Вы находитесь на странице: 1из 22

FUNCTIA PUBLICA FRANTA vs.

ANGLIA

Definiia funciei publice

- Tradiional, noiunea de funcie public s-a impus ca o noiune fundamental a dreptului administrativ, ca fiind strns legat de noiunea de autoritate. O autoritate public (un organ de stat) cuprinde din punct de vedere structural trei elemente: a) competen; b) mijloace materiale i financiare; c) personalul structurat pe compartimente funcionale sau specializate, pe ierarhii administrative i funcii, numai unele dintre ele fiind, ns, funcii publice. - Etimologic, funcia public provine din expresia francez fonction publique. Corespondentul englez al funciei publice este civil service. Cele dou noiuni exprim filozofii diferite. Expresia francez face trimitere la puterea public, la autoritate i dominaie din partea statului. Expresia englez pune n eviden mai mult statul n serviciul ceteanului.1 - Principiile fundamentale ale funciei publice se regsesc n constituiile statelor membre ale Uniunii Europene. Prima problem care i-a preocupat pe legiuitorii constituani a fost stabilirea competenei pentru fixarea regulilor aplicabile funciei publice. Din acest punct de vedere, constituiile rilor din Uniunea European se mpart n dou categorii: a) constituiile care dau aceast competiie exclusiv puterii legislative; b) constituii care partajeaz competena de a stabili regulile referitoare la funcia public ntre puterea legislativ i cea executiva.2 - Regimul juridic al funciei publice poate fi completat cu clauze stabilite n contractul colectiv de munc. n acest fel, regimul legal se completeaz cu cel contractual. - Majoritatea constituiilor reglementeaz principiul egalitii admisibilitii n funcii publice, precum i al autonomiei n exerciiul funciei publice. Unele constituii reglementeaz, chiar, problema rspunderii funcionarilor publici.3 - n toate statele membre ale Uniunii Europene s-au adoptat statute speciale pentru funcionarii publici, care conin dispoziii generale i de detaliu privind angajarea, drepturile i obligaiile funcionarilor publici, condiiile de promovare i de pensionare, precum i rspunderea acestora. n afar de statute exist i alte reglementri specifice pentru diferite aspecte ale funciei publice. - n ultimii ani, unele state membre ale Uniunii Europene au introdus anumite reforme n domeniul funciei publice. - Elementul esenial care definete noua concepie privind funcia public comunitar este disponibilitatea real a funcionarului public de a satisface n cadrul atribuiilor sale profesionale cererile, nevoile i cerinele fiecrui cetean care se adreseaz organismelor administraiei publice. - Funcia public constituie un element esenial al activitii statale i reprezint una dintre legturile cele mai importante ntre cetean i instituiile statului. - n studierea evoluiei funciei publice la nivel european este obligatoriu de luat n considerare importana tradiiilor i contextul cultural al rilor avute n vedere, importana istoriei politice i administrative a acestora, ct i influenele pe care le-au suferit de-a
1 2

A.Iorgovan,Tratat de Drept Administrativ,Vol .I,Ed.All Back,Bucuresti 2001,p.525 A.Iorgovan,op.cit.p.536 3 A. Iorgovan, Op.cit., p.538

lungul timpului. Aceti factori se completeaz cu cei care in de condiiile concrete prezente, avnd n vedere c exist o corelare foarte strns ntre gradul de dezvoltare al societii i caracteristicile funciei publice, acest raport modificnd profund instituiile i comportamentele. - Dac n Europa occidental reforma n serviciul public este ndreptat spre o cretere a eficienei i productivitii acestuia, - Succesul tranziiei n aceste ri presupune n mare msur o schimbare de atitudine att la nivelul statului, ct i la nivelul individului, schimbare care nu ntotdeauna poate fi impus prin fora legilor. De asemenea, este foarte important perfecionarea profesional a funcionarului public, att la iniiativa structurilor ierarhice de decizie, dar i din propria iniiativ a fiecrui funcionar. - n funcie de ara de referin, conceptul de funcie public are mai multe accepiuni i, n consecin, mai multe arii de cuprindere. n majoritatea cazurilor, nu exist o definiie legal riguroas a acestei noiuni i, pentru a se preciza sensul acesteia, trebuie s se recurg la practica i doctrina administrativ. - Noiunea de funcie public poate ngloba ansamblul atribuiilor ce revin persoanelor supuse unui statut de drept public, dar i unei pri dintre cele supuse unui statut de drept privat. - Astfel, nsi noiunea de funcionar este departe de a avea un neles uniform, ea cuprinznd persoane aflate n ipostaze diferite, n funcie de legislaia fiecrei ri, i care sunt angajate cu titlu permanent sau temporar. Serviciile Civile. Serviciile Civile moderne sunt fructul unei lungi reformari si modernizari incepta in 1853,data la care raportul Notrhcote-Trevelyn este prezent in fata Parlamentului.La acea data,servitorii Coroanei erau numiti pentru a seconda ministerul in schimbul sprijinului politic.Autorii raportului din 1853,Stafford Northcote si Charles Trevelyan,observa remarcabil,in analiza lor critica la adresa fonctionarii administratiei,ca responsabilul unui departament este numit fara scrupule fiul unei persoane care a avut asigurat sprijin politic. Comandat de primul ministru al muncii din aceea epoca ,Harold Wilson ,raportul Fulton a stabilit in 1969, un bilant fara revizuire a Serviciilor Civile britanice.Documentul sublinia deficientele administratie.Pentru a face fata nevoilor Guvernului,Serviciile Civile trebuie sa fie in masura sa rezolve probleme de natura sociala,economica si tehnica intr-un context international.Asadar,in urma celor constatate ,raportul Fulton recomanda intre altele:creearea nui departament de Servicii Civile insarcinat cu generarea serviciilor civile de asemeni si eliminarea tuturor claselor de functionari civili.Rupturile cele mai notabile in serviciul civil in ultimii ani a avut loc in cadrul guvernarii lui Margaret Thatcher,in acets caz asistam la o reorganizare consecventa de gestionare a serviciilor civile.Aceasta evolutie,care este acompaniata de o baza semnificativa de efecte,nu este strict rezultatul unei planificari de reduceri de personal ci mai degraba consecinta directa a rationalizarii semnificative care au dus la transferul de putere la alte nivele de guvernare,de privatizare si eliminarea a dublei angajari.Astazi ,serviciile civile au evoluat la treizeci si cinci de departamente sau ministere ale guvernului central,ale carui principale puteri sut concentrate in jurul sarcinilor cheie a statului,si anume afacerile externe,educatia nationala,trezoreria,comertul si industria,si un super minister responsail de 3

echipamente,mediu ,de transport ,de sanatate si de protectie sociala.Peste 5000000 de agenti administrativi lucreaza in aceste ministere. Functionarii publici sunt in principiu servitorii coroanei,insa in practica,coroana este echivalenta cu ministerul Majestatii sale.Acesti agenti in particular trebuie sa raman neutri vis-a-vis de puterea politica si loaili orientarii ministeriale.Ei sunt responsabili in fata ministrului de tutele de actiunile lor ,si fiecare ministru este responsabil in fata Parlamentului de actiunile agentilor sai. Companiile de drept public. Pentru a asigura modul de functionare a activitatilor incredintate companiilor de drept public,exista angajati peste un milon si jumatate de functionari publici.Corporatiile Publice si Industriile Nationalizate au luat fiinta dupa 1930,pentru a dirija intreprinderile de piata,de resurse sau de materii prime,cum ar fi transpotrul,mineritul,posta si gazele.Guvernele succesive au vrut sa acorde acestor agentii mai multa autonomie in exercitarea activitatilor propii care sa le permita sa actioneze fara supravegherea permanenta a ministerului tutelar. Ministerul tutelat numeste inaltii functionari responsabili de gestionarea activitatilor,decidera bugetului si a obiectivelor de realizat,si apoi de a lasa sa aleaga ca o intreprindere privata.Aceste intreprinderi sunt parte a sectorului public si sunt incluse in statisticile oficiale britanice.Angajatii nu sunt slujitori ai coroanei au acelasi titlu ca si functionarii publici,dar sunt totusi,din cauza naturii activitatii lor,consideratii ca agenti publici,nu sunt platiti de catre stat. Cele mai multe companii nationale care apartineau sectorului public, au fost privatizate in ultimii douazeci de ani. Din anul 1980 Guvernul conservator a inceput privatizarea serviciilor de interes economic general: aeroport, electricitate, apa, gaze, telefonie sau caile ferate facand o scadere efectivului public din aceste sectoare. Evenimentul important de subliniat este conexiunea la aceste sectoare in 1991, la Serviciul de Sanatate Publica care in prezent are 1.1 milione de angajati. Aceasta afiliere explica, printre altele, evolutia paradoxala pe care o cunoaste efectivul de societati publice. Serviciul de Sanatate Publica nu a fost niciodata structurat ca un adevarat spital public din cauza rezervelor puternice ale profesionistilor din domeniul sanatatii. Situatia de dezvoltare profesionala a personalului din institutie este foarte disperata. Unii practicieni specialisti sunt independenti si atribuie contracte cu Serviciul National de Sanatate , in timp ce alti angajati din spitalele publice isi pastreaza dreptul de a lucra si in spitalele private. Spitalele sunt furnizori de servicii de sanatate si, prin urmare, au propriile bugete si propriul personal. Functionarii publici In cea mai mare parte a secolulu XX,angajatul din sectorul public a fost considerat parte a unei cariere,bazata pe moduri de promovare si vechime si in mare parte pe merite. Aceste standarde a angajatilor nu au fost rennoite sau codificat n mod explicit sau recunoscute de dreptul cutumiar. n cazul n care cineva urmeaz o definiie strict a angajatului, funcionarii publici ar putea fi considerati parti contractuale a serviciului public francez.Cu toate acestea,aceasta standardizare a angajatului este dificila de comparat pe de alta parte. ntr-adevr, n timp ce unele cariere ale funcionarilor publici au cunoscut cltorii dus-intors ntre sectorul public i privat, acest lucru este explicat prin spaiu de calificare de pe piaa muncii i a rapoartelor salariile din Marea Britanie.Daca functionarii publici nu pot fi strict legati de personal,este de remarcat faptul c in practica, natura angajatilor lor arta o mare stabilitate. n plus, ei se bucur de un fel de progres superior 4

avantaj fa de un angajat municipale.In cele din urma,nivelul lor de renumerare nu este dependent de negocierile salariale,dar corespund grilei de salarizare definite n functiile de pozitiile de putere.Personalul serviciilor civile numara in aprilie 2004 putin peste 554000 mii de agenti permanenti fata ceea ce reprezinta 17% a angajatilor cu timp partial de munca si doar putin peste 11000 de personal obisnuit angajat de departamene,servicii si agentii. Flexibilitate-segmentarea angajatului public Ne-am fixat ca obiectiv in aceste scop stabilirea unei cartografii a angajatului public si a evolutiei sale,acest lucru permite colectarea de date empirice si analizarea lor atat calitativ cat si cantitativ. O atenie deosebit a fost acordat functionarilor temporari existenti in diferite functii publice,in principal functionarilor care au luptat impotriva excluderii sociale.cercetarile noastre comparative sunt considerabil inspirate de muncitorii din Piore (1971,1980) .Am facut in particular cunoscute notiunile de miscare interna si de segmentare,si ne-au intersat in special normele si procedurile de apel si alocarea muncii asupra angajatilor.Aceste modele de uzanta reprezinta o cheie a analizei logice a segmentarii ocuparii fortei de munca. n plus, ajutata de diferitele politici publice care, n majoritatea rilor europene au instrumentalizat angajatul public prin intermediul angajatului de ajutor. Maurice selllier i Silvestre (1982) a susinut prin munca lor c unul dintre principalele rezultate de cercetare ale lor a fost acela de a evidenia gradul de libertate n alegerea propriilor sisteme de control n interiorul acelai tip de tehnologie. Cu toate acestea, valabilitatea de alegere nu este infinit, i este ea nsi condiionat de un set coerent de fapte organizatorice si sociale, care, ntr-un context social, depasesc limitele. vom gsi aceeai consisten la nivel naional a serviciilor publice. Acesta cuprinde norme de mobilizare, de utilizare i de ntreinere a forei de munc. Cercetarea noastra s-a axat n principal pe dimensiunile de mobilizare i de utilizare a muncii. Mobilizarea forei de munc se refer la regulile de ocupare a forei de munc ,a persoanelor fizice, i anume relaia dintre angajai si angajatori(reguli de subordonare,natura juridica si temporara dintre relatiile de munca si modalitatie de avansare,de renumeratie ,de mobilitatea si de pensionare). avem, de la Centrul de funcionare a continuat n ceea ce privete marjele de periferie i, eterogenitatea situaii care interzice orice ncercare de a compara cele trei ri. n ceea ce privete utilizrile de for de munc, ne-am adresat prin explorarea la dou direcii: c faptele, emis de ctre statisticile oficiale (S discuta mai n detaliu alegerile fcute cu privire la sursele n primul capitol), i mai calitative dect artat de discursuri ale efilor de instituii. Stabilirea de rapoarte salariale distincte. Aceste politici au creat in Franta un <<gen>> inedit de salarizare,derogarea de reprezentani ai dreptului public cat si ai dreptului privat,<< salariatul public sub angajatul de asistenta>> care ne califica, din punct de vedere al angajatului public, de "marja" a functionarului public. Acest <<genre>> nu se refera direct la salariatii individuali ; el s-a concentrat initial sa califice o anumita categorie de salariati .Aceasta categorisire apare de multe ori intr-o Creux care nu este fr consecin cu privire la condiiile angajatiilor actuali si viitori.In toate aceste cazuri ,generoas contribuie la poziionare de oameni ntrun cadru de referin este mai larg dect ocuparea forei de munc, beneficiarul de ajutor de un loc de munc este evaluat prin intermediul propriilor competene, da si din punct de vedere a clasificarii sociale la care contribuie. Numrare a acestor angajati ca o subcategorie a functionarilor publici sau ignorarea lor n producerea de informaii cantitative nu este un act banal. 5

n funcie de statutul angajatului existent, utilizarea forei de munc pentru a completa nevoile de lucru din organizatii nu ndeplinesc si nu utilizeaza aceleasi proceduri de flexibilitate.Ea este ca un prim pas, pentru a stabili o tipologie a strategiilor de management flexibil de ocupare a functiei publice.Fie intern sau extern, de organizare sau numeric, acest concept va fi folosit pentru a analiza procesul de segmentare a angajatilor , dar i departajarea stabilita ntre administratia publica si institutiile parapublice sau privat., ntre locurile de munc n periferie i marjelor.Aspectul comparativ relevantin acest registru de cercetare calitativa va avea drept obiectiv studierea compozitie functionarului public european ;va cerceta de asemeni in detaliu modul de salarizare a angajatilor din functiile publice in functie de statutul lor. Analiza sectoriala a flexibilitatii Flexibilitatea angajatului i-a diverse forme in functie de sectorul de activitaste. Ar fi de neconceput pentru a ncerca s faon exhautive ntregul fenomen pentru toate sectoarele de servicii publice.Pentru a evita un efect de generalizare care sacrifica specificul national pentru standardizare comparativa,se propune invatarea angajatilor din functiile publice pornind de la doua sectoare,educatia si comunicatii,pastrandu-si categorisirea si numele de indigene. Aceasta asigura mai precis identificarea ,n fiecare ar, a formelor de flexibilitate i de organizare a flexibilitatii numerice desfurate pe aceste dou sectoare i sa dezvolte instrumente de comparaie i de evaluare a fenomenelor observate. Alegerea sistemului de nvmnt este, n principal, motivat de faptul c aceasta este o armonizare european i rmnesi astazi n continuare principalul angajator n functia publica. Dar sistemul de nvmnt a prezentat de asemenea, un alt aspect interesant, din cauza coexistenei unei multitudini de statuturi ale angajatului ncadrul profesorilor de personal, administrativ i tehnic. n cele din urm, acesta este, cu siguran, la nivel de educaie implicate ideologia i cultura naional, indiferent de statele membre n cauz. Alegerea functiei publice civile (municipale) este interesant din mai multe motive. n primul rnd, aceaste produse in cea mai mare parte sunt servicii oferite directe ctre ceteni. Comunicatiile sunt considerate instrument esenial al managementului public in state cu structura federala prin domenii de competena i de prerogativele pe care le au.In ceea ce priveste eterogenitatea sistemului decizional european ,el prezinta un nivel comun tuturor tarilor .Mai mult decat atat autonomia lor este importanta; acestea au o putere de decizie determinanta asupra nivelului volumului si a calitatii angajatului local.Din acest punct de vedere, analiza de conducere manageriala este stabilit de ctre factorii de decizie care au un impact direct asupra formei i greutate angajatului. Ne-am angajat n aceste dou sectoare, a cerceta in special coerena intern a unor modele de flexibilitate. Pe scurt, ne-am gndit c este esenial pentru a pune sub semnul ntrebrii forme de distribuie de asistenta sociala pentru a introduce regimul de flexibilitate n cadrul diversitati angajatilor publii nationali. Articularea celor trei capitole. In primul rand vom vorbi despre o retrospectiva a organizatiilor si a principalilor fondatoare a functiilor publice,in conformitatea cu cele similare din celaa trei tari.Elementele acestui capitol sunt de asemeni pentru a identifica diferitele tipuri de statuturi al angajatilor publici si functiilor lor in arhitectura globala.Acest capitol este ocazia de a sublinia convergentele si divergentele din nivelul organizational si de distributie a volumului si a statutului angajatului la nivel national a serviciilor civile.pag 13-17. 6

Agentii contractati Statutul angajatilor contractuali pe durata determinata sau nedeterminata ocupa in principal sectoarele din administratiile locale si societatile de drept public.Acest personal nu are statut de angajare specific.Ei sunt angajati ai unei structuri publice intr-un cadru identic cu al salariatului din intitutiile private;el este liber sa o ocupatia si sa treaca de la o institutie la alta asa cum se intampla si in sectorul privat.Un agent decide personal daca vrea sa munceasca intr-o institutie publica particulara,cu un nivel de renumerare si anumite conditii de munca propuse.Cu toate acestea, conditiile de munca sunt identice pentru acelasi sector de munca pe intreg teritoriul.Agentiile publice au libertatea totata in a-si alege agenti. n ceea ce privete crearea de locuri de munc n diferite departamente ale instituiilor administraiei publice locale, sub presiune i de constrngere bugetara impuse de Comitetul executiv al municipiului, echivalent cu Consiliul Municipal al Primariilor franceze care are autoritatea de a lu a decizii executive.Membri consiliului ratifica in prima instanta crearea de noi posturi la propunerea comisiei.Sindicatele sunt activ implicte in noile decizi si in noua legislatie in materie de egaliata a sanselor si respect al individului care trebuie respectate cu strictete.In functi de tipul de angajat creat,nivelul de renumerare va fi definit pe baza de grile nationale. Cu toate acestea, s-a alcatuit, pentru fiecare grup profesional o comisie permanenta comuna cu scopul de a negocia scarile salariale i condiiile de munc.Continutul acestor deliberari sunt consemnate intr-o carte violet care este un punct de referin, dar care un constituie in nici un caz statutul in sensul strict. Evolutia angajatului public. Serviciul Civil publica statistici destul de regulate si precise.Cu toate aceste Cabinetul Oficial armonizeaza dupa zeci de ani statisticile date de diferitele ministere care poseda propriul lor sistem de categorizare. In ceea ce priveste agenti din administratiile locale,se impune o distinctie pe de o parte intre personalul profesoral si pe de alta a consiliului de angajati in serviciul colectivitatilor.Penrtu educatie statisticile anterioare anului 1990 nu mai sunt editate si multiplicare a surselor nu mai permit colectarea de date.Am ales ca surse publicatiile generice(oficiul national pentru statistica,tenditele sociale,tenditele economice).Intre 1991 si 2003,sistemul public englez cunoastea un real declin de aproximatib 7%:acest declin a marcat mai mult ministerele civile (cu aproximativ 13% mai putin)fata de nivelu colectivitatilor locale care perdeau un pic mai mult de 4,5% din efectivele reale. Incepand cu mijlocul anilor 1990,numarul angajatilor cu jumatate de norma din sectorul public nu a crescut substantial. In 2002, majoritatea angajatilor din comunitatea britanica aveau doua locuri de munca part-time. Rata locurilor de munca parttime a variat foarte mult de la un sector de activitate la altul. Continua crestere a cotei de locuri de munca part time din sectorul public, in ultimul deceniu, se datoreaza in mare parte feminizarii fortei de munca din acest sector public. Astazi, femeile reprezinta mai mult de 72% din agajatii sectorului public; 60% dintre acestea lucreaza part-time. Scaderea importanta a numarului de angajati cu norma intreaga din sectorul public este compensata de o crestere de munca cu timp partial. Aceasta crestere este preponderent vizibila in sectorul serviciilor: intre 1991 si 2004 numarul functionarilor publici angajati cu timp partial a trecut de la 43.000 la 93.000 de persoane. In 2004 functionarii publici angajati sunt in esenta femei.

Convergenta, divergenta si nivelurile de organizare a distributiei ocuparii fortei de munca publice n ncheierea acestui capitol reamintim unii factori care aproprie sau difereniaza organizarea celor trei funcii publice. Divergentele constitutive ale organizaiilor publice sunt numeroase i pot fi, n parte, o ncercare de explicare a cauzelor cu specific naional, fr a fi ncadrate ntr-un naiv monism. Aceasta ocolire de importanta istorica permite avansarea unor piste pentru calificarea pluralitatii de forme organizationale ale functiei publice nationale.Avem pe de o parte doua state antice (Regatul Unit si Franta) carora li se opune un stat mult mai tanar care si-a forjat corespunzator unitatea bazandu-se pe reconcilierea dintre regiunile avand culturi comune.Federalismul german care respecta diferentele regionale, intalneste centralizarea franceza si , intr-o mica masura , pe cea britanica.Intradevar, in statul iacobin francez,care este bazat pe pricipiul suveranitati natiunii a durat pana la sfarsitul secolului XX,care isi deriva organizarea si coerenta sa in vechiul regim,bazandu-se pe centralizarea puterii in jurul uniu stat puternic. Regatul Unit al Marii Britanii, pe de alta parte,realizandu-si propria unitate naional n jurul coroanei, a avut de suportat destul de mult timp, parohiile publice si municipalitatile. Administratia Locala Administratia locala reprezinta in Anglia salonul de servicii publice cel mai larg, avand in vedere beneficiile propuse si, de asemenea, numarul de angajati pentru a asigurarea ei. Aceasta se compune din aproximativ 500 de structuri ale caror misiuni au evoluat in functie de mai multe reforme dupa sfarsitul secolului al 19-lea. Actualele orientari fac apel la contractare si rationalizare, pentru a orienta mai eficient serviciile catre utilizatori. Metodele de gestionare a administratiei publice locale au fost modelate pe standardele de scoli private, ale procesului de evaluare a serviciului de performanta atat la nivel institutional cat si in ceea ce priveste agentii. Structurile locale au o importanta autonomie in materie fiscala. Ele aloca printre altele bugetul de functionare a institutiilor scolare, a serviciilor sociale, a serviciilor de prevenire si lupta impotriva incendiilor, a politiei, etc. Peste 2.7 milioane de agenti lucreaza pentru colectivitati, reprezentand aproximativ 47% din efectivul sectorului public. O mica parte dintre ei (aproximativ 100000) sunt puri administratori si beneficiaza de statut comparabil cu cel al functionarilor publici. Ceilalti agenti cunosc o situatie profesionala echivalenta salariatilor din sectorul privat. Ei si-au construit carierele lor si pot cere eliberarea candidaturii pentru posturile vacante din comunitatea ,pot deasemeni trece de la o comunitatea la alta in functie de misiuni sau posturi propuse.Se intampla frecvent ca salariatii sa migreze din sectorul privat in cel public si invers.Aceasta mobilitate este incurajata si facilitata de lipsa unei distinctii juridice intre angajatul din sectorul public si angajatul traditional.In comparatie cu Franta serviciile statului sunt reduse la minim,si reprezinta doar 17% din salariatii din public.Administartia publica este de departe nivelul administrativ care angajeaza cei mai multi salariati :53% din agentii publici reprezinta cealalta parte a administratiei locale. n cele din urm, n cazul n care companiile private detin aproape o treime din angajatii britanici din sectorul privat, aceast facilitate este explicat prin integrarea n aceast categorie de statistic, a angajailor din cadrul serviciului national de sanatate ale cror dimensiuni reprezint peste 70% din aceast categorie. Aspecte generale privind reglementarea funciei publice n Franta si Anglia

Frana
8

1.Sistemul administrativ francez Franta poseda o puternica traditie administrativa nca din perioada napoleoniana. Pot fi mentionate cinci trasaturi principale ale sistemului care existau la sfrsitul anilor 1970: 1) o traditie a directionarii economiei si statului de catre stat (dirigisme). 2) centralizarea aparatului de stat pe doua serii de grands corps. Prima serie este administrativa si cuprinde Inspectoratul Financiar, Consiliul de Stat- o curte suprema administrativa si Curtea de Conturi (biroul national de audit). Acest grup si recruteaza membrii (Enarques) Din prestigioasa Ecole Nationale d Administration (ENA). A doua serie este tehnica si recruteaza din Ecole Polytechnique prin intermediul mai multor Grandes Ecoles. Membrii grands corps au cariere extrem de mobile si au adeseori pozitii executive de vrf n sectorul privat sau n politica. 3) O prezenta centrala puternica din partea statului la nivel subnational prin persoana unui preft (prefect) n fiecare departament sau regiune. Prefectul coordoneaza serviciile guvernamentale centrale si pna n 1982, a avut autoritate de supraveghere (tutelle) asupra multor decizii luate de autoritati locale. 4) mpartirea serviciului civil ntr-un numar mare de corps, fiecare avnd propriile cerinte educationale si propria ierarhie de pozitii, definita de o lege generala a serviciului civil. . 2 .Functia publica n Franta n sectorul public, forta de munca reprezinta aproximativ un sfert din forta de munca ocupata totala. Numarul de angajati publici n anul 1998 era de 5.252.000. din acestia, un procent de 42,7% se ntlnea n cadrul administratiei centrale, 29,1% n cadrul entitatilor publice autonome, iar 28,1% n administratia locala. In Franta o administratie centrala efectiva a fost introdusa la inceputul secolului al XVII-lea de catre cardinalii Richelieu si Mazarin. Acestia au introdus o serie de reprezentanti permanenti numiti intendenti si care pe masura cresterii prerogativelor cu care au fost inzestrati au devenit adevarati administratori. Sistemul francez al funciei publice se caracterizeaz prin ntinderea sa, cci nglobeaz att ageni ai statului i ai colectivitilor teritoriale, ct i pe cei care lucreaz n spitale. Sistemul se distinge prin existena a dou principii fundamentale: cel al carierei i cel al separrii gradului de ocupaie. Acest mecanism interzice funcionarului s revendice numai ocuparea unei anumite funcii i, totodat, desfiinarea postului nu antreneaz concedierea sa, administraia fiind obligat s-l redistribuie ntr-o alt funcie, corespunztor cu competena sa atestat de gradul pe care l are. Atribuiile eseniale de management a funciei publice revin Direciei generale a administraiei i funciei publice (DGAFP) i diferitelor ministere. Rolul DGAFP este acela de a pregti textele privind statutul general al funcionarilor statului, de a elabora politica general de personal i de ncadrare i de a impulsiona aciunile de modernizare a administraiei i ale metodelor ei de management. Totodat, DGAFP tuteleaz coala naional de administraie i instituiile regionale de administraie. n domeniul financiar, DGAFP particip la definirea politicii salariale n legtur direct cu Direcia de buget din Ministerul economiei i finanelor, creia i revine rolul esenial. Angajarea funcionarilor se face prin concurs. Toate aceste concursuri sunt duble i anume, un concurs extern, pentru absolvenii cu diplome corespunztoare i altul intern, pentru funcionarii care au o anumit vechime. Exist i excepii, n special pentru anumite funcii de conducere, procedurile utilizate fiind n acest caz examenul profesional sau promovarea pe baza tabelului de avansri sau a listei de aptitudini. 9

Deoarece angajarea se face pentru durata vieii active, se are n vedere, n primul rnd, o formare profesional iniial, n numeroase coli i instituii, n care elevii au calitatea de funcionari stagiari; acetia sunt retribuii i li se asigur ocuparea unui post la absolvire. n ultimii ani, se pune accent pe formarea profesional continu. Formarea profesional este reglementat printr-un decret din 14 iunie 1985, care face distincie ntre formarea profesional intern, referitoare la adaptarea la funcie, i pregtirea pentru examene i concursuri destinate avansrii ntr-o categorie superioar, schimbrii profesiei sau carierei. O concepie de baz a statutului, care reprezint i un element de originalitate, este distincia dintre grad i ocupaie. Ocupaia se refer la serviciu, iar gradul este referitor la funcionarul cruia i este atribuit personal, prin titularizare i nu prin ocuparea funciei. Gradul reprezint elementul important al statutului, deoarece confer celui care l posed o serie de drepturi: titularizare, avansare, salarizare, pensie pentru limit de vrst. Fiind angajai pentru durata vieii active, funcionarii au dreptul de a face carier, de a obine funcii din ce n ce mai importante, cu salarii tot mai mari. Fiecare corp este mprit n grade i fiecare grad n trepte, corespunztor unui anumit salariu. Avansarea n grad const n a oferi unui funcionar o funcie superioar ierarhic celei pe care o ocup i se face corespunztor meritelor celui interesat (lundu-se n considerare notarea acestuia), iar avansarea n trepte se refer la salarizare i se face n funcie de vechime i competen. Funcionarii au dreptul de a se nscrie ntr-un partid, de a participa la competiii electorale i s fie alei, sub rezerva unor anumite incompatibiliti. Odat alei, ei rmn funcionari i pot reveni n administraie la ncetarea mandatului. Acetia dispun de toate libertile individuale (dar libertatea de exprimare trebuie exercitat cu moderaie i este limitat de secretul profesional) i colective (reuniune, asociere, drept la sindicat i la grev). Pentru anumite categorii, dreptul la grev este reglementat i chiar interzis (personalul penitenciarelor, al poliiei, militarii, personalul de transmisiuni din Ministerul de Interne, magistraii). Prin intermediul delegailor lor, funcionarii pot face parte din organisme consultative, participnd la elaborarea reglementrilor statutare i la funcionarea serviciilor publice. Exist comisii administrative paritare, care sunt competente n probleme de titularizare, de stabilire a listei de aptitudini, de avansare n grad i treapt, de detaare, n probleme disciplinare, precum i n rezolvarea altor probleme semnalate de cei interesai. De asemenea, exist i comitete tehnice paritare, care trebuie consultate n mod obligatoriu n probleme generale de organizare a administraiei, a instituiilor sau serviciilor, precum i cu privire la condiiile generale de funcionare ale acestora, la programele de modernizare a metodelor i tehnicilor, la reglementrile statutare etc. Funcionarii beneficiaz de o protecie organizat de colectivitatea public de care depind, conform reglementrilor Codului penal i al unor legi speciale. Colectivitatea public este obligat s protejeze funcionarii mpotriva ameninrilor, violenelor, injuriilor, defimrilor sau ultrajelor ale cror victime ar putea fi n legtur cu funcia lor i, dac este cazul, s repare prejudiciul cauzat. Funcionarii au dreptul la: o concedii anuale; o concedii medicale; o concedii de maternitate; o concedii de formare profesional; o concedii pentru formare sindical. Funcionarii trebuie s-i consacre ntreaga lor activitate profesional pentru ndeplinirea sarcinilor care le sunt ncredinate. Ei nu pot exercita o activitate lucrativ privat , indiferent de natura acesteia. 10

Totodat, funcionarii sunt obligai s respecte secretul profesional, n cadrul reglementrilor stabilite de Codul penal. Ei trebuie s dea dovad de discreie profesional n ce privete toate faptele, informaiile sau documentele de care au cunotin n exercitarea funciilor lor. Orice funcionar, indiferent care ar fi poziia sa n ierarhie, rspunde de executarea sarcinilor care i-au fost ncredinate. El trebuie s se conformeze instruciunilor efului su ierarhic, exceptnd cazul n care ordinul dat este ilegal i de natur s compromit grav interesul public. Orice greeal comis de un funcionar n exercitarea funciilor sale l expune unei sanciuni disciplinare. n caz de greeal grav comis de ctre un funcionar, indiferent dac este vorba de nendeplinirea obligaiilor sale profesionale sau de o infraciune de drept comun, autorul acestei greeli poate fi suspendat din funcie de ctre autoritatea cu puteri disciplinare, care sesizeaz consiliul de disciplin. Situaia acestui funcionar trebuie reglementat n termen de patru luni. Dac la expirarea acestui termen, autoritatea cu puteri disciplinare nu a luat nici o decizie, cel interesat i poate relua funcia, cu excepia cazului n care constituie obiect de urmrire penal. Din anul 1986, n Frana a nceput o politic de modernizare a serviciilor publice. Principalele obiective vizeaz descentralizarea activitilor statului, prin reducerea administraiei centrale, mijloacele i competenele acesteia fiind transferate serviciilor aflate sub autoritatea prefectului. Aceast aciune va permite o mai bun plasare a ceteanului n centrul logicii aciunii publice, favoriznd informarea acestuia i rezolvarea doleanelor sale la un nivel care i este mai apropiat. Structura de nvmnt Aproximativ 13 de milioane de elevi merg la coal, n Frana.. Acest sistem este unul unificator, a cror structur prezent generala (coli primare, colegii, licee) a fost pus n aplicare treptat, pe parcursul anilor 1960 i 1970, care se termin n mai multe compartimente, fostul sistem se bazat pe o separare clar ntre primar i gimnazial. ncepnd cu anii 1970, Frana a avut, de asemenea, un record remarcabil cu privire la dezvoltarea educaiei precolare; toate persoanele cu varste cuprinse intre 3 - 5 ani pot merge la clasele de gradinita.ncepnd cu 1967, frecventarea colii a fost obligatorie pentru cei de la 6 la 16 ani. Frana are 60000 de coli primare de catering pentru pregatirea elevilor n timpul primilor cinci ani de educaie formal: primii trei ani (CP curs preparatoriu - i CEl/CE2 curs elementar 1 i 2) s ofere o pregtire n competenele de baz. A doua etap - CM1/CM2 (curs mijlociu 1 i 2) are n vedere copii pn la sfritul colii primare. Din 1975 nu a existat un singur Colegiului pentru toi elevii, indiferent de nivelul lor de realizare. Deciziile referitoare la elevi (repetarea de ani, se deplaseaz pn la o clas mai mare, schimbarea curs) sunt luate printr-o procedur care implic un dialog ntre coal (profesori, personal administrativ i auxiliar), precum i familiile i elevi. Dei profesorii dau opiniile lor n ceea ce este cunoscut ca fiind un "consiliu de clas" - format din reprezentanii printre elevi, profesori si parinti - parintii pot face recurs mpotriva unei decizii i a cererii (n funcie de nivelul de elev) ca elevul va promova, mai degrab dect sa repete anul. n fiecare coal, exist i consilieri de specialitate, pentru a ajuta elevii, prinii i profesorii sa rezolve orice problema pe care o poate ntlni. Marea majoritate a elevilor care frecventeaza scoli sunt supravegheat de Ministerul Educatiei Nationale. Cu toate acestea, n jur de 100.000 (care sufer de diverse dizabiliti) merg la scoli special care pot rula sub egida Ministerului Sntii, i trimit 200000 la licee agricole (cursuri tehnice i profesionale). 11

Alturi de coal obinuita in sistemului de nvmnt, exist, de asemenea, specialisti sau clase de adaptare,care sunt adesea integrate n colile primare i secundare. Astfel de programe includ CLIS - clase care acioneaz ca puni de legtur pentru a aduce copiii napoi n centrul sistemului, precum i SEGPA - adaptat in general nvmntului profesional i seciuni concepute special pentru copii i adolesceni care au dificulti la coal din cauze psihologic, emoional sau de probleme de comportament.colila aflate sub egida Ministerului Educaiei Naionale pot fi publice sau private. Sectorul privat educ aproximativ 15% din coala primar i de 20% din elevi de liceu, procente, care au rmas stabile n ultimii zece ani. Cea mai mare parte a colilor private sunt catolice,acestea au contracte cu statul (care, printre altele, pltete salariile lor personal). Sisteme de scolarizare in Franta

Sistemul de nvmnt francez este extrem de centralizat, organizat, i ramified. Aceasta este mprit n trei etape:

nvmnt primar (Enseignement primaire); secundar superior (Enseignement secondaire); nvmntul superior (Enseignement suprieur).

12

n teritoriu Metropolitan, anul colar se extinde de la nceputul lui septembrie si se extindepana in iulie. Cei mai muli studeni au terminat anul de Ziua Bastiliei, 14 iulie. Scoala calendaristic este standardizat n ntreaga ar, i este singurul domeniu de la minister. Pentru anul scolar 2005-2006, n prima zi de cursuri n ntreaga ar a fost la 2 septembrie 2005. Si s-a ncheiat la 4 iulie 2006. Majore pauze de vacan sunt dup cum urmeaz:

Tuturor Sfinilor (la Toussaint), o or i jumtate n jurul sptmni la sfritul lunii octombrie i nceputul lunii noiembrie; Crciun (Nol), n jur de dou sptmni n ziua de Crciun i de Anul Nou; iarna (apicultor), dou sptmni, ncepnd din mijlocul lunii februarie; primavara (printemps) sau de Paste (Pques), dou sptmni, ncepnd din mijlocul lunii aprilie; vara (t), cu dou luni mai devreme, incepand din luna iulie.

Invmntul primar Scolarizarea n Frana este obligatorie de la vrsta de 6 ani, primul an de coal primar.Muli prini ncep trimiterea copiilor lor mai devreme, dei, n jurul vrstei 3 ani la clase (maternelle),acestea sunt, de obicei, afiliate la un examen de coal primar. Unii chiar ncepe mai devreme, la vrsta de 2, n pre-maternelle clase, care sunt n esen gradinite. n ultimul an de maternelle, Grande seciune este un pas important n procesul educaional, deoarece este anul n care elevii sunt introdusi la cursuri de lectur. Dup gradinita, copiii trec la coala primar. Este, primul an (COURS prparatoire), in care vor nva s scrie i s i dezvolte abilitile de lectur. Mult asemntoare cu alte sisteme de nvmnt franceze,elevii de coal primar de obicei, au un singur profesor (sau poate chiar doi), care pred un sistem complet de nvmnt, cum ar fi limba francez, matematic, tiin umane. n martie 2004,s-a adoptata o hotrre, guvernul francez a interzis toate " simbolurile religioase" din coli i alte instituii publice, cu intenia de a favoriza un sentiment de toleran ntre grupurile etnice. nvmntul secundar nvmntul secundar francez este mprit n dou coli:

Colegiului pentru primii patru ani liceul pentru urmtorii trei ani.

Realizarea de studii secundare duce la bacalaureat. Bacalaureat Bacalaureatul (cunoscut i sub numele de bac) de la sfrit de liceul acorda diplome pentru elevi,acestea au scopul de a-i introduce in universitate. Aceasta este, n general, adoptate la 18 ani n cazul n care elevul nu a repetat o clas n timpul liceului.

13

Cei mai muli studeni stau pentru Bacalaureatul General care este mprit n trei fluxuri de studiu, numite serie. Seria stiintifica (S) este preocupat de stiinte naturale, fizica sau matematica, n seria Economica i sociala (ES) cu tiinele sociale, precum i seria litere (L) se concentreaz asupra limb franceze, limbi strine i de filozofie. Cu toate acestea, aceste serii nu sunt exact specializri i fiecare posesor al diplomei de bacalaureat are dreptul de a se integra in orice universitate public n zona de captare, dac acest lucru se aplic la obiectul pe care doresc s se aplice. Studenii care au urmat seria L nu au suficiente cunotine tiinifice din nvmntul secundar pentru a reui n domeniul tiinei cursuri universitare, prin urmare, anumite combinaii de bacalaureat i cursurile universitare sunt foarte rare. Exist, de asemenea,Bacalaureatul technologic i bacalaureatul profesional. nvmntul Superior Invmnt superior n Frana este mprit n Grandes coles i universiti.Grandes coles sunt considerate cele mai prestigioase universiti i procedurile de selecie sunt extrem de competitive. Printre Grandes coles, coala Politehnica este considerat printre cele mai prestigioase Scoli de Inginerie, ntruct Hautes tudes Commerciales (HEC Paris) este considerat o scoala de afaceri, printre cele mai prestigioase coli. O trstur izbitoare din nvmntul superior, n comparaie cu alte ri, este de dimensiuni mici i multiplicitate de uniti, fiecare specializat ntr-un mai mult sau mai puin spectru larg de domenii. Un mijloc de dimensionare in orasele franceza, cum ar fi Grenoble sau Nancy, pot avea 2 sau 3 universiti (concentrat pe tiin sau studii sociologice), i, de asemenea, un numr de inginerie specializat i de alte instituii de nvmnt superior.n scolile de inginerie , cum ar fi coala Politehnica, o mare parte din personalul didactic este de cele mai multe ori, format din non-permanent profesori; inlocuiti, de profesori angajati partial,pentru a preda numai intr-un anumit modul. Acest part-time este deschis, n general, pentru a angaja profesori din vecinatate, universiti, institute de cercetare, sau industrii. O alt caracteristic originala sistemului de invatamant superior in limba franceza este c o mare parte din cercetarea stiintifica nu se face de ctre universiti, doar de ctre instituii de cercetare, cum ar fi CNRS sau INSERM.. Recrutarea profesorilor Decenii n urm, profesorii primari au fost educai n Scoli Normale secundare i profesori au fost recrutai prin examinare. Situaia a fost diversificate prin introducerea n 1950 a CAPES examen secundar pentru profesori i n anii 1990, de ctre instituia de "Instituts Universitatea de Formare des Matres" (IUFM). Universitatea de profesori sunt recrutai de ctre comisii speciale, i sunt mprite ntre:

"profesori-cercettori" (enseignants-chercheurs), cu cel puin un doctorat: le preda cursuri i desfura activiti de cercetare n domeniul lor de expertiz, cu un titlu de proprietate. Ei sunt fie Seniori lectori(Matre)de conferinte, sau Professeurs (Profesori). Doar un profesor poate fi director de studii pentru un doctorand. Net pltii: de la 2300 la 8800 de euro (plus taxe). Profesorii de liceu, care au fost permanent "detaati" de la poziia lor iniiale din coal pentru a preda la o universitate. Ei nu sunt obligati s efectueze nici o cercetare.Ei sunt denumiti PRAG (professeurs agrgs) i PRCE (professeurs certific). Net pltii: de la 1600 la 3900 de euro. 14

CPGE profesorilor sunt, de obicei, "agrgs" sau "chaire sup", detaati de ctre Inspecia Generala, n funcie de calificrile lor i competitivitatea lor la nivelul examenului, dar nu numai. Serviciul lor saptamanal este de aproximativ 9 ore pe sptmn, 25 sau 33 sptmni pe an. Net pltii: de la 2000 la 7500 de euro (plus de ore) Serviciul ospitalier in Franta

Modelul francez se bazeaz pe dou principii: asigurri i asisten.Serviciile publice sociale sunt furnizate printr-o structura complexa de stat, disponibila cu un numr mare de servicii descentralizate de la autoritile locale, autoritile departamentale, precum i sociale i institutiile socio-medicale.Sectorul public rmne un furnizor important de venituri i de servicii sociale. Operaia de asisten i de asigurare a dus la probleme cu un dublu sistem n cazul n care responsabilitile sunt mprite ntre guvern, autoritile locale i regionale.Un numr tot mai mare de servicii, acum sunt delegate de ctre guvern pentru sectorul privat i non-profit, asociatii.Guvernul francez este responsabil pentru aprobarea i reglementarea acestor organizaii.

Marea Britanie
Sistemul englez este complex, fiind axat pe funcia public de ocupaie. Noiunea de ocupaie se regsete n divizarea n grupe profesionale, avnd fiecare scara ei de remunerare, n sindicate ai cror membri se consider ca membri ai profesiilor aparinnd totodat sectorului public i sectorului privat -, precum i n principiul revocrii la discreia slujitorilor Coroanei. Funcia public nu este reglementat prin legi, ci prin cutum (tradiie). Statutul personalului guvernului naional (civil service) este absolut diferit de cel al personalului autoritilor locale (local government officers) i al organismelor publice. Civil servants reprezint slujitorii Coroanei, alii dect titularii posturilor politice sau judiciare, utilizai n scop civil i remunerai complet i direct din fonduri votate de Parlament. Este, deci, vorba despre personalul guvernului naional, care lucreaz n marea sa majoritate n cadrul ministerelor. Pe lng alte reglementri formale, exist un cod al salariilor i al condiiilor de serviciu, precum i instruciuni referitoare la relaiile ntre funcionari i minitri. Principiul responsabilitii ministeriale determin raportul ntre funcionar i activitatea sa i ntre acesta i ministerul i ministrul su. Fiecare ministru rspunde personal n faa Parlamentului pentru conducerea i activitile departamentului su i pentru personalul acestuia. Obligaia primordial a unui funcionar este de a-i sluji ministrul. Principiile tradiionale ale civil service sunt autonomia, neutralitatea, anonimatul i confidenialitatea avizului. Funcionarii ajut ministrul n pregtirea discursurilor pe care le rostete n Parlament i n cadrul activitilor guvernamentale, dar nu se ocup de nici una din activitile sale politice. Atribuiile eseniale de management a funciei publice revin Biroului pentru serviciul public i tiin (Office of Public Service and Science OPSS) i Trezoreriei. OPSS este un organ de lucru al Primului ministru, care se ocup cu reglementarea problemelor din acest domeniu, precum i cu angajarea i avansarea funcionarilor. Trezoreria se ocup de remunerri i de pensii, precum i de relaiile profesionale. 15

Angajarea se face la gradul de clerical assistant (cu diplom obinut la 16 ani), de executive officer (cu bacalaureat, la 18 ani) i de administration trainee (diplom universitar). n cadrul concursurilor organizate pentru nivelele superioare, notarea candidailor se face urmrind 11 criterii: capacitatea de analiz, imaginaia constructiv, rigoarea, exprimarea scris, exprimarea oral, aptitudini privind relaiile interumane, capacitatea de a influena i de a convinge, dinamismul, hotrrea, stabilitatea emotiv, maturitate. Nu exist o formare profesional prealabil intrrii n funcie, ci o formare continu. De exemplu, administratorii stagiari (administration trainee) trebuie s urmeze 16 sptmni de curs nainte de a fi promovai n gradul 7. Obiectivul este ca toate cadrele superioare s beneficieze de cinci zile de pregtire pe an. Nu exist separaie ntre grad i funcie. Trecerea de la un grad la altul se face fie prin concurs intern, fie prin promovare i poate fi foarte rapid. Numai pentru anumite promovri este necesar condiia de vechime n munc. Modelul Westminster este fondat pe loialitate, competen, anonimat i pierderea anumitor drepturi politice n schimbul unei funcii stabile, a unei anumite remuneraii i a unei pensii. Dreptul la grev este interzis numai pentru unele servicii, cum ar fi poliia. Consecinele principiului neutralitii sunt severe n ceea ce privete activitatea politic. Potrivit Codului privind civil service (1984), nici un funcionar nu poate recurge la justiie pentru a soluiona probleme ce in de aplicarea reglementrilor privind activitile politice. Aceste reglementri difer n funcie de categoria din care fac parte funcionarii. Prima este alctuit din cadre superioare nsrcinate cu elaborarea i aplicarea politicii i din funcionarii subalterni care furnizeaz direct informaii minitrilor sau sunt n contact cu publicul. Acestora le este interzis s participe la activiti politice naionale, dar pot obine autorizaia de a participa la activiti politice locale, cu moderaie i discreie. Cea de-a doua categorie, alctuit din angajaii de birou, poate participa, dup obinerea unei permisii n acest sens, la activiti politice naionale i locale, cu discreie i moderaie. Ultima categorie, alctuit din personalul muncitor i din toi cei care nu lucreaz ntr-un birou (non-office staff) i aparinnd unor ranguri inferioare, poate avea o angajare politic n afara serviciului. Orice informaie dat de funcionari trebuie s fie autorizat. Funcionarii nu au dreptul s informeze opoziia cu privire la problemele guvernului. Civil servants care i reprezint ministrul n faa unei comisii parlamentare pot furniza numai informaii pentru care au fost autorizai de acesta. Funcionarii pot aparine unui partid, dar acest drept trebuie exercitat cu discreie. O anchet asupra numrului de funcionari britanici angajai n politic a demonstrat c acetia nu sunt interesai deloc de aciunea politic. Chiar dac presiunea omajului i-a atenuat efectele, funcia public a fost marcat de politica liberal dus ncepnd din anul 1979. Ea este deschis cadrelor din sectorul privat i aceast tendin se accentueaz. Totodat, funcia public a nregistrat o modificare a profilului nalilor funcionari, un debut de feminizare i o scdere a nivelului candidailor. Functia publica engleza in reforma constanta Intensitatea schimbarilor inregistrata de functia publica de douzeci i cinci ani a fost ca metafora a rupturii spontane ridicate de comentatori pentru a defini evolutia sa.Cu toate acestea,aceasta transformare a ramas supusa controversei si poate fi ajustata prin ncercarea de a atenua efectele negative induse de politicile liberale de gestionare a serviciului public din Regatul Unit.Doctrina guvernamentala cu privire la schimbarile produce in sistemul civil combina orientarile de conducere,elemente ideologice 16

imprumutate de tezele liberarilor si nele lectii de o experienta poltica empirica;acestea snt doctinele cares tau la baza argumentarii manageriale(Kerauden,1993,130). Din anul 1980,pentru a face managementul administraiei publice locale mai economic, eficient i eficace,guvernul Thatcher a introdus mai multe modalitati de furnizare de produse si servicii de control asupra modalitatii concurentiale si controale de gestiune a sectorului privat. Multe servicii au fost n mare msur responsabile de acordarea de o mai mare autonomie de management la care a fost altoit o obligaie de rezultat. De asemeni,punerea in aplicare a concurenei n serviciile publice cu entitile private a avut ca efect spargerea monopolului de afaceri detinute de administraiile publice.In 1988,guvernul britanic a legiferat pentru a impune astfel de conditii de concurenta,orietntate spre cercetarea de performanta.In plus,au fost instituite in unele administratii locale sondaje ale populatiei pentru a evalua nivelul de beneficiile dorite.In plus introducerea Cartele de Cetateni cu norme de performanta a dus la o trasformare a serviciilor din publice in organizatii de servicii directe. Toate aceste reforme structurale pentru a avut ca efect o greutate puternic apasatoare asupra nivelurilor angajatilor n functiile publice engleze si nu oferi cetenilor o mbuntire a condiiilor de trai. Abordarea organizarii functiei publice engleza implica o prealabila redefinire terminologica.Pare riscant sa se mobilizeze aceleasi categorii de definitie a functionarului public altele decat cele utilizate de catre celelalte doua tari cuprinse in prezentarea noastra.Vorbind de functia publica civila,teritoriala sau ospitaliera,recurgerea sau modalitatile de utilizare precum si organizare a agentilor publici englezi,constituind comanda rapida care nu poate decat imperfect sa reflecte valoarea reala a functionarii institutionale engleze. In Anglia,notiunea de serviciu public este utilizata ca termen general a ansamblului de activitati publice.Este preferabil deasemeni sa semnifice si administratie de stat sub numele de Serviciu Civil.Paralel,vorbind de functia publica este insuficient pentru realitatea in masura in care institutiile locale benficiaza de prerogative si de competente foarte vaste,greu comparabile cu celelate doua tari.Gestionarea serviciilor de politie si lupta impotriva incediilor sau cghiar sistemul de invatamant este defalcat la nivel ocal si sunt exemplele cele mai marcante ale particulaismului britanic.In cele din urma,evocarea statutului de angajat public nu poate fi formalizata in categoria functionarilor.Acesta din urma este,un efect,caraceristic unei clase de angajati publici.Noi ,prin urmare,vorbim de Functionari civili ai serviciilor civile si de agenti publici ,sau de functionari publici,pentru a evoca personalul angajat in activitati publice in comunitati. Angajatii din functiile publice. n cazul n care in Anglia nu exist "functie publica" una i indivizibil, din cauza separatiei clar administrative ntre entitile nationale i subnaional, nu exist nici un standard statutar de uz general pentru toi funcionarii publici. Fiecare angajator are libertatea de a adopta o politic de management a forei de munc i s se bazeze pe statutul de ocupare a forei de munc diferite. Cu toate acestea, este posibil identificarea a trei forme de angajati reprezentative situatiei profesionale a agentilor publici englezi. Retrospectiva organizatiilor si a principiilor fondatoare a administratiei publice in Marea Britanie. Anglia nu poseda ministere specifice functiei publice ,Primul ministru fiind de asemeni ministrul Serviciilor Civile.Dupa 1999,departamentul inaltilor functionari publici este integrat in Cabinet office.Gestionarea inaltilor functionari publici britanici releva cele doua directii si 17

anume,acela de Serviciul Public Al Populatiei si cel de Gestionare a Serviciului Civil.Cu toate acestea,activitatile serviciilor publice se efectueaza de catre angajati ai guvernului aflati in serviciu public.Marea Britanie ,adopta criteriul originii de compensare a renumeratiei pentru a defini angajatul public.Statisticile nationale arata recunoasterea a peste cinci milioane de agenti publici divizati in trei categorii majore in functie de natura angajatorului:administratia locala,societatea dreptului public si serviciiile civile. Diferite tipuri de institutii scolare in Anglia Institutiile publice sub controlul lui LEA : School Standards si Framework, adoptata in 1998, creaaza sase noi categorii de institutii : -Community Schools (scoli pentru comunitate) LEA angajeaza personalul scolii si detine localele si pamanturile. -Foundation Schools (scoli fondatoare) personalul este angajat direct de consiliul institutiei. Localele si terenurile sunt proprietatile consiliului sau a unei asociatii caritative. -Voluntary aided Schools un organism cu vocatie caritativa poseda localele si personalul este renumerat de consiliul institutiei. Institutiei subventionate. -Voluntary controledd Schools institutii conventionale. -Grant-mainteinent Schools institutii publice finantate de Ministerul Educatiei. Acele institutii pot, in chestiune unei sedinte a parintilor elevilor, sa se elibereze cu tutela LEA. -City Technology College (CTC) Licee tehnice girate de stat ; autonome vis-a-vis de LEA. CTC sunt un exemplu de cooperare- parteneriat intre sectoarele publice si private. Grupuri mari comerciale (sponsori ca Shell, BP, SAINSBURY) investitie in CTC si numesc membrele consiliului. Investitiile din sector spun : independent se definesc ca niste investitii, propunand un serviciu de educatie complet la cel putin cinci elevi la varsta scolarizarii si care sunt sub controlul LEA. Sectorul independent regrupeaza Grants Schools CTC cat si o parte dinre institutiile de educatie specializata. Pe 1 ianuarie 2001,58761 profesori(educatori) lucreaza in sectorul independent,fie si de 13% dintre populatia profesorala. Cadrul de angajare a sistemului educativ englez. Cadrul de angajare a sistemului educativ englez nu difera deloc de celellate institutii publice.Majoritatea invatatorilor este recrutata pe CDI de Consiliul de Administratie a institutiilor, ele mutand legal angajatii LEA.Statuturlie de angajare educativa sunt comparabile cu cele a celorlalti agenti de colectivitati teritoriale,cu grile de salarii eventual negociabile.In majoritatea cazurilor,salariatii sunt recrutati la un nivel de renumeratie unde posibilitatea lor de negociere este foarte bine incradata. Efectivul de invatatori englezi se compune dintr-un voluminos nucleu de salariatii stabili si dintr-o periferie care se imparte in 2 componente. QTS este teoretic indispensabi pentru a preda in institutiile clasei I si a-II-a.Pentru a obtine aceasta calificare,viitorul educator tebuie sa urmeze o formare profesionala,organizata,majoritar pe principiul alternantei. Ca in alte tari,feminizarea profesiei de educator este de subliniat invatatorii reprezinta 65% din personalul calificat si aprximativ 70 % invatatori. Efectivul de invatatori a cunosccut o puternica scadere in perioada 1980 -1993.Dupa aceasta data s-a inversat usor una din prioritatile candidatului Blair fiind educatia,accesul 18

sau la afacerile statului s-a tradus printr-o crestere a presonalului din invatamant si mai ales celor nedidactice. Structura functiei publice spitaliceasca. Aceasta regrupeaza persoanele angajate intr-o intreprindere sanitara publica si sociala,printre care intreprinderi ospitaliere publice,case de pensii oublice,intereprinderi cu caracter public relevand servicii departamentale de ajutor social a copilariei,intreprinderi publice pentru minori sau adulti cu dizabilitati sau inadaptati si centre de gazduire se de readaptare sociala publica sau cu caracter public.Ca in majoritatea tarilor europene,functia publica ospitaliera este mostenitoarea intreprinderilor cu caracter religios,laicizarea intreprinderilor de sanatate nedevenind valabile decat incepand din secolul XX.Inainte de aceasta data,gestiunea acelui personal releva esentialul administratiei. Legea din septembrie 1941,va reprezenta o prima tentativa facuta de institutionalizare a unui statut a functiei publice ospitaliere care prevede amogenizarea situatiilor de angajare si cariera tocmai pentru a o elabora pe plan local. Trebuie asteptata legea din octombrie 1946 apoi ordonanta din 4 februarie 1959 pentru ca functia publica ospitaliera sa fie dotata cu primul ei statut. La inceputul anilor 1980,fiecare corp de functionari era supus la reguli diferite.Legea cadru de forme din marie 1982 va permite unificarea normelor de angajare si a mobilitatii personalului intre functii publice.Spitalele publice devin astfel intrepinderi publice administrative(pana la 31 iulie 1991 unde ajung intreprinderi publice de sanatate) atasate comunelor sau departamentelor . Statutul functiei publice ospitaliere nu se aplica doctorilor,biologistilor si farmacistilor din intreprinderile ospitaliere. Sistemul Juridic: Franta vs Anglia Marea Britanie este un drept comun rii n sistemul de justiie.Prin contrast, Frana este un drept civil arii n cazul n care sistemul juridic se bazeaz n ntregime pe un corp de legi scrise. Un sistem de justiie administrativ a fost stabilit de ctre Napoleon I n Codul lui Napoleon, care mai trziu a fost adoptat, de asemenea, de ctre alte ri. n prezent exist 55 coduri (compilatiile de legi, decrete, i circulare) care reglementeaz toate ramurile de legislaia francez. Printre acestea sunt:Codul civil, Codul penal i Codului Fiscal. n Frana exist de fapt dou sistemelor judiciare: administrative i judiciare.Sistemul administrativ este responsabil pentru soluionarea proceselor ntre guvern i indivizi. Convine s fie aduse la Tribunalul de Prima Instan i recursurile pot fi fcute la Consiliului de Stat. Aceasta este una dintre cele mai prestigioase organisme din Frana. Unul dintre rolurile sale este de a recomanda guvernului cu privire la conformitatea cu legislaia propus de organismul de legislaia existent. Rularea paralel cu sistem administrativ este sistemul judiciar care este responsabil pentru construcii civile i penale. Instantele Penale includ Tribunaux Correctionels (Instanele de Corectare), a Tribunalului de Poliie (instanele de Poliie), precum i Cours d'Assises (Curs de audienta). Apelurile sunt prevzute la una dintre cele 28 Cours d'Appel (curi de apel).

19

Toate hotrrile judectoreti pot fi supuse inversarii Curtii Supreme de Apel. Toti judectorii in Franta cu cariere de profesioniti care trebuie s treac un examenconcurs.n tribunalele penale judectorul are un rol mai activ dect n cazul Marii Britanii i desfoar cea mai mare parte a interogatoriului de martori.Juriul tribunalului francez este alcatuit din sase judecatori si inca trei judecatori profesionisti. O majoritate de dou treimi din aceast "juriu" poate condamna. Juriul de colegii (aa cum este folosit n Marea Britanie) a fost desfiinat n 1941 n Frana. Mai mult ca niciodat, sistemul judiciar francez a fost n centrul vieii naionale n ultimii cinci ani, cu care se ncheie Guvernul politic traditional socialist de control a judectorilor, care a fost folosit n general pentru a contracara corupia investigatiilor politice. Rezultatul a fost uluitor. Noua dreapta a Guvernului Raffarin a introdus rapid o serie de noi msuri dure pentru a consolida diferite fore de poliie, i a eliminat noi tulburari publice de infraciuni, organizate n stil mafiot, violente, crime, pentru a preveni delicventa juvenil si prostituia.

Concluzie
Recrutarea Franta Practica concursului este des utilizata Anglia Pentru agenti locali recrutarea este 20

in Fanta.Concursurile difera in functie de categoriile angajatului.

Numirea

Numirea pe categorii depinde de presedintele republici sau de executivul local.

Formarea

Aceste actiuni de formare destinate ameliorarii calificarii de agenti sunt efectuate periodic,ele variazain functie de cele 3 functii publice Renumerarea Renumeratia se compune dintr-un tratament de baza,de prime si indemnizatii diverse,de renumeratii anexe si avantaje in natura. Mobilitatea Mobilitatea intre cele trei functii publice sau in interiorul fiecaruia se face prin mutatie,detasare sau prin disponibilitate si pozitii necalificate.

indentica cu sectorul privat iar candidatii raspund acestor anunturi din presa.In toate situatiile,colectivitatea este libera sa aleaga orice candidat. Numirea functionarului public se face dupa o perioada de proba de 12 luni,daca acesta da dovada de competenta si asscesiune in experienta formarii sale. Principala formare rezida din perioada probatorie anterioara numirii.Perioada in care aptitudinile agentilor sunt puse in exercitiu Nivelul de renumeratie este in functie de categorii si gradul fiecarui agent.

Pensionarea

Privitor la mobilitatea functionarilor publici,exista o distinctie intre categorii de aparenta.Astfel persoanele din categorii inferioare(industrie) nu beneficiaza de posibilitati de mobilitate.Agentii din ale categorii (ne-industriale) se doreste oferirea unui drept de a se detasa sau transfera in Regatul Unit sau in strainatate.Angajatii sunt,pe ei,liberi de a aplica pe angajarea in alte colective la aprecierea lor. Pensionarea se face la 55,60,65 Varsta de pensionare este in mod ani(cu un minim de 20 de ani de normal,60 de ani pentru mai mare munca).Demisia si revocarea sunt de majoritatate a functionarilor asemeni posibile. publici.Oricum este posibilitatea continuarii pana la o vechime de 20 de ani.Pentru angajatii din categoria C,continuarea activitatii este pana la 65 de ani in functie de calitatea serviciilor.

Bibliografie
21

Danielle Bossaert, Christoph Demmke, Koen Nomden, Robert Polet

Funcia public contemporan n Europa celor cincisprezece. Noi tendine i evoluii, Ed. Economic, Bucureti, 2002 Une administration au service d'un demi-milliard d'Europens. Les rformes de la politique du personael la Commision europenne, 2002 Statut des functionnaires de Communauts europenne

Guy Isaac Jean Maride Auby, Jean Bernard Auby Jean Luc Bodiguel Pierre Alain Greciano Pierre Alain Greciano Antonie Iorgovan Constana Clinoiu Verginia Vedina Viorel Marcu Ion Jinga, Andrei Popescu

Droit communautaire gnral. Armand Colin, Paris, 1996 Droit de la fonction publique. Fonction publique de l'Etat; Fonction publique teritoriale; Fonction publique hospitaliere, Dalloz, Paris, 1997 Les function publiques dans l' Europe des douze, LGDJ, Paris, 1994 Retraites: reforme set debats: France, Italie, Allemagne, Grande Bretagne, Documentation Franaise, Paris, 1999 L'age de la retraite dans la function publique nationale, Les documents de travail du Senat, Legislation compare, Paris, 2001 Tratat de drept administrativ, vol.1, Ed.All Beck, Bucureti, 2001 Teoria funciei publice comunitare, Ed.Lumina Lex, Bucureti, 1999 Drept instituional comunitar, Ed.Lumina Lex, Bucureti, 2002 Integrarea european:dicionar de termeni comunitari, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2000 Funcia public, Departamentul pentru informare parlamentar. Camera Deputailor. 1998 Funcia public de conducere, Departamentul pentru informare parlamentar. Camera Deputailor. 1999

22

Оценить