Universitatea Bucuresti, Facultatea Administratie si Afaceri, Specializarea Administrarea Afacerilor

Recenzie Journal of small business and enterprise development

Journal of Small Business & Enterprise Development este o revista internationala de cercetare, dedicate formarii, dezvoltarii, implementarii si evaluarii politicii intreprinderilor. Articolele teoretice de cercetare si studiile de caz bazate pe dovezi incearca sa gaseasca cele mai bune practici si strategii de crestere economica, si sa ii asiste si informeze pe cei responsabili de managementul intreprinderilor mici si mijlocii. In aceasta lucrare vom aborda doar cateva articole din cel de-al doilea capitol al volumului 13 ce abordeaza in mod special China si boom-ul ei economic . China este una dintre tarile care a atras atentia prin cresterea economica impresionanta din ultimele 2 decenii, precum si prin rolul vital jucat de intreprinderile mici si mijlocii in aceasta poveste de succes. Se pare ca , totusi, circula multe mituri in ceea ce priveste domeniul de aplicare, intinderea si spiritul antreprenorial in China. Primul articol asupra caruia ne vom indrepta atentia se numeste Rural cooperatives in China: policy and practice si a fost redactat de Jenny Clegg. Ea abordeaza subiectul cooperativelor rurale , prezentand cateva aspecte ale modului in care evolutia politica s-a imbinat cu cea economica. Porneste de la enumerarea motivelor pentru care era necesara reformarea economica ( eliminarea saraciei, micsorarea prapastiei rural-urbane, integrarea saracilor in procesul de dezvoltare economica, necesitatea dezvoltarii sectorului agricol etc. ) si continua urmarind impactul dinamicii reformelor asupra economiei cooperatiste, examinand evolutiile atat in cadrul cat si in afara sectorului etatist, avand in vedere varietatea formelor experimentale de cooperative care sau dezvoltat. Observand cele 3 faze de dezvoltare a cooperativelor, observam ca inca din 1983 China a promovat o economie cooperatista libertina, abolind sistemul comun si promovand formarea unui sistem de responsabilizare individuala a gospodariilor, astfel incat toti sa poata avea sansa de a se dezvolta. In 1991 se dezlantuie o noua runda de reforme al caror scop era de dezvoltare a pietelor locale la nivel national si de liberalizare a preturilor. Tot in aceasta etapa se incearca prin intermediul SHC ( Sistemul actionariatului cooperatist) si SPTA / FTA ( Asociatia tehnica a fermierilor) dezvoltarea sistemului de management si atenuarea deficitului de capital in mediul rural. Insa adevaratul boom economic are loc abia in 1997 cand cooperativele ajung la nivel national, iar agricultorii isi indreapta resursele umane si naturale catre productii specializate, ducand astfel la un sistem descentralizat. Insa, in ciuda tuturor acestor eforturi si aparitiei de societati care sa ajute agricultorii ( TVE, SPTA, SFC, RCFA, FSC ), Jenny Clegg identifca deopotriva si motivele din spatele succesului limitat al reformelor : acestea au fost treptate, inegale si sacadate favorizand doar agricultorii cu un simt antreprenorial dezvoltat si cu o buna amplasare, in urmarirea opportunitatilor pe care piata le-a oferit. Ea afirma ca realizarea unui mechanism durabil ce ar putea sa-I favorizeze pe toti este mai dificil.
1

Universitatea Bucuresti, Facultatea Administratie si Afaceri, Specializarea Administrarea Afacerilor

Cel de-al doilea articol abordat in aceasta lucrare se numeste The evolution of township and village enterprises (TVEs) in China si a fost scris de Xue Liang. El prezinta evolutia intreprinderilor din sate si orase, oferind o imagine de ansamblu asupra modului in care acestea au ajutat economia Chinei. Inca din 1978 aceste intreprinderi, cunoscute sub numele de TVE, sau dezvoltat constant, numarul lor crescand considerabil . Pana in 2003 ( conform informatiilor detinute) TVE-urile devin noua forta economica a Chinei, oferind noi locuri de munca, ajutand la cresterea profiturilor fermierilor, sustinand dezvoltarea satelor in mici orase, ajutand dezvoltarea infrastructurii si investind sume considerabile in dezvoltarea agriculturii. Bineinteles, ca pe langa punctele tari ale TVE urilor sunt prezentate si problemele cu care acestea s-au confruntat, precum : managementul invechit, restructurea industriala lenta, diferentele majore dintre regiunile estice si cele vestice si presiunea dificultatilor din mediile propice. In final Xue Liang traseaza cateva linii directive pentru viitor, precizand nevoia concentrarii asupra problemelor de ordin politic, promovarii intreprinderilor private, modernizarii structurii industriale, dezvoltarii industriei agro-alimentare de prelucrare, precum si asupra imbunatatirii calitatii incurajand dezvoltarea de noi afaceri si colaborari economice si tehnice la nivel regional. Ultimul articol analizat a fost redactat de Jun Li si Harry Matlay si se numeste Chinese entrepreneurship and small business development: an overview and research agenda . Articolul prezinta 3 directii principale de cercetare legate de antreprenoriatul din China: y Rolul guvernelor locale in dezvoltarea activitatilor antreprenoriale din oras si sat pe baza de intreprinderi ( TVE ); y Mediul institutional si raspunsurile strategice ale firmelor private; y Cultura si impactul acesteia asupra spiritului antreprenorial. Cercetarile recente cu privire la antreprenoriat si la dezvoltarea IMM-urilor a furnizat o multitudine de rezultate empirice asupra unor probleme pertinente. In unele cercetari s-a incercat realizarea unei teorii generale care sa poata fi aplicata in IMM, fiind specifica fenomenului economic chinez. In urma cercetarii autorii au observat ca atat statul , cat si antreprenorii individuali vad descentralizarea ca sursa principala de dezvoltare. De asemenea, in cadrul acestui model se observa atat conditiile la nivel microeconomic cat si impactul legaturilor cauzale asupra comunitatii bazate pe mobilizarea resurselor pentru crearea de societati noi si de partajare a riscurilor. Modelul lui Yang de deficiente institutionale subliniaza importanta conditiilor institutionale pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial la nivel local. Aceasta teorie ofera o punte intre intreprinderile detinute de stat si IMM-urile din sectorul privat, subliniind nevoia de legitimitate si adoptarea unei varietati de strategii antreprenoriale. Autorii sugereaza realizarea unei imbinari a practicilor teoretice sustinute de stat cu o analiza a mediului instutional la nivel macroeconomic, pentru a se putea obtine informatii plauzabile cu privire la cauzele, contextual si gradul de dezvoltare a spiritului antreprenorial din China din ultimele 2 decenii. Cu toate acestea antreprenoriatul si dezvoltarea IMM-urilor in China este inca in faza incipient, insa previziunile pentru viitor sunt optimiste, sugerand o dezvoltare continua si constanta a economiei Chinei. Abordarea sectorului agricol si dezvoltarea acestuia poate fi considerat baza boom-ului economic pe care China il inregistreaza in prezent. Reformele, institutiile si societatile aparute au reprezentat pasi mici, dar siguri catre un succesul economic si catre o dezvoltare durabila.
2