurile sunt cu totul asemanatoare apelor de colonie si de toaleta , cu deosebire ca au un continut mai ridicat de ulei de parfum si implicit o concentratie alcoolica superioara.In parfumuri nu se 10

introduce apa.Rezulta ca procesul de baza al obtinerii apelor de colonie, de toaleta si al parfumurilor este solubilizarea uleiurilor de parfumin alcool, in diferite concentratii.Urmeaza macerarea produselor care, in functie de calitate. Dureaza minimum 20 zile si apoi filtrarea pana cand filtratul este perfect limpede.Pentru umplerea flacoanelor cu ape de colonie, de toaleta si a parfumurilor se folosesc masini ce lucreaza sub vid la nivel constant. Prin macerare sau maturizare produsii isi imbunatatesc mirosul,buchetul.Din punct de vedere chimic, in timpul macerarii au loc o serie de procese, lente: esterificari, eterificari,alcoolize,etc., care conduc in final la obtinerea unui grad de finete superior celui avut anterior. Cosmetice pentru machiere.Cele mai importante sunt pudrele si fardurile,rosul de buze, lacurile de unghii si vopselele de par.Pudrele si fardurile sunt produse necesare infrumusetarii tenului, care estompeaza sau mascheaza unele mici defecte inestetice ale fetei.Pudrele moderne, ca si fardurile, sunt amestecuri foarte intime de diverse materii prime pulverulente, avand o mare finete.Pudrele de calitate trebuie sa fie lejere aderente,anctuoase si sa se aplice cu mare usurinta (glisante).In acelasi timp, ele trebuie sa aiba o mare putere de acoperire, sa confere un aspect mat si sa fie usor absorbite. Materiile prime de baza pentru pudre si farduri sunt: talcul(silicat de magneziu hidratat),caolina coloidala, oxidul de zinc si dioxitul de titan, stearatul de zinc si de magneziu, carbonatul de calciu, de magneziu si hidroxi-carbonatul de magneziu,pudra de matase, colorantii naturali (pigmenti) si mai ales cei sintetici,parfumul etc. . Procesul tehnologic consta in :sitarea componentilor, omogenizarea acestora in malaxoare orizontale, incorporarea colorantilor, omogenizati perfect si diluati in prealabil intr-o parte din corpul pudrei,incorporarea carbonatului de magneziu parfumat in masa colorata,trecerea prin mori forplex sau omogenizare tip ventilatoare,respectiv instalatii de micronizare si in final ambalare . In cadrul pudrelor compacte- pe langa cantitati reduse de lanolina- se adauga ca lianti mucilagii sau esteri grasi pentru a ajuta compactarea, ca exemplu : stearati,miristati plamitati de izopropil,ceruriamidon si chiar u emulgator. Cosmetice antisolare-se prezinta sub forma de lotiuni, creme sau emulsii fluide. Schematic ele sunt constituite dintr-un excipient substanta filtranta sau ecran si adjuvantii cu rol de ingrijire a pielii ce a fost expusa soarelui si in general intemperiilor atmosferice. Substantele filtrante actionand selectiv , nu opresc radiatiile pigmentogene.Exemplu de filtre solare selective sunt:silicatul de fenil si mai ales de metil, esterii acidului antranilic , oxicumarinele, sulfatul, clorhidratul sau oleatul de chinina, difenilglioxalona si trioleatul de digaloil etc. . Produsele cosmetice sub forma de aerosoli.Initial, prin termenul de aerosoli, in sens fizic se intelegeau numai anumite sisteme disperse coloidale, respectiv suspensii fine si stabile de particule 11

lichide sau solide dispersate in gaze cum ar fi : ceta, norii, fumul etc. .In prezenta acest termen fizic si-a extins sfera si prin largirea acceptiunii sale cuprinde totalitatea produselor prezentate in ambalaje presurizate, indiferent de aspectul jetului , la iesirea din ambalaj .Cu un alt termen general acest fel de produse se mai numesc si spray-uri adica produse care se pulverizeaza. Extinderea produselor de tip aerosoli este datorata atat diversificarii continue a produselor prezentate sub aceasta forma cat si cresterii efective a consumului pentru fiecare din calitatile de produse fabricate initial. TERPENOIDE Terpenoidele sunt compui foarte rspndii n regnul vegetal si animal, sunt metabolii importani si medicamente valoroase. Se formeaz din autocondensarea acetil coenzimei A rezultnd din condensri si ciclizri o gam larg de compui. Din clasa mare de terpenoide v-om studia uleiurile volatile care se mai numesc uleiuri eterice sau uleiuri eseniale. Oleum Aetheroleum Uleiurile volatile sunt complexe alctuite din hidrocarburi alifatice, aromatice, hidro aromatice, aldehide, alcooli, acizi si eteri aparinnd terpenoidelor. Sunt compui antrenabili cu vapori de ap si se prezint sub form de lichide volatile, cu miros aromat, gust aromat, uneori iute, arztor sau amar. Se gsesc n peri glandulari sau epidermici, n celule oleifere interne, n canale interne sau rezervoare ale plantei. RSPNDIRE Se gsesc n numeroase specii si n unele familii din care a cita: Coniferareae, Mirtaceae, Rutaceae, Lamniaceae, Lauraceae, Piperaceae, Apiaceae, Asteraceae. Se gsesc n toate organele, mai rar n tulpini si scoare. Procentul sub care se gsesc este de 0.1%, n plantele bogate n uleiuri volatile este de 1 2% si foarte rar 20%. Exemple: - n scoare scorioar cinamomom; n flori trandafiri, iasomie, tuberoze; n toate organele coniferele; n pericarp si rdcini apiaceae; n flori si pericard citrice; se mai gsesc n formaiuni celulare sau esuturi specializate cum ar fi canalele rezinifere de la conifere, glandele oleifere de la citrice sau peri glandulari din familia lamniaceae. Formarea uleiurilor volatile: Ca structur de baz se consider ca fiind monomer de plecare izoprenul (2 metil butadien). CH2 = C CH = CH2 izopren 12

CH3 Aceast structur apare ca element structural n molecula multor substane. Aceast amprent nu apare n plante. n plante apare sub 2 forme, ulei volatil ca atare, n stare preformat (exist si miros) sau uleiuri volatile nepreformate care prin degradare enzimatic dau natere la compui cu caracter de ulei volatil. Exemple: - aliinele usturoi; cepene ceapa; alilsenevoli; bezaldehid cianhidrine smburi de caise.

n timpul perioadei de vegetaie uleiul volatil iniial poate suferi transformri profunde dect la descalificarea sau nnobilarea plantei. Uleiurile volatile se gsesc concentrate pn la un anumit nivel n planta respectiv. Exemplu: La rozmarin pentru extragerea uleiului volatil utilizat n cosmetic si parfumerie, recoltarea se face numai pn la a 4 frunzuli. Clasificare: Se mpart n: monoterpene, diterpene, triterpene, sescviterpene, derivai aromatici. Prepararea este dependent de coninutul de ulei, natura organului, caracterul materiei prime si utilizarea ulterioar. 1. Procedee extractive se poate realiza prin distilare, prin antrenare cu vapori de ap.

A. Distilarea cu ap:
La aceast metod materia prim se aduce cu apa n baza de distilare. Dezavantajele metodei: este un proces discontinuu; apar modificri de miros; substanele solubile trec n ap; pe pereii vasului planta se torefiaz.

B. Distilarea cu vapori de ap: Materialul vegetal se umecteaz cu ap, apoi se antreneaz cu vaporii formai n partea inferioar a vasului. Dezavantajele metodei: apa trebuie completat din cnd n cnd; vaporii se condenseaz pe plant; 13

C. Distilarea cu vapori de ap sub presiune: Se folosete un singur generator de vapori de ap si mai multe distilatoare. Se evit pericolul de incendiu. Se obine uleiuri volatile de mai bun calitate si nu trebuie completat cu ap. Colectarea lichidului de condens se face prin principiul vaselor florentine. Recuperarea uleiului din apele de distilare se face prin 2 metode: 1. Cnd uleiul formeaz pturi de emulsie, nseamn c soluia este stabil (densitatea este apropiat de cea a apei). 2. Cnd uleiul este parial solubil n ap, atunci se folosesc separatoare. 2. Extracia cu solveni nevolatili se folosete n industria de parfumuri. Se execut prin mai multe metode:

A. Macerarea cnd are loc o extracie cu amestecuri de grsimi vegetale si animale

care formeaz un corpus. Acest corpus se combin cu solveni sintetici cum ar fi benzoatul de benzil la 500 600 C. Procedeul se aplic exclusiv pentru flori. Separarea uleiului se face prin agitare de alcool, ngheare si decantare. Dac se utilizeaz grsimi animale rezult o pomad. Dac se utilizeaz n procesul de macerare a uleiurilor vegetale rezult un ulei antic.

B. Enfluerage este o metod de a obine cele mai fine parfumuri. Randamentul este
mic. Metoda se aplic numai pentru flori de calitate excepional. 3. Extracia cu solveni volatili se utilizeaz n industria de cosmetic, se aplic pentru uleiuri cu multe componente volatile, chiar cnd coninutul este puin. Se protejeaz produsul fin, se extrag si rini care nu au miros, dar sunt fixatori de miros. Dezavantaje: complexitatea instalaiei; toxicitate mare; pericol de explozie; cost ridicat.

Pentru a nlocui unul dintre aceste dezavantaje se folosesc ca solveni gaze lichide cum ar fi dioxidul de carbon sau azotul care au urmtoarele avantaje: nu au miros; nu sunt explozive; sunt solveni buni; extracia se face la rece. 14

4. Metoda mecanic se utilizeaz n industria alimentar. Metodele mecanice presupun:

a. Stoarcere coji de portocale; b. Radere care se efectueaz n plnii sau recipiente cu epi sau prin presare.
Metoda prezint avantajul unui randament mare, dar se extrag si impuriti. 5. Metoda fermentativ se aplic pentru uleiurile nepreformate. Unele produse vegetale se prelucreaz imediat dup recoltare prin sfrmare, amestecare cu ap, iar o mic parte din amestec se separ constituind inoculul. Restul cantitii se nclzete cnd are loc o distrugere enzimatic, dup care se las la rcit. Se adaug inoculul n care nu au fost degradate. Se antreneaz cu vapori de ap, dup care se las la fermentat. Proprieti fizice: sunt lichide mobile; nu las urme pe hrtie; sunt mai uoare dect apa, excepie fcnd uleiul de scorioar si uleiul de mutar; sunt optic active; sunt incolore pn la galben deschis, excepie fcnd uleiul de scorioar care este albastru sau verde; au gust si miros caracteristic; pentru uleiul de ment gustul se percepe nc la diluia de 1: 4 milioane;

- substana cu cel mai pregnant gust este un tioalcool din grefruit al crui gust se
percepe nc la o concentraie de 1 : 10-6 g / tona de ap. Rolul n organismul vegetal: 1. O cale de extracie, planta realiznd o detoxifiere. 2. Le revine un proces fiziologic fiind numii hormoni a-i plantei. Atractani pentru insecte si psri care realizeaz si o polenizare, si au rol n protejarea de parazii (microorganisme, virui, insecte, viermi). Aciune si ntrebuinri: 1. Aciune iritant, rubefiant, antireumatic. Aciunea se bazeaz pe o aciune stimulant cu o nclzire a esutului prin aport de snge crescut. Aceast aciune se ntlnete la uleiul de lavand, ulei de mutar. 2. Aciune expectorant, antitusiv ulei de fenicul, ulei de anason, ulei de eucalipt sau ulei de pin. 3. Aciune diuretic uleiul de enupr. 15

4. Aciune carminativ, stomahic, coleretic uleiul de mueel, uleiul de ment, uleiul de anason, uleiul de fenicul, uleiul de coriandru, uleiul de usturoi. 5. Aciune galactagog (stimuleaz secreia de lapte) uleiul de fenicul, uleiul de anason, uleiul de chimion. 6. Aciune emenagog (mrete secreia ciclului menstrual) uleiul de enupr, dar la gravide produce avortul. 7. Aciune antihelmintic uleiul de timus. 8. Aciune antiflogistic (antiedemator, antiinflamator) uleiul de mueel. 9. Aciune dezinfectant, antiseptic, antibacterian uleiul de salvie, uleiul de eucalipt, uleiul de ment, uleiul de busuioc. 10. Aciune asupra S. N. C. uleiul de valerian, uleiul de levnic, uleiul de melis (roini), uleiul de suntoare, uleiul de tei. 11. Aciune insecticid uleiul de levnic, uleiul de paciuli. 12. Aciune repelant (protejare fa de insecte sau animale) uleiul de scorioar. Reacii adverse: 1. Aciune cancerigen se ntlnete n special la produsele care au uleiuri volatile n rdcin. 2. Aciune avortiv uleiul de fenicul, uleiul de tuion (tuia). 3. Aciune narcotic uleiul de tuion, uleiul de anason. 4. Aciune nefrotoxic uleiul de enupr. 5. Aciune hepato toxic. 6. Aciune alergen uleiul de scorioar, uleiul de tei, uleiul de arnic. 7. Aciune foto sensibilizatoare uleiul de angelic, familia Apiaceae, uleiul de suntoare, uleiul din coarji de citrice.

16