col.

(r) FLORIAN CAnZ

NOTA EDITURII Editura "OBIECTIV" - Craiova nu are nimic in comun cu efemeridele publicalii "Obiectiv de Gori", "Obiectiv mehedinlean",
"Obiectiv de Dambovi{a", "Abiectiv" de Bragov, "Obiectir/'de Tulcea elc. Ele nu reprezintd altceva dec6t furturi .de proprietate intelectuali, pentru care cei vinovali vorfi sanclionali de lege.

DIFUZORI "TEPARI''
o "CALYPSO" SRL Bucuregti (fam. Lupagcu) - str. Pascal Cristian 4-6, Sector 6 ; tel.01 1627 .24.80; 094.553.546-dna L ; 094.658.747 - dl' L. ; o "Ell Press"Zalilu (Cristian Stamate, telefoane devenite "fantomd"); c "Aldan Press'rGluj-Napoca (Bogdan Potra; 064/197 .532;431.617; 092.294.049; Str. Avram lancu 29); c "SUPI DIF Press"Timigoara (Marius Soporan, Mihai Pridie; str. Mircea cel Bdtrdn 5; 0561124.226;094.790.827); o "Palermo Prod-comserv"Tg. Mureg (Peter Klosz,, 065/250.665; 094.886.610; str. lalomitei nr. 8/30).
"

in atenlia cetorin drept gi a celor interesali...

Copyright:

Editura

Tel./Fax: 051/4 18.943, 09 4.7 08.95V O.P. 8, CP 812 - Craiova

Tiplrit la: PRINTEX

S.R.L. Craiova

-r.s.B.N. 973-99881-5-6

CUVANTUL EDITORTiLT]I
Col"(r) Florian Gdrz, fostul consilier al pregedintelui Ion Iliescu pi Emil
Constantinescu, gi qef al Secretariatuliri Consiliului Suprem de Apdrare a lIrii (CSAT), este, in continuare, in OBIECTIV. Probabil, clin toate'punctele de vedere I Publicd la Editura ,,OBIECTIV", este in ,,obiectivul" dumneavoastrd, al specialigtilor (foqti colegi ai Domniei Sale) romdni gi, mai mult ca sigur, qi al specialigtilor ,diplomqti" de pe la ambasadele din Bucuregti. Pentru ci un profesionist de talia gi cu experien{a celui (re)cunoscut ca Pdpd al informatiilor militare din Rominia trebure
studiat intotdeauna cu mare atenlie !... Atdt noi, ca editurd, cdt gi Dvs., ca cititori, ne putem bucura de un mare privilegiu. Datd fiind politica, indusd de afard, de eliminare a profesionaligtilor din arrnatA $i serviciile de informatii (adicd, a celor cu vechime, hdrqi{i in brangd qi care cunosc prea multe), dl. GArz are acurn mai mult timp pentru a scrie. De astd dat6, pentru Marele Public, pi nu pentru ,,savan{ii" din vdrful Piramidei Romdniei, care au considerat cd, la 66 ani, nu mai e ,,adaptaf' la ,,noile condilii" politiccl-miiitare gi prea cdrcotaq fafi de politica, post-revolufionard, de ploconire in fata Occidentirlui... A NATO, in special.

Nici-o problemd ! Acunl analizele gi predicJiile politico-militare ale d-lui Gdrz pot fi urmirite (pi bifate, dupi implinire!) de mai mulfi romini. Poate aga se vor convinge qi unii c[ ,,dqcd n-ai bdtrdni, lrebuie sd-li cumperi"/ Iar coi.(r) Florian
Gdrz este un ,,bdtrdn" in branqa sa. intel@gi care meritd si fie ascultat. in ce ne priveqte, dacd existd unii care nu sunt de acord cu opiniile d-lui G6rz 9i au putere(a), nici-o problem[. de ani buni suntem obignuigi si ne lovim de ostilitate, atunci cAnd intreprindem ceva in interesul tdrii... Dl. Gdrz este conyins c5, de multe secole, seiyiciile secrete au ,,scridt Istoria. $i, ne dovedegte acest lucru, volum de volum. in ce md privegte, sunt de acord, cu un singur amerrdament: majoltatea capilor serviciilor secrete sunl.. masoni ! Pe acest subiect, avem numeroase ,procnri" de idei dar, indiferent cle dedesubturi, dl GArz nu prea rateazfin materie de predicfii politico-rnilitare! De acee4 febuie citil cu mare aten!ie... Volumele dJui GArz, prin rigurozitatea informaliei qi capacitatea de sintetizare, intr-un ritrn alerl qi plScut, reprezitrth lucrlri de rel'erinftr, de bibliografie, pentru orice

iucrare de specialitate, pentru cei din Romdnia (,,boboci" ai qcolilor de profil sau profesionigti cu vechime) sau puncte de atraclie pehtru r,simplul cititorrn, interesat de culisele lstoriei sau vielii cotidiene. Cum pregdtirea Domniei Sale este una deosebit de vastd in domeniu, poate n-ar fi rdu sI ne dali Dvs. idei in privinfa temelor dorite a fi abordate. Vox populi, vox Dei!... Eugen DELCEA

cor.(r)

FLORIAN GARZ'

S-a ndscuf /a 1 aprilie 1635, in safu/ Borozel, 'comuna Borod, din judelul Bihor.
in urma Dictatutaide la Viena din194O, familia s-a refugiatiin Banat. A absolvit gapte clase in municipiul Regifa, remarcdndu-se ca un elev de excepfie. De I a vdrsta de 16,ani, s-a dedicat carierei militare,

urmilnd cursurile Liceului Militar,,Dimitrie Gantemir", pe care l-a absolvit in 1954, fdcdnd parte dintr-o ,,promofie de auf' care'l-a inclus gi pe marele poet, scriitor gi dnmaturg Marin

Sorescu. A absolvit $coala Militard de ofileri ,,Nicolae Bdlcescu" in 1957, Academia de inalte Studii Militare in 1972 gi Cursul Post-Academic de Strategi e in 1 986, to ate cu titl u I de gef de p romofie. Cariera milftart, de la gradulde locotenent pdnd la celde colonel, gi-a de rul at-ain cadru I D irec$iei de nformalii Militare. intre 1961 si 1975, a indeptinit misiuni pe linie de cercetare strategicd /a Londra, Beijing giAnkara. sir .fn momentele de tensiune maffid ale epocii rdzboialui rece, cum
I

au fost ciza rachetetor din Cuba din 1 962, ,,Rdzboiut de 6 zile" din i 967 Fi ,,Rdzboiul Yom Kipuf din 1973, debarcarea militard turceascd din Cipru

in 1974, conflictil

militar anglo-argentinian din Atlanticut

de

Sud din

ger6a de informafii, cit giin cea de analizi 9i prognozi, anticipdnd cu precizie evolu,tii acolo unde serviciistriine de informafiide mare prestigiu au e9uat. ' ii perioa&a $91-1997, a delinut funclia de consilier in Departa-

1982, precum gifenomenele de crizd din fosta lume comunistd, mai ales cele din Polonia de dupd 1981, s-a dovedit a fi un expert atit in cule-

mentul pentru Apirare, Siguranld Nafionali si Ordine Publici gi de gef al Secretariatului Consiliului Suprem de Apirare a ]nrii din cadrul Pregedinliei Rominiei. Este autor a numeroase studii de specialitate, printre care ,,Surprinderea?n rdzbaiul modern" gi ,,Bdtdlia aero-terestrd 200U', publicate ii anii '80 gi confirmate, in special de rdzboiul din Gctlful Persic din
1990-1 991.

Cdrlile sale,,J ugoslavia in fldcdri" (1 993);,,N.A.T O.- Globalizare sau disparilie" (1995), ,,Expansiunea spreesf a N.A.T.O." (1997) sunt modele de geopoliticd aplicatd, constituind mateial bibliografic in toate centrele de invdldmAnt superior, atdt militare, c6t ,sicivile. Cei care-l cunasc, din lard gi strdindtate, il apreciazd ca pe un anaiist politico'militar ce nu a fost nicicdnd surprins de evenimente.

PR"ETATA
Sub genericul 'lspianajal tutu| tn actiune", printr-o retrospectivf, istoricd, am dorit s5 supun atenliei publice o problemd de mare acuitate a epocii pe care o trbim gi anume aceea a rolului gi locului serviciilor de spionaj in viafa n4fiunilor. La inceputul secolului xxl, in serviciile de spionaj ale statelor lumii lucreaza peste un milion de Specialigti in materie, iar fondurile cheltuite de acestea depaqesc 100 miliarde dolari. Pentru ca lucrurile si apard intr-o lumind cdt mai uqor de inleles, m-am oprit asupra acelor naliuni care au avut cel mai mare impact asupra mersului istoriei, incepand cu secolul XVI gi pdnd in secolul XXI. Este vorba de Marea Britanie, Germania, Statele Unite ale Americii gi Federalia'Rusi. Incepdnd cu secolul XVI, englezii, o na{iune sdraci gi pulin numeroasi, lu6nd in piept mdrile gi oceanele lumii prin imbr[figarea unei strategii navale coerente, au

"cunoscut o ascensiune continuS. Aceastd ascensiune a awt un fundament extrem de solid intr-o politicl de industriali zare Siun come4 mondial agresiv. La inceputul secolului XIX, Angtia a devenit principala putere eponomicd, comercialS gi naval[ a lumii, lume pe care a dominat-o p6na in anii primului rdzboi mondial. Toatd aceastb creqtere ar fi fost de neconceput ldrd aportul serviciilor engleze de spionaj, care au jucat un rol imens'in toate momentele de cumpInf, ale istoriei Marii Britanii. tegirea, l" ;;;i 1947, a Marii Britanii din rdndul puterilor de prim rang s-a datorat, printrd altele, gi degradlrii serviciilor sale de spionaj gi securitate. Impactul civilizafiei britanice asupra planetei a fost imens qi se resimte din Australia pand pe coastele de vest ale S.U.A. gi Canadei. Am investigat, apoi, rolul servioiului de spionaj in aparifia gi cregterea celui mai tdn6r, mai dinamic Ai mai agresiv stat capitalist din lume, Cennania celui de-al doilea gi celui de-al treilea Reich, care a aruncat Europa gi lumea in cele do'u[ cumplite rdzboaie mondiale, cu trimiterile de rigoare qi la Romdnia; O deosebitd atenlie a fost acordatA gi unor probleme de interes pentru serviciile de informafii ale Rominie|. mai mult sub aspect frrnclional gi mai pufin istoric, cu unele sugestii de optimizare a activitSlii acestora in perioada actuald. Capitole speciale au fost consacrate, apoi, apariliei qi dezvolt[rii serviciilor de spionaj ale S.U.A. precum gi activitdlii acestora din cursul celei de-a doua jumitdli a secolului XX. Comunitatea serviciilor de informatii a S.U.A. cuprinde in jur de 44 de agenfii individuale de spionaj, coordonate intr-o co4ceplii unitar6, avdnd ca obiect de lucru intreaga planet[. Niciodati in istoria omenirii conceptul de "spionaj total" nu gi-a glsit o materializare mai mare gi mai convingf,toare ca cel practicat de S.U.A. in epoca Rdzboiului Rece. Structurile de spionaj ale S.U.A., in special Agen{ia Central6 de Informa}ii gi Agenlia Nalionald de Securitate, sunt de dimensiuni uriage, dispun6nd de o

bazi tehnologici inimaginabil5.

obiectivul fundamgntal al acestora de subminare a fostei "lurfri comu' niste" dup[ 45 ant de confruntdri a reuqit pe deplin. Aceastd uria96 industrie de
spionaj a equat ins6 lamentabil in alt plan 9i anume ac9l3 11 corybaterii.terorismului. ioviturile primite de S.U.A., la 11 septembrie 2001, la Washington 9i New York, semnific[ pierderea, intr-o priml etap5, de ctrtre s.u.A. a rfizboiului cu

terorismul internafional.

Pe acest front, ?n secqlul XXI se anun!5 un rlzboi cumplit 9i indelungat. Terorismul a devenit parte:a aga-numitei strategii a "ripostei asimetrice" adoptat6 de statele Lumii a Treia, in fala arsendlului american de arnte ultrasofisticate, cum qi suna avioanele "invizibile", rachetele de croazierf,, bombele dirijate prin laser

o't

i;['.iffi\|jre teroriste au dou' componenrc principale.Una de spionaj 9i alta de lovire. Cu alte cuvinte, terorismul este frate geamln cu spionajul. De

altfel, toate serviciile de spionaj ale marilor slate vizeazS, nu numai cunoaqterea, ci gi subversiunea prin intermediul ac{iunilor acoperite de lovire qi influenfare. Loviturile teroriste de la l1 septembrie 2001 din S'{J.A' vor schimba radical rolul gi locul serviciilor de spionaj 9i securitate ale tuturor statelor. Acestea vor trece in prirnul plan, dat fiind faptul cd, in fala acliunilor terorist0, armele ultrasofisticate s-au dovedit a nu prepi nici cdt o ceapd degeratd. Monstruoasele lovituri teroriste de la New York 9i Washington au fost criminale qi impardonabile. Dar imensa majoritate a omenirii incadreazd in aceeaqi categorie de acliuni gi interven{ia militard a S.U.A. 9i N.A.T.O., din primavara unutii tgg9, irnpotriva lugoslaviei, cu tncdlcarea tuturor normelor de drept internalional cunoscute. tn utma acestei intervenlii nefericite 9i neinspirate, au pierit peste 10.000 de oarneni nevinova{i, pe care'fostul prepedinte al S.u.A., William Clinton, i-a inc4drat simplu in sinthgma '.'e.fecte colaterale". Pierderile materiale au fost estimate la peste 200 miliarde dolari, iar efectele ecologice au fost catastrofale. Mul{i analiqti politici au calificat interventia militard impotriva Iugoslaviei drept"terorism de stat". in ultimii ani qi mai aies in 2001, terorigtii albanezi susfinufi de C.I.A. au provocat adevdrate ravagii in Balcani' ln final, am procedat la o prezentare succintl a unui fenomen care a schirnbat cursul istoriei in ultimul deceniu ai secolului XX gi anume ciderea imperiului sovietic" ""'"'irio-"ugu retrospecriva istoricd a c64ii a urmdrit sa puna in lumini rolul jucat de serviciile de spionai in momentele decisive ale creqterii 9i descreqterii

Marilor Puteri avute in atenIie. Spionajul total eite un lux pe care 9i-l pot permite doar Marile Puteri, deoarece acesta presupune forle gi resurse uriage. Statele mijlocii qi mioi nu-gi pot permite afa ceva. Cu starea in care au fost aduse serviciile de informa{ii ale Romdniei in ultimele decenii ale secolului XX nu numai c[ nu Etim ce se int6mpll in lume in planul subteran, secret, nedeclarat, dar nu qtim nici ce se petrece in propria noastri far5! Aceasta qi expligd situalia dezastruoasf, in care a ajuns societatea romaneascA la inceputul secolului XXI...

Dorinla expresd a autorului este ca aceasta carte sI constituie un semnal de alarmi pentru clasa politici in formare din Rom6nia gi, mai ales, pentru aripa tdndrd a acesteia cu privire la rolul vital al serviciilor de informatii in lupta pentru existenfa gi prop5girea nafiunilor. Dupd calvarul prin care au trecut in ultimele decenii ale secolului XX, dup6 incorsetarea, deprofesionalizarea, paralizarea qi "transparenla" la care au fost supuse in epoca post-socialistf,, dupd ce o
seamd de neaviza\i, de incompetenli qi analfabe{i in materie pdngdresc, in baza unei

legi neghioabe, arhivele secrete ale statului, a sosit vremea ca serviciile de infor-' ma{ii ale RomAniei sI fie repuse in drepturi. Este timpul ca.aceste servicii si'gi

iecapete autonomia profesionali prin inlSturarea de Ia conducerea lor a unor

oameni politici de partid gi promovarea in fruntea acestora a unor conducdtori de meserie din cadrul acestor-seivicii, dupd principiile universal recunoscute gi confirmate de secole de istorie, ale seniorit5lii gi competenfei. ' in acelagi timp, serviciile de informafii ale RomAniei vor.trebui s5-gi reca' pete independenfa operafional5, in sensul iegirii lor de sub controlul gi influen{a oriclror centre striine de putere gi, mai ales, si nu se lase atrase in nici un fel de "acorduri de cooperare" de naturi a le limita libertatea de ac{iune. Schimbul de informalii este una, iar subordonarea cu totul altceva. Prezenla

unor consilieri strlini intr-un serviciu nafional de informafii insearnnd sinucidere, la fel ca gi pregitirea de cadre in striindtate pentru aceste servicii. A sosit timpul si se inleleagf, necesitatea conducerii qi coordondrii centra' lizate a serviciilor de informafii qi de securitate ale statului, potrivit obiectivelor statuate in shatbgia na{ionald de apdrare, in paralel cu execu{ia descentralizatii, compartimentati, independentl a sarcinilor, dacd dorim sd ne apropiem de standardele ce se practicd in statele din aria euro-atlanticS Este de importan![ vitald crearea unei structuri de nivel stralegic nafional, care sd valorifice roadele activitAfli.serviciilor de informa{ii, sd elaboreze studii, sinteze gi estimdri de valoare nalionald pe care sd le disemineze ?n t'lux continuu factorilor de decizie din domeniul politic, economic, militar, tehnico-gtiin1ific etc.

comun cu qtiin{a. La nivel na{ional, in str6nsd cooperare'cu serviciile de informalii, ar trebui sf, existe qi un consiliu de analizd 9i estimdri tehnico-;tiinJifice, care sI urmireasci reducerea decalajutui imens ce separl Romfinia de statele dezvoltate in acest domeniu. SE se statueze principiul valabil de secole. dupd cum se poate constata din
de a nu se lua nici o hotdrfire importanti .retrospectiva istorictr ftcutd ?n carte, firS o cunoaptere profundb, prin consultarea serviciilor de informalii. Serviciile de informalii aie Romaniei vor trebui si-qi canalizeze eforturile iri' direc{ia refacerii economice a {Irii, improspdtarea 9i imbogdlirea volumului de informalii cu care opereazd societatea romdneascd. Cu alte cuvinte, sd faci spionaj pentru prosperitate, cum fac japonezii, suedezii, evreii, finlandezii, austriecii qi It1ii. Slogunul invechit potrivit cdruia misiunea de bazd a serviciilor de informalii (spionaj) ale Romdniei este "prevenirea surprinderii" va trebui abandonat.
7

sosit timpul ca gi

in Romf,nia activitatea de inforrna{ii sI facd corp

Evenimentele din S,U.A. de la 1l septembrie 2001 au demonstrat cd nici cele mai puternice gi mai dotate servicii de informafii din lume nu pot preveni surprin' derea. RomAnia nu a fost gi nu va fi nici in viitor {inta unor lovituri de tip terorist. Cpi care fac obiectul atacurilor teroriste gtiu ei de ce qi n-au decdt s5 se apere, mai ales ci qi dispun de forfe gi resurse uriage. Combaterea terorismului este o problemd ce privegte fiecare stat in parte. Participind la "coalifii antiteroriste" care nu o privesc, RomAnia nu ar face altgeva decAt si atragl 9i asupra ei lovi' turi din partea organizafiilor teroriste. inlEturarea terorismului nu va fi posibild atdta timp cdt se va rezvma doar la vdndtoarea de teroriqti 9i nu la eliminarea cauzelor care i-au dat nagtere. Aceasti carte se armonizeazdcu scrierile anterioare "C.I'A. contra K.G'&." Si "Ghidul spionului romdn" , apdrute la aceeagi editur6, "OBI ECTIV" . Consider cd a porni un rtrzboi impotriva lumii islamice, ca urmare a alacurilor teroriste din I I septembrie 2001 , di la New York qi Washington, ar constitui o gregealS catastrofal5. Tocmai acest lucru l-au gi urmirit gi terorigtii. Cdderea tn capcana intinsS de acegtia ar putea avea urmdri apocaliptice la scara intregii
planete.

Terorigtii ar dori o riposttr cit mai violentl din partea S.U.A., pentru ca, pe acest fond, sI poattr fi declangat "rdzboiul sffrnt" (Jihad) impotriva " Imp eriului Satanei", adicl S.U.A...

Autorul

Capitolul I

NA$TEREA SPIONAJULUI TOTAL

Regina Elisabeth

iubea... spioni 9i pira{i

La 17 noiembrie 1558, a urcat pe tronul Angliei Elisabeth I, fiica regelui Henri al Vl[-lea gi al Annei de Boleyn, fostd domnigoari de onoare la cuftea regal6, devenitd cea de-a doua solie a lui Henri ai Vlil-lea, dintr-o suitS de qase
so{ii regale, ac\zatdde trddare qi adulter gi decapitatd. Eiisabeta I a fost ultimul monarh din dinastia Tudor care, chiar daci nu a cf,zut cerul pe ea de fiumoasd, a fost dotati cu o inteligenfl nativd sh'dlucit6, o tdrie de caracter iegita din comun qi cu o voin(I de fier care au situat-o printre cei mai mari qi mai repiezentativi monarhi absoluli ai Angiiei, ai Europei 9i ai intregii lumi. Domnia reginei Elisabeth I a marcat ?nceputul unei noi ere in istoria Angliei care, in a doua jumf,tate a secolului al XVI-lea, era o farl sSrac6 9i cu o populalie
in jur de cinci milioane de locuitori. Pe toatS durata domniei sale, Elisabeth I a fost celibatari, dar nu pentru c6 nu i-ar fi plbcut vreun birbat, ci mai degrabA pentru cd i-aupllcut prea mul1i. '.

Regina Elisabeth I a fost o protestantd infocatd pi o promotoare ferml a reformei; restabilind supremati_a bisericii anglicane, care fusese ini[hrat[ pe timpul Mariei Tudor. Prin legile inirocluse in timpul domniei sale, regina Eiisabeth I a favorizat dezvoltarea burgheziei britanice 9i a unei putemice baze economice a
acestei clase.

inlelegdnd imensa importan{E strategici a insulelor britanice, cu deschidere spre toate mirile qi oceanele lumiq a cdilor comerciaie atlantice ca un:nare a apariliei Lumii Noi, Elisabeth I gi clasa politici pe care s-a sprijiirit au pus trazele ex' pansiunii coloniale ce aveau sd fac6 din Anglia stdpAna lunrii pentru aproape un
secol gijumdtate. Una din cauzele fundarnentale ale indelungatei sale domnii de 45 ani gi ale succeselor politice, economice gi militare interne qi intema{ionale ale acestei femei

polifie politicl interne tradi{ional5 extrem de eficace 9i pe un serviciu de spionaj'extern,cu vocafie globall. Se poate afirma, l6rd teama de a-greqi, cd inceputuriie spionajului total s-au nlscut in epoca elisabetian5, adicd in a doua a secolului al XVl-lea' 'iumdtate ceea ce privegte poli(ia politicd internS. adici acel organ de stat specialiin zat in combaterea oriclrui act politic presupus a ameninla' sub o formd sau alta, instituliile fundamentale ale statului qi in primul'rdnd pe monarh, trad(iile britanice sunt mult mai vechi decAt epoca Elisabethei I. Aceasta a luat fiin{6 9i a funclionat in baza "Legii cu privire la Trddare" adoptatd in anul L351. Aceast6

de exceplie, purtf,toare a coroanei Angliei, a constat in faptul c6 s-a bazat pe o

lege era extrern de "elasticd," putdnd trimite oameni la egafod chiar dacd erau b6nuili cd doar "ar gdndi" la moarlea suveranului. Multe secole la rdnd, md exact pflnd la primul rizboi mondial (1914-1918), ,polifia politicl secretl (devenitd mai tdtziu - siguranld sau securitate) flcea corp comun cu elementele dc spionaj extern. Acestea se aflau sub iontrotul monarhului (ulterior, ale gefului statului sau gefuiui guvernului), avdnd un rol esential in elaborarea politicii de securitate interni qi in strategia externi a statelor. De existen{a, profesionalismul gi fidelitatea acestor organe au depins dezvoltarea i;i expansiunea unor state ca cele din lumea occidentald sau decadenla qi disparilia sub domina{ia strlinA a altora, cum a fost cazul formaliunilor slatale feudale din Balcani. Intre eeie doub compartimente ale serviciului secret de securitate gi spionaj exista o mare mobilitate, aceiaqi agenli putdnd h utiliza{i atat pentru misiuni de siguran!6 in interiorul statului, c6t gi pentru misiuni exteme de spionij gi subversiune.

Lumea secreti a epocii Elisabethei I a fost dominati de personalitatea lordului Francis Walsingham (1532-1590), defindtor a trei func{ii esenliale qi

anume, acelea de o'securist" principal al regatului, de spion la.scarl intema{ionald gi de amant regal cu cel mai indelungat stagiu. Francis Walsingham se trdgea dintr-o familie nobiliari bogata. cu puternice convingeri protestante.

ittuOiot clreptul la Cambrigde in intenlia de a face carieri pe aceasta linie, dar venirea pe tronul Angliei a Mariei Tudor, catolicd fanaticb, l-a obligat ca, impreund cu familia, sd plrdseascd in grabi !ara, plecdnd in surghiun in Europa. A petrecut ani buni la Paris gi la Roma, unde a deprins arta intrigilor, extrem de
necesard supravie{uirii qi ascensiunii politice, atunci ca gi in zilele noastre.

Inzestrat cu o inteligen{d nativl iepitl din comun qi cu o voin{I de fier, Sir Francis Walsingharn era, in acelagi tirrp, purtltor al unei frumusefi masculine aparte. Era inalt, zvelt gi mai ales brunet, ceea ce il fbcea sd treacf, mai degrabi italian decdt .anglo-saxon. Odatd iu urcarea pe tronul dngliei a reginei Elisabeta I, acfiune politicd la care lordul Burghley, secretar de stat gi gef al serviciului scret, a avut mari merite, Francis walsingham s-a intors la Londra, fiind remarcat qi intrdnd in atentia lui Burghley. Acesta din urmd I-a recrutat, instruit dupa metodele gi experien{a wemii qi apoi l-a trimis la Faris ca ageirt secret iu misiunea de a descoperi acliunile regelui Fran{ei qi ale ordinului Iezuililor imporriva reginei Angliei. Acfiondnd sub acoperire, waisingham a reugit s[ oblin[ infonrralii deosebit de pre{ioase, care.puneau in lumini existenla unor legdfuri de cooperare intre curtea regelui Franlei gi forlele politice carolice din Anglia gi mai ales din Sco{ia. Rechemat in tar5 cu misiunea indepliniti in lnod strhlucit, esre numit de cdtre Burghley, cu acordul reginei, in funclia de gef al serviciului secret de informa{ii externe. Dupb numai un an de zile, Francis walsingham este trimis din nou la paris, de data aceasta ca ambasador al Elisabethei I, funcfie exceplionald ce i-a permis

l0

sd ia sub controlul sdu direct intreaga re(ea de spioni englezi care operau pe teritoriul Franlei. Plecarea la Paris a lui Francis Walsingham, in 1570, a fost legatd de rafiuni superioare de stat. Regina Elisabeta I a mogtenit, de la tatdl sdu Henri al VIII-lea, nu numai exceplionale calitdli necesare unui monarh absolut, ci gi pe aceea de gef al bisericii anglicane; ceea ce o situa pe o pozilie inacceptabild pentru Papa de la

Roma. In anul respectiv, Papa Pius al V-lea a "excomunicat-o" pe Elisabeth I, ceea ce a condus la amplificarea ac{iunilor complotiste inspirate gi sus{inute la curtea regelui Franfei gi de iezui1i, vizAnd, printre altele, eliminareafrzicd a"reginei eretice" de la Londra. Infonna{iile fumizate de Francis Walsingham gi re{eaua sa de spioni, in cei patru ani cdt a stat la Paris, au avut drept rezultat dejucarea unor tentative de asasinat impotriva'reginei Elisabeth l, precum qi anihilarea miqcl-* rilor catolice interne vizAnd aducerea pe tronul Angliei a Mariei Stuart, catolicd
\ infocati, reginf, a Scoliei. Maria I Stuart, prin{esd sco{iand, a fost cisltorittr cu regele Franfei, Francisc al IIJea, dar rdmdndnd vdduvl (1560), s-a inapoiat in Sco{ia, unde a devenit regind efectivd, iar din 1561, pretendentl catolictr la tronul Angliei, avAnd un puternic sprijin'din partea tr'ranfei, Spaniei gi Vaticanului. infrAntd in lupta impotriva Refbrmei din Scolia gi sfbtuitd prost de consilierii s6i, Maria Stuart s-a refugiat in Anglia (1568), cdzdnd in m6inile necru{dtoare ale rivalei sale Elisabetha I, care qtinut-o inchisd in diierite castele timp de 19 ani.

in anul 1573,. Francis Walsingham este rechemat de la Paris gi numit secretar de stat, funclie echivalenti cu cea de ministru de externe. in locul lordului
Burghley, care a fost trecut pe funclia de ministru al finan{elor. in noua sa calitatp, Walsingham avea un control total asupra serviciilor secrete ale regatului. in perioada 1573-1587, prin eforturiie sale qi ale "poliliei politice" interne pe care a condus-o cu mliestrie, Walsingham a ferit Anglia de pericolul unui rlzboi civil
care a amenin{i,n'#ffi11u

aou.ai, un as ar artei spionajurui qi conrraspionajului in anul 1583, cdnd a descoperit, prin agenfii sbi implantali la curtea regel:ri Spaniei Filip al Il-lea, c6imbasadorul Angliei la Paris, Sir Edward Stafford, era spion in slujba Spaniei. Acesta a fost recrutat de cf,tre serviciul de spionaj al
Spaniei, la pulin timp dupd sosirea acestuia la Paris, in schimbul unei mari sume de bani. Walsingha- a plasat pe ldngd ambasadorul Angliei la Paris un agent de-al Sf,u foarte bine instruit, pe nume 'Roger", care l-a "aprovizionat" pe Sir Edward Stafford cu"informafii" pregdtite special pentru regele Spaniei, de c6tre contraspionajul englez. '

de specialitate contemporani. rezulta cd ambasadorul trdddtor a firl gtirea lui, intr'un agent de intoxicare a regelui Filip al Il-lea al,spaniei qi a serviciului de spionaj spaniol. Aceasti metodd se aplicd gi in zilele noastre de cdtre serviciile de informalii cgnduse de oameni inteligen{i. Dintr-o sursd de pericol la adresa securitS{ii ldrii sale, Edward Stafford a fost trans-

in

t.rr.ni

fost transformat,

format intr-un slujitor incongtient al acesteia. El nu numai

t1

cl nu a fost retras

de la

postul siu, ieea ce ar fi constituit o enormd gregealf,, deoarece spaniolii ar fi ajuns la blnui-eli, dar nici mlcar nu a fost investigat 9i judecat pentru actul siu de
trddare, murind d9 bdtranefe gi cu reputalianep/rtatd. Judecarea acestuia ar h fost de naturS sI aduci mari prejudicii prestigiului politic al Angliei. Un alt modbl stralucit de folosire a armei spionajului de cdtre Sir Francis Walsingham s-a consumat tot in Franfa. Acesta a aflat din sursele sale umane de agenturd cd Partidul Catolic Francez, condus de ducele de Guise, pusese Ia cale un plan de evadare, din detenfia in care se afla, a Mariei I Stuart, care ii era 9i nepoat5. Pentru a intra ?n posesia unor informalii cdt mai detaliate in legdturd cu acest plan gi, mai ales, pentru a cunoa$te numele conspiratorilor din Anglia care coiaborau.cu cercuriie catolice de pe continent, Francis Walsingham a conceput o *ac{iune temerar5. E[ l-a trimis in Fran{a pe unul dintre cei mai strllucili agenli ai sdi. Este Vorba de dramaturgul de mare talent Christopher Marlowe, contemporan, prieten gi colaborator al lui William Shakespeare. Acesta a plecat in misiune de pe pozilia de "student Ia Cambridge" cu puternice "convingeri catolice", deci "oiuurtor; al reginei Elisabeta I. "A fugit" din Anglia deoarece eta "persecutat';

gi dorea s6-qi continue studii'le la Rheims, in Fran{a, unde funcliona 9i cel mai puternic centru catolic iezuit gi unde se pregdteau elementele planului de "elibe' rare":Si aducere in Franfa a Mariei I Stuart. Legenda preznntall de Chr. Marlowe s-a dove{it credibild, agentul englez fiind cooptat in migcare. Acest lucru s-a produs in februarie 1587. Dupd ce a stat la Seminarul lezuit din trtheimssuficient timp pentru oblinerea informaliilor necesare, el insuqi fiind admis in rAndul com' plotigtilor, Chr.Marlowe s-a intors in Anglia. Pe baza informa{iilor aduse din Fran{a de c6tre Christopher Marlowe 9i a unor dovezi materiale (scrisori ale Mariei I Stuart cdtre sprijinitorii s6i catolici din Franla qi Spania), obfinute de cdtre agenlii serviciului secret englez prin interceptarea corespondenlei diplomatice a ambasadorilor Franfei gi Spaniei la Londra, s-au fondat suficiente capete grave de acuzare, care au condus la judecarea gi condamnarea la moarte a Mariei I Stuart. Se spune despre aceastA nefericit[ regini cd era mult mai frumoasl decdt Elisabeth I, motiv serios in plus ca s6 rlmdni fbrl cap. Pe timpul misiunii sale in Fran{a, dramaturgul Christopher Marlowe a jucat rolul de agent de penetrafie, rgl pe care pot s5-l joace doar spionii de geniu.
Metoda este folositd gi in secolul XXI 0e cdtre serviciile de spionaj cu tradilie, care
pun pre! pe sursele umane, adicd pe spioni. Odatb cu capul Mariei I Stuart, regina sco{ienilor, au

clzut multe capete de nobili englezi, in frunte cu cel al lordului Babington, principalul atentator la
viata reginei Elisabeth I. Spionajul francez pi cercurile catolice iezuite nu l-au iertat pe Christopher Marlowe iar in mai 1593, intr-o t4vernd din Deptford, nu departe de Greenwich, pe malul Tamisei, la numai 29 aru, talentatul dramaturg a fost asasinaL Christopher Marlowe, spion de mare clasd al epocii elisabetane, a fost cel mai de seami precursor al lui William Shakespeare, fiind autorul unor piese celebre

t2

Mare" (1588), "Evreul din Malta" (1590), "Tragica istorie a doctorului Faust" (1,592). Se presupune cd Chr.Maqlowe a colaborat cu Shakcspeare la realizarea unora dintre piesele acestuia, printre care "Titus A.ndronicus" qi "Henric al Vl-lea". Denigratorii lui
creatoare de figuri titanice, precum "Tamerlan cel
Shakespeare merg mai departe, atribuindu-i lui Marlowe gi alte rnari piese de teatru semnate de "Marele Will".

Shakesparer "diamantul" din patul reginei

Decapitarea reginei Maria I Stuart a provocat mari valuri in lumea catolici de la un capit la altul al Europei, precipitddd pregltirile de rlzboi ale Spaniei impotriva Angliei. Rlzboiul naval dinhe Spania catolicf,, cea mai mare putere militard a Europei secolului XVI gi Anglia protestantd,'o putere economicd in expansiune gi cea mai pulin feudal[ {ard europeand a acelei epoci, nu s-a derulat numai in anul 1588, cdnd a atins apogeul, ci pe o perioadd mult mai'indelungati. lstoria, care opereazd cu falsuri la fel de intens ca gi politica, a ldsat de inleles ci Anglia ar fi fost, vezi doamne, victima unei agresiuni din partea Spaniei. in a sa oper6 de bazd "Istoria ilustratd a Angliei", ap[rut[ in anul 1926, istoricul britanic G.M.Trevelyan demonstreazd, cu argumente imbatabile (pag. 350-354), c[ Anglia qi nu Spania a
fost partea agresoare,
Rdzboiul purtat de Elisabeth I impotriva Spaniei a durat 15 ani, incheindu-se cu marele triumf din 1588 asupra "Invincibilei Armade" a lui Filip al Il-lea.

'

Acest rdzboi a fost purtat

in subteran,

de cdffe serviciul de spionaj englez

condus de Sir Francis Walsingham, gi pe fa!5, de cdtre flota de rdzboi englez6, prin metode qi acfiuni pirateregti sub conducerea cdpitanului Francis Drake, cel mai

Spionul de talie internalionali Francis Walsingham 9i piratul Francis Drake, cel care a revolu{ionat metodele.de ducere a rdzboiului naval, au fcist prieteni gi colaboratori'excelenfi gi amfrndoi au slujit de amanfi ambi{ioasei
regine Elisabeth I in diferite perioade ale domniei acesteia. Atunci cAnd se afla in intimitate cu lordul rFrancis Walsingham, care o iubea cu pasiune, Elisabeth I ii zicea "dragul meu maur" ' Piratul Francis Drake avea acces in budoarul celibatarei regine mai ales dupl ce se inapoia, ?n portul Plymouth, cu corabia incdrcatf, cu aurul jefuit de pe galerele spaniole, scufundate in apele Atlanticului gi Pacificului, pe care il virsa

mare pirat al tuturor timpurilor.

in vistieria Elisabethei I.

Cdrcotagii istoriei pretind cd regina Elisabetha I ar fi intre{inut rela{ii de (reale sau platonice) chiar 9i cu William Shakespeare (15641616). intr-unul din momentele lor de intimitate, iritatd de comportamentul indrdzne! al marelui dramaturg, Elisabeth I i-ar fi spus'. "Dragd lVill, intr-o zi voi porunci sd fii spdnzurctl shakespeare i-ar fi rf,spuns: "Nu ued, iubito, cd vei face acest

naturi amoroasi

l-J

ce nu l-aS face? "- a intrebat regina surprinsl. "Pentru cd eu sunt cel mai strdlucitor diamant dih coroana ta!", i-a rdspuns William Shakespeare. Istoria i-a confirmat aceastd autoapreciere ca fiind pe deplin justificat['

lucru!" "De

Cdtitoriile lui Columb - rnisiuni de spionaj...

Dinffe toate fenomenele sociale cunoscule de cdtre fiinla umanA, rlzboiul a qi va rdmAne, pdnd la capdtul lurnii, mediul cel mai favorabil practicdrii 9i fost dezvoltlrii a rtei spionaj ului. . Perioadele indelungate de rdzboi au fost adevbrate epoci de aur pentru dezvoltarea spionajului, atdt sub aspect practic, c6.t qi institu{ional, favoriz6nd aparifia,9i manifestarea unor adev6rate genii in acest plan. Un asemenea spion de clasd geniala a fost inegalabilul Sir Francis Walsingham, consilierul de taini al reginei Elisabeth I. Acest rlobil cu o educa{ie superioard, adept al unor conceplii religioase libertine, a descifrat ca nimeni altul sensuf i*storiei, contribuind intr-un mod decisiv la plasarea ldrii sale pe acele coordonate politice, economice 9i militare, interne;i internalionale care aveau sd transforme Anglia, devenitd in timp Marea Britanie, cea mai dezvoltati lard de pe glob, stdpana a unui "imperiu in care Soarele nu apune niciodatd", cum avea sf, se pronunte, cu o arogan!6 tipic en$lezb, Benjamin Disraeli (1804-1881), unul dintre cei mai mari prim-rninigtri ai Marii Britanii, Iider al Partidului Conservator, cel care a obfinut pentru Anglia ac{iunile Canalului de Suez gi a proclamat-o pe regina Victoria impdrdteasd a Indiei. in a doua jumbtate a secolului al XVI-lea, Anglia se afla- intr-un moment de riscruce al existenlei sale. Descoperirea "Lumii Noi" de cf,tre celebrul navigator genovez Cristofor Columb, irtre 1492 gi lSO+ qi muJarea principalelor rute de navigalie maritimd din Marea Mediteranf, in Oceanul Atlantic au dat un impuls deosebit'comerfuluui, industriei gi cregterii rolului flotelor comerciale gi de rdzboi, Degi li s-a conferit un caracter gtiinfific de imbogd{ire a cunogtin{elor despre P6mdnt, in esenla lor, cilltori-ile lui Cr.Columb au fost, in realitate, misiuni de cercetare li spionaj, fiind urmate de cuceriri rnilitare, rdzboaie, etnocid qi exploatarea salbaticd a civilizaliilor pre-coluinbiene din spaliul emisferei occidentalei. ppania gi Portugaiia au profitat cel mai mult de pe urma acestor "descoperiri". In a douA jumdtate a secolului al XV-lea (1494), lumea cunoscutl din afara Europei a fost atribuittr, de Papa de la Roma, Spaniei gi Portugaliei' Anglia fiind exclusd de la aceastl implrfire. Dupi excomunicarea "reginei eretice", Papa Pius al V-lea a dat mandat reglui Filip al ll-lea al Spaniei s'o detroneze, inclusiv prin asasinare. Flotele de rlzboi ale Spaniei gi Portugaliei i-au interzis Angliei accesul la cucerirea yreunor teritorii din America Centrall ,qi de Sud, precum gi utili\4.

zarea

clilor de naviga{ie prin sudul Africii

(Capul Bunei Speran{e) spre

Oceanele Indian gi Pacific.

Spionajul s-a niscut din rizboaie

Boicotat[ de lumea catolich, mult mai accentuat feudaiS decdt ea, Anglia risca
insular sirac, o putere minord, expusd tuturor pericolelor. Spionii, pirafii. gi negustorii - triunghiul de fo4i al epocii elisabetane - au"fficut ca soarta Angliei sI fie cu totul alta decdt cea pe care i-o hirtrziseri dugmanii sdi, Prietenia qi colaborarea strdnsd gi indelungatd dintre diplomatul rafinat Francis Walsingham, cutean uns cu toate alifiile, maesffu al intrigilor gi andlist de proflurzime gi Francis Drake, navigator de geniu, inovator in construc{iile navale gi in ducerea acliunilor de lupti pe mare, inclusiv in piraterie, au conferit dimensiuni globale spiosd rdmdnd un stat

najutui practicat de Anglia ?n epoca reginei Elisabeta I, activitate devenita Fadifionala in secolele urmltoare. Dimensiuna navald a cercetlrii strategice practicatf, de englezi in
perioada respectivf, a connibuit la crearea celui mai dezvoltat gi mai eficient spionaj naval cunoscut in istorie, domeniu ht care englezii au de{inut monopolul pAnd in perioada primului rdzboi mondial (1914-1918). Acesta a contribuit la elaborarea strategiei navale a Angliei, cu obiectivul central al acesteia: cucerirea suprema{iei navale in lume, prin crearea unei flote de rdzboi furd egal, materializatdin "seniltr sentice", cum le place britanicilor sd-gi numeascS.flota militard gi in zilele noastre. Toate aceste evolufii gi-au alut sorgintea in epoca elisabetanS. Spionii lui Francis Walsingham, sub acoperire diplomaticd, sub cea de negustori particularisaude"opozanli politici gi religioqi"airegineiprotestanteElisabeth I, au penetrat curtea regilor Franlei gi Spaniei, au pdffuns in centrele Ordinului iezuif;lor gi in cercul intim al Papei Pius al V-lea. Tot in perioada respectivd, Anglia a fost prima lar5 occidentald care a stabilit relafii politico-diptomatice solide crr Moscova qi a practicat
nn comerf intens cu Rusia interiowl,prn"English Moscovy Company".

Spionii englezi au reugit s[ cdqtige bundvoinla 9i sprijinul pentru Anglia ale puternicilor sultani de la Istanbul gi sI ajungdla curfile monarhilor mogLili din India. Cu cel pu{in 10-15 ani inaintea marii conlruntlri navale dintre Spania 9i Anglia, din anul 1588, Anglia s-a comportaf ,de o manieri deosebit de agresivd in acliunile sale pe mare, impotriva Spaniei, Portugaliei gi Fran!ei.

Jaful innobileazh niralii englezi.'.

tuit un sistem foarte eficient de supraveghere a liniilor de navigalie din Atlantic Ai din jurul Capului Bunei Speran{e (sudul Afticii), abazelor navale din Spania,
Spionul-pirat Francis Drake, viitorul lord 9i amiral al flotei engleze, a insti-

in special a celei de la cadiz, precum gi a coloniilor spaniole din "Lumea nou6". Pe baza informaliiloJ culese, Francis f)rake a organizat, ani la rAnd, fulgerltoare atacuri de tip pirateresc impotriva corlbiilor spaniole carc se intorceau in fari inctrrcate cu aur, argint 9i pietre prefioase' La inceputul anului 1578, Francis Drake a pornit cu teribila sa corabie de rdzboi li o micd escadrS din Plymouth, a strAb[tut toat[ jumdtatea de sud a Atlanti-

t5

cului, a.trecut prin strdmtoarea Magelan, unde.a pierdut douf, nave qi a intrat in apele Oceanului Pacific. Aceastb acliune i-a luat prin surprindere totali pe spanioli. Drake gi pirafii sXi au acostat in toate coloniile spaniole din Chile' Peru 9i Mexic, pe care le-au cucerit, de regulS fird luptd' spaniolii fiind de-a dreptul buimici{i de aceast[ aparifie inimaginabilS 9i le-a jefuit sistematic. Navele
spaniole din Pacific au fost jefuite qi scufundate cu aceeagi ugurinfd.

Incdrcatl cu prdzi pinl la capacitatea maximl, nava lui Francis Drake a ficut ocolul Pimf,ntului, str6bAdnd Oceanul Pacific, trec6nd prin arhipelagul
Filipinelor in Oceanul Indian, apoi, ocolind Capul Bunei Speranle, a intrat in Oceanul Atlantic, ajungind in portul Plymouth, in anul 1580, adicd exact la trei ani de la plecare. Nava cu care F.Drake a fhcut inconjurul lumii s-a numit "Golden Hind". DupI ce a acostat la dan6, prima intrebare pe care a pus-o marele navigator qi temerarul pirat a fost urmdtoarea: "Regina trdieSte, este sdndtoasd? " Toate bogi' fiile jefuite de la spanioli au fost v6r6te in vistieria reginei Elisabeth I. Suverana Angliei, tn loc s6-l spAnzure pe pirat sau s6-l dea pe mdna inchizi{iei, cum o cereau in{elegerile stabilite intre capetele incoronate ale Europei feudale, nu numai cd nu l-a "dojenit", ci pur qi simplu l-a inobilat, in cadd unei ceremonii deosebit de pompoase, la 4 apritie 1581. Este clar cd regina Elisabeth I a Angliei, sfiddndu-i pe to{i monarhii din Europa, a ridicat spionajul gi pirateria la rang de politici de stat. . Englezii nu l-au vdndut pe piratul Francis Drake regelui Spaniei, de exemplu, care reprezenta cea mai mare putere militard qi economicl a lumii din acea perioadd gi pentru care Filip al Il-lea ar fi dat aur frumos, a$a cum l-au vAndut politicienii sdrbi pe fosrul lor pregedinte, Slobodan MiloEevici, in anui 2001 ... Aducerea de bogl{ii de peste mtrri pentru prosperitatea fdrii lor a fost una din trislturile fundamentale ale englezului, fie-cd a fost nobil sau om de rdnd, comerciant sau misionar, mogier sau industriag, om de gtiinli gi culturf,, pirat sau spion. Aceasta a fost una din cauzele pentru care Anglia a ajirns cea mai mare putere economici qi militarl a lumii, pe care a dominat-o efectiv cel pulin 150 ani, iar timp de 450 ani nu a pierdut nici un rdzboi, chiar dacd a trecut qi ea prin crize gi perioade cumplite, cum au fost anii celui de-al doilea r6zboi mondial (1939-1945). Din nefericire, aceasti trdstrturd le-a^lipsit aproape cu deslv6rgire romAnilor de-a lungul intregii lor existenfe... In ultimii 2.000 ani, din spafiile geografice locuite de romAni, ca, de altfel, din intreaga Peninsuld Balcanicd, s-au scos continuu boglfii in folosul altor nafiuni, inclusiv al celei engleze. Singurele perioade istorice in care s-au depus eforturi pentru a se aduce o cit de cAtI avufie.in farl au fost in anii 1940-1944, in plin rdzboi, cdnd {ara era guvematd de cdfe armati gi cdnd rnareqalul Ion Antonescu a reugit sd scoati din Banca celui de-al Treilea Reich tone de aur pe care le-a depus in Banca Nafionald a Romdniei, perioadl in care s-a urmf,rit "romkniutrea capitalului" din economie, precum gi in perioada istorici a socialismului, c6nd au fost cumplrate sute de tone de aur de pe pia{a intemalionald, cu care a fost consolidati din nou Banca Nalionalf,. in rest,
Dumnezeu cu mila gi sdrdcie cdt putem duce...

16

Capitolul

II sProNrr cAgrrcA PRTMUL

nrznor
!

Filip II - Elisabeth I : o cisitorie ratati,, un rizboi garantat

absoluti a Bisericii catolice in intreaga Eur:op6 apuseani. Filip al rl-iea nutrea convingerea c5, dacr n" ,upuna'Anglia pi ."rtuu.u Biserica rornanocatolicr in accastd {ar5, resiui Europei va fi supus mai ugor. La inceput. a procedat cu tact gi cu duhul bl6nde1ii. Dupr ce i-a rnurit sofia, care era sorr cu Elisabeth I, Filip a cerut-o pe aceasta din unni in crsrtorie, trimitdndu-i in dar,
Elisabeth I, recunoscutx in istorie pentru licomia qi zgdrcenia ei devenite legendare, a refinut caseta, dar i-a respins brutar cererea in cisrtorie, trimi!6ndu-i in schimb un "dar" ce consta dintr-o ladr plinr cu ghiulele de tun. Jignit peste mdsurd de "impertinen{a" Elisabethei, Filip al ll-lei a trecut la varianta militard de stipdnire a Angliei. hotdrdnd sd o cucereascd pur gi simplu. Pentru a cunoaste intenliile ascunse ale regelui Spaniei gi, mai ales, pentru a intra in posesia planurilor de operalii ale armatei gi flotei spaniole, Francis walsingham a pus la punct o retea de agen(i de penetrare, cu care pufine servicii de informatii s-ar putea l6uda in intreaga lor existen!6, chiar pi in zilele noastre. $eful re{elei de agen{i de spionaj care a operat in ,spania cu ani de zile inaintea rizboiului naval deschis dintre cele doud state, din anul I58g, a fost Antony Standen, de origine nobild, cu studii superioare la cambridge, cunosctrtor a mai multor limbi'striine. A. Standen a alut mdn6 liberd din partea lui walsingham, dovedindu-se un spion de geniu, ale c6rui performan{e in materie de spionaj nu au putut fi estompate de trecerea timpului. Aplicdnd o strategie indirectd, specificd conduc6torilor politici gi militari englezi de-a lungul secolelor, Antony standen, dupd ce gi-a croit o alti identitate,legendatd credibil pe parcursul mai multor ani, sub numele de Pompeo Pellegrini, gi-a stabilit regedinla, nu in Spania, ci in Marele Ducat al roscanei, la Floren{a, mare centru financiar al Europei, av6nd relatii foarte strdnse cu Spania. Standen, alias Pompeo pellegrini, a reugit sd pdtrundd in cercurile cele mai inalte din conducerea Toscanei gi si-l recruteze pe Giuseppe Figliazzi, desemnat arnbasador la lVladrid, devenind o sursd umana de informafii de o valoare exceplionalS pentru Anglia. o tovitur[ qi mai mare dat6 de cdtre Standen a constat in recrutarea unui flamandr, al cdrui nume istoiia nu l-a putut inregistra, al crrui frate lucra in Spania, nici mai mult nici mai pulin dec6t
t'7

Fitip al Il-tea (1556-1568), fiul lui carol euintur, a fost cei mai de seamd reprezentant bl absolutismului spaniol gi unul dintre cei mai fanatici sustinltori ai contrareformei in Europa de vest. Acesta era convins cd Dumnezeu l-a hdr6zit cu misiunea divind de a indrepta "rdul protestarztr" gi de a restaura domina{ia

odatd cu aceastl cerere gi o casetd cu bijuterii de mare valoare.

sub comanda nemijlocitd a marchizului de Santa, Cruz, mare amiral al viitoarei "Armada",insircinat cu elaborarea planurilor de opera{ii impotriva Angliei..' Culmea gloriei, visul de aur al oric6rui seviciu de spionaj este acela de a-gi implanta un agent ?n insugi "creierul" statului advers, adic6 la cartierul general al fo(elor armate ale ac-estuia, acolo unde se iau cele mai importante hotlrdri 9i se elaboreazd cele mai secrete documente imaginabile, adici planurile de operalii ale
armatei. A intra in posesia unor asemenea planuri, iascl acest lucru, inseamntr a cigtiga rlzboiul.

fIrtr

ca adversarul

si binu-

Vai de cei ce sufbrf, asemenea pierderi, a$a cum s-a intdmplat cu planul de operalii al armatei romAne in timpul primului rizboi mondial, in marea bdt6lie de pe Neajlov gi Argeg, pentru apdrarea Bucuregtiului, in decembrie 1916 (vezi "Istoria rdzboiului pentru intregirea Romdniei", de Constantin Kirilescu, vol. Il, pag.2l6). Ne-am numdrat printre pufinele !6ri beligerante care gi-au pierdut capitalele, pentru c[ nu au fost in stare sd le apere. La sfirqitul anului 1586, agentul flamand a predat englezilor c6pii de pe documentele operative ale flotei gi armatei de uscat ale Spaniei' precum gi de pe rapoartble cu privire la stadiul de realizare a acestora. Pentru ca documentele sd ajungd la Standen, agentul flamand s-a folosit de curierii diplomatici ai
Toscanei.

Pebaza informaliilor detaliate qi de exceplionald valoare furnizate de "releaua Standen", englezii au putut organiza, in anul 1587, o loVituri navali preventivl asupra bazei principale a flotei de rtrzboi spaniole de la Cadiz.

"Si-i

radem barba regelui Spaniei

!"

Cipitanul Francis Drake, avdnd sub comandf, o escadrd formatd din 23 nave de rdzboi, a atacat prin surprindere baza navald Cadiz, unde erau concentrate circa 80 nave de rf,zboi ale flotei Spaniei. Surprinderea a fost totalS iar pierderile suferite de spanioli deosebit de mari. Au fost scufundate 30 de nave mari de rdzbo| precum gi un num6r de depozite de munilii gi alte materiale de rdzboi, iar i4stalaliile portuare scoase din funcfiune. Acest raid deosebit de indr6zre{ s-a inscris ca o victorie strdlucitd a Angliei, producdnd efecte politice gi psihologice in intreaga Europd 9i, mai ales, la intArzierea operafiilor navale gi terestre, care vizau ocuparea Angliei de cdtre spanioli, cu un an de zile. Temerarul raid naval condus de Frands Drake asupra Cadizului s-a desl6gurat sub deviza "sd-i radem barba regelui Spaniei". Chiar daci marinarii-pirali ai Angliei nu i-au ras la propriu barba regelui Filip al lllea, i-au dat suficiente motive ca si gi-o smulgd singur...
Atacul de

la Cadiz a contribuit la

ridicarea moralului marinarilor flotei

engleze, care gtiau ce insemna, in acele wemuri, puterea militar[ a Spaniei.

"Invincibila Armada"-invinsi de... spionajul englez

Presat de Vatican s-o inltrture cdt mai rapid, prin orice mijloace, pe regina Elisabeth, de pe tron qi iritat la culme de actul de execulie a Mariei Stuar qi

t8

raidurile pirateregti aie englezi]or, in luna mai 1588, Filip al Il-lea declangeazE marea operafie combinatS, naval5 gi terestrtr, pentru invadarea Angtiei. Planul de operafii al forfelor de invazie spaniole prevedea o ampld acfiune sincronizatd a flotei gi a armatei de uscat. Acestea urmau sd inainteze pdnS iri zdna Canalului Mdnecii, avdnd ca reper comun portul Calais. Flota de rdzboi oomandatd de ducele Medina Sidonia urma sd angqeze, in timpul marqului, flota englezd gi s-o distrugd. in faza a doua a operaliei, flota aueu misiunea sd asigure transportul gi desantarea armatei d'e uscat pe coastele Angliei, in scopul cuceririi acesteia. Flota engiezi era comandatd de lordul Howard de Effingham. Istoricii, at6t de o parte, cat gi de alta, susfin ca cei doi comandanti suprimi erau lipsifi de experienta rizboiului pe mare gi, ln,afard de farmecul personal, cu care gi-au incAntat probabil suveranii, nu aveau nimic comun cu valoarea militartr. Adeviratele talente pe toata durata acfiunilor navale s-au dovedit a fi amiralul spaniol Diego de Yaldez gi x'rancis Drake, avansat gi el la gradul de amiral,
dupd ce a condus temerarul raid asupra Cadizului.

Armata de invazie spaniol6 care inainta pe uscat era comandatd de c6tre

ducele de Parma.

Datoritb spionilor lui Walsingham, care au penetrat pdnl la cel mai inal nivel egaloanele de comandd ale flotei gi armatei de uscat ale Spaniei, englezii cunogteau, in cele mai infime detalii, planurile de opera{ii ale spaniotilor. Aceqtia au sesizat cd, intre inaintarea flotei spaniole, compusd din 130 nave mari de rlzboi gi
armata de uscat, s-a cr.eat un decalaj de timp, care a crescut treptat.

Dupb mai multe angajamente nedecisive cu flota englez6, flota spaniold, cunoscutd in istorie sub genericul "Annada", a aj.uns ?n zona portului francez Calais cu doul slptimdni inaintea armatei de uscat a ducelui de Parma. Englezii au exploatat in mod strilucit aceasti enorml eroare strategictr a spaniolilor care, irt fiiral, a decis soarta rizboiului. in dupd,amiaza zllei de 29 ' iulie 1588, o puternicd escadrd de nave engleze specializate in bombardamentul cu mijloace incendiare (in principal, ghiulele inrogite in foc), sub comanda amiralului Francis Drake, a atacat flota spanioli. Aceasta rlmdsese, in mare parte, flri munifie, datorit[ angajamentelor anterioare. incendiile provocate de navele ngleze au
creat o panictr imensS. Navele rbmase nedistruse au navigat spre nord, apoi in jurul Scofiei gi Irlandei qi, dupd ce o parte din acestea a fost distrusd de o puternicd furtund, s-au inapoiat la

Cadiz. Din flota de 130 de nave de rdzboi, au mai supraviefuit 53 de nave gi acestea ajung6nd in apele spaniole intr-o stare jatnictr. infrAngerea Spaniei in rSzboiul'naval din vara anului 1588 s-a datorat atAt contributiei excepfionale a serviciului de spionaj englez in descoperirea la timp a tuturor planuiilor gi intenfiilor adversarului, precum gi modului total diferit in care cele doud flote concepeau ducerea rlzboiului pe mare.

t9

Cu toate
aga

ci

cu mai mufte tunuri la bord dec6t navele engleze,

navele de r[zboi spaniole (numite galioane) erau mult mai maii, acestea duceau lupta navalf, tot

cum au dus-o grecii qi romanii, adicd infr-un mod cdt mai apropiat de lupta pe uscat. Galioanele spaniole erau ticsite de solda{i din trupele terestre, de marinari care deserveau tunurile gi sistemul de vele, precum gi de sclavi care mdnuiau ramele de.ldcomofie in lipsa vdntului. Pe navele spaniole lipsea principiul unitSfii de comandl, deoarece ofiferii gi soldalii din trupele de uscat aflali la bord ii tratau cu superioritate gi dispre! pe marinari.

Pe tirypul luptei, navele spaniole cdutau sd se apropie cdt mai repede de navele inamicului, sI le abordeze, dup6 care lupta se ducea ca pe uscat, intrdnd in acliune efectivele de soldali-de la bordul navelor, folosind cu precf,dere sdbiile. Inci din secolul al XVI-lea, englezii, mai ales prin conhibulia amiralului-

pirat Francis Drake, au revolu{ionat modul de ducere a rdzboiului pe mAre.

Navele engleze.nu foloseau ramele ca mijloc de propulsie, deci nu aveau sclayi la bord. Se naviga exclusiv cu velele dispuse intr-o arboradd calculatd optim, ceea ce le asigura o vitezd mai mare decAt a navelor spaniole. La bordul navelor engleze nu existau soldafi, ci doar marinari, instruili ca tunari excelenli. Tot acegtia drau gi mdnuitori de sabie gi muschetS, atunci cdnd abordajul nu putea fi evitat. Principalul mijloc de luptd era tunul, iar navele erau adevdrate purtatoare de baterii mobile. Navele engleze nu urmf,reau apropierea de'navele inamicului, ci angajarea acestora de la bdtaia maximi a tunurilor gi distrugerea lor, de regulS, cu focul artileriei. Pentru aceasta, cdpitanii englezi urmdreau sd facd manevre pe mare care s5 le pund navele in pozilia cea mai avantajoas6, pentru folosirea cu efecte maxime a focului artileriei. Cei care au ftcut prdp[d in grandioasa flotd a lui Filip al Il-lea in{esatd cu conchistadori au fcrst tunarii de Ia bordul navelor engleze, care Etiau sI tragi mult mai bine decdt omologii lor spanioli. Campania regelui Spaniei de cucerire a Angliei gi de stdrpire a "cuibului de eretici" pe care aceasta il reprezenta, in frunte cu regina sa "excomunicatd", a fost insolitd de o imensi propagandl psihologicd pe fond religios-catolic. "lnvincibila Armada" a fost binecuvdntatd de Papa de la Roma, iar navele de rdzboi gi trupele au fost "sfintite" de slujbe ale inallilor prolali catolici, in frunte cu fanaticii iezui1i. Filip al Il-lea, el insugi un credincios catolic tanatic, a crezut din toate puterile Iiii ci, prin ceea ce intreprind el gi armata sa, nu fac altceva decdt si indeplineasci voinfa lui Dumnezeu. La aceasta, se mai adaugd credinfa cu priyire la sorgintea divind a regalitl{ii. Aceasta nu gi pentru Elisabeta !, care era consideritA de cdrre intreaga Europd-catolicd drept "uzurpatoare". Socoteala de la palatul regal qi de la Vatican, nu s-a potrivit cu cea de pe mare. In loc sd le dea o victorie strdlucit6, a$a cum se a$teptau qi cum credeau cd merit6, bunul Dumnezeule-a dat spaniolilor gi regelui lor o zdrobitoare infrdnger.e. Din experien{a de mii de ani a Omenirii se gtie cd Dumnezeu i-a ajutat

intotdeauna pe cei ce se ajutx singuri, adicr pe cei mai buni, indiferent de credinfa sau necredinfa lor. Dacd victoria in rrzboaie ar-fi linut numai de credinla
20

datoria Ia cele mai inalte cote ale capacittrlii tale. trresponsabilitatea, ineficienta, ho{ia, lipsa disciplinei sociale gi a moralei muncii nu pot fi suplinite prin rugiciuni
qi

pdrloagb iar restul pbm6nfului este lucrat cu metode medievale. Nu cred Cd Dumnezeu ue va ajuta numai pentru ci tdmAiem gi ne rugim. Dacd vom continua ceea ce am fdcut in ultimul deceniu al secolului XX, avern $ansa de a bdlti in continuare la periferia civilizaliei europene, de a intinde m6na dupl pomeni gi, mai r:iu decdt roate acestea. de a iegi pur pi simplu din istorie. Este bine sr inalli biserici gi sd te rogi dar, mai inainte de t6ate, si-{i faci

cre$tind, atunci hunii, mongolii, arabii gi turcii musulmarri n-ar fi trebuit sd cdgtige nici o luptd, ori tofi acegtia au iicut, secole Ia rdnd, adevdrate ravagii in lumea celor ce purtau crucea gi se inchinau lui Dumnezeu. DupE anul 1989, in fosta lume socialistE, bisericile pi sectele religioase se afld intr-o expansiune de-a dreprul explozivd. Se distrug tabiicile gi se inal(r peste tof biserici. Romdnia nu face exceplie de la aceste practici. Ne-am distrus sistemul de iriga{ii dar ne rugim la Dumnezeu sd ne dea ploaie. Ne rugbm pentru propdgirea nearnului dar o treime din suprafa{a arabild a ![rii este nelucratd, este

tdmAieri.

Cu siguranti cd, pe durata rdzboiului naval din l-588. atat marinarii spanioli. cdt gi cei englezi s-au rugat qi pi-au fbcut semnul sacru al crucii atunci cdnd navele 1or au intrat in luptd, dar Dumnezeui-aajutat pe cei care gtiau sd tragd mai bine cu tunurile".. Pffnd cdnd nu vom intelege acest adevir elementar, noio rom6nii, nu vom ajunge niciodatl o tarii dezvoltati gi o nafiune respectatl a Europei. Dac6 vom avea curajul sh ne privim in oglinda propriei noastre congtiinle qi ne vom compara - 'cu aite state qi naliuni de dimensiunea noastrl sau chiar mai mici din Europa, va trebui sd admitem cf, noi nu am rezolvat nici-una din problemele puse de epoca moderni specifice secolului XX recent incheiat gi nu suntem preglti{i sutr nici-un aspect pentru a face fa{6 marilor probleme ce se contureazl pentru secolul XXI, decdt tot in stilul rom6nesc hadi{ional,. adic6 incoinplet,.improvizat, cu ocolirea sistematicd a obstacolelor, dupd principiul care ne-a ldcut cunoscuii in lume, adicd "merge Si aSa"...

Anglia

"inventat"...-poli{ia potitici

PAni Ia moartea sa, survenitl in anul 1603, regina Elisabeth I a continuat ductr un rizboi naval neintrerupt impotriva Spaniei, care a reugit sd-gi refaci intr-un{imp record flota distrusi in anul 1588, fdr[ a ob{ine, ins6, o schirnbare radical6 a raportului general de fo4e dintre Spania gi Anglia. Orientarea f5rii"spre o strategie naval6, dezvoltarea sus{inutd a flotei de rdzboi, integratd organic cu flota comerciald, sus{inutS de o economie dinamicd bazatd pe manufacturi, deservitd de un serviciu de spionaj cu vocalie globalb, emanafie a epocii elisabetane s-au dovedit mai mult dei6t cirrecte, plasAnd Anglia pe

si

21

coordonatele ce aveau sI o transforme in puterea numdrul unu a lumii in secolele

urmdtoare.

Etisabeth

I nu a reuqit sI cucereacii
?n

nimic din vastele colonii dbginute

de

Spania. Neput6nd pdtrunde

zonele tropicale gi sudice ale "Lumii noi", inctr din anii

domniei Etisabethei I, Anglia a inceput sii se orienteze cdtre spa{iul Americii de Nord, pe care il va lua treptat ln st6pdnire. Inceputul I-a ficut Walter Raleigh' in 1585-1587, intemeietorul coloniei Virginia. Pe timpul celor 45 ani. cdt a domnit, impotriva reginei Elisabetha I au fost descoperite gi anihilate total, prin deca:pitdri masive, un numdr de 20 de tentative de asasinat. in imnul national al englezilor se cere, gi in zilele noastre, ca "Dwnnezeu s-o apere pe regind". Nu gtiu cdt de mult a "apdrat-o" Dumnezeu pe regina Elisabeth I, care mai era gi "excomunicat[" de cdtre Papa Pius al V-lea, dar serviciile sale de securitate gi de spionaj au aptrrat-o cu maximum de eficienfi gi aici s-a vdnttcdDumnezeu ii ap[rd pe cei care gtiu sd se apere singuri...

Moqtenirea reginei Elisabeth I : spionijul aristocratic

Una din moqtenirile de mare pre! l5sate englezilor de citre Elisabeth I a fost serviciul regal de spionaj, fondat de cltre lordul gi amantul majestlfii
sale, Francis Walsingham.

incii de la inceputurile sale, acest serviciu a fost incredin{at exclusiv clasei aristocratice engleze. Resursele umane au fost selecfionate gi recrutate de la cele douf, vechi centre universitare ale Angliei, Cambridge gi Oxford. Din secolul al XVI-lea qi pdnd in anul 1992, serviciul de spionaj al Angliei, indiferent de transformlrile prin care a trecut, nu a fost ingrldit, in misiunile gi acliunile sale, de nici un fel de lege. Prima lege, formulatd in termeni foarte generali cu privire. la Secret Intelligence Service al Marii Britanii, a fost trecut6 prin Parlament in cursul anului 1992. Timp de sute de ani, pAnX in anul 1995,
cunoscute public. Niciodati, 9i nici in anul 2001, in Parlamentul Marii Britanii nu au existat comisii de control asupra serviciilor de securitate gi de informafii. Asemenea "comisii", alcltuite de ochii lumii, din ignoranfi in materie, existtr doar in Congresul S.U.A. Nimeni nu le ia insl in serios (a se vedea "Un secol al spionilor", de Jeffrey T.Richelson, veteran al C.I.A., Editura Oxford University Press, New York, 1995). "Comisii de control" ale Serviciului Romdn de Informafli gi a Serviciului de Informalii Exteme exist5 gi ?n Parlarnentul Romdniei, copiate fdrl nici un fel de

numele gefilor serviciilor de securitate 9i de infor4a{ii britanice nu au fost

discernlmdnt duptr americani sau impuse de donsilierii americani, care ne

elaboreazi, de ani de zile, politica interntr gi externi. Asemenea "comisii", alcdtuite din oameni, poate de bun[ credin!6 dar shdini de nigte domenii atdt dd sensibile qi de profesioniste, nu pot decdt str incorseteze activitatea acestor servicii. Faptul cd Parlamentul Marii Britanii, unul din cele mai vechitin lume, nu are atribuliuni de control asupra serviciilor secrete, subordonate primului ministru, nu,
22

inseamnd cd acestea scapi oripdrui control. Din cele mai vechi timpuri, atunci cAnd se simte nevoia unor controale, a unor investigalii legate de situalii speciale, a unor cazuri de trddare sau de cdderi ale unor agenli proprii, eqecuri sau neimpliniri pe

linia atribuliilor profesionale, la englezi existl practica formirii unor comisii sau comitete ad-hoc, alcltuite din experfi in materie, de reguld oameni care au lucrat in aceste servicii, s-au distins printr-un inalt profesionalism gi rezultate de excepie, aflafi in rezervd sau retragere, ftrd apartenenti de partid. DupI indeplinirea misiunii pentru care au fost infiinfate gi mandatate, aceste comisii sunt desfiinfate. In Marea Britanie, se pune un accent deosebit pe oamenii de valoare, indiferent de vdrst5. Englezii, qi nu numai ei, nu aplicd criterii zootehnice in evaluarea oamenilor, cum se practicd de foarte multd vreme in Romdnia, adicd dacd este bdtrdn trebuie si plece gi nimeni nu rnai aBeleazd la el, cu exceplii foarte rare, indiferent de valoare. Practica englezilor mi se pare deosebit de corectl gi de eficientd. intr-o comisie de control parlamentarS, fiecare membru va c6uta s[ tragd spuza pe turta partidului sdu, cauzdnd mai multe daune decdt foloase. Exemplul cornisiilor din Parlamentul Romdniei este tipic in acest sens. Serviciul de spionaj al Marii Britanii a fost strdns legat, de la inceputu-

rile sale, de obiectivele cregterii'puterii economice gi militare ale statului.

Acesta a fost i4tegrat in viala economico-financiard $i tehnico-$tiinlificd a Marii Britanii. Nu existl oameni proeminen{i de qtiin{5 pi de culturi din Marea Britanie care, de-a lungul activitifii lor, s5'nu fi colaborat, sub o formd sau alta, cu serviciul na{ional de informa(ii, cu efecte benefice pentru toatl lumea. Biserica Anglican5, institulie fundamentalS a societ6{ii, a adus imense ser" vicii organelor de securitate qi de spionaj ale Marii Britanii. . Se pot, oare, lduda romdnii cu asemenea deprinderi, indiferent la care perioadf, din existenfa lor ne-am referi? Cu siguranli cd nu. DacI arn fi fdcut ca englezii, arn fi fost gi noi mai aproape de nivelul lor
de civiliza{ie.-.

Asasinarea

lui Mihai Viteazul putea fi evitat5...de securiqti qi spioni

in a doua jumdtate a secolului al XVI-lea, cAncl cei cinci milioane de englezi liberi luptau cu disperare pentru a nu cddea sub jug str5in gi pentru a nu fi scogi din istorie, sub conducerea inimoasei regine Elisabeth I, popoarele din Feninsula
Balcanici. inclusiv romanii, se aflau de pesle 100 ani sub greaua stapdnire otoman6.

sub

Cauza fundamental'5 a cdderii forma{iunilor statale feudale din Balcani a ionstat in incapacitatea regilor, principilor 9i nobilimii din aceste state de a se uni in fa{a pericolului otoman comun. Forma{iunile statale feudale din Balcani, in ciuda rezistenlei lor eroice, mai ales a celor de la nord de Dun5re, au ctrzut una cAte una. Dactr ar fi ac{ionat in unitate, cel mai probabil ctr ogtile acestor state ar fi reugit si le interzici

stipinire otomanii

ZJ

otomanilor debarcarea pe rnalul de vest al Bosforului' Acest adevf,r l-au inv[1at conducdtorii politici gi militari din Balcani abia dupd 459 ani 9i l-au pus'?n
aplicare cu rezultate maxime pe durata primului rdzboi balcanic din L912. in secolele de lupt6 antiotomana, in aria Balcanicd s-au ridicat figuri luminoase de principi gi comandan{i cregtini, pfecum Mircea cel Bitrf;n (1386-1418), gtefan Mur" (i+sl-soq,Iancu de Hunedoara, lVlihai Viteazul (1593-1601). ""i principi romAni de renume european.

Victoriile repurtate de o$tile romdne sub conducerea principelui Mihai Viteazul in anii 1594-1595 sunt comparabile, prin amploarea 9i efectelg lor politice chiar $i temporare, cu victoriile Etisabethei I a Angliei din anii 1587'L588.

Anglia a fost feritd de cucerirea spaniolb, iar Principatele Rom0ne de transformarea lor in provincii otomane. $i regina Angtiei gi principete. Mihai au fost intregitori de .tar5 9i de nearn Elisibeth I prin incorporarea in regatul s6u a Scofiei, iar Mihai Viteazul prin cucerirea Transilvaniei, in urna b6t6liei de la $elimbdr (1599) 9i a Moldovei, care a cedat lbr6 luptd ( 1600). A fost eitraordinar de strllucitl opera Unirii, chiar qi pentru pu{in timp, a celor trei principate intr-un singur stat, precum Ei gindul lui Mihai Viteazul de a-qi transiorma domnia intr-Jdinastie ereilitarS. DacS cele doud ac{iuni pglitice i-ar fi reuqit gi s-ar fi perpetuaf in timp, istoria romAnilor ar fi luat un cu totul alt curs. Statul nafional unitar roman creat in 1600 de cltre strdlircitul principe Mihai Viteazul nu a supravie{uit in timp, mai presus de toate, din cauza lipsei unui fundament economic puternic, qi, nu pentm cb aceastd idee nu apdruse incd in capetele cdrfurarilor. Clrturarii, indiferent de grandoarea 1or, nu au fost

niciodatl fluritori de state. Acestea au fost create de viafa economicd, de puterea economic6, de cantitatea rnirfuriior pioduse qi de ce exista in vistierii. Nafiunile s-au niscut mai degrabd cu tunul, decit cu condeiul. inleleplii gi cdrlurarii au fost produsul unor societll{i bogate, prospere 9i
expansive. Nimeni nu poate gdndi 9i crea in sdrdcie. CAffiirarii au fost podoabele de pre{ ale unor coroane dar nu fondatori ai acestora. $i Mihai viteazul ca gi Elisabeth I au promulgat iegi cu caracter de "legare". Principeie roman i-a "legat" pe lArani de pamdnt, iar regina Angliei i-a "legat" pe lucrdtori (viitorii muncitori) de manufacturi. o,ganse" irnense de a fi asasinatl, av6nd impo$i regina Etisabeth I a ayut triva ei intreaga EuropS catolici. Ea a gtiut insl cum sd se apef,e, in timp ce

Mihai Viteazul nu... Marelui principe rorndn i-au lipsit cele doul elemente fundamentale ale statalitifii pi zupraviefuirii Sefilor de stat: o "securitate-' (adicd polilie politicb) puternicl 9i un serviciu de spionaj 9i rnai puternic. Elisabeth I a avut aceste instrumente gi a domnit 45 ani, iar Mihai Viteazul nu le-a avut gi a fost asasinat in mijlocul ogtirii sale, pe Cdmpia Turzii, dupd numai opt ani de domnie. Aceste ins24

trumente le-a avut gi $tefan cel lVlare qi, ca.rezultat, a domnit 47 ani, timp in care a scurrat de cap 60 de mari boieri trdddtori. " Dacd Mihai Viteazul ar fi dispus de nigte "informatoii ai SecuritAlii" profesioniqti. boierii care l-au trddat in anul 1595, cdnd au incheiat tratanrl de la Alba luiia, ar fi fost scurla{i de cap 9i nu irirniqi sd negocieze.

Asasinarea lui Mihai Viteazul de cdtre lefegii generalului Basta, la ordinul impdratuluui Rudolf al ll-lea, nu a fost o fatalitate. Daci Mihai ar fi avut in jurul s6u "securigti" destoinici gi credinciogi, precum qi spioni de. clas6, implanta{i ia cuilea lui Rudolf qi in trupele lui Basta, asasinarea lui putea fi evitati. fulihai Viteazul putea foarte bine sA porunceascd el asasinarea generalului Basta, dacd ar fi dispus de instrumenteie atnintite qi de oameni credincioqi. Mihai Viteazul a fost asasinat, in primul rf,nd, datorit5 faptului ci a fost tridat de proprii tui ofi{eri gi boieri. Nenorocirea romAnilor a fbst aceea cd, de-a lungpl istoriei lor multimilena.re, [a nivelul clasei conducitoare au existat intotdeauna mai mul{i triddtori decAt eroi. Majoritatea oamenilor mari ai neamului romdnesc au fost victime ale trdcldrii gi asasinali. Iath lungul qir al celor trddali qi asasina{i, oprindu-ne doar la cei mai proeminenfi: Vlad Jepeq (14'16), Gheorghe Doja (1-514); Ioan \y'odi (15"14)" Constantin BrAncoveanu (1714), Horia, Cloqca gi Crigan (1785), Tudor Vladimirescu (1821), I.G.Duca (1933), Armand Cdlinescu (1939), Ion Antonescu ( l9-16). Nicolae Ceaugescu ( 1989).

La sfdrqitul secolului al XVI-lea, cdnd Anglia triumfa in bdtbliile

pentru

supremalia navald qi mondiald, se stingea, sub loviturile trddirii 9i ale unor puteri str6ine. ostile, cea mai luminoasd idee gi speran{i a tuturor romAnilor - unitatea nafional5. A trebuit si mai aqteptim qi sd suferim incd 277 de ani, pdnd la oblinerea independenlei de srat in 1877, tot pe cdmpurile de b6tdlie, dar de aceastA datd vicloriogi. in secolele cle dominalie otornan5, Principatele Romdne nu au dispus

niciodatl de servicii de securitate, de informafii 9i de armatd in sensul firesc al termenilor. Fonna in care acestea existau qi operau nu avea nimic comun cu interesele vitale ale romAnilor, ele slujind de regul5, interesele "Sublirnei Porfi" sau ale altor centre de putere striine (Viena, Vargovia, Moscova). Nenorocirea este ci noi, romAnii, n-am invd{at nimic din lec{iile istoriei de la tragedia lui Mihai Viteazul, din 1601 9i pdnd in zilele noastfe. Nici dup6 Marea unire de la 1 decembrie 1918, nici dupd cel de-al doilea rdzboi mondial |i, chiar mai grav, riici dupS schimbdrile din decembrie 1989, n-am in{eles ci Romf;nia nu are $anse de supraviejuir-e, de a rlmffne micar in granifele sale stabilite prin Tratatul de. Pace de la Paris din 1947,-fdri o puternicl bazl economici qi instrumentele esen{iale ale statalitl{ii * cele de securitate interrii pi de informafii gi arrnata. Dupi anul 1989, toate acestea au fost distruse cu o incongtien{I gi o iresponsabilitate de-a dreptul sinucigage. La inceputul secolului XXI, gansele de dezmen"lbrare a Romaniei sunt mari... Celor care nu-gi fac iluzii qi vdd lurnea aSa cum este aceasta in realitate nu le
pot sclpa forfele centrifuge care opereazdin spaliile locuite de romdni la inceputul

secolului XXI, tocmai datoritd situaliei extrem de precare a Romdniei. Basarabia este orientatd cdtre spaliul Comunitd{ii Statelor Independente qi mai ales cf,tre Federa{ia Rus6, fbri ajutorul cdreia nu poate supravie}ui. Transilvania gi Banatul sunt orientate cdtre Italia, Austria gi Ungaria, iar guvemele de la Bucuregti sunt pro-americane.. Guvemanlii de la Budapesta fac ce vor in spaliul Transilvaniei, in primul rdnd pentru faptul ci produsul intern brut al Ungariei este de peste doui ori mai mare decAt cel al Romdniei. Daci acest decala.i se va adAnci in favoarea

Ungariei autoritllile de la Bucuregti vor pierde controlul asupra Transilvaniei. Cu sdricia lucie in care se zbate, Romdnia nu mai poate constitui un pol de atrac{ie nici mdcar pentru cetdlenii ei cei mai devotafi.Atdt romdnii, cdt gi ungurii
in biserici, dar Dumnezeu ii ajutd pe unguri pentru cd sunt rnai harnici... Dup6 anul 1989, cdnd romdnii au fost "mdntuiti" de stdpdnirea socialistI, pe " timpul cireia produsul intern brut al RomAniei era de patru ori mai mare decdt cel al "Romaniei democrate" din anul 2000. s-a produs un fapt cu totul inedit. $tefan cel Mare (1457-1504), domnul Moldovei, unul dintre cei mai strdluci{i principi romAni a fost trecut in rflndul Sfin{ilor, priminil titlul de gtefan cel Mare qi Sfhnt. N-aq putea susline cd $tefan cel Maie, chiar gi numai prin cele peste 40 de biserici gi mdnEstiri pe care le-a inal{at. nu ar merila acest titlu. DacE ag fi fost consultat (lucru imposibil, pentru cd cetilenii Rom6niei nu au fost intreba{i), eu ag fi pus in fruntea listei pentru candidatura la sfinlire pe princ! pele Mihai Viteazul. Probabil cI dacd patriarhul RomAniei ar fi fost oltean,'cel sfinfit ar fi iegit Mihai Viteazulo dar preafericitul Teoctist este moldovean. Imi suslin pdrerea, deoarece, pentru simbolistica neamului romAnesc, actul politic al unirii tuturor provinciilor romf,negti sub sceptrul lui Mihai Viteazul, din anul 1600, este mai strllucitor decf,t orice alt act inl?iptuit de cdtre ceilalfi mari principi qi voievozi romAni (de altfel, pu{ini la numf,r). inafard de aceasta, Mihai Viteazul a fost maftirizat. El gi-a dat viala pentru cea mai nobild cauzd, a rom6nismului, neimplinitl nici Ia inceputul secolului XXI, in timp ce $tefan cel Mare s-a stins in patu-i domnesc, dupi ce, iertatd-ne fie cdrcota, umpluse Moldova de plozi neiegitimi. Nici unul din cele 45 de rdzboaie purtate dd $tefan cel Mare nu a urmdrit un lel atdt de nobil ca celrealizf de Mihai Viteazul. Mai mult chiar, $tefan cel Mare l-a atacat in prima sa domnie pe Vlad Jepes, deqi acesta l-a ajutat sb ajungd domn al Moldovei in anul 1457 . Tot $tefan cel Mare este cel care l-a atacat pe domnul J6rii RomAnegti, Radu cel Frumos, nimicindu-i oastea in bdtdlia de la pdrAul Vodna, in 1473, a ocupat Bucuregtiul, lu6nd ostaticd familia celui infrant. Ultgrior, $tefan cel Mare s-a cdsdtorit cu Maria voichita, fiica lui Radu cel Frumos, intre cei doi existdnC o mare diferenti de vdrst6. Toate acestea nu mi se par fapte prea cre$tine;ti... Sd-mi fie iertatd speculalia, dar tind sE cred cd hotdrArea Sinodului Bisericii OrJodoxe a RomAniei a fost influenfati, printre altele, qi de faptul cI Ungaria are un rege $tefan cel sff,nt. Este vorba de gtefan I (997-1038), fondatorul statului feudal ungaria, care i-a creqtinat pe unguri, adoptdnd creqtinismul de-rit
se roagd

26

catolic qi primind atat investitura, cdt qi coroana regaltr din partea Papei de la
Roma. Trecerea ungurilor de la barbarie la creqtinism mi se pare o faptd pentru care $tefan I merjta sf, lte trecut in rdndul sfin1ilor. in ceea ce-l priveqte pe $tefan cel Mare, domnul Moldovei, el nu ia cregtinat nici pe moldo-veni, deoarece poporul romAn s-a niscut cre;tin. Sfinlirea acestuia are, dupd pArerea mea, un iz provincial. Nu sunt nici oltean qi nici moldovean, ci bihorean. il venerez pe $tefan cel Mare, dar am rur plus de veneralie pentru Mihai Ytteazul, al c5rui trup sacru odihnegte undeva.,pe Cirnpia Turzii, necunoscut pdnd

in ziua de azi. Poate cI, intr-o zi, il vom trece in rfindul sfin{ilor neamului I Mihai Viteazul...

Pi pe

27

Capitolul

llI IMPERIUL BRITANIC - CREAT DE SPIONI, MARINARI $I COMERCIAI\TI

Spionii ingioapi mitul originii divine a regalitifii

Disparilia de pe scena politicd qi din via!6 a lordului Francis Walshingham, spionul secolului XVI, in anul 1590, nu a insemnat qi disparilia instrumentelor de securitate gi spionaj create de el. Spionajul englez a fost ridicat la cote superioare, in secolul XVII, de citre lordul protector Oliver Ciomwell (1599-1658), conducdtorul revolulieiburgheze din Anglia (1642-1649), fondatorul primei republici engleze. Rdzboiul civil din Anglia purtat intre Parlament qi Carol I Stuart a fost cAgtigat de armata revolufionard a Parlamentuhri, reprezentdnd burghezia eriglezd in ascensiune, sub conducerea lui Oliver Cromwell, printre altele qi datoritl serviciului de spionaj al acestuia, care a reugit sI penetreze cu agen{i atf,t curtea regelui, cit gi structurile de comandl ale armatei acestuia. geful serviciului de securitate gi spionaj al perioadei 1649-1660, c6nd Anglia era condusd de Oliver Cromwell, sub un regim politic republican dictatorial a fost John Thurloc (1616-1668). Original din Sussex, de profesie avocat, J.Thurloc

condus cel mai puternic serviciu de spionaj din intreaga Europii..Func{iile oficiale de acoperire ale marelui spion al secolului XVll, John Thurloc, au fost: ministru de externe, ministru de interneigeful poliliei, ministru de rdzboi gi consilier de stat, Spionii lui Thurloc au operat la toate curfile europene,^cu precddere la Paris, Madrid 9i Haga, precum gi in Scolia gi Irlanda.

a organizat gi

in ac{iunea de prindere a regelui Carol I Stuari, in urma unui act de tr5dare, de judecare gi executare a acestuia, rolul esen{ial l-a!r jucat spionii lui John Thurloc. Prin decapitarea, in urma unei sentin{e judecitoregti, a regelui Carol I Stuart, englezii au ingropat mitul originii divine a regalitSfii.

Oliver Cromwell, interceptarea scrisorilor gi decriptarea

in anii dictaturii lui Oliver Cromwell, in cadrul serviciului de securitate gi spionaj condus de J.Thurloc, a luat fiinfd o seclie speciali de interceptare a coresponden(ei gi decriptare (spargere) a codurilor gi cifrurilor utilizate de cdtre fortele regaliste, precum qi de cdtre reprezentanlele diplomatice strdine care operau in Anglia. Cel care a condus acest serviciu, cu rezultate extraordinare, a fost doctorul John Wallis (1616-1703), considerat drept plrintele criptografiei engleze. Acesta a fost preot, matematician de inaltd clas6 gi profesor la Universitatea din Oxford.
28

Cdnd a intervenit restaurafia in anul 1660, regele Carol al il-lea i-a cerut lui J.Wallis sd rim6nd pe post qi sd pregdteascd specialiqti in arta criptdrii qi a decriptarii in cadrul serviciului secret de spionaj pe care noul rege s-a dovedit destul de sd nu-l distrugi, chiar daci acesta a fost preluat de la regicidul Ol.Cromwell. ln,teleRt ln secolul XVII, englezii s-au dovedit mai infelepfi decAt romdnii la sfffrqitul secolului XX, care, sdatf, cu inldturarea dictatorului Nicolae Ceaugescu, gi-au distms organele de securitate internd, serviciile de informalii, arrnata gi economia, imping6nd statul pe marginea prdpastiei. Devenind capelan al regelui Wilhelm de Orania. in 1689, dr. John Wallis l-a ldsat in frtrntea sec{iei de criptografie a spionajului englez pe nepotul sdu William Blencowe, insh'uit temeinic in aceast[ arti-. Dr.John Wallis a l6sat posteritdlii o carte de specialitate intitulat[ "Eseu asupra artei descifrdrii ", precum gi un numdr de lucrdri de matematicd. in ceea ce-l priveqte pe spionul $efJohn Thurloc, dupb restaurarea monarhiei in 1660, a fost arestat sub acuza{ia de inaltl trldare ("regicid") dar, nu se gtie prin ce minune, a fbst pus imediat in libertate. Probabii ci regele Carol al ll-lea qi-a dat seama cd o eventual[ judecare qi execulie a lui J.Thurloc ar fi awt efecte dezastruoase asupra serviciului de spionaj pe care acesta l-a creat, precum;i asupra relelelor de agen;i implantagi in Europa. Continuitatea este condifia tuturor marilor infiptuiri. in ultimii opt ani ai viefii sale, John Thurloc a l6sat gapte volume de scrieri care au constituit principala sursl de cunoaitere a epocii lui Oliver Cromwell. Folosind aceleaqi metode ca qi inaintaqii stri, adicd spionajul, subversiunea qi

for{a militar[, O.Cromwell a continuat opera de fiurire a Imperiului Britanic cucerind Irlanda in 1649-1650 gi consoliddnd suprema{ia navald a Angliei.

Imperiul Britanic - creat prin jaf

Ca gi regina Elisabeth I, lordul protector Oliver Cromwell s-a bucurat de serviciile extraordinare ale unui marinar foarte aproape de cota lui Francis Drake. Acesfa a fost amiralul Robert Blake (1599-1657), ndscut la Bridgewater, intr-o familie de negustori foarte boga{i, de religie protestantd. Ca qi inaintagul sdu, R.Blake era un navigator de excep{ie, maestru in arta spionajului 9i a rdzboiului naval, priceput in forme ale luptei navale neconvenfionale, adicd in piraterieRobert Blake a iucat un rol esen{ial in rizboiul civil din Anglia (1642' L649), zdrobind forlele regaliste pe mare conduse'de prinful Rupert, nepotul regelui Carol I, in apele Atlanticului din zona Portugaliei gi apoi ?n Marea Mediteranf,, unde va statornici prez.en\aflotei engleze, spre marea disperare a Fran.tei 9i Spaniei.

AmiraluJ R.Blake a cornhndat flota englezi in rizboiul naval dintre Anglia pi Olanda (1652-1654), ca urmare a promulglrii de cStre O.Cromwell a Legii Navigaliei din 165 1 care impunea aatoate transporturile de mdrfuri in 9i din porturile engleze, precum qi in cele din Africa, Asia 9i America sd se facd exclusiv
cu nave de transport engleze sau apar{indnd cetd{enilor englezi trditori in teritoriile de peste mdri. Legea a lovit puternic in interesele flotei Olandei, care delinea
29

monopolul transponurilor de mdrfuri pe mare, inclusiv a celor produse in manufacturile din Anglia. Olanda declard rdzboi Angliei pi, in prima bdtdlie navald din noiembrie 1652, amiralul olandez Van Tromp infrdnge flota englezd comandatd de R.Blake. Aceast[ confruntare a intrat in istorie sub genericul "bdtdlia navqld de la Dungeness". Robert Blake igi ia revanpa bdtdndu-l pe amiralul Tromp in bltllia de la Portland, din februarie 1653. in anul 1654, Olanda a fost obligatl si solicite negocieri de pace. Robert Blake a incercat sd cucereascd stdnca Gibraltarului dar ihrd succes. PAntr la sfdrgitul carierei sale, amiralul R.Blake a atacat gi jefuit in stil pirateresc coloniile spaniole din America Centrali 9i de Sud, precum gi navele de comer{ ale Spaniei, pe liniile de navigafie din Atlantic. Aceasta a fost una din metodele care au condus. la imbogSlirea Angliei qi la crearea imperiului s[u

colonial.

Pirateria
mai rafinate...

se

practicl pe scar{ largl

gi

in secolul XXI, dar cu metode rnult

Dupd restauialia survenitd in anul 1660, guvernul regelui Carol al ll-lea a continuat cu aceeapi vigoare strategia navalS a lui Oliver Cromwell. Englezii secolului al XV[-lea, deqi au trecut printr-un rdzboi civil cumplit, cu mari pierderi gi sacrificii, nu au procedat ca rom6nii dupi L989, cf;nd pi.au distrus in totalitate flota comerciali gi flota de pescuit oceanico abandonindu-gi navele gi marinarii prin mai toate porturile lumii. Pentru ceea ce au fdcut romdnii cu flota lor comercialS, in ultimii ani ai secolului XX, din proprie iniliativd sau la indemnul unor factori externi (o imensd prostie gi intr-un caz gi altul), nu existd precedent in toatl istoria Europei ! Distrugerea unei flote, fie ea civil[ sau militard, a surve-

nit numai atunci cfind o farl a fost infrdnti in rizboi. Astfel, in 1945, Germania nazistd, infrdnt[ in rbzboi, a predat Marii Britanii intreaga floti submarind gi de

Sub Carol al ll-lea, flota engleztr ii scoate pe olandezi din portul New York gi eliminii flota Olandei de la operafiunile de transporturi de miirfuri intre America de Nord qi Europa. Cu toate acestea, supremalia navalS a-Angliei nu era [otal6. Aceasta avea sd survinf, in urma uno, graduale, printi-un "forto.i nesfdrgit gir de lupte cu puterile navale ale lumii de atunci, Fran{a, Olanda qi
Spania, la sf6rgitul secolului al XVIII-lea qi inceputul s,ecolului XIX.

suprafa{d care a supraviefuit.

Problema invad5rii Angliei de cltre o putere strlinl a revenit in actualitate la inceputul secolului al XIX-tea, cind Napoleon Bonaparte cucerea Europa de la un capit la altul, sprijinit de un serviciu de spionaj imbatabil. intre anii 1803-1805, la cartierul general al lui Napoleon au fost elaborate cAteva planuri de invazie. imparatul ffancezilor qi-a dat, ils6, seama c6, pentru ca operalia sd reugeascd, flota Franlei trebuia sd de{ind supremalia cel pu}in in zona Canalului Mdnecii. Flota francezd era insi blocatl la Toulon gi la Brest de flota
englezd comandatd de amiralul Horatio Nelson (1758-1805). Acesta a mai cdgtigat

o victorie rf,sunf,toare impotriva flotei franceze in Marea Mediterand, la Abukir,

tdind legitura dintre armata francezd diri ngipt, comandatd de Napoleon, qi Franla.
30

mediocritate din toate punctele de vedere, a reugit sI spargl blocada englezi, indreptdndu-se spre Gibraltar, unde s-a unit cu flota Spaniei. Inten{ia era de a ieli in Atlantic gi a se indrepta spre Marea Mdnecii. La 21 octombrie, pe baza cunoagterii perfecte a fiecdrei migcdri a flotei franco-spaniole, gra{ie serviciului de spionaj naval englez, Nelson il surprinde in zona Gibraltarului pe nefericitul Villeneuve, distrugAnd gi scufunddnd l8 din ceie 30 de nave de r[zboi ale acestuia. Amiralul Nelson a fost ucis in'aceastd bitilie navalS, printre ultimele din lume purtat6'intre navele de r[zboi cu pdnze.

in

octombrie 1805, flota francez5 comandatS de amiralul Villeneuve, o

Dupd bltdlia de la Gibraltar' suprema{ia navaltr a Angliei a devenit

total5o nf,scdndu-se gi nimbul invircibilit[1ii flotei de rdzboi a Angliei. Timp de un secol intreg, nimeni nu a mai fost in stare sl pun[ probleme Angliei pe mare. Cei trei mari amirali, Francisc Drake,Robert Blake gi Horafio Nelson au fost eroii care au contribuit, fiecare in epoca lui, la triumful.strategiei navale engleze gi la transformarea Angliei in stdpdna absolutd a mbrilor qi oceanelor lumii din 1815 pdnd la

**gf,*","T"J3lli;;*l:|,;;j.ii^t.ari

sau generari din secorur XVI qi pdnd in zilele noastfe, cel mai iubit, mai respectat gi mai venerat a rlmas amiralul Horatio Nelson. El este simbolul gloriei acestei naiiuni de marinari gi de cuceritori cu corabia gi tunul. Flota englezd este cea care a contribuit in cel mai inalt grad^la fburirea Imperiului Britanic, precum 9i la jefuirea bogdjiilor in folosul acestuia. In Piafa Trafalgar din Londra se afli coloana amiralului Nelson, cel mai mire! monument inchinat vreodatl unui englez, de la soldat la monarh.

incepand

'Fondurile operative" imboglfesc Anglia din secolul XVI gi p6nd la inceputul secolulu.i XX, cuceririle

en-

nu au incetat niciodat[. Pofta englezilor de a acapara qi stdpini plm0nturile

altora, in numele aga-zisului lor rol civilizator, a fost insa{iabil5. in anul 1782, Parlamentul Angliei a votat, in secret, o lege -nrin c-ar1 secretarul de stat ce conduce serviciul de spionaj extern sI dispund de fonduri secrete mari, necontrolabile pi nedecontabile, prin organele statului, cunoscute in zilele noastre prin sintagma ",fonduri operative". Acestea au fost folosite pentru plata relelelor de agenli dih Rusia, Italia, Inrperiul Otoman 9i Spania. Mari sume de tani au fost daie, piin canale secrete, Prusiei qi Rusiei in 1807, pentru a fi atrase in
alianfa impotriva Franle i.

gleze de teritorii, prin r5zboaie, blocade, amenin{dri sau presiuni politico-diplomatice

fondurile secrete avute la dispozi{ie in mod cinstit 9i in interesele Angliei.

Diplbmalii englezi intorgi din misiunile lor erau pugi

s5

jure

c[

au cheltuit

Spiqnii Majestifii sale, deghizali in diplomafi, atagali militari, ziarigti ai agenliei Reuter, negustori gi preoli, secondafi indeaproape de cea mai formida' UiU notX de rdzboi au construit Imperiul Britanic. So'cietatea Regali de Geo' g."n. , fost o institufie sub care qi-au gdsit acoperire spioni de talie global5,
JI

precum "exploratorul" Robert Falcon Scott (1868-1912) qi Cecil John Rhodes ( I 853- 1902), colonizatorul Africii. Dupd descoperirea "I ,umii noi" de cdtre Cristofor Columb (1492), pe mdsurd ce a devenit tot mai puternicf, pe mare, Anglia a cucerit gi colonizat partea'de nord a continentului american, incepAnd din secolul XVI. La sf6rqitul secolului XVIII, intre litoralul Atlanticului gi Mun{ii Alegoni existau 13 colonii aie-Coroanei britanice, care aveau sd declanqeze ceea ce istoria avea sd denumeascd "revoluliu americanii", adicd r1nboiul de independenld impotriva Angliei (177 5-17 83), incheiat cu victoria'irebe1ilor". Prin " Declaraiia de Independenld" de la 4 iulie 1776 s-a niscut S,U.A., stat care, in numai 225 ani, va deveni cea mai mare putere economicd qi rnilitard a lumii, cu pretenlii la dominalia mondiald. Canada, cuceritd de Fran{a in secolul XVII, este preluati de Anglia, in urma r[zboiului de gapte ani (1756-l:163), ac{iune plind de succes a flotei, spionilor gi negustorilor. --" in ,..oiuf XVIII, dupd inldturarea olandezilor, Australia a devenit colonie englezS. in prima jumdtate asecolului XIX, englezii pitrund in India. Din anuf 1858, aceastA imensd qi fabuloasd !ar5, dispundnd de bogd{ii ime_nse, a fost guvernatd in numele coroanei Angliei. In anirl 1877, cand romAnii udau cu sdngele lor c6mpiile Bulgariei, in efortul de a reintra in istorie, dupd o robie de aproape 500 ani de jug,otoman, regina Victoria a Angliei (1819-1901) era proclamat[ implrdteasi a Indiei. . in anul 1882, englezii au cotropit gi ocupat Egiptul, pe care il vor stbp6ni pdnd in anul 1953, c6nd colonelul Gamal Abdel Nasser va rdstuma monarhia gi-i
va alunga pe ocupanti.

in urma primului rizboi mondial, Anglia ocup6 "vidul" creat de prdbugirea Imperiului Otoman in Orientul Mijlociu,, ocupdnd gi integrdnd in imensul s5u imperiu Arabia SauditS, Irakul pi Palestina. Din Australia 9i pf,n5 in Canada, "Soarele nu spunea niciadstd tn Imperiul Britsnic"....
Spionii englezi pe urmele lui Nloise
Spionajul a avut un rol imens in acliunile de pdtrundere gi luare in stdp6nire de cdtre Anglia a orientului Mijlociu. un rol de excep{ie in aceste ac{iuni l-a avut Thomas E.Lawrence (1888-1925), ofifer in serviciul de spionaj militar al Angliei. Acesta s-a nrscut in localitatea 'rrenradoc din fara Galilor, fiind al doilea fiu din

cei cinci copii nelegitimi ai frumoasei evreice Sarah Maden gi ai nobilului englez Sir Thomas Chapman. T.E.Lawrence, un tdnlr blond cu ochi albagtri, un model de frumuse{e masculinb anglo-saxoni gi cu o inteligen{d nativ6 iegitd din comun, a urmat cursurile Universitalii din oxford, dovedind un interes'deosebit pentru lumea arabr. Pentru tezd de absolvire a universitilii in anul 1909 a facut studii in Siria, ajungdnd
un excelent

vorbitor de limbi arabd.

32

prima-dintr-un numdr de zece clarti pe care avea s6 Ie publice pe timpul vietii sale..

recrutat de serviciul de spionaj al arrnatei engleze, cu grad cie locotenent. 'in anul 1914, se inapoiazd in c)rientul Mijldciu, ca rnembru al unei "expedifii gtiinfifice" engleze conduse de s.F.Newcombe, care iqi propusese sd (oreconstituie" drumul biblicului Moise gi a! poporului evreu, dupd fuga din Egipt. in realitate, aceasta era o "legendi" deosebit de bine ticluitd, de naturi sd stdineascd simpatia celor ce cred in Biblie, clin intreaga lume, pentru ci tofi membrii expediliei erau ofiferi din serviciul de spionaj al armatei engleze. Misiunea acestora era recunoagterea am5nunfitr qi cartografierea viitoarei zone de operafii din orientul Mijlociu. ln .urma acestei misiuni cle spionaj; inrpreund cu cbpitanul S.F.Newcombe, in 1915, a scris cairea "salbdticia Zinrtlui;',

in anul 1913, odatd cu absolvirea cursurilor universildtii, T.E.Lawrence a fost

s-a desf*purat

hdrfilor, la interogarea prizonierilor qi la legdturiie de corninicafii cifrate gi codificate. A-avansat rapid in grad qi, datoritd exceplionalelor sale cunoqtinte despre lumea arabd, a fbst trimis in tabira emirului Feisal, pentru a organiza acliuni de sabotaj, in spatele dispozitivului trupelor turcegti. c69tig6 increderea emirului, sus{inutd qi cu ajutoare militare in valoare de rnilioane de lire sterline gi devine consilier militar al lui Feisal. intre cei doi se leag6 o ptternic5 prietenie, ei fiind bdnui{i qi de relafii homosexirale.
Cu ajutorul englezilor, emirul Feisal organizeazh o adevdratd annatd formatd din beduini, dar care executa mai mult ordinele lui Lawrence, ajuns intre timp colonel. La 6 iulie 1917, corpui de bedrrini ocupi oragul Aquaba, port la Marea Rogie. Aceastd ac{iune temerard desfbquratd la flancul trupelor turcegti a u$urat ofensiva armatei engleze de sub comanda generalului Edmund H.Allenby sd cucereascd lerusalimul in decembrie 1917. Fiind hddat de cbtre un ghid arab, I.awrence a fost capturat de turci, torturat, sodomizat dupd "buneie obiceiuri" turcegti, clar reu$eqte si scape din captivitate. Se intoarce la armata arabd de cavalerie, devan-

in anii primului rrzboi mondial, intreaga activitate a lui E.T.Lawrence in lumea arabl din Orientul Miilociu, lucrAnd la intocmirea

seazi inaintarea trupelor anglo-franceze' gi, in luna octornbrie 191g, ocupl Damascul, capitala Siriei, rdzbundndu-se cumplit pe turci.

Arabia Independent[ - minciuni occidentali

Un motiv foarte puternic pentru care arabii au luptat cu o bravurd legcndard aldturi de armatele puterilor occidentale l-a constituit promisiunea guvernelor Angliei gi Franlei de constituire a Arabiei independente in frunte cu Feisa!.

a fost intrefinutd in mod deliberat prin intermediul colonelului E.T.Lawrence, convins pi el cd acel obiectiv politic va fi atins. Cum insd puterile occidentale gi in special Anglia s-au comportat intotdeauna cu perfidie qi arogan!5 in raporturile cu naliunile considerate "?napoiate", la Conferinfa de Pace de la versailles, arabilor li s-a refuzat independenta, fostele posesiuni turcepti din lumea arabr fiind impdr{ite'intre Anglia gi Fran{a. Toate frontiereie
Flacdra acestei sperante
JJ

din lumea arabf, au fost trasate de cZtre englezi qi francezi fbrd nici o consultare a celor in cauz6. Purtind in congtiinta sa o dozf, de onestitate, colonelul Lawrence-s-a cdnsiderat trddat impreund cu prietenii sfii aratri, iar ciind regele George al V-lea a] Marii Britanii i-a conferit rnarele ordin al Cavalerilor de Bath, acesta a refuzat s6-l

imnreund cu Winston Churchill, unde au fost trasate frontierele Irakului pi Iordaniei. in anul i925, I-awrence publicd opera sa de c6p6tdi "cei qapte stdtpi ai infelepciunii", o ampl6 relatare a acliunilor serviciului de spionaj englez in lumea arab6. demonstrAnd drepturile arabilor asupra teritoriilor uzurpate' precum 9i Ia independenlI gi modul in care au fost tr5dali de alialii lor occidentali.
Se spune cd istoria nu se repeta gi nu face pagi inapoi dar am convingerea ca gi na{iunile din Europa de Est au fost in;elate in agteptfrile lor de cltre Occident, care le-a promis'rparadisul" pe plm6nt dup6 evenimentele din tr989; dacfi vor face ttreforme", adicl ipi vor distruge bazele economice... Sub un alt nurne pAn[ in anul 1935, E.T.Lawrence, unul dintre cei mai strdlucili spioni ai Angliei, intrat in 1egend6, a prestat servicii in cadrul Forfelor Aeriene Regale (R.A.F.), fiind ins6 in permanen{d supravegheat de agenli ai securi-

accepte, punAndu-l pe suveran ?ntr-o situa{ie fbarlejenantd. in anul 192L, colonelul E.T.Lawrence a participat la Conferin{a de la Cairo

tifii

Dupi trecerea in rezervd, col.Lawrence s-a implicat in migclrile rasiste din Marea Britanie gi Germania, atrAgand qi mai mult asupra sa atenlia organelor de securitate. in ziua de 13 mai 1935-, in timp ce se deplasa cu o motocicleti, col.Lawrence a fost implicat intr-un grav accident de circulafie. Dupi gase zile de coml profuldi."La\ryrence al Arabiei", cum va rdmdne in istorie, s-a stins din
via{6 sub privirile agenfilor securitl{ii, care l-au "pdzit" la spital. tstoriCii americarri Norman Polmar gi Thomas B.Allen bdnuiesc cd "accidentul" de iirculalie care a cavzat moartea col. Lawrence a fost provocat de cdtre agerilii sqcuritSlii engleze. Patria rccunoscdtoare !...

engleze.

t'Perfidul Altriontt- hegemon al Iurnii

Mercantilismul pre-industrial, revolulia industriali. combinate cu o strategie naval6 expansivA, cu un dezvoltat sistem de credite financiare, cu diplomalia alianlelor qi un serviciu de spionaj cu voca{ie g1obal6, au frcut ca in anul de referinlf 1815, care incheia epoca rdzboaielor napoleoniene, Anglia sA se situeze in fruntea statelor lumii, pozilie in care s-a menlinut pdnd in 1914. Deqi a cunoscut o evoiu{ie graduald, iontinui gi nu prin saituri revolulionare, Anglia a oblinut rezultate impresionante in dezvoltarea sa ca stat qi nafiune de

priml m6nI. in perioada

-

1760-1830,

l/3 din crepterea produc{iei industriale

N.edi[.: iri simbolistica numericf,. iudeo-masonicZr, 13 mai 1935 reprezenta un mesaj foarte clar: 13+5=18r t+9+3+5=18 =6+6+61 Aptrrand carua arnbI, evreul E.T.Lawrence devenise Satana... 34

intregii Europe s-a datorat Angliei. Fundameniele hegemoniei britanice asupra lumii nu au fost de nafurd militard, ca in epoca imperiului mongol (secolul XIIIXIV), ci de naturd economicf,. Zenitul acesteia se estimeazi cd a fbst anul 1860, cAnd Marea Britanie producea: 53Vo din produc{ia de fier a lumii. 50Vc ditproduc{ia de cdrbune gi prelucra 5A7o din produclia de bumbac a inhegii lumi. Cu un procent de numai 2V:a din popuiafia globului Si lAVo din cea a Europei,

Marea Britanie delinea 4(l-45Va din poten{ialul industrial rnondial 9i 55-607o din cel al Europei. in aceiapi an, in Marea Britanie se consuma de 5 ori mai multd energie decnt in S.U.A. sau Germania, de 6 ori rnai multd decdt in Fran{a 9i de tr55 de ori mai multd decAt in Rusia (sursele energetice erau cfr-bunele qi petrolul). Hegemonismul britanic se reflecta gi in al{i indicatori economici de mare concentrare economic[. Astfel, Marea tsritanie definea tr/5 din comerful nrondial, 2/5 din comer{ul cu produse manufacturate, iar ll3 din flota comerciald a lumii naviga sub pavilion britanic. Iatd cum descria economistul englez Jevons situa{ia economicE a Marii Britanii in anul 1865: "Ctimpiile din America cle Nord Si din Rusia sunt ogctarele noastre de cereale, Chicago qi Odesa sunt grdnarele noastre, Canada Si ldrile baltice sunt sursele naqslre de cherestea, Australia ne cre$le lurmele de oi, iar Argentina Si preeriile vestice ale Americii de Nord ne cresc cirezile de vite, argintul din Peru Si aurul din Africa de Sud qi din Australia se scurg spre Londra. In China Si India, cresc plantaliile noastre de ceai, cafea Si mirodenii, Franla Si Spania sunt podgoriile noastre, iar bazinul Mdrii Mediterane li,-ada noastrd de .fructe, plantayiile noastre de bumbac predaminante in sudul S.U.A. s-au extins in toate zonele calcle ale lumii".

*ottfr"i;l#tf'ffiit-i,

Pozifia dominanl6 a Marii Britanii asupra lumii a lbst determinatd de puterea industriald a acestei !Iri. Atdt aristocrafia, c6t gi burghezia Angliei gi-au indeplinit la cote maxime rolul istoric. Aristocratul englez a gtiut sd schimbe

deservfti de un serviciu de spionaj inegatabit, au elaborat strategii corecte. Spre deosebire de Anglia gi celelalte state dezvoltate din Occident, nafiunile qi statele din Balcani nu au avut niciodati strategii' nafionale de dezvoltare. Au navigat ?n derivd, la discre{ia vdntului. intre lordul
englez gi boierul romAn diferen{a a fost ca de la cer la pdm6nt. de la un

Anglia nu gi-a schimbat strategia nafionalX de la un guvern la altul sau partid la altul, ala cum se intimpl5 in Rom6nia de cAnd am trecut de la

totalitarism la "democralie" gi "economia de pia{d". Guvernanfii englezi, in politica lor externl, au aplicat cu mliestrie unul din principiile fundamentale ale strafegiei militare gi anume cel al economiei forfelor. Prin politici iscusite de alian{e duse la ?ndeplinire de spioni cu studii ia Oxford gi Carnbridge, deghizafi in diploma{i qi oameni de afaceri, englezii i-au pus pe al{ii sd lupte gi s5 moarl pentru interesele lor. Anglia s-a tblosit cu mbiestrie
35

mondial in Europa. Spre deosebire de Franfa, Germania, Japonia gi U.R.S.S., Marea Britanie nu a fost niciodati o societate rnilitarizatl. Aceasta s-a insp_irat foarte mult din doctrina economici a celebrului economist de origine scofiana Adam Smith (1733-1790), cuprinsd in opera sa capitalS "Bogdlia na[iunilor", care
a deschis noi orizonturi dezvoltdrii capitalismului. Recunoscdnd necesitatea men{inerii unei armate capabile sd apere Marea Britanie de pericolul unei invazii, Adam Smith atr5gea atenfia cd, atdta timp cdt nu este producdtoare de valoare adduga!6, care sd contritiuie la sporirea avu{iei nalionale, aia cum fac uzinele gi fermele, armata trebuie finutl la nivelul minim necesar. La inceputul secolului XXI, acest adevdr elem'entar nu este nici pe departe in{eles in Rom6nia, aga cum nu este infeleasl nici strategia'industrializdrii, urmati constant de cltre fdrile dezvoltate din Occident secole la rflnd. Mai mult chiar, dupi evenimentele din decembrie 1989, "elita culturald", impreunl cu "partidele istorice" evadate din cavoul istoriei, au prezentat efbrturile de industrializare a Romdniei din perioada postbelicd (1945-1989) drept o crim[ qi o abatere de la tradi1ii... Iar consecintele se vdd: in numai zece ani, Rom6nia a f0st reagrarizatdl La data iegirii din istorie a socialismului de tip autoritar, ponderea populafiei active din RomAnia in mediul rural era de 28 Vo, adicd exact c6t cel al Angliei in anul 1900. La inceputul secolului XXI aceastd pondere in Romdnia a ajuns la aproximativ 50 Vo. Datd aceasti pondere nu va fi redlrs5 undeva la nivelul de 10-15 7o Romdnia nu se va integra in Uniunea Europeanl in vecii vecilor! Pe posturile de radio gi televiziune s-au auzit, spuse cu emfazd, asemenea enormitali, precum aceea cd "prin agriculturd Si folclor, Romdnia va cuceri lumea". MergAnd pe aceastl cale, singura gansi a RornAniei in secolul XXI este aceea de a deveni
s atului" Europei... In intreaga lor istorie din epoca de cregtere de la o {arb sdracf,, frrI resurse naturale, cu o popula{ie de 5 milioane de locuitori, la Cea de hegemon mondial, englezii au pus accent pe acel element al puterii lor militare de pe urma elruia au ob{inut efecte maxime, adicd flota de rlnboi. Intre 1815 gi 1900, Flota RegalI a Marii Britanii era cel pulin la fel de puternici precum urmltoarele trei flote cele mai mari luate la un loc. Cu toatd puterea ei economicd gi naval6, Marea Britanie nu a putut irnpiedica un luciu qi anume cregterea altor puteri. Din urmd, veneau tot mai

in l8l2 gi de U.R.S.S., in frunte cu LV.Stalin, pentru distrugerea Germaniei lui Adolf Hitler, in l94l-1945. Spionajul englez a jucat un rol decisiv in atragerea S.U.A. in primul rizboi
de Rusia pentru zdrobirea lui Napoleon

" muze ul

amenin{Etor S.U.A., Germania, Rusia gi Japonia; Cregterea gi descregterea

Marilor

Puteri are un caracter legic.

36

Spionul Winston Churchill

tncep6nd cu anul 1883, serviciile secrete ale Marii Britanii se reorganiprincipii moderne gi se specializeazfl. Ministerul de Externe (Foreign office) devine paravanul spionajului politic, exercitat de spioni deghizaji in corp diplomatic. Spionajul militar se desparte in tloui servicii distincte: spionajul naval, subordonat Amiralitalii (statul Major al Forfelor Maritime) 9i spiona.iul For{elor Terestre, subordonat lVlinisterului de Rdzboi (War Office). 'Rdzboial bwrilor" (1899-1902), din Africa de Sud, a constiruir prilejul primei probe de fbc pentru spionajul rnilitar englez, premergitor rnarii conflagraiii mondiale din anii.1914-1918. Rizboiul burilor s-a putat intre populatia numiti "afi-icaans" cunoscutd gi sub numele de buri qi administratia colonialI britanici. ln primul an de rdzboi, trupele engleze au fosl bltute pe toate fronturile de cdtre buri, superiori in aftilerie, manevrd de fortA gi foc, excelenli cunoscdtclri ai terenului qi ai metodelor rdzboiului de gheril6. Rdzboiul a durat excesiv de mult, tindnd cont de laprul ci burii, care nu au putur concenrra decar 60.000-80.000 de oarneni, se luptau cu cea mai mare putere a lurnii. Rizboiul a durat oficial pdnd in anul 1902, iar in realitate, pe teren, pf,ni in anul 1904.
zeazd, pe

Marii Britanii in perioada 1940-1945 gi 1951-1955, laurear al premiului Nobel pentru literaturd in 1953 gi, totodatd, unul din cei mai apropiali colaboratori qi sus{indtori ai serviciului de spionaj britanic din toatd galeria oamenilor potritici ai
acestei

in acest rlzboi, sub acoperirea de "core.spondent de presd",gi-a ficut stagiul de irracticd in teren un ofi{er din serviciul de spionaj al Marii Britanii, pe numele de Winston Churchill, viitor prim-ministru, unul dintre cei mai nrari din istoria Marii Britanii. Sir Winston Churchill (alias "Butdogtil") s-a nf,scut la Blenheim (Oxford) in 1874, fiind descendent din marea gi strlvechea familie nobiliarl de Maltrorough. A fost prim-lord al A,miralitAtii $i prim-ministru al

tiri.

Cu alte cuvinte, primul mare gef cle stat cu pr'acticd directX in serviciul de spionaj nu au fost George Bush qi Vladirnir Pu1!n, ci Sir Winston Churchill.

Lagirele de concentrare - inventate de

englezi

Pe timpul ae{iunilor saie in calitate de "corespondent de razboi" ?n Aflica de Sud. lui Winston Churchill i-a scipat clin vedere un "amdnunt" ce avea sa clevind o oroare pentru intreaga umanitate in cursul celui de-al doilea rdzboi mondial gi anume infiintarea, de citre englezi, a primelor lagire de concentrare. Istoiia a minlit, a$a cum face de obicei, atunci c6nd i-a creditat pe I.V"Staiin gi Molf Flitler ca fiind cei care au ?nfiinfat pentru prima datd aceste oribile instrumente de exterminare in mas[. Aga cum rezultd din cartea "Istoriardzboaielor" a nrareqalului Montgomery (Editura George Reinbird, 1968, pag.453) 5i din "Noua istorie ilustratd a Africii de Sud" (editatb de Trewirelia Cameron ?n anul 1986,

pag.2l{), primele laglre de concentrare folosite irnpotriva popula{iei civile

37

necombatanti au fost inventate de englezi, in contextul rdzboiului burilor din Africa de Sud. Ordinul de infiin{are a laglrelor de concentrare a fost dat demaregalul Frederich Sleigh Roberts, cu acordul guvernului englez, in decembrie 1900 9i dus ta indeplinire, trei lUni mai tdrziu, de cltre generalul Horatio Herbert Kitchener, care a preluat comanda trupelor engleze. Pe teritoriul Africii de Sud, au fbst infiin{ate 40 de laglre de concentrare pentru albi, in care au fcrst
internate 116.000 persoane (femei, copii 9i bdtrdni) qi un numdr de 60 de lagire de concentrare pentru negri, in care atl fost internate 115.000 persoane. Autoritalile britanice nu au admis niciodat[ cb lagf,rele de concentrare din , fiica de Sud au vizat exterminarea celor internali, lucru pe care nici autoritblile Germaniei hitleriste nu l-au recunoscut dar au admis, totuqi, cd lagdrele au avut drept scop sd determine armata burilor, estimatd la 85.000 luptatori, sd depund armele qi sdcapituleze. Din arhivele Africii de Sud, rezultd cdin lagirele pentru albi au fost extermin4te, prin infometare qi troli,27.927 de persoane, dintre care 26.251 au fost copii qi femei, iar din lagirele pentru negri, au fost exterminate, in aceleagi condi{ii, 14. 000 de persoane. Aceste adbvdruri crunte nu trebuie uitate, deoarece crirnele ?npotriva umanit6{ii sunt imprescriptibile. Atunci cffnd ne clau noui leclii de f6democratie", drepturile omului gi cum sI ne cregtem copiii, in 2001, englezii ar face mai bine si mediteze la crimele abominabile care au insofit intreaga istorie a formdrii 9i

administrdrii lrnperiului Britanic "tn care Soarele nu spunea niciodatd

".-.

Rdzboiul burilor a fost ca un duq rece pentru imperialii de la Londra. A,ceqtia constatau, cu spaim[, cd in lmperiu apfreau fisuri tot rirai greu de controlat. Simlind pericolul ce venea din direclia Germaniei, tdnarul tigru al Europei, serviciile secrete de seeuritatb gi de spionaj ale Marii Britanii au fost reorga'

nizate qi restructurate din. temelii. Astfel, in anul X909, la recomanddrile comitetului lmperial al Ap6r6rii, a luat fiin1d serviciui de securitate (M.I.5), insbrcinat cu apdrarea ordinii de clrept interne din Marea Britanie (adica polilia politic5 ridicatl la standarde moderne) qi Serviciul Secret de Inforrna{ii (M"I.6),
?nsdrcinat cu spionajui extern.

Ambele institulii, purtand aceleaqi denumiri, funcfioneaza gi in prezent (vezi "C.I.A. contra K.G.B." Editura OBIECJ-IV, Craiova, 1999, de acelagi,autor).

Cifrul Germaniei - decriptat de... preotul Montgomery

in anii primului rlzboi mondial, practicile spionajului cAgtigd noi dimensiuni. Pe l6ngd metodele clasice de agenturi, igi fac apari{ia interceptarea convorlririlor telefonice, cercetarea aerianS, cercetarea foto 9i cercetarea radioelectronici prin.interceptarea leglturilor radio. Apari{ia avionului iirzestraLcu
aparate foto a dat o mare amploare cercetdrii aeriene a cdmpului tactic.

fn batalia de.pe Somme au pierit zeci de mii de solda{i englezi, deoarece cornandan{ii'lor au fost atdt de stupizi inlat au transrnis misiunile de luptd prin telefon in clar, iar acestea erau interceptate de cltre cercetapii gemani.
J6

Cea ,mai strdlucitd ac{iune a spionajului englez in cursul primului rdzboi mondial a constituit-o opera{ia "T'elegrama Zimmermann". Este vorba de extraordinara perfor:nan{d a "spionajului invizibil" adicd cercetarea radio gi a serviciului de decriptare (spargerea cifrului) din organui de informatii al Forfelor maritime (Royal Navy) ale Marii Britanii. Dupd izbucnirea primului rdzboi mondial in august 1914, in cadrul Amiralitdlii britanice a luat fiinld un birou de decriptare, cu misiunea de a pdtrunde la textele in clar ale mesajelor transmise pe calea undelor radio de cdtre puterile inamice (Germania, Austro-Ungaria, Turcia). Pdnd in anui 1915, acest birou s-a transformat intr-un adevlrat departament d cripto-a nalizI. cu un personal numeros qi o activitate intens5. Numele codificat al acestui servicin de exceplie a fost "Camera 40". in cadrul acestui.serviciu iqi desldgura activitatea, ca rp.iiolitt decriptor, William Montgomery, fost preot la biserica "Frimilor pdrinli". La 17 ianuarie l9l7, hind in serviciul de turd gi lucrdnd la un mesaj radio cifrat interceptat recenl., impreund cu un alt decriptor pe nume Nigel de Grey, la orele 10.30. cei doi specialigti aurealizat cea mai mare perforrnan{i din istoria criptanalizei gi anume spargerea cifrului de stat al Germaniei, o putere militard de rangul int6i, cu care Marea Britanie se afla intr-un rdzboi pe viatd gi pe moarle, de rezultatele ciruia
deprindea nu numai soarla sa, ci gi cea a intregului Imperiu Britanic.

aceste eforturi nu vor da rezultate, noi propunem Mexicului o aliaiyd pe urmdtoarele baze: sd ducem rdzboiul impreund Si sd realizitnx pacea impreund, cu sprijinul nostru/inanciar generos Si acordul din partea noastrd pentru ca fuIexicul sd recucereascd leritoriile pierdwte tn Texas, New Mexico Si Arizona. Detalierea problenelor o ldsdm in seama dumtteavoostrii. it veli informa pe. preSedintele l[exicului asupra ce-lor de mai sus in cel mai secret mod posibil, de indatd ce declan.sarea rdzboiului cu S.U.A. devine certd,
39

Mesajul, in foma lui cifratd, con{inea o mie de grupe numerice, datate Berlin 16 ianuarie, fiind adresat contelui John von Bernstorff, ambasadorul Germaniei la Washington. Deqi.pdlrunderea ini{iald la text a fost parliald, englezii gi-au dat seama cb este vorba de un mesaj de o excep{ionalS importanfd. La inceputul anului 1917, situa{ia generald shategicd era deosebit de complicatd. Un rdzboi cetrebuia sI dureze citeva luni, dupl cum gregit s-a apreciat de citre politicieni la {eclangarea acestuia, intra'in cel de-al treilea an. in acliunile terestre, Marea Britanie gi alialii sdi suferiserd pierderi gigantice, iar Rusia, "marele tdvdiug din est", in care idrile occidentale igi puseserd mari speranie, se afla pe marginea prdpastiei. in S.U.A., pregedintele Woodrow Wilson (1856-1924) tocmai c6Etigase al doilea mandat, promifAnd c5-i va tine pe arnericani in afara rlzboiului din Europa. Pe de altd par1e. Cemania se pregdtea penlru un rdzboi subrnarin fhrd restriclii. Dupi cdteva zile intense de lucru, fostul preot William Montgomery a scos la lumind o telegrarnl cu urmltorul text; "La 1 februarie, inten{iondm sd trecem ls un rdzboi submurin totfll. Cu toate acestea, vam face eforluri ca S.U.A. sd rdmtnrt fut continusre neutre. Dacd

addugdnd ca prin iniliativa domniei sale sd.fie invitutd qi Japonia sii sdere Ia ulian(d 6i sd acfioneze ca mediator intre noi. Vd rugdnt .sd retineli dtenlia domnului preSedinte ca folosirea neiilt[urdtosre a submarinelor nosslre vu obliga Anglia sd ceurii pace in cdteva luni. ' Ministntl Afaceilor Externe, Zimmermann" adus6 la cunoqtinla preqedintelui Mexicului de Aceastd telegramd trebuia cltre ambasadorul Germaniei, deoarece intre Berlin Ei oraqul Mexic nu existau

Ieglturi directe.

Spionii britanici irnping SUA in rizboi... l.a 22 februarie 1917, directorui Serviciului de Inlormatii al nmiralitAtii britanice, Sir $eginald Hall, avdnd aprobarea ministrului Afacerilor Exterhe, a ardtat "telegrama lui Zimmemann" lui Edward Bell, secretar al Ambasadei S.U.A. la Lopdra. Diplorqatul american a citit iu stupefaclie,confinutul telegramei, refuzAnd pur qi simplu sb creadb in autenticitatea acesteia. Arnericanii gtiau cd englezii sunt perfizi gi cdutau tot felul de tertipuri pentru atragerea S.U'A' in rdzboi. Reginald Hall a reugit, totugi, s6-1 convingd pe E.Bell qi impreund s-au prezentat la ambasadorul Fage. Au utmat disculii indelungate qi aprinse, la care a luat parte gi prirnut secretar al Ambasadei S.U.A.., Irwin taughlin, in legdturd cu modul in care telegrama sd fie adusi la'cunogtinla guvernului american, ?stfel inc6t acesta sd fie convins cd este vorba de un document autentic, iar perfidia
Germaniei sf, producd efecte politice maxime. S-a hotdrAt ca "telegratna Zimmermann" sd fie inmdnatd in mod oficial ambasadorului S.U.A. la Londra, Page, ?n numele guvernului Marii Britanii, inso{itd de o explica{ie suecintd asupra provenien{ei, cu rugbmintea de a fi adusS la cunogtin{a guvernului S.U.A. Ambasadorul Page a inaintat telegrama Ia Washington pe ziua de 24 februarie. in seara aceleiagi zile, pre;edintele S.U.A", W"Wilson, a

indignat. Dup[ consultdri cu secretarul de Stat Lausing, pregedintele Wilson a hotdr6t sd publice "telegrama Zimmermann" in presa americand. lucru ce s-a 9i fdcut in ziua cle I martie 1917. lntreaga Americd a fost qocatd, impacful psihologic
al acesteia liinci imens, de la Atlantic la Pacific. Singura institu{ie care a manifestat circumspeclie, bdnuin<J cd ar putea fi vorba de o intrigd a englezilor, a fost Senatul S.U.A. in cele din urmi, Pi Senatul a putut fi convins ci telegrama este absolut autenticl. Germania a fost pusd intr-o mare incurcdturd diplomaticf, dar, spr'e surprinderea tutdror, Zimmermann a recu' noscut ci a trimis acea telegram5 care avea sd intre in istorie drept "telegrama Zimmermann". La2 aprilie 1917, preqedintele Woodrow Wilson, cat"e cu numai cdteva luni inainte afirmase hotdrdt ed "ar Ji ct crimd impotrivct civilizaliei dacd ar implica

luat cunogtin{i de confinutul telegramei, aritdndu-se surprins 9i profund

S.tl.A. ht rdzbot", s-a prezentat in fafa Camerelor reunite ale Congresului, solicitflnd aprobarea Declara{iei de Rdzboi impotriva Germaniei. Aceasta a schimbat cursul primului rizboi mondial.
40

in condiliile in care Rusia nu mai putea face fa!5 eforlurilor de rizboi, ibrd participarea S.LI.A. al[turi de "Antanta Cprdial6", Germania 9i alia(ii sfii ar li putut cdgtiga primul rdzboi mondial. Daci acest lucru s-ar fi produs, infdptuirea "Ron dniei Mari" probabil cI ar fi rdmas un vis neimplinit 5i in zilele
noastre... Trupele americane expedi{ionare din Europa. comandate de generalul John Joseph Pershing (1860-1948), compuse din corpurile 1,3 9i 5 amata, totalizdntl 14 divizii de infanterie, au intrat in acliuni de iuptd incepdnd din februarie 1918. La 11 noiembrie, cAnd s-a iucheiat arruistiliul cu Germania, pe frontul de vest operau 580"000 de mititari americani. Printre aqe$tia, s-a aflat gi cfpitanul de artiierie Harry Truman, viitorul prege4inte al S.l.j.A. (1945-1953), care avea sA ordone folosirea bombei atomice impotriva Japoniei, in anul 1945,|a Hiroqima (6 august) gi Nagasaki (9 august). Pe timpul prezen{ei lor in Europa, trupele arnericane au operat pe baza informaliilor furnizate de cdtre serviciile de infonna{ii ale Angliei qi Fran{ei. ln anul 1917, spionajul britanic a depus eforturi disperate pentru a preveni iegirea Rusiei din rlzboi, folosindu-l pe Sidney Reilly, unul dintre cei mai mari spioni din istoria Marii Britanii (vezi"Ghidul spionului rontdn", Editura OBIECTIV, Craiova, 2001, de acelagi autor). Toate acfiunile au eluat, deoarece, Ia 3 martie 1918, regimul bolgevic instalat la Moscova a semnat cu Germania pacea separati cle la Brest-Litovsk iar armata germanl ocupa o treime din teritoriul european al Rusiei.

4l

Capitolul IV

CULISELE DEZASTREI,OR ROMANIET

Dosarul Tezaurului: prostie gi jaf
!

Pdrdsirea frontului romdnesc de cdtre trupele rusegti, ca urmare a revolubolgevice de lai noiembrie 1917 9i a descompunerii generale a armatei {ariste, liei a avut conscin{e dezastruoase asupra Rominiei. Se qtie c6, incl din luna septembrie 1916, datoritd existen{ei pericolului invaddrii teritoriului romdnesc, Guvernul RornAniei, urmdnd sfaturile Aliatilor, a mutat la lapi sediul gi avutul B5ncii Na{ionale. in luna decembrie a acelui.aqi an, sinralia militard de pe {iont continua sd fie gav5, iar Cafiierul General al armatei gi guvernul se temeau r.le o posibild pdrbsire totali a teritoriului national. Nu se qtie la ini{iativa cui, deoarece adevdrul istoric este intotdeauna greu de aflat, in baza unui acord incheiat cu guvernul Rusiei in 2z{ decembrie 1916, tezaurul Bincii Na{ionale a

in subsolurile Bdncii de Stat rusegti (Palatul Armurilor din Kremlin). Tezaurul consta din lingouri de aur in valoare de 314.580.456 lei gi bijuteriile reginei Maria, eyaluate la 7.000.000lei aur. A.ceasta a fost o greEeals enorm5, pe care nici un guvem responsabil nu ar fi frcut-o. Guvernantii RomAniei nu numai cd nu au in{eles acest lucru, dar au mai gi addncit catastrofa. Astfel, in iulie 191?, pe timpul primei faze a bdtdliei de la Mdrdqegti, guvemul RomAniei a intruit in panici, trinri"t6nd precipitat in Rusia gi restul valorilor din Moldova. Noul transport consta dintr-o sumd de aproape 1",6 miliarde lei apa4inAnd Bdncii Nafionale, din-care aproape 600.000 lei aur efectiv, iar restui, in valoare de peste 6 mitiarde lei consta ?n: valori, efecte pi obiecte de pre{ depuse spre pdstrare de particulari, aflate in depozitele tezrurului public, tsdncii Nalionale, Casei de I)cpwleri. Acest transport a mai inclus: rnanuscrisele qi docurnentele istorice cele mai
fost transportat la Moscova gi depozitat
impoftante din arhivele statului qi de la Academia Rom6n5; cele mai pre{ioase tablouri din Pinacoteca statulLri gi din celelalte muzee gi colec{ii particulare. A greEi este omene$te, a persevera esle diabolic, spune un dicton latin. Ca gi primul transport gi cel de-al doilea transport a fost predat guvernului rus cu procese verbale in regull (de data aceesfa este vorba de "guvernul provizoriu" constituit dupf, rdsturnarea {arului Nicolae al ll-lea). prin care acesta se obliga s5-l pistreze gi s5-l inapoieze, transportdndu-l in Romflnia sub garan{ia onoarei sale gi cu girul Puterilor Aliate. Aici, apare o primd intrebare: c6nd au arut ,nonoare" Marile Futeri ale lumii ?n raporturile lor cu statele dependente de ele, mai mici?...

CAnd "tlorm" spionii romeni...

O a doua intrebare. care mi se pare fundanrentald, la care istoricii romini nu au in legdhrd cu rolul serviciului de spionaj al Rom6niei in protrlema "Tezawrului nutionsl" pierdut ?n anii primului rizboi mondial. Spionii romdni de la misiunea diplornatici a Rom0niei din sankt Petersburg, in fi'unte cr-r
rdspuns niciodatd, este cea

42

ministrul Diamandi, qtiau sau nu cd Rusia, in anii 1916-1977, era ca un cazan srrb presiune gata sb explodeze? Daci n-au gtiut 9i n-au infblmat despre acest iucru guvemul Romdniei, inseamnd cA era un serviciu lipsit de profesionalism, care consuma fondurile operative ale statului in zadar. Dacd au gtiut qi au informat guvemul romdn despre starea politicd internd explozivd din Rusia gi, in ciuda acestui fapt, acesta a perseverat in hotdrdrea sa necugetatd de a trimite tezau-rul na{ional [a Moscova, intreaga rdsprindere
in fata istoriei qi a naliunii romdne pdgubite ii revine accestuia. DupI cum bine se gtie, in februarie 191"/ a izbucnit revolulia burghezo-demosraticd din Rusia. Jarul Nicolae al Il-lea gi guvernul cu care Romdniei ?ncheiase

procesele verbale de predare a tezaurului nostru nalional au fost inldturali. in Rusia, s-a instaurat o dualitate a puterii (guvernul provizoriu 9i sovietele) care a luat sfdrqit in vara anului 1917. in aceste conclilii, trimiterea Ia Moscova a celui

de-al doilea transport al tezaurului na{ional a constituit un act de adevlrati rlemen{E din partea guvernului Romffniei. oare, serviciul romdn de spionaj extern nu gtia care este adevdrata situalie din Rusia? .A. fosi sau nu consultat acest
serviciu ? Probabil cf, nu I La 26 ac1ombriel7 noiembrie, puterea politicd din Rusia a trecut in mainile Parliduiui Comunist (bolqevic) in uma a ceea ce istoriografia sovieticd numea

Marea Revolu{ie Socialistl din Octombrie, care avea sd influen{eze cursul istoriei lumii pdnd la 2l decembrie 1991.
Deci, a fost spulberat gi al doiiea guvefn rus cu care gr.rvemul RomAniei a incheiat procese-verbale de predare-primire a tezaurului. Intregul tezaur cade, astfel, in mdna unui guvern format din comisari comuniqti, condus de V.l.Lenin.

Cflnd nu dorm politicienii romAni, e tragedie

Din toamna anului 1917 si panb la 23 august 1944, politica guvernelor care s-au succedat la conducerea Romdniei t'a{[ de Rusia Sovieticd qi ulterior faJ6 de U.R.S.S. a ftcut imposibild atit recuperarea tezaurului na{ional, cAt ;i plstrarea Basarabiei qi a pdrlii de nord a Bucovinei. Un act cu consecinle extrem de grave a f,ost crearea stlrii de rlzboi intre l{omdnia 9i R.usia Sovietici de cltre guvernul RomAniei, la presiunile exercitate de cltre Marile Puteri occidentale FranJa, Marea Britanie qi noua intratd in rlzboi S.U.A. in noaptea de 27-22
decembrie lgl7,* Consiliul de Minigtri condus de Britianu, la care au participat gi principalii conducdtori ai armatei, a hotlrit atacarea 9i dezarrnarea trupelor

N.edit: Simlind apropierea sfdrqitului, CeauEescu a reclamat, in octombrie-decembrie 1989, retrocedarea Basarabiei (anularea pactului Molotov-Ribbentropp) qi a tezailrului din Rusia. Iar Kr.emlinul d'ripostat prompt gi ... cu mesaj, provocdnd Lovilufia din22.l2.89.in 2L122.12.89 (la 72=6X12 ani de la hotErdrea Guveinului Romdniei de dezarmare a 'Iczaurul (trimis trgpelor rusegti), ipi veclea dejb sfdr;itul iar in 24.tr2, in loc sd oblini incepand cu... 24,12.1916), primea rafale de gloan{e in piept... Iar in 28.01.90, tat dupd 72 ani dar de la intrarea armatei romine in Chilinhu, clddirea Guvernului era atacatd de

Opozilic!

43

ruse$ti care se retrlgeau din Rom6nia. Hra vorba de Armatele IV, VI qi XIX, cu un electi' de aproximativ un milion de soldali. Ministrul Take lonescu, rnembru

al guvernului, a atras cu insisten{5 aten{ia cr atacarea armatei ruse va ayea consecin{e catastrofale asupra Romfiniei dar nu l-a ascultat ninreiri qi, ca atare, gi-a dat demisia din guvern. $i acum o intrebare elementarf,: a fost, oare, ra{ional sd provocrm o stare de rrzboi cu un stat imens (chiar dacd era in crizd) cdruia ii dddusem in custodie tezaurul na{ional? Au urmat luptele de la Galati, Pagcani, Spdtdreqti, Mihdileni iar, la 27 ianuarie 1918, trutrrele romline au inh-at in
Chigindu, zice-se " ln chentarecr Republicii MoldoveneSti La 26 ianuarie 1918. ?n urtna interven{iei trupelor roinAne

guvernul sovietic rus rupe .rela{iile diplnmatice cu l{ominia. intr-o telegrarnd semnatd de Leon Tro{ki, datd publicitd{ii. r'ntreaga EuropZi era anuntatd cA:
rR"elaliile diplomatice cu Romdnia sunt rupte. Membrii L,egatiunii RomAne
9i toti agentii autoritdlilol'rornane'"or

in

Basarabia.

fi expulzati pe drurnul cel mai sctrrt rTezaurul de aur al R.omAniei, care se gAse$te. la Moscova, nu ya.*mai putea li ob{inut de "oligarhiu ro,rt1rti". Consiliul Comisa}ilor ia asuprd-gi toath
rdsptrndcrca penlru conscrvalea acestui lond, care va trebrri sd fie remis irr mfrinile poporului romen. oFostul comandnnt-gef al trupelor ruse de pe frontul romdn, generalul $cerbacev, care a'luat pozilie contra revoluliei. este declarat duqman al poporugi pus in afard de lege.

lui

Confiscarea tezaurului Romdniei a fost qi va rimAne in veci o faptd abominabild, fotal dezonorantd penlru o nafiune atat de mare ca Rusia, indif'erent sub ce regim politic s-ar afla aceasta. Restituirea acestuia, at6t cfit a mai rdmas de restituito ar mai sp5la din delictul comis impotriva Romfiniei, adici abuzu! cle increclere. Din punct cle vedeie cregtinesc, fapta este cu atat mai murdarl c0nd ne gindim cI llusiao posesoare a unor imense bogi{ii, {ard in care diamantele din taigaua siberianb se scot la_sdprafatd cr"r plugul, s-a licomit la liruma de tezaur a celui mai slrac popor din Europa.". Probabil ei, indifereni ,l* .orportarea guvernului Rominiei, rugii tot near li f'urat tezaurul, dar regretatril a fost faptul cd guvernul nostrg le-a oferit cornisarilor Llolgevici pretexte plauzibile pentru confiscarea acestui tezaur. Armata romAnd nu trebuia, sub nici un motir', si-i atace gi sI-i dezanmeze pe rugii afla{i in retragere" Aici, au intervenit insr ser.viciile de spiona.! ale puterilor occidentale, reprezentate la Iagi, care au exercitat presiuni uriage asupra guvernului Romffniei. O altl marc gre$ealtr, de dara aceasta politicA, a constituit-o inlrarea trupelor romdne in Republica Moldova (Basarabia) inainte ca ltusia sd-i fi recunoscut independenta, ata cum a procedat in cazul Finlandei, care fuseie tot o gubernie ruseascd. Motiva(ia invocatd de guvernul Romdniei de a ataca gi dezarma trupele ruseqti in retragere, qi anume cd acestea se prerau la jafuri gi atrocitdli, nu este conving[toare. Toate arthatele striine aflate pe teritoriile altor state comit atrocitdti. Soldatii
44

americani din insula japonezd Okinawa violeazd gi in anul 2001 fete japoneze, dupd 56 ani de la ihcheierea celui de-al doif ea rdzboi mondial,.. Guvernul Rominiei era indrept5lit si facS ordine pe teritoriul sIu na{iorial, sI supravegheze retragerea rugilor, si-i someze atunci cdnd incalc[ legile statului romf,n, sI faci pi uz de arml cAnd rugii deplgeau mlsura dar, in nici un caz, sa,nu creeze o stare de rdzboi cu Rusia, aqa cum s-a procedat.

Regina Nlaria imblAnzea soldafii bolgevici...

in toamna anului 19tr?, regina Maria, soJia regelui Ferdinand Ei veripoard primari cu farul Nicolae al Il-lea al Rusii, a demonstrat ci gi cu trupele rusepti in retragere, infectate de virusul "bolgevismului", se putea discuta 9i conlucra intr-un mod civilizat. Aceastf, regind inimoasS, poate cel mai luminos caracter pe care l-a avut nafiunea romdnd in anii cumplifi ai primului r[zboi mondial, a fost surprinsi cu vagonul ei, in gara Pagcani, de o nare masl de solda{i rugi o'bolgevizafi"rcate
in dezordine spre rf,sdrit. Autorit6{ile locale qi garda reginei au rdntas paralizate. Exista teama c5, dacl von afla cine este, muscalii o vor asasina pe regin5. Cea care a rezolvat intr-o manierl strllucitd, cu adevlrat regall, situafia ce piirea flri iegire, a fost ins5gi regina Maria. Spre groaza romAnilor care c) insofeau, regina a cobordt din tren gi s-a dus exact in mijlocul ruqilor. A stat de vorbi cu ei, le-a spus cine este, i-a tratat pe mulfi cu figiri, pentru cA tot timpul
se retrdgeau

rbzboiului purta cu ea mari rezerve de ligdri pe care le distribuia soldafilor din spi-

tale Ei chiar din trangee. La un moment dat, masa de soida{i ruqi care o inconjura pe regina Maria a inceput si ova{ioneze, iar cdnd regina s-a indepdrtat, sute de solda{i "bolgevicit' au strigat intr-un glas "Trdioscrt regina Romhniei"... Toate acestea au fost relatate de insdgi regina Maria in cartea sa "Povestea vielii mele". Cu siguranld cd, ia nivelul ei superior de inteligen{d, marea regind a intregirii neamului le-a muilumit soldafilor rugi pentru jerl{a lor de sdnge pe frontul romanesc gi le-a urat drunt bun spre Rusia ior. in fond, toatd Europa era sdtuld de

rizboi panS peste cap. Trecerea rela{iilor dintre armatele Rominiei qi Rusiei de la starea de aliafi la cea de inamici, in numai cSteva zile sau chiar oreo a fost un act nefiresc Ei cu urmlri catastrofalq pentru Romaniao care se resimt 9i in zilele

noastre. Istoria primului rdzboi mondial, scrisS de romdni, recunoa$te cd numai in bltllia de la Mirlpeqti, cea mai mare gi mai glorioasd din istoria noastrd, aldturi de cei 30.000 de soldali rom6ni cf,zu{i eroic, au cizut 9i 27.000 de solda{i ru9i. Osemintele lor s-au amestecat, iar peste ele s-a indl{at monumentul eroilor de la Mdrdgegti. Se pare cd atitt politicienii, cAt 5i istoricii romdni din zilele noastre au uitat acest "amdnunt". in cartea sa "Notile zilnice din rdsboiu (1916-19lS)", maregalul Alexandru Averescu, comandat strdlucit qi orn politic, apreciazd elogios comportamentul militarilor ruqi pe frontul romanesc. Tot el afirmd (pag.255) cd: " Un popor care suferd coruplia Si imbecilismul, in capul sdu, cu greu poate realizafaple muri"
45

Plecarea celor trei armate msepti a creat o situa{ie catastrofall pentru Rom6nia, Probabil cd gi din aceastl cauzi, ajuns la disperare, guvernul Romdniei a dat ordin si se tragl in ruqi.

Pacea de la Bucureqti - mutilare qi umilinf[

A urmat pacea separati de la Bucurepti, dintre Romdnia, Gerinania, AustroUngariao Bulgaria gi 'Iurcia care, prin confinutul sdu criminal, intrecea cu mult tfilhlria bolgevicilor care ne furaserd tezaurul. La 7 mai 1918, a fost semnat, la Palatul Cotroceni, in sala devenit[ istoricd in care s-a linut consiliul de coroani din27 augLrst 1916, privind intrarea Romdniei in rdzboiul de intregire a neamului, odioasa pace impusl Romhniei de cltre Puterile Centrale, sub genericul "Pacea de la BucureSti-1918". Frin aceasta, s-a urmlrit nu numai zdrobirea Romdniei,

ci gi umilirea tn cel mai inalt grad a sentimentului na{ional. in baza acestui tratat, Romffnia a fost mutilatl in mod bestial. intrega regiune muntoasa a Rominiei a lost trecuti in stdpdnirea Austro-Ungariei. act banditesc definit la
Budapesta drept "rectifcare strategicd" afrantierei, pentru a face din Transilvania "o .fortdreald inexpugnabild". Ungaria viseazd la asemenea "rectificdri strqtegice" Si in zilele noastre... A doua mare crilni de natura teritoriald comisd impotriva Romdniei, in contextul aceluiagi tratat, l-a constituit rlpirea Dobrogei gi darea acesteia in stdpinire Bulgariei, drept rlsplat[ pentru parliciparea acesteia \a rdzboi alaturi de Puterile Centrale. I-a rindul ei, Gerrnania a impus RomAniei, o larh secdtuitd de rdzboi pdnd in mf,duva oaselor, cu tezaurul nalional furat de un alt mare brigand interna{ional contribuJii de rlzboi evaluate sumar la circa 5 miliarde lei. La I Decembrie 1918, ziua de na$tere a RomAniei Mari, pe care o sdrbdtorim din anul 1990 incoace, in vistieria nafionald a statului sufla vdntul, iar regina Maria era cea mai sdracd regina din lume. Am indlfat o Romdnie Mare. sdracd lipita pamAntului, cu frontierele veher.rlent contestate de c6tre toate statele vecine.

1.418

zile de jertfe pentru alfii

DupI numai 22 ani, datoritb incapacitllii clasei poiitice romdnegti de a construi un fundarnent economic puternic noii Romdnii qi de a pune pe picioare o armatS pe mf,surf,, in anul 1940, am cizut pradl poftelor insa{iabile de mdrire pe seama teritoriilor romf,negti a vecinilor, pierzAnd Basarabia gi partea de nord
a Bucovinei, trei judele din partea de sud a Dobrogei gi partea de nord-vest a Transilvaniei, firl a trage un singur cartup. in loc sd ne batem p6n[ in ultimul
ceas, aga cum au ibcut alte state mai mici ca Rom6nip, precum Finlanda, Norvegia, Belgia, Olanda, Serbia qi Grecia, clasa politicb trbddtoare din Romdnia "s.a spdlat pe rndini" ca Pilat din Pont, afinndnd cd,: "Nu aveam altd solulie".ln schimb, la 22 iunie L941 am intrat in cel de-al doilea rdzboi mondial aldtqri de Gennania hitleristd, impotriva Naliunilor lJnite, act necugetat pentru care am pldtit cumplit.

46

in anul 1940, in contextul operaiiunilor mitritare declangate de cel de-al Treilea Reich pentru ocuparea Europei de Vest, armata Olandei a rezistat in fafa tbvdlugului geffnan timp de cinci zile, dupd care a capitulat. Armata Belgiei a reziitat timp de gapte zile, avdnd aceeagi soart6. 'in schimb, la sf'drgitul celui de-al doiiea rdzboi mondial, Olanda qi Belgia s-au gisit in tablra statelor invingdtoare in rlzboi, cu toate avantajele ce decurgeau din aceasta.

Rominia a intrat in rizboi la 22 iunie 1941, lupt6nd pe toate fionturile, nu cinci sau gapte zile, ci 1.418 zile, din care 1.176 zile aldturi de Cermania qi242 de zile aldturi de Naliuniie Unite. dar a terminat rdztroiul ca {ari iniiAntd, suferind toate consecin{ele ce decurgeaiu din acest statut. Nurnai pe frontul de est RornAnia a pierdut in jur de 600.000 de oarneni, dintre care 400.000 de morfi. Culmea ironiei este c6, pentru apirarea p6mlntului romdnesc, in 1940; nu am sacrificat viafa nici unui soldat. Nici istoricii, nici oamenii politici qi nici analiqtii din RomAnia nu au meditat gi nu s-au exprimat intr-o viziune unitard asupra situaliei paradoxale a Romdniei din curul celui de-al doilea rdzboi mondial, ci doar s-au lamentat.

Romdnia - inapoi

la

1940 ?!

Am readus in actualitate aceste probleme aparent ingropate istoric, pentru cd statele care ne-au dictat "Puces de la BucureSti-L9.I8", respectiv Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria, mai pu{in Turcia, ar dori o Rorn6nie exact in granilele fixate de acestea prin acel criminal tratat de pace. Ac{iunile Ungariei din anul 2001, sprijinite tacit qi in subteran de aliafii sii tradi{ionali' in spaliul Transilvaniei se inscriu in viziunea de mai'sus. Reac{iile Romf,niei sunt slabe datoritb fundamentului sdu economic mai mult decdt anemic Ai a unei paralizii in
planul voinlei politice, generatd de divizarea (balcanizarea) clasei politice, ca de altfel a

intregii na{iuni. Din punct de vedere geopolitic, Rom6nia se gisegte intr-o situa(ie apropiatl de cea din 1940. De6i clasa politicd romsneascS, sfltuitl de "partenerii sli strategici" din Occident, a adus Rornf,nia la sapd de lemn in ultimul deceniu al secolului XX, partide politice qi o sumedenie de fundalii, din aqa-zisa societate civilf,, viseazd la "RomAnia Mare" de la I Decembrie 19i8. ldeea in sine este indlldtoare gi am convingerea profundd c[ fiecare romdn, de la qcolar la moqnegii in toiag, visdm 9i ndddjduim c6, intr-o zi, neamul romAnesc se va reintregi sub o formd sau alta. fntrebarea este: pe ce bazd s-ar putea infiptui acest vis? Pe slrdcie tot mai mare, ineficien{i, iresponsabilitate gi corupfie, ca p0nd in prezent ? I-a ce ne-ar folosi noi teritorii, dacd acum, la inceputul sbcolului XXl, circa o treime din suprafa{a arabilS a ldrii este nelucratS, este in stare de pArloagd, iar celelalte doud treimi sunt lucrate cu metode medievale? Privim spre rdsirit qi cerem Moscovei sd anuleze efectele tratatului Ribbentrop-Molotov, din august 1939, prin care Germania iqi da acordul fald de pretenliiie teritoriale ale fostei U.R.S.S. fati de Romdnia qi in baza ciruia, prin ultimatumul
47

Mcrscovei din 26 iirnie 1940, ne-au fbst rbpite Basarabia qi partea de nord a Bucovinei. Din punctul de vedere strict al RomAniei, aceaMb cerere este absolut justificatd ;i s-ar traduce intr-o mare reparalie istoricd. Din punct de vedere al dleptului intemalional gi al tratatelor care stau la baza stabilirii frontierelor din Europa, cere!:ea noastri nu este luatd in scl"ios nici la Moscova gi nici in capifalele lurnii occidentale. Pe de alte parte, tratatul Ribbentrop-Molotov a devenit eaduc incl din ziua de 22 iunie 1941, cf,nd grupul de armate general Antonescu a trecut Prutul. Ceea ce este, insd, esenfial gi neluat in seamd de cltre diplomalia romdneascd de duph anul 1989 este faptul cd frontierele actuale din Europa au fost statrilite prin Tratatul de Pace de la Paris, din februarie 1947 qi nu de Tratatul Ritrbentrop-lVlolotov, prin care blocdm reglementarea raporturilor cu Federafia Rusd, spre stupefaclia Uniunii Europene.

Actualele frontiere din Europa au rezultat in urma primului rdzboi mondial, in care au pierit 20 milione de oameni gi a celui de-al doilea rdzboi
mondial, in care au pierit 50 milioane de oameni.
La inceputul secolului XXI, Rorndnia este un stat cu frontierele contestate iar, dupd c6te se vede, diplornafia romAneascd pedaleazd impotriva mersului istoriei.

Nu prin rela(ii de ostilitate cu vecinii ne vom pdstra frontierele... Dacd tot insist[m asupra anuldrii efoctelor Tratatului Ribbentrop-Molotov, de ce nu cerem anularea ef'ectelor Tratiitului din 1812 dintre Imperiul Otoman gi Rusia ? De ce nu facem presiuni asupra guvernului de la Ankara in acest sens? Explicalia este simpl6. in anul 1812 Romdnia nu exista ca subiect de drept intema{ional, iar Moldova, ca gi J'ara RomAneascd, {bceau parte din lmperiul Otontan, iar sultanul dispunea cie ele dupd bunul sdu plac. Rlpirea Basarabiei in 1812 a fost un act banditesc, dar aceasta s-a flcut cu acte in regull. Toate incercdrile Romaniei de recuperare prin forld (1918 qi l94l) a Basarabiei au e$uat, cu consecinle dezastruoase pentru noi. Daci este totugi posibild o recuperare aceasta, va trebui frcutd prin inteligen{[, intr-un context general european, pe bazl de bunistare g"eneralS qi nu de sdrdcie lucie ca in prezent...

Moclelul polonez
Predarea cltre Rusia a tezaurului naticnal al Rom6niei, chiar gi sub imperiul groazei, a fost un act nebunesc. Teama ci igi vor pierde avu{iile i-a fdcut pe inavufifii Rom0niei si-gi piardl minfile. in rlltim[ analizi", ftcdnd abstrac{ie de aspectele rnorale qi de drept, care, oricum, au fost c[lcate in picioare de cbtre partea rusi, "prost nu este cel care primeSte, ci cel care dd".
Este greu de gdsit

in istorie

r"ur

sd se despart6 de tezaurul nafional, trimitAndu-l la

exernpiu ca cel al guvemului Romdniei din 1917 care dracu'in praznic pentru aJ salva:. .

ln timpul celui de-al doilea rdzboi mondial, Polonia a trecut printr-o situalie mult rnai dramatiof, decdt Romdnia. Atacatd, la I septembrie 1939, de cdtre trupele germane dinspre vest pi din Prusia OrientalS, apoi qi din est de c6tre armata sovieticf,, Polonia a fost ;tearsd de pe harta Europei in decurs de o luni de zile. Un milion de soldali polonezi au fost lua{i prizonieri, 100.000 au fost ucigi, dar circa
48

200.000 de solda{i polonezi, impreunr cu guvernul pi tezaurul nafional al poloniei, au trecut frontiera in Rominia. in concluzie, poronezii nu qi-au abandonat tezaurul national, a$a cum au procedat rornAnii, ?n anul 1917, in imprejuriri mult inai putin dramatice. Deqi trecuserd printr-o tragedie inspaimdntitoare, pierzdndu-gi in totaiitate polonezii nu erau lipsili de tudulie. Ajuns la Bucureqti cu suita sa, tezaurul gi fara, resturile armatei, pregedintele Poloniei, ignacy Moscicki, i-a reprogat regelui Carol al ll-lea cd, la intrarea in Romdnia, nu a fosi intOmpinat .u p.uio"olul cuvenit unui gef de stat. carol al Il-lea i-a rispuns loarle inspirar'. "va rugatn sd ne,scu:ati. clar nu ne astepiam sdvenili atdt de repede".,Autori6lile romdne i-au ajutat pe polonezi s6-gi incarce tezaurul in vapoare qi, cu tot alaiul ce-l insotea, sii plece in occident. Adolf Hitier a tunat gi a fulgerat impotriva autoritdliior romdne pentru faptul cf, nu au confiscat gi nu le.a predat lor tezaurul Poloniei. Rom6nii n-au furat

forme, toate tezaurele, incepAnd cu cel al dacilor lui Decebal (E6-106). Problema tezaurului Romfuriqi, fiuat de ruqi in 1917, continud s6 fle invdluitd in cea{i. Romflnii nu au fost niciodatr informa$i cu claritate, cu simplitate, asupra
dernersurilor oliciale qi subterane ale Romflniei in problem.a tezaurului sechestrat la Moscova gi a rezultatelor obfinute. De aitfel, ce demersuri s-ar fi pufut face, atita tirnp cdt, intre anii 1918-1934, relatiile diplomatice dintre R.ornfinia gi ILusia au ibst rupte.

niciodatx tezaurele nimxnui. tn schimb, lor le-au fost furate, sub diferite

$ansa Titulescu - refuzati..

R.ela{iile diplomatice dintre Romania gi fosta u.R.s.s. au fosr restabilite, la 9 iunie 1934, datoritS geniului politico-diplomatic al lui l"{icolae Titulescu, unul dintre cei mai rcrnarcabili oameni politici ai Europei din secolu! XX. Nicolae Titulescu a fost unicul om politic care. in calitate de ministru al Afacerilor Externe, s-a apropiat cel mai mult de gansa rezolvdrii in interesul Romffniei a problemei Basarabiei Ei a tezaurului. inlAturarea brutald a lui N.Titulescu la 29 august 1936 gi apoi expulzarea lui din tari au spulberat aceste ganse. La aceasta mSsurd antina{ionald, cu urmdri uiterioare catastrofale pentru Rom0nia, un rol esenf ial l-au jucat serviciile de spionaj ale Gerrnaniei gi ltaliei. Marele diplomat rom6n a militat pentru o politicd de echilibru a Romdniei fa{r de Germania gi fosta u"R.s.s. Aceeaqi politicr de echilibru ar fi vital necesarii gi acum, la inceputul secolutui XXl, intre Romdnia, S.[J.A., Germania qi Rusia. Ca gi in perioada interbelicd, cel mai probabil la sfaturile C.l"A., Romdnia prontoveazd o politic6 de ostilitate fa{6 de Rusia. Urmdrile nd vor intlzia
sd se producd.

In perioada interbelicd, agenli ai serviciului de spionaj ai Romdniei au acfionat pentru cunoaiterea situatiei tezaurului nostru de la Moscoya, gAndind gi asupra unor modalitdti de recuperare a acestuia, atdt in anii rdzboiului civil din Rusia, c6t gi ulterior. In aceste actiuni clandestine pi demersuri neoficiale, serviciul de spionaj al Romdniei a cqoperat, in mod deosebit cu serviciul de spionaj (M.L6) al Marii Britanii, care era cel mai activ in Rusia sovietizatl. 'I'oate aceste eforturi s-au
49

dovedit zadarnice. Englezii, cei mai mari specialiqti ?n furturi de tezaure, aga cum se poate vedea din exponatele existente la British Museum din Londra, s'au dovedit incapabili s5 recupereze chiar gi fragmente din tezaurul Ronniniei .cu furat de rupi. Unul din motivele pentru caie spionii britanici au colaborat rominii in problema tezaurului l-a constituit f'aptul cd regina Maria a Rominiei era de stirpa englezeascd, nepoala a marii regine Victoria. iar toate biiuteriile acesteia erau inchise in beciurile de la Kreinlin. in timpul ceiui de-al doilea rbzboi mondial, ?n total5 contradic{ie cu politica pe care o prornovase Nicolae Titulescu, Rom6nia a intrat in "Pactul Tri'pnrtit'n gi a luptat aldturi de Germania nazist5, impotriva }r{afiunilor {Jnite, pe frontul
rusesc, timp de aproximativ 1.176 de zile, pun6nd la dispozilia maginii de rhzboi gemrane petroiul sdu gi hrlnind populalia Germaniei cu cereaiele sale' Cu toate acestea, gansele recuperdrii, chiar gi parliale, a tezaurului confiscat de rugi in l9l8 au crescut. Cauza a fost de ordin politic qi anume instalarea in Romdnia a.unui sistem social poiitic fondat pe aceeagi ideologie ca cel din fosta U.R.S.S. Partidul Cornunist din RornAnia a venit la putere, prin alegeri la fel de "libere" ca cele din trtaiia, Franfa gi tselgia, organizate de atnericani, care au barat calea, mai mult ca ceftd, a partidelor comuniste din aceste ldri spre putere. "Otigarhia romAnf," a dispirut, creinclu-se condiliiie de la punctul doi al telegramei din 26 ianuarie 1918,'semnatd de leon Tro{ki, de "remitere a tezdurului tn ntdinile popo rul.tti rontdn ", , fntr-adevdr, dupd ce ne-au"furat ca in codru, luXndu-ne inapoi Basarabia gi partea de nord a Bucovinei, dupd ce ne-au stors de 300 milioane dolari-aur drept desplgubiri de r5zboi, luAnd pe deasupra cu japca bunuri in valoare de alte 2

-alte tertipuri, in anul 1956, dupd rnari miliarde dolari prin "sovromuri" gi insistenle din partea Romdniei, condusd de Gheorghe Gheorghiu-Dej, ne-a fost remisl o parte din tezaurul na{ional. La vremea respectivS, Iiderii comunigti rom0ni au fbcut multii propagandl in jurul acestui act, minlind cf, tezaurul a fost
restituit in totalitate. Adevdrul este cd numai o parte din tezaur a fost restituitA. intr-adevdr, la Muzeul de istorie ai Romdniei pot fi vdzute bijuteriile reginei Maria, tezaurul de la Pietroasa ("Closca cu puii de aur") qi alte otiecte de valoare care au fbcut parle din marele tezaur na{ional predat ruqilor in anul 1917. Aurul B5ncii Ndlionale a Rominiei in nici un caz nu a fqst restituit. latd de ce, pentru a nu mai exista confuzii, nebuloase gi prilej de speculafii, dupd anul 1989 ar fi fost necesar6 publicarea cu precizie a ceea ce s-a restituit;i ce nu. $i o intrebare: dacl suntem coffvin$i de justefea cauzei Romdniei in problema at6t de tergiversati a tezaurului de ce nu ne adresdm Tribunalului Internafional de la I{aga?

Secretul Ronr6niei: rnai e destul de jefuit

sub privirile inglduitoare ale clasei politice, a$a cum am fost jefuili in toatd istoria noastrd multimilenar6. Gangsteri internafionali ca Sorin Beraru gi loana Maria VIas, trlitori in Israel gi proteia{i de acest stat, au plgubit Rominia cu
50

in ultimut

deceniu al secolului XX, Romf,nia a fost

jefuitl

ca

in codru,

I)acI, in urmdtorii 20 anio venitul na{ional s-ar folosi in totalitate achit5rii acestor preten{iio tot ar mai rrmane de pl5tit! Multe decenii de acum incolo, poate chiar secole, avufiile Romdniei vor lua calea strrinrtrfii. oligarhia tradi{ionald"va rena$te gi se va imbogd{i fabulos, Pentru imensa majoritate a populajiei, nota dominanti va fi sdrrcia. Toate acetea pentru cd romdnul este incd foarte departe de a se fi degteptat...

sute de milioane de dolari. ca s5 nu fie acuzate de "anti-semitism" gi xenofobie, autoritaflleromdne se bdlbaie gi nu fac mai nirnic. Americanii, p" i-am agtep"ur" tat sd vini de o jumdtate de secol, au venit qi s-au pus pe Ei scot din Romama, "iaf. numai prin coca-cola, Pepsi qi derivatele acestor f'bf,uturi moi", p6n6 la 1 miliard dolari pe an. Mai nrult chiar, o firmd americand ("N.Venture',) qi-a propus sd stingi flacdra furnalelor combinatului siderurgic de la Regila, cu o istorie mai veche decdt cea a Statelor Unite ale Americii (peste226 de ani). Este cdt se poate de.clar cd toatr lumea furi de stinge, nu^ui romf,nii igi furr singuri creiula. Serviciile de informa{ii ale Romdniei cum ii ajutb pe guvernanli sd pun6 capdt acestui cuis dezasfiuos al societd{ii romdneqti? Perspectivele Romdniei sunt lispite de speranfe. Din surse guvernamentale de cea mai inaltb creclibilitate, la nivelul anului 1996, inainte de "schimbare", pretenliile de despdgubiri aie unor persoane fizice qi juridice din fard qi din str6indtate fald de statul rom6n erau astronomice.

5i

CAPITOLUL V

SPIONII LUI CHURCHILI,

SfArqitul domina{iei britanice
Supremagia economici gi militard a Marii Britanii asupra lurnii s-a incheiat la sfhrgitul secolului XIX gi inceputul secolului XX. Locul acesteia a fost luat de cdtre S.U.A., tdndra qi dinamica citadeld a capitalismului modem. in perioada interbelicd gi in anii celui de-al doilea rdzboi mondial, Marei Britanie a fost dep6qitd din punct de vedere econqmic de cdtre fosta U,R.S.S. qi Germania, devenind o putere de mdna a floua, dar cu veleitdfi imperiale de care nu se poate vindeca. Aceasti evolufie poate fi demonstratd de urmitoarele date statistice de maximd concenffare:

l.Valoarea,
lnondialS

in procente, a producfiei
t929
1932
3 1,8

industriale interne din producfia

t937
35,1
.14,1
1

S.U.A.

43.3

1938 28,7
17,6 13.2

u.R.s.s.
Germania Marea Britanie n aceastb perioad

lt,l
9,4

5,0

11,5 10,6 10,9

1,4

9,4

a)

rlusa $l reCeslunea economic este inclusd si recesiunea eC

prefundd din anii

1929-t933. Produ
Marea Britanie
a de armament

in miliarde de dolari

1940
3,5

t94t
6,5 8,5

1943

11.i
13.9
.

u.R.s.s.
S.U.A.
Germania

5.0
1,5

4,5
6,0

37,5
13,8

6,0

3. Froducfia avioanelor de 1939

luptl

t94l
26.277

t942
41.836 25.436
23.672
15.409

S.U.A.
U.R.S.S. Marea Britanie Germania

5.856

ro.382
7.940 8.295

t5.735
29.094 r1.776

1943 85.898 34.900 26.263 24,801

1944
96.318

40.300 26.461
39.807

Surprinzdtor, referitor la Germania, este faptul.cl in ciuda bombardamentelor masive anglo-americane, produclia de rdzboi a acestei ldri nu a suferit efecte prea 52

Surprinzdtor, referitor la Germania, este faptul cd in ciuda bombardamentelor masivs anglo-americane, produclia de rdzboi a acestei {dri nu a suferit efecte prea mari. Aceasta a crescut continuu, de unde rezultd concluzia, de vaioare strategicd, potrivit clreia un rdzboi uu poate fi cigtigat nunrai cu aviatia.

l.Produc!ia de tancuri
celui de-al Treilea Reich:

in l9{4, anul decisil' in distrugerea Germaniei

- 29.000 u.R.s.s. Marea Britanie - 5.000 - t7.500 s.u.A.

Germania

- 17.800

in anii premergitori qi in cursul celui de-al doilea rdzboi rnondiai, spionajul britanic a fost angajat in acfiuni la scard globald, dar performantele salJau fost departe de cele din epocile deaur ale suprema{iei engleze. In anul 1938, datorith sldbiciunilor tot mai profunde ale Marii Britanii, primul-ministru Neville Chamberlain se in{elege cu Adolf Hitler gi, in urma promisiunii unei pdci iiuzorii, ii dI acestuia mdnd liberi in Europa Central5, inclusiy asupra Rom6niei.

"Sfatul" lui Churchill: "Cedali Basarabia !"

Marele diplomat rom6n Nicolae Titulescu a intrevdzut in mod genial toate miqcdrile de pe tabla de gah strategici a Europei, inclusiv acfiunea de mai sus. Tot el a sesizat tendinla Germaniei de apropiere de fosta U.R.S.S., ambele indignate c6 nu au fost admise la tratativele de la Versailies, adicl la impirfirea Europei dupd primul rdzbci mondial. A rezultat pactul Ribbentrop-Molotov din 23
august 1939, in urma cdruia am pierdut Basarabia gi partea de nord a Bucovinei. in replici"la aceste acJiuni, Nicolae Titulescu a propus incheierea unui tratat de

asisteniS mutuall intre Romf,nia gi I).R.S.S. R.ezulta{ul a fost inldturarea qi expulzarea brutall a lui Nicolae Titulescu" Dacd Romania ar fi urmat linia politici propusl de acesta, ar fi terminat rlzboiul al doilea mondial in tablra statelor invingdtoare, chiar dacd ar fi trecut printr-o perioad6 temporarf, de ocupalie gcrmand care. intr-o fornrd mascatd. tot a existat intre 1940-1944. Din cel mai mare duqman al comunismului sovietic, serviciul de spionaj al Marii Britanii a devenit aiiat al K.G.B. 9i al G.R.U. Winston Churchill, devenit prim-ministru al Marii Britanii, dugmanul de moarte al lui l"V.Stalin, a inceput sd se pupe in bot cu acestc.

In anul 1940, cAnd guvernul de la Moscova sufoca RomAnia cu ultimatumul din iunie 1940, Winston Churchill ne indemna sI satisfacem cererile ruqilor,
afirmdnd printre altele: "Singura forld din lume care poate infrdnge Germania este Arma!a RoSie". Acest lucru l-a qtiut foarte bine gi Nicolae Titulescu atunci cdnd a lansat ideea incheierii unui tratat de asistenli mutualf, Romania-U.R.S.S. Noi, romAnii; am mers insi impotriva cursului istoriei gi am plStitscump. Ideile politice qi strate-

gia na{ionald avansate de cdtre Nicolae Ti{ulescu au fost primite cu ostilit4te total6, atAt de catre clasa politicd conducitoare, cdt Ei decStre serrriciul de spionaj al Romdniei. ' Pactul chamberlain-Hitler, pus la punct in subteran de c6tre spionajul

britanic, in cooperare cu cel francez, a vizat orientarea expansiunii teritoriale a Germaniei cltre estul EurroPei. Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, incheiat la ini{iativa Germaniei, a vizat, in esenti, asigurarea spatelui frontului german in operaJiile militare vizdnd cucerirea Europei de Vest. O dati acest obiectiv realizat prin ,,rdzboiul fulger" din vara anului 1940, Pactul Ribbentrop-Molotov gi-a pierdut orice relevan{d, iar la 22 iunie 1941, avdnd ca aliat principal Romdnia, Germania a atacat U.R.S.S. Nicolae Titulescu a antigipat, cu mult timp inainte, acest curs al evenirnentelor din EuroPa. . Marea Britanie a fost surprinsS total nepreg5titi de izbucnirea celui de-al doilea rdzboi rnondial gi aceasta, in cea mai mare mdsur6, din cauza decbderii,
degraddrii q i

incompeten!;ffiI;.:;tj;,1"",,,

incep6nd cu 1940, funcfia de prim-rninistru a revenit lui Sir Winston Churchill, spion hdrgit in rele, viclean din cale afarE 9i perfid, potrivit tradifiilor "Albionului". Pe toatd durata celui de-al doilea rlzboi mondial (1 septembrie 1939-9 rnai 1945), Marea Britanie a luptat pentru supravieluire 9i nu pentru distrugerea .Gerrnaniei hitleriste, pentiu cd nu o lineau puterile.sf, ducd la indeplinire aceastd
misiune colosal6.

il detinca Rusia Sovietich, condusd de t.V.Stalin, aia cum gi intdmple. dupd intrarea acesteia in rdzboi. avea sd se winston churchill qi .A.dolf tlitter au avut o dimensiune comuna pe durata
Acest potential celui de-al doilea rdzboi mondial. $i unul qi celdlalt ;i-au propus atingerea unui otriectiv irealizabil, disproporjionat fa{[ de rnijloaceie qi forfele avute la dispozi{ie. " Bulrlogul englez" , cum ii spuneau spre rbs1b1 concetd{enii sdi lui Winston Churchil, iqi propusese supraviefuirea gi perpetuarea existen{ei "imperiu,Iui th care Soarele
nu upunea

mie de anj". Amdndoi au eguat in atingerea obiectivelclr propuse. In locul unui imperiu. Germania a trdit timp de 45 ani (1945-1990) divizatd qi cu tmpe de ocupafie pe teritoriul sdu, iar Imperiul Britanic s-a prdbupit total gi cu un zgomot asurzitor, printr;o suitd de rdzboaie anticoloniale, incheiate toate cu izgonirea englezilor. ln unele studii de sociologie aparute in S.U.A. in cursul anului 2001" din punct de vedere tipologic, Winston Churchill este asociat cu Adolf Hitler, iar Mao Tzedong cu Franklin f)elano Roosevelt. Prin relaliile lor de complicitate conflictuali, S.U.A. qi Rusia Sovietici gi-au adus o mare contribufie Ia distrugerea, de la un caplt la altul, a Imperiului Britanic.
54

Adolf Hitler igi

propusese cucerirea unui imperiu qi crearea "Reichnl.ui celor o

Asasinatul

- instrumentul... diplomafiei britanice

Asasinatul politie a constituit, de secole, un instrument permanent al diplomaliei engleze. Aceastd metodd a stat la baza principiului economiei fb4elor
gi al strategiei indirecte, atdt de strdlucit cunoscute qi aplicate de englezi. De regu[5, atunci cdnd, in imensul 1or Imperiu Britanic, iqi {bceau aparilia miqcdri de eliberare sau de rezisten{i, prima metodd de-indbugire a acestora consta in lichidarea fizicd, prin asasinale. a liderilor. A doua metoda era divizarea gi invrdjbirea acestor

rniqcdri, pentru a se aniliiia reciproc.

Dupd apari{ia lui Adolf Hitler in fruntea Germaniei, ludnd cunoqtiuld de programul sdu politic gi de amenin{area pe care acesta o reprezenta pentru interesele Marii B,ritanii, englezii au fost preocupa(i de inldturarea sa prin asa. sinare. Pentru punerea in aplicare a aceste.i idei,-in 1938 au apdrut, initial, doi voluntari. Este vorba de colonelul F.N. Mason MacFarlane, atagatul rnilitar al Marii Britanii la Bei'lin qi Williarn S. Stephenson, ofiler de infonnatii din cadrul M.L6. cu acoperire dipiomatic6 in cadrul Ambasadei Marii Britanii din Cermania. Metoda era prin impuqcare; la o ocazie favorabild. S-a opus, ins[, ministrul Afacerilor Externe, Iordul flalifax, care a explicat guvernan{ilor englezi cd o asemenea acfiune, executatd de cloi membri ai corpului diplomatic, ar produce efecte

politice, psihologice gi propagandistice devastatoare la adresa Marii Britanii, aceastd cale fiind abandonati. Nu s-a renun{at, insfio pi la ideea asasinirii "Fiihrer"-ului. Aceastl sar" cinl a fost transmisl Serviciului Secret de Informa{ii (M.I.6), condus in acea
perioad[ de cdtre generalul-maior Sir Stewart Menzis (1939-1953). La L septembrie 1939, a izbucnit cel de-al doilea r5zbni mondial, prin invadarea Poloniei de cdtre Cermania, in cooperare strategicf, cu fosta U.R.S.S. Doui zile mai tirziu, Marea Britanie gi Fran{a au deelarat rdzboi Gerrnaniei. A urmat acea perioadd de "rdzboi ciudat" in timpu.l cireia acfiunile militare din
vest s-au purtat exclusiv pe mare. Problema asasindrii lui Adolf Hitler a revenit la ordinea zilei, rar serviciul de spionaj englez s-a puspe treabd

Spionii englezi se '6intoxic[" uqor

!?

Un strdvechi proverb rtimAnesc spune cc7 ",socolcala cle ucasd nu se potivegte cu cea din tdrg". Aga s-a intdmplat gi cu "socotelile" englezilor. Spionajului i'se rnai spune Si "rdzboi al intcligenlelor". iar una dintre celc mai grave'gregeli in aceasta meserie biblicd este subestimarea adversarului. Dorin{a arziltoare a englezilor de a-l "extermina" pe A.Hitler a ajuns qi la urechile serviciului de contraspionaj al Gqrmaniei, Sicherheits Dienst (S.D.), condus de Reinhard Heydrich. $tiind ce vor englezii, securigtii gennani le-au deschis o "cale". Un agent ai S.D., cunoscut p6nd in zilele noastre exc.iusiv prin eodul "F.479", a intrat in contact, perfect legendat, cu serviciul de spionaj britanic, fiind acceptat ca sursA de informalii politice cu privire-la situalia internd din Germania. Dupf, ce le-a furnizat englezilor o cantitate de informalii reale 6i sufi55

cient de valoroase. pregdtite in cadrul S.D. qi dupir ce "f .qllg a devenit credibil 5i "valoros" ca surs[, partea germanS a trecut la punerea in aplicare a propriului plan de intoxicare a M.I. 6, in scopul de a-i descoperi intenfiile' Ac(iunea a fost incredinlatl lui Walter Schellenberg, eare a fbcut o carierd strdlucitS at6t in contraspionaj, cAt qi in spionaj, ajungdnd a fi cel mai tAndr general din S.S. (Sclmtz Staffel), care constituia cotpul de gardf, al lui Adolf Hitler. Prin agentul "Fl179" au fost tranqnrisq in mod gradat qi intr-un stil foarte ConvingStor, o serie de o'informafiit' potrivit clrora, in Germania, exista gi lua amploare "un grup tle rezistenld antinszist", care avea ca bbiectiv principal risturnarea cdt mai rapidl de Ia putere a dictatorului A.Hitler. 'otrnforma{iile" au fcrst atdt de bine ticluite in secliile de falsuri ale S'D. incdt i-au convins qi pe

membrii cabinetului britanic, in f'runte cu W.Churchill, chre a dprobat ca M.I.6 si colaboreze cu acel '(grup de rezisten{d" din interiorul Germaniei, in scopul "lichidlrii" lui A.Hitler. $eful N{.1.6, generalul S. Menzis, a destinat indeplinirii acestei misiuni pe doi dintie cei mai buni Ei mai indr[zne1i ofi1eri ai sf,i, care lucrau sub acoperire in Olanda, respectiv pe cdpitanul S. Payne Bcst qi maiorul H.R. Stevens; aflat Ia
Haga sub acoperirca de qelal biroului pa$apoafie.

Vioara intdi din parlea englezd a fost cdpitanul S.Payne tsest, ofi1er de infotmalii experimentat, conducf,torul re{elei de spioni englezi din Jdrile de Jos 9i
din veslul Germaniei.
Cdpitanul S.P. tsest a absolvit Facultatea de studii econontice din Londra, iar

pe durata primului rizboi mondial a lucrat in cadrul serviciului de informa{ii

armatei brilanice din Eur'opa.

al

Dupd r[zboi, a continuat-sd trbiascd la Haga, ca "om de afaceri" prosper in

clomeniul produselor farmaceutice, cu acces in in'alta societate olandezd, inclusiv la curlea reginei Wilhelmina, precrm gi intr-o serie dc case nobiliare din Germania, unde se prezenta impecabil, cu monoclu qi maniere tipice clasei inalte, intre c[pitanul Best 5i maiorul Stevens nu au existat legdturi de cooperare, decAt ceie legate
de complotul impotriva lui Hitler.

Walter Schellenberg, in caiitate de prim locliitor al qefului S.D., s-a angajat personal in aceastX pperafiune, prin contact direct cu agenfii englezi. , Prin interdiediut \ur "F.47p", s-a stabilit ca intf;lnirea cu agenlii englezi si aib[ Ioc in Olanda, in localitatea Zutphen, la data de 2l octombrie 1939, la qapte sdptdrndni de la izbucnirea celui de-al doilea rlzboi mondiai. Aceasta era a doua intAlnire conspirativd intre serviciile secrete ale Marii Britanii qi cele ale

o*l#ft;lfi

pi un emisar al generalului Ludwig Beck, geful Statului Major General al arrnatei germane, interesat in inldturarea de la putere a lui A.Hitler, daci Marea tsritanie se angajeazi ferm ci va opera schimblri de fond ln prevederile Tratatului de la Versaitles. Partea englezi a refuzat propunerile lui Beck, dar a
rdmas ataqati ideii elirnindrii lui A.Hitler. 56

3:;:';?f:ff;i;,,

o intainire intre generarur

st"*a.t

Menzis

Sub acoperirea de "calitanul Schaemmel" din serviciul transpofiuri al armatei germane, inso{it de un agent care l-a dirijat pe invizibilul "F.479", Schellenb-erg a ajuns la Zutphen cu un automobil, in dimineafa zilei de 21 octombrie. : semne de recunoa$tere

tali de cf,tre cdpitanul Best, transborda{i intr-un Buick

La locul intalnirii, convenit dupa toate reguliie activitalii de agentura, cu ;i schimb de parole, qei doi agen{i germani au fost contac-

e.nglezesc confortabil 9i

inzestrat cu aparaturd de inregistrare, indreptdndu-se spre oragul olandez Arnhem. Pe timpul deplasdrii cu autoturismul, "cei doi cbpitani" au gdsit repede un limbaj cornun qi au stabilit "rela{ii de prie tcnie". Ajungi la Amhem, dintr-un anume loc au fost luali in automobil maiorui Stevens qi locotenentul Coppins. Cu siguran![ cd numele ofilerilor englezi, in fiunte cu Best, erau tot pseudonime. Toate disculiile diritre agenlii englezi 9i cei germani s-au purtat la bordul automobiluiui englezesc, ibrd opriri, pe un traseu stabilit gi siudiat de cdtre serviciul de spionaj eirglez, ca mdsurd de precarilie fa{i de eventualele interferenle din pa$ea serviciglui de constraspionaj al Olandei. Cdpitanul Best qi maiorul Stevens i-au transmis lu Schellenberg, alias "cdpitanul Schaemmel", cd "guvernul lvlarii llritanii este e/bcliv interesai in inldturirea lui A.Hitler,.fiind gata sd acorde tot diutolul de care este capabil grupului gernrun de rezistentd". Pentru ca ac{iunea sd poatd fi qi mai bine ftindamentata 9i apoi demaratd, cei doi agenli britanici i-au cerut lui Schellenberg ia, la urmhtoarea lor intAlnire' sd vini gi otgeflrl grupului" sau un general german reprezentativ' S-a stabilit ca urmltoarea intf,lnire si aibi loc pe data de 30 octornbrie, la Oficiul Serviciului de Informa{ii al Marii Britanii din Flaga.

'
in

"Nlupcd" qi 'oBultlogul" !...

leglturd cu derularea acestei operafii extrem de sensibile qi cu imense riseuri erau finugi la curent atdt Winston Churchill, c6t pi Adolf Hitler, Idrd a

cdror aprobare nu se ldcea nici un pas. intors in Cerrnania, Schellenberg a dispus de'argumente convingdtOare, pe baza e6rora, cele mai inalte fomri naziste au aprobat continuarea acestei operatii. pentru rolul omului de incredere a[ "generalului gennan complotisf', Schellenberg l-a seleclionat gi instruit pe dr. Max.de Crinis, directorul departamentului de psihiatrie a spitalului Charte din Berlin. impreund cu acesta s-a deplasat ia bUsseldorl unde iqi instalase un post operativ de lucru. De aici, impreunl cu "omul de increclere al complotigtilor", a plecat spre Olanda, ajungdnd la locul int6lnirii cu respectarea strictd a tuturor elementelor stabilite, pentru eliminarea oricdror erori sau confuzii, potrivit standarclelor proverbialei punctualitAli germane' Locul de intAlnire era in oraqul Arnhem dar, spre surprinderea Ei stupefaclia lor, la momentul stabilit nu s-a prezentat nimeni. Dup6 30 minute de aqteptare, in locul englezilor, cei doi nem{i au fost contacta{i de poli{ia iocal5 olandezd, care i-a condus la cea mai apropiatd secfie pentru identificare" In timpul cdt erau

interoga{i,

in

seclia de polilie

intrat locotenentul englez Coppins" care

57

"garantat" pentru ei, scolAndu-i din mflna polifiei. inire timp, qi-au lbcut aparilia cdpitanul Best gi raaiorul Stevens, care le-au prezentat, !'cdpitanuiui Schaempel" qi inso(itoruiui acestilia. mii de scuze pentru "nepldcutul incident". Schellenberg qi-a dat insi seama cd 'uincidentul" fusese pus la punct de citre serviciul de spionaj britanic pentru a le verifica idenfitatea.

Spionii negoaiazfl soarta Lurnii

Dupf, consumarea acestui "lnonlent" care a pus la grea incercare sisemul nerceior doi nem{i, a urmat deplasarea in cornun la Haga,gi purtarea de tratative intr-o casi eonspirativi a seryiciului de spionaj englez. Cele doud "pA4i" au convenit c5, clupi t'r5sturnarea" tui Hitlen, in Europa se va revgni imediat vos
a1

la starca de pacc" iar Austria, Cchoslovacia qi Polonia vor fi restabilite in granifele lor din 1938. De asemenea, politica economic5 a Gerrnaniei va trebui sf, snfere anumite modific5ri. in schimbul acestora, Marea Britanie se angaja sf, pund in disculie cr: aliafii sbi occidentali retroccclarea cEtrc Gerrnania a coloniilor de care aceasta a clispus inaintc de primul rlzboi mondial. lati cum, la Haga, intr-o casl conspirativd, o mdni de spioni englezi qi germani aveau mandat sd discute qi sd convind asupra unor probleme cie importanlf, vitald pentru Europa^ Dacd Germania juca teatru, prin Schellenberg. peiltru Marea Britanie, problemele abordate erau de o extremi acuitate gi profirnd reale. De aici, reruttd concluzia c6, ?n toate marile gi gravelc probleme ale lumii, serviciile de spionaj joacd un rol imens. l\{inigtrii de Externe, gefii de guve.rne gi de state se intf,lnesc pi semneazd pacteo tratate, convenfii, in{elegeri gi declara{ii comune numai duph ce confinutul acesfora a fost convenit la nivelul serviciilor secrete. Este de acum recllnoscut ci serviciile de spionaj menfin canale de legiturl intre ele gi atunci cdnd statele lor se afld in rdzboi. Cu siguran{I c5 qi evenimentele cle la T'irniqoara din decernbrie 1989 au fost precedate de intAlniri conspirative ale agen{ilor unor servicii de spionaj striine, atdt pe teritoriul RomAniei, c6t gi pe cei ai statelor vecine, mai ales Ungaria. Oricdtd originalitate ar incerca sE exprime purtdtorii evenimentelor de la Timiqoara, scinteia care a provocat explozia a fost de sorginte strdind. La sffirgitr.rl tratativelor, spionii englezi pi germani au redactat impreund un "aide menrcire" pecare maiorul Stevens l-a transmis imediat telegralic Ia Londra. Schellenberg qi "omul de incredere" au inoptat in casa conspirativd a englezilor prevdzutd cu tot confortul, iar a doua zi, dupi micul dejun, discu{iile au continuat. Entuziasmali de mersul lncrurilor, englezii i-au pus la dispozitia lui Scheflenberg o stafie de emisie-reeepfie miniaturizatd, de agenturl qi un cod special pentru a tine lrgitura cu Oficiul Serviciului de Informafii al Marii Britanii de la Haga. Pentru ca pdr{ile sd se convingd, c6, "lucrurile sunt bine pttse la

punct",

s-a convenit ca urmdtoarea intdlnire sd fie stabilitd prin radio. 58

Toate "obiectivele" intdlnirii fiind atinse, cdpitanul Best i-a cclndus pe cei doi agen{i germani pdnd la frontiera dintre Olanda gi Germania. in cursul s6ptbmdnii care a urmat, Schellenberg a contactat zilnic, prin sta{ia

de radio emisie-receplie primiti de la englezi, Centml Serviciului de Informalii britanic de la Haga. La rAndul lor, englezii insistau asupra lui pentru organizarea urmdtoarei intdlniri. Schellenberg a$tepta insd noi instrucliuni de la Berlin, care intdrziau sf, soseasgi. Pentru a nu pierde ?ncrederea englezilor, Schellenberg le-a propus acestora o noud ?ntdlnire, care a gi avut loc in mica localitate de frontieri Venlo, la 6 noiembrie 1939. Cu aceastd ocazie, Schellenberg le-a promis lui Best gi Stevens c6, la urmf,toarea intdlnire, va face tot posibilul s6-l aducS cu el pe insupi "conducdtorul grupului de rezisten!6" impotriva iui Hitler, care sd fie dus la l,ondra pe calea aerului, pentru a purta discu{ii cu inalli reprezentanti ai guvernului Marii Britanii. Avdnd mdnh liberd in negocieri, agentii englezi i-au promis lui Schpllenberg cE vor line permanent in stare de pregitire de zbor un avion special, pe aeroportul olandez Schipol, aflat in apropiere de Haga. intors la Dtisseldorf, Schellenberg a coustatal cd tot nu-i sosiserd instrucfiuni dd la Berlin. A continuat totusi, din proprie injliativd, pregdtirile, selectiondnd un om potrivit pentru rolul de "general", conducltor al rezistentei anti-Hitler, in persoana unui industriag. general in retragere din forfele terestre, care s-a distins in cursul primului rdzboi mondial, iar in Diisseldorf era gef al serviciului S.S.

Atentatul misterios

in sftrgit, in ziua de 8 noiembrie, Schellenberg este sunat, pe firul secret, chiar de cltre Reichsfiirerul S.S. Heinrich Himmler (1900-1945), care i-a ordonat cu totul altceva deciit se a$tepta el. O intdmplare, ce nu avea absolut nimic in comun cu
acliunile intreprinse de el 9i "partenerii" sdi englezi, avea sd dea totul pestp cap. In ziua de 8 noiembrie 1939, s-a sdrbdtorit, la Mtinchen. cea de-a l6-a aniversare a puciului organizat de Hitler in anul 1923, de pe urrna cf,ruia "FUhrerul" a ftcut c61iva ani de pugcdrie. Festivitatea a avut loc in subsolul unei berf,rii din acest celebru oraq, unde s-a ndscut partidul nazist. Dupd ce Hitler gi-a rostit discursul aniversar in fala vechilor sdi camarazi in sala Cuergerbraukeller din M0nchen, la 12 minute dupd ieqirea acestuia din sal6, s-a produs o explozie exact la tribuna de unde'a vorbit Hitler, ucigdnd 7 persoane gi rdnind alte 63. Hitler a fost "terifiat" t iar spaima in rdndul naziqtilor a fost imensi Adolf Hitler, care era la curent cu acfiunile gi intenliile englezilor de a-l asasina, a pus atentatul de la Miinchen exclusiv in seama serviciului de spionaj al Marii Britanii, acuzdndu-l de acest "act migelesc" pe insugi primul-ministru Chamberlain. Atentatul impotriva lui Hitler din 8 noiemtrrie 1939 a rimaSinviluit in mister pAnI in zilele noastre. Varianta oficialI germanb prezentatd de Himmler a fost aceea cd "doi agenJi englezi" l;&u recrutat pe un anume Elsner, cetdlean german, de meserie electrician-tdmplar, care a plantat o bomb[ cu ceasornic in stAlpul din spatele tribunei vorbitorilor dirt salonul berdriei din MUnchen, unde a luat cuvdntul A.Hitler. $eful,Gestapo, Heinrnich Hirnmler, a vrut sA pund in scend

un proces rAsun[tor ca cel regizat in legdturd cu incendierea Reichstagului, infbptuit de nazigti, dar pus pe seama "comuniqtilor", in care Best gi Stevens sd fie
"demascali" de Elsner.

in Marea Britanie, s-a crezut tot timpul cI atentatul de la Miinchen a fost in scenl de citre Gestapo, pentru a inflama spiritul rlzboinic german, a amplitica ura na{iunii germane impotriva Marii Britanii gi aliafilor sdi, ca un
pus

preludiu propagandistic Ai psihologic pentru marile opera{ii militare ce aveau sd

in 1940. In tirnpul procesului de la Niirnberg, precum gi in cartea pe care a scris-o ulterior, Schellenberg a declarat c6 atentatul impotriva lui A.Hitler, din noiembrie 1939, a fost unul autentic, pus la cale de Elsner, un german cu convingeri pro-comuniste, in care nici Gestapo 9i nici englezii n-au avut nici rrn arnstec. Flimmler gi Goebels s-au fblosit de acest atentat, pentru a-l zeiftca pe A.Hitler gi a
ducd la ocuparea Europei de Vest de cdtre Germania, improqca cu noroi Marea Britanie. Georg Elsner a fost asasinat, de agenli ai Gestapoului, in lagdrul de concentrare de la Dachau, la 16 aprilie 1945. La data producerii atentatului, A.Hitler era fenn convins cA acesta a fost .pus la cale de cdtre serviciul de spionaj al Marii Britanii.

Venlo

- dezastrul spiona.iului britanic

Hitler a ordonat personal ca Schellenberg sI se deplaseze imediat in Olanda, insolit de un grup diversionist de elitl S.S,, sI-i rlpeascl pe cei doi ofi{eri ai serviciului de spionaj britanic gi s5-i aduc5 vii in Germania. Dupd ce a stabilit toate elementele legdturii cu agen{ii britanici prin radio, a doua zi, Schellenberg a trecut frontiera in Olanda, in localitatea varnalii Venlo. La clrele 15.30, din interiorul unei cafenele cu vedere spre strad6, Schellenberg a observat apropierea Buickului in care se aflau Best, Stevens gi locotenentul Coppins care conducea autombiluh-ri. Buick-ul a fost parcat in spatele cafenelei. Schellenberg s-a indreptat spre cei doi ofi1eri englezi dar, in momentul in care se afla la aproximativ cinci metri de aceqtia, dinspre yama germanl a ff,gnit un automobil care a rupt pur gi_simplu bariera. Grdnicerii olandezi au deschis focul. S-a creat o stare generald de haos. Locotenentul Coppins gi-a dat seama cd au cdzut intr-o capcan6, a scos un pistol gi a inceput sa traga, dar a fost impuqcat grav. Luafi total prin surprindere, Best gi Stevens au fost pur gi simplu azvirlifi in automobilul german gi treculi, impreunl cu Schellenberg, in mare vitezl, frontiera in Germania. Cdzu{i in mdinile specialigtilor de la Gestapo, maiorul Richard Stevens gi cdpitanul Sigismund Payne Best au fbst interogati sistematic timp indelungat. $tiind cd nu au nici o qansd de scdpare gi nefiind super-oameni ca James Bond agentul 007 - din stupidele filme de spionaj produse in serie la Flollywood, cei doi

ofi{eri britanici au vorbit, spunindu-le nem{ilor tot

ceea ce acegtia doreau s6 afle.

"Incidentul de la Venlo", cum a intrat acesta in istoria spionajului, a avut consecin{e dezastruoase asupra M.I. 6 (Secret Intelligence Service),.cu efecte pe

toati durata rlzboiului.

Agenfii englezi, atAliac6! au fost, de pe teritoriul Germaniei au fost suprimati.
60

Toate structurile de informalii ale Marii Britanii din Praga, Vargovia, Berlin qi Bucuregti fuseseri retrase, ca urrnare a izbucnirii rf,zboiului, creind un mare vid in poten{ialul de lupti al M.1"6. Cdpitanul Best gi tnaiorul Stevens 4u supravieluit rizboiului, fiind gasifi de trupele aliate in lagdrul de la Niederorf.Ei nu au fost nici judeca{i pentru cA nu gi-au dat viata pentru patrie, dar nici decora{i. Au trait in anonimat, purtdnd stigmatul prizonierilor de rdzboi, care pot fi binui{i de orice. "Incidentul de la Venlo", precum gi penetrarea gi neutralizarea structurilor de spionaj britanice din Belgia, Fran{a pi C)landa, in anii celui de-al doilea r[zboi mondial, recunsscute ulterior gi de c[tre istoricii britanici pi gefii M.1.6, demonstreazd cd "spionii lui Hitler" nu au fost at6t de "idio{i qi de stupizi", cum i-au prezentat filmele americane, engleze qi fr6nceze in ultima jumitate a secolului XX, clriar dacl slujeau o cauza diabolic5. Walter Schellenberg a fost judecat de cdtre Tribunalul lnternaiional de la Niirnberg, dar s-a ales doar cu o sentinga ugcar6, de 6 ani inchisoare. Aceasta deoarece, in, timpul procesului, Schellenberg a putut demonstra cd, in ultirna parte a

rdzboiului, a incercat sI-l convingi pe Himmler sI intre in

legiturl cu puterile

occidentale, pentru a negocia o capitulare a Gennaniei in fa{a acestora; cu excluderea U.R.S.S. Judecdtorii americani qi englezi au vrut si-l achite pe Schellenberg, dar ruqii au putut demonstra cd acesta a luat pafie la executarea fbrd judecatd a unui mare 'numdr de prizonieri de rlzboi rugi. DupE iegirea din ?nchisoare, in 195L, acesia a publicat cartea intitulatd "Memoriile lui Schellenberg". ' Istoricul american David Kohn, in cartea " Spionii lui Hitler", apdrutd in anul 1978, il prezintd pe Walter Schellenberg ca pe unul dintre cei mai strllucifi oti{eri de informalii ai celui de-al Treilea Reich.

Englezii s-au rdzbunat, Lidice n-a mai existat

$eful direct al lui Schellenberg pe timpul operaliei Venlo, Reinhard Heydrich, a sffirqit mult mai rdu. Acesta a fost numit "protector" al Boemiei gi Moraviei (adicd al Cehiei) din partea celui de-al Treilea Reich. in decembrie 1941, serviciul de-spionaj qi diversiune S.O.E. (Special Operations Exe:cutive), infiin{at din ordinul personal al lui Winston Churchill, pentru "a tlafoc Europei de la un capdt la altul", a paraqutat doi agenfi de origine cehd, cu misiunea de a-I asasina pe Heydrich, cel mai temut, mai inteligent gi mai bestial ofiler de informalii al Germaniei hitleriste, de care se tenlea gi Schellenberg" La27 mai1942,cei doi agen{i cehi i-au creat lui Heydrich 0 ambuscadl pe goseaua Praga-Dresda. Acesta a fost rdnit de o bombd in care englezii au introdus, pe l6ng[ exploziv, qi un agent bacteriologic letal. Heydrich s-a vindecat de rdnile cauzate de bomb6, ilar a murit de o infec{ie incurabill, la 4 iunie 1942. Asasinarea lui Heydrich a fost cea mai r5sunltoare victorie a spionajului britanic din tofii ani rdzboiului al doilea mondial, acesta fiind 9i cea mai inaltd personalitate nazistd care a cdLzut victimd unui atentat strdin.
61

Drept represalii pentru asasinarea lui Heydrich, frupele S.S. au exterminat intreaga populafie a localitilii Lidice din Cehia, pe care au ras-o complet de pe fa{a p6mf,ntului. Pe bund dreptate, Lidice a fost declaratd "localitate martir" gi
recunoscutd ca atare in istoria ceiui de-al doilea rdzboi mondial. in anii celui de-al doilea r6zboi mondial, cdt gi dupd aceea, serviciile de spionaj engleze au mai suferit qi alte lovituri clevastatoare, atdt in confruntdrile

directe pe flontul rlzboiului secret, cdt gi ca unnare a unor acte de tridare ftrd precedent in istoria spionajului rnondial.

"Lec{ii de germgni" pentru spionii englezi...

Dup[ preluarea ?naitei func{ii de prim-ministru al Marii tsritanii, Winston Churclrill (alias "Btildogul") Et-a subordonat strict seryiciile secrete de informafii qi de'securitate. Din ordinul sIu. personal a fost creat Oficiul pentru Operafii Speciale de cercetare-diversiune, pentru ducerea unor acliuni active in Europa ocupati de trupele germane. Churchill a crezut cd va putea opera in acest spaliu, tot ai;a cum erau englezii obignuili sd opereze in coloniile lor, adicd
rapid, ofensiv gi cn rezuitate maxime. S-a inqelat amarnic, deoarece serviciile secrete gennane nu erau bigtinagii din india, Orientul arab sau Africa" Dupi cum se va putea constata, englezii au primit lectii usturltoare din partea nem{ilor, in cadrul unor operalii de amploare. O asemenea operafie, derulat5 sub genericul "Jocul englez", s-a consumat in Olanda, in 1942-1943. pe durata a 20 de tuni. Protagonigti; S.O.E. (Special Operations Executive), din partea Marii Britanii qi Gestapo, din partea Germaniei. Iniliativa a fost de paftea englezilor. S.O.E. s-a constituif ca serviciu secret pentru opera{ii speciale la 16 iunie 1940, din ordinul personal al primului-ministru Winston Churchili. Acesta a incorporat elemente ale armatei, ale securitdlii (M.L5) qi ale serviciului secret de informatii(M.1.6). Conceptul "operalii speciale", atunci, ca qi in zilele noastre, cuprinde un larg diapazon de acliuni, precurn spionajul, asasinatul, sabotajul, propaganda psihologicd, rdpirile de persoane, de documente, de modele de tehnicd, dezinformarea etc. In mod specific, S.O.E. a operat cu elemente de cercetare-diversiune pregdtite pe teritoriul Marii Britanii, in centre speciaie, iar apoi para;utate sau infiltrate (inclusiv cu submarinele) in Fran{a, Olanda, Peninsula Scandinavd, Balcani (mai ales in zonele de operalii ale partizanilor lui losip Broz Tito), orientul Mijlociu, orientul indepdrtat gi in Africa. Mediile de recrutare pentru elementele de cercetare-diversiune ale s.o.E. erau cetdfenii strrini originari din {irile in care urmau sd

opereze: fiancezi pentru Fran{a, olandezi pentru Olanda, etc. ldeatrul urrnirit era ca agenfii diversionigti si opereze chiar in locurile natale sau in apropierea acestora, astfel incdt cunoa$terea terenului sd ie ofere maximum de eficien1d. Efectil'ul maxim de oameni, bdrbali gi femei, cu care a operat
62

S.O.E. s-a ridicat la 13.000. S.O.E. a fulrcfionat pf,nI in anul 1946, cdnd rnijloacele qi atribu{iile sale au fbst preluate de c6tre Serviciul Secret de Informalii (M.I. 6).

Practicile S.O.E. au fost extinse 9i utilizate de cStre englezi, in cooperare cu colegii lor arnericani, pe toati durata l(52lroiului Rece, impotriva fostei Iumi soiialiste {in6nd de Tratatul de la Vargovia. ln zilele noastrer.acestea se utilizeaz1 seleictiv in zonele de foc, precum Balcanii, Caucazul, Asia CentralS, Irlanda de Nord, Orientul Mijlociu, Tibet etc. ,"JocuL englez", pe cal'e il vom relata succint, pune in lumin6, modul de operare atdt al S.O.E., cat $i al Gestapoului. Acest joc al morfii a inceput in martie 1941, cAnd nemfii au capturat un operaton radio irnpreund cu stalia sa de emisie-recep{ie, paraqutat de S.O.E. in Olanda, pentru a deservi un grup de rezisten{5. In loc s6-l interogheze sub tofiurd, sd scoatd de la el 9i ceea ce nu ptia 9i apoi si-l impugte, cutn era obiceiul pesie tot, in taberele statelor beligerante, colonelul H.J" Giskes, qeful ser'','iciului de contraspionaj gernlan in Olanda ocupatd, a avut o altd idee. Acesta l-a pus pe agenlul capturat sd aleagf, intre varianta impugcdrii lui chiar in locul paraqutirii qi cooperarea cu Gestapoul, in schimbul crut6rii vielii sale. Agentul olandez capturat a ales cooprarea. Dupd ce a aflat toate
detaliile misiunii agentului, potrivit regulilor stabiiie de S.O.E., col'Giskes l-a pus pe agent sI ia legltura prin statia sa cu Londra, atrdgindu-i aten{ia si nu-i alarmeze pe englezi asupra stirii sale reale, sub ameninlarea cd dacd englezii nu se vor prezenta gi la unnltoarele legituri radio, ei va fi impuqcat pe loc. Radiotelegrafigtii din toate armateie lumii, care ac{ioneaz6 in addncimea teritoriului ocupat de inamic, sunt instruili ca, in cazul in care au fost luali prizonieri Ei for{a1i de citre organele inamice sd ia legdtura cu "centrul" propriu, pentru acliuni de deconspirare
a viitorilor agenfi, precum gi pentru dezinformare sistematicd, aceqtia sA ffansmit5 aga-numitul semnal de siguranfS. Acesta consti intr-un semnal secret inserat in conlinutul radiogramei transmise, cum ar fi transmiterea greqitd a unei litere la fiecare al zecelea rdnd satl inserarea unui grup de cifre, ziua lui de naqtere sau o datd istoricb etc. La primirea acestui semnal, "centrul" gtie cE radiote^legrafistul transmite cu "pistolul la tdtnpld" gi orice legdturi cu acesta se intrerup. Incercarea colonelului Giskes a dat reiultatele scontate, acesta reuqind sd intre in legdturi radio perrnanente cu S.O.E. incuraja{i de "informafiile" primite pe aiest canatr, pregdtite de Gestapo, iu care erau inserate gi elemente reale, veridice, verificabile, S.O.E. a inceput si trimitd in Olanda,,in mod sistematic, grupuri de c6te 2-3 spioni diversionigti de origine olandezd, pregdtili in centreie sale speciale. La un moment dato din laglrul special al Gestapoului, aflat in localitatea Haaren, se linea legdtura cu cartierul general al S.O.E" din Marea Britanie cu un numiir de 17 stafii ratlio deservite de tot atf;{ia nadiotelegratigti paraguta{i sau infiltra(i de englezi in Olanda, care furnizau "informalii" 9i raportau asupra modului de indeplinire a unor misiuni de sabotaj transmise din Marea Britanie. ,rJocul engtrezJ" pus la cale cu mb.iestrie de c6tre col. FI.J. Giskes, a fost apoi extins gi in Belgia gi Franfa, cu aceleagi rezultate strblucite pentru germapi 9i cu consecinte dezastruoase pentru S:O.8.
63

Pentru toate grupurile de cercetare-diversiune paragutate in Europa, englezii foloseau acelagi tip de cod, ceea"ce constituia o imensi eroa"re operativio deoarece specialigtii germani au "spart" acest cdd inci din anul 1941. De la cartierul general al S.O.E. soseau, in rnod sistematic, noi misiuni, pe

care specialigtii din cadrul Gestapo condugi de Gisl<is le "executau" cu promptitudine prusacl. Au fost aruncate in aer depozite de munilii, nave de
lupta, puncte de comandd, noduri de transmisiuni. depozite de alimente. carburanli.

lubrifian{i etc., toate false, dar cu efecte vizibile. Englezii trimiteau avioane de recunoagtere care efectuau aero-fotografii gi se "convingeau" de efectele exploziilor. Pentru indeplinirea acestor misiuni, engiezii au para$utat in Olanda, Belgia gi in Fran{a zeci de mii de arme, containere cu munifii, explozivi qi mari cantiti{i

in miinile nem{ilor. Au fost transmise la Londra numele reale ale unor agenfi para$utafi, care s-au distins in ac[iuniJe de mai sus, pe care englezii i-au decorat. DacI vreunul dintre agenfii paraquta{i era chemat in Anglia pentru noi instrucliuni, co[. Giskes avea grijd ca acesta "sd cadd eroic" intr-o misiune urmatoare, sau sd se "raporteze" la Londra cd agentul a plecat -spre^Anglia pe filiera Fran{a-Spania-Gibraltar, dar 'ndispdreafdrd urmd" pe parcurs. In realitate, acesta era executat. "Jocul englez" a durat, fErd intreruperg pffnd in septembrie 1944, cdnd nu mai avea nici un f'el de utilitate. ln zilele de 6 gi 7 septembrie 1944,in lagdrul de la Mauthauusen. au fbst cxecutafi. prin iinpuqcare 41 de agenfi de origine olandezS. pregdtili de S.O.E. gi capturali de Gestapo cu o uqurin!6 incredibild. Acest 'Joc" al mor{ii pentru cei din linia intdi gi al dezastrului pentru serviciile
de valutd, acestea toate cIzf,nd
secrete britanice, arogante qi incompetente, s-a incheiat intr-un mod.de-a dreptul hilar.

anumite <afaceri> in Olanda fird a ne mai consulta. Acest lucru nu este Jiumos din partea voastrd, lindnd cont de indelungata noastrd cooperqre plind de succes Si de faptul cd noi am fost singurii vastri agenli. Vd asigurdm, domnilor, cd in cazul in care vd ,,'.eli hotdri .sd ne yizitali pe continent, vefi fi primili cu ac'eeaSi grtjd ;i atenlie cu care au fost primili toli cei pe care ni i-ali trimis domniile voastre de-a lungul timpului. Sd ne vedem cu bine. " Cdt destre Blunt qi Bingham, aceqtia nu erau algii dec6t chiar cei mai mari gefi ai S.O.E. Probabil cd dupd citirea acestei telegrame, redactatd in termeni atdt de "elegant!" de cdtre colonelul Giskes - geful Gestapo din Olanda. celor doi generali englezi ;i multor altora li s-au lungit fe{ele pdn[ la genunchi. . .

Colonelul Giskes a transmit la Londrd, pentru cartierul general aI S"O.E., o telegramd in clar, cu urmitorul confinut: "Stinxali domni Blunt, Bingham Ei cei care vd vor urma. Am constatat cd, in ultimul timp, ali tncercat sd faceli

La "pescuit" de agenfi paraguta{i Aga cum se obiqnuiegte in practica universali de secole, adic6 ascunderea
adevfirului atunci cdnd este vorba de infrAngeri gi exagerarea p6n[ la cer a victoriilor, cel mai probabil ci, prin eforturile britanicilor,_istoricii nu ar fi aflat nimic

despre "Jocul englez" dacd nu s-ar fi produs anumite evenimente 9i acliuni asupra cdrora serviciile de spionaj engleze nu au avut control. Pentru a face cunoscut cum s-a ajuns la aflarea ad6virului, atdt de jenant. despre dezastrul suferit de serviciile secrete britanice pe continent, in anii celui de-al doilea rdzboi mondial. vom urma, succint, firul unei adevdrate odisei. . In noaptea de 9 martie 1943, un tdnlr olandez pe numele de Fieter Dourlein, impreund cu al{i doi camarazi de echipd, Bogaart gi Arendse, cu stafie de emisiereceplie qi alte 14 containere cu arrne, explozivi gi alte materiale specihce ac{iunilor de spionaj gi diversiune. au fost paragutafi intr-un raion dinainte stabitit, bine studiat, recomandat de cdtre "releaua de rezistentf," olandezia organizatE de S.O.E. in acea parte a Olandei. Locul aterizdrii a fost marcat, cu semnale luminoase de lanternd, de cdhe "echipa de receplie" localS. Imediat dupd ce au luat contact cu solul, cei ffei agenti diversionigti olandezi au fostintirnpinafi de trei oameni, din care unul era qef. A avut loc schimbul de parole care cuprindeau in confinutul lor numele de "Paul", adicd codul lui Pieter Dourlein, in cea rnai purf, olandezd. Noii venili au fost tratali cu whisky qi tigari englezegti, spundndu-li-se cb vor trebui sd rna.i agtepte l-2 ore inainte de a se deplasa spre Ermelo, unde il vor intdlni pe geful re{elei locale de rezistenld, ln care vor fi gi ei incadragi. in drum spre Ermelo, li s-au aldturat alfi gage "luptdtori din rezistenla olandez6", astfel inc6t fiecare din cei trei agenli paragutafi era escortat de cdte trei "localnici". La un moment dat, geful "echipei de recepfie" i-a rugat pe cei trei agenli paraqutali sd Ie predea armamentul personal, deoarece o eventualf, intdlnire cu patrulele germane, urmatd de o perchezilie, ar putea avea urrndri f,atale. Aceqtia s-au conformat, pbrdndu-li-se mAsura drept rafionald. Dup6 scurgerea unui alt interval de timp, acelagi insofitor pe post de gef le-a cerut celor trei agenfi documentele de identitate false cu care au plecat din Anglia. La vederea acestora, "qeful" s-a aratat de-a dreptul indignat afirmdnd cI ac[ele sunt frcute prost, fiind mai mult un impediment dec6t un ajutor, existdnd pericolul ca, la prima razie, nemfii sd-i aresteze, promi!6ndu-le c[ li se vor face alte acte de identitate. in acest scop, le-a cerut celor trei noi venili s5-gi dea numele reale, sub motiva{ia cd noile acte vor putea fi confruntate de autoritalle de ocupa{ie gennane cu registrele reale de eviden{[ a populaliei, inldturdndu-se astfel orice suspiciune. Sub gocul situaliei in care se aflau, a derutei create de ceea ce invbfaser[ ei gi "realitatea din teren", cei trei agen{i, degi fuseserd instrui}i sd nu-pi dezvdluie numele real in nici o imprejurare, i-au crezut mai mult pe "camarazii lor de lupti" din Olanda, dAndu-gi numele reale. Dupd o alt[ etapd de marg, inso]itorii, la un semnal dat de geful "echipei de receplie" i-au imobilizat pe cei trei agenli paragutali, punAndu-i sub c5tuge. Li s-a adus apoi la cunogtin!6, in mod solenrn, cA se afl6 in mdinile contraspionajului german. Prin acest "proces tehnologic", au trecut foarte numeroase gmpuri de spioni diversionigti preg[tili in Marea Britanie de cbhe S.O.E: la centreie sale speciale... Ulterior, dupd terminarea r5zboiului, serviciul de contraspionaj olandez, pe baza cercetdr,ilor proprii, a descoperit cd "Jocul englez" care se referea la spaliul
55

Olandei ficea parte tlintr-o opera{ie mult mai mare, desfbguratd de Gestapo iu Europa occidentatrd sub genericul "Opera{ia Polul li[ord"' Cei trei agenli captura\i at6,t de simplu gi de eficace au fost dugi tn clidirea colegifttui din Haaren, transforrnatl in inchisoare speciald pentru agen{ii diversionigti trimiqi cu incredere gi intr-un tempo suslinut de.cdtre S.O'E. Interogatoriul celor trei agenfi a durat timp de gase sdptlmfini, cu rezultate rnaxirne. Dourlein ;i ,camarazii sdi nu au mai avut ce ascunde, atunci cdnd nemiii i-au conffuntat cu texiele originale ale teiegramelor S.O.E. c6[re "rezisten]a local[" clin Olanda, prin care aceasta din urmd era informatd cu privire la sosirea qi misiu-

nilc "Grupului Puul".

in incirisoarea bine camuf-lata de la Haaren, care nu serndna cu lagdrele de exterminare naziste, eroul nostru de acum incolo, Pieter Dourlein, a recunoscut ?n jur de 30 din oamenii pe care i-a intdlnit in centrele de pregdtire speciald ale S.O.E. din Mu."u Britanie. in condiliile depazd diaboiice din inchisoarea de la Haaren, agentul Dourlein qi-a propus un scop considerat de domeniul imposibilului, dupi pdrerea unor camarazi olandezi intemaii, cu care s-a consultat, qi anume evadarea. Marea evadare Ei Preotul Patriot Doullein a intdlnit, totugi, un alt olandez para$utat ca qi el dupd cursul de qase luni
de pregitire in centrele S.O.E., pe nttmele sdu real Ubbink. Cei doi agenli captivi au dovedit calitSli exceplionale in depistarea unor lacune in sistemul de paz[ 9i securitate ale inchisorii, inclusiv in re(eaua de obstacole minate, iar in noaptea de 29 august 1943, pe timpul unei furtuni iegite din comun de puternice, au reugit sI evadeze, absoluf pe cont propriu. Au ajUns in localitatea Tiltiurg, situatd la circa l2 kilometri de Haaren gi, neavfind nici cel mai'mic punct de sprijin, au intratin

catolic din aceastl localitate, pundndu-se la dispozilia 9i mila pleofului paroh. Din primele momente, acesta i-a prirnit cu r[ceald gi totald suspiciune, luAndu-i drept agenli provocatori in slujba nem{ilor. Existau trei posibilitdfi. biserica de
O posibititate era aceea ca preotul sd fie neutru gi si-i invite sd pdrSseascd biserica. A doua posibilitate era ca preotul sd fi fost colaborator al nem{ilor (9i cazurile nu au fost rare) ;i si-i predea autoritallor de ocupalie. A treia posibilitate era aceea ca preotul {epos 9i bdnuitor sd facd parte din rezistenla local[ olandezd autenticd 5i nu cea organizatd de S.O,E., aflatf, in inchisoarea din Haaren. Un proverb rom6nesc c'Duntnzttface cuib la barza chioard". Aqa s-a intdmplat spune cd ;i cu cei doi agenli olandezi af1fii in voia soartei. Freotul ficea parte din rezistenfa olandezl reali. Dupi ce le-a ascultat cutremurdtoarea istorie cu privire la experien{a personal6 gi cu ce existd in inchisoarea din Haaren, in care func{iona un imens centru de dezinformare qi neutralizare a acliunilor S.O.E. in Olanda, preotul i-a pus pe cei doi in legdtur6 cu qeful autentic al rezisten{ei iocale, in persoana lui Van Bilsen, fbst inspector de poli{ie inainte de ocupafia german6, rdmas inten{ionat in teritoriul ocupat, cu misiuni speciale, dar fbrd iegdturi cu S.O.E. din Marea Britanie. Acesta i-a ajutat si ajungd in Fran{a, iar de aici, elemente ale rezisten{ei fianceze nepe65

rit

netrate de Gestapo, i-au ajutat sd ajungd in Elvefia, la Bema, unde au fost predali ataqatului militar al Olandei iri aceastd larb neutr6, generalul Van Tricht. "ce Dupn a ascultat relat5rile cutremurdtciare ale celor doi agenli, generalul

Van Tricht a inaintat o telegrarni cifratd, ('u toate datele relatate de cei doi, privitor la situa{ia catastrofalS a ac{iunilor intreprinse de S.O.E. in Olanda, la Statul Major General al trupelor olandeze de eliberare care functiona pe teritoriul Marii Britanii. La rdndui siu, acesta a trimis o copie a telegramei generalului Van Tricht, Ia cartierul general at S.O.E. In ceea ce-l privegte pe generaiul Van Tricht, acesta a primit ordin telegrafic sd-i ajute pe Dourlein qi Ubbirk sd se inapoieze in Marea Britanie. Odiseea celor doi spioni a continuat cu inapoierea lor in Frhnta, trecerea frontierei in Spania qi ajungerea labazanavall, englezA de la Gibraltar. Au fost, apoi, lua{i
la bord de bdtre un submarin britanic ai transporta{i la Bristol, unde au ajuns la 1 februarie 1944, adicd la cinci luni dupd ce au evadat din inchisoarea de la Haaren. La sosirca in Marea Britanie, cei doi ageuti olandezi au losr luati in primire de 'un ofiler de informa{ii englez, care i-a transportat direct Ia Londra. Dourlein qi Ubbirk au cerut insistent si fie pu;i in leglturd cn colonelul de Bruyne, ;;eful serviciului de informa{ii al armatei olandeze, aflat in Marea Britanie, dar au fost refuzali categoric. Cei doi au fost intema{i la Guilford, interzicAndu-li-se orice contact cu lumea exterioarS. Fiind agenli de clasd, cei doi au reugit, totuqi, sl-i transrnitd colonelului de Bruyne un mesaj cu privire la pozitia gi situa{ia lor. Aceastd ac{iune le-a salvat viata, deoarece gefii S.O.E., dAndu-qi seama de propor{iile gigantice ale dezastrului provocat de contraspionajul german, prin opera.tiile "Jocuj englez" qi "Polul Nord", au incercat sI ttremonstreze cd Dourlein gi Ubbirk sunt agen{i dubli, putAnd fi impugca!i, pentru qtergerea urmelor Ei ascunderea adevlrului.

Dupd trei luni de interogatorii intense, cei doi agenti oiandezi au fost internafi, Ibr[ a fi judeca{i qi condarnnafi gi frrd nici o altd explicafie, in penitenciarul Briscton din Londra. Abia la cAteva slpt5mini dupl debarcarea trupeIor aliate pe continent, cei doi agenfi au lbst pugi in libertate gi expulza{i din Marea Britanie. Dourlein s-a inrolat in For-tele aerierie olandeze, la Escadrila 320 bombardament, iar Ubbirk, fiind ofi1er de marin6, s-a imbarcat pe o navd de rdzboi. Ambii au supravieluit iar pebaza unor rapoarte detaliate inaintate de acegtia guvernului Olandei, sus{inute de generalul Van Tricht, fbstul atagat miiitar al Olandei in Elvelia, autoritdlile statului olandez au constituit o comisie de ancheti cu privire la acfiunile organizate de S.O,E. pe teritoriul Olandei.

Lipsi de profesionism... imperiald

Dupd eforturi suslinutc qi indelungate. anchetatorii olandezi au reugit sd construiascd imaginea real5 a infrf,ngerilor catastrofale suferite de englezi in cadrul opera{iilor "Jocul englez." Si "Polul Nord" ale contraspionajului german. S-a mai descoperit, in af'ara celor relatate de cei doi agenli supravie{uitori, cE o intreagl re{ea de 1.070 de luptdtori din rezisten{a olandezl, care coopera cu
61

S.O.E. in vederea sprijinirii trupelor aliate ce uflnau a f.i debarcate pe continent, a fost cornplet anihilatl de Gestapo. Olandezii au fdcut tuminA tohli in cele mai intunecoase un:ghere ale

rizboiutui secret, atat din teritoriul propriu, c6t qi din Belgia 9i Franfa, mai ales dupl ce l-au identit'icat gi interogat, timp indelungat, pe celebrul colonel
german- J,II.Giskes. Acesta a colaborat cu anchetatorii olandezi, dezvbluindu-le aspecte uluitoare din dctivitatea contraspionajului german. Col. Gishes qi-a expri' mat totala uirnire fdfn de ilpsa rle profesionism a englezilor din cadrul S.O.E.' care au utilizat acelagi sistem de cod pentru toate grupurile de spioni diver' sioniqti paraguta{i pe continent. Spargerea codului, lucru realizat de nem1i, a insemnai dezastrul pentru to!i. O altd greqeali enorma, comisd de cdtre englezi, a constat in t'aptul cd nu le-a trecut niciodatd prin cap si paraguteze, in zonele de operafii de pe continent, mScar un singur agent de control. un asemenea agent se trimite fdrd a se lua legituri de orice fel cu elementele luptf,toare clandestine din zona vizatd, deci inopinat qi in cel mai deplin secret. Agentul are misiunea sd verilrce dac6 elementele de rezistenli clandestine existS 9i dacf, nu au cAzut qi sunt manipulate, a$a cum s-au intamplat lucrurile in cazul operaliei "Jocul englez". Colonelul Giskes a reiatat cA, pentru a-i deruta pe lefii S.O'E., dupi eva' darea reugitl a lui Dourlein li Ubbink, apreciat[ de el ca deosebit de ingenioasd, intr-o telegrami, chipurile din partea "rezistenlei olandeze", transmisd la centrala de recepfie a S"O.E", a strecurat o "informafie" potrivit cireia cei doi eva-

da{i ar fi

-fost

recruta{i de Gestapo, fiind deci "agenli dubli". Mare mirare

cf,

englezii nu i-au impugcat din capul locului, dupd intoarcerea lor in Marea Britanie...

Toat5 documenta{ia intocmiti de anchetatorii olandezi a fost inaintatd 9i guvernului Marii Britanii. F6r6 a recunoaqte nimic, guvernul.englez a raspuns, printr-o scufta notd a Ministerului Afacerilor Externe, cd "in rdzboi s-au mai comis
Si unele

Niciodat5 gi in nici o imprejurare, englezii nu au recunoscut, ?n mod oficial qi public, erorile comise gi infringerile suferite in cursul celui de-al doilea r5zboi mondial. Informaliile care au apirut iu acest domeniu provin din surse particulare. Una din aceste sufse este " Enciclopedia spionajului" a istoricului englez $onald Seth, apdrutd la Londra, in anul 1972, la Editura "New English Llbrary;. Acesta apreciazd c[ operafia de contraspionaj condusi de colonelul Giskes a fost una dintre cele rnai .reuqite din intreaga perioadd a celui de-al doilea rEzboi mondial. in ceea ce-i priveqte pe cei doi legendari agenli olandezi, acegtia au fost absolvili Ce orice suspiciuni iar,la data de 6 octombrie 1949, au devenit cavaleri ai Ordinului Militar William, unul dintre cele mai inalte ce se acordd in Olanda. in fantastica lume a spionajului, nimeni nu define monopolul asupra succesului. Rdzboaiele secrete sunt presArate cu victorii, dar 9i cu infffingeri,
indifierent despre cine este vorba. Propaganda mincinoasd Ei auto-glorificarea, practicate mai ales de IV{arile Puteri, nu pot ascunde adevdrul care, intr-un mod sau altul, va ieqi ia lumind.
68

erori".

Rizbunarea'(leului britanic'o : Opera{ia,'Enigma,,

Alungat de samuraii japonezi din Bin"nania, Malaezia, Sarawak pi Singapore qi tdrnosit rdu de cumplitele bombardamente ale avia{iei gemane, din vara qi mai ales toamna anului 1940, "leul britanic" , eare insp5im6ntase lumea tirnp de I 00 ani cu "rdgetul sbu de tun" , la un an de la inceperea rdzboiului al doilea mondiai, se afla intr-o situafie disperatl.

Urr alt leu, qi anume "Leul de msre" (denumirca planuiui operativ de

invadare a Marii Britanii, elaborat de Statul Major General al armatei germane), se pregdtea si fac5 un salt peste Canalul M6necii. Umbra unei invazii se a$ternea peste i nsulele britanice.

Ca urmare a ef'ectelor dezastruoase ale "incidentului de la Venlo", din noiembrie 1939, cdt mai ales a opera{iilor "Jocul englez" ;;i "Polul Nord',, serviciile de spionaj gi diversiune britanice M.I.6 pi s.o.E. au fost incapabile si introduci mdcar un singur spion pe teritoriul Germaniei, pe toatr durata celui deal doilea rdzbai mondial..Pentru a compensa acestd serioasi lacund, englezii gi-au concentrat toate forlele in planul cercetdrii radioelectronice, ale cercet[rii aeriene gi al eforturilor de spargere a cifrurilor pi codurilor utilizate in Forlele maritime gi
Forlele aeriene ale Gennaniei, adicS a acelor componente ale maqinii de rdzboi germane care opel'au ?mpotriva Marii Britanii, aducAnd-o de mai multe ori in pragul capitularii in perioada I 940-1943. In acest caclru s-a derulat operalia l'Enigma'i, sub directa conducere a lui Sir Winston Churchill, prirn-minist ul Marii Britanii in anii celui de-al doilearizboi mondial.

Interceptarea comunicafiilor radio ale inamicului, ?nregistrarea mesajelor gi spargerea cifrurilor qi codurilor acestuia au deyenit o prnblem5 de viali sau de rnoarte, de pierdere sau de cfigtigare a rdzboiului, pe toate teatrele de acliuni militare, terestre, aeriene gi navale in perioada 1939-1945, at6t in Europa, cdt gi in PacifiC, in timpul celui de-al doilea rdzboi mondial. Arta decriptSrii telegramclor cifrate a cipltat o importan{I strategicd vital5. In acest sector, atat penhu elaborarea unor sisteme g.i maqini de cifiare (criptare), cdt mai sigure, cdt gi pentru decriptare, pentru spargerea cifrurilor gi ajungerea la textul clar', in principalele state beligerante au fost concentrate rnari forfe intelectuale, alcdtuite din matematicieni, fizicieni, ingineri, mecanici qi electronigti, lingvigti,'analigti gi de alte specialit[1i din lumea academicd de primd clasd
din Gerrnania, Marea Britanie, fosta U.R.S.S., S.U.A. qi Japonia. Cei care au prevalat in acest domeniu invizibil al rdzboiului secret pi-au asigurat o Sansh in plus in cdqtigarea rdzboiului. Din cele mai vechi timpuri gi pdna acum, la inceputul mileniului Ill gi al secolului XXi telegrama cifratS, mesajul ermetic de orice fel, impenetrabile pentru adversar, au constituit gi constituie arme teribile la tndemdna spionilor.

Firi

existenta acestora, activitatea de spionaj ar fi imposibil5. Iatd de ce, criptarea gi decriptarea mesajelor sunt cele mai vechi componente ale artei
spionajul ui.
6V

in- cursul celui de-al doilea rf,zboi mondial, serviciile de spiona-i ale Marii Britanii, Statelor Unite ale Americii qi fostei U.R.S.S. au prcvalat in arta criptologiei (cifraredescifrare). Aceste state delin suprema{ia in acest domeniu 9i ?tr zilele noastre. o'Operalia Enigmu", cea mai mare victorie a spionajului englez din intreaga sa istorie, iqi ttuge nunele de la maqina de cifrat folosit[ de Germania in cursul

celui de-al doilea rdzboi mondial ("Enigma"), o adevdrati capodoperi a tehnicii rnoderne, realizatd de cdtrc speciali5tii nemfi (cu amestec de evrei) in perioada

interbclicS.
Inventatorul maginii de cifi'at "Enigma" a fost inginerul electrotehnic gerlnan'

in vdrstd de 39 ani, Arthur Scherbius care, in aprilie 1918, a solicitat un brevet

de patent pentru un nou tip de magind de cifi'at'

,,Enigrna" a fost testat[ qi apoi introdusd ?n serviciul armatei germane in urmdtoarea succesiuue: 1926 - in For{ele maritime, in 1928 - ?n For{ele terestre 9i fn 1935 - in For:1ele aeriene. intre L926-1939, aceasta ma|ind de ciflat de tip electromecanic a fost perfec{ionatS continuu. "Enigma" avea aspectul unei maqini de scris obiqnuite, cu 26 de litere, un tablou de fige electrice, un tablou de l6mpi 9i trei pdnd la cinci rotoare detaqabile, ce puteau fi aranjate in diferite pcizi{ii, potrivit cheii alese. Textul in clar se transforrna din litere in cifre printr-un sistem nerepetabil de permutdri. Cdncl se foloseau trei rotoare de cifrare, o literl a alfabetului avea aceea$i reprezenlare cifric[ dupl 17.000 de permutlri, iar dacd se foloseau cinci rotoare, erau posibile qase sextitioane de perinutnri (6.000.000.000.000.000.000.000). Combindnd poziliile celor cinci rotoare cu poziliile contactelor electrice, numtrrul cheilor zilnice de cifrare puteau atinge astronomica ciflard de 159 trilioane (159 la puterea 18). Specialigtii germani au fost convingi c5 sistemul de cifrare 'oEnigma" este irnpenetrabil. Aceastl aroganll prusaci va costa mult Germania in anii celui de-al doilea rdzboi mondial. . in primii ani de la brevetare, maqina de ciffat !'Enigma", in varianta cu trei rotoare, a fost disponibil5 pe pia{5, fiind destinatd bincilor 9i companiilor indr-lstriale. Grija pentru pistrarea secretului economifo-financiar a existat dintotdeauna in lurnea civilizatd dezvoltatd. Aceastb grijd a disp6rut, ins6, in Romdnia ,,democraticd" de dupl 1989, cind, la sfaturile lui George Sords, am devenit o "societale descltisd", lsrl seciete, aqa cd nu-i de mirare ci am ajuns cu econolnia la marginea prdpastiei in ultimul deceniu al secolului XX... Armata americana a cumpf,rat o magind "Enignla" din Germania, in anul 1928,1aprelul de 144 dolari, dir nu a introdus-o in serviciu. Puterea maqinii "Enigma" consta in numdrul rotoarelor utilizate qi infinitatea de chei de cifrare pe care le oferea zilnic. Nemfii erau convinqi cI sistemul lor de eifrare nu putea fi penetrat, chiar dacl magina cldea in mfrna inamicului. Nem{ii n-au crezlrt intr-un adevdr elementar gi anume acela cE orice ar face un om, undeva in lurne" se va gdsi un alt om capabi! sI-l desfacl. AIte leguli slinte ale spionajului gi analizei inforrna{iilor spttn cf, ceea ce tu nu 9tii, nu inseamnl cd
70

nu existiliar ceea ce tu nu poti face, nu inseamnl ci nici allii nu pot. Cei care neglijeaz[ aceste reguli pi5tesc, cu siguran![, scul']tp. Primul asalt impntriya sistemuiui de ciflare gerrnan bazat pe magina "Enigmai' s-a produs cu mulfi ani iniinte de izbucnirea celui de-al doiiea rdzbcii mondial. In,anul 1931, Hans Thilo Schmidt, specialist la Centrul de cifr"are al armatei germane, mare amator de femei qi trai pe picior mare, a v6ndut pe bani buni, serviciului de spionaj al Poloniei un documentar privind construc{ia maginii "Enigm&", instruc{iunile de utilizare, precum gi sistemul de chei folosit" V6nzdtorul era cet5{ean german de na{ionalitate evreu. Practica uman6 a demclnstrat c5 intre'femei qi bani existi o conexiune dialectic5. Astfel, cu cAt ai mai mul{i bani, cu affita i{i permi{i mai rnulte femei. Dar, cu cOt ai mai multe f'emei, cu atdta vsi avea mai pulini bani. Neam{ul evreu Hans Thilor Schmidt a clzut tn aceastd plas5, trld6ndu-qi {ara de adop{ie. CriptanaliEtii Marian Rejewski, Jerzy Rozycki 9i l{enryk Zygalski, din Biroul Decriptare al serviciului de spiona-j al armatei Poloniei, au reuqit, pe baza

inruditl cu viitorul

dccunentatiei obqinute, sii construiach o rnaginl de decriptare pe sisternul ,,Enignz&",

computer, pe care polonezii au botezat-o "Bomba"'. Dup6 eforturi extraordinare de-a lungul mai multor ani, echipa lui Marian Rejewski a ajuns ca, in ianuarie 1938, sI descifreze circaTSVo din mesajele cifrate care circulau in refelele de transmisiuni ale arrnatei germane. Polonia nu avea insh

resursele financiare, tehnice gi intelecfuaie pentru a continua acest efoft extraordinar. S-au inifiat tratative de cooperare pe aceastd temd cu Fran{a gi Marea Britanie.

Francezii au declinat oferta, at6t din lipsh de resurse, cdt gi din nein{elegerea extraordinarei irnpoftanle a acestqi front de 1upt6. Au in{eles, irisE, foarte bine

In ianuarie 1939, o delegatie de expe.rfi englezi, din care fdceau parte criptanaliqtii Alastair f)enniston qi Gustave Befirand, a incheiat un protocol de cooperare cu serviciul de decriptare al armatei poloneze. Cu acest prilej, decriptorii englezi au asistat Ia demonstrafiile de depistare a cheilor utilizate de "Enigma" germand de cf,1re maqina polonezd de decriptare "Bomba".
DupI invadarea pi cucerirea Poloniei de citre trupele
germaneo in

englezii. care s-au qi angajat spre binele fdrii ior.

septembrie 1939, Marian Rejewski gi tofi decriptorii biroului siu, impreund cu o'Bomba" gi toatl documenta{ia ob{inut5 de la Hans Thilo Schmidt au
ajuns in Marea Britanie. In mai 19210, sub directa conducere a primului ministru Winston Churchill, odatd cu declan$area marilor opera{ii ale armatei gerrnane de cucerire a Europei de Vest, a fost declanpatd Si "operalia Enigma", care s-a dovedit vitalS pentru

supravie{uirea Marii Britanii.

Labaza succesului acestei operafii au stat realizlrile de pdn[ atunci ale decriptorilor Poloniei, Iucru pe care autoritl{ile britanice nu l-au recunoscut niciodatl, nici pAnI in zilele noastre. Acesta a [ost, este gi va li gi in viitor, rnodul tipic ?n carc Marile Puieri au tratat serviciitre de informa{ii ale statelor tnici qi nijlocii satelite lor. Dacd 7t

serviciile de infonr,alii ale Romdniei de dupd 1989 cred cd vor avea ceva de cfigtigat de pe urma "colaborlrii" lor cu C.I.A., M.I.6 sau cu alte servicii de informa{ii occidentale mai mari, se ingeald arnarnic! Acest adevir il vor inlelege insd mai t6ziu, asa cum l-au inleles gi in perioada postbelica 1945-1965, cAnd
v6ntul bdtea puternic dinspre rdsdrit...

centnil ,,operalia Enigma" a fost situat la Bletchley Park, localitate aflald

la 64 km nord de Londra, intre Centrele universitare Oxford 9i Cambridge, unde

func{iona $coala guvemamental6 de cifruri gi coduri. 'lupa modelul polonez, la Bletchley Park au fost realizate mai multe magini de decriptat de tipul ,,Bomb&", de cdtre un grup de savan{i matematicieni 9i

ingineri condugi de savantul Alan Turing, plrintele primului computer din lume. Pentru a le stimula interesul, pentru a-i determina sd lucreze 9i ziua 9i noaptea, pdnb la epuizare, in scopui oblinerii unor rezultate cdt mai rapide, cei mai buni savanli, in fi'unte cu Alen Turing, au fost plitifi de Winston Churchill in lingouri de aur qi argint.

Bitllia Angliei
in iuna iunie L940, circa 224.000 de solda{i britanici 9i 95.000 de solda{i francezi au fost evacuafi ?n Marea Britanie, peste Canalul Mdnecii, doar cu armamentul uqor qi echipamentul de pe ei. Tancurile, aftileria, mijloacele de transport, imense cantit[fi de munilie gi alte materiale de rdzboi au rdmas in mdinile nemlilor. Mulli istorici au fost de pdrere cd Hitler putea ugor distruge aceste for{e concentrate haotic qi ftr6 apdrare la Dunquerque, dar le-a ldsat pur qi simplu s5 pleceo ca un gest de bun'voinfn fa{I de Marea Britanie, cu care Germania voia sE tncheii pace, evident,'prin capitularea acesteia. in aceeaqi perioadd. in'S.U.A., pregedintele Franklin Delano Roosevelt intra in campanie electorald pentru un al treilea mandat excep{ional, sub angajamentul solemn cA nu va antrena Statele Unite in rizboiul din Europa.
Istoria celui de-al doiiea rdzboi mondial nu a putut demonstra cu certitudine cf,

A.Hitler ar fi urmdrit invadarea cu orice pre! a insulelor britanice, in ciuda existenlei -planului "Leul de mare", pe care, chipurile, englezii l-ar fi zdddmicit. Predominantd este pfuerea cb llitler nu a urm5rit ocuparea Marii Britanii 9i inclrcarea Germa' niei cu hrdnirea a peste 40 milioane de oameni, intr-o !ar6 lipsttd de resurse. Ca atare, ..Fiihrerul" a dorit, mai degrabS, o capitulare condifionat6 a Marii Britanii. Pentru atingerea acestui obiectiv, Statul Major General german a pregitit o mare ofensivX aerianl impotriva Marii Britanii. Conducerea opera{iei a fost incredinfat[ maregalului de avialie Hermann Giiring, care dispunea, in primul e$alon, de trei armate aeriene dislocate in Fran{a, Belgia, Olanda, Germania, Danemarca qi Norvegia, cu 1.580 avioane de bombardament, 1.090 avioane de vdndtoare gi

2\0 avioane

de cercetare.

Apirarea antiaeriand a Marii Britanii era comandatd de mareqalul de avialie Itrugh Dowding, geful Comandamentului avialiei de vindtoare, care dispunea de urmbtoarele for.te qi rnijloace; 7,divizji de artiierie antiaeriand, 29 sta[ii radar
72

secrete dispuse pe coasta de sud a Angliei, un corp de observatori aerieni $i

de baloane captive.

unit[ti

In ceea ce privegte avialia de vdn6toare, Forfele aeriene engleze dispuneau de 900 avioane de vdndtoare, dintre care puteau intra zilnic in luptd 675 ariioane, Era clar cd raportul de forfe era in favoarea Germaniei. Maregalul Hugh Dowding avea insd un as in minec5. Este vorba de informafiile de tot mai mare valoare furnizate de miile de specialigti din cercetarea
((Operalia

radio gi decriptare concentrafi in centrul de la Bletchley Park, angaja{i in Enigma". Din luna aprilie 1940, aceqtia au inceput si foloseascd cheile

de cifrare ale maginilor Enigma care deserveau traficul radio al Forfelor aeriene 5i
sd descifreze mesaje de foarte mari innportanfi. Pe aceastd cale, s-a aflat cd ofensiva aeriand germand va fi declangatd dupd data de I iulie 1940. Ulterior, s-a aflat gi ziua exacti, respectiv 10 iulie, fapt ce i-a privat

pe germani de efectele elementului .surprindere. Pe toatd durata "Bdt[liei.Angliei", care s-a derulat intre iulie-septembrie 1940, aplrarea antiaeridnl a teritoriului Marii Britanii nu a putut fi luatl prin surprindere nici micar o dat5. Datoritd cercetdrii radio a "Enigmei", comandamentul englez era la curent cu ordinele transmise de Berlin unitlfilor de aviafie care ac{ionau impotriva Marii Britanii, cuno$tea grupdrile de lovire ce se constituiau, timpul decoldrii, itinerariile de zbor gi obiectivele ce urrnau a fi lovite. Toate acestea le penniteau englezilor sd recurgd la manevre de forfe 9i mijloace suple gi sd prevind surprinderea. Efortul maxim al ofensivei aeriene impotriva Marii Britanii s-a fbcut de edtre avia{ia germand la 15 august, cdnd aceasta a efectuat 1.786 iegiri avion, dar care, in final, a fost zbddrnicitS, nemlii pierzdnd 75 cle avioane, comparativ cu
34 ale englezilor.

'Bdtdlia Angtief's-a incheiat, in linii mari, la 17 septembrie 1940. Bombardamentele au continuat gi in anul 1941, dar nu cu aceea$i intensitate. Salvarea Marii Britanii a survenit la 22 iunie 1941, cdnd imensa majoritate a Forfelor aeriene ale Germaniei au fost transferate pe frontul germano-sovietic.

Toate in6rmafiile ob{inute din sursa ','Enigma" au fost supuse unui regim de secret privind diseminarea gi pdstrarea de-a dreptul diabolic. Mapa cu
telegramele descifrate purtau indicativul "ultra" gi era prezentat6 exclusiv primului-ministru Winston Churchill. Acesta hotdra ce se va disemina gi cui anume, evident, sub o altf, formd gi fbrd menlionarea sursei. Accesul Ia priinul-ministru era permis Ia orice orii din zi qi din noapte. Cdnd i s-a adus la cunogtin{d telegrama din care rezulta c6, in dimineala de 22 iunie 1941, armata germani a trecut la ofensiva generald impotriva U.R.S.S., Winston Churchill a declarat, entuziasmat la culme.' "Aceasta este cea mai fericitd zi din viala mea". Avea gi motive sd fie aEa. Istoria celui de-al doilea rdzboi mondial scrisi de Liddell Hart, apdrutd in anul
1970 (pag. I

l5), face cunoscut

cd, pe

pierdut 1.733 de avioane

9i nu 2.698 cu cffte s-au 73

timpul "Bdtdliei Angliei" avialia germanl lludat englezii.

La succesele repurtate de avioanele de vdndtoare engleze in luptele aeriene cu avialia gennand pe toatd durata celui de-al doilea r6zboi mondial, o contribufie de

seami gi-a adus-o dispozitivul sonic sincronizator pentru tragerea cu mitraliera priritre palele elicei de avion in zbor, realizat de ,inginerul romAn George (Gogu) Constantinescu. Am vdzut personal acest sincronizator expus la Muzeul
lmperial de Riizboi din Londra. Fiind cu un grup de romdni qi gtiind pd sunt ofiler activ, directorul muzeului ne-a condus personal la invenlia inginerului G.Constandreptate. DatoritE laptului cI nu s-a bucurat de nici un sprijin din partea statului romin, obicei reinstaurat in Rom6nia dup[ 1989, George Constantinescu a emigrat gi s-a stabilit in Marea Britanie, devenind cet6{ean al acestei !6ii, aqa cum s-a mai intf;mplat, pi se va mai intdmpla gi in viitor, cu cele mai valoroase min{i ale neamului rorninesc...
tinescu, afirrnind: "Aceastd invenlie a revohrlionat intrebuinlarea tn luptd a'.avialiei de vdndloare". Evident, aceasta era prezentatd drept un patent britanic Ai avea

"Bitdlia Atlanticului" gi spargerea codurilor

DupI ocuparea Europei Occidentale de cltre Germania, englezii au rimas singurii care mai puteau opune oarecare rezisten{ii armati in fa(a formidabilei puteri a celui de-al Treilea Reich. In perioada 1940-1945, Marea Britanie a luptat pentru supravietuire, apir0ndu-gi cu disperare cdile de comunicalii maritime din Atlantic. Acestea asigurau aprovizionarea cu resursele vitale ale britanicilor, respectiv alimente, petrol, materii prime, precum qi muni{ii gi armament pentru armata de uscat britanic5, surprinsl total nepregltitl pentru rIzboi. Pierderea controlului asupra acestora ar fi insemnat anihilarea Marii Britanii, in primul r6nd prin infometare. Winston Churchill a inleles acest lucru gi, de aceea. gi-a concentrat toate for{ele qi toat[ capacitatea asupra ac.{iuniior navale din Hitler, opera{iile navale din Atlantic aveau un rol secundar gi i le-a incredin{at amiralului Karl Donitz, specialist in submarine. Pentru A.Hitler, de importanfl vitalS erau uriagele bltnlii terestre de pe frontul rusesc, unde se decideau qansele credrii "Reichului de 1.000 de anf' sau a
distrugerii Germaniei.
zona Oceanului Atlantic. in ceea ce-l privegte pe Adolf

'Bdtdlia Anglief', cu toatA incrdncenarea gi efectele ei psihologice, a fost floare la ureche fa{6 de "Bdttilia Atlanliculai", de pe urma cireia Marea Brita' nie a iegit, la sfirgitul celui de-al doilea rizboi mondial, vliguitl gi dominatl total de S.U.A. " La inceputul celui de-al doilea rdzboi mondial, amiralul Karl Dtinitz dispunea de 56 submarine oceanice. In perioada septembrie-decembrie, subrnarinele germane dispundnd de baze pe toati coasta de est a Atlanticului, au scufundat portavionul englez "Coaragious" (torpilat de subarinul U-29) gi alte ll4 nave de
transport totalizind 420.000 tone. La 15 octombrie 1939, submarinul german U-47 a phtruns in Scapa Flow, ceh mai mare bazd navald militar[ a Marii Britanii,
74

scufundend nava de linie'"Royal Oalc", cea mai mare navi de'rlzboi a flotei
engleze.

in anul 1940, For{ele maritjme ale Marii Britanii au fost incapabile si mai controleze, chiar gi parfial, ofensiva submarinelor germane, iar popula{ia Marii Britanii a trecut Ia rafionalizarea severl a alimentelor de bazd. in septembrie 1940, Winston Churchill a ob{inut, in urma a dou6 mari negocieri intense, un numdr de 50 distrugltoare americane vechi, din primul rdzboi mondial, in schimbul concesioniirii citre S.U.A. a optbaze militare engleze, din
care trei baze aeriene pe teritoriul

Marii Britanii, pentru o perioadl de 99 ani.

Esle vorba de Lakenheath, -Milden Hall qi Molesworth.Cu alte cuvinte, teritoriul Marii Britanii va mai sta la dispozilia S.U.A. sub raport militar pAnI in anul 2039. Aceste baze au fost utilizate de Fo(ele aeriene ale S.U.A. in tirnpul agresiunii impotriva lugoslaviei, din primdvara anului 1999, sub genericul "Forya Aliatd"" in cursul anului 1941, flota operativd de submarine a amiralului Ddnitz a atins nivelul de 236 de nave, dintre care 50 operau in Marea Mediteran5. in cursul acelui an, submarinigtii germani au trimis '!e fundul Oceanului 328 de nave britanice, cu Un deplasament total de 1.576.000 tone, cu pre{ul a 30 de submarine scufundate. La inceputul anului 1942, amiralul Karl Dcinitz gi statul sdu major au ajuns la concluzia c6, pentru a obliga Marea Britanie la capitulare, scufunddrile de nave comerciale qi de luptd trebuiau sd ajungd la circa 700.000 tone pe luni. in cursul anului 1942, cele 393 de submarine germane nu au fost prea departe de atingerea acestui obiectiv. Cota de 700.000 tone deplasament scufundate a fost atinsl in lunile'mai gi iunie. Pdnd la sfhrgitul anului 1942, Germania a reuqit sii scufunde un numdr de 1.664 de nave inamice, cu un tonaj total de 7.790.000, adici cu peste un milion de tone mai mult decAt au putut gantierele navale din Marea Britanie gi din S.U.A., la un loco si construiascl gi sI lanseze la apI noi nave de

inlocuire a pierderilor. Pericolul pierderii uBdtdliei Atlanticuluf' de cltre Marea Britanie era imens.'Succesele extraordinare ale submarinelor lui Ddnitz s-au datorat nu numai calitafilor de luptd ale navelor qi echipajelor, ci gi contribufiei spionajului naval german. Serviciul german "B.Dienst", de cercetare radio gi decriptare, condus de Wilhelm Tranow, inceplnd din martie 1940 a reuqit sI spargl codul folosit de flota comercialS a Marii Britanii. Datoritd informaliilor cu o veridicitate de sutd la sutb, amiralul Ddnitz a fost la curent cu deplasdrile navelor de transport individuale gi in convoi din apele Oceanului Atlantic, putlndu-$i concentra gi dirija submarinele pentru atacuri devastatoare cu mare precizie. Acest avantaj I-a adus foarte aproape de victorie in cursul anului 1942.

Decriptorii britanici fac minuni

Exploatarea traficului radio din re{elele Forlelor maritime ale Germaniei de cdtre centrul de la Bletchley Park s-a dovedit mult mai complexd 9i mai dificilE decdt cei al Forlelor aeriene germane din perioada "Bdtdliei Angliei". Maginile de
75

cifrat "Enigrza'? folosite in traficul radio al flotei germane de submarine erau mult mai cornplexe, acestea fblosind qi 5 rotoare (fa!6 de 3 in aviatie) qi o infinitate de chei. care se schimbau gi de doud ori pe zi.
O'fisurX in sistemul de comunicatii radio navale germane a fost descoperitl in anul 1942, cind decriptorii bnglezi au constatat cd sta{iile de radio care anun{au starea vremii in zona Atlanticului gi care lineau iegdtura cu submarinele gi navele de rizboi de suprafald foloseau "Enigtna,, cu 3 rotoare, ale c[rei mesa.ie englezii le descifrau cu ugurinti. Pentru supraviefuirea Marii Britanii era insd absolutd nevoie sd se pdtrundd in traficul radio secretizat al submarinelor gernrane. Fard informatii certe din acest sector, For{ele maritime ale Marii Britanii erau pur qi
sirnplu oarbe in fala imensitbfii Oceanului Atlantic. winston churchill a alacaL noi fonduri, mijioace tehnice g'i forle centrului de cercetare radio pi decriptare d-e la Bletchley Park, astfel incdt efectivele de speciaiigti ale acestuia au ajuns Ia 10.000 de oameni in 1942. Pe ldngd matematicieni, analigti gi lingvigti, au fost convocati gi cei mai rnari jucrtori de pah gi chiar rnagicieni. Spargerea ciflurilor navale germane era o chestiune de viata gi de moarte, mai ales dupd ce, in a doua jumltate a anului 1942, submarinele germane scufundaseri peste 2 milioane tone de combustibil, alimente gi muni{ii, ce Yeneau din S.U.A. pi Canada. BItIlia pentru spargerea cifrului maqinii "Enigma" cu 4 rotoare, poreclitd de englezi "Reclzinul", a fbst condusd de savantul rnatematician englez Alan Turing, de la Universitatea din Cambridge. A.Turing a fost primul om din lume care a infeles cd ,,Enigma', germand reprezenta cea mai inalti culme a crealiei omeneqti in domeniul maqinilor electromecanice. Pentru invingerea acesteia era nevoie de o maqind care si efectueze calcule cu o vitezr mult mii mare. o asemenea magind nu exista. Este vorba de magina electronicS. Aceastd magind s-a ndscut la Bletchley Fark, pe frontul "rdzboiului secret", s-a nf,scut in lumea spionajului, in contextul celui de-al doilea r'6zboi mondial.

adus de potronezi in 1939, care incorporau tehnologie electromecanicf, qi elemente de electronici. Acestea au dat rezultate satisfdcdtoare, dar numai in rndsura in care au fost completate cu instrucliuni, chei qi maqini "Enigma" ob{inute de spionii englezi de pe navele gerrnane scuf'undate sau capturate, cum a fost cazul submarinelor u- 1 1 0 qi u-559 gi navelor rneteo " Miinchen" gi " Lauenberg". Acelagi procedeu il lbloseau gi nem{ii cu navele engleze scufundate.

La inceput, au fost construite "Bombele,' de decriptare, dupl modelul

submarine germane incepand din luna decembrie 1942. ca urmare a acestui

fapt, in ianuarie 1943 au fost scufundate 19 submarine, ?n februarie 15 submarine, iar din martie, lunar au fost scufundate peste 40 de submarine. Din anul 1943,

criptologii englezi au spart sistematic codurile gi cifrurile flotei

de

submarinele germane

americanii qi englezii lansau la apE mai rnulte nave dec6 erau in stare si scufunde, ceea ce insemra cd "Bdtdlia Atlanticului" a

l6

luat o altd turnurS. Amiralul D0nitz qi-a retras submarinele din jumdtatea de nord a

Atlanticului.

Intrarea in joc a S.U.A., ca urmare a deciaratiei de rlzboi a lui Adolf Hitler din 11 decembrielg4l, a schimbat treptat, raportul general de forle de pe teatrul de rizboi din Atlantic" ' in luna octombrielg42rintre Marea Britanie qi S"U.A. s-a semnat un acord de cooperare in domeniul cercetlrii radio gi decriptlrii, avdnd ca obiectiv de atac maginile germane de cifrat "Enigma". AvAnd la bazd documentafii engleze, serviciul de informalii al Forlelor ntaritime ale S.U.A. au construit maqini de decriptat de tip "Bomba" cu viteze de calcul sporite. Americanii au construit peste 100 de"Bombe"". centrul englez de la Bletchley Park a continuat s5 de{in6 monopolul in
domeniul decript6rii, ddndu-le ameri0anilor in special rezultatele acestei activitdfi. in luna februarie 1944, echipa de matematicieni qi ingineri de la Bletchley Park condusb de Alan Turing va pune in func{iune prima maqini electronici din lume, avdnd ca destina{ie decriptarea cifrurilor gelrnane, denumitf, "Colosus". Aceasta avea 1.500 de tuburi electronice ;i putea citi 25 000 bi{i pe secundi. Prin "Colosus", care era de fapt precursorul calculatorului programabil electronic digital, omenirea intra intr-o noud epoci istoricd. Al doilea "Colosus" a apdrut in iunie 1944, avind.2.400 de tuburi electronice. Cele doud maqini-minune au fost utilizate in calculele necesare planificlrii operaliei "Overlord" de debarcare a trupelor americano-britanice din Normandia, precum ;ii pentru cunoagterea confinutului mesajelor cifrate ale armatei germane' "Colosus" a condus la nagterea cornputerului modern, apirut la inceputul anilor '50 prin contribulia aceluiagi Alen Turing. "Colosus" a fost utilizat qi
la calculele necesare realizdriibombei atomice, de cltre americani.

maqini de cifrat oofinigma". Aceasta a fost utilizatl, intr-o variantd adaptatd, 9i in arlnata gi flota Japoniei, Bdtdlia pe fiontul invizibil impotriva "Enignrei" a aytlt o importanld uriagd in desligurarea gi rezultatele celui de-al doilea rlzboi mondial. Decriptorii rugi au spart cifrul 'oEnigmei" germane in anul 1942. Acest lucru i-a favorizat pe rugi in marea bltdlie de la Kursk, din vara anului 1943, cAnd armatele conduse de generalul Ghiorghi Jukov au zdrobit ultima mare ofensivd a Germaniei celui de-ai Treilea Reich din cursul celui de-al doilea rdzboi mondial, deschizdnd calea spre Berlin a Armatei Roqii. fn cursul anutrui 1942, decriptorii englezi mobiliza{i la Blechley au descifrat, ip medie, 25.000 mesaje secrete ale Forlelor terestre Pi Forfelor maritime

intre

1926 gi 1945,

in

Germania au fost construite

in jur de

100.000

germane, in cursul unei singure luni. Dupd apari{ia "Colasus-uluitt, aceste cifre au cresCut la 48.000 gi respectiv 36.000 mesaje secrete descifrate pe luni. in cursul celor 5,5 ani cAt a durat cel de-al doilea rdzboi mondial, Germania a construit un numir de 1.157 submarine oceanice 9i 700 minisubmarine pentru acliuni in apele de coastd. Au fost distruse, in acfiunile navale, 789 submarine oceanice gi 632 de minisubmarine. 77

Submarinele germane au scufundat circa 2.800 de nave inamice de transpon gi 175 nave de supralali de razboi, in cea nrai mare parle irritanice In anui 1945, Germania a pierdut rbzboiul pe uscat dar, inainte,de cdderea

Berlinului, amiralul Karl' btinitz mai dispunea incd de 463 de submarine

oceanice, care puteau pro\roca mult rdu pe rutele de naviga{ie din Atiantic. Amiralul Donitz nu mai avea insd pentru cine sf, mai lupte. Din submarinele sale, 159 s-au predat, iar restul au fost distruse de cdtre propriile lor echipaje. Din cei 39.000 de ofiferi gerrnani care au deservit flota de submarine a amiralului Doniiz. au supraviefuit 7.000. Subnralinele germane au conslituit una din armele cele rrai teribile din arsenalul celui de-al Treilea Reich care qi-au {bcut pe deplin datoria, chiar dacd luptau pentru o cauzla odioasd. Pentru acest lucru, A.Hitler i-a incredinlat amiralului Karl Ddnitz sarcina incheierii armistitiului cu puterile aliate invingdtoare.

Amiralul Karl Donitz a fost judecat in grupul criminalilor de rdzboi de la

Niirnberg, dar nu
a prilnit pedeapsa capitald. A fost incarcerat in perioad a 1946-1956. Britanicul Harry tr{insley. autorul oficial al "Istoriei rdzboiului secret 19391945", aprecia cd spargerea de propo4ii a cifiului german bazat pe maqinile "Enigma" ar fi dus la scurtarea cu doi ani a rdzboiului. Estimarea aceasta este,

desigur, exageratS. Succeseie repurtate de cihe decriptorii polonezi, englezi, rugi gi americani au contribuit, in mod cert, ia scurtarea rlzboiului al doilea mondial, daci nu cu ani, cu c6teva luni. Acest efect a fost benefic, deoarece i-a privat pe americani de a utiliza primele lor bombe atomice in Europa, aga cum se intenliona. lstoricul american Jeffiey T.Richelson, in cartea sa "Un secol al spionilor: Spionajul tn secolul XX", Editura "Oxfbrd University Press", New York, 1995 (pag.196), aratd

cb gelii politici gi militari din S.U.A" .aveau intentia sI arunce prima bombi atomicl asupra oragului Hamburg"sau asupra Berlinului. DacI Romdnia r1u iegea din rizboi in august 1944, care a condus la scurtarea cu lase luni a rizboiului, cu siguranfl cd intenfiile americanilor s-ar fi materializat... in acest caz, probabil cd cea de-a cloua bombi atomicd ar fi fost aruncati asupra Ploieptiului, unde, in 1943, For{ele aeriene ale S.U.A. au pierdut aproape
intreaga arnatd aeriand de bombardament, in inten{ia de a scoate din funcliune acaastA zond petroliferf,, care ca jucat un rol esen{ial in punerea in miqcare a maqinii de rdzboi gennane, in perioada tr94O-august 1944. In anul 1945, cu prilejul zilei Victoriei, Winston Churchill s-a deplasat personai la Centrul de cercetare radio gi decriptare de Ia Bletchley Park, unde a distribuit ordine, medalii gi alte recompense celor care au contribuit la victoria impotriva maginii germane"Enigma". Spre marea rugine a lumii, nici unul dintre ofiferii polonezi decriptori, realizatnrii primei "Bombe" model, nu numai cI nu a fost decorat dar aportul acestora nici mEcar nu a fost amintit... Cu siguran{d cd tot aga vor fi tratate gi serviciile de informatii ale statelor foste membre ale Tratatului de Ia Varqovia, care s-au pus in slujba C.I.A. gi
10 to

i\{.I. 6! 'fotul

este o chestiune tle timp. Luput iqi schintbd pdrul, dar ndravul ba, spune un vechi proverb romanesc... Cu tohte victoiiile repurtate imptoriva "Enigmei" germane, serviciile secrete

de informa{ii gi securitate ale Marii Britanii au incheiat cel de-al doilea rdzboi rnondial cu un bilant negativ. Din 1930 qi pinl in 1965, aceste servicii au fost penetrate de "ileleaua rnagicd" sau "Re1eaia tle ls Cambr,r"r./ge", compusd din Sir Antony Blunt, Guy Burgess, Kim Phillby gi Donald Maclean, pe care i-arn prezentat detaliat in cartea "Ghidul spionului romdn", (Editura OIIIECTIV) apdrutb in anul 2001. Cu ajutorul lui John Cairneross, recrutat tot Ia Cambriclge in perioada interbelic6, spiona.iul soyietic a fost la curent cu toate realizdrile englezilor in bltilia cu "Enigma", din anii celui de-al doilea rdzboi mondial, la Bletchely Parl<. Spionii americani, cu care se coopera deschis. pe baza de acorduri. flceau 9i ei ravagii in secretele englezilor. Astfel, istoricul britanic .Andrew Hodges, in cafiea "Alan Turiug:Enigma Si spionaiul", demonstreazd, au argumente 9i dovezi imbatabile, cd americadii au furat din Marea Britanie documentaliile Ei inforrna{iile care au stat la baza inventdrii calculatorului, Chiar Alan Turing, care a vizitat de cAteva'ori S.U.A., in anii rdzboiuiui qi dup[ aceea, a informat autoritaflle britanice cd americanii furd masiv informa{ii secrete de la Bietchley Park, de la Cambridge gi din Manchester. Acestea au constituit punctul de plecare al S.U.A. in lansarea uriagei sale industrii de calculatoare, de maitdrziu. Aici, se potriveqte un alt proverb de mare circulaiie: "PeStele cel nmre il inghite pe cel mic" '.. in 1943, an de glorie in lupta dusd cu "Enigma" gennanf,, pentru aportul

extraclrdinar la descifrarea rnesajelor secrete din traficui radio al flotei de submarine al lui Ddnitz, prirnul-ministru britanic Winston Churchill l-a rflspldtit pe Alan Turing cu c{teva lingouri de metal pre{ios (aur qi argint), deoal'ece lira sterlind era devalorizata. Savantul matemaliciarr, neavdnd altd inspiralie, a ingropat acele lingouri in p5m6nt, intr-o zond nu departe de tsletchley Park. DatoritA modificlrilor survenite in ieren, catrzate de rdzboi, deqi a cbutat ani la tind, Alan Turing nu gi-a mai gisit comoara'". - in anul 1952, Alan Turing a fost implicat intr'un proces de homosexualitate. Depi, in final, nu a lbst condamnat pentru acest delict, procesul in sine i-a cornpromis onoarea q;i i-a ruinat cariera. Deqi era.distins cu lnaltul Ordin al Imperiului Britanic, ilustrr"rl savant a fost inl5turat din mediul universitar de la Carnbrldge. Rezultatul final a lbst acela c6, la 7 iulie 1954, Alan Turing qi-a pus

capit viefii prin spdnzurare.

'lRdzboiul radioeleclronic" niscut la Bletchley Park a fost extins 9i intensi{icat in perioada postbelicS, de data aceasta impotriva fostului mare aliat U.R.S.S. gi a "lumii comuniste" care a rezultat in unrta celui de-al doilea rbzboi mondial. Au fost atacate, insf,, cu vigoare 9i replele radio qi cifruriie statelor aliate din N.A.T.O. Centrul de Comunicalii Guvernarnentale al Marii tsritanii (G.C.H.Q.), prin ,,operalia Engulf'din perioada 1960-1970, a reuqit s[ sparga cifiurile de stat 9i rnilitare ale Germaniei Federale, Greciei qiFranlei 9i, partial, pe cel al ltaliei.
19

Britanicii au meritul istoric de a fi contribuit la transformarea cercetlrii radioelectronice gi decriptlrii in principala dimensiune a spionajului modern. Cele mai performante realizdri ale tehnicii electronice, minuni ale crealiei geniului uman, pe care pia{a comerciald nu le va vedea niciodatA, sunt utilizate de cdtre Marile Puteri ale hrmii pentru misiuni de spionaj, de pf,trundere la secretul de stat politic, militar, economico-financiar, prin interceptarea comunica{iilor de orice fel
gi prin decriptare.

o'Rdzboiul radioelectronic" este cea mai amplS gi mai viguroasi expresie a spionajului total. Este total, invizibil, nu este sdngeros, nu provoacl crize politico-diplomatice, ca in cazul arestSrii unor spioni pi este total in afara percep{iei opiniei publice interne gi interna(ionale. Informaliile obfinute prin cercetarea radio gi decriptarea rnesajelor cifrate suirt sigure in proporfie de suti la sut5. Folosirea unui cifru compromis, de cdtre un stat, ftrd ca acesta sd-qi dea seama de acest lucru, are consecinle dezastruoase, in plan politic, economic qi militar. Dupd transformf,rile social-politice qi militare din fosta "lume comunistd" cuprinsd intre "Zidul Berlinului" qi Extremul Orient, din perioada 1989-1991, survenite prin surprindere, neanticipate de nici un centru de analizf, din lume, serviciile de spionaj ale Marii Britanii sunt deosebit de agresive in acest spafiu. Gentlemenii de la M.L6 li G.C.H.Q. au multe de rdzbunat de pe urma loviturilor
primite din partea K.G.B. gi G.R.U., care s-au "dat peste cap" gi s-au "democratizat'.

Englezii doresc sd ajung[ la arhivele serviciilor de informalii ale statelor

membre in defunctul Tratat de la Vargovia, ca sI vadd ce ac{iuni gi cu ce rezultate au desfSgurat "agenfii comunigti" pe teritoriul Marii Britanii gi mai ales "cine i-a ajutato'. Md tem cd in aceste state, inclusiv Romdnia, s-au g6sit sau se vor gf,si capete seci gi trdd6tori care sd le permitd acest lucru... Orice putere strdinii care ocuptr o {arI, direct sau prin forme mascate, vizeazd tezaurul na{ional, cifrul de stat gi arhivele serviciilor secrete ale tlrii victimd. DupI 1989, RomAnia este o {arl victim5...

80

Capitolul VI

GERMAN'4 ...1[NANUI TIGRU" AL EUROPEI

Drumul Golgotei venea din Fran{a
!

Rlzboiul de 30 ani (1618-1648), incheiat cu pacea de la Westfalia, a insemnat o adevlratl catastrofi pentru Germania. Acesta a fost ultimul rlzboi religios din Europa, dintre catolici gi protestanfi, care ulterior s-a transformat intrun rlzboi clinastic, dintre Iniperiul Habsburgic, pe de o pafie gi Fran{a gi Suedia. pe de altd parte. Degi purlat in numele lui Dumnezeu, rlzboiul de 30 ani s-a caracterizat printr-o cruzime gi brutalitate cu totil iegite din comun. Oragele germane au fost rase de pe suprafa{a pimdntului, satele devastate, iar o treirhe din populalia germand masacrat5. Spa{iul gerrnan a fost divizat p6nd la ridicol, rezultdnd circa 350 de mici principate, conduse de prinli care au luptat
aldturi de Fran{a ti Suedia. Toate efectele pozitive ale reformei lui Martin Luther gi ale ilunlinismului german de la sfdgitul secolului XV gi inceputul secolului XVI, care fbcuserd din Germania un mare centru al civilizaliei Europei, au fost anulate. Pdnd la Pacea de la Westfalia, oragele gerrnane se bucurau de cea mai mare independen!6, feudalismul in acestea fusese eradicat, iar mgseriile, comerlul gi cultura erau infloritoare. Jdranii germani s-au bucurat de liberlate cu mult inaintea celor din Fran{a gi Anglia. Dupd Pacea de la Westfalia, spafiul geopolitic german a fost readus la o stare apropiatl de barbarie. Ora;ele qi-au pierdut dreptul la autoguverirare, iar in mediul rural a fost reintrodusd qerbia, chiar gi acolo unde aceasta nu existase' niciodatd. La crearea acestei stdri de lucruri, o mare contribufie a avut-o Franfa care a fdcut tot ce i-a stat in puteri, de-a lungul secolelor, pentru a impiedica naqterea in Europa a unei Germanii puternice. $tiau ei francezii de ce... Rizboaiele napoleoniene de la inceputul secolului XIX au frinat procesul de unificare a spa{iului german cu multe decenii. Intre l0 octombrie 1806 qi 14 iunie 1807, Frusia suferd o suit[ neintreruptd de infrdngeri usturdtoare in bdtdliile de la Saalfeld, Jena, Auerstaat, Prentzlow, Stettin, Lukek, Magdeburg, Eylan gi Friedland, fiind incorporatd in imperiul napoleonian. Practica de mii de ani a civiliza$ei umane a demonstat cd oricAte lanfuri i-ai pune, istoria nu poate fi linutii pe loc. Aga s-au pefecut lucmrile gi in cazul Germaniei. Primul Reich german este cel al epocii medievale, cunoscut sub numele de Sffintul Imperiu Roman de na{iune germand,intemeiat in anul962 de Otto I. Acesta a cuprins teritoriul Germ6niei, o parte a Italiei, Cehia, Burgundia, Jdrile de Jos. Rlzboiul de 30 de ani (1618-1648) a golit de conlinut autoritatea imperiald, deqi SfAntul Imperiu Roman de naliune germanf, a existat formal pdnd in anul 1806, c6nd a fost spulberat de Napoleon Bonaparte. Al doilea Reich va fi opera Prusiei, sub geniul politico-militar al "cancelarului de fier", prin{ul Otto von Bismarck
81

(1815-lB9S) 9i cu contribu{ia tunurilor de olel ale concernului Krupp qi a durat ?ntre anii 1871-1918. Cel de-al treilea Reich a fost opera lui Adolf Hitler gi a durat intre 30 ianuarie 1933-9 mai 1945.

Naqterea o'tigrqlui gerrnan"

Germania s-a nSscut prin for{5 gi s-a consolidat prin agresiuni. Rolul decisiv in unificarea spaliutrui gerrnan gi transformarea acestuia intr-una dintre cele mai formidabile puteri economice, tehnologice gi militare ale lumii i-a revenit Frusiei, partea cea mai sdracd in resurse naturale a acestui spaliu. De aici, putem trage concluzia cd geniul uman infloregte cu precidere in condifiile lipsei resurselor naturale gi nu a abundenfei acestora.. Marea Britanie, Germania, Elvelia, Suetlia qi, mai presus de toate, Japonia, sunt {dri sArace in resurse naturale qi totuqi sunt cele mai dezvoltate din lume' In contrast cu acestea, Romdnia a fost un spa{iu bogat in resurse naturale 9i, cu toate acestea, naliunea romdnd este cea mai sdracd din Europa. Cine poart6 vina, mai ales cd existd 9i excep{ii de la aceastd regulS? Prusia s-a ndscut injurul statului Brandenburg, pe pdmdnturile nisipoase de la est de Elba. Prusia s-a dezvoltat teritorial printr-o expansiune continul spre est, realizf,nd cuceriri in dauna popoarelor slave, cu precldere a polonezilort incepand din secolul xI. Primul rege al Prusiei a fost Frederic I (1657-1713), incoronat la Koenigsberg,'in anul 1700, fonclatorul dinastiei de Hohenzollern.

Aceastl dinastie va transforma Prusia intr-un stat militarist, dispunAnd de o armatd de tip ipartan, cu o disciplind de fier, de o cruzime qi eficien{d inspiimAnt6toare. in cazul Prusiei, raporturile dintre stat gi armat6 au fost iriversate. Armata era cea care dispunea de stat qi nu statul de armat6.. in anul 1862, Otta von Bismarck a devenit cancelar, adicd prim-ministru al prusiei. in discursul sdu inaugural, Bismarck a declarat: "Marile probleme de Ia ordinea zilei vor .fi hotdrdte nu prin rezolulii Si iot majoritar, care au constituit grat,ele gyeEeli ale oamenilor politici din anii I 848- I 849, ci prin sdng,e Ei fier" . inainte de a incepe marea operd de unificare a spaliului german, Otto von Bismarck a infdptuit doud rnari revolufii: o o revolutie in domeniul invltimf;ntului, prin introducerea educafiei in masd, congtient fiind cd o mare civilizajie nu se poate realiza cu oameni analfabe{i. Politica lui Bisrnarck ?n acest domeniu a condus la crearea in Germania a celui mai avansat
sistem de invd{[m6nt general, iiceal, tehnic ;i universitar, precum 9i a celor mai bune laboratoare de cercetilri din lume. Gra{ie acestei politici, continuatd cu fermitate de urmagii lui Bismarck, in anul 1910, in Germania nu mai existau analfabeli. in acelagi an, in Romdnia, peste 70o/o drn populalie era analfabetd. Cine purta vina? o r: a doua rnare revolulie legatd de epoca lui Bismarck este cea in domeniul militar. Pentru prima dat[ in istoria Europei, "cancelarul de fier" introducea serviciul militar obligatoriu de 3 ani. Acest sistem a permis rularea in atmat6, in numdr mztre, a
82

popula-fiei apte de rdzboi, realizdndu-se mari efectivs de rezervigti. Scurlarea duratei serviciului militar a fost posibild datoritd gcolarizdrii in masd a populafiei. Dupi anul 1860, in armata germanl (prusaci) s-au constituit primele state majore permanente, care incep sd pregdteasci planuri de operalii gi sd le verifice in aplicalii $i manevre, cu mult timp inainte de declanqarea ostilitdlilor militare"

Marepalul conte Helmuth Moltke (1800*189X) a fondat primul Stat Major General din lume gi prima Academie de RIzboi. Acesta va conduce in
mod shdlucit gi cu maximum de rezultate campaniile militare ale armatei prusace din 1864, 1866 gi mai ales campania din 1870-1871, care a provocat infrAngerea dezastruoas6 a Fran{ei. Acesta a fost primul salt al "tigrului german", care a condus
la configurarea unei noi Europe.

Tot in perioada lui Otto von Bismarck a luat fiinf5 un serviciu de spionaj puternic, agresiv, penetrant 9i deosebit de eficace. Franla a fost zdrobitb, in primul rAnd, in planul "rdzboiului secret". Spionajul german a fost pus, in special, in slujba dezvoltlrii economice f i tehnologice a statului gi doar in al doilea rdnd in scopuri militare" Acest lucru este firesc, deoarece nu te afli permanent in rdzboi, dar concuren{a in plan economico-industrial gi tehnico-qtiinlific este permanentS gi necru!6toare. in ultimii 50 ani, in Romdnia, se tot vehiculeazd teoria dupd chre rolul serviciilor de infonnalii ar ft "prevenirea surprinderii". Aceasta este o teorie doar par{ial valabild, deoarece, de-a lungul istoriei,.cazurile de prevenire a surprinderii au fost foarte rare. in toate conflictele militare din cursul secolului XX, surprinderea a reugit. Geneza marelui concern Krupp constituie cel mai elocvent exemplu de folosire a spionajului in scopul dezvoltSrii. Alfred Krupp (1812-1887), cel care a dezvoltat uzinele metalurgice din Essen, gi-a insugit tainele siderurgiei moderne in Marea Britanie, la Sheffield, unde s-au realizat pentru prima datl in lume ofeluri superioare. Aceastl firmi a combinat industria siderurgici cu'cea de armament, conducAnd atdt la cregterea puterii economice gi militare a Getmaniei,'c6t gi la dezastre inimaginabile pentru Europa in marile conflagrafii la scard continentalS pi global[, cum au fost primul qi cel de-ai doilea rdzboi mondial. Krupp se identificd qi in zilele noastre cu Germania epocii post-industriale, devenind simbolul puterii
economice a acestei formidabile naliuni, care este cea germand.

'Sub cancelarul Otto von Bismarck, in a doua jumdtare a secolului al XIX-lea, Germania a cunoscut o ascensiune spectaculoasi, devenind "tigrul cel tdndr" al junglei lumii capitaliste generalizate. Armata prusaci construitd de Bismarck infr6nge Danemarca in 1864 gi anexeazii la Girmania provinciile Schleswig qi Holstein. in rinul 1866, este infrintI Austria in marea b[talie de la Sadova, iar influenla acesteia asupra statelor germane fdrdmiJate-exclusd. Ia fiinJI Federafia Germanl de Nord. Evolulia Germaniei alarmeazd Franla, care se considerd for{a hegemon a Europei, dupd victoria asupra Rusiei in urma rdzboiului din Crimeea. Armata francezd pirea mai experirnentatd, mai bine inamath gi dispunea, pentru prima datd in lume;i de o armi secret[ j'mitralleuse'.,',adicd mitraliera in
83

prima sa formd, avdnd o cadenfd de tragere de 150 lovituri pe minut, ceea ce

reprezenta o performanld formidabilS. in 4nul 1870, starea de beligeranfi dintre Prusia 9i Fran{a a fost generatl de disputa dintre cele doui puteri in leglturi cu viitorul Luxemburgului 9i posibila candidaturl la tronul Spaniei a unui membru al dinastiei de Hohenzollern'

in marea bitdlie de la' Sedan, incheiati la 4 septembrie 18?0, armata francezi suferd o ?nfrdngere zdrobitoare, insuEi implratul Napoleon al III-lea cizf,nd prizonier, iar regimul imperial este rlsturnat la Paris. Din "mehesd" a
Europei, Germania devine st5pf,n5 pe continent, hotdrdnd trasalea de noi frontiere, demonstr6nd cd naliunile gi statele nu se pot naqte decdt prin "sdnge 9i fier". AtAt Fran{a, cAt qi Germania au utilizat cdile ferate pentru hansporhrl de trupe spre zonele de opera,tii gi au recws la sisternul de mobilizare pentru a-gi cornpleta efectivele.

numai

Sistemul de mobilizare francez s-a dovedit deficitar. Germania a reugit, in l5 zile, sd mobilizeze gi s[ pund in migcare, in provinciile Saar 9i Alsacia, o

armatd de 300.000 soldafi. Armata getmanf, a utilizat,.pentru prima dat6, grupdri de artilerie cu tragere rapidd,folosind tunuri construite de Krupp la cel mai inalt nivel. Rlzboiul franco-prusac din 1870 se va inscrie ca unul din primele rdzboaie moderne din istoria Europei, in cadrul cdruia spionajul a jucat un rol major. Opera politica supremi a "cancelarului de fier" Otto von Bismarck - crearea celui de-al doilea Reich - a fost consfin{itd la L8 ianuarie 1871, cAnd'regele Wilhelm I al Prusiei a fost inccjronat impdrat al Germaniei in Sala Oglinzilor din Palahrl Versailles. Germania a fost unificatI de armata prusacd prin "sdnge qi fier", devenind cea mai mare putere militard de pe continent. Singura ei rjvald era Anglia.

Creqterea Germaniei in a doua jumltate a secolului XX avea str aibl urmiri dramatice asupra cursului istoriei Europei gi a intregii lumi. "Tigrul
cel t6n6r" al Europei avea sd facd salturi mult mai sdngeroase pe trupul "bdtrdnului continent" decdt campania din 1870.

DupI anul 1989, Rorndnia ar

fi avut nevoie de un conducdtor de talia lui

Bismarck, care s5 fi operat nu cu "s6.nge qi fier", ci cu "puterea legii". Asemenea personalitdli se nasc insd o datd la cdteva secole. Noi am avut parte de doi preqedinfi: lon lliescu caracterizatprin duhul bldndelii gi Emil Constantinescu, sdrac cu duhul... Futerea militarl a Germaniei nu s-a niscut din pimOnturile sirace 9i nisipoase ale Prusiei, ci in urma unui puternic proces de industrializare rapidi. Cine hu a infeles acest lucru a pierdut fenul istoriei. Intre 1830 pi 1890, produsul intern brut al Germaniei a crescut delaT 2 miliarde [a26,4 miliarde dolari, trec4nd pe locul doi in Europa, dupl Anglia, care avea un P.I.B. de29A miliarde dolari" Cea de-a doua jumltate a secolului XIX a constituit epoca istorici in care nafiunile Europei s-au divizat in natiuni industrializate pi na{iuni agrare.

Romdnii au importat din Prusia doar regele...

a reintrat in istorie, dupd 500 ani de dominalie otoman6, in istoricl in care Cermania se unifica gi se industrializa. de RomAnia a fost insl cu,totul altul. Condugi de o clasd politicd Cursul urmat
RomAnia
aceeagi perioadd
84

ineficientd, iresponsabild gi mai ales eorupti, romdnii au rdmas o naliune de plugari

de tip semi-feudal, iar statul supraviefuia din exporturi de materii prime. Dupa trbdarea gi rdsturnarea de la domnie a lui Alexandru loan Cuza de cdtre "monstruoasa coalilie" (alcStuitd din conservatori qi liberaii-radicali), in fruntea statului romdn a fost adus un vldstar,al dinastiei prusace de Hohenzollern, in persoana lui Carol I Sigmaringen ( 1839- 1914),la 14 rnartie 1866. Acesta a fost incoronat rege la 10 mai 1881, Romdnia devenind regat. Acest actsurvenea cu, o int6rziere de 800-1.000 de ani fa!5 de statele din Europa de Vest. Clasa politicl conducltoare din Rominia a apelat la institu(ia regaliti{ii exaet'atunci cAnd aceasta igi incheiase rolul in istorie. Cu toate acestea, Carol I a adus cu el spiritul gerrnan gi experien{a !6rii sale de origine in ceea ce
privegte modernizarea. Carol I de Hohenzollem are meritul incontestabil de a fi creat condi{iile unui inceput de industrializare, de construire a primelor relele de cdi ferate gi de creare a unei armate cdt de cAt rnoderne. Cu toate cI a domnit 48 ani, Carol I a equat in tentativa sa de transformare a RomAniei intr-o societate modernS. Aceasta s-a datorat, in primul rAnd, incapacitd{ii clasei politice, iar in al doilea rAnd faptului cd o civiliza{ie avansatd nu se putea construi cu un popor in mare majoritate analfabet. Carol I nu le-a putut implanta romdnilor spiritul german, adic6 disciplina de fier, cultul muncii cu eforturi maxime, fanatismul in atingerea scopului, pasiunea pentru invdfdturd, creativitate gi auto-cunoaqterea, simplitatea qi devotamentul. In schimb, degi a venit in Rominia cu hainele de pe el qi cu un singur geamantan, la sff;rgitul domniei sale, era unul dintre cei mai boga{i oameni din Iume. In anul 2001, stri-strdnepotul s6u, ex-regele Mihai I are preten{ii la averile strdbunilor sdi. Ar trebui sd i se dea geamantanul cu care a venit Carol Sigmaringer

in Rominia, in I866... Modernizarea Romdniei, atit cdt s-a ftcut in epoca pre-comunistd., nu a inceput, ca in Germania lui Bisrnarck, prin crearea unui inv6!6mdnt dezvoltat la toate nivelurile. Romf,nia nu a scXpat niciodati de analfabetismul de masI. Dupf, anul 7947,regimul socialist a"eradicat" analfabetismul doar in vorbe. Dupd anul 1989, cele mai mari "progrese" realizate in Romdnia democratd au fost in domeniul distrugerii invdldmdntului gi al analfabetizdrii in mas6... Dacd s-ar proceda la un recensdmdnt riguros, cu siguranfb cd, in anul 2002, Romdnia este pe primul loc in Europa in ceea ce privegte procentul de analfabe{i la mia de locuitori... in asemenea condi{ii, va trece multd apd pe Dundre pdnS cdnd Romdnia va atinge standardele de integrare in Uniunea Europeanf,.

Prusia zdrobegte Austria gi Fran{a... cu spionii

Wilhelm Stieber, viitorul gef al serviciului de spionaj al ,Prusiei, s-a ndscut la 3 mai 1818, in oragul Marsburg, din provincia:Saxonia, in familia unui mic func{ionar de stat. Cdnd Wilhelm a implinit vdrsta de 10 ani, familia sa,a fost
transferatd la Berlin, unde gi-a continuat educalia gi studiile, in ideea de a deveni
85

preot luteran. DAndu-gi seama c5 preolia nu i se potrivegte in nici un fel, W.Stieber Ei-a canalizat eforturile in direclia studierii dreptului, devenind, intr-un timp relativ scurt, unul dintre cei mai reputa{i avoca{i, cu o largd clientell in lumea interlopl, mai ales cea a criminalilor.

Posesor al unei inteligenle diabolice, ieqit[ din comun, Stieber pdtrundea cu uqurin!6 in universul criminai al clienlilor s6i din drojdia societdlii, cdgtigandu-le

increderea qi respectul, devenind un patron al lumii criminale gemane. Intotdeauna in calitate de apbrdtor, in perioada 1845-1850, W.Stieber a cf,Ptigat un numlr de 3.000 de procese, ceea ce reprezenta un succes fenomenal pentru un avocat. Explica{ia acestor succese nu s-a redus insl numai la cahtalile avocdleqti ale lui W.Stieber, recunoscute de contemporanii s6i. inci de la intrarea sa in

baroul avoca{ilor, a fost recrutat ca agent informator al polifiei din Berlin' preludnd totodatl qi postul de editor al ziarului poli{iei. De pe aceastd pozilie, Stieber avea acces la dosarele intocmite de polifie clien{iloi sIi, cuno'scdnd din timp dovezile cu care polilia se prezenta la tribunal, utilizate de procurorii acuzdrii, pe care avea timp SA ie contraca.reze cu succes. convingerile politice ale lui w.Stieber erau de esenfi ultra-monarhist5. intlmplafea, sifua{iile neprev[2te, momentele de cAteva clipe s-au dovedit cd pot juca un rol deosebit in viala unor oameni, dacd aceqtia sunt suficient de inteligenfi sd le sesizeze qi sd le exploateze in interesul lor, dupf, cum acestea pot
provoca 5i nenorociri. un astfel de moment a aparut qi

in via{a lui wilhelm stieber. Pe timpul din anul 1848 de la Berlin, ?ntr-una din zile, regele Prusiei' evenimentelor
Frederick Williarn, a comis imprudenfa de a ieqi singur (incognito) pe strlzile Bqrlinului, pentru a se informa nernijlocit asupra situa{iei. Din nefericire pentru el,
regele a fosf recunoscut de cdtre un berlinez, care a inceput s6-i adreseze insulte qi amenin!6ri; Aceasta a atras atentia altor oameni, care l-au inconjurat, fapt pentru care, la un moment dat regele Frederick William s-a vizut blocat de o mullime ostili, din partea clreia se aqtepta la orice, inclusiv sI fie pur 9i simplu zdrobit' Tocmai cdnd igi pierduse orice speranld de scdpare, din rdndul mullimii s-a desprins un om cafe s-a apropiat ameninldtor de el strigdnd "Moarte Tiranului! "Acesta nu era nimeni al1ul decAt avocatul de geniu Wilhelm Stieber' Ajuns l6ngl rege, i-a toptit acestuia la ureche.' "Sire. sunt poliyi,st, iqr oamenii mei sunt pe ofroopn, ui ,og sd md urmall". Adevdrul era cf, Stieber a improvizat. Era absolut singur cu regele tn masa ostild de oameni. StrigAnd in continuare "Moarte tirinului, faceli loc!" W.Stieber l-a tirat pur 9i simplu pe rege dupl el, iar cAnd a ajuns indrepful uqii primului edificiu, l-a introdus pe acesta in interiorul clddirii, blocdnd intrarea. In felul acesta, regele Prusiei a fost salvat de la un linqaj sigur. Rdmdndnd singur cu regele, i-a rnSrturisit acestuia cd nu este polifist, cd este

avocatul Withelm Stieber gi c[ a aclionat singur. Regele i-a rdspuns scurt: "Indiferent cine eqti, mi-ai sqlvat viala, iar eu nu voi uita acest lucru". Regele nu a uitat. Pentru W.Stieber au urmat numeroase recompense pi avanslri rapide, astfel incfft acesta, in 1850, a- ajuns geful polifiei secrete din
86

Berlin. in anul '1851, W.Stieber se deplaseazd la Londra sub legenda vizitdrii "Marii expozilii intema{ionale", prilej cu care plaseazd agenli informatori in grupul de radicali germani in frunte cu Karl Marx, exilit in Anglia. In anul 1852, se insfaleazd la Paris, unde pozeazd drept "liberal", reuqind sd fie primit in rAndul emigra{iei politice gennane din Franla. Aici reuqegte sd intocmeascd o listd cu activigtii politici anti-monarhici care ac{ionau in ilegalitate in Germania. intors la Berlin, opereazi ample arestlri in rAndul acestota. in anul 1858, regele Frederick William este inllturat, iar W.Stieber se prdbugegte. riscdnd s6-9i piardd gi capul. Pentru ca lucrurile sd nu ia o astfel de intorsbfurd, W.Stieber se refugiazl in Rusia, la St.Petersburg, pundndu-se la dispozi{ia polifiei secrete {ariste. tn perioada 1858-1863, W.Stieber contribuie la reorganizarea serviciului secret de informafii al Rusiei, pdtrunz6nd in cele mai inalfe cercuri.
Cunosc6nd principiul suprem al activitd{ii cie spionaj, potrivit cdruia nu existl nici prietenii qi nici dugm[nii eterne. ci numai interese eteme, W.Stieber a desllqurat o intensl aclivitafe de culegere de informafii politice 9i milifare despre Rusia, pe care le-a trimis la Berlin, unde s-au dovedit a fi de mare valoare. ir anul 1863, folosindu-se de proprietarul ziarului "Nordtleutsche Atlgemeine Zeitung", W.Stieber igi oferd serviciile "cancelantlui de lier" Otto von Bismarck. Fiind acceptat cu interes, Stieber se intoarce la Berlin, fiind primit de Bismarck. Acesta ii dI sarcina de a organiza o re{ea de spionai pe teritoriul Austriei, in contextui pregdtirilor de rdzboi pe care Prusia le fdcea impotriva acesteia. W.Stieber se deplaseazd personal la Viena qi, timp de doi ani, cu o refea de agenli bine infiltrat5, reugegte sd obfini informa{ii vitale despre armata austriaci Ei sistemul defensiv al acesteia. Utilizdnd inforrnafiile lurnizate de W.Stieber gi agen{ii s5i, arrnata prusacl zdrobegte Austria in numai gapte zileo transformAnd-o intr-o puter'e de mdna a doua, ftrd influenld in spafiul german pe care l-a dominat secole ia rdnd. Sub pretextul cd ?l protejeazd pe cancelar, pe minigtrii sdi qi pe comandan{ii armatei, W.Stieber plaseazd in jurul acestora o relea de agenli secreli sub djferite acoperiri. Misiunea reald a acestora era aceea de a interzice accesul spionilo^r inamici de a pdtrunde spre centrele newalgice ale sistemului militar prusac. In acest fel, W.Stieber a ereat prirnul corp de contra-

spionaj rnilitar din Europa.

ln eontextul pregbtirilor de rbzboi impotriva Franfei, W.Stieber este trimis Ia Paris pentru misiuni similare celor care au condus la infrdngerea Austriei. Conducdndu-qi agenlii cu o m6nX de fier, W.Stieber realueazl o cercetare a viitoarelor zone de opera{ii ale armatei prusace pe teritoriul l'ranfei, cu o meticulozitate total ieqitl din comun. Astfel, sunt inventariate absolut toate fermele agricole, cu rezervele lor de cereale, capete de animale gi pdsdri. atelaje de transpoft,
caracteristicile drumurilor de pifrundere qi de rocadd, capacitatea fiecdrui pod, dispunerea depozitelor de arme, munilii. a rezervelor alimentare ale armatei francbze etc. Penffu cartiruirea trupelor gerrnane, Stieber avea, de la agen{ii sii, capacitdEile de cazare ale tuturor clddirilor, de la casele de ldrani, pdnd la edificiile de stat. Acest sistem a fost

utilizat qi pe teritoriul Rominiei in timpul primului rizboi rnondial.

8l

in

Istoria spionajului ii atribuie lui W.Stieber ideea creirii de refele de spioni in conservare. Este vorba de acei agen{i de spionaj care sunt recruta{i sau infiltra{i din timp de pace pe teritoriul inamicilor potenfiali, in diferite institu{ii qi localitS{i importante (puncte strategice, noduri de cale ferat6, porturi etc.) gi care nu sunt activa{i decdt in condi{ii cu totul speciaie, cu precbdere in rdzboi. Mai ales pe teritoriul Fran{ei, dupi terrninarea rdzboiului din 1870-i871, W.Stieber a construit o vastd refea de agen{i in conservare. A plasat agenfi in fabrici gi uzine, dar 9i prostituate de lux, bine instruite, in locurile frecventate de politicienii gi militarii francezi de toate arrnele. Capitalele Europei erau ingrozite de armatele de agenfi implanta{i de cdtre "diabolicul" W.Stieber, aflat in vdrful ierarhiei spionajului
german. Acesta s-a manifestat cu o maximd agresivitate in cea de-a doua jumdtate a secolului XIX, epocd incununatf, de nagterea celui de-al doilea Reich, operd .politico-militar5. ce avea sd schimbe in mod dramatic istoria Europei, Ia care spio-

In timpul r5zboiului franco-prusac, sub directa conducere a lui W.Stieber, addncimea teritoriului inamic, s-au folosit forrne pi metode ale rdzboiului psihologic, prin rdspdndirea de qtiri false qi publicarea de materiale subversive, mai ales la Paris, de influen{are a moralului trupelor adverse gi a populaliei.

najul gi-a adus o mare contribufie. Dupi demiterea lui Bismarck, W.Stieber a fost men{inut in fruntea serviciilor secrete germane. A decedat in anul 1892, dupd ce a ftcut, timp de 50 ani, spionaj in favoarea Germaniei, ale cdrei interese

le-a slujit in mod strdlucit. Pe timpul viefii sale extrem de aventuroase, W.Sieber a fost distins cu cele mai' inalte ordine qi medalii, acumulfrnd totodati qi o mare avere. Germania a qtiut gi ?n trecut, gi gtie gi in zilele noashe, s5-qi preluiascd oamenii de mare valoare...

ai naqterii celui de-al doilea Reich, W.Stieber a avut parte gi de aportul unor agenfi

"Agentul 17" face ravagii ! in perioada cdt s-a aflat in fiuntea spionajului gennan, in anii furtunogi

de teren cu excep{ionale calitl{i. Din rf,ndul acestora s-a desprins personalitatea baronului August Schluga (1841-1917), care a intrat in istoria spionajului, atdt pentru rolul jucat de acesta in marile evenimente din a doua jumAtate a secolului XIX, cdt qi in primul rdzboi mondial.
Baronul A.Schluga s-a ndscut in Ungaria, lard ce fbcea parte din Imperiul Habsburgic, cu preten{ii la dualitatea puterii. A studiat la Institutul Politehnic din Viena, iaq dup[ absoivire s-a angajat in armata imperiald austriacd. in anul 1859, pe timpul campaniei din italia a armatei ausfriece, s-a distins in bdtdlia de la Magenta, fiind promovat in Statul Major General at Austriei. in aceastd calitate, Schluga a fost recrutat de cdtre serviciul de spionaj german. El a constituit sdrsa uman[ de la care a fost obfinuti ordinea de b[taie a armatei austriece, pusi la dispozifia mareqalului Helmuth von Moltke. Aceste informalii l-au ajutat pe maregalul german sd provoace o infrAngere zdrobitoare armatei atrstriece, in zua de 3 iutie 1866, Ia Sadova'(in Cehia), dupd o campanie ce a durat doar qapte zile.
88

codificat "Agentul 77", se stabilegte la Paris in calitate de rezident ilegal, preludnd conducerea unei re{ele de spioni recrutali anterior prin eforlurile lui W.Stieber. Informafiile culese de re{eaua lui Schluga erau transmise la Berlin, prin atagaful militar al Prusiei la Paris, printr-un sistem de leg[turi conspirative indirecte. Schluga gi atagatul militar german nu s-au intdlnit niciodatd in mod nemijlocit. A urmat infrAngerea militari catastrofald a Franlei in "rdzboiul .fulger"
condus de acelagi maregal H.von Moltke.

Dupd incheierea campaniei din Austria, baronul August Schluga, sub numele

intre 1870 gi 1914, baronul August Schluga (alias "Agentul 17") a trlit in Fran{a ca "agent in conservare" al spionajului german. $i aceasta a fost o performan{5 unicl. - In acest timp de 44 am, Germania s-a transformat intr-o putere militari de 'prim rang. Popula{ia !5rii a crescut de la 49 milioane in 1890, la 66 milioane in 1913, Germania ocupdnd locul doi dupi Rusia. Produclia de clrbune a crescut, in acelagi interval de timp, de la 89 milioane tone la 277 milioane tone, fa{d de AustroUngaria-cu 47 milioane tone, Franfa-cu 40 milioane tone gi Rusia-cu 36 milioane tone. In anul 1914, produc{ia de ofel a Germaniei atinsese nivelul de 17,6 milioane tone, adici tot atdta cdt realizau Anglia, Franfa gi Rusia luate la un loc. in condiliile unui asemenea raport de forle, Germania "t6ndrul tigru al Europei",
era gata pentru un nou asalt asupra continentului

In cadrul Statului Major General aI armatei germane, in 1913 a luat fiin{I un seryiciu specializat de spionaj militar, sub numele de "seclia III b"
care,.in anii primului rdzboi mondial, a fost condus de maiorul Walter Nicolai.

Baronul August Schtuga a fost reactivat in august 1914. inainte de izbucnirea ostiliti{ilor pe frontul de vest, "Agental 77" ainaintat Statului Major General german un documentar contin0nd date complete privind dispozitivul strategic al armatei franceze la cinci zile duptr decretarea mobilizlrii generale. Istoricul american David Kahn considerd cd aceasta a constituit cea mai mare victorie obfinutii vreodatl de cltre un spion impotriva unui stat inamic. Conducerea politico-militarl a Germaniei nu a gtiut si profite de aceste informa{ii, ratdnd o imensl oportunitate de a reedita victoria din 1870. Degi era in vdrstd de 73 ani, marele spion August Schluga, instalat la Paris, a trainsmis, in mod constant, in tot cursul anului 1915, iriformafii militare ti politice
de valoare. Folosind o rutd elve{iand, curierii s6i ajungeau la Berlin in 48 ore. in martib 1916, marele "Agent 17", complegit de bitrdne{e gi ros de boal6, se

retrage in Germania, patria lui adoptivl, pe care a slujit-o cu atata pricepere. A

decedat in 1917. O caracteristicd relinutd de istorie a acestui unic spion, deosebit de longeviv gi eficient, a fost aceea ci nu gi-a dezviluit niciodati, fa{I de superiorii s5i, nici sursele gi nici metodele pe care le-a utilizat in obfinerea extraordinarelor sale informa{ii. "Agentul 17" a fost unic in felul s6u de a opera.

89

Primul rflzboi inondial pi spionajul total

Un vechi proverb romdnesc spune cd "ulciorul nu merge de multe ari la apd". ASa s-a intdmplat gi cu spionajul german. Cu toate c5, in prima jumdtate a secolului XX, Germania a executat doud "salturi de tigru" care au costat via{a a
zeci de milioane de oameni, performan{ele serviciilor secrete ale acestei putemice liri au fost departe de shdiucirea celor din a doua jumdtate a secolului XIX. Istoricul american William R.Keylor a denumit perioada lgl4-1945 drept "rdzboiul de treizeci de ani" al secolului XX. Mobilul acestuia l-a constituit dorinta Germaniei de a-pi impune domina{ia asupra Europei.

Primul rdzboi mondial, pregitit cn minutiozitate de cdtre Germania gi Austro-Ungaria pe de o parte q;i "Antanta Cordial5,, (Fran!a, Rusia qi Marea Britanie), pe de altl parte, a iztlucnit pe fondul unei crize secundare din Peninsula Balcanici. Astfel, la 28 iunie tr914, arhiducele Franz Ferdinand, moptenitorul tronului habsburgic, este asasinat ia Sarajevo. Motivul asasinlrii l-a constituit anexarea Bosniei-Her{egovina la Imperiul Habsburgic, in anul 1908.
Austro-Ungaria profitd de aceast6 ocazie fientru a ataca gi anexa Serbia, obiectiv pe care Viena il umdrea de multd vreme. I a 30 iulie 1914, Rusia sare in ajutorul Serbiei, declarind mobilizare generald. Legatd putemic de interesele Imperiului Habsburgic, Germania iEi pune in aplicare planurile de mobilizarea pregdtite gi exersate de circa 20 ani gi declarE rdzboi Rusiei. La refuzul Franlei de a rimdne neutrf, in confruntarea dintre Germania qi Rusia, la 3 august 1914, Berlinul declard r6zboi Fran{ei. I-egat6 prin obligalii de tratat cu L'ranla gi Rusia, la 4 august, Marea Britanie declar[ rdzboi Germaniei. In acest fel, Omenirea a intrat in era rlzboiului total, la fel ca gi spionajul. Acesta a awt Ia baz6 dezvoltarea inegalS a capitalismului. Germania, "tdndrul tigru al Europei", revendica, prin "sdnge gi her", o reimpdrtire a sferelor de influenfi pi, deci, o retrasare a frontierelor din Europa. Rlzboiul a mai fost cauzat de crunta asuprire a naJionalitdtilor, care igi cereau dreptul la autodeterminare, precum gi de cdtre autocra{iile din Europa (impdra{i gi regi) condamnate de istorie, care qi-au clutat salvarea in rdzboi (1arul Rusiei, impdratul Germaniei, impdratul Austro-Ungariei, sultanul Turciei etc). in urrna rlzboiului, au rezultat 20 rnilioane de mor,ti pi o reglernentare politico-teritorial5 de la care Germania pi Rusia au fost excluse gi care, in fapt, a pus bazele celui de-al doilea rdzboi mondial. Germania a fost infrantd in razboi. dar nu de o manierd sd nu se mai poatd ridica. Rdzboiul s-a incheiat pe teritoriul Franfei, lbrd ca trupele aliate invingdtoare sd puni piciorul pe teritoriul german. In cursul anului 1917, dupr cdderea colosului rusesc, Germania a fost foarte aproape de cdgtigarea rlzboiului ffirI ca liderii de la Berlin s5-gi fi dat seama de acest lucru, ceea be a reprezentat o lipsd fatalr a spionajului gernuln' care nu a sesizat gi nu a semnalat momentul critic, cAnd fronful franco-britanic era pe punctul de a se prrbugi. Statul Major General gerrnan, la rdndul s6u, a fost incapabil"sd exploateze extraordinarele informatii cu privire la dispozitivul armatei franceze, puse la dispozilie de "Agentul 17", in valoareacdroraoprobabil, nici nu a crezut.
90

La 11 noiembrie 1918, Ia cererea Germaniei, s-a semnat armistitiul cu Puterile Antantei. La 3 noiembrie 1918, in Germania izbucnegte revolulia care
abolegte monarhia, piin ?nliturarea impdratului Wilhelm al Il-lea. La 9 noiembrie 1918, este proclamatii Republica Germania. Cel de-al doilea Reich creat de Bismarck ipiincheia astfel existen{a dupi 47 ani.

Amploarea primului rlzboi mondial provocat de Germania gi alia{ii sii este in studiul "CreSterea Si descreSterea Marilor Puleri" de Paul Kennedy, apdrut in 1988, din carerezultd'.

ilustratd succint

Puterile Antantei:
Total cheltuieli (miliarde dolari)

Efective totale'
mobilizate 9 500 000 8 200 000 13 000 000
5 600 000 2 600 000 49 000 000

Imoeriul Britanic
Franta .Rusia

23

9.3 5,4

Italia
S.U.A. Belgia, RomAnia, Grecia, Portugali, Serbia

1) t7,l
0,3 57,7

Total statele aliate

Puterile Centrale:
Total cheltuieli (miliarde dolari)
Germania
19,9

Efective totale mobilizate

13 250 000

4.7 Austro-Ungaria 9 000 000 2 800 000 0,1 Bulearia siTurcia 24.7. Total outerile centrale Not6: Armata cu cele mai mari efective din cursul primului rbzboi mondial nu a fost armata Rusiei, cum s-a apreciat in mod eronat, ci armata Germaniei.

Fe durata primului rdzboi mondial gi in anii urmdtori au avut loc mari transferuri de avufie din Europa spre S.U.A. In anul 1938, S.U.A. delineau 54Vo din rezervele de aur ale lumii, Franla gi Anglia cdte ll%o fiecare, iar Germania doar

l%o.Rdzboiul i-a imbogS(it pe americani...

Marile erori ale spionilor germani

Una dintre cele mai grave erori comise de spionajul german in perioada premergatoare izbucnirii primului r6zboi mondial a fost legatl de durata probabila a conflagra{iei" Analigtii lui Walter Nicolai, 9eful spionajului militar al celui de-al doilea Reich, au tras concluzia ci viitorul rlzboi va fi de scurtl duratS: La data izbucnirii primului rdzboi mondial, Wilhelm al Il-lea, impdratul Germaniei, le spunea soldalilor care plecau pe front: "Vd veli intoarce la casele

9l

voastre tnainte de cdderea frunzelor". Cei care au supravieluit s-au intors acasb
dupd cinci ani.,.

prevedea cucerirea Fran{ei in gase slptlmdni. Orice comentariu este de prisos. Germania a declanqat un rdzboi total pentru care nu avea rezerve strategice suficiente gi pe care, in final, l-a pierdut. Spionajul german a avut o mare contri-

Aceasti viziune a "rdzboialui de scurtd duratii" a stat la baza intocmirii "Pkrnulai de operalii Schlieffen" aI Statului Major General german, care

bufie la acest rezultat catastrofal Spionajul gerrnan a omis sd culeag6, sd stocheze gi sd preiucreze informa{ii cu caracter economic in legdturd cu viitorii. adversari, pentru a le putea evalua
capacitatea de rezistenld.

Spionajul germhn gi geful Statului Major General, Erick von Falkenhayn (1861-1922) au apreciat eronat pozifia Rom6niei. Acegtia au ajuns la concluzia fermf, ci Romdnia, condusd de un rege de Hohenzollern, nu va intra in rdzboi impotriva Puterilor Centrale. S-au ingelat amarnic. Romdnia a intrat in rlzboi la L4127 aagust 1916, lu6nd prin surprindere -Puterile Centrale, dar acest fapt nu a putut fi exploatat datoritd inzestrZrii, pregd.tirii necorespunzdtoare a annatei. Diviziile rominegti aveau in dotare 8-24 mitraliere, in timp ce o divizie germani dispunea de 324 mitraliere... Implratul Wilhelm al Il-lea s-a supdrat foc, l-a destituit pe generalul Erick von Falkengayn din funclie gi l-a trimis sd comande trupele gerrnane de pe frontul din RomAnia. Serviciul de informafii al armatei geffnane dar gi serviciile similare din armatele adverse au apreciat eronat caracterul primului rdzboi mondial. Toli specialigtii militari ai wemii au considerat ofensiva ca formd dominantd a rSzboiului. Realitatea a demonstrat cd, pe cdmpul de lupt6, in condiliile existen{ei armamentului automat (mitralierele), apirarea s-a dovedit mai puternicl dec6t ofensiva. Milioane de solda{i au pierit in actiuni ofensive, f6rd a obline rezultate decisive. Spionajul german a omis sI trimitl agen{i pe teritoriul S.U.A. inainte de intrarea acesteia in rizboi gi nu a dispus de nici un fel de informafii prealabile in leglturi cu faptul cI adversarii se preglteau si aducl pe c6mpul de luptl un nou tip de arml: tancul. A existat gi o laturtr inovatoare in acliunile spionajului german in cursul primului rdzboi. Nem{ii au fost primii care au folosit cercetarea radio in scopill culegerii de informafii. O sta{ie radio germand de la K0nigsberg, din Prusia Orientali, a constatat cd rugii transmit misiuni de luptl la unit5{i in clar, necodificat. Nern(ii au trecut la o ascultare radio permanentA $i, pun6nd cap la cap toate ordinele transmise de rugi, au reconstituit planul de opera{ii al unei armate ruse care opera in zona Tannenberg. Rezultatul a fost cd aceastl armatl a fost nimicitd in totalitate, iar cercetarea radio a devenit una din principalele surse de informalii.

92

Capitolul VII

SPIONII LUI HITLER

Tratatul de Pace pregitea... noul rizboi mondial
in anul 1919,
!

c6nd a luat cunoqtin{I de prevederile Tratatului de Pace de la Versailles, Ferdinand Foch (1851-1929), maregal al Franfei, al Marii Britanii qi Poloniei (recunoscut ca atare de aceste state, in semn de prefuire), eroul marilor bitdlii de la Mama gi Somme, cornandantul suprem al for{elor aliate victorioase in rizboi, a declarat: 'oAcesla nu ?nseumnd psce. Acest&. este an urmistilia pe 20 ani". Maregalul a avut dreptate. Exact peste doudzeci de ani, Germania naziit| ?n frunte cu Adolf Hitler, pe post nu de impf,rat, ci de "Ftihrer", a aruncat Europa qi ?ntreaga omenire intr-un rdzboi mult mai cumplit. De altfel, in toli aces{i ,,20 ani de armistiliu", generalii qi mareqalii gennani au strigat in cor cd Trmata german6 nu a fost infr6ntd pe cdmpurile de b[taie din Europa, ci a fost "injunghiatd pe la spate" de clasa politicd intemd trddltoare cafe a pus la cale revolu{ia de la 3

celui de-al doilea rbzboi mondial, a scris in cartea sa "Istoria rdzboaielor", apdrutd in anul 1958: "Nebunia liderilor potitici ai statelor invingdtoare in primul rdzboi mondial, spiritui de rdzbunqre $i condiliite umilitoare impuse de aceEtia au fdcut cq un nou conflict militar sd devindfoarte probabil". Adolf Hitler a exprimat cu claritate, flrd echivoc, in lucrarea sa politicoideologicd "Mein Kampf" (Lupta mea), cd nafiunea germanl a considerat perioada de pace drept una de pregltire pentru un rdzboi total, iar statul german a evoluat ?n totalitate pe aceste coordonate. Cele mai profundr schimbdri pe harta Europei, rezultate in uma primului rdzboi mondial, iu fost legate de aparifia unui grup de state'nafiuni care a inclus Polonia, Cehoslovacia, Austria, Ungaria, Iugoslavia, Finlanda, Estonia, Letonia qi Lituania, care lbcuserd parte din imperiile Habsburgic, Romanov 9i Hohenzollern' Germania a pierdut Alsicia gi Lorena in fbvoarea Fran{ei qi a suferit rectific6ri ale liontierelor sale cu Belgia $i Danemarca. Forlele aliate au ocupat provincia germand R.hineland, iar Fran{a gi-a asumat dreptul de a exploata economic provincia Saarland' Retrhsarea frontierelor Europei s-a fficut cu excluderea de la acest proces a" Germaniei gi a Rusiei Sovietice. Acesta a fost motivul principal pentru care cele doul state au cooperat, in perioada interbelicd' pentru subminarea Tratatului de la Versailles qi retrasarea, dupd alte criterii. a frontierelor ei'ropene' Pe acest fond de interese, a apdrut o politicl revizionistd, sus{inutd de un grup state din care frceau parte Germania, U.R.S.S,, Italia, Ungaria qi Bulgaria' de Despre aceastA stirq de lucruri, marele diplomat 9i om de_stat romdn Nicolae Titulescu scria in 1925: "Ideea posibilitdlii revizuirii tratatelor creeazd nesigu-

noiembrie 1918. La rdndul sdu, maregalul

Marii Britanii, Bernard Montgomery, erou

al

93

ranld, nesiguranta intdrzie consolidarea noii stdri de lucruri, iar lipsa de consolidare aldld poftele de revansii. Acesta este drumal cel mai sigur spre rdzboi". Aceastl genial5 previziune s-a confirmat intocmai. Aprecierile tui N.Titulescu sunt deosebit de actuale qi astlzi, la inceputul secolului XXI pentru situatia din Europa de Est gi Peninsula Balcanicd.

Al Treilea Reich gi orgoliul german

Rolul de instaurare in Europa a unei "Noi ordini", care sd dureze 1.000 ani gi l-a asumat cel de-al treilea Reich al Germaniei. Acesta a luat nagtere in ziua de 30 ianuarie 1933, cdnd pregedintele muribund al Republicii Germania, marega.lul Paul von Hindenburg (1847-1934), l-a numit in funclia de cancelar (adicd prim-ministru) pe Adolf Hitler, liderul Partidului Muncitoresc Na{ional Socialist German, cdgtigitor al alegerilor democrate, cunoscut sub genericul de "Partidul nazist". Acesta s-a constituit pe fondul unei ideologii fasciste rasiale. Adolf Hitler, etichetat de propaganda occidentald anti-nazistd drept "vagabondul din Viena", "zugravul lipsit de talent" sau "caporalul obscur" din primul rdzboi mondial, a ajuns ?n fruntea celei mai luminate, rnai talentate gi mai puternice natiuni din Europa, pentru cI a, gtiut si le spun5 germanilor exact ceea ce acegtia voiau sI audI, adici gtergerea rupinii Tratatului de la Versailles qi transformarea Germaniei intn-o rnare putere economici gi militari. Adolf Hitler gi regimul sdu nalional socialist au cdgtigat enorm in prestigiu datoritd refac'erii economice rapide, a elimindrii totale a gomajului (6 milioane in 1933), prin investilii masive in industria de armament, prin dezvoltareabazei energetice a fdrii, construirii celei mai modeme refele de drumuri din Europa qi renagterea unei putOrnice armate.

Intre 1933-1937, producfia a crescut cu 102 Yo, iar venitul na{ional s-a dublat. Naliunea germanl s-a atagat nazismului, in numele cdruia a luptat pe toate fronturile din Europa, incepfurd cu I septembrie 1939, pAnd la 9 mai 1945, cdnd
Germania a capitulat necondiflonat, cu devotament qi spirit de sacrificiu totale.

In anii Rdzboiului Rece, propaganda americand a fbcut mari eforturi pentru a convinge lumea c5, sub influenla bine{bcdtoare aprezenlei trupelor americane qi a "valorilor democrafiei americane" ?mbrdfigate de germanii din vest, aceqtia ar fi repudiat nazismul. Acesta este un neadevtrr enorn. Nafiunea germanl, atdt din vest, cf,t gi din est, nu a repudiat niciodattr nafional-socialismul instaurat de Adolt Hitler in Germania! Acest regim politic bestial pentru restul Europei, dar benefic pentru aspiraliile de grandoare ale rasei gernane a fost rbsturnat qi lictridat nu prin voinla na{iunii germane, ci de cdtre annatele invingdtoare, in cel de,al doilea rizboi mondial gi organele de ocupalie impuse de cdtre acestea. in Gerrnania reunificatd dupr crderea Zidului de la Berlin, in 1990, Alritler este departe de a fi privit ca uns'criminul Si dictutor odiosr'. Din tot ceea ce a ficut, i se repro$eazr doar persecutarea gi executiilein masr ale evreilor gi mai ales eroarea strategicr de a fi atacat u.R.s.s. Probabil cd dupd plecarea totald a trupelor amdricane din Germania, A.Hitler va fi ieabilitat pe fa[6...
94

Banii qi ideologia veneau din Occident

La refacerea economiei Germaniei gi a poten{ialului de r[zboi a acesteia, un rol imens l-au jucat investi{iile de capital americane. Potrivit datelor publicate de istoricul american William R.Keylor, in cartea "Lumea secolului XX", apdrutf, la Editura "Oxford Universiff Press", New York, 1992 (,pag'11 0), in perioada 1924-1933, investitorii americani au acordat Germaniei credite in valoare de 2.250.000.000 dolari, ceea ce reprezenta o sumd imensd. Labaza ideologiei naziste a celui de-al treilea Reich a stat teoria superiorit6{ii rasei germane, in raport cu toate celelalte rase considerate inferioare. Evreii
erzu consider a\i

fondatorul "propagandei negre" qi metodeior rdzboiului psihr:logic, faimosul ministru 2l Propagandei celui de-al trejlea Reich, doctorul Joseph Goebels (18971945), cd "rasa superioarii germand, prin destinul sdu divin, esle chematd sd
conducd lumea" . Germanilor le plScea sd audd acest lucru.. '

a " rasd degeneratii", care trebuia eliminatd total. Adolf }{itler suslinea, printr-o imensa propagandd, pus6 la punct de catre

Aceastd idee de ,,superioritate" gi de predestihare la conducerea lumii fost inoculatl qi americanilor, dup[ cel de-al doilea rlzboi mondial 9i este le-a accentuatl la inceputul secolului XXI. in fundamentarea teoriei superiorit6lii rasei germane, incorporatd in "MeinKampf ', Hitler s-a inspirat din teoriile rasiste apirute in Fran{a 9i Marea Britanie. Prima mare sursi de inspirafie a ideologiilor partidului nazist in elaborarea teoriei rasei superioare germane a fost opera in patru volume a contelui francez Joseph Arthur de Gobineau, intitulat[ "Essai sur I'Inegclitd des Races Humaines" (Eseu asupra inegalitdlii raselor umane) apdrutd la Paris intre 1853-L855' Gobineau suslinea ideea potrivit cdreia "problema rasiald domind toate aspectele istoriei, iar inegalitatea dintre rase explicd intreaga evolulie a destinelor popoarelar luntii". Pdrintele teoriei rasiste franceze porne$te de la existenla a trei rase: albf,, galbend gi neagrd, iar rasa albl este superioarI. De aici, se desprinde concluzia fundamentali a lui Gobineau: "Istoria demanstreazd cd lntreaga civilizalie umand porneqte de la rasa albd. Nici unfel de civilizalie nu poate supravie{uifdrd coop-ersrea cu aceastd rasd". O parte din rasa albd a fost, ins6' compromisd datorit[ amestecului cu unele rase inferioare. Ferla rasei albe o constituie "arienii"' Gobineau ii considerf, "arieni" pe francezi, englezi, elvelieni, belgieni, olandezi, danezi, irlandezi, germanii din lona Rinuiui 9i Hanovrei, norvegieni qi suedezi. Potrivit teoriei rasiste a lui Gobineau, popula{ia alb5 din spania, Italia' Europa Centrall gi de Est, Peninsula Balcanicl (deci, pi noi rom6nii), nefiind otrasi inferioardt'".. "ayian6", era de un teoretician rasist de anvergur5 9i mai mare, din gindirea clruia s-a inspirat A.Hitler, a fost englezul Houston Stewart Chamberlain. Acesta a fost fiuf unui amiral englez, nepot al maregalului Sir Nervill Chamberlain 9i ginere al
marelui compozitor german Richard Wagner.
95

Ca gi Gobineau, teoreticianul englez, in lucrarea sa de cbpdt6i "Foundation

of

1989: "Adolf Hitler poseda o enormd energie Si vigoare, puteri exceplionale de convingere Si o memorie excelentd, o nlare putere de concentrsre, o copleSitoare dorinld de putere, o credinld fanat,icd in rolul sdu misionar, o monumentald incredere in sine, un curaj Jiird seamdn Si o spectaculoasd uSurinld de a minfi, un stil oratoric hipnotizant Si o capacitate de extrentd uuzime fald de oricine indrdznea sd-i stea infald sau care incerca sd-l abqtd de la cursul hotdrdt de el". Acesta este tabloul ultimului mare cuceritor al lumii, a c6rui nebunie, imbinatd cu obedien{a celei mai luminate gi teribile na{iuni, cea german6, a dus la moartea a 50 milioane de oameni, la distrugeri gi suferinle inimaginabile. Marii falsificatori ai istoriei qi specialigtii in rlzboiul psihologic din laboratoarele C.I.A. au plasat regimul nazist al celui de-al treilea Reich alrturi de socialismul radical din fosta U.R.S.S. Nazismul s-a nbscut in cea rnai puternicd lard capitalistd din lume, iar Adolf Hitler gi anturajul sru au rdmas capitaligti pAnI in ultirna clipl a vietii lor. Concernul Krupp nu a fost niciodatd nalionalizat, iar economia epocii celui de-al treilea Reich a fost de piafd. Regimul politic a fost
96

the'Nineteenth Century" (Fundamentele secolului XIX), contindnd 1.200 pagini, explici istoria, in totalitatea ei, prin inegalitatea intre rase. Degi recunoagte rolul civilizator al grecilor gi romanilor, considerd c5, in timp, acegtia au degenerat, iar teutonii.care au distrus Imperiul Roman au rlmas singura rasd superioari gi singura speranlI a Omenirii. lntre 1914-1938, in Germania au fost tipdrite 24 de edi(ii ale acestei cdrti, intr-un tiraj de peste 250.000 exemplare. Housron Stewart Chamberlain a devenit prieten intim cu impdratul Wilhelm al Il-lea. in cursul primului rdzboi mondial, acesta a militat din toatd puterea lui "pentru victoria Germaniei care, superioard din toate punctele de vedere. in artd, in Stiinld, in tehnologie, tn industrie, in comer!, in spirit, meritd sd cucereascd lumea".In anul 1916, H.S.Chamberlain a devenit cetltean al Germaniei, bucurAndu-se de un imens respect din partea fondatorilor regimului nazist. La funeraliile acestuia. care au avut loc pe data de I1 ianuarie 1927,a participat, adAnc indurerat, Adolf Hitler, noul "Mesia" al Germaniei, predestinat de cdtre "divinitate" s6-i conducd pe "teutoni" la cucerirea lumii, aqa cum a prevdzut Chamberlain in opera sa de anticipalie... Istoricii gi analigtii occidentali au pus rizboiul al doiiea mondial exclusiv pe seama unui singur om - Adolf Hitler. Aceastl teorie este una absurdi gi imposibil-de acceptat. Cel de=al doilea rizboi mondial a fost o continuare a primului rdzboi mondial, ambele fiind generate de lumea capitalisti. Adolf Hitler, despre care s-au scris mii de pagini, a fost orice numai "Tugrav Si caporal obscur" nul Ar h o mare jignire pentl-u armatele Franlei, Marii Britanii, Belgiei, Olandei, Danemarcei gi Norvegiei dacd s-ar accepta aprecierea cd infrangerea.lor zdrobitoare, in anul 1940, s-a datorat trupelor germane comandate de un "caporal obscur"... Dintre toli cei care l-au descris pe Hitier, cel mai aproape de adevir mi se pare portretul acestuia realizat de istoricul american John Mueller, in anul

dictatorial, dar aceasta a fost mai degrab6 regulb decdt excepfie in lumea capitalului, at6t in perioada interbeiictr, mai ales in sudul gi sud-estui Europei, cdt gi dupl
cel de-al doilea rdzboi mondiai. in Peninsula Balcanicd, experimentul democratic a equat lamentabil. in aceastd patle oropsitd a Europei, au predominat dicataturile regale, dictaturile militare gi fasciste, iar ulterior totalitarismul.

in

Reichul 'ocelor 1.000 ani", Romf;nia pierdea Transilvania...

Prima istorie generald a celui de-al doilea rfuzboi mondial, intitulatb "A World at Arms. A Global Histrtry of World Wqr II" (O lume sub arme. Istoria globalp a celui de-al doilea rlzboi mondial),b4zatd atat pe scrierile de speciaiitate, cit mai ales pe documente din arhivele de stat ale Germaniei, S.U.A.. Marii Britanii qi parlial din cele -ale Rusiei, cuprinz6nd 1.1?8 pagini, a apbrut, in anul 1994, la Editura "Cambridge University Press" djn New York, sub semndtura lui Gerhard
L.Weinberg, unul dintre cei mai reputali istorici contemporani. Refbririle cu privire la epoca celui de-al treilea Reich se bazeaza, in cea rnai mare parte, pe
aceastA sursd deosebit de documentatd.

Adolf }litler pi acolifii s6i au trasat hotarele Europei dupi cu totul alte criterii decAt cele de la Versailles, din 1919. Pe aceastl hart5, apiirea cel de-al treilea Reich, care se intindea de Ia Canalul Mdnecii pdnl la Urali. 0 mare
parte a X'ran{ei, Belgia, Olanda, Danemarca, l\orvegia, Suedia gi Elvefia urrnau sd fie incorporatb organic cu statut de landuri in Reichul german. In perioada 10 rnai-25 iunie 1940, acest plan a fost pus in aplicare ?n urma unui "rizboi fulger". Fran{a a fost zdrobita in 38 zite, Olanda tn ;ase zile, Belgia in gapte zile, iar Corpul expedilionar englez aruncat peste Canalul MAnecii. Ocuparea Eiveliei gi Suediei a fost am6nat6 pentru o etap6 ulterioarf,. intregul spafiu al ?ostei U.R.S.S. de la vest cle Urali urma sd devinl "spafiul vital" al rasei germane. Acelagi regim urrna sI-l aibd gi Polonia, ocupatf, de armateie gerrnane in septernbrie 1939" in urma dnei campanii firlger care a durat 18 zile. Fopulafia slavi. "de ras[ inferioar6", din acest uriaq spa{iu, urma sd aibi trei direcfii de evolulie. O parte urma si fie transfonnat5 in muncitori sclavi, o alt6 parte urma sd fie expulzattr la est de Munfii Urali, iar o parte se prevedea a fi exterminatl (vezi G.Weinberg, pag.530). Spa{iut slav de la vest de Urali urma si fle populat cu elementml etnic german. Cehia gi Slovacia, deqi populate de slavi, urmau si fie incorporate in Reich cu statut de landuri. Finlanda urma, de asemenea, str fie incorporatd in Reich"
Dactr Germania ar fi cf,gtigat rizboiul, RomAnia ar fi pierdut in totalitate Transilvania in favoarea Ungariei gi ar fi primit, in eompensa{ie, un teritoriu la est de Nistru ("Transnistria'). Aceastl "idee" persisti in capetele unor politicieni din Budapesta, Viena gi Berliq gi in zilele noastre... Fentru crearea "spaliului vital" din est, A.Hitler a pus in aplicare planul de operalii "Barbarossa", vizdnd atacarea gi nimicirea totald a fostei U.R.S.S. in aproxirnativ trei luni de zile. "Tigrul gennan" f6cea cel rnai mortal salt din
intreaga sa

existen(6.

97

La data de 22 iunie 1940,la orgle 03.30, uriaga magind de rdzboi germand,

alimenlatii cu petrolul din Romdnia, prin bubuitul tunurilor pe un front de sute de i kilometri, s-a pus in migbare. Armata germani a atacat cu un efectiv de 4 milioane de soldafi,3.350 de tancuri gi 5.000 de avioane, suplirnentat de 500.000 soldafi din armatele {Srilor satelite. Romdnia a lnceput acest uriag rdzboi cu "Grupul de armale general Antonescu", alcdtuit din Armatele 3 qi 4 romdne gi Armata 1l german6. Istoricul G.Weinberg accentueazd cu tirie, in monumentala sa lucrare, faptul cd, incepdnd cu data de 22 iunie 1941 9i pdnd la incheierea celui de-al doilea r[zboi mondial, in Europa, caracteristica fundamentali a acestuia a constat in aceea c6, in proporfie de 75-90 7o, imensul lui efort s-a flcut pe Frontul de Est. Aici au pierit mai mulfi oameni gi s-au produs distugeri mai mari decAt" in toate luptele de pe restul globului plmAntesc luate la un loc. Iatii un adevdr pe care propaganda oficiald din Occident qi mai ales din S.U.A. l-a ascuns in cea{i timp de zeci de ani...

Comandamentul german a urmirit distrugerea majoritl{ii forlelor Armatei Roqii cfft mai aproape de frontieri. Pe sectorul central al frontului, in nuinai dou6 incercuiri, au fost capturafi 300.000 de soldali rugi. La 3 iulie 1941, Comandamentul german se hrinea cu iluzia ctr grosul Armatei Rogii fusese zdrobit in spa{iul dintre frontierln Nipru qi Dvina. Enormi eroare gi iluzie care s-a datorat incapacitifii spionajului militar al Germaniei de a cunoagte adevdraful poten{ial de rlzboi al fostei U.R.S.S. Trufagul general german Franz Halder ncita in agenda sa personal5: "In general, se poate afirma cd misiuneq de a nimici principala grupare de forle a Armatei RoSii pdnd la Dvina Si Nistru a fost tndeplinitd. Nu cred cd exagerez cdnd afirm cd operaliile impotriva Rusiei au fost
cdstigate in doud sdptdmdni". - -Este adevdrat c6, intre frontiera de vest a U.R,S.S. gi Nipru, trupele germane au nimicit aproximativ 214 divizii rusegti dar, c6nd toli jubilau tn fala victoriei iminente, serviciul de spionaj german a descoperit cu groazb gi stupoare, c6, in fala armatelor gennane care inaintau spre Moscova, Leningrad gi Kiev, au iegit ca din ptrmint alte 360 de divizii rusegti !

Barbaria germani in acfiune pe Frontul de Est

In baza directivelor verbale date de A.Hitler generalilor germani care comandau trupe pe Frontul de Est, ri-zboiul imp otriva "masei slave infertoare" s-a purtat cu o barbarie gi o ferocitate fIrI precedent in istoria-civilizafiilor. Nivilirile hunilor din secolul V qi cele ale mongolilor din secolul XIII, care au bdgat-groaza ln europeni, au fost jocuri de copii in compara{ie cu ce au pl5nuit gi' inftrptuit, in bunI parte, trupele germane ln spa{iul european al
Rusiei intr e 19 4l -19 4 4, Dupb cum subliniazd G.Weinberg, potrivit planurilor lui A.Hitler, Moscova gi Leningradul urmau sI fie qterse de pe fafa ptrmAntului. in locul MOscovei, se avea in vedere construirea unui uriap rezervor de aptr...
98

Germania celui de-al treilea Reich pregtrtise spa{iului rusesc o soarttr ingrozitoare, care consta din: r exterminarea prin infometare a populaliei urbaarel . impu$carea in masl a bitr6nilor gi handicapafilor; r impufcarea pe loc a evreilor, a'comisarilor politici gi a asiaticilor, acolo
unde acegtia erau descoperili;

o exterminarea prin infometare a prizonierilor de rdzboi rugi; de altfel, in

februarie 1942,

dn 3,9 milioane

de prizonieri rupi, 2,8 milioane erau deja morfi

prin infometare, impuqcare gi boli; se poate spune cd cei exterminali prin impugcare gi gazare au fost "avantajali" in raport cu cei exterminali prin infometare; inainte de a fi fost utilizate impotriva evreilor la Auschwitz, gazele asfixiante
Cyklon B au fost experimentate pe prizonierii de rSzboi rugi. Iati de ce fapte a fost tn stare una dintre cele mai instruite 5i mai luminate naliuni de pe glob sub impactul ideologiei rasiste... Iluziile ucrainienililr 9i populaliei din statele baltice cf, trupele germane le vor elibera de "bolqevism" s-au spulberat. Toli au primit acelagi tratameni. Pe primul Ioc s-a situat exterminarea a 1.250 000 evrei rugi, impreuni cu orice activist de

partid sau comisar politic din armatl luat prizonier.

Pentru administrarea zonelor ocupate din U.R.S.S., la Berlin a luat frinla Ministerul Teritoriilor Ocupate din Est, condus de Alfred Rosenberg. Zonele teritoriale mari erau conduse de Reich-Komisari, avAnd in subordine comisari regionali. Pentru a munci ca sclavi in uzinele gi pe ogoarele din Germania au fost deportafi circa 8 milioane de oameni, cu precddere din U.R.S.S. In iulie 1941, cdpitanul Oberleander, din serviciul de informalii al armatei geffnane, a iegit personal la raporl in fafa lui Adolf Hitler, pentru a-l informa asupra unor "nereguli", adicf, atrocit{i pe care trupele germane le slv6rgeau in teritoriile ocupate din U.R.S.S. Hitler l-a infrerupt cu brutalitate, spun6ntlu-i: "Habar nu ai ce vorbeSti! Rusia este Africa noastrd, iar ruSii sunt negrii noStri". Dupd inhevederea cu Hitler, clpitanul Oberleander s-a exprimat fa!5 de qeful s6u nemijlocit: "Domnule colonel; aceasta este conceplia lui Adalf Hitler, conceplie ce ne va face sd pierdem rdzboiul". Pentru a-i stimula in ducerea victorioasd a rdzboiului, A.Hitler i-a improprietlrit pe generalii gi maregalii s5i de pe Frontul de Est cu imense suprafefe funciare din Belarus, Ucraina gi Rusia. Hitler vindea blana ursului din pidure...

Spionii lui Gehlen - cheia... infr6ngerilor

Omenirea progresisttr a asistat cu respirafia t[iat6 cum se prdbugea 'ocolosul rusesc" in fala diviziilor de tancuri gi mecanizate gi a avialiei de bombardament in picaj ale armatei gernane, ce pdrea invincibild, dupd campania fulgeritoare din Vest, din 1941. PAntr in toarnna anului 1941, foarte multtr lume a crezut in victoria in

rtrzboi a celui de-al treilea Reich. Probabil

99

ci

tocmai aceasti convingere l-a

deternninat gi pe rnareqalul Ion Antonescu sI continue rlzboiul alituri de Germafiia, dincolo de Nistru. Dunnnezeu a demonstrat insd c5 El nu-i ajutl pe cei ce poarlf, ostentativ gi cu fdprnicie crucea, ci pe cei care au tunuri, tancuri, avioane
mai multe gi mai bune pi au soldali capabili sb se batd mai bine. in decembrie 1941, in fafa Moscovei, Dutnnezeu, cu ajutorul Arrnatei RoSii gi al bisericii ortodoxe rusegti, reabilitate de Stalin, a dat o lecfie usturitoare "Reichului de 1.000 de ani", spulberf;nd mitul invincibilitlfii armatei germane. Generalul rus Gheorghi Jukov, in fruntea a trei armate de siberieni, pe un ger de minus 40 de grade, zdrobeqte trupele gerulane in fala Moscovei qi le aruncd spre vest 300-400 de kilometri. Serviciul de spionaj gerrnan de pe Frontul de Est, condus de generalul tr{einhard Gehlen G7A2-I979), nu a gtiut nimic despre rezervele strategice de care dispunea Cornandarnentul sovietic, acesta realizdnd o primd mare surprindere operativS.

notase

Intre 6 decembrie L94L-28 ianuarie 1942, generalul german Halder i;i in agenda personal5 urmdtoarelet pierderile trupelor de sub comanda sa

adicl 31 Vo dinlstatul efectivelor; din acegtia; iar 725.642 r[ni[i; au fost inregistrali ca dispdruti 46.511; 202"251au fost uci6i, pierderile cavzate in unna degerdturilor le-a estimat la 112.627, Aceste cifre nu include pierderile grele suferite de armatele ltaliei, Rom6niei gi Ungariei care
se ridicau ta 1..005.636 de soldafi,

luotau oe Frontul de Est.

in perioada noiJmbrie 1942 - februarie 1913, la Stalingrad (actualul Volgograd), s-a desfdgurat eea mai cumplitf, 9i mai incr6ncenatd bltilie din istoria tuturor rtrzboaielor. Acelagi general G.Jukov, in calitate de comandanl al Grupului de fionturi de la Stalingrad, dup6 ce oraqul a rezistat eroic asalturilor de luni de zile al celor mai fornridabile unitdli germane, reprzentate de Armata a 5-a a feldmareqalului von Paulus, conduce o operafie ofensivi utticd in istoria celui de'al doilea rtrztroi mondial. Printr-o dublS ioviturd, la nord gi la sud de Stalingrad, armatele generalului Jukov incercuiesc qi nimicesc 22 de divizii gernane, cu un efectiv de 300.000 cle solda{i. Din acegtia, au fost luafi prizonieri 90.000 solda{i gi 24 de generali. S' au mai intors din prizonierat, dupl rlzboi, doar 6.000..Pentru atrocit{ile sSvdrqite de nemli ?n teritoriile ocupate, pedeapsa pare a fi dreapt6. Luptele de la Sta' lingrad nu pot fi comparate cu nimic in materie de rflzboi. Dactr Franfa a fost ocupati in 38 zile, acest timp i-a fost necesar arrnatei germane la Statringrad sfr treacd de pe o parte a alta a unui singur bulevard... La Volgograd, exist5 o casd-muzeu pentru care germanii au luptat timp de 30 zile ca s-o cucereascb. in sfbrqit, soldatul german de "rasd superioar[" a inv6lat ce este rf,zboiul gi cum se bat solda{ii rugi "de rasd inferioar6". Dupd bdtdlia de la Stalingrad, cel de-al treilea Reich a pierdut definitiv inifiativa strategici. Dezastnrl de la Stalingrad s-a datorat

'

in

mare

mlsuri gi spionajului
sd

german, descentralizat qi paraiizat de fricfiuni cu Gestapoul, care.urmdrea de{ind controlul in fohte teritoriile ooupate.
100

. Uitimul efort al ce.lui

de-al treilea Reich de a recdgtiga iniliativa pe Frontul de Est

s-a

a fost fdcut in vara anulUi 1943, la Kursk, prin "Operalia Citadela". Aceasta

incheiat cu un dezastru total. Sub comanda aceluiaqi legendar general G.Jukov, armatele ruseqti nimicesc, in perioada iulie-augu.st 7943, una dintre cele rnai mari 5i mai putemic g'up6ri de fo(e ale celui de-al treilea Reich, desfr";urale pe Frontul de Est. Trupele geffnane, comandate de maregalul Walter Model, au atacat cu 2.700 de taneuri gi 1.800 de avioane dar, dupd 4 de zlle de eforfui supraomenepti, nu au inaintat mai mult de 30-50 km. A unnat contraofensiva ruseascd din irura august' iar dupd -bdtblia de la Prohorovka, unde s-au infruntat rnai urult de 5.000 de tancuri germane gi rusegti, kupele gerrnane, care au suferit pierderi uriage, au fost asvdrlite spre vest circa 300 km. La Kursk, Dumnezeu a dat victoria celor care au avut tancuri mai multe gi mai bune, iar aceqtia au fost rugii. Bunul Dumnezeu nu face compiomisuri...

Bitilia pentru

RomAnia

decdt deharcarea

- mai itnportanti in Normandia

Este bine s6 ne reamintim gi sE gtirn cd Ronfinia a fost cel mai irnportant aliat al Gerrnaniei celui de-al treilea Reich in cursul celui de-al doilea rizboi mondial.-Mai important dccit ltalia, Ungaria pi Finlanda luate la un loc. Acdasta pentru cA, ffird petrolul Romdniei, Gerrnania nu ar fi putut declanga cel de-al doilea r5zboi mondial in Europa...

Situatia
Anul
Produclia
totald

livr5rilor
1939
6.240.000
1.556" 000

de petrol c6tre Gerrnania ' 1939'1944 ttone t943 1942 L94t 194A
5.815.000
1.304.800 5"577.000 3.173.700 5.665.000 2.302.000 5.330.000 7.420.104

1944
3.525.000 L078"90{)

Liwat
Germaniei

Se poate aprecia, fbrd teama de exagerare, cf, acfiunile^militare din cadrul ,,rdzboiului (blitzkrieg) purtate de trupele germane in perioada L9411942, au depins in mod fundamentat de livr5rile de petrol ale Romaniei. La maiea ofensiv5 a armatei germane din vara anului 1942, pe direc{iile strategice Stalingrad gi Baku, Ungaria a participat cu 10 divizii, Italia cu 10 divizii interpuse intre trupele ungare qi cele rorndnegti, iar Romfinia a participat cu 24 de

fulger"

divizii.
Premergitor bataliei pentru RomAnia, tn iulie 1944" Grupul de Armate Central, comandat de maregalul Model, a pierdut, intr-o singur[ operalie a trupelor ruse$ti, un numtu de 25 de divizii, adic[ 300.000 de soldali, fhri posibilitatea de a-i rnai inlocui. in 1943 pi 1944, in bltdliile de la Odesa qi Stalingrad, RornAnia a pierdut

"Bdldtia pentra RotnLnia", cunoscutA ?n istorie sub numele de "Operayia Iasi-ChiEindu", a inceput la 20 august L944 gi a fost purtata de cStre Grupul de
r01

cele mai bune divizii ale sale.

Annate Ucraina de Sud, din care ftceau parte gi trupele romdne, comandat de generalul Frissner, impotriva Frontului 2 Ucrainean, comandat de maregalul Malinovski gi Frontul 3 Ucrainean, comandat de mareqalul Tolbukin. debarcarea

Ca amploare, "Bdtdlio pentru Romhnis" a fost mult mai mare decdt in Normandia a celor trei divizii americane gi doud britanice, iar ca urmiri, acestea au fost cel pu{in comparabile. Aceasfa s-a desfrgurat intre

20-23 august1944.

Scoput "Operagiei laSi-ChiSindz", in concep{ia Comandamentului sovietic era scoaterea Rominiei din rtrzboi gi ocuparea zonelor petrolifere ale acesteiao ca unul din obiectivele strategice ale celui de-al doilea rdzboi mondial in Europa. Atdt concep{ia operafiei, cAt gi derularea acesteia s-au asemlnat foarte

mult cu marea opera{ie de la Stalingrad, din 1942-1943, intreaga istorie s-a repetat. Armata a 6-a, incercuitd gi nimicitd la Stalingrad in 1943, a fost ref6cut5.
AceastS nefericitS armatd este incercuitd gi nimicitd total in "Operalia Iaqi-Chigindu".

Trupele rusegti au strdpuns dispozitivul geffnano-romAn tof in sectoarele Armatei a 3-a gi Armatei a 4-a romdne, numai c6, de data aceasta, diviziile romdnegti nu au mai opus rezisten{5, deschizdnd pur gi simplu hrege largi pentru trupele rusegti. Armata 4-a romdnd a fost lovitii de forlele Frofituhi 2lJcrainean,cu un efectiv de 771.200'solda!i, organiza{i in 8 armate, 4 corpuri de tancuri qi mecanizate, totaliz6nd 55 de divizii de infanterie, sprijinite de I 1.000 tunwi gi L283 de tancuri. Circa 80 % din fo4ele acestui Front au fost concentrate ?ntr-un sector de rupere de 16 kilometri, unde se apdrau Diviziile 5 9i 7 infanterie romdne. in fhgia Armatei a 3-a romdne de la flancul drept al dispozitivului germano-romdn au actionat fo4ele Frontului 3 Ucrainean, cu un efectiv de 523.000 militari constituili in 5 armate, 2 corpuri mecanizale, totaliz6nd 37 de divizii de infanterie, sprijinite de 8.000 de tunuri gi peste 1.000 de tancuri. Daci se iau in calcul numtrrul de divizii, de piese de artilerie gi de tancuri, precum gi efectivele generale de luptltori este evident cI arnploarea "Bdtdliei pentru Romdnia" a fost mult mai mare decdt opera{ia de debarcare a alia{ilor din Normandia, de la 6 iunie 1944. in capul de pod din Normandia au operat Divizia l, Divizia 4 qi Divizia 29 infanterie, precum qi Divizia 82 gi Divizia l0l de paraqutigti din armata S.U.A., Divizia 3 9i Divizia 50 de infanterie gi Divizia 6 de paraqutigti engleze qi Divizia 3 infanterie canadianf,. Acestea s-au confruntat cu doud divizii de infanterie gi o divizie de tancu.ri gennane, cu mai pulin de 50 % din efective gi armament, constituite din rezervigti treculi de 45 ani. Forfele americano-britanice debarcate in Normandia s-au confruntat cu umbra armatei
germane .din
19 40 -19

41.

Unitifile de elitd ale armatei celui de-al treilea Reich au fost nimicite la
Moscova, Stalingrad,-Kursk gi lagi-ChiginIu. Pierderile suferite de Armata 3 qi Armata 4 romine au fost catastrofale. Din 431.800 militari, cele doud armate au rbmas cu244.628 militari. Au fost ucigi 8.355, iar 24.984 au fost rf,ni{i.

t02

Profitdnd de lipsa de rezisten![ a armatei romdne, precum qi de starea generald de confuzie creatf, de evenimentele de la 23 august 1944, ru;ii au capturat
153.883 de prizonieri.

Armata 6 germanS, impreunl cu 8 divizii din Armata 8, au fost nimicite in totalitate. DupI ptrtrunderea trupelor rusepti pe teritoriul RomAniei, in numai dou5 slptirn6ni, armata germani a pierdut 380.000 de oameni, dupd cum relateazd
istoricul G.Weinberg. in "Operalia lagi-Chiqin6u", Frontul 2IJctanean a pierdut 7.316 mo4i 9i 32.669 r6ni!i, iar Fronful 3 Ucrainean 5.820 de morli 9i 21.126 rdnili. Aceasta a fost cea mai ugoarl victorie a armatei sovietice din tot cursul celui de-al doilea

rizboi mondial" legirea Rominiei din rizboi a caazat pierderea rapidl a intregii Europe de sud-est de cdtre Germania gi privarea maginii de rilzboi germane de petrolul romfinesc, element de importanld vitald pentru capacitatea celui de-al treilea Reich de a mai continua rdzboiul" Numai duptr ie9irea Rbminiei din rizboiul atlturi de *Axa de fier:" (Berlin-Roma-Tokio) 9i al5turarea sa la coalifia Nafiunilor Unite, Adolf Hitler a admis pentru prima dattr posibilitatea pierdsrii rizboiului de citre Germania. in lipsa petrolului diri Rom6nia, mii de tancuri qi de avioane ale armatei germane au,devenit inutilizabile. Aceasta a dus la scurtarea riizboiului cu cel pu{in gase luni gi la u$urarea misiunilor armatelor aliate. ' Ca unnare a actului politic de la 23 august 1944, starea de beligeranld dintre
Romdnia gi Puterile Aliate a incetat, iar la data de 8 septembrie 1944, Rom6nia a

declarat rtrzboi Germaniei. Spre deosebire de modul catastrofal in care a iegit din rdzboi Italia, in anul 1943, a cdrei armatd s-a dezintegrat, furnizdnd sute de mii de prizonieri folosili ca for![ de muncd in Germania, precum gi tentativa equatd de iegire din rdzboi a Ungariei, armata Romfiniei, cu toate pierderile suferite, nu s'a dezintegrat. Aceasta a continuat sf, desl6goare operalii militare ?n Transilvania, Ungaria, CehosloJacia qichiar in Austria. Iegirea Romfiniei din rlzboi qi alSturarea ei Ia coalifia anti-hitleristi a avut efecte rnai mari privind distrugerea armatei germane 9i apropierea sf6r' gitului rlzboiului al doilea mondial decAt debarcarea din Normandia. Debarcarea Aliafitor in Eriropa de vest la insistenfele puternice ale s.u.A., fa{d de care Winston Churchill s-a opus pdn[ in ultimul moment, a vizat, nu atdt infrdngerea Germaniei, care gi aqa era deja infrdntd, ci mai ales prevenirea ajungerii armatelor rusegti la Oceanul Atlantic. Americanii gtiau c6, in 1815, trupele ruse$ti au mai intrat odatd in Paris, iar inainte de aprilie 1945, armatele Rusiei lariste mai ocupaserd de patru ori Berlinul' in ceea ce privegte actul de la 23 august 1944, acesta a fost pus la punct in subteran de cltre serviciile de spionaj ale U.R.S.S., Marii Britanii gi Rornffniei' realizdnd o totald surprindere in plan politic ai militar. Spionii ru$i cale au
103

contrituit la infdpfuirea actului politic de la 2-1 august 1944 au ieqit la suprafal[ dupi 1945, ocupAndposturi-cheie iir serviciile de infoma{ii gi de securitate. DacI regele Mihai I de Hohenzollern nu s-ar fi aliat cu Fartidul Comunist din Romdnia (chiar dacS acesta avea doai 1"000 de membri), in scopul risturndrii maregalului lon Antone^scu gi intoarcerii arrnelor, acesta pi-ar fi pierdut nu numai coroana, ci gi capul. in demersurile saie, regele Mihai I gi anturajul sf,u au fost influen{afi de spionajul britanic. Daci in august 1944, in Romdrria, nu ar fi existat un partid cornunist, acesta trebuia ?nfiin{at pe iocl Era un imperativ al
istoriei de la care Romdnia nu se putea sustrage. .Nenorocirea Romdniei din perioada postbelicl nu a constat in faptul cd a fost guvernatfi tirnp de 45 ani de P.C.R., ci ?n faptul cd regimul socialist nu a apucat s6-gi indeplineasci misiunea istoricl asumatd, adici industriatrizarea pi urbanizarea {[rii, cel pulin ia limitele cele mai de jos existente in Furopa Occidentald. "Industrializarea forfattr", criticath de oameni gi cercuri intelectuale ftrd orizont, dupd anul 1989_, trebuia f5cutX intr-un ritrn mult mai for{at... DacE regimul socialist cSzut in decembrie 1989 ar fi l5sat in urm6 o societate industrializati, aqa curn s-au petrecut luerurile in Ungaria, intrarea Ro: m6niei in Uniunea European6 gi in N.A.T.O. ar fi fost garantattr. Regimul comunist din fosta U.R.S.S. a reugit acest lucru, iar Rusia face parte drn Grupul celor I state puternic industrializate. Toatd lumea a uitat de "comu-

nism" gi s-a adaptat la realit[!i...

Spionii Reich-ului qi o'Opera{iunea Ploiegti"

Fe timpul regimului nazist din Gerrnania, serviciile de spionaj au fost total descentra'lizate, ceea ce avea str duc5 la adevirate catastrofe. In spion4j, la nivel gtrategic, conducerea serviciilor secrete tretruie sd fie centralizat5, sub controlul gefului statului sau primului ministru, iar execufia in teren, compartimentatd, individualizatd,descentralizatd. Adolf Hitier nu a in{eles acest lucru
9i a pldtit scunp.

Spionajul militar gi cercetarea radio-electronicd au fost atributul Abwehr.-ului condus de amiralul Wilhelm Canaris. Acesta avea doui departamente principale; Armatele strline Vest qi Armatele strSine Est" Cel de-al doilea a fost condus, in perioada 194l-1944 de cdtre gene-

ralui Reinhard Gehlen.

Securitatea gi contraspionajul. atdt in Germania, c6t gi in toate teritoriile ocupate, au fbst asigurate de c6tre Organizalia de Securitate a Reichului (S.D), cornandat5 de Reinhard Heyndrich ("bestia blondd", celmai sdngeros nazist din c6fi au existat). Spionajul politic qi securitateii lui Adolf Hitler gi antuajului s[u au fost asigurate de c6tre Gestapo, comandat de Heinrich ftrimmler (1900-1945), al doilea om al Reichului, dupd A.Hil ler. Spionajul eccnomic la scarf, europeanl gi globald a fost atribuit Departamentului Economic de Rtrzhoi qi Armamentelor, condus de Albert Speer. 104

Pentru coordonarea strategicf, la nivel na{ional a acestor servicii, intr-o conceplie unitar6, adici ceea ce americanii inleleg prin "Comunitarea serviciilor de informalii", in Germania celui de-al treilea Reich nu au existat nici in{elegere gi nici structuri adecvate. Acestea ac{ionau duptr capul lor, ln spirit de rivalitate distructivd, aga cum s-a intdmplat in toate regimurile dictatoriale din lumea capitalistd pi totalitare din fosta lume socialistS.

Cel mai calificat, mai profesionist qi mai performant dar qi cel mai pufin aprcciat qi iubit de A.Hitler a fost Abwehr - Serviciul de spionaj militar. Acesta a oblinut rezultate strblucite in Europa de Vest gi in Polonia, care au stat la baza "rdzboiului fu lger" din 1 939 - 1941. Cel mai rnare rezultat al spionajului german l-a constituit atragerea RomAniei la "Pactul Tripartit" (Germania-Italia-Japonia). Dacii cel de-al treilea Reich nu gi-ar fi asigurat accesul la resursele de petrol ale RomAniei sau dactr acestea nu ar fi existat,.Adolf Hitler nu ar fi avut alttr variant[ decfft o alian{i' cu l.V.Stalin, de la care sI fi primit petrol pentru cucerirea Europei de Vest. O asemenea aliantd, despre care s-a Ei vorbit in cercurile intime ale serviciilor de spionaj ale Grmaniei, ar fi avut consecin{e funeste pentru intreaga lume. In anul 1.940,.cAnd s-a produs acea criminal5 dezmembrare a Rominiei, regele Carol II gi oamenii politici responsabili ai firii, inclusiv marii comandanfi ai armatei au dorit si urmeze exemplul Finlandei qi si opunl rezistenfi armat5. Aceasti atitudine a fost insd subminati de cltre Germania, prin serviciile sale de spionaj, in cadrul cf,rora amiralul Canaris a al'irt un rol foafte important. A.Hitler s-a opus oricdrei implic[ri a (omdniei intr-un conflict armat, mai ales cu U.R.S.S., care ar fi putut duce la distrugerea cdmpurilor petrolifere romdnegti. La ac{iunile Germaniei, de impiedicare a unei rezisten{e armate romdnegti, in 1940, s-a aliturat gi cea mai mare parte a clasei politice triditoare de la Bucuregti, condamnati f6rd echivoc de cdtre generalul Antonescu. Pe de altS parte, a fost aruncattr in bra{ele celui de-al treilea Reich, de presiunile continui pi pretenfiile teritoriale ale U.R.S.S. De fapt, la 23 august 1939, Hitler gi Stalin, prin pactul Molotov-Ribbentrop, se qi inlelesesertr pe seama Romdniei. Amiralul Canaris a cooperat foarte bine cu gefii Serviciuluj de Inforna{ii al Romdniei - Mihail Moruzov gi Eugen Cristescu, determindndu-l pe A.Hitler s[ opteze pentru generalul Ion Antonescu h defavoarea mipcdrii legionare, de care il .lega comunitatea de ideologie. Men{inerea Romdniei in orbita celui de-al treilea
R.omAnia Reich a constituit una din preocupdrile majore ale spionajului german.

La intAlnirea de la Casablanca, din fanuarie 1943, dinke preqedintele S.U.A.,. Franklin D.Roosevelt gi primul ministru al Marii Britanii, Winston Churchill, o problem[ majori discutati a fost legat[ de mf,surile celor doud Mari Puteri pentru distrugerea industriei petrolifere romtnegti. S-a decis ca aceastd operalie de importan{d strategicd imens[, menitd sI influen{eze intregul curs al rf,zboiului ?n Europa, sI fie executatd in vara anului 1.943.
105

Conceperea acestei mari operalii a fost

posibili datoriti apariliei in dotarea

infiltrafi in zon5. Pentru interceptarea convorbirilor radio ale avialiei americane, amiralul canaris a trimis o navii special echipatr, in Marea Mediteranr. Serviciile de spionaj ale Germaniei qi Romdniei au constatat, cu surprindere, cf, armata aeriand american6 se antrena pentru un gen de bombardament nemaifolosit vreodatd in
cursul celui de-al doilea. rizboi mondial qi anume bombardamentul de Ia joasl inrlfime (intre 100-150 de metri). s-a tras concluzia cd se avea in vedere executarea unui raid chiar sinucigag. dar cu efecte maxime, de pe urma crruia industria petroliferi a Romaniei si fie distrusr, indiferent de pierderi. Romdnii gi germanii au r[spuns.prin inlesarea zoinei cu noile tunuri germane de calibru mic, Rainmetal, iar pe linia feratd Bucuregti-ploiegti au pus in funcliune un tren blindat dotat cu tunuri aeriene serviciile de spionaj militare ale Germaniei gi Romaniei au fost la curent cu decolarea oomarii-armate" aeriene americane din Libia gi i-au urmirit traseul pe toatr durata acestuia. Peste Bulgaria, avioanele americane au evoluat la mare ?n[l!ime, iar avialia de vdndtoare a acestei fdri a fost incapabild sd le provoace pierderi. De altfel, avioanele de bombardament B-24 aveau la bord un
arsenal de apdrare formidabil. Atacul aimatei aeriene americane, compus din 178 de bombardiere B-24, a avut loc la data de 1 august 1943. Acestea au atacat in valuri succesive, de lajoas6 gi foarte joasi indlfime, dar cu rezultate dezastruoase pentru partea americani. Au fost doborate 53 de avioane gi alte 55 avariate, dintre care multe s-au prdbugit sau recunoscut, ?n cartea "Eroii de la Ploiesti", apirutS in perioada postbelica in s.u.A., ciin august 1943, in !'operalis Ploiesti', avialia s.u.A. a suferit ced mai mare

Forlelor aeriene ale s.U.A. a avionului de bombardament strategic cu razdmare de acliune B-24. spionajul mititar german, prin eiementele sale de agenturi din capita^la Marocului, a intrat in posesia informatiilor ln legrturtr cu aceastii operafie. ln continuare, eforturile de anihilare a acesteia s-au derulat in comun cu Serviciul de Informalii al Romdniei gi cu trupele de apdrare antiaeriand romdnegti qi germane din zona Ploiegti. Spionii germani gi romdni au descoperit cd in Africa de Nord, pe teritoriul actualei Libii, a fost construitS, la mrrime naturalii, macheta oragului ploiegti, impreuntr cu rnachetele tuturor rafinlriilor de petrol din imprejurimile acestuia. S-a depistat aducerea in zond a unei intregi armate aeriene, de aproximativ 250 de avioane de bombard ament B-24. Timp de gase luni, aceastl armatd aeriantr, inzestratil cu cele mai formidabile avioane de bombardament ce au existat vreodatr, s-a antrenat in ac{iuni de bombardament asupra rafiniriilor din Ploiegti, sub privirile unor agenfi germani

au atetizat for{at in Turcia, pe itinerarul de intoarcere. Istoriografia americand a

infringere intr-un singur raid aerian din tot rizboiul doi mondial.
106

Acest succes extraordinar al artileriei antiaeriene gi avialiei de vdndtoare romdnegti s-a datorat in mare mf,sur[ cunoagterii prealabile, informafiilor puse la dispozi{ie de cdtre spionajul militar german gi romdn, poate unica ocazie in care cele doud servicii gi-au coordonat perfect acliunile lntre ele, precum gi cu cele ale
armatei romdne.

La Ploiegti, in august 1943, informaliile s-au dovedit un mare amplificator de putere. Un numtrr impresionant de'piloli gi personal navigant american (echipajul unui avion B-24 era inffe 9 gi I membri) a pierit tn lupti, dar mu[i au reugit sI se

paraguteze gi au cizut prizonieri. Acegtia au fost internafi in aga-zisul laglr de la Timig, de pe Valea Prahovei, situat intre Predeal gi Braqov, adicS intr-o zond de rai.

De acest "lagdr" s-a ocupat personal maregalul Ion Antonescu. Militarii americani au fost cartiruifi in vile, nurnite "colivii de aur" in cartea "Eroii de la Ploieqti", iar condiliile de viald, "ca la mama acas6". Militarilor aviatori gi navigan{i americani dobor6{i in spa{iul aerian al RomAniei le-a pus Dumnezeu mAna pe cap, scSpdndu-i de ororile rizboiului gi trtrind ca in concediu la munte. Rolul de translator oficial al "lagdrului" de prizonieri americani de la Timig a fosl incre-

dinfat ctrpitanului Constantin Noica, viitorul filozof de notorietate na{ional5, "pustnicul" de h Paltini$, iar in rol de intendent, gef al logisticii, cipitanul Nicolae Strvoiu, viitorul profesor universitar de limbtr englezd al Universittrfii Bucuregti, ambii cu misiuni informative din partea Biroului 2 irl Armatei romAne.
Pentru dramatismul operaliei aeriene de la Ploiegti, ziua de L august 1943 a fost declarattr oficial'6Ziua eroilor de la Ploiegti" gi este comemorati in fiecare
an

in cadrul Forfelor aeriene ale S.U.A.

in conceplia anglo-saxonilor despre eroism, se spune: "Erou nu este acela care tSi dd viala pentru patrie, ci acela care il face pe inamic sd-Si'dea viala pentru patia lui". Artilerigtii antiaerieni gi pilofii romdni din august 1943 au fost eroii .care i-au fdcut pe mul{i americani s6-gi dea via{a pentru patria lor. Pe buni dreptate, a-!i da viala pentru patrie nu este chiar aga de greu. Mult mai greu, dar gi
mai important, este sd-l faci pe inamic s[-gi dea via{a, pentru cI atunci trebuie sd mai bun decdt el. Nici o patrie nu cred ci este fericitd cu eroi mor,ti...

fii

Evreii

- cei mai buni spioni ai Germaniei

naziste !

Calatdinftantd in doud rdzboaie mondiale, purtdnd stigmatul crimelor abominabile de rlzboi, qi impotriva umanitllii, cu bolovanul "holocaustului" impotriva evreilor atdrnat de gdt, autorilor germani le-a fost foarte greu si scoatd la lumind scrieri, chiar gi memorialistice, cu privire la serviciile secrete de spionaj gi de securitate ale celui de-al treilea Reich. Una dintre putinele cirli care se referd la "serviciul de spionaj militar" al Germaniei din perioada celui de-al doilea rf,zboi mondial - Abwehr - este cea a lui Paul Loverkuchn, fost ofi1er superior in acest serviciu. Aceasta a fost hadusl de cdtre R.H.Stevens gi Constantine Fitz Gibbon qi editat[ in Marea Britanie de ctrtre "Ebenezer Baylis and Sons" Ltd. din Worcester, in anul 1954. Naraliunea este sobrl, succintd, simpld gi la obiect, in spirit tradilional german, in sensul bun al acestuia, fdrf, eroi gi fdr6 glorificiri. Din cuprinsul
r07

c&rfii, rezuitd cd Adolf }litler nu s-a simtit niciodatd apropiat de Abwehr, nu l-a sus{inut in mod deosebit cu fonduri, forfe gi mijloace, acordAnd toate favorurile celor de la Gestapo pi trupelor S.S' O situalie similard a existat qi in fostele !6ri socialiste, cu precddere ln Romdnia, sub dictatura lui Nicolae Ceaugescu, cdnd Direc{ia Informa{ii a Armatei a fost desconsideratd gi pe punctul de a fi desfiin}at[, in repetate rdncluri. Pentru Ceaugescu; Securitatea pi instrumentele sale reprezentau totul. Se pare c5 aceasta a fost o tr{sdtur5 caracteristicd a tuturor dictatorilor... Cu toato acestea, Abwehr-ul, aflat sub comanda amiralului Wilhelm Canaris din tr935, gi-a l'5eut datoria, rnai ales in carnpaniile impotriva Potoniei, din septemtrrie 1939 9i irnpotriva fluropei de Vest, din mai-iunie 1940, ?ncheiate cu victorii strdiucitoare gi ?ntr-un timp inimaginabil de scurt. Potrivit concepliei spiona.jului totai, agen{ii Abwehr au fost prezenfi in toate stafele Elrropei, in Orientul Mi.itociu, in India, China, Australia, Africa, Arnerica Latin6 gi S.U.A. Chiar autorul cdr{ii citate a condus refele de spioni ia Teheran, Bagdad qi lstanbul. Pulini sunt cei care gtiu c5 informa{iile militare care au asigurat succesul ataeului flotei japoneze asupra bazei principale a For{elor maritime ale S.U;A.

din Facific, tle la Fearl Harbour, au fost furnizate de spioni

agenli in Arhipelagul l{awaii.

germani.

Dr.Kuhns, agent al Abwehr a fost pus la dispozitia Serviciului de spiona.i al Japoniei, deoarece diferen{a de ras6 a japonezilor nu le permitea sd opereze cu
Dr.Kuhns, sofia acestuia Friedel gi fiica sa Ruth, fost6 amantd a Dr.Joseph Goebels, aveau pregitire in activitatea de spionaj, Aceastd familie de spioni s-a deplasat inilial la }{onolulu, iar din anul 1939 s-a instalaf chiar la Pearl Harbour, unde au deschis un salon tle cosmetic5. Aici veneau qi vorbeau tot ce le trecea prin cap soliile ofilerilor de marind americani. Ruth Kuhns, sportivd gi foarte ahactivf,, a fost prirnitd cu brafeie deschise la clubul ofilerilor ;i instala{iile sportive ale marii baze navale de la Pearl Harbour. Timp de doi ani, spionii Kuhns le-au transmis japonezilor, prin corsulul Japoniei la Pearl Hartrour, inforrna{ii cornplete, ceea ce a fficut ca atacul din 7 deeembrie 1941, orele 07.55 asupra navelor din rada bazei navale s5 fie devastator. Flota american6 din Pacific a fost temporar paralizatd, iar 2.403 militari americani qi-au pierdut viafa. Spionii germani din "re{eaua Dr.Kuhns" au fost arestali pi condamnali la moarte, dar ulterior li g-a comutat pedeapsa la inchisoare pe viali. Au fost eroi fbrd glorie, despre care nu s-a vorbit nimic. Paul Leverkuehn aratd cd cele mai propice medii de recrutare a unor agen{i de spionaj care au ac{ionat in slujba celui de-al treilea Reich au fost minorit5{ile germane din Cehoslovacia, Polonia gi Rornfinia, populatia ucraineanl

de cult catolic cu vederi nafionalist-separatiste, mediile de intelectuali din Estonia, Letonia gi Lituania gi chiar o parte din foqtii ofi{eri din serviciul de spionaj al Foloniei, dupf ocuparea acesteia in 1939. Autorul german sus{ine c6
i08

Abwehr a obfinut cele rnai valornase rezultate cu agpn{ii cle origine evreiasch, recrutafi din aceste {5ri. Cel mai valoros as al Serviciului de spionaj mititar al Gerrnaniei din anii celui de-al doilea rdzbai mondial a fost agentul cunoscut sub pseudonimul Klatt, recrutat din mediul evreilor din Viena. De altfel, secfia din Viena a Abwehr, condusb de contele Marogna Redwilz. s-a folosit de mul{i agen{i de spionaj recruta{i din mediul evreilor austrieci, aceasta in timp ce, la duschwitz gi in alte Iagdre de exterminare, eweii erau gaza\i
gi incinerali in crematorii... Klatt este *gentul care a ac{ionat cu rezuitate incredibile

in spaliul fostei atAt de greu accesibil Abwehrului gi aitor servicii de spionaj str6ine" U.R.S.S., Informafiile militare gi politice furnizate de acesta Comandamentului Suprem german au fost intotdeauna de primX clas5, iar uneori de-a dreptul senza{ionale. In perioada 194l-1943, Klatt a ac{ionat sub acoperire, din Sofia' unde primea
informaliile de la o sursd pe care niciodatd nu a divulgat-o. I-a un moment dat, sub presiunile serviciului de securitate (S.D.), care il linea sub supraveghere, Kla1l a l6sat s6 se in{eleag6 c6 primegte informaliile prin radio, direct din sistemul de leg[turi radio ale Kremlinului. Un timp s-a crezut cil primegte aceste infoma{ii priri Ambasada U.R"S.S. la Sofia. Verifisdrile l6cute de specialigtii germani nu au putut conf-lrma nici una din aceste cdi. in annl 1943, Ktatt 5i-a mutat reqedinfa la Bucurepti, dar valoarea informafiilor furnizate Abwehr-ului nu a scdzut cu nimic. Acestea con{ineau date de o mare acuratele privind unele planuri de operalii
ale Armatei Rogii gi mai ales cele privitoare la utilizarea Forfelor aeriene. Datele 9i informaliile fumizate Germaniei de c6tre Klatt au fost comparabile ca valoare cu cele furnizate U.R.S.S., de celebrul Rosler din Elve{ia.'

1944, din ordinul lui A.Hitler, Serviciul de spionaj al armatei germane - Abwehr a fost desfiintatu iar amiralul Canaris arestat gi internat intr-un laglr de concentrare. Aga iqi rSspidtea "patria mam6" erortl... $eful serviciului de securitate (s.D.), schellenberg, dupman inrait al Abwehrului, a ini{iat o ancheffi in ceea ce priveqte activitatea agentului KIatt, insinudnd ideea cA acesia ar putea fi "agent de intoxicare" al spionajului rnilitar rusesc. Ultimul arbitru chemat str se pronunfe in leglturl cu autenticitatea Pi yaloarea materialelor 9i rapoartelor prirnite de la Ktatt a fost generalul Heinz Guderian (1888-1945), geful statului Major General, cel care a revolu{ionat inhebuin{area tancurilor in rdzboiul modem. La intrebarea lui SchellenbeJg dacA sar putea renunla la "sursa Klatt", generalul Guderian a r6spgns see: "inchiderea acestei surse ar reprezenta un act de criminqld iresponsabilitate"' Agentul Klatt a fost preluat la leglturi de ctrtre secfia Gestapo din viena, continudndu-gi activitatea de spionaj pfini la terminarea rlzboiului, cind a pi

in februarie

dispirut fXrtr urrn5.

Despre spionul Klatt, aflat in slujba celui de-al treilea Reich, nu s-au gdsit nici un fel de date personale. cet mai mare mister a rdmas, ins[, pentru
109

totdeauna, sursa d6 Ia ca{e acesta primea informa{iile. Klatt nu a fost niciodatd

citat printre eroi. Cei invingi nu au dreptul la aqa ceva...

Soarta vice-amiralului Wilhelm Franz Canaris (1887-1945), legendarul qef al Abwehr, a fost cumplitS. Ace'sta se afla intemat in lagdrul de concentrare de la Flossenburg, la 5 aprilie 1945, cdnd A.Hitler, personal, a dat ordin sI fie executat. Execufia a avut loc la data de 9 aprilie 1945, orele 05.30, prin spdnzurare lentd cu o coardd de pian, in maniera barbard a Gestairoului. Trupul sdu a fost incinerat. Primul sdu locfiitor, generalul Hans oster, fusese executat, in acelaqi stil, cu o lunb mai devreme. Aga a intrat in istorie Abwehr - Serviciul de Informatii Militare al celui de-al treilea Reich. in ultima perioadd a celui de-al doilea rizboi mondial, spionii lui canaris s-au intdlnit de cinci ori cu spionii arnericani gi englezi in incercarea de a perfecta o pace separat5 cu puterile occidentale, dar fdri succes.

Dupi Hitler, Apocalipsa

La 29 mai 1945, in buncdrul subteran de la Tiergarten, din Berlin, unde

se mutase Cancelaria celui de-al treilea Reich, sub exploziile proiectilelor artileriei

rusegti, a avut loc ceremonia c{sitoriei lui Adolf Hitler cu Eva Braun, imbrtrcattr in rochie de mireas5, neagrr. cu zece zile in urm6, in acelagi loc, Hitler gi-a sf,rbdtorit, in aceeagi atmosfer5 mortuard, a 65-a aniversare. La 30 aprilie, A.Hitler gi Eva Braun-Hitler au iegit din apartamentul lor, in jurul orei 15.00 pentru a-qi lua

adio de la personalul cancelariei celui de-al treilea Reich. lntr-o atmosferd de mormant, Hitler a dat mdna cu toatr lumea, de la Joseph Goebels la ultimul om de serviciu. Din trufapul de "ras6 superioard", predestinat sd conduc6 lumea, cel
care a provocat un rdzboi ce a incendiat planeta, nu mai ramdsese dec6t o palida umbrb inspdimdntatl. I a ora 15.30, din apartamentul lui Hitler s-a auzit o irnpugcrtur5. Toli au a$teptat sf, se producd gi a doua impupcdturd, dar aceasta nu s-a mai produs. Dupf, cdteva minute, Goebels, impreund cu Bormann gi Heinz Linge, valetul lui Hitler, au pf,truns in apartament. Adolf Hitler era prdvdlit pe o canapea, cu capul plin de sdnge gi sfdrtecat grotesc. Fondatorul celui de-al treilea Reich igi trdsese un glon! de pistol in gur6. in apropiere, se afla Eva Hitler, dar f6r6 urme de sdnge. Aceasta igi administrase o doz[ de otravl cu efect instantaneu.

urmagii lui Hitler ar fi dorit ca Germania si capituleze exclusiv in fafa gi incercat la data de 7 mai 1945, orele 02.41, ?ntr-o clddire a unei qcoli din Reims, orag situat in nordul Franlei, in fa{a comandantului trupelor s.u.A., generalul Dwight Eisenhower, viitorul pregedinte al Statelor Unite din perioada 195l-1960. Rupii nu au acceptat acest lucru, fapt pentru care, la Berlin, in ziua de 9 mai 194s, a avut loc o cerernonic de semnare a capituldrii Germaniei, de data aceasta in fafa maregalului Ghiorghi
for{elor americano-britanice, lucru care s-a
Jukov, maregalului Konev gi a altor mari comandanli rugi, adevdra{ii invingdtori ai celui de-al treilea Reich, evident, cu participarea unor reprezentan{i militari ai S.U.A., Marii Britanii 9i Franlei. Ziua victoriei a rlmas 9 mai,
110

Ultimul "salt de tigru" al Germaniei a l6sat in urma lui o Europi in ruine, de la Atlantic la Urali. Au fost ucipi in lupte peste 30.000.000 de militari, iar din rAndul popula{iei civile au murit 25.000.000 de oameni. Numilrul total al rdnifilor gi mutila{ilor s-a ridicat la 35.000.000 de oameni, iar pieiderile materiale au fost estimate la 1.386 miliarde dolari. in ampla sa lucrare de analizd a fenomenului r4zboi de-a lungul secolelor, intitulatd "CreSterea Si descreSterea Marilor Puteri" (The Rise an Fall of the Great
Powers), apdrut6 la Editura "Fontana Press" din S.U.A., din anul 1988, istoricul gi

politologul american Paul Kennedy (pag.465) estimeazi cd pierderile totale in oameni (mor[i, raniti gi dispArufi) ale Germaniei, in anii celui de-al doilea rdzboi mondial, s-au ridicat la 13.600.000, din care peste 10.000.000 pe Frontul de Est. l'n intervalul 22 hnie l94l-9 mai 1945, Armata Roqie a nimicit un numir de 506 divizii gerrnane, Ca urmare a bombardamentelor sistematice ale avialiei engleze gi americane, precum gi a acliunilor de luptd, in Germania au fost distruse 10 milioane de cl5diri gi edificii. Milioane de soldafi ai nafiunilor de "rasi inferioar6" au luat in boc)ncii ior pdmdntul Germaniei.

si se agteamf, gi alte nenorociri. Astfel, la reupila nivel inalt de la Quebec, din septembrie 1944, pregedintelb S.U.A., Franklin D.Roosevelt gi primul ministru al Marii Britanii, Winston Churchill,
Peste toate acestea urmau

unea

au clzut de acord asupra unui plan elaborat de Henry Morgenthau, ministrul de Finan{e al S.U.A.-, rdmas in istorie sub genericul de "Planul Morgenthau", care prevedea distrugerea totali a industriei Germaniei gi transformarea acestei firi agresive, ce a insdngerat de doui ori Europa, intr-o fari totalmente agraril. Acest program, dac6 s-ar fi aplicat, ar fi insemnat raderea de pe fala pAmdntului a Concernului Krupp, a uzinelor de automobile gi a tot ceea ce a ftcut faima Germaniei in lume. Acest program s-a aplicat dar numai in domeniile industriei de rtrzboi.

Germania

- salvatl de un spion, de la distrugerea totali

Omul care a reugit str previnl aplicarea in totalitate a "Planului Morgenthau" .Si str schimbe atitudinea puterilor occidentale invingtrtoare in rizboi fa{5 de Germanid a fost un spion de mare anvergurtr. Este vorba de generalul Reinhard Gehlen (1902-1979), geful Departamentului Est al Serviciului de spionaj militar - Abwehr - al celui de-al treilea Reich. Conducdnd acest departa-

ment de importanld vitald pe Frontul de Est, R.Gehlen a acumulat o imensf, cantitate de informalii despre potenlialul militar al U.R.S.S. Totodatd, Gehlen definea informaliile-cheie cu privire la relelele de spioni realizate in addncimea teritoriului sovietic. Toate aceste informa{ii au fost microfilmate gi ulterior valorificate cu maximum de efecte in interesul Germaniei. Astfel, la 22 mai 1945, R.Gehlen a

luat legtrtura cu serviciul de spionaj al .armatei americane din Europa, care gi-a dat imediat seama cd a dat peste o "minf, de aur". Generalul R.Gehlen,

'

N.edit.: De origine iudaicf,.

111

impreunf, cu $ase ofileri de inf'onnalii din fostul s6u departament, au fost deplasafi in S.U.A., impreund cu "arhiva de aur" de caro dispuneau, unde au. fost exploatali informativ timp de un an de zile. tn luna iulie 1946, generalul Gehlen s-a intors in Germania, pi cu ajutorul milioanelor de dolari pugi la dispozifie de citre guvernul american, a pus bazele Organiza{iei Gehlen de spionaj total in spa{iul geostrategic definut de rupi in Europa" In anii care au urmat, Organizalia Gehlen gi-a reactivat relelele de "agenli in conservare" din Europa Centrai5 gi de Est, realizate in timpul r6zboiului. Din anul 194'l , cdnd a fost infiin{atI C.I.A., Organiza{ia Gehlen a devenit un serviciu subsidiar al acesteia. Generalul R.Gehlen a alimentat cu m6iestrie gi cu efecte maxirne teama de comunism a americanilor. Astfel, pebaza datelor de care dispunea in arhiva sa, Gehlen le-a dezv[luit americanilor cf,, in anul 1945, Armata Rogie dispunea de 72 atmate cu 5 13 divizii de infanterie gi ruecanizate, precum qi de 223 brigdzi de tancuri. in egalonul doi strategic rugii mai dispuneau cle aite 80 de divizii, pt"ium pi de efective militare instruite insumdnd 1.500.000 miiitari, din care puteau lua fiinla alte 150 de noi divizii. Mul{i ani dupl rdzboi, spionajul S.U.A. in zona n6blocului comunist", aplrut la est de 'oCortina de fiertt, s-a bazat exclusiv pe retelele pi posibilitilile Organizafiei Fehlen. in schimbul marilor servicii pe linie de spionaj prestate S.U.A., generalul spion R.Gehlen a oblinut pentru Germania urmtrtoarele avantaje de irnportanfl vital5: o Renunlarea la aplicarea "Frogramului Morgenthaw", de transformare a Germaniei intr-o "societate pastoral[", producitoare exclusiv de cereale. lactate qi fructe. (Se pare cd "Planui Morgenthau", de dezindustrializare, se aplicd in fostele state socialiste, inciusiv in Romdnia, cu succese rernarcabile). o Opozitie totall din partea S.U.A. 9i Marii Britanii fafn de preten{iile U.R.S.S. la reparafii de rdzboi din partea Germaniei, cifrate la 10 miliarde dolari, cu care F.D.Roosevelt fusese de acord. r Crearea Republicii Federale Germania, prin contopirea zonelor de ocupafie american6, englezd gi francezE, acfiune realizatd, la 12 septernbde 1949, care insemna o flagrantd tnc[lcare a acordurilor de la Yalta gi Potsdam de c6tre puterile

r Includerea Germaniei pe iista beneficiarilor "Plnnulai Marshall", deoarece, iniiial" americanii nu aveau o asemenea intenfie. in consecinl6, in perioada de aplicare a "Planului Marshail" (1948-1952), Germania a beneficiat de suma de 1,4 miiiarde dolari (Marea Britanie a primit 3,2 miliarde dolari, Fran{a 2,7 miliarde
dolari, iar Italia 1,5 rniliarde dolari).

occidentale, pundndu-se astfel bazele Rlzboiului R.ece.

Pnimirea Germaniei in N.A.T.O., in anul 1955. Generalul R.Gehlen este cel care l-a recomandat americanilor pe Konrad A,denauer pentru func{ia de cancelar al Gerrnaniei. El este cel care i-a invlfat pe americani adevlnata arti a spionajului total. La I aprilie tr956, Organiza{ia Gehlen a fost transformati in Serviciul de trnforma{ii al R.F.Germania, avdndu-l in frunte, pentru urmItorii cinci ani, tot pe indispensabilul generatr spion R.Gehlen. Acest b6rbat fenomenal a adus servicii

1t2

imense capzei germane intr-una din cele mai critice gi mai cumplite perioade ale existenlei Germaniei. Un singur lucru nu a gtiut generalul Gehlen 9i anume ci

primul sdu locfiitor gi prieten intim de familie rnul{i ani la rAnd, colonelul
El
de calibru mult mai mare...

Heinz Felfe, era spion al K.G.B., cu toate consecinleie ce'au decurs din aceasta. a fost descoperit abia in anul 1963. Ari awt gi nemlii parte de un "Pacepa" dar

in zona de ocupa{ie sovietic6, urmdnd exemplul $uterilor occidentale, rugii au creat statul satelit Republica Democratd Gerrnania. Tot atuncio a luat fiin{i9i S6rviciul de [nformafii (H.V.A.) est-german, condus; din 1958 pfrnX in 1990, de citre celebrul maestru spion, evreu de origine, Markus Wolf. in ciuda propagandei oficiale qi a aservirii lor fa{6 de americani pi fa}d de rugi, serviciile de spionaj hle celor douX state germane mai mult au colaborat decAt
s-au rizboit intre ele, Ambele au fost interesate in supravie{uirea na{iunii germane. Cele dou[ servicii de spionaj germanq, impreun5 cu K.G,B., au jucat un rol esenfial in opera de dlrimare a "Zidului de la'Berlin" qi mai ales in cea de unificare a celor doutr state germane, act ce a surprins total gi intr-un mod nepldcut S.U.A., Franla gi Marea Britanie. Washingtonul gi-a dat asentimentul pentrm unificarea.Germaniei numai dupi ce a primit garanlii ferme cd aceasta va
rdmdne ln N.A.T.O.gi va

pe teritoriul sdu. incepffnd cu 3l august 1994, ultimul soldat rus a ptrrtrsit pdm6ntul Gernianiei. Trupele americane sunt tot acolo gi nu videsc inten{ia de a se retrage in S.U.A. Markus Wolf este un om bogat. El qi-a vAndul cartea vie{ii sale la l{ollywood gi se plimbi prin Israel ca la el acastr... ' Degi ?nfrdnt6 in doud rdzbaaie mondiale, teribila Germanie este din nou in fruntea nafiunilor civilizate ale lumii, fiind locomotiva economici a integririi
europene.

fi de acord cu prezenla in continuare

a trupelor arnericane

113

Capitolul VIII

nAznor Mor{DrAL, sProNAJ TOTAL

Nimeni nu e perfect !
Spionajul rnilitar al Germaniei s-a dovedit deosebit de eficient in Fran{a, Belgia, Olanda qi Polonia, dar a repurtat pufine succese in U.R.S"S. gi S.U.A. in privinfa Marii Britanii, chiar qi tn zilele noastre, continud sf, predomine o stare ce!oas6, confuz6 gi piind de contradiclii. Englezii ascund cu disperare 9i

foarte pufin talent performan,tle serviciilor germane de spionaj gi contra' spionaj. Propaganda oficial[ a Londrei a sus{inut c5: "Toli agenlii de spionai germani de pe teritoriul Marii Britanii au fost capturali, impuscali sau transformali tn agenli dubli". Aceasta este una din cele mai mari minciuni care s-a spuns
vrsodat6

iub soarele britanic! in realitate, serviciile de spionaj gi contraspionaj german au aplicat lovituri cunrplite "perfi.dului Albion", aga cum rezultd chiar din surse engleze, cum este celebra carte "They Spied on England" (Ei au spionat in Anglia), precum gi din "Encyclopedia of Espionage" (Enciclopedia asupra spionajului), apf,rute in Marea Britanie in anii de dup6 cel de-al doilea r5zboi mondial. Reamintim doar cf,, la Ankara, in \944, spionul german "Cicero" i-a sustras ambasadorului Marii Britanii in Turcia'planul "Overlord", de debarcare a Alia{ilor in Normandia. Nu a fost vina amiralului W.Canaris ci Adolf Hitler nu i-a dat crezare... Performanlele spionajului britanic in Germania, Italia gi Japonia continutr sd fie invf,luite in mister. Cel mai probabil este cd englezii nu au cu ce iegi la suprafa!5 gi atunci "tf,cerea este de aur". Re{elele engleze din Europa de Vest au fost penetrate de nem{i, cu efecte dezastruoase, aga cum rezultd qi din cazurile pe
care le-am prezentat

Pe de altd parte,

rivalitifile istorice dintre M.I.5 qi M.I.6 (Serviciile

de

spionaj gi contraspionaj) au produs adevtrrate dezastre, nu numai in timpul rdz-

boiului, ci zeci de ani la rdnd gi dupS incheierea acestuia. Serviciile secrete engleze au primit unele informa{ii pe baztr de volun' tariat de ta diferifi cettrfeni strtrini, inclusiv germani, nerecruta{i, dar care nutreau sentimente gi convingeri anti-naziste. Un exemplu strdlucit in acest sens este"scrisoarea de In OsIo", gAsitA in cutia de scrisori a regedinlei sale, de cdffe atapatul militar al Marii Britanii, prin care englezii erau atenfionafi asupra faptului ctr in Germania se fac'studii qi proiectiri in domeniul armei-racheti. Se pare cI aceastd enigmaticd scrisoare a fost transmis5 britanicilor de cbtre ataqatul naval al Germaniei la Oslo, fdrd ins[ ca acest lucru sI poatA fi dovedit. Consiliul qtiinfific at spionajului britanic, alcltuit din cei mai reputa-fi savanfi, a studiat scrisoarea gi a ajuns Ia concluzia ctr realizarea unor astfel de arme nu este

tt4

posibil5. Cu alte cuvinte, englezii, trufapi din fire, nu au ue^Nin " scrisoarea de la Oslo" decdtatunci cdnd au incefut sf, le cadd in cap rachetele V-l 9i V-2.. " Atdt in spionaj, cdt pi in viala de toate zilele, a crede cd ceea ce tu nu poli face nici allii nu pot, constituie o imensf, gregeald. Americanii, cu tot aerul lor de supermeni. nu au repurtat multe succese in penetrarea secretelor Germaniei. Cel rnai spectacular caz l-a reprezentat interceptarea corespondenlei dinhe Guvernul de la Vichy qi Arnbasada Franlei"de la Washington, din care au rentltat unele infbrmafii qi cu privire la Germania. $i

S.U.A. s-au bazat pe serviciul voluntar al unor germani, cum a fost Fritz Kolbe din Ministerul Afacerilor Externe al celui de-al treilea Reich, care le-a himis americanilor unele materiale informative privind relaliile externe gerrnaRe,
incepAnd din octombrie 1943.

Serviciile de spionaj americane pi engleze au mai primit unele informalii de la statele neutre, precum qi de la reprezentan{ii statelor satelite Germaniei, aflafi in capitalele acestor. state. Un.mare centru al traficului de informalii in anii celui de-al doilea rdzboi mondial a fost in capitala Suediei, Stockholm.

Spionii ruqi - cei mai eficienfi

Istoricul G.Weinberg apreciazd cd cele mai active gi mai performante servicii de spionaj din anii celui de-al doilea rtrzboi mondial au fost cele sovietice, reprezentate de G.R.U. (Serviciul de spionaj al armatei) 9i de cele aie securitdlii U.R.S.S., predecesoare ale temutului K.G.B. Rugii i-au avut ca agenli de inaltl clasd pe Rudolf von Scheliha, de la Ambasada Germaniei.din Vargovia qi pe celebrul Richard Sorge, de la Ambasada Germaniei din Tokio. Cea mai numeroasi gi mai putemic5 refea de spionaj a rugilor a fost insi aga-numita '?ofe Kapelle" (Orchestra Roqie), care a operat in cele mai inaltp cercuri ale avialiei germane. Spionajul sovietic in Marea Britanie a fost de o amploare incredibild prin existenla "Regelei de la Ca,mbridge", prezentat[ detaliat in cartea "Ghidul spionului romdn" (Ed. OBIECTIV,2001). Rugii erau Ia curent cu informaliile obfinute de englezi, ca urmare a

spargerii sistemului german de cifrare "Enigme", precum gi cu eforturile S.U.A. gi Marii Britanii pentru construirea bombei atomice, prin savantul
Klaus Fuchs, care lucra la acest program 9i care era agent al G.R.U. Cooperarea dintre serviciile de spionaj anglo-americane, pe de o parte, qi cele sovietice pe de altd parte, a fost minim6.

Rezultatele spargerii cifrului german de citre britanici erau transmise rugilor prin maiorul Edward Crankshaw, din cadrul Ambasadei Marii Britanii la Moscova. Oricum, prin agentul de mare succes, aflat chiar in inima serviciilor secrete britanice, Kim Philby, rugii erau la curent cu sursa acestor infonnalii. Alialii americani gi englezi au fost "frustrali"'de faptul cd rugii nu le impf,rtf,geau informaliile rezultate din interogarea a znci de mii de prizonieri germani gi nici despre tehnica militarl gi documentele capturate de la nemli. Se pare cd rugii aveau toate motivele si nu fie generopi cu "alialii" lor, care, la numai cdteva luni de

'

115

la incetarea rlzboiului, in mai 1945, s-au intors impotriva 1or. Mai mult ca sigur cl ruqii cunogteau "opiniile" multor generali americani, printre care gi ale celebrilor Lcslie R. Groves (directorul "Programului Manhattan", de reahza;re a bombei atomice) gi George Patton (comandantul Armatei a 3-a de tancuri), care au declarat cd "Rusia lui Stalin, nu Germania lui'Hitler este adevdratul inamic al S.U.A." , incd din anul1942. in schimb, serviciile de spionaj engleze gi americane (create dupd chipul gi
asemdnarea celor engleze)

au cooperat foarte strins. Aceastl cooperare

s-a

rnenlinut qi in cei 45 ani de "r6zboi rece" gi se manifestd gi in ziiele noastre, ia

inceputul secolului XXL Serviciile de spionaj gernane gi cele japoneze au cooperat, dar nu prea strAns. Cei care au dat rnai mult au f,ost germanii, Din proprie experien{d, am constatat c6, in general, asiaticii sunt ermetici gi foarte suspicioqi in relaliile lor cu oamenii din rasa alb6. Le place sd primeasci, ldrb s[ dea nimic in schimb, mai ales chinezii, coreenii gi japonezii.

Bitillie in eter: spargerea codurilor

in anii celui de-al doilea rdzboi mondial, cea mai rispinditi cale de culegere de informalii gi cu cele mai bune rezultate a fost cercetarea radioelectronici. Aceasta se realizeazd prin interceptarea relelelor de radiocomunica{ii terestre,
aeriene qi navale, a traficului radio guvernamental, a legdturilor radio ale ambasadelor strdine, precum gi a relelelor radio clandestine de agentura. tn Marea Britanip 5i S.U.A., cercetarea radio s-a numit 'oY Service" gi a jucat un rol imens tn eulegerea de infomalii. Rolul acesteia a fost amplificat in anii Il[zboiului Rece qi este rnen]inut la cele mai inaite cote gi in zilele noastre. Pe

"viafi privatd" atunci cdnd se folosesc mijloace de comunicalii cu apel la spectrul electromagnetic... Ascultarea radio nu implici nici un fel de riscuri. Au existat doud sisteme de ascultare. Unul penfiu interceptarea mesajelor gi convorbirilor gi altul de tip radiogoniomefare, pentru determinarea locului in spa{iu al staliei care emite. Sistemele radio-gonio aflate La bordul navelor de r6zboi engleze qi americane, rnrnite DufDuff, au dat rezultate excelente tn determinarea poziliei submarinelor gennane aflate la suprafafi, atunci cdnd acestea au transmis mesaje prin staliile radio.
planeta Pdmdnt, nu existd

Cercetarea radio a fost combinattr cu cripto-analiza de spargere a codurilor gi cifrurilor utilizate de adversar. in acest dorneniu al spionajului, ca de altfel in toate celelalte domenii ale "rdzboiului secret", nimeni nu a delinut
exclusivitatea

Astfel, codurile convoaielor de nave americane gi britanice din Atlanticul de Nord au fost penetrate de germani, cu efecte dezastruoase pentru Aliali. Franfa a fost ingenunchiati intr-o singurl lunl de rtrzboi, print'e altele, qi datoritI spargerii, de cifre cripto-analigtii germani, a cifrului gi codurilor franceze.

Rugii au fost mai pufin experli in acest domeniu, dar au compensat prin numbrul gi valoarea spionilor infiltrali, atdt la inamici, cdt gi la Alia{i.
116

Germanii au spart cu succes codurile diplomatice ale S.U.A., deqi istoricii americani rlu au recunoscut niciodatd acest lttcru.

De asemenea, specialiqtii germani au spart cifrurile utilizate de ltalia,

Bulgaria, Ungaria, Romdnia, Turcia gi lugoslavia. in ultimJparte a rdzboiului, italienii au reugit sii spargi codul diplomatic al Marii Britanii, precum pi codul naval al flotei engleze din Marea Mediterand. in Pacific, americanii au spart codurile For(elor maritime ale Japoniei, fapt ce a ccntribuit, tn mare mAsura, la pierderea rizboiului de cdtre aceastS {arb. Rdzboaiele au constituit mediul cel mai propice pentru dezvoltarea spio' najului, atdt ca instifufii, metode, domenii de cuprindere, cdt gi ca iqfluenld in
determinarea cursului istoriei.

Cele doul rdzboaie mondiale, in care au pierit peste 70 de milioane de oameni, puteau fi evitate daci Fran{a gi Marea Britanie ar fi gisit un "modus vivendi" cu Germania, care s-a industrializat mai t6rziu. Formula a fost g[sit6 abia
dupd ce Europa s-a autodiptrus in marea conflagralie

dn

1939-1945, materializatd
9i a lurnii, putea lipsi

in formula Uniunii Europene gi a integr[rii continentului

Rizboiul Rece, aceastii aberantii epocl din istoria Europei

dacd Washingtonul nu ar fi fost obsedat in mod paranoic de "pericolul comunismului", iar Moscova de ideea "inevitabilitdlii victoriei sociulismulrzi " in lume. La infrelinerea acestei atmosfere, serviciile de spionaj ale celor doud superputeri au jucat un rol imens.

rt7

Capitolul IX

IND{JSTRIA DB SPIONAJ

S.U.A.

"lUn domn nu citegte corespondenfa altui domn"...

Nu intenlionez sd afectez mdndria national[ a marii Ei puternicei na(iuni pfrni in anii celui de-al doilea rdzboi mondialo S.U,A. nu au "reprezentat mai nirnic pe frontul "rlzboiului secret". - Spionajul practicat de rivolu{ionarii eolonigti din S.U.A. in timpul rdzboiului de independenl[ impotriva Angliei, din perioada 1775-1783, a fost unul improvizat gi prirnitiv.'in afara unei re[ele de agenli creatd de maiorui Benjamin
americane dar,

Tallmadge, la New York, in anul 1778 gi care a contribuit la cucerirea oragului

de

citre trupele generalului Washington, n-au existat alte mari ac{iuni pe care istoria sd le fi re{inut. A f6cut, insh, ecou un rnare caz de trddare care a adus prejudicii
imense cauzei luptei de eliberare a colonigtilor americani.

Este vorba de generalul-maior Benedict Arnold (1741-1.801), unul dintre principalii comandan{i ai Revolu(iei americane. Sub comanda acestuia, revoiulionarii americani au obiinut mari victorii asupra trupelor engleze in bdtSlia de la
Ticonderoga, in aprilie 1775, precum gi in bdtdlia de la Saratoga, din octombrie 1777. Numit guvernator in Philadelphia, generalul Arnold s-a cdsdtorit cu Peggy Shipper, cu'20 ani mai t6n[rf, ca el, agentl a serviciului de spionaj englez. Prin Peggy, generalul Arnold ll cunoagte pe John Andre, ofiler in serviciul de spionaj, care acliona sub acoperfue, sub numele de Gustavus care, in schimbul sumei de 20.000 lire sterline; il deterrnind si trddeze. impreunl cu noii sii pahoni, gene'

ralul .Arnold pune la punet un plan de predare ctrtre trupele engleze a garnizoanei West Foint, exact in ziua in care aceasta uma sd fie,inspectatd de coma:ndantul suprem, generalul George Washington. Daci acfiunea ar fi reugit, revolufia americani ar fi fost decapitat5. Toat5 acfiunea a fost dat5 peste cap de arestarea intdrnplitoare a lui John Andre, asupra clruia s-au gdsit documepte compromilStoare privind aceastf, acliune. Generaiul Arnold a aflat de arestarea spionului englez qi a trecut imediat linia frontului la englezi. Aici 4 fost prirnit cu bra{ele deschise, Iecompensat cu suma de 6.500 lire sterline gi activat ca general in armata englez5. in fruntea unor trupe engleze, fostul general revolu{ionar
repufteaztr succese irnpotriva armatei lui G.Washington, la Richmond gi New London.

'In anul 1781, generalul Benedict Arnold, cel mai mare trSddtor din istoria S.U.A., s-a retras in Anglia, trhind din pensie pAnE la l4'iunie 1801. Americanilor nu le place si li se vorbeascS despre faptele generalului Arnold... Trldarea este o boalS universal5. Nu exist6 naliuni, indi,ferent de gradul lor de dezvoltare gi civilizalie, care si nu fi fost lovite de, acte de trddare, uneori
zguduitoare.

118

in anii rlzboiului civil din S.U.A. (1861-1865), acfiunile de spionaj au avut un caracter confuz gi haotic. Nici trupele sudiste, nici cele nordiste nu au dispus de strucfuri de spionaj bine structurate, conduse centralizat gi dupd o concep{ie strategicd elaboratd. Agenlii de spionaj ai Confederaliei 9i ai Uniunii treceau cu ugurinli dintr-o parte in alta a frontului, intrucdt nu puteau "fi deosebili unii de al1ii. John Wilkes Booth, cel care l-a asasinat pe pregedintele S.U.A., Abraham Lincoln, la 14 aprilie
1865, a fost spion sudist.

In cursul prirnului rizboi mondial, trupele expedi{ionare americane din Europa s-au bazat, in opera{iile la care au luat parte, pe informa{iile furnizate de celebrul Biroul 2 al armatei franceze. in perioada dintre cele doutr rlzboaie mondiale, S.U.A. nu au dispus de nici un fel de structuri de spionaj la nivel nafional. Existau doar elemente de cercetare la trupe, al cdrar orizont qi preocup[ri se limitau la nevoile de informatii
din cdmpul tactic Ai la cercetarea maritimd. Serviciul de decriptare (spargerea codurilor gi cifrurilor) care a funclionat in S.U.A., in timpul primului rf,zboi mondial, a fost pur 9i simplu desfiinlat de c6tre secretarul de stat al S.U.A., Henry L.Stimton, sub sentinla care a fbcut ocolul lumii cu ecouri pdnd in zilele noastre potrivit cdreia "un domn nu cite$te corespondenla altui domn". Naivitatea unei asemenea gdndiri a depdqit orice imaginafie, provocdnd ilaritate in toate marile cancelarii ale lumii... Degi pare pufin credibil, pAni in decembrie 1941, cind a intrat in cel de-al doilea rdzboi mondial, S.U.A., cea mai mare putere economicA, tehnologic[ gi financiarl a lumii, nu dispuneau de un serviciu de spionaj extern pe mtrsurtr...

Spionajul american s-a nlscut la Pearl Harbour

Lovitura de trlsnet care a declangat procesul de creare, in cdliva ani, a celei mai mari structuri de spionaj gi diversiune din istoria tuturor timpurilor a fost atacul prin surprindere al flotei japoneze asupra bazei navale americane de la Pearl Harbour, din 7 decembrie 1941. Clasa politicd din S.U.A. a constatat cu graazd handicapul de care sufereau S.U.A., gi anume lipsa informaliilor militare gi politico-militare de valoare strategic[, lu6nd m6suri urgente de
remediere, in spiritul tradifional american.

Acest "spirit" a fost definit pentru prima datl de c5tre Walter Lippman, analist gi politolog inegalabil pi unul dinhe cei mai reputali jurnaligti ai lumii, care, in anul 1920, in cartea sa "Opinia public6", scria: "Un american va suporta orice insultd, mai pulin aceea cd nu este progresist. Fie cd provine dinfamilii cu vechi rdddcini,
cre$tere

fie cd este emigrant recent, ceeo ce il preocupd cel mai mult este imensa fizicd a civilizaliei americqne. Acesta este stereotipul fundamental prin

cqre americanul priveSte lumea. Astfel, satul sd devind o metropold,.casq modestd

sd se transforme intr-un zgdrdie nori, ceea ce este mic sd devind mare, ceea ce este lent sd devind rapid, ceea ce este sdrac sd se tmbogdleascd, ceea ce este pulin sd se inmulleascd. infinal, tot ceea ce este sdfie mai mult".Traducereain fapt a 119

'ospiritului american'n presupune eforturi intelectuale qi fizice uriage. Iatd de ce

S.U.A. a ajuns acolo unde este.

Acest spirit s-a aplicat Ei in dorneniul serviciilor de informafii, care au fost dezvoltate mai din nimic, la proporfii uriaqe, devenind o adevirattr indus-

trie nafionalS. Primul organ na{ional, numit incl din acel moment de "spionaj Ei diversi. une", a fost Oficiul pentru Coordonarea Informa{iilor, creat in iulie 1941, sub conducerea generalului WilliamJ.Donovan (1883 - 1958). in cursul unui singur an, acest "oficiu" a ajuns sd aibd un efectiv de 30.000 de oameni, fiind transformat, in iunie 1942,Tn"Oftciul pentru Servicii Strategire". Cu acest prilej, Donovan a afirmat: "Pentru un rdzboi total, cwem nevoie de un serviciu de spionaj total-. in atribuliile O.S.S. au intrat nu numai informaliile militare, ci gi ceie economice, politice, sociale, tehnice, geografice etc., adicd absolut totul. Spionajul total este un lux pe care qu $i-l poate permite orice {artr. De-a lungul secolelor,
ca gi in zilele noastre, acesta este apanajul marilor state cu puternice resurse gconomice, tehnologice gi f,rnanciare.

SUA-o tari de... (contra)spioni

!?

Succesorul nemijlocit a'I O.S.S. este Agenfia Centrali de Inforrnafii (C.I.A.) creatl la 26 iulie 1947, printr-un decret al pregedintelui Harry Trurnan., in "spirit american" s-a ndscut "Comunitatea serviciilot de informayii ale

5.4.4.", care nu

este o "sintagmd goald", cum s-a exprimat, neinspirat $i neinformat, un consilier al pregedintelui Ion lliescu, ci o realitate de-a dreptul coplegitoare.

La 24 octombrie 1952, sub semnltura aceluiaqi pregedinte (Han:, Truman), a luat fiin!6 Agen{ia Nafionattr de Securitate. Aceasta se ocup5 cu cercetarea radioelectronicd la scard gtrobal[ ,si cu spargerea coduri]or gi cifrurilor tuturor statelor lumii. in anul 2001 efectivele totals ale Agenliei Nalionale de Securitate dep5giserd
100.000 de specialigti!...

in anul 1961, a luat fiin![ Agenfia de Informa{ii a Apiiririi, focalizatd pe spionajul militar global. Fo4ele terestre, Forfele aeriene, Foriele maritime gi
Corpul de Intbnterie M'arinf, dispun de departamente La 25 august 1960, a luat fiin{6 Oficiul Na{ional ponsabilitate cercetiarea globului pbmdntesc cu ajutorul reazi foarte strdns cu Centrul Nafional de Interpretare
de informafii. de Cercetare, care are in ressatelililor. Acest oficiu coopeFoto, infiin{at incl din 1950. mijloace de cel mai inalt nivel tehnic sunt

Foarte puternice gi dotate cu serviciile de informafii ale Agen{iei Nafionale pentfu Energia Atomici gi Ministerului de Finan{e. In cadrul Departamentului de Stat (lVfinisterul Afacerilor Externe), funclioneazd B-iroul de trnformalii gi Cercetare (I.N.R.). Acesta centralizeazJ datele politice, econogrice, sociale, gtiin{if,rce gi tehnice gi eiaboreazl studii gi prograrne de politicd externh a S.U.A. Fhrd a putea intra in detaiii, trebuie gtiut c6, pe teritoriul S.U.A., existd gi funcfioneaztr un numtrr de 44 agen{ii de inforrna{ii ale statului. Exploatarea la nivel strategic a informa(iilor furnizate de cdhe aceste agenlii se efectueazd in
120

cadrul structurii ce poartl numele de "Office o.f National Intelligence Esti' mate" (Oficiul pentru estimarea nalionald a informaliilor). Itezultateie analizeior qi estimdrilor de nivel nalional se pun la dispozifia pregedintelui S.U.A., Consiliului Securitilii Nafionale, Congresului, ministerelor interesate gi rnarilor comandanli
ai armatei. Din "Comunitatea serviciilor de informalii" a S.U.A. face parte gi polifia politici, adic[ Biroul Federal de Investiga{ii, subordonat Ministerului de Justilie. F.B.I. a luat na$tere, in anul 1908, print-un decret al pregedintelui Theodore Roosevelt, fiiltd insdrcinat cu cornbaterea "delictelor politice", mai ales a celor cu orientare de stdnga gi cu contraspionajul. Sub masca combaterii "pericolului rogu', in cei 48 ani cat a fost condus de Edgar Hoover, F.B.I. a terorizat pur gi sirnplu, societatea americand. Toate deciziile care stau la baza politicii de garantare a securitifii na{ionale gi de promovare a intereselor S.U.A. la scari globalS aulabazd informa{iile, concluziile gi estimdrile de inalt profesionalism. furnizate in flux continuu de cdtre Comunitatea Serviciilor de Informafii americane. Administra{ia S.U..d. nu face un pas

flrd a consulta C.I.A. Prin "comunitate" se infelege totalitatea sen'iciilor gi institu{iilor civile qi militare ale S.U.A. care culeg, prelucreazd, analizeazl, prognoAmericii. institulia de bazd in culegerea de informa{ii 9i desllEurarea de ac{iuni acqperite conforme cu interesele americane in intreaga lume este Agenlia Centrald
de lnformalii.
zeazd Si disemineazd informalii relative la securitatea na{ionald a Statelor Unite ale

Un principiu de valoare universaltr, relativ la serviciile de informalii

9i

in S.U.A., organul suprcm de conducere 5i coordonare a Comuni6tii serviciilor de informa{ii este Consiliul SecuritSlii Nafionale. Acesta este deservit
de Comitetul Na{ional pentru Informafii Externe, prezidat de directorul
C.I.A., care stabilegte cerin{ele qi priorit[1ile programelor de c6utare, bugetelor
qi

siguran{i ale statului, aplicat cu perseverenfl in S.U"A. este conducerea centralizatl a acestora, in acord cu obiectivele strategiei nalionale de securitate gi execufia descentralizatd, independenti, compartimentatd a misiunilor specifice fi.ecdruia.

alocdrii resurselor nalionale pentru informalii externe. Pe linie profesionalf,, funciioneazi Comitetul Special de Coordonare, care unndregte indeplinirea nemijlociti a sarcinilor, a propunerilor de optimizare acceptate, supravegheazd modul de aducere la indeplinire a misiunilor qi operafiunilor acoperite (clandestine) a unor sarcini deosebit de sensibile de culegere de inforrna{ii, precum gi misiuni de contrainforma{ii in strdindtate. Directorul C.I.A. este principalul consilier al pregedintelui S.U.A. 9i coordonator al programului nafional de culegere de inforrnafii externe. Intr-un raport al acestuia din anul 2000, principatii rivali ai S.U.A., din direclia cdrora vin amenin{[ri la adresa intereselor americane, erau citate: Rusia 9i China, Iranul,

Irakul gi Coreea de Nord, iar in planul doi, crima organizattr, traficul

narcotice, proliferarea nucleartr, rdzboiul informafional
Pi terorismul'

de

t2t

cel mai probabil cr dupd evenimentele de la New york gi washington din l l septembrie 2001, inamicul numirul unu va deveni terorismul. in felul acesta S,U.4. s-ar mai indepirta de concepliile gi practicile rdzboiului rece. rn materie de recrutdri, c.r.A. a iizat si vizeazd qi in prezent cele rirai inalte niveluri. La posibilitdlile uriage de care dispune c.I.A. ciut6 sd recruteze, nici mai mult nici mai pulin, decdt gefi de stat qi de guverne, miniqtri, parlarnentari (mai ales din opozilie), qefi militari cu pozilii influente in armate, mari lideri de sindicat, moderatori de opinie din mass-media, oameni de qtiinld de mare valoare. Cariera multor personalitd{i civile gi militare din fostele state membre ale Tratatului de la varqovia a fost gi este influenlatd de colaborarea acestora cu c.I.A.

t22

Capitolul X

TERRA

CANNPUL

DE LUPTA AL C.I.A.
Rece
194'l

Arhitectii Rizboiului
Agen{ia

centrali

de

informafii (c.I.A.) a luat fiin{I in septembrie

primul-tlirector al acestui serviciu a fost amiralul Roscoe H.Hillenkoetter. Aceasta ^a pretuat, in totalitate, personalul,_ profilul 9i metodele Oficiului pentru Servicii strategice, creat in L9+[, in plin r6zboi. cu alte cuvinte, in expresia cea mai simpl6, C.I.A. este un serviciu specializat in spionaj 9i diversiune. S-a niscut in anul in
care pregedintele

' iar

s.u.A, Harry Truman, a declangat Rizboiul Rece, spdrgand ,,i.{afiunilor Unite" invingitoare in cel de-al doilea rdzboi mondial impotriva coalilia "Axei de fier" compusd din Germania, Italia 9i Japonia' Cu toate cE este.cel mai t6ndr serviciu de informalii din statele dezvoltate ale lumii, impactul C.I.A. asupra evoluliei Omenirii in a doua jumdtate a secolului XX a fost imens. imbibata cu "spiritul american", c.I.A. a luat propor(ii gigantice, transformAnd planeta in obiectul siu de lucru. Despre C.I.A., s-a afirmat deseori, de c5tre denigratorii sdi,'cf, este supra-dimensionatd, supratehnicizati 9i ineficienti' Abeasta eri" urru dintre cele mai mari minciuni ce s-au spus weodath! Misiunea fundamentald a c.I.A. i1 cei 45 de ani de "r5zboi", rece a fost subminarea 9i distrugerea "lumii comuniste". Acest obiectiv a fost atins in ziua de 25 decem' nrie tbst, cdnd steagul ro$u cu secera gi ciocanul a fost coborat de pe Kremlin, u.R.s.s. destramatf,, iar puterea economica 9i militara a acesteia erau la p6mnt. Anticomunismul a constituit elementul nodal al doctrinei C.I.A' Din anul 1991'
acesta a fost inlocuit cu anti-rusismul' C.l.A. a fost gi este un organ unic. Spre deosebire de toate serviciile de spioexistente in lume, C.I.A. are ca misiune fundamentalS, nu atit culegerea de naj

iniorma{ii, cfft transformarea lumii potrivit scopurilor 9i intereselor societifii pe americane. Pentru atingerea obiectivelor sale, c.I.A. s-abazat 9i se bazeazS qi militarl a s.u.A. C:I.A. a realizat o uriaqa putere economicl, financiarS r*Uiora perfectl intre activitdlile de spionaj 9i diversiune 9i complexul politicoinaustrial'gi militar-industrial al s.u.A. R5iboiul Rece, in toate componentele perisate, a fosi opera C.I.A", din primul qi p6n5 in ultiniul moment al acestei istoria UmanitSlii. in atmosfera R[zboiului Rece, C'I'A' a deve' oade aberante din nit experti in inifierea gi alimentarea de conflicte militare deschise, profitabile pentru exporturiie'de armament. A creat partide politice 9i "for{e de opozi{ie", a
'pus

bxperlii C.I.A. gtiu si organizeze "alegeri libere" qi si aduci la putere regi' muri politice favorabile s.u.A. Pe plan internn c.I.A. a luat parte la toate
r23

ta cale miqc[ri insurecfionale qi anti-insureclionale, lovituri de stat 9i asasinate'

Iuptele pentru putere, sprijinind cu precidere forfele politice ultraconservatoare de dreapta. "Scandalul Watergate", provocat de pltrunderea, la 17 iunie 1912, a agenlilor C.l.A. in sediul Partidului Democrat, unde au fotografiat documente gi au instalat aparaturi de ascultare in scopul realegerii pregedintelui Richard Nixon, este un exemplu tipic ?n acest sens. Pentru acoperirea acfiunilor sale la scar6 globalS, C.I.A. a infiinfat, de-a lungul existenlei sale, mii de societdfi comerciale reale sau fictive, pentru acoperirea acliunilor gi agenlilor sdi. De asemenea, C.I.A. dispune de fonduri secrcte in toate bincile importante din lume. C.LA. gi-a subordonat, in scopuri de spionaj gi diversiune, ramurile de vdrf ale cercetdrii gi industriei americane. Realizarea satelililor cu cele mai complexe destinafii a pornit din birourile C.I.A. La cartierul general al C.I.A. de Ia Langley - Virginia, se afli cel rnai mare

numir de doctori in gtiinfd in raport cu oricare alti institufie de stat sau

particulard din S.tj.A. R.dzboaiele CIA

Situalia politico-militard din sud-estul Europei, de la sfhrqitul celui de-al doilea rdzboi mondial, a contribuit, intr-o foarte mare mbsurd, la cristalizarea ordinii politice mondiale "bipolare", iar Peninsula Balcanicl a constituit, in mod cert, zona in care a fost declanpat acel proces aberant al confruntlrilor Est-Vest, cunoscutin istorie sub genericul "Rdzboiul Rece".Punctul de plecare al rSzboiului rece l-a constituit rlzboiul civil din Grecia, dintre fo(ele de stAnga, care au purtat lupta de rezistenld pe timpul ocupaliei gerrnane gi forfele de dreapta regaliste, intoarse din exil, sprijinite de armata britanicd. La'12 martie '1,947, Camerele reunite ale Congresuiui S.U.A. au declarat, in fa{a intregii lumi cd Statele l-lnite preiau de la Marea Britdnie misiunea de garant al viabilitlfii economice 9i a securitdtii militare, nu numai a Greciei, ci gi a Turciei. Cu acelagi prilej, preqedintele S.U.A., Harry Truman, s-a angajat: "Sd utilizeze toqte resursele economice Si militare disponibile ale Statelor Unite pentru spt ijinirea naliunilor prietene din perimetrul exterior al blocultti sovietic, care sr putea fi supuse unor presiuni exlerne sau unor pet'icole conuniste interne". Acest angajament a primit numele de "Docffina Truman" gi este considerat actul de na$tere al Rlzboiului Rece. Cdgtigarea rizboiului civil din Grecia de cltre for{ele de dreapta a costituit prima misiune externl a C.I.A., de care aceasta s-a achitat in mod str5. lucit. in cursul rf,zboiului civil fratricid, incheiat in anul 1949, au pierit 158.000 de combatan{i greci. Prin "Doctrina Truman" gi acliunile C.I.A., Statele Unite ale Americii au ocupat zona "vacuumului de putere" l6sat de Germania, Japonia pi ltalia, infrdnte in
124

rdzboi gi cel creat de iegirea Marii Britanii din rdndul Marilor Puteri. Aslfel, S.U.A.

fa$ in falA cu U.R.S.S. La sfiirqitul celui de-al doilea rtrzboi niondial, S.U.A. au rilnas cu un sur' plus db armament in valoare de 90 miliarde dolari, in condi{iile in care produsul intern brut aI acestei (5ri era de 60 miliarde dolari. Prin grija C.l.A., aceasti cantitate uria95 de armament a cipitat o utilizare profitabilS pentru S.U.A., in conflictele rnilitare din Lumea a Treia, in anii care au urmat. In cei peste 50 ani
a ajuns de existenJi, C.l.A. a practicat un spionaj gi acliuni acoperite cu adevdrat totale.

in perioada in care S.U.A. a delinut monopolul asupra armei atomice, strategia oficial5 a S.U.A. a avut ca esentd "darea tnapoi a comunismului" . C.I.A. gi Pentagonul au elaborat planul de operafii "I)ropshot", privind executarea unor bombardamente atomice masive impotriva fostei U.R.S.S. Ei alia{ilor s5i. Acest plan diabolic este semnalat de cdtre istoricul american Edward Pessen, in cartea "txtsing our souls" (Pierzdndu-ne sufletele), Editura "Ivan R. Dee", Chicago, 1993 (pag.104). C.I.A. a recomandat folosirea armelor atomige impotriva Chinei, in rlzboiul din Coreea gi in rlzboiul din Vietnam. Teama de oprobiul intemalional gi de reac{iile rugilor in inima Europei, i-au determinat pe
liderii athericani s6 se ablirrd de la acest act nebunesc. C.I.A. s-a implicat in rtrzboiul civil din China, iar dupi victoria comu' nigtilor a provocat rebeliunea din Tibet, incheiatl cu 80.000 de morfi. Pe fondul rdzboiului din Coreea (1950-1953)' analiqtii politico-militari ai C.l.A. au tras concluzia, insuqitS imediat de Casa Alb[, ci acest rf,zboi 4r constitui
"o repetilie generald invederea invaddrii Europei Occidentale" de cdtre armatele

lui l.V.Stalin. Acest scenariu a inspdimdntat toate capitalele occidentale, fapt ce a condus la crearea precipitat[ a structurilor militare pernanente ale N.A.T.O., revenirea masivd a trupelor americane in Europa de Vest gi numirea, la 19 decembrie 1950, a generalului american Dwight D.Eisenhower in funcfia de comandant suprem al N.A.T.O. A fost perioada in care s-a vorbit deschis despre posibili' tatea izbucnirii celui de-al treilea rlzboi mondial. La aflarea informaliei potrivit cdreia, in ziua de 29 august 1949, rugii au explodat prima bombd atomic6, analigtii din C.I.A. la unison cu cei ai Penta' gonului, au recomandat atacarea cu arma atomicd a U,R.S.S. inainte de a fi prea tdrziu. Daci rugii nu ar fi dispus de circa 16 armate in Germania de Est, cu iiguranp cI acest atac s-ar fi produs... 'Acesta a fost motivul pentru care fosta U.R.S.S. a menfinut, timp de aproape 50 ani, o puternicl grupare de forfe in insigi initna Europei' Prezenla rugilor ln Germania de Est a fost, pe de altd parte, utilizatd la maximum de c6tre C.I.A. pentru montarea celor mai fantastice scenarii cu privire la "atacul prin surprindere" al armatei sovietice impotriva Europei Occidentale' Aceste scenarii, ref6cute gi reactualizate periodic, au contribuit la transformarea N.A.T.O. intr-o uriagtr magintr de rdzboi, cu fo4e armate permanente, fdrd precedent in istorie in timp de pace gi la consolidarea controlului S.U.A. asupra
Europei de Vest.

t25

U8.S.S. impotriva S.U.A. Sindromul ,,Pearl Hsrbour 1941,' nu a displrut niciodatr din psihologia americanilor, iar legarea acestuia de arma atomicd din "mdinile comlnigtilor" a creat o adevdratr isterie atomictr in societatea americani. In conqtiin{a americanilor, posibilitatea unui atac atomic prin surprindere din partea Rusiei este menfinuffi $i in zilele noastre de ld inceputul secolului XXI, dar cu mai pulini intensitate. Acesta este motivul real pentru care pregedintele S.u.A.,
George w.Bush, doregte sd construiascd un sistem de apf,rare antirachetd. Rdmdne de vdzut dpci qi dupd atacul terorist devastator din ll septembrie 2001 asupra s.u.A., incheiat cu mii de morfi, lovirea pentagonului qi distrugerea cenkului Mondial al Comertului (WTC), acest program va mai sta in picioare.

"Pericolul comunist" a constituit arma psihologictr principali cu care c.LA. a manipulat opinia publicd din s.u.A" gi Europa de vest. cu toate acestea, ?ntro 1947-1954, c.I.A. a ajutat cu armamEnt forlele comuniste conduse de Ho gi Min pentru a-i scoate pe francezi din Indochina.... Potrivit doctrinei c.I.A., existen{a regimului politic din fbsta u.R.s.s. reprezenta "un pericol de moarte" pentru S.u.A. qi modul de viald american. Fosta "lume comunistd" din Europa de Est a fost tratatd ca un inamic, degi intre aceasta gi S.u.a. nu au existat motive reale de rdzboi. pentru distrugerea u""rt"i lumi, S.u.A. au pus la baza strategiei lor armamentul nuclear. Aceasta a condus la nagterea celei mai aberante curse din istoria Omenirii, cursa inarmdrilor. intre 1953-1960, rugii atrearizatun stoc d" urrn. nucleare qi de rachete purldtoare, iar in decembrie :1959, in u.R.s.s., au luat fiinlr Forlele de rachete itrategice. Pe acest fond, la c.I.A. a fost elaborat cel mai inspdimdntdtor scenariu de rdzboi gi anume posibilitatea unui "Pearl Harbour nuclear" lansat de c6tre fosta

La

data incetrrii Rrzboiului Recer'raportul de forle

S.U.A.

nuclear strat9glc dlntre S.U.A. qi lbsta U.R.S.S. era urmltorul:

Rachete intercontinentale terestre Rachete intercontinentale la bordul unor submarine Avioane de bombardament stratesic Componente nucleare dirijate

in

armamentul

.'Fosta URSS
1:398

t.052
579

950
150

multiple (MIRV)
Componente nucleare pentru rachete intercontinentale qi avia{ia de bombardament strategic

316 7.065
9.000

6.375 7.000

intre 1990-2000, a fost redus numirul de mijloace purtatoare, dar nu gi componentelor de lupttr nucleare.

t26

Cerul Rusiei - Iadul spionilor americani !

Americanii au declangat acfiunile de spionaj impotriva Rusie sovietice incd din anul 1945. Datorita irnpenetrabilitdlii societ[lii sovietice totalitare, C.I.A. a fost obligatd sd apeleze la mijloace tehnice pentru a cerceta, chiar 9i periferic, uriagul spaliu terestru al fostei u.R.S.S. intre 1945-1960, principalul mijloc de spionaj a fost avionul de cercetare, dar nu fIrd jertfe.

Iati

calendarul acestora:

29 august 1.945
8 aprilie 1950

U"

spa{iul aerian al URSS B-29, pitruns Extremul Orient este dobordt de avioane ruse$ti YAK' al For{elor maritime ale SUA de tio OB-4 Y, este dobordt d U" avi"n de cercetare radioelectronic[ de tip P 2 V este dobordt in spatiul nordic siberian al URSS. Ur afid de cercetare strategicl B-29, cu 12 oameni la bord,

""i* ffitronicd

in

13 iunie 1952

7 octombrie 1952 29 iulie 1953

a dispf,rut fhrb urm[ deasupra Mirii Japoniei. Se presqiune c5 a fost doborit de un avion de vanglqqrejqvretig.b-Zg ae cercetare radioelectronicd a dispdrut' Ur " "tt misterios. tot tn chio d" aercetare RB-50, cu 17 oameni de bord este doU" ^ri"t ruqi dpasupra M5rii Japoniei. Nu au existat de borAt

7 noiembrie 1954

U"

22 ianie 1955
27 iunie 1958

'Un a"ion dt ffattsport C-118, cu misiune de "curier", av6nd la bord trei bfi1eri ai ClA, a pdtruns tn spaliul

foto de tip RB-29 este dobordt de d" "trcetare in apropiere de insula japonezI Hokkaido' Echipajul ruqi,""i"t de 11 oameni a Ur ati"" a" *tceute P2V-5 al marinei americane este dobordt deasupra Mdrii Berine. Au pierit 10 oameni din echipaj'

2 septembrie 1958

aerian al URSS fi a fost forlat sd aterizeze in Armenia' l0 zile de interogatorii, avionul a fost eliberat U" avion?" c".c"tare radioelectronicd de tip EC-130 este dobordt in spaful aerian al Armeniei. Penfu prima data, trupwile a I I mernbri din echipaj
au fost restituite

pdrtii americane'

I mai 1960

ffigt..""

Stttdo"tk este dobordt un avion de tip U-2, care efectia, de 6 ani, zborwi de spionaj in spaliul URSS' fiind intangibil. Pentru prima dati, au intrat in ac{iune fiupele de
rachete antiaeriene. Pilohrl, maiorul Gary Powers' este caphrat. Pregedintele SUA D.Eisenhower recunoa$te cd a aprobat personal aceste zboruri'

r27

Pdnd in anul 1960, S.[J.A. au pierdut circa 150 de pilofi in misiuni de spionaj in spagiul aerian rusesc, dar nu au recunoscut niciodatr acest lucru. Dupr anul 1960, c"r.A. a trecut la utilizarea tot mai amplr a satelifilor de spionaj cu cele mai variate destina{ii. Sistemul american de cercetare prin sateliti a lost completat cu un sistem de pozilionare globald (G.p.s.), tot pe baz6 de satelifi, care perrnit lovirea cu precizie a oricrrui punct de pe glob, atdt cu rachete, c6t
qi cu bombe zburitoare.

Sistemul $i-a dovedit eficienp atdt in rizboiul din Golful Persic (1990-1991). cit mai ales in timpui agresiunii aeriene impotriva lugoslaviei, din prirndvara anului 1999.

C.I"A" a fost irnplicati nemijlocit in toate conflictele rnilitare locale 4in ultima jumitate a secolului XX. Este vorba de circal44 de conflicte in care au pierit in jur de 25 rnilioane de oameni. -In rizboiul din Vietnam (1965-1975), C.l.A. a avut o ,,armat6,, proprie de
diversionigti cu un efectiv de 20.000 oameni.

Din 1979 ptnd, in 1988, C.I.A. s-a implicat direct in rlzboiul din Afganistan. Talibanii, care au pus stdpAnire pe Afganistan qi guverneazd la Kabul, au fost iharmafi gi instruili de c6tre C.tr.A. Posturile de radio "Europa Liberd" qi ,,Radio Libefiatea,', principalele arme aie propagandei anticomuniste au aparfinut c.I.A. Analigtii-de la c.I.A. au cdzut atit de mult prizonieri propriilor lor scenarii cu privire ia "pericolul comunist", incdt
9i dupb 1985, cdnd sistemul sovietic se indrepta spre dezastru, in studiile pi rapoarteie elaborate la C.I.A. se vorbea de "cre$terea alarmantd a puterii militare sovietice". Drept urmale, evenimentele din 1989, care au condus la clderea sistemului socialist din Europa de Est, la dizolvarea Tratatului de la vargovia qi deznembrarea U.R.s.s. au luat prin surprindere atdt S.U.A., cdt gi Eruopa de Vest...

Ultima "operd" a C.l.A. - Balcanii in sAnge qi foc... - Disparilia o'inamicului comunist" dupr 1989 a reprezentat un adevirat dezastru pentru pozi{iile s.u.A. in Europa gi in lume. sistemul "bipolar" a fost spulberat, iar omenirea pare a fi intrat intr-o epocr a haosului. occidentul, ca front comun de lupti impotriva "pericolului rogu", s-a prrbugit, iar s.u.A. depun eforturi disperate pentru men{inerea in viaf6 a N.A.T.o., o alianlr militari ce. se debiliteazd pe an ce trece. In locul "pericolului comunist", care s-a evaporat, c.I.A. a formulat noi "pericole", cum ar fi: pericolul rusesc, pericolul g"i-an, pericolul galben, radicalismul islamic etc. in realitate, cel mai mare periiol este
neo-imperialisrnul S.U.A... Dupd dezmembrarea u.rt.s.s., cercurile politice dmericane au depus imense eforturi ca acest proces str continue cu dezmenrbrarea gi a Federajiei Ruse. c"LA. a contribuit la aprinderea focarelor de rdzboi in ceceniao Georgia

giin Asia CentralI.

cdnd toate acestea au efuat, s-a ivit o ocazie de aur in Balcani, provocati de procesul de dezmembrare a lugoslaviei. Balcanii au devenit o,zona moale" a
128

Europei, unde pot fi subminate atdt interesele Rusiei, cdt gi procesul de extindere
spre est a Uniunii Europene.

C.I.A". a jucat un rol decisiv in a determina guvernul S.U.A. sI requnoascd prematur independenla Yostelor republici federale Slovenia, Croafia, Bosnia-Herfegovina pi Macedonia, transfotndnd un rdzboi civil intr-un conflict ?ntre state, iar din 1995, intr-un conflict intemafiona.l, prin implicarea N.A.T.O.

Ultima"operS" a C.l.A. o constituie declangarea intervenfiei militare a S.U.A. qi N.A.T.O. impotriva Iugoslaviei mici (Serbia qi Muntenegm), din primdvara anului 1999, sub genericul "Forla Aliatd". Dupi cum relateazd revista germand "Der Spiegel'l din 5 august 200I, criza din Kosovo, pi in general din spafiul baleanic, unde S.U.A. practicd un joc
duplicitar, a fost instrumentatd pas cu pas de cltre C.I.A. Armata de Eliberare din Kosovo a fost organiz-atE, inatmatd gi instruili in tabere
speciale din Albania de cf,he agenii ai C.I.A. Propaganda orchesfratE de cdtre C.I.A. a demonizat regimul politic de la Belgrad, in frunte cu Slobodan Miloqevici, acuzAndu-l

de "genocid", cind, de fapt, acesta nu ficea altceva decdt sd-gi apere integ{tatea teritoriaih tmpofiva unei subversiuni exteme. Agresiunea aerianf, a S.U.A". gi N.A.T.O. impotriva Iugoslaviei a fogt declanSat6la 24 martie 1999, cu incblcare! flagrantS a Carlei O.N.U. gi a prerogativelor Consiliului de Securitate, a prevederilor lratatuiui de la Washington din 4 aprilie 1949, care sthlabaza existenlei hl"A.T.O., a Actului Final de la Helsinki din 1975,

a Tratatului priVind reducerea Fo4elor Convenlionaie in Europa din noiembrie

1990, fapt ce a condus la subrninarea intregii ordini politice mondiale. Scopurile urmlrite de c5tre S,U.A. in rdzboiul pentru Kosovo:

oRealizarea unei prezen{e rnilitare intr-o zoni a Europei, unde se incrucigeazi o seam5 de direc{ii strategice care leagd acest continent de uriagele resurse de petrol din zona Mdrii Caspice (estimate la i3 miliarde tone), cu Orientul Mijlociu, precum gi cu Nordul Africii, in perspectiva scoaterii trupelor arnericane din Gennania; rMen{iherea unei stlri perpetue de tensiuni gi conflict in Feninsula Bal' canicd, pentru a interzice Uniunii Europene construirea marilor magistrale energctice care sd lege zona economici a M5rii Caspice de Europa Occiden' tald, astfel inc6t marile cr:rnpanii petrolifere americane sd poatd impune orientarea acestora spre Marea Arabiei, din nordui Oceanului Indian'sau prin Turcia, spre Golful Iskenderun, din partea de nord-est a Mdrii Mediterane; rSubminarea formlrii unui spa{iu economic balcanic Ai a cooper6rii economice a zonei Mdrii Negre, rurde Rusia are interese; la Amsterdan\ din anul 1997 gi, mai ales, stdnjenirea prin orice mijloace a extinderii
spre est a

"Bloiarea

procesului de integrare a Europei potrivit prevederilor Tratahrlui de

Uniunii Europene, care ar deveni mult prea putemic[ ln raport cu S.U.A;

.subminarea monedei unice europene EURO, care loveqte

S.U.A., nu numai in Europa, ci in intreaga lume;

in

interesele

t29

.revigorarea industliei de rizboi a S.U.A., care, timp de 50 ani, a fost

inc6 mai este locomotiva economiei americane.

9i

eameliorarea relafiilor S.U.A. cu lumea islamicl, in concordanld cu obiectilul strategic al S.U.A. pentru secolul XXI de a pdtrunde in statele islamice
din sudul fostei U.R.S.S., Azerbaidjan (fard in care S.U.A. doreqte sd instaleze baze militare), Kazahstan, Uzbekistan, Kdrkdzstan qi Turkmenistan, unde existl uriage rezerye de petrol, gaze, atJr, uraniu qi alte resurse naturale de valoare, inainte ca
Rusia s6-gi refacd forfele;

eremilitarizarea relafiilor dintre Europa Occidentald gi Rusia, pentru

revenirea, sub noi forme, la epoca R[zboiului Rece, care a fost atdt de beneficf, pentru S.U.A.; rmentinerea cu orice pref a,N.A.T.O., ca unicb organizafie prin care-S.U.A. igi mai poate exercita influenfa politic[ gi promova intereseie economice in spa{iul Europei Occidentale gi Centrale. opunerea in aplicare a unor demonstra{ii de for!5, ca formtr de avertisrnent adresat intregului spafiu al fostei lumi cornuniste, de la Elba pdn6 la Karnciatka, precum qi Lumii a Treia, mai ales acolo unde se manifestd puternice migciri anti-americane (fundarnentalismul islamic, mipcarea anti-globalizare gi
anticapital

istl etc.).

In cele 78 zile de rlzboi, aviafia S.U.A. a aruncat asupra Serbiei peste 24.A00 de bombe gi rachete de croazieri. Economia Serbiei a fost datl inapoi cu o genera{ie, iar refacerea in totalitate a acesteia ar necesita minimum 200
rniliarde de dolari. Prin distrugerea economiei Serbiei gi nu a armatei acesteia, cu care avia{ia S.U.A. gi N.A.T.O. nici nu s-a prea intdlnit, agresorii au comis grave crime irrrpotriva urnanitX{ii. in loc sb fie judeca{i cei care au declangat agresiunea impotriva Serbiei, tar6 care nu a lovit in S.U.A" nici mdcar cu un bulgEre de z5pad6, este judecat fostul pregedinte Slobodan Milogevici, care gi-a apdrat !ara. Distrugerea podurilor de peste'Dunire a provocat numai Rom6niei pagube de un miliard de dolari pe an. Rizboiul a produs imense efecte ecologicer inclusiv infectarea zonei cu materiale radioactive. In aceste condilii, conducerea politicb a Romdnei s-a pronuntat solidard cu agresorul,'nu eu victima. S-ar putea sI pldtim scump, intr-o zi, acest pdcat... printr-o mare contribu{ie a C.I.A., Bosnia-Herfegovina, Kosovo gi Macedonia au fost trinsformate in protectorate militarb ale S.U.A. qi N.A.T.O. in anul 2001, s-a mers pdnl acolo incdt qi minuscula Macedonie a fost divizat5. Albania a devenit instrumentul politic Ai diversionist prin chre C.l.A. destabilizeazd, nu
numai Peninsula Balcanic5, ci intreaga Europtr. Oameni din mediile politice gi academice de inaltd facturd din S.U.A., cum sunt Galen Carpenter, Christopher Layne, James George Jatras, Doug Bandow, Stanley Kober, John J.Mearsheimer, Jonathan G.Clark, intr-un arnplu studiu colectiv "N.A.T.O.'s Empty Victory", apirut la Editura Cato din Washington, in anul 2000 9i reeditdt in anul 2001, considerl corecti strategia politici gi militarl
130

adoptati de Serbia care, din punct tle vedere politic, a c6qtigat acest rizbtii,obligdnd S.U.A. sd modifice prevederile acordului de la Rambouillet gi s[ semneze, Acordul Miiitar Teb,nic de la Kumanovo, prin care se recuuoagte apartenenla provinciei Kosovo la Serbia.

Terorisrn sau.."inscenare tttip Pearl llarbourtt

Distrugerea,

!? economice
5i

la 11 septembrie 2001, a simboluriior puterii

militare ale S.U.A., World Trade Center gi Pentagon, printr-o loviturd de tip terorist de proporlii strategice ya avea reverberafii de-a lungul multor decenii ale secolului XXI. Potrivit comentatorilor americani de la C.N.N., acfiunea a fost perfect gdnditl, planificattr gi executat5, iar efectele sunt imense, indiferent cine s-ar
afla in spatele acesteia.

mari puteri economice qi rnilitare a lurnii, vor fi gdsite in primul rdnd Agen{ia Centrali de Informafii, Biroul Federal de Investiga{ii, precurn gi celelalte servicii de inforrnafii din badrul "ComunitA-lii Informative" a S.U.A. Toate aceste vor suferi transformdri radicale in anii urmdtori. Specialiqtii militari americani considerd atacurile de la New York 9i Washington ca flcAnd parte din aga-numita strategie a ripostei asimetrice a

Vinovate pentru acest dezastru, care a aruncat la pdmdnt prestigiul celei mai

forfelor antiamqricane, care nu vor disprure niciodat6 de arme sofisticate, cum ar fi bombele dirijate prin laser gi sateli{i gi nici de rachete de croazierd, cu care For.{ele armate ale S.U.A. au inspiim6ntat lumea in ultimul deceniu al secolului XX" Migcarea terorist5 anti-americanE a g6sit "solufia", trarxformind marile aeronave de transport, incErcate cu cornbustibil, in adevdrate "tuchete de croazietd" sinucigase, care pot lovi, fhrd sateiili, orice punct de pe glob.'

Lumea occidentalf,, in general gi S.U.A., tn special, ca de altfel toate statele lumii de la nord de Ecuator, sunt ingrozite la gdndul cd,'de acum incolo, orice avion de transport s-ar putea transforma intr-a "rachetd de ctoszierit". Nici un.
sistem de securitate nu poate da garan{ii sutd la sutd cX loviturile din I 1 septembrie 2001, de la New York qi Washington, nu se vor repeta! Lurnea nu poate renunfa la avia{ia de transport. DacX in spatele loviturilor amintite se afltr miqcdri din lumea islamicd' S.U.{. gi N.A:.T.O. nu se pot rizboi cu aceasti lume. Durnnezeu a pus cele mai mari rezerve de petrol unde sunt'arabii sau i-a pus pe arabi peste rezervele de petrol. Principalul blnuit cL ar ft inspirat gi finanlat atacnl terorist devastator asupra S.U.A., arabul saudit miliardar Osama ben Laden, a fost agent al C.I.A. Acesta a luptat cu succes timp de zece ani impotriva irupelor sovietice din Afganistan'fiind sprijinit de C.I.A. cu armarnent valorAnd sute de milioane de dolari. Intrebarea este ce l-a determinat pe Osama bin Laden str devinl dugrnanul de moarte

numirul unu al S.U.A. ?

131

Talibanii din Afganistan, cu care S.U.A. poartd r1zboi, au fost lnarmafi, instruifi gi condupi de C.I.A. pe timpul rlzboiului impotriva rugilor. De ce s-au
intors talibanii impotriva S.U.A.?

Dacd Washingtonui gi N.A.T.O. considerd loviturile teroriste irnpotriva S.U.A. drept un act de rdzboi impotriva N.A.T.O.; care, la 13 septembrie 2OAl, a fbcut trimitere la articolul 5 din tratat, atunci trebuie sf, ne a$teptAm la un rdzboi intre Occident gi Lurnea a Treia. Acest lucru nu este posibil. Rdzbunarea nu este arma omului inlelepf. Nici vdndtoarea d teronigti nu ya rezolya problema. Dacd se va r6spunde cu violen{f,, atunci peste S.U.A. gi alia{ii sdi din N.A.T.O" se vor mai pr[bu{i gi alte avioane mari pline de combustibil. Escaladarea terorismului la o
scard inimaginabild s-a produs.

La I I septembrie 2001, S.U.A. au pierdut rdzboiul cu terorismul inspirat de Lumea a Treia. Mlsurile"de for{i qi ameninldrile la care s-a recurs au frcut dovada unei furii neputincioase" S.U.A. vor trebui sE-pi gffndeascl securitatea gi viitorul in cu totul alfi termeni. Reacfiile Romdniei la evenimentele din I I septembrie 2001 au fost pripite. Nici o lar6 din lume nu pune, in mod necondi{ionat, spafiile sale terestre, aeriene 6i marititne unor coalilii sau puteri strline. O.mare parte din statele membre in N.A.T.O.- au declarat cd nu vor lua parte la eventualele acliuni militare ale S.U.A. Germania, Fran{a, Italia au declarat c6, mai intdi, vor sd ptie ce fel de acfiuni preconizeazh S.U.A. sb ia gi numai dupd .aceea se vor pronuflta. Declarafia ctr Rom0nia se consideri membrtr de facto a N.A.T.O. este de-a dreptul hilarl.
Numai o lari balcanicf,putea face o asemenea declaralie... Occidentul va trebui sd ac{ioneze cu infelepciune, umbl6nd lacauzele care au generat fenomenul terorist Ia scari globald gi nu la efecte. Pierderea a mii de viafi este profund regretabild, iar solidaritatea cu naliunea americani insdngerati a fost un act de inait[ omenie qi de suflet. Imensa majoritate
a lumii este populatd de oameni buni.

132

Capitolul XI

COLAPSUL LINBI SUPERPUTERI

Comunismrrl se construieqte cu sacri{icii.".
Regimul socialist de tip sovietic, invingdtor in cel de-al doilea rIzboi mondial, dupd o perioadb de ascensiune, consolidare economicd qi militard in anii '70, a inhat in stagnare, apoi in declin.gi s-a dezintegrat fulgerdtor in perioada 1989-1991, odatd cu dezmembrarea U.R.S.S. pi eliminatea monopoiului puterii politice a partidului comunist. Acest proces a surprins intreaga lume, dat fiind faptul c5, in anul 1988, U.R.S.S. atinsese apogeul puterii sale rnilitare, fiind privit5 ou teamf, gi respect, ai6t de cdtre adversari, c6t qi de chtre aliali. Analiza cregterii qi descregterii U.R.S.S. ca superputere este incd departe de a se fi incheiat. Aceast[ analizd se cere
a

fi fbcutd

de pe baze ra{ionale qi nu de pe cele propagandistice gi ale

urii

de clas6.

privesc nu numai pe rugi gi celelalte naliuni care au fbcut parte din acest stat multinalional, ci intereseazLinfreaga omenire, deoarece acestea au determinat o proflurdd schimbare tn cursul istoriei fufregii lumi. Este vorba de trecerea Omenirii de la epoca "rdzhoiului rece" la o nou[ epocI, ce pare a fi una a haosului, de pe urma cdreia se va nagte o noul lume. Se $tie ci statul sovietic s-a nlseut in urma unei revolulii gi a unui riztroi civil cumplit, de pe urma cirora au pieritintre 6.000.0.00 - 8.000.000 de oameni. Construcfia statului sovietic, de la Rusia semi-feudald, cu 80% din populalie formatd din ![rani analfabe{i, fanatiza[i religios, la puterea militari qi economicd ce

Schimbirile din spaliul fostei U.R".S.S.

ii

a fost in stare sd zdrobeascb mapina de idzboi a celui de-al treilea Reich, in perioada Lg4l-J945, s-a realizal. cu sacrificii umane uriage. in perioada lg37-1941, circa 2.000.000 de oarneni au pierit in laglrele de muncii forfatd de la est de Munfii Urali, la construclia uriagului centru siderurgic de la Magnitogorsk, a centralelor gigant de pe Obi, Enisei $i Arnur, a fabricilor de tancuri, avioane qi artilerie, fbr[ de care R.usia sovietic6 ar fi fost infrdntE in rdzboi de cltre armatele lui Adolf Flitler. -- --i; n."""t", a" ;;l;;ri"l;;." a agriculturii si reasezare a unor popula{ii ostile or6nduirii sovietice au mai pierit aproximativ 7.000.000 de oarneni. Profesorul universitar american Paul Kennedy, autorul celebrei cdrfi."The tr{ise and Fall of the Great Powers" (Cregterea pi descregterea Marilor Puteri), Eclitura Fontana Press, S.U.A., 1988, care poate fr acuzat de orice numai de simpatii pro-comuniste 'nu, apreciazb cd transformarea Rusiei serni-feudale intr-o mare putere economicX pi militar5, ln nurnai 20 ani, a constituit unul dintre cele mai formidabile f,enornene ale secolului XX, fdrS precedent in istorie. in anul 1943, in plin rdzboi, fosta U.R.S"S. a trecut pe locul doi in lu;ne, dupi S.U.A.,
r33

pozilie pe care a de{inut-o timp de peste 40 ani, pdnd in anul 1985, cdnd a fost
depAtjtd de Japonia.

In cursul celui de-al doilea rdzboi mondial, din aceeaqi carte a lui Paul Kennedy rezultd e[ rugii au suportat pierderi materiaXe uriaqe, in afara celor peste 25.000.000 de vieli omenegti sacrificate. Este vorba de: 137.000 tractoare, 49.000 combine cerealiere, 65.000 km de cale feratd, 15.800 locornotive,428.000 vagoane de cale ferat6" 4.280 de nave fluviale gi maritime, 50Vo din podurile rutiere qi de cf,i ferate, 50% din totalul construcliilor in mediul urban qi 5 ruilioane de construclii din mediulrural. 11.600.0CI0 de cai9i20.000 000 de porcine. ToatI partea rlsSriteand a IJ.R.S.S.., aflati sub ocupalia trupelor germane, a fost transformati in ruine. in aceeagi perioadi, S.U.A. au aeumulat bogS{ii imense de pe urma vdnzilrilor de armament gi munifii. Peste 75Vo din rezervele de aur ale lurnii s-au refugiat in S.tl,A. Peste 44Vo din arrnarnentul utilizat in cel de-al doilea rlzboi mondial a fost prod.us gi vdndut de arnericani. S.U.A. au fost singura farl din lume cdre a iegit rnai trogat5 dec6t a intrat, atfit in primul rizboi mondial, cdt gi in cel de-al dsilea rdzboi rnondial. Din anul 1865, pe teritoriul S"U.A. nu a rnai explodat nici un proiectil. Americanil au cunoscut ororile unor atacuri pe teritoriul S.U.A. abia la
11 septembrie 2001, iar panica gi dezorientarea generald au fost uriaqe.

Cursa inarmirilor a dizolvat URSS

in aceste condiiii de imensd inegalitate, fosta U.R.S.S" s-a angajat intr.o competilie p via!6 gi pe moarte cu lumea capitalistl condusd de S.U.A. Pentru a nu cddea
sub influenla partidelor comuniste, S.U.A. au acordat asisten{d, rambursabilS evident, statelor Europei Occidentale, in valoare de 13,5 miliarde dolari, in realitate, acegtia reprezntau, in bund parte, banii plAd! de statele occidentale pentru livrdrile de

armament care se intorceau sub forma

de ajutoare numitd "Planul Marshall".

U.R.S.S. 9i statele Europei Centrale au fost excluse de la acest ajutor. Aflali sub loviturile continui ale lumii capitaiiste ?nc5 din l9l7 9i trec6nd prin

experienla ingrozitoare a celui de-al doilea rdzboi mondial, conducltorii de la Krernlin au pus accent, mai presus de orice, pe cregterea putenii militare a U.R.S.S., trecf,nd pe un plan secundar dezvoltarea econornicl propriu-zis5. in intervalul de timp 1945-1985, U.R.S.S. a reugit sd spargd monopolul nuclear cu S.IJ.A., sd devanseze Occidentui in tehnica rachetelor gi coqpurilor cosrnice, s6, realizeze paritatea nuciearE strategicf, cu S.U.A. qi chiar sd aspire la supremafia militard global6. Aceste performanle s-au realizat cu pre{ul unor sacrificii uriaqe, in special in dorneniul nivelului de trai al populaliei. La nivelul anuiui 1985, cdnd in fruntea U.R..S.S. au venit reformatorul Mihail Gorbaciov gi generalia sa dc marxigti iluminigti, complexul militar'industrial al

U.R.S.S. cuprindea; tr 50 de ramuri industriale cu 3.500 de fabrici qi uzine, 9.000.000 de muncitori, tehnicieni qi ingineri de ?naltd calificare, 70Vo din tatalul t34

oamenilor de $tiint6, 18 qantiere navale cu o produc{ie de 11 submarine cu propulsie nuclearA gi 10 nave mari de suprafa!f,, pe an. in anul 1985, U.R.S.S. producea 2.500 de tancuri pe an (fa!I de S.U.A. - 855

tancuri) gi 1.300 avioane de lupld. Peste l4o/o din venitul nalional era destinit

scopurilor militare. in perioada 1977-1981, U.R.S.S. a v6ndut armament in valoare de 35 miliarde dolari. Se estimeazd c6, intre 1973-1985, fosta U.R.S.S. ar fi cheltuit cu 500 miliarde dolari, in scopuri militare, mai mult decAt S"U.A. in anul de referin,ti, U:R.S.S. dispunea de o armati uriaq[ de 4 milioane militari, dotatS cu armament modern, alcdtuit din: 50.000 de tancuri, 14.000 tunuri de mare calibru,6 000 de avioane, 644,nave de rizboi de suprafald 9i submarine. Cu toate acestea U.R.S.S. eraun "urias cu picioare de lut", deoarece se sprijinea pe o
economie muribundS.

Explica{ia prlbugirii fostei U.R.S.S. trebuie ctrutatii intr-o singurl direelie qi anume cea economici. Orice alte c5utdri, cum ar fi cele de ordin ideologic,
drepturile omului etc. sunt subsidiare. Acceptarea cursei inarmirilor cu lumea capitalisti in frunte cu S.U.A. a constituit cea mai mare gregeali strategictr a liderilor politici de la Kremlin. Dupd realizarea unei "suficienle strategice" capabile s[ producf, pierderi inacceptabile S.U.A. qi alia{ilor s6i, rupii ar fi trebuit si se opreascl. Acest lucru l-au ficut gi il fac chinezii. A doua mare gregeali comisI de rugi a constituit-o nevalorificarea progreselor

qi descoperirilor tehnologice din domeniul militar, ln cel al industriei civile, -al

producliei btrnurilor de consum, cum au l6cut gi fac in mod constant americanii.

Economia URSS s-a pribuqit... "sub" Gorbaciov

Neglijarea ramurilor produc{iei bunurilor de consum, adicii a nevoilor popula{iei, a fost pl5titd de regimul sovietic cu propria sa existenfS. Sistemul economiei centralizate, bazar in exclusivitate pe forma propriet[fii de stat gi a guvbrndrii de cdtre paltidul unic, s-a dovedit incompatibil cu cerinlele progresului tehnic, al electronicii, roboticii, informaticii etc. Sistemul social-economic sovietic necesita reforme structurale fundamentale, pe care clasa politicl din U.R.S.S. le-a amf,nat pintr la falimentul total . Liderii chinezi au in{eles aceastl necesitate gi, din anul 1978, au trecut la introducerea gradual[ a cerin]elor economiei de pia!6 9i a formelor private de proprietate. De 23 ani, economia Chinei se afld pe primul loc in lume din punct de vedere al ritmului anual de cre$tere. Rezultf,, de aici, concluzia cE falimentul economic al fostei U.R".S.S. 9i destrlmarea acesteia nu au fost o fatalitate, ci rezultatul unei strategii gregite gi a incompetenfei clasei politice rusegti. Spre deosebire de regimul nazist al celui de-al treilea Reich din Germania, care a fost zdrobit 9i inldturat de cdtre armatele strdine cuceritoare, invingdtoare in cel de-al doilea rIzboi mondial, regimurile din fosta U.R.S.S. 9i statele est-europene
135

satelite acesteia au fost inlihrate de propriile popoare. sub conducerea unor marxigti lumina{i din genera{ia lui Mihail Gorbaciov, Alexandru Dubcek, Ion lliescu gi al{ii. Rolul "dizidentilor'),atdt de iubifi gi de cduta{i de cItre C.I.A.Ia vrernea Ior, a fost ca qi inexistent. Acegtia au fost utilizali pe llontul rEzboiului psihologic, pentru hdr"tuirea politicd a fostei U.R.S.S. qi aiialilor s6i din Tratatul de la Vargovia gi nimic altceva. Faptul cI fostele partide comuniste, trecute printr-un proces de transformare gi adaptare, din toate fostele {dri comuniste, au reyenit la putere, dupi numai 4-5 ani de ,la revolu{ia european6 din 1989, explicd totul. Acestea s-au dovedit a fi principalele forle politice care infhptuiesc reformele cconornice de
trecere la econornia de pia!6 gi fonna democraticd de guvernare. Economia U.R.S.S. s-a prdbugit vertiginos, in special dupl anul 1985. in tirnp ce, in perioada 1988-1995, econornia S.U.A. a crescut spectaculos realizind cregteri mari de la o perioadd la alta a produsului intern brut, economia U.R.S.S., pdnd la dezmembrarea acesteia la 25 decembrie 1991. gi apoi a Federa{iei Ruse, s-a prlbuqit pur gi simplu" dupd cum se poate constata din datele statistice frxnizate de Institutul Intema{ional de Studii Strategice de la Londra. .

Produsul Intern Brut (in trilioane de doiari S.U.A.):-

s.u,A.

U.R.S.S./Rusia 2,310 2,105 2,o43 1,1i0 Cu un P.I.B. de numai 1,110 trilioane de dolari S.U.A. in anul 1995, Federatia

1988 1289 1990 4,46t 5,163 5,423

1995 7,246

Rusl se situa in urma Japoniei (4,7 trilioane dolari), Gerrnaniei (1,988 trilioane
dolari) gi Franlei (1,538 trilioane"dolari).

Serviciile de spionaj ale fostei U.R.S.S., temutele K.G.B. 9i G.R.U. (de spionaj militar), au avut rolul lor negativ in impingerea spre dezastru a economiei fostei U.R.S.S. I-ipsa unor strucfuri de analizi gi estimdri la nivel naiional, care sd discearnd rolul factorului economic Ai sS",previni din timp asupra decalajului econolnic ce se crea intre U"R.S.S. pi principalele state aie lumii, gi-a spus cuv6ntul. Chiar dacl ideile de reformare a sistemului social-economic al fostei U.R.S.S. s-au niscut in mediul serviciilor de informa{ii, sub patronajul lui Iuri Andropov,, care a ajuns in fruntea statului, acestea au venit prea tArziu. Tentativa de loviturl de stat, din 19 august 1991, a ftrr,telor consen,atoare din U.RS.S. a fost o grepeall enorm5, care a distrus ceea ce igi,propusese str salveze, adicX statul sovietic. Serviciile de spionaj gi de secruitate nu au fost capabile s[ previn6 aceast6 eroare cu umlri fatale" Statul creat de V.I. Lenin, care a inspf,imdntat ltnnea capitalistd timp de 73 ani,gi-a incetat existen{a prin auto-dismrgere. Apari{ia in 1917 a pericolului comunist in spafiul uriagei trlusii a favorizat Polonia gi Rominia, care s-au bucurat de sprijinul Europei Occidentale pentru a deveni state-tampoh. Dupd 1991, rolul de stat raffrpon fa{6 de puterea militar[ a Rusiei il de{in Polonia gi Ucraina. Itomdnia a trecut pe planul doi din punct de veders al imporlan{ei poziliei sale strategice. DacI Rusia se va dezmem136

bra, interesul Occidentului pentru Romdnia va scidea gi mai mult, crescind pericolul "fcderalizdrii" gi chiar al unor pierderi teritoriale...

Descompunerea puterii militare sovietice

Timp de 40 ani, serviciile militare de informa{ii ale S.U.A. gi alialilor stri din cadrul N'A"T.O. au cprcetat la metru pltrat teritoriul.U.R.S.S., folosind cele mai sofisticate mijtoace. S-au acumulat mun{i de informalii cu privire la
structura organizatoricf,,.inzestrarea, dislocarea, producfia militar6 gi concepliile de intrebuinlare a for{elor armate de cdtre fosta U.R.S.S. gi Tratatul de la Vargovia. Pe acest front de acliune, S.U.A. qi N.A.T.O. au cheltuit sume de valoarea trilioa= nelor, Cu toate acestea. nici un serviciu de informalii militare qi nici un analist din S.U.A sau Europa Occidental[ nu au fost in misurd si prevadl dezastrul ce avea si loveascl U.R.S.S. in puterea sa militartr" Dezastml s-a produs ca un fulger, din senin. Astfel, in decernbrie 1988, in fafa Adunlrii Generale a O.N.U., Mihail Gorbaciov a surprins intreaga lume f5cffnd cunoscutl intenfia U.R.S.S. de a intreprinde unele misuri de dezarmare unilaterale inimaginabile, chiar gi in plin propagandistic. Era vorba de reducerea cu 500.000 de militari a for{elor armate sovietice gi a unei mari cantitdti de armament. Din acest total, 240.000 de militari, 10.000 tancuri, 8.500 piese de artilerie gi 800 de avioane de lupt[ prevdzute a fi reduse erau dislocate [a vest de Urali, adici vizau in mod nemijloqit raportul de fo(e cu N.A.T"O.

Uluitoare a fost insd hotirArea Kremlinului de a retrage 50.000 de militari, gase'divizii de tancuriimpreunl cu un nurndr de 5.000 de tancuri de pe teritoriile statelor membre ale Tratatului de la Vargovia. Analigtii americani
gi vest-europeni au rdmas pur qi simplu stupefiali gi au afirmat, la unison, cf, totul nu este decit "o noud ofensivd propagandisticd'.'a Moscovei. in primele luni ale anului 1989, atte cinci state membre ale Tratatului de Ia Vargovia, mai pufin Rom6nia au anunfat mlsuri unilaterale de reducere a

forfelor armate, totalizdnd 80.000 militari, 2.750 de tancuri, 1.500 piese

de

artilerie qi 200 de.avioane de iupt6. In martie 1989, in cad-rul negocierilor de la Viena privind reducerea forlelor armate convenlionale din Europa, care blteau pasul pe loc din 1974, Mihall Gorbaciov surprinde din-nou lirmea occi{entali acceptAnd, in esen{b, dezarmarea unilaterald a U.R.S.S. gi aliafilor s5i, materializatd in Tratatul C.F.E., semnat la Paris la 19 noiembrie 1990. Pa timpul negocierilor de la Viena, din cursul anului 1989, des{bgurate in paralel cu marile transformdri politice de rdstumare a regimurilor totalitare din Europa Centrali gi de Est, s-a produs un fenomen de care marele public din Romdnia nu are cunostinp. Din relat[rile analistului politic american Richard

A.Falkenrath, cercetitor qtiinlific

Harvard din S.U.A., in carfea "Originile Si consecinlele Tratatului C.F.8.", apdrutd tn 1995, incd de la inceputul tratativelor inpulsionate de "noua gAndire" a lui Mihail Gorbaciov 9i a grupului de reformatori care I-a sus{inut, delega{iile
137

in

probleme intemalionale

al

Universitdlii

Cehoslovaciei, Poloniei qi LJngariei au stabilit leglturi secrete cu delegafiile S.U.A. gi celelaite mari puteri din cadrul N.A.T.O. gi, sub indrumarea,unor specialiqti in materie din cadrul Agenliei Centrale de lnformafii a S.U.A., au ac{ionat dirijat, potrivit intereselor Occidentului, obfinf,ndu-se in final un tratat favorabil N.A.T.O., sub toate aspectele.
Colaborarea celor trei 6tate membre ale Tratatului de la Vargovia cu serviciile
secrete ale S.U.A. a condus la ideea cre6rii

"Grupulai

de

la Viqegrad".

Sub presiunea "Grupului de la Visegrad', la 2 aprilie 1991, a fost dezmembrat Tratatul de la Vargovia gi s-a inflptuit retragerea rapidtr a forfelor
sovietice din Cehoslovacia, cu un efectiv de 74.000 militari gi a fortelor soyietice din Ungaria, cu un efectiv de 50.000 militari. La 9 noiembrie 1989, cade'Zidul de la Berlin", iar la 3 octombrie 1990 se realizeazd unificarea Germaniei, la care Ungaria a contribuit provocdnd "hemoragie de populalie" din R.D.Germania, prin deschiderea frontierei cu Austria, in vara anului [989. Tot "Grupul de lo ViSegrad" este cel care a dat gi lovituri de gra{ie Consiliului de Ajutor Econo-

mic Reciproc (C.A.E.R.). Toate aceste merite insumate, care au condus la accelerarea distrugerii dispozitivului militar strategic al U.R.S.S. din Europa Centrald, au fost rdspl5tite de S.U.A. qi aliafii sli prin acceptarea admiterii in N.A.T.O. a Cehiei, Poloniei gi Ungariei pe timpul reuniunii ia nivel inalt din 24 aprilie 1999, de la Washington, cu ocazia implinirii a 50 ani de la apari{ia acestei alian}e militare. Dezastrul puterii militare sovietice a fost deslvdrqit la 31 august L994, cdnd s-a incheiat retragerea celor 400.000 de militari ai Grupului de forfe rusegti din Germania, pentru care Federa{ia Rusi a fost recompensattr cu circa 26 miliarde mlrci germane, in scopul ajutoririi militarilor retragi qi demobilizali. Dezmembrarea U.R.S.S. la 25 decembrie 1991 a insemnat gi dispari{ia puterii militare sovietice. Legendarea Armat6 Rogie a dispdrut gi s-au ndscut armatele na{ionale ale fostelor republici unionale, inclusiv armata Federaliei Ruse. Dintre acestea, se desprinde armata nalionalS a Ucrainei, vecina noastr5 din est, cu un efectiv de 400.000 de militari, foarte bine inzestratd, fiind pe locul doi

in Europa,

dupS armata Rusiei.

Puterea

un 6trrstt de 4

militari a Federafiei $use ori mai mic

Cel mai inrportant fenomen militar din spafiul geostrategic al fostei U.R.S.S. este renagterea armatei Rusiei, In perioada 199l-1996, aceasta a fost restructuratl fundimental, ieorganizatd giredislocatd. in anul 1993, afost aprobatl rioua "doctrinl militari" a armatei Rusiei, reactualizatd in anul 2000, definiti ca esenfialmente defensivl. Elementul de absolutd noutate al noii doctrine este renuntarea de cf,tre Rusia, la principiul fostei U.R.S.S., "de a nu recurge prima la

folosirea armamentului nuclear in cqz de rdzboi". Noua doctrind militarl a Rusiei, prevede, in mod expres cI, datoritf, schimblrii raportului de forfe intre
138

N.A.T.O. qi Rusia, care este net in favoarea Alianlei Attrantice li in condi{iile inrdut[{irii acestuia, ptin admiterea de noi membri din rdndul fostelor state membre ale Tratatului de la Varqovia, in caz de conflict armat cu puterile N.A.T'O', Rusia va recurge, inc5 din piirnele mornente ale rlzboiului, la intrebuin{area
unei game largi de mijloace de lovire nucleare' in .on..p"1iu strategica a Statului Major General al aruatei Rusiei, featrele de operafiuni nrititur" tradifionale iqi menfin valabilitatea . Pierz?nd ins6 un terivest a toriu strategic imens, cuprins intre fosta grani!6 inter-germand 9i ffontiera de Poloniei, Rusiei, reslpectiv teritoiiile fostei R.D.Geffnane, Cehiei 9i Slovaciei, qi ungariei, Rcmaniei, Bulgariei, Letoniei, Estoniei, Republicii Moldova Ucrainei, qi repartizatd exclusiv pe teritoriul ardata Rusiei a fost retr*asd de pe acest teatru aproxiFederaliei Ruse" Fald de anul 1989, puterea militarl a Rusiei este de puterea militarl sovieticl, exprimatfi in for{e mativ patru ori mai rnicS decfft armate conventionale' Arrnata Rusiei are in compunere echivalentul a 77 de dlrzli = mecan'tzate,

15 divizii de de tancuri, de desant aerian qi trupe speciale de cercetare-diversiune, artilerie qi instala{ii de rachete, 21 regimente de elicoptere de atac. Arsenalul de tehnici militari a, armatei Rusiei se compune din 20'000

de lupt[ ale infanteriei, qi lancuri ririjlocii, 36.000 transpoftoare blindate maqini 1.000 elicoptere de atac, 1.400 )i.ooo de piesede rrtilerie 9i instalalii de.rachete,

1'400 avioane de vanatoare-interceptare, 600 avioane de v6ndtoare-bombard.ament, avioane de transport cu razd mare de acliune, 2 avioane de atac la sol, 35b ge a portavioane, 138 submarine, 145 nave de luptd mati,42 nave amfibii' Dupd mai iuat cunogtinla de hotdrdrea N.A.T.O. de a se extinde spre est, Rusia nu $i-a inO.pfl"itioute obligaliile asumate prin Tratatul C'F'E' din 1990'
i

piaia";adica in fostgle republici unionale. Pentru astfel de misiuni, c6t 9i pentru S.u.A., misiuni de menlinere. sau impunere a.p6cii, impreund cu forlele {rnate ale a U.E.O. sau a o.N.U., armata Rusiei dispune de sub egida N.A.i.O., a o.s.iB. urmiioarele unitl{i care ar putea interveni qi in Romf,nia, in cazul recrudesmilitar din Iiepublica Moldova sau in cazul unui conflict militar "onnl.tului RomAnia in pioblerna Transilvaniei, disputat6 de cele dou6 !6ri "en1el Ungaria gi dinire Diuiz\ !5, din -1920 inccjace: Divizia 'i7 inecanizatd de gardl - Totskoie, gard6 - Novorosiisk' DiviziaT6 mecanizata - Kamenka, Divizia ? desant aerian de gard6 - Ivanovo' desant aerian de gard6 - Pskov, Divizia 98 desant aerian de Divizia 106 desant aerian de gardd Divizia 104 desant aerian de gardi - Ulianovsk, gardd - Volgodonsk, Regimentul de infan- Tula, Divizia 56 desant miritirn.-de cercetare-diversiune maritirnl - Sevastopol, Brigada de terie marind - Sevastopol,
Brigada 22 cetcetare-diversiune

Armata Rusie-i este pregdtiti sd ducd ac{iuni de lupt[ cu caracter de ".strdi.ndtatea aprointelvenfie, in spaliul exterior al frontierelor sale denumit

Aktai'

Pentruteatreledeacfiunimilitaredenord,devestgidesud-vestdin
Europa,careintereseazeN.*t.O.,armataRusieidispunedeuntotaldelTde
139

divizii

mai reprezintr un pericol pentru N.,A.T.O. Acest fapt este recunoscut atat la nivelul comandamentului Suprem N.A.T.O. de la Bruxeiles, cdt gi la cel al tuturor factorilor politico-militari din statele membre in N.A.T.O. "Actul fandator &supre relaiiilor mutuale, cooperqre si securitate dintre N.A.T.o. si iederalia Rusa". semnat la.27 mai 1997,la Paris, de c6tre qefii de stato ai lirilor membre in N.A.T"o. gi preqedinteie Federafiei Ruse, recunoagte in mod expres c6 cele doud ,,pir1i,' nu mai sunt "inamice" gi cd igi oferb reciproc o dubiE arie de cooperare. Acest ,,act', a fost ignorat total de citre S.u.A. gi N.A.T.O. pe timpul agresiunii aeriene impotriva Iugoslaviei, din 1999" Din roate acestea, clecurge "logica ruseascd" potrivit cireia expansiunea
spre est a N.A.T.o" este ilogici, irationalr qi periculoasd, fapt pentru care i se va opune in continuare. Tot pe acest fond, apare qi "logica americani" gi anume cd, tocmai pentru cd Rusia nu rnai reprezintd un pericol, N.A.T.O. trebuie sr se extindi cdt rnai mult spre est, prin etape succesive. Rdmdne de vdzut dacd asceastf, politic6 va mai fi valabilS gi dupd teribilele lovituri teroriste suf'erite de S.U.A. la I I septembrie 2001. Aceastd rnanevrb decurge din noul raport de fo(e la scara Europei. prin.lactul flrndamental", Rusia a temporizat gi redus amploarea expansiunii spre ist a N.A.T.O., dar ac{iunea ca alare, cel pulin in plan politic, nu a putut fi biocaia, ala cum a dorit Moscova. ceea ce va deterrnina ldrgirea sau nu a N.A"T,O. in anul 2002 va fi nu

9i 2.000 de avioane. Restul de.aproximativ 50 de divizii qi 1.600 de avioane sunt dislocate in partea asiatic[ a Rusiei, deci la est de Urali. cu fortele gi mijloacele de care dispune la vest de lJrali, armata Rusiei nu

atdt voinfa s.u.A. sau dorin{a statelor candidate, cit nrai ales. interesele uSiunii Europene. Interesul major al u.E. este o alian{[ militar[ cu S.U.A. impotriva Rusiei sau o largb cooperare cu aceastd imensd {ar6 eu acces la piala uria9i

in viitor. supravieduirea in'plan militar a acestui imens stat, inconjurat de puteri ce pot deveni oricand ostile, depinde, in mod vital, de existen{a gi menginerea in stare operativi a '.triadei nucleare" rusepti gi a.serviciilor de informatii. Numdrul total al componentelor de luptf, nucleare cu destina[ie straiegicd din inzestrarea "triadei nulcleare" a Federaliei h.us" re estimeaza a fi in jur di:3.517 pentru rachetele terestre, 8.206 pentru rachetele de pe submarine, g3+ pentru avioanele de bombardament strategic. Adic[ un total de 12.617 componente de lupti^nucleare. Intre Federafia Rusii gi s.u.A. existr o paritate nuclearr strategicr.

gele.resurse de energie qi materii prime de care dispune? Aqa se va pune problenta

140

'

;oMai bine capitalist decdt mort".".

Pe timpul cursei inarmdrilor nucleare, deviza S.U.A. a fost "mai bine mort decdt cnmundsf" (better dead than red)*. Noua gdndire a lui Mihail Gorbaciov a adoptat, din 1988, deviza "mai bi'ne capitalist decilt mort" 9i astfel, istoria Omenirii a thcut o intoarcere de 180 de grade. (oTriada nuclear5" a Rusiei reprezintf, o putere forrnidabilS, care, dacd s-ar recurge vreodatf, la ea; ar,putea distruge nu numai zona euro-atlanticd a N.A.T.O., ci intreaga planetl. Din acest motiv, S.U.A. 9i N.A.T"O. nu pot ignora interesele Federafiei Ruse atunci cdnd sunt abordate problemele majore din domeniul securitAtii Europei qi a intregii Omeniri. La inceputul secolului XXI, se poate aprecia cd Federafia RusI a dep5git momentele care i-ar fi putut pune in cumptrn5 existen{a. Aceasta a preluat peste 85% din potenlialul industrial qi tehnologic al fosteiU.R.S.S.. precum qi arsenalul nuclear total al acesteia. Federafia RusS a intrat in secolul XXI cu un pre$edinte tf,nIr 9i hotSrat. Vladimir Futin, provenit din servicirll de spionaj, cu un uriag potenfial tehni-

co-gtiinfific, cu o societate industrializatd 9i urbanizati in proporfie de peste 80% 'gi cu resurse naturale imense. Acestea din u1n[ reprezintS 58Vo dintezetvele mondiale de cdrbune, SSrTVo din rezervele de petrol, 4l%o din rezervele de
minereu de fier, 887o din rezervele de mangan 9i altele. Rusia este pe locul doi in lume in produclia mondialb.de aur, diamante qi crom.

in ultimii ani, intre Uniunea Europeanl gi Federafia Rusd s-au statornicit relafii economice din ce in ce mai solide. Investiliile vest-europene 9i mai ales germane in economia Rusiei au depbqit 100 miliarde dolari. In anii urmdtori, noi gi uriage magistrale de gaze gi petrol vor lega Comunitatea Statelor lndependente de Europabccidentaii. in urmitorii l5-20 ani, Federa{ia Rusi ar putea fi admisi ca membru cu drepturi depline in Uniunea Europeani. Abia atunci se va putea vorbi de ,,casa.Eurapeand Camund" la care visa Mihail Gorbaciov in anii de vArf ai carierei sale politice..,

N.edit.: V[ aduce,'cumv4 aminte de ,,miScarea romdneascd de protest" din Piata Universitafii (aprilie-iunie 1990), cu celebrul cdntec al lui Valeriu Sterian" intitulat chiar aga?!...'

l4l

Capitolul XII

SIGURANTA NATIONALA

A ROMANIEI.
!

SITB ASEDIU CONTINW

,
'

Sovietizarea gi evreizarea

in cursul celei de-a doua jumitlti a secolului XX, Romdnia a trecut de doud ori prin starea de fard infrf;ntd in rizboi gi prin toate nenorocirile ce au
decurs din aceasta.

Prima datd, acest lucru s-a petrecut dupd incheierea celui de-al doilea
oarb dupl incheierea 'orizboiului rece'," in ambele situalii, nenorocirile {trrii s-au abitut qi asupra-serviciilor de informa(ii. Astfel, Serviciul Secret de Informa{ii al Romdniei (S.S.I.), infiin{at in 1925 de c5he Mihail Moruzov gi condus de Eugen Cristescu in perioada 1940-1944, dupd incheierea celui de-al doilea rdzboi mondial a fost pur gi simplu spulberat, printr-o epurare masivi gi remodelat dupd chipul gi asemiinarea K.G.B, potrivit intereselor Moscovei. in fruntea S.S.I. "reformat din temelie" a fost numit Emil Bodn5rag, care aRterior fusese arestat gi condamnat de organele Siguran{ei romane pentru. spiona.! in favoarea U.R.S.S. Acestuia i-a urmat, la comanda S.S.I., generalul Nicolau SArghie, cet5lean rus de nafionalitate eyreu, fost rezident qef ilegal al unei relele de spionaj sovieticS in Rom6nia. Pdn6 in anul 1948, aldturi de S.S.t., in Romdnia au aclionat structuri ale N.K.V.D. (predecesor al K.G.B,) care delineau conholui at6t asupra organelor de siguranfd, cdt gi a celor de informalii din Romdnia Anul 1948 a fost unul de referinld in istoria regimului de "democralie populard" din RbmAnia, instaurat cu ajutorul diviziilor de tancuri gi infanterie rusegti. in februarie 1948, Partidul Comunist din Romdnia a inghi{it, pur gi simplu, Partidul Social Democrat din RomAnia, ddnd nagtere partidului unic-- Partidul Muncitoresc Romin . concomitent cu scoaterea de pe scena politicd a P.N.L. gi P.N.f. Tot in 1948, a avut loc Ai nalionalizarea mijloacelor de produclie, atdtea cdte erau, deoarece, in anul respectiv, 80 % din populaJia RomAniei trdia in mediul rural gi peste 60 7o era analfaLrettr. Acestea erau trdsdturile fundamentale ale "paradisului"' pre-comunist din Rom6nia, pe care il evoc6 "elitele culturale" din
Romdnia post-comunistd...

rlzboi rnondial, iar a doua

Din punct de vedere al securitdlii interne qi al serviciilor de informalii, anul 1948 a rdmas in istorie prin actul de nagtere al Direcfiei Generale pentru Securitatea Poporrrlui (D.G.S.P.), condusd de Gheorghe Pintilie (pe numele sf,u real Bodnarenko Pantiuqa), elreu'basarabean, paraqutat in Romdnia in anul 1928, cu misiunea de a forma o relea de spionaj, A fost lnsd depistat de organele siguran(ei, arestat, judecat gi condamnat la ani grei de inchisoare. Norocul lui cd nu a fost para;utat in Germania, Marea Britanie, Franla sau s.U.A., c[ in mod cert ajungea ln fa]a pluto142

nului de execufie! Dupd 23 august 1944 a fost pus in libertate, avdnd in fa!6 un viitor
mai mult decAt roz...

Direc{ia Generali. pentru securitatea Poporului avea urmitoarea struc'

gi incadrare:

turl

Avea atribu{ii funclionale in domeniul informafiilor externe. Ulterior, acest departament a fost transformat in Direclia de Informa{ii Externe, condusi de geneialul Nicolau SArghie. Printre cadrele de bazd ale acestu! seryiciu, continuatorul de drept al Serviciului Secret de lnformalii interbelic, s-au numArat: Victor Nicolau, ietdlean sovietic (nu i s'a cunoscut numele real); Ghioreanu Margareta (pafagutatb de sovietici in Romdnia in timpul celui de-al doilea rizboi mondial, nu i se cunoa$te adevdratul nume); Schlesinger Paul' Miqa Protopopov,
Blankenstein Magdalena gi so{ul acesteia, Raja Bichel, Szabo Eugen qi al1ii. cDepartamentut B Avea atribu{iirni func{ionale pe linie de contraspionaj. Ulterior s-a trans' format in Direc{ia III-a cu acelaqi profil. A fost condus de cdtre colonelul Petrescu Petre, alias Gonciaruk Piotr, agent sovietic, infiltrat in RomAnia inaintea izbucnirii celui de-al doilea rdzboi mondial. A fost descoperit de cdtre contraspionajul romdnesc, arestat, judecat qi eondamnat. A fost eliberat dupd 23 august iS++. nupa anul 1953, colonelul Gonciaruk Piotr a fost-numit.loc{iitor al generalului Nicolau Sdrghie, care devenise gef al Direcliei hiformalii a Armatei RomAniei, organ de cercetare strategicb externa. cu roarte mici exceplii, wfii de direc{ii, de secfii, de servicii 9i de birouri din
gi contraspionaj ale Romdniei, precum 9i cele de securitate (contistrlind' nuatoa?ea vechii Siguranfe) din perioada 1948-1954 au fost de origine etnicd organeje ae

oDepartamentul A

sgiglj

Iat6 lungul glr al sireinilor care au definut pozi{ii-cheie in cele mai intime gi mai sensibi'ie siructirri ale statahulii romdnegti, in perioada de vdrf a.dominaliei iovietice: Adam Mauriciu (evreu), Marcuzalman (evreu, a emigrat in Israel), Mircea Zavodnicu (eweu); fost condarnnat pentru spionaj pan"u io august 1944: (a emigrat in S.U.A), Martin Niculescu (nu i se cunoagte numele real, a emigrat in Frarila), Tiberiu Hida (evreu, a emigrat in Israel), volodia Gribici (cet5lean al U.n.b.S.l, Adolf Kohnev (evreu, a emigrat in Israel), Demetrescu Paul'(nu i se (cetalean cunoagte numele real, a emigrat in Marea Britanie), Mihail Sadovidi Galafi, cu misiuni de spionaj), sovietic, parasutat in Romdnia in zona oragului Teodor Maximenco, basarabean din lsrnail, infiltrat in anui 1941, dup6 trecerea Prutului de cdtre trupele romane, cu misiuni de spionaj 9i diversiune. A fost arestat gi condamnat .la rnoarte impreunf, cu releaua sa de c6tre organele Siguranlei iomdnegti. A supravieguit, deoarece romdnii sunt buni la inimd (mult prea buni, s-ar putea zice) qi pus in lib..tut" in august 1944. Ulterior, a lucrat in cadrul Direc{iei informalii Exierne, pe linie de contraspionaj, Alexeev lagka, agent sovietic, infiltrat in Romdnia in anul 1934, arestat qi condamnat de autoritSlile romdne pentru spionaj, eliberat in august 1944 giincadrat ultlerior in D'G'S'P'

143

$efi de direcfii gi servicii: .Oirecfia ll-a Contraspionaj-condusa de colonel Gluvacov Andrei, iar din
1952 de colonel Breban Nicolae (nu

se cunoasle nurnele

real);

rDirec$ia

Ill-a,

devenitd Direc{ia

de tnforma(ii

Interne-condusd

de

cok:nelul Ianog tsiftaq, iar ulterior de colonelul Pavel Aranciz;

oDirectia IV-a cantrainfornnafii militare-condusd de generalul Grigoriu

Naum, paraqutat in primdvara anului 1944 in zona Fredeal, ?mpreund cu Jean Koler (ambii, evrei basarabeni) gi numitul Mitea (ofiler K.G.B., devenit ulterior "qoferul" iui Bodnarenko Pantiuga, geful D.G.S.F.), to{i cu rnisiuni de spionaj gi diversiune; oDireclia V-a securitate qi gard5-condusd de colonelul $tefan Mladin , participant la arestarea mareqaluiui lon Antonescu; oDireciia VI-a transporturi-condusd de generalui V-ladimir Mazuru, cet6lean sovietic; oDirecfia anchete penale-condusd de coionelul Francisk Butika;

' rServiciul tehnic-operativ-condus de maiorul Hirsch (alias Forestiere

Matieu gi Haiducu), inlocuit de coloneiul $andor Szaczko; rServiciul K - control infonnativ al cadrelor de securitate,condus de Miga Petruc, agent sovietic, condamnat la moarte pentru spionaj de autorit5tile romdne, inainte de rizboi. Pedeapsa i-a fcst comutatd, iar dup6 23 august 1944 a fost eliberat, ajungAnd intr-o pozilie "cheie" a organelor de securitate; eserviciul de investigafii qi filaj-condus inifial de Mitea (fostul "gofer" aI lui Bodnarenl<o Pantiuga, geful D.G.S.P.), urmat printre ailii de coionelul l-eibovici qi generalul Pius Kovacs. O situafie similari a existat gi in serviciul de informafii al Armatei RomQniei. DupI intrarea trupelor sovietice in Bucurepti, in septentbrie 1944, prima ac{iune pe care acestea au intreprins-o a f,ost confiscarea arhivelor serviciului de informafii rnilitare. Aceste arhive nu s-au mai intors nicioclatd in Romf,nia. In perioada 1945-1953, in armatb a continuat sE funclioneze legendarul Birou 2, care desemna seryiciul de informalii gi contraspionaj militar. Acesta era
insd controlat indeaproape de consilieri sovietici.

structuratI,

In anul 1953, a truat fiin{5 Direcfia Inforrna{ii din Marele Stat Major, la scar5 rnai micd. dupd modelul sovietic al Direcfiei Generale de

Informafii, temuta G.R.U., ai cdrei spioni au ibcut ravagii, atdt in statele inarnice, c6t gi in cele aliate. Prirnul gef al acesteia a fost generalul Minea, fost" agent intr-o re{ea de spioni care in timpul rlzboiuiui a lucrat pentu U.R.S.S" I)in anul 1957, qef al Direc{iei Informafii a fbst numit generalul Nicolau SArghie, fost gef al Serviciului de Informalii Externe din Direcfia Genrall penhu Securitatea Poporului. Pe acest om l-am cunoscut personal din anul 1958 qi pdn6 tn anul 1960, ca urmare a cooptirii mele in Direclia Informalii. Natura serviciului in care arn lucrat m-a pus.foarte des in contact cu generalul-Nicotrau Sdrghie, pe care, din capul locului il caracleizez ca pe un om extraordlnar. in perioadt respectivi, "cooperaiea gi prietenia" foarte str6nse cu Q.R.S.S. ni se pdreau oarecum "firegti", degi st6njenitoare.
144

in ceea ce il privegte pe generalul Nicolau S6rghie, imi asr"rm riscul dc a atirma cE to{i ofilerii gi subofilerii de informalii care au prstat servicii sub
comanda lui ii pdstreazd un respect pi o amintire dintre cele mai luminoase. Acest om a fost un spion profesionist gi anume unul de inaltl clasfi. Cunoscltor a'" mai multor limbi strline, purtltor al unei culturi impresionante, era qi un pasionat sportiv. Cuvdntul sf,u era simplu, direct, iar logica de fier. Apf,rea gi vorbea foarte rar in public, dai afunci cdnd o fbcea iisa urme adiinci. Degi era de o staturi impunltoare, trecea nevdzut prinhe oameni. Era extrem de modest, total lipsit de ostentalie gi de spirit de partid. Ceea ce le pretindea el ofiferilor qi subofi{erilor Direc{iei Informa{ii era profesionismul gi rezultatele concrete. Nu l-arn auzit niciodatd s6 lanseze chemdri lozincarde in nurnele partidului. Avea rn ochi de

wbjitorin depistarea ofi,terilor talentali pentru activitatea de spionaj,

mova gi proteja.

pe care

ii pro-

Dimensiunea uman6 a personalitElii generalului Nicolau S6rghie era surprinzdtoare.Ii cunogtea pe tofi ofiferii din subordine gi situa!ia familiall a acestora. Dacd cineva era bolnav (ofi1er sau membru de familie), el, qtia gi avea grijf, ca acesta sd primeascd cele mai bune medicamente de import, pe care el insugi le
comanda. Dacd erau performant, gansele de a fi recompensat cu un ceas valoros de import erau foartd mari. Pentru ci se folosea mult linuta civild, ofilerii cu familie numeroas6 primeau gratuit cupoane de sto{d.

Generalul Nicolau Sdrghie nu scEpa nici un prilej pentru a ajuta orice persoanl din statul de incadrare al Direcfiei, incepfind cu femeile de serviciu, atunci c6nd interveneau evenimente deosebite in via{a acestora, cum ar fi c6s6toria, nagterea unui copii sau uu deces in familie. Cei care lucram in compartimentele cperative am alut gansa de a primi indrumdri profesionale de la acest om, ce ne-a marcat pentru tot restul vie{ii.To{i qtiau cd este evreu rus, dar cine este om cle valoare rdmine de vaioare, indiferent de originea lui etnicd.

'

Printre serviciiie aduse de acest om RornAniei, ag aminti doar aducerea in {ari pe c5i ilici(e, in urma unor acliuni operative de inaltd fine{e, a primei fabrici de tranzistoare existente in jumltatea de est a Europei. Chiar gi numai pentru aceastd faptf,, generalul Nicolau Sdrghie meriti un ioc in istoria serviciului de informalii al Armatei Romdniei... Desprepersonalitatea gi acliunile deosebite desfbgurate sub conducerea generalului Nicolau Sdrghie a scris cu mdiestrie Titu Simon, un oh{er de eliti al Direcliei Informalii, in cartea "Din culisele serviciilor secrete romdneqti, Facepa.Quo Vadis?", Casa Editoriald Odeon. Pentru generalul Nicolau Sdrghie, RomAnia a devenit patria adoptivd, in care gi-a gdsit loc de veci in anul 1990. Ff,rI prea mult efort de cercetare, am g[sit rnulte asemlniri intre generalul Nicolau Sf;rghie gi generalul Pavel D.Kiseleff (1788-1872) in ceea ce privegte

slujirea unor interese romffnegti. Am ficut aceastl parantezd

firS a renun{a la ideea cI rusificarea qi evreizarea serviciilor secrete ale RomAniei, tn anii de dupd cel de-al doilea
145

rdzboi mondial, a fost un proces nefast, cu.Urm5ri negative pentru interesele supreme ale !5rii. Ca lard infr6nt[ in rdzboi qi cu trupe de ocupalie pe teritoriul sdu, pentru Romdnia, evitarea acestui proces a fost imposibill. A fost, insi, un proces acceptat sub presiuni gi nu imbr5{igat" Pdnb in anul 1964, influenfa ruseascd in serviciile secrete, in annatd qi in alte institutii de stat ale Romdniei a fost men{inut1 prin incadrarba in funcliile-cheie din hcestea a unor cadre cu studii in U.R.S.S. Este imposibil de dernonstrat cI to{i cei care au studiat in U.R,S.S. au fost.recruta{i 9i au devenit agen{i ai K.G.B. 9i G.R.U. Acest lucru nici nu ar fi realizabil. Cred cdmarda majoritate a romdnilor sunt cinsti{i gi greu de recrutat, dar irni este irrposibil sd admit cE nu s-au gdsit 9i lepbddhrri dornice de puiere ;i avanta"ie materiale care s-au l6sat recrutate qi au ajuns in funclii inalte. Sunt convins c5o qi in zilele noastre, in structurile de stat ale RomAniei, opereaztr agen{i' reactivafi, ai fostului K'G.B', probabil in mediul celor mai ?nfoea{i otanti-comuniqti" "reformatorilort' care au adus

9i

economia fXrii la sapd de lemn... A5 fi supf,rat pe ruqi dacd ceea ce au frut ei in Rominia in perioada istoricS a socialismului nu ar fi o practicd universald" Exact ceea ce au fdcut ruqii in jum5tatea de est a Europei,'au f{cut qi arnericanii in jurnitatea de vest a acestqia. Au existat doar deosebiri de nuan!6, dar nu 9i de esen!5.

in

Republica Federal6 a Germaniei, americanii ;i-au impus influenla

9i

controlul chiar qi pdni la nivelul gridinifetor de copii, peirtru a'i "americaniza"' Duptr anul 1989, Rominia a fost tratatl, de cltre S.U..A." 9i alia{ii s5l din

cadrul N.A.T.O.. tot ca {arI invins6 in rIzboi.., Fenetrarea serviciilor vitale ale Rominiei de cdtre C.I.A., M.I.6, Mossad, B.N.D", D.G.S.E' respectiv S.U.A., Marea Britanie, Israel, Germania, Franfa nu s-a mai fXcut in stilul rusesc, adic6 cu cismele, ci mult rnai rafinat, mai pulin vizibil, in principal prin agenfii de influenf5, dar cu aceleagi rezultate. DupI anul 1989, ca gi dup5 1945, o serie de pozifii'cheie in institttliile
statutrui au f,ost ocupate, printr-un asalt general, de elemente etnice evreieqti. Silviu Brucan umbla prin rezervele strategice ale statului ca in propria lui cdmard qi ne "convingea" c6fi-a g5sit mai mult de X6 rniiioane de tone de cereale' int6iut prirn-rninistru al Romffniei din epoca post socialisti a fost tot un evreu. Acest lucru nu rn-ar fi dera.jat, pentru cii vorbesc in nume absolut personal, dacd Pehe Roman ar fi fost un prim-ministru de tatria lui Benjar,nin Disraeli (18741880), tot evreu dar care a adus imense servicii Marii Britanii.

Ce a adus Petre Roman Romf;niei? Distrugerea'industriei 9i a agricultunii qi aservirea fdrii unor interese strfline. IatE ce au adus Fetre Roman 9i locotenenlii sdi din Parlidul Dernocrat Romaniei I Iegirea lipsitd dc glorie a lui Petre Roman din viala politicd este o confirnnarb a falimentului total a tot ceea in fruntea unui partid dorninat de elemente etnice evreiegti. Nu trebuie s[ te nuleqti Corneliu Vadim Tudor ca sd constali c5, din nefericire, in rflndul celor care au adus irnense prejudicii economiei romdnegti,
ce el a reprezentat

146

finan{elor !5rii, intereselor a milioane de oamerfi, o serie de cetlteni romf,ni pi strlini de nationalitate evreiascii au bdtut orice recorduri.
Atunci cdnd m-am referit la asemenea gangsteri ca Sorin Beraru, Ioana Maria Vlas gi altii care gi-au gisit sanctuar in Israel, n-au fost sub efectul unor sentimente ' antisemite. Dar a trece cu vederea jaful de Ia Fondul Najional de Investitii, care a ' bulversat o intreagd fard, in care au fost implicali gi etnici evrei, numai de teama de a nu fi taNat antisemit este. pe de aiti parte, o dovadtr de lagitate. A nu recunoagte aportul unor savanli gi oameni de culhrd ewei la dezvoltarea civilizaliei mondiale ar fi o dovadd de inculturd dar toate acestea nu pot fi amestecate. Fiecare om, indiferent de etnie, trebuie judecat potrivit faptelor sale. Un gangster sau.mafiot rdmAne ca atare gi este judecat ca.atare, indiferent de originea '

'utttlt"tl;nul, am impresia cd cei 22.000de evrei din Romdnia ocupr pozifii, in institufiile-cheie ale statului, mult disproporfionat fafi de c6t ar fi normal in raport cu numlrul lor. Aici nu este vorba de antisemitism, ci de realitdli palpabile. DacI to{i aceltia ar sluji exclusiv interesele Romf,niei, m-ag impica gi cu aceastii situafie nefireasc5. N-ag avea nimic impotrivf, si avem in Romdnia bancheri ewei de talia lui Mayer Anselm Rothschild gi a urmagilor s[i, dar care si contribuie la inavu{irea acestei {nri gi nu la jefuirea ei. Aq sta aldturi pi de un pregedinte al Rom6niei de nalionalitate eweu, dacf, ar fi unul de talia lui Abraham Lincoln, care
N-am fost de acord gi nu voi fi niciodati cu ac{iunea maregalului Ion Antonescu de trecere a liniei Nistrului, in 1941, cu cele doui armate ale sale. Trebuia sA se opreasci la limitele frontierei istorice, a$a cum a procedat mareqalul Kaarlo Gustav Emil Mannerheim al Finlandei. Ii port , insio respect pi il adrnir pentru dorinla lui arzitoare pi ac{iunile pe care le-a avut in vedere pentru "rontdnizurea capitalului" ?n aceastS lar6jefuitd de secole qi cdlcatd in picioare de to{i. Md intreb: de ce etnie sunt "americanii" care lin cu orice pref sd stingd focul
pi-a dat via{a pentru a impiedica destrSmarea Statelor Unite ale Americii.

in care a fost penetratl RomAnia gi prBsiunile enorme ce s-au,exercitat asupra ei dupd 1989, recomand cartea "Assessing Democracy Assistance: The case of Romania" ("Evaluarea asisten{ei
democratice: Cazul Romdniei"), scrisd de Thomas Carothes, fost inalt demnitar la

furnalelor de la Regila? Pentru cei care vor sd cunoascd modul

Departamentul de Stat al S.U.A., profesor universitar la Universitatea din California, politolog de talie mondiald, apdrut[ la Editura "Carnagie Endowment Book," Washington, 1996. intr-o formulare mai apropiatd de adevdr, cartea s-ar

putea intitula "Rdzboiul C.I.A" contrs Romdniei". Impresioneazd sinceritatea gi obiectivitatea analistului american, care avdzut evoluliile din Romdnia post-socialistd mai bine dec6t toli "analigtii" de la posturile de televiziune din Bucureqti lua{i
la un loc...

147

Triditorii - mai rii decfft agen{ii striini

in cazul evreilor gi rugilor impuqi, prin for{a regimului de ocupa{ie, in organele secrete ale Romdniei din perioada postbelicl mai existau totuqi spalii de manevrd qi pentru elementele romdnegti majoritare, adicd pentru cei care prestau munca propriu-zis6. Corpul strdin genera anticorpi gi putea fi limitat in prerogativele gi ac{iuniie sale ddundtoare.

Cu trddltorii lucrurile stau cu totul altfel. Acegtia

aclion:eazd

din umbrd,

lovesc pe la spate, submineazd elementele-cheie ale structurilor de informafii qi le anihiteazd ac{iunile pe termen lung. Efectele trld6rii pot fi cornparate cu accidentele vasculare grave tare provoacl paralizie gi moarte. Serviciile de informalii ale Rorndniei din perioada socialisnrului de stat au suferit cdteva asemenea grave accidente. CeI mai grav.a fost cel provocat de generalul Mihai Pacepa, omul de cas6 al familiei Ceauqescu, locliitorul tehnic al gefului Direcfiei de Informalii Externe. Acesta a reugit sd fugd qi si se pund sub protec{ia C.I.A., al cdrui agent era, in august 1978, cdnd a fost pe punctul de a fi arestat, ca rrmare a demascdrii lui. Reugita fugii acestuia nu poate avia decdt o singurd explicalie verosimil5 pi anume prezen{a in structurile organelor secuitA,tii romdneqti cel pufin a unui alt triditor, care l-a avertizat pe Mihai Pacepa. Au urmat alte trld6ri grave, precum cea a comandorului de marinl Nicolae Luca, fost ofiler in Direcfialnformalii Militare 9i ataqat militar la Sofia, care a fugit de Ia Bost in S.U.A., via Salonic-Rorna-Washington, in

anul 1981, a locotenent-colonelului Liviu Turcu, din Direc{ia de Informafii Externe a Securirdqii. fugit in S.U.A. i; 1988. cazul spionului Mircea RIceanu, diplomat de carierf, la Ministeml Afacerilor Externg, demascat gi judecat in anul

1989, dar salvat pi recuperat de C.I"A. dupf, evenirnentele din decembrie 1989 pi al{i triddtori de nearn mai pu{in semnificativi. Rom6.nii de bund credinfd, patrioli gi rfibditori, dar cu privirile in pimdnt, datoritfi celor cinci secole de st[p6nire strdind, nu vor percepe, poate niciodatd, dimensiunile dezastrului provocat de Mihai Pacepa gi ceilalfi trldltori din tagma lui. DupI anul 1978, activitatea de informafii extei'ne, atAt in plan politico-economic, c6t gi militar, a fost practic paralizati. Au fost distruse, neutralizate sau abandonate re{elele de agen}i gi colaboratori deconspiiate de c6ffe tr6d6torul Pacepa
gi cei de-o seamd cu el, acestora spuiberdnduJi-se cariera qi viala.

Trldarea generalului Pacepa gi a comandorului Nicolae Luca a avut efecte devastatoare qi asupra Direcliei Informalii a Armatei Romdniei. A avut loc eliminarea succesivi a posturilor de ataga{i militari din toate statele lumii care prezentau interes. Ar putea pdrea incredibil dar, ?n ultimii l0 ani ai dictaturii
lui Nicolae Ceaugescu, armata Romdniei nu a mai dispus de nici un ofiler de inforrna{ii gi de nici o sursd umand de informalii in capitale precum Moscova, Paris, Roma, Londra, Atena, Ankara, Sofia, Vargovia, Berna,.Cairo, Bonn, Washington, Bagdad, Beijing gi altele.
148

in

aceastd perioadd dezastruoasd

din istoria serviciilor de informalii ale Romdniei,.

vidul de cunoagtere a fost suplinit, pe misura for,telor qi mijloacelor de care dispuneau, de cdtre ofiferii 9i subofiferii din cercetarea radio a armatei. Acest
serviciu invizibil dar veqnic in alertd gi pe linia iftAi a'Tlzbaiului secret'1 a constitnit $i constituie gi in zilele noastre parlea de eliti a cercetErii strategice romdneqti. Aici, am intdlnit cercetagi radio gi analigti militari de incontostabild valoare, dar de ale cjiror estimiri, concluzii pi previziuni arareori s-a {inut cont. Se pare cd aceasta este o boald generald la politicienii din toate statele lumii. De la un asemenea cerceta$ radio cu experienld de rdzboi, atdt pe frontul de est, cdt gi pe cel d,e vest, arn inv[tat meseria de radiotelegrafist, pe care. am utilizat-o in anii :60 pe timpul unei misiuni in Extremul Orient. Dupb propria estimare, prr:mo{iile care au dus greui luptei in anii cumplili ai Rdzboiului Rece pe "fiontul undelor" au lbst 1957 g i958, cotate ca "promofii de aur" ale genului de arm6. DupI evenimentele din istoricul an 1989, serviciile de informafii ale

Rominiei au fost trecute prin alte 'fwrci caudine", Sub sloganul "reformei", la inspirafia unor factori de influen{I externd, au fost eliminate, sub diferite pretexte, gi ultimele elemente profesioniste care au supraviefuit epurdrilor succesive de dupi anul 1978. Spre deosebire de noi, romdnii, care arn fost intotdeauna mai ortodocqi decdt patriarhul de la Constantinopol, Ungaria nu qi-a lezat cu nimic serviciile de inforrna{ii de care dispunea. Au fost schimba{i doar gefii de direcfii pi loc{iitorii acestora. rd.ceasta este una din cauzele pentru care ungurii ne bat pe toate fronturile, i,nclttsiv in propria noastri {ar5... Dupd anul 1996, cdnd s-a votat "schimbarea" qi in ffuntea statului romdn au ajuns politicieni (intr-o formuld imposibili de coalilie) dinhe cei rnai pu{in calificali din cd{i a awt Romdhla de la aparilia ei pe harla Europei, serviciile secrete ale {Irii au devenit un fel de "societdli desclrise", in care consilierii strdini (spioni de profesie) au avut acces dupd cum au dorit!... Pregedintele Romdniei, Emil Constantinescu, l-a reabilitat pe infamul tr[ddtor Mihai Pacepa iar.acesta igi valorifibi inscrierile toxice in librdriile din Bucureqti ca in bazarul din Istanbul. in cazul guverndrii C.D.R.-iste din RornAnia, sub patronajul lui Emil Constantinescu, instalat la Palatul Coffoceni pe post de pregedinte in anii 1996-2000, s-a confirmat ,incd o datd, un adevdr universal gi anume acela cd: "Atunci cdnd conduc nepricepulii, nernernicii miSund pe toate ulilele".".

Guvernantii cu cine... voteazi

Na{iunea qi statul rom6n au ajuns intr-c situafie in care nu ar mai trebui

sI se teaml de efectele ac{iunilor serviciilor strdine de spionaj, care, oricum, au pltruns acolo unde au interese, ci mai degrabd de ac(iunile propriilor
guvernanli. Iatb un cazreal, foarte semnificativ, in acest
sens.

t49

a guvernirii C.D.R.-iste, o personalitate marcantl ce de sistemul na{ional de apdrare, siguranfl nalionall 9i ordine publicd' finea profesionist in materie, nu om politic, a efectuat a vrzitd oficialf in S.U,A., pentru un schimb de experienf6. Degi sunt zgdrci{i pdndla Dumnezeu, americanii gtiu, totugi, sI fie gazde excelente atunci cdnd au interes' Am lucrat nemijlocit cu aceqtia cel pulin 20 ani. in ceea ce-l priveryte pe demnitarul romdn, vizita s-a derulat in condilii qi cu rezultate excelente, p6nd la un moment dat. Este vorba de un moment al discufiilor purtate la Departamentul de Stat al S.U.A., institufie de acoperire pentru foarte mulfi ofiferi de informa(ii din C.I,d. Un asemenea "oficial" l-a interpelat, direct gi fbrd menajamente, pe demnitarul roman cu expresia: "Domnule, sunlem informali cd R.amfrnia vinde ctrmament unu stale supuse embargoului O.N.U., ceea ce este inadmisibll". Rom6nul nostru, om cu multf, experienla in domeniul rela{iiior externe nu s-a arAtat nici surprins gi nici indignat, ci

in ultima perioadd

cu un zibet larg i-a replicat: "Domnule, nu cred cd este bine sd luapi drept informasie tot ce se scrie in presa din Romdnia". A urmat replica oficialului american: " Stimqte domn, dacd aceastd informalie ne-ar fi pan enit din presa din Romdnia sau din presa ameficand, vd asigur cd nu am fi luat-o in consideraYie, dar uce$std informatie ne-a parvenit de lu wn membru al guvernului de lo BacuteSti,'aSa cd suhtem obligayi s-a ludm in consideralie". Degi gi-a pdstrat calinul, demnitarul rom6n a simlit cum cade cerul pe el. Se agtepta |a oricare altd replicd din lume, numai la a$a ceva nu. Dupd ce s-a recules in timp scurt, gdndind gi la apdrarea demnitSlii na{ionale, demnitarul romdn a ftcut urmf,toarea remarc6: "Cred cd doar statele care"nit produc arme ntt cauld sd le vdnd6 mai ales in zonele supuse embargoului, unde pretrurile sunt de

doud trei

S.U..A., Ronatd Rbagan, era sd fie iudecat de Congresul american pentru cd a autorizat vdnzdri masive de armqment cdtre lran, in candiliile unui embargo total, votat chiar de cdne Congresul S.tl.A.". Este vorba de celebra afacere "Iran gatei', din t987- 1988, care a lhcut inconjurul lumii. in fala unei asemenea replici "oficialul" american a schimbat repede vorba,

ori mai mqri. Dacd nu md insealit memoria, chiar fostul preSedinte al

in normal. Rana tnsd a ramas deschisd 9i demnitarului romdn fald de modul in care sunt".apdrate interesele dezamdgtrea Romdniei chiar de cdtre unii membri ai guvemului a fost profundd. De cine sI te mai aperi? Ce viitor poate avea o nafiune care are chiar la nivelul guvernului oameni potitici v6ndufi ?...
trecdnd-o pe glume gi toful a reintrat

Conducerea Rominiei

ignori profesioniqtii

?!

Av6nd o experien{5 de 30 ani neintrerup{i in cadrul Direc{iei Informa{ii a Armatei, furtuna care a rlscolit Rominia duptr revolufia antitotalitarl din decembrie 1989 nu mA putea l[sa insensibil, mai ales cd am 9i anticipat-o, in linii mari, cu ani in urmi. FIr[ a pretinde absolut nirnic'in schimb, in iulie 1990' m-am decis sI ofer o mf;nd de ajutor noului regim politic din RomAnia' in
150

domeniui in care md sin{eam competent gi anume in cel ai structurilor de informafii. Animat de cele mai bune intenlii, ba chiar inflEcdrat de un oarecare sirn!6mAnt patriotic, am intocmit o lucrare destul de arnpli, intitulatS "Studiu cuprinzdnd unele consideralii, idei qi evaludri cu privire lu situalia politicd internalionald actuald gi de perspectivd Si necesitatea perfec{iondrii serviciilor secrete ale RonAniei". in sintezS, au fost subliniate urmitoarele aspeete gi dimensiuni ale eadrului internagional: rTranslbrm5rile profunde qi total neanticipate, de ordin politic, economic, ideologic, soc al gi militar, din imensul spaliu euroasiatic delimitat de fi"ontiera inter-germand qi Vladivostok, au pus capdt epocii Rizttoiului Rece gi au rnarcat intrarea Omenirii intr-o noul epoci. Este vorba de o epocd a haosutrui, la sf2rgitui cdreia se va na$te 0 noud lunte, cu o noud ordine politici gi economicd qi chiar cu noi frontiere. rUnificarea eelor doul Germanii, fenomen ce a surprins intreaga Europd, producdndu-se cu 30-50 ani mai d6vreme decdt il anticipau cei ma^i optinriqti analiqti politici, a schimbbt nu numai fa{a Europei, ci qi a Lumii" ln urma acestui proces, vor avea loc multe evenimente greu de anticipat' rAu dispdrut delimitirile'sferelor de inftuen{i din Europa, statornicite la Teheran, Yalta qi Potsdam, s-au creat vacuumuri de putere, ceea ce va declanga lupta pentru retrasarea acestora, in consonanti cu noul raport de forte. cSubminarea rolului gi locului celor dou6 super-puteri, S.[I.A. qi U.R.S.S.' a

blocurilor militare create de acestea gi, pe aceastd bazf,, diSpari{ia sistemului poli-

tic "bipolar", care a suslinut lumea epocii Rdzboiului Rece. .rN{anifestarea unor tendinle centrifuge in s6nul blocurilor militare din Europa, conturarea unor noi grupiri de state, in func{ie de noile ior. interese, puse in
lumind sau favorizate de noua conjuncturd politico-militarfr din Europa'

oAparitia unor stiri fluide pericilloase gi de incerlitudine, in special in Europa de Sud-Est, mai ales in ceea ce priveqte garantarea frontierelor 9i chiar existenfa unor state, dacd se are in vedere situalia din R.S'F.Iugoslavia. Dispari{ia frontierei inter-germane pi a Zidului de la Berlin sldbegte mult, dac6 nu chiar golegte de con{inut. prevederile Actului F'inal de la l{elsinki privind recunoaqterea 9i garantarea frontiefelor stabilite in Europa ca urmare a rezultatelor celui de-al doilea rdzboi mondial. Probabil cd fiecare frontierd din centrul qi estul Eunopei va trebui sd fie reconfirrnatl 9i garantat5. RomAnia nu
va putea face exceplie de la aceastd situalic.

.Accentuarea qi accelerarea tendinlelor de integrare pe plan european in cadrul lJniunii Europei Occidentale qi iegireg acestei putenrice organizalii economice de sub tutela S.U.A. oManifestarea unor ampte rnigchri nafionale pi etnice intre fostele state socialiste, in interiorul acestora gi mai ales in cadrul U.R.S.S., apreciate ca un pericol la adresa reformelor economice 5i politice in curs de desfrgurare, precum $i
151

la cea a stabilit5lii generale fu Eurolra. inheaga peninsuld Balcanici gi arcul geopolitic cuprins intre Marea Baltica gi Malea Caspici se caracterizeazd printr-un pericol potenfial de conflicte arrnate (previziune care, din nenorocire, s-a confirmat d^incolo de orice aqtept6ri).

ln studiul ce a fost inaintat pregedinlelui Romdniei, domnul Ion Iliescu, am frcut gi alte aprecieri care nu gi-au pierdut din actualitate nici dupr rnai bine
de un deccniu, pe care le reamintesc succint.

prin a da cfiptig de cauzi fostelor slate infrante in cel de-al doilea rdzboi mondial, adici focrnai Japoniei gi Gerrnaniei. Poziliile s.u.A. in Europa qi in lume s-au diminuat foafte mult, iar u.R.s.s. (care inci nu se dezmembrase) a
devenit o putere economicS de mdna a doua" Atat S.U.A., c6t gi U.R.S.S. domind lumea conte'mporand in special pe plan militar, datoritd uriagului lor arsenal nuclear. Programele de dezarmare nuclear5 concepute de cele douf, superputeri vor fi implementate de aqa natur6. inc6t aceastd domina{ie sd fie men}inutd. P6nx la sfdrgitul mandatului sf,u, pregedintele G.Bush (tat6i) gi-a schimbat pirerea. declariind S.U.A. "invingdtoare absolutd in Rdzboiul Rece". ' Tenninarea Rdzboiului Rece, trecerea de la confruntare la cooperare, disparilia "pericolului comunist", pe baza cf,ruia a fost intre,tinuti atmosfera unei _epoci aberante,,fac superllur existen{a celor doui blocuri militare, N.A.T.O. gi rratatul de la vargovia. Dintre acestea, s-a dezintegrat rapid rratatul de la varpovia, chiar rnai rapid decnt ar fi dorit-o ins[gi lumea occidentali, in frunte cu S.U.A. Este hresc sd fie a;;a, deoarece accst bloc rnilitar a fost utilizat pentru mentinerea dominatiei sovietice in {[rile membre (Berlin-i953, ungaria-1956, Cehoslovacia-1968) 9i rnai deloc pentru_confruntdri cu Occidentul. N.A.T.O. se va dezintegra cev& nrai tArziu, trecind printr-un proces de atrofiere, pe rnfisur[ ce Occidentul se va convinge de caracterul ireversibil al reforrnelor din centrul gi estul Ewopei, precurn gi al slbbirii poziiiilor s.u.A. in Europa. Ce au pierdut qi ce au cdgtigat cele doud superputeri in raporturiie lor directe la. incheierea Rdzboiului Rece? cel pulin pentru o perioadr de timp (doud decenii sau mai mult), raportul

Terminarea Rdzboiuiui Rece ridicE o ihtrebare freascd qi anume: cine a casfigat si circe u pierdut rdzboial? cercurile conducdtoare din cele dou6 superputeri, protagoniste principale, S.U.A. qi U.R.S.S., Gorbaciov gi Bush (tat6l) au adoptat aprecierea potrivit cdreia nu ar exista "nici invingdtori Ei itici invinsi". Analizdnd insd situa{ia reald, atdt a s.u.A., cdt gi a u.R.s.s., in raport cu celelalte mari centre de putere ale lumii (Japonia gi R..F.Germania), hu este greu de constatat ci cele doud superputeri, epuizffndu-se neciproc intr-o fantasticr cursr a inarmirilor, de donrinatie a lurnii, de subminare reciprocr a pozitiilor, au sfArgit

=-

de forfe pe plan econornic, tehnicn-qtiin{ific gi politico-diplomatic va fi de partea S.[J.A. pi a principalilor sii aliafi occidentali. Rugii vor $ine, in continuare, ?n "gah" occitlentul, cu arsenalul nuclear de
care dispun, concomitent cu refacerea puterii economice, aflatd in prag de colaps. 152

Moscova va stimula gi exploata la maximum tendin{ele centrifuge dintre S.U.A.gi aliafii stri occidentali. Prezenfa militarl a S.U.d. in Europa se va diminua treptat, pdntr la eliminarea ei totali, ceeace in plan strategic a consti tuit un obiectiv major pentru rugi. Pozifiile S.U.A. vor cunoa$te o restringere continuii, concomitent cu cre$terea concurenlei pe mdsura realizArli integrdrii economice, politice gi de securitate a Europji Occidentale qi a cregterii cooperdrii dintre Europa de Vest gi Europa de Est. In cercurile politice influente din S.U.A., existi puternice temeri fafl de

perspectiva unei Europe dominati economic de Germania unificati. Cogmarul Washingtonului este positrilitatea unui condominom ruso-german. I-a aceasta a$
adduga, in anul 2001, proverbul romdnesc: '"De ce

infrffnte in Rizboiul Rece.

Europa Occidental[ va juca, in spa{iul U.R.S.S., un rol mult mai mare decdt l-ar dori Washingtonul. in contextul marilor probleme pe care gi le plopun a le "rezoiva" S.U.A., U.R.S.S., Germania, Japonia, Anglia gi Franfa, {drilor mici gi mijlocii din Centrul gi Estul Europei li se atribuie un rol minor. Acestea vor fi tratate ca {iri

!i-efricd,

nu .scapi".

Acord

sec-ret Bonn - Budapesta ?

Un eveniment de o excep{ionali importan{I peptru Europa, in general gi pentru RomAnia, in special, il reprezintd unificarea Germaniei. Evenimentul i-a surprins intr-un mod neplf,cut pe invingdtorii in cel de-al doilea rdzboi mondial,
sub toate aspectele.

Disparilia fulgerdtoare

a Republicii

Democrate Germane

gi

incorporarea

acesteia ln R.F.Germania eqte_ tot un produs al schimbdrilor in raportul de forle pe plan european, de data aceasta in favoarea R.F.Germania. Un analist lucid nu poate fi dus in eroare in ceea ce privegte caracterul "spontan", nea$teptat, al procesului reunificdrii'Gcrmaniei. Mai mult ca sigur, evenimentele care au condus la hemoragia de popula{ie din R.D.German[, prin frontiera deschis[ dintre Ungaria gi Austria, cdderea Zidului de la Berlin, fuziunea monetard etc. au fost acfiuni bine gfindite, planificate din timp gi declanpate la mornentul oportun, in cadrul cirora serviciile secrete vest-germane au jucat un rol major. Pentru RomAnia gi situa{ia sa in viitor, rolul jucat de Ungaria in catali-

zarea procesului de unificare a Germaniei este foarte important. Este foarte posi6il ca deschiderea frontierei dintre Ungaria qi Austria, prin care au fugit in Vest sute de mii de est-germiini, si se fi fbcut in baza unui acord secret dintre Budapesta 6i Bonn. Trebuie studiate sub toate aspecte rolul pe care pil arogl Ungaria in "declangaiea" procesului reunificirii Germaniei, graba cu care a aclionat pentru lichidarea Tratatului de la Vargovia, a C.A.E.R. qi recompensele la care se a$teapta

in schimbul acestora. Concluzia ce s-ar putea desprinde pentru R^om6nia ar putea fi aceea c5, Ungaria, la momentul potrivit, ar putea conta pe sprijinul politic gi de altl naturl al Germaniei reunificate, pentru a-gi alipi, dacl nu toati, atunci cel pufin o parte din Transilvania.
153

Aia cum s-a int6mplat intotdeauna in trecut, atdt in primul, cdt gi in cel de-al doilea rdzboi mondial, alian-ta dintre Ungaria gi Germania a generat numai
dezastre pentru RomAnia.

Integrarea europeand, dac5 se va realiza cdndva, nu schimbd lucrurilc. Ungaria nd va renunfa niciodat5 la pretenliile sale teritoriale fafl de Rominia, pe care va cduta sd gi le satisfacd in impre-iurdri favorabile. Situa{ia fluidd din Europa Centrald qi de Est, pe fondul marilor transformdri cu rezultate greu de anticipat din aceastd zonia, starea inc6 liagild a institutiilor de stat din Rom6nia, ar pulea fi considerate de Ungaria ca irnprejurlri favorabile.

,,Pulberea" balcanici gi interesele Romfrniei

ln ceea ce privegte Peninsula BalcanicS, situa{ia generali este extrem de complicatl. caraclerizald dc o stare economicd mult inapoiati fata de Europa OccidentalS qi cu probleme teritoriale, etnice gi religioase mogtenite de secole qi
nerezolvate. Nu trebuie uitat cd, in toate fArile balcanice, regimurile democratice din perioada interbelich au e;uat, mai ales in Romdnia, Bulgaria, Iugoslavia gi Albania. Amestecul strdin masiv, ineficienla, iresp<insbilitatea, coruplia gi incapacitatea claselor conducdtoare au fost caracteristice penilx toate !6rile balcanice, intre cele doui rdzboaie mondiale. Domina{ia sovieticd qi americanf,, regimurile totalitare qi dictaturile militare din statele baloanice le-au separat gi mai mult unele de altele, au condus la creg. terea suspiciunilor, nerecunoagterii gi neincrederii reciproce.

Problemele teritoniale,. inghe{ate artificial dupd cel de-al doilea r[zboi mondial, ies la lurnind in toatl complexitatea lor, mai mult sau mai pufin recunoscute, in perioada actual5. Cele mai grave par a fi: rproblema Transilvaniei intre Ungaria qi Romdnia; cproblema Basaratriei qi Insulei $erpilor-intre Romdnia. Ucraina gi Federatia Rusd;

rprovincia Kosovo-intre lugoslavia qi Albania; rproblema lVlacedoniei-intre Bulgaria, Serbia, Grecia pi Albania; oprotrlemele Traciii, platformei maritime gi spaliul aerian din Marea Egee dintre Turcia gi Grecia. I-a toate acestea. se adatrga alte problcme teritoniale de mai micd intensitate, cum ar fi cele referitoare la Dobrogea (dintre Bulgaria qi Romdnia), voivodina (dintre lugoslavia qi Ungaria) qi Banat (dinfre Iugoslavia pi Romdnia). Luandu-se in considera{ie toate aceste probleme, corelate cu inapoierea economicd a zonei qi cu procesul de democratizare care va necesita mult timp, este greu de imaginat o integrare, in urmitorii ani, a acstui spafiu g*opoiiti" ir, Europa Occidental5. Chiar gi intr-un viitor mai indepf,rtat, fostele state socialiste de tip totalitar din Peninsula Balcanicd vor putea aspira cel mult la un statut de asociate periferice, situate pe circumferinla eea mai indepdr"tati de centrul dezvoltat al Comunitd{ii Economice Europene r54

in noua configurafie politici a Europei, in general, qi a cele din centrul gi estul continentului in special, Romdnia va trebui si-gi redefineasctr cu tIrie, flri nici un fel de echivoc, interesele sale vitale, interesele de importan(5 deosebitii gi interesele generale. Din categoria intereselor vitale, nu trebuie sI scape cele ce se referd-la garantarea integritdlii teritoriale a firii, suveranitilii sale, eliminarea decalajului economic ce ne desparte de statele cele mai dezvoltate, supraviefuirea naliunii
romdne, a culturii gi civilizafiei sale.

Trebuie si gtim cu exaetitate ce pericole ne amenin{5, din ce direc{ii, cu ce forfe qi curn sd le facem fa!5. In procesul de regrupare a statelor, va trebui si gtim pe cine putem conta gi pe cine nu. De interes vital este gi accesul Rornaniei la
sursele de materii prime 9i Ia piefele de desfacere.

in categoria intereselor de importan{I

deosebitd

intri relaliile cu statele

vecine, evolulia situaliei din aceste state, raporturile cu Europa Occidentald, problemele integrdrii gi viitorul sistem de securitate in Europa dupd dizolvrea celor doud blocuri militare, relaliile cu instituliile financiare interna{ionale, precum qi relaliile cu statele lumii bogate ih resurse de materii prime.

In categoria intereselor generale ar intra raporturile Romdniei, sub toate

aspectele, cu. restul lumii.

.Toati aceastl vastd problematicd ce stf, in fala noii conduceri legitime a Rom6niei, impreuni cu necesitatea eliminlrii unui uriag vacuum de informafii ce afecteazd, intreaga societate rom6neasc6, fac necesarl intirirea organelor vitale ale statului, consolidarea instituliilor sale, intdrirea armatei, a organelor de siguranl6 9i informa{ii, realizarea concilierii nafionale, a stabiliti{ii politice. acestea, Romdnia de mAine nu va putea nici progresa qi nici supravie{ui.

Firi

Sugestii pentru siguranfa Romffniei

Instaurarea unei demcicrafii autentice in Romdnia presupune in mod necesar separarea puterilor legislativi, executivtr gi juridic5. Acest principiu este obligatoriu
gi pentru,buna funcqionare a serviciilor secrete ale statului.

Amplificarea rolului unui singur organ duce la monopolizarea informafiei, deformarea adevlrului, manipularea opiniei publice, fenomene specifice regimurilor totalitare gi dictatoriale. Dimpotrivd, ciutarea adevirului prin mai multe surse gi cIi, independente unele de altele, dar armonios coordonate la nivel superior, amplificd frontul de lucru, m6re$te gansele de cunoagtere gi de
luare a unor decizii in cunogtin![ de cauzd. Cunoagterea este o cale sigurd de amplifrcare a puterii statului, iar serviciile de informafii au tocmai acest rol. Neglijarea

rolului acestora poate aduce prejudicii incalculabile statului gi nafiunii. intr-un stat modern, organele de informa{ii deservesc, cu precbdere, puterea executivi gi institulia pregedintelui, acolo unde acesta exist[ 9i are prerogative
dincolo de cele pur reprezentative.

istoricd la alta, vor trebui

Marile fundamentdri de importanfi strategici nafional5n de la o etapa sI fie apanajul institu{iei prezidenJiale, care se va
155

sprijini, in aceastd misiune, pe datele, informaliile, sintezele, estimaiile gi prognozele elaborate de cgmrmitatea serviciilor de informatii qi nu de pdtre un singur serviciu.

de orice influenfe partizane de partid, de orice izrne ideologice, incaclrate cu personal de inaltd calificare, din toate rnediiie sociale, patrio{i adevdrali, cu un inalt spirit 9e corp, gata de orice sacrifiqii pentru interesele supreme ale Romdniei. In aceastd viziune, arn sugerat crearea urmdtoarelor structuri gi fiinc{ii:

Conceptul de comunitate a serviciilar de informatii desemneazi atdt organele de informa{ii (gi contrainforma}ii) specializate, de sine stAtbtoare, de nivel na{ional, cdt gi shucturile specializate in cuiegerea gi prelucrarea informaliilor din cadrul celor mai importante ministere, care vor trebui create. Estp vorba de Ministerul de Finanle, Ministerul Justiliei, Ministerul Comerfului Exterior. vor trebui create organe de inforrna{ii noi, cu l,ocafie nationali, eliberate

rconsiliul h{alional de securitate-ca organ de decizie

problernele apdrdrii, securitblii inteme gi ordinii publice. run Serviciu de Informatii Externe-cu vocalie nafionald, subordonat qefului statului gi Consiliului Na{ional de Securitate "oun cenfru de Documentare activ, cu servicii de prelucrare gi analizE, plus biblioteci al Parlamenlului Ronrdniei. ro structur6 de inforrna{ii qi anaiizd a Ministerului Afacerilor Externe" oun serviciu de informalii al Ministerului de Finanfe. run serviciu de intbrma!ii al Ministerului de Interne. oun serviciu de infonna{ii al Ministerului Justifiei. oun serviciu de informalii al Ministerului Comerfului Exterior. o'centrului Na{ional de cercetare Radioelec'Arri mai sugerat crearea tronic5", patronat de Ministerul Apdririi Nalionale, organ existent in toate starele
dezvoltate ale lumii. Ca functii gi organe de coordonare, Ie-am sugerat pe cea de consilier prezidenfial pentru problemele de informatii gi siguran{i a statului qi Comiteiul de coordonare. alcbtuit dirr gefii serviciilor de informalii cu vocafie nafionald. Totalitatea acestor servicii, dar rnai ales serviciul de Informa{ii Exferne, -Serviciul Romfln de Informatii, Centrul Naflonal de Cercetare Radioelectronic6 gi

supremf, in

Directia lnformalii Militare pot constitui Comunitatea Serviciilor de Informatii ale Statului, ca institulii cu legi qi statute bine determinate, independente unele de allele, dar coordonate centralizat, la nivei superior, in concordan{a cu obiectivele
slrategiei nalionale de apdrare a {arii. Am mai sugerat crearea. chiar qi in stil ad-hocr nepermanent. a unui cadru de estimrri'nafionale, unde sf, fie prelucrate gi prezentate in formi finair, pregedintelui Rom6niei, Consiliului National de Securitate qi Guverniilui, informaliile de cea mai inaltd valoare culese de serviciile de informalii autonome. Prin aceasta s-ar fi materializat, lacel mai inalt nivel, existenfa comunita,tii serviciilor de Informalii. in studiul inaintat gefului statului, in anul 1990, arn mai insistat gi asupra altor aspecte gi sugestii, astfel:
156

rActivitatea tuturor serviciilor de informa{ii ale {drii, indiferent

de

domeniul in care se manifestA, politic, economic, tehnologic, militar, comercial, sb fie cuprinsl intr-o concep{ie unitari de cercetare strategicl nafionali qi coor-

donati prin directive ale preqedintelui Romdniei, aprobate de Consiliul Nalional de Securitate. Aceastd activitate de mare importanli 9i sensibilitate poate aduce o contribulie esenliald la propdqirea economicd a llrii, \a reducerea intr-un timp mai scufi a decaiajului ce ne despirte de priie dezvoltate. Sf, nu ne scape din vedere niciodatb faptul-ca serviciile di informalii din larile avansate, 9i mai ales cele din s.u.A. 9i Japonia, au jucat gi continud sd joace un rol imens in propdqirea 1or eco-nomicf, qi tehnologicl. Folosirea de c[tre sovietici a roadelor serviciilor de informafi, cu prec6Romdniei, va trebui creat Un cadru juridic cu totul nou privind regimul de circula{ie a inforrna(iilor. csecretismul excesiv gi inchistarea au constituit unele din trds[turile negative ale totalitarismului care au frdnat dezvoltarea societifii romffnegti sub toate
aspectele. dere pentru oblinerea suprema{iei miiitare, a fost phtita scump de cStre I-J.R.S.S. rpentru ca informa{iile de orice fel s6 aibd un rol in propdqirea economicd a

rServiciile de informalii ale Romdqiei, at6t na{ionale, cAt 9i departamentele, utiliz6nd in proporlie de peste 95 7o metode gi sulse legale de culegere de infor' ma{ii, docum.ntulii, mostre, modele, etc., pot contritrui la umplerea in timp relativ scurt a vacuumului de inforrnafii din {ar5. .Nu numai serviciile de informalii, ci toate mediile romdnegli care vin in contact cu strdinf,tatea ar trebui formate in spiritul studierii 9i culegerii de informa{ii utile in domeniile lor de activitate de orice naturd, fie econornice, rtanage-

riale,,financiar-comerciale, de produciip, tehnico-Stiintilice, de invflldmAnt etc. Toti specialigtii gi studenlii ar trebui sa inFleagfl acest lucru. Trecerea la economia de piap esie imposibilS fbr[ o largi bazbde infonnalii 9i libera circula{ie a acestora' ^futlicaliite de specialitate din {Irile dezvoltate vor trebui-ob{inute pe bazc permanente, stuiiate gi explcatate, aJdt in mod centralizat de cdtte elementele calificate ale serviciilor de iniormal.ii, cdt 9i de cdtre cei direct interesa{i' Utilitatea unei asemenea activitAti este ilustratd 9i de faptul c[; Ia Agenfia

Centrald de Informa{ii (C.I.A.) din S.U.A., sunt exploatite, in mod curent qi organizat, peste 250.'Q00 de publicafii din toate statele lumii. Cheltuieiile in vaiutl pe iaie te presupune acelstd activitate vor fi pe deplin compensate, ulterior, prin rezultate concrete. Societilile occidentale deschise cifer[ cantitdli enorme de iirformalii de valoare in toate domeniile. Depinde numai de noi sf, le cdut6m, seleclionfun, pretrucram 9i diseminbm in folosul.dezvoltlrii tuturor componentelor
societdlii romdnegti.

Nu trebuie uitat, ins5, rolul esenfial al serviciilor de informafii' adici c6 acela de a salvgarda inleresele vitale ale Rominiei. Ar fi exagerat sS afirmdm pericol de rdzboi cu weunul din vecinii s6i. Nu lara noasir{ s-ai afla in fala unui a este ins6 exagerat sd constatdm cl ne g6sim in fala unor presiuni din exterioU a situaliei interne din Romdniq de provocare a unor incercfiii de destabilizare
r57

tulburlri etnice, de subminare a regimului politic instaurat pe cale democraticd gi, ceea ce'este cel mai grav, de revizuire a unor frontiere. IatE de ce, in con$ruirea noilor institulii democratice ale !6rii, o atenlie deosebitd va hebui sd se acorde realizdrli, incd de la inceput, a unor servicii de informafii bine structurate, incadrate intr-o legislalie ferm6, strAns legate de interesele na{ionale vitale, care s6 nu poatd fi contestate in nici o imprejurare qi care sI dea rezultate maxime.
unor

Tot in anul 1990, am intocmit un studiu focalizat pe rolul gi misiqnile DirecJiei lnforma{ii Militare in noul context geopolitic din Peninsula Balcanic5, Europa de Est qi din lumeo in urma transformirilor survenite in anul 1989-1990. Acest studiu a fost pus la dispozi{ia gefului acestui organ de cercetare strategicd externd din anul respectiv, general de divizie Marin Pancea gi primului sdu locliitor, colonel Decebal llina. Studiul aborda aspecte concrete ale nevoilor de inforrnalii ale armatei Romdniei intr-o lume post-rdzboi rece, plind de incerlitudini, instabilitate gi surse poten{iale de conflicte. Din considerente profesionafe,
acest sfudiu nu poate face obiecful unei prezentdri detaliate.

Satisfaclia mea constd in aceea cd cel pulin o parte din sugestiile pe care le-am avansat au fost acceptate gi materializate in anii urmitori. Am elaborat aceste studii dintr-o pornire internd, voluntarA, sub imboldul unui anumit entuziasm qi a unei doze de incredere in viitor, degi md aflarn de peste doi ani in pozilia de ofiler in rezervd. Am indrdznit sf, abordez aceste studii, deoarece dispuneam de informafii, potenlial de arnliz6, gi o experien{d destul de avansatd, lindnd cont c6, timp de mai mulli ani, in cadrul Direc{iei Informatii Militare, am coordonat activitatea de

cercetare strategicd in spafiul geopolitic al N.A.T.O. Nu am negtijat, insI, nici spafiul Tratatului de la Vargovia, in ciuda ordinului oficial care interzicea activitatea de spionaj in o'!5rile frdfegti". in anul 1984 am realizat,impreund-cu ofilerii ce nutreau aceleagi convingeri, o "Sinlezd generald asuprs For(elor Annste ule U.R.5.5.", care a fost prezentattr generalului Constantin Olteanu, ministrul Aptrririi de atunci. in afard de surprindere, singura lui reactie a fost aceea^ca "sinteza" sd fie pistratd in cel mai profund secret. . In acelagi mod ilegal, conhar viziunii unor gefi qi mai ales a politrucilor care ne

in acest fel, am urmdrit sd-i deprind pe colaboratorii mei afropiati c[, in spionaj, nu existi nici alia{i permanenfi gi nici inamici permanen{i, ci numai
interese permanente gi anume, cele ale Rom6niei. Am profunda conVingere cf, in istoricul an 1989 aceste sinteze despre "amatele frdleqti" au fost utile.

sufocau, au fost realizate sinteze despre armatele Ungariei, Bulgariei pi Iugostaviei.

Roman qi Stincrilescu preferau divizarea serviciilor secrete...

Probabil c5 datoritd studiilor pe care le-am elaborat in anul de cumplite fr[mdntbri 1990, cdt gi din alte considerente, in februarie 1991 am fost cooptat in corpul de exper{i gi consilieri ai Pregedintiei Romaniei. Dupd o perioad6 de
158

testare de circa Sase luni, am fost incadrat permanent in rang de consilier Pi ;ef al Secretariatuiui Consiliului Suprem de Apirare a fdrii. De pe aceastdpozilie, iooperdnd cu experli de clasd, sub coordonarea gene-

ralului de divizie Marin Pancea, devenit consilier prezidenlial Ei secretar al consiliului suprem de Ap5rare a !5rii, am reluat, pe un plan superior problematica, din studiul elaborat-in 7990, a',ocomunitdlii serviciilor de Informayi?'. Dup6 ce s-au ftcut analize comparative cu serviciile de informalii din S.u.A., Marea Britanie, Franla qi Gennania,. in luna rnai 1991 a fost supusl aten{iei Consiliului Suprem de Aplrare a fErii o dccumentare privind "Necesitatea tmbundtdlirii activitdlii serviciilor de informayii ale Rorndniei prin crearea unor elemente'de coordonare, analizd, sintezi qi prognozd la nivel nalional". in esenld, era vorba despre materializarea conceptului "Comunitdlii Seniciilor de Informalii" Dup[ dezbateri deosebit de fuitunoase, in cadrul cirora generalul Marin
.

pancea a luptat din rasputeri impotriva ignoranlei unora gi relei voin{e intenlionate

a altora, propuperile avansate au fost respinse. Cei care s'au opus cu cea mai mare invergunare perfec{iondrii activitdfii la nivel strategic nafional, a servi-

ciilor de informafii ale RomAniei au fost Petre Roman 9i generalul Victor Atanasie Stiinculescu, incl pe post de ministru al Aptrrdrii. Apreciez cd primul-ministru Petre Roman s-a opus, in trunl mxsurio atf,t datoriti ignoranfei sale 9i ?n aceasti matcrie' cit qi datoritd faptului cd'nu dorea sub nici un motiv intlrirea prerogativelor pregedintelui Romffniei de atunci, dornnul Ion lliescu, fa{d de care nutrea o uri viscerald'

in ceea ce-l priveqte pe generalul st5nculescu, acesta nu s-a opus din ignoranfio ci cu bun6 qtiinf6, din pargivismul poiitic ce l-a caracterizat intotdeauna;i din nra fala de o societate in care nu-qi mai gisea locul. Victor Stdnculescu t'ace parte din tagma generalului trdditor Mihai Pacepa, pe care l-a qi sus{innt in public' jn decembrie Acest geneial de cas[ al familiei Ceaugescu, pe care a masacrat-o gi alte acte antina{iorlale. Astfel, Acordul de coope1989, la Tdrgovigte, a comis rare militari dintre Rorn6nia 9i Ungaria, semnat de generalul V.A.StInculescu in anul 1990, firi avizul Ministerului Afacerilor Externe, este singurul ,,documenttt in care Sunt recunosctte "drepturile colective ale minoritdlii
maghiare din Ramilnia". - Acesr ,,documenf? a fost semnat.de c6tre v.A.st[nculescu, probabil 9i sub efectele celebrului vin cle Tokay. Acordul de cooperare incropit de generalul

v.A.stdnculescu se imbin[ arfttonios cu "Declurutiu de la Butlupeslo", din vara anului 1990, semnatx de ex-regele Mihai, de fiica Doinei cornea, prin care se recunoagte ccimunitatea istoricd a ungurilor 9i romdnilor. Mai trebuie sI "recu' noagtem,' Iegitimafiile de maghiari, impuse prin lege de Parlamentul de la Budapes; in unui-2001 gi tot a9a, incet-inceto vom ajunge si recunoaptem singuri

;,drepturile istorice ale (Jngariei asuprs Trsnsilvaniei"

".fe d e ralizarea Ro m d n ie

qi si

accdptSm

i"..

"

159

"Agentul KGB'Pancea - ofifer valoros qi... antisovietic

militar Ia Paris, generalul Marin Pancea a luat atitudine activi impotriva dictaturii lui Nicolae Ceauqescu. Md intreb de ce generalul Marin Pancea nu a fost declarat "agent al S.D.E.C.E." (Serviciul de spionaj al Franfei), intrucdt ar fi
fost mai verosimil. La urma urmei, generalul Pancea Marin (pe atunci, colonel) a petrecut noud ani din via!5 la Paris, a fost gi este un mare admirator al Fran{ei, "sora noastrd cea mare". Serviciile de spionaj ale FranEei ar fi avut toate motivele din lume sd se mdndreascd dag6 ar fi reugit s6 recruteze un asemenea om. M-am convins, gi cu acest prilej, cd, din tot ce existd pe lume, numai prostia gi rdutatea omeneascd nu au limite. Generalul Marin Pancea a fost "agent K.G.B." tot apa curn papa loan Paul al ll-lea a fost secretar general al F.C.U.S...
160

Pomind de la constatarea cd, in anii ce au urmat incetSrii Rdzboiului Rece, in toate statele lumii dezvoltate (zona euro-atlanticb), precum gi in Federatia Rusd, Ungaria, Polonia etc., s-au luat mdsuri de reorganizare, restructurare gi perfeclionare a serviciilor de informalii, generalul de divizie Marin Pancea a propus rediscutarea in Consiliul Suprem de Apirare a !5rii, in anul 1994 a problematicii legate de imbundtdlirea activitdJii serviciilor de informa{ii gi a altor institulii care concurd la siguranla statului, inclusiv prin crearea unor elemente de coordonare, analizd qi prognozd la nivelul instituliei prezidenfiale. Dezbaterile s-au incheiat tot fdrl rezultate. Am constatat cu stupoare cd, ori de cite ori generalul Marin Pancea lua iniliative gi depunea eforturi pentru creqterea eficie.nJei activitSlii serviciilor de informa{ii ale Rominiei, irnpotriva lui se declangau furibunde campanii de denigrare in pres5. S-a rners p6nd acolo incdt, in ziarele cunoscute pentru caracterul lor de presd de scandal, de agen{i de influenld gi maripulare a opiniei publice, generalul Marin Pancea era prezentat, evidentlHrd nci un fel de dovezi,c6 este nici mai mult nici mai putin decAt "agent al K.G.8."..Chiar qi dupd mai mulli ani, spiritul de corp gi etica profesionald m5 obligi sd incerc a face luminb in acest caz de o revoltf,toare nedreptate. Pe,generalul Marin Pancea l-am cunoscut gi apreciat exclusiv ir1 plan profesional, pe parcursul multor ani de activitate in domeniul cercetS.rii strategice. A fost ataEat militar al Armatci Romaniei la Belgrad, la Berna gi la Paris. A stat perxnanent in prima tranqee a "rizbriiuiui secret". Prin funcliile pe care le-am de{inut ?n Direc{ia Informalii Militare, am avut acces nemijlocit la rezultatele cele mai sensibile ale activitAii sale de cerceta$ strategic. Pe aceastd bazd, apreciez cd, generalul Marin Pancea a fost unul dintre cei nlai valorogi oliferi de informafii pe care i-a ayut Armata RomAniei in intreaga perioadi postbelici. L-arn cunoscut ca pe un om cu vederi antisovietice gi anti-K.G.B. periculoase pentru propria-i existen[5 in epoca respectivS. Cu ani buni inaintea evenirnentelor din decembrie 1989, fiind atagat

Despre aceste pdreri gi aprecieri, generalul Marin Pancea va lua la qunoqtinld numai dacS va citi cartea de fald.

(Contra)spionajul rom6nesc - ignorat, persiflat qi politizat

Problemele legate de "Comunitutes Serlviciilor de

Inform\ii"

narea activitdfii acestora au fost reluate in Consiliul Suprem de Apdrare a !5rii qi pe timpul mandatului de preqedinte ale domnului Emil Constan-

9i perfecfio"

tinescu. De fapt, nici nu avea cu cine sd. le discute, deoarece membrii C.S.A.T. din anii guvernarii C.D,R.-iste erau mult mai strdini de problemele aferente serviciilor de informalii decdt cei ai guvernf,rii P.D.S.R.-iste. Rezultatele au fost pe mdsurS. Nu s-a intreprins absolut nimic. Mai mult chiar, in ultimii ani, situalia in acest domeniu a devenit de-a dreptul tragi-comicd. Problemele seri'iciilor de informa{ii, dupd ce au foqt distorsionate p0ni la

ridicol in presi, au fost abordate pe canalele de televiziune in tot felul

de

"talk-show-uri" moderate de fogti activiqti de partid cu propaganda, travestili in "analigti". Am asistat la o ridicola dezbatere pe aceastA temd "moderatd" de'un actor de comedie. Orice alte comentarii mi se par de prisos... Am readus in actualitate, pe aceastd cale, unele aspecte legate de serviciile de informalii ale Rom6niei,. care pot fi cunoscute de marelb public, din mai multe
considerente. grese gi

in primul rdud, pentru c6, din 1991 qi pind in prezent' nu am sesizat pro' imbunitdfiri pe aceastl linie. Mai mult chiar. se persevereazd in grave erori de inceput. Faptul cI in fruntea serviciilor de informa{ii cu vocafie-nafional5, precum Serviciul Rom6n de Informalii qi Serviciul de Informalii Externe, au fost Ei sunt numifi oameni pblitici de partid, constituie o imensi gregeald. Cine a inspirat o asemenea solulie a utmirit, in mod sigur, paralizarea Pi deprofesionalizarea acestor servicii. Oamenii politici pupi in ffuntea acestor servicii, chiar de s-ar jura pe sffinta cruce; tot le vor folosi in scopuri inguste de partid. Conduse de oameni politici, serviciile de informalii ale oricdrui stat din lume i;i pierd ceea ce au mai de pref, gi anume autonomia profesionali Dag6 tot ne lduddm cd invdfdm din experienla statelor occidentale dezvoltate, atunci de ce nu am invd{at din^experienla Marii Britanii, lara cu cele mai vechi servicii de informalii din lume? ln fruntea acestor servicii, din secolul al XVI-lea, de pe tirnpul reginei Elisabeth I qi pdn[ la inceputul secolului XXI, al premierului Tony Blair, nu au existat niciodatl oameni politici.

ce fel de "echidistan!6 politica" pot practica S.R.l. gi S.l.E. in condiliile in care in fruntea acestora se perindd in mod constant P.S.D.-riqti, P.N.J.C.D.-i9ti sau liberali ?...
de informafii 9i siguran!5 nasii urmlreascl activitatea tuturor oamenilor politici care defin ftlncfii {ional5 de rlspundere in stat, deoarece tocmai aici au loc 9i cele mai mari 9i mai devastatoare acte de trldare. DacS in fruntea S.R.I. se afl6 un membru"al P"N.L',
spre exemplu, este greu de acceptat gdndul cA acest partid nu se va sustrage oricdrui control. in afar[ de aceasta, in toate manualele de spionaj din lurne, opo'
161

" Autonomia profesionali cere ca serviciile

zi(ia politici de pretutindeni este prezentati ca o sursl potenfialS de informa{ii pentru agenfii strdini. Ca atare, serviciile insdrcinate cu siguran}a na}iona16
trebuie ldsate si-gi facd datoria. tn concluzie, este absolut necesar ca in fruntea serviciilor speciale de informalii gi de siguranld nalionald sd fie numifi exclusiv oameni de profesie din cadrul acestora, dupi criteriile de competenld gi vechime in serviciu. Oricare cetAlean al acestei \ilri, care simte gi gfindegte normal, igi poate da seama cd atacurile furibunde irnpotriva organetror de securitate ale RomAniei, din perioada de dupd 1989, distrugerea serviciilor de informa{ii gi apoi refacerea lor pe baze nefunc{ionale, politizarea S.R.I. qi S.I.E. prin numirea in fruntea acestora a uncir oameni de partid, deschiderea frontierelor atunci cAnd acestea trebuiau inchise, desfiinfarea oriclror forme de contro!, economic gi financiar. eliminarea Curlii de Conturi din procesul de privatizare, desfiinlarea U.M.0215 de infonnalii din Ministerul de Interne, toate la un loc, au fdcut parte dintr-un plan diabolic, elaborat pini in cele mai mici detalii de cdtre prddltorii interni gi externi, pentru ca Rom6nia sI fie dezarmat5, iar avuliile sale sI fie jefuite ca in codru. latd una din cauzele fundamentale ale situa{iei dezastruoase in care se afl6 Rom6nia la inceputul secolului XXI. Rom6nia a devenit o lar5 a paradoxurilor. in anii socialismului de stat qi dictaturii lui N.Ceauqescu, nu avealn voie s6 spunem nimic, dar s-a mai fbcut cdte ceva. in anii democraliei de tip satrapic, instauratd dupd revolu{ia din decembrie 1989, putem vorbi orice, dar nu se mai face nimic. In anul L989, cu un produs intern brut de circa 105,7,rniliarde dolari Romdnia era incomparabil mai aproape de performanlele economice ale Uniunii Europene dbcdt in anul 2001, c0nd P.I.B. graviteazd in jur de 30 miliarde dolari. Cu alte'cuvinte, bolboroselile oamenilor politici cu privire Ia aderarea la N.A.T.O. qi integrarea in Uniunea Europeanii

n-au absolut nici o acoperire, atdta timp cdt, in ultimii 12 ani, RomAnia s-a
deplasat exact in sens opus atingerii acestor obiective. Probabil cI am fost dirijali cu premeditare in acest sens. Era de datoria serviciilor de informafii ale {6rii sd descopere gi s6 facd lumind in aceste probleme de interes vital. ' Dupd 1989, pe fondul addncirii generale acrizei societdlii rom6negti, a fost addncitl gi criza serviciilor de informafii ale Rominiei gi nicidecum rezolvat5, a$a cum se pretinde oficial. DacI Ministerul de Finanfe al Romf,niei ar fi dispus de un serviciu secret
de informafii, puternic Ai de un ina[t profesionalism, cum este cel de care dispune

Ministerul de Finan{e din S.U.A. (mult mai puternic decdt C.I.A.), fenomene cu care ne;am flcut de rAsul Europei, precum.Caritas de la Cluj gi F.N.L, cu jefuirea a milioine de oameni creduli, ,r,r ,-", fi produs. Garda Financiard din Romdnia este un fel de pisicd cu clopo{ei care incearcd

si

prindd goareci. Reprofesionalizarea serviciilor de informa{ii gi siguran{5 nafional5 gi depolitizarea urgentf a acestora constituie o condifie esen{iald a
statalitdf ii in RomAnia.

t62

Cea mai vitregit4 armati din Europa

Evenimentele de ortjin politic gi militar din Romdnia din perioada post-socialisti pun in iumind existenfa unei profunde crize in cadrul armatei. Orice incerc6ri de a ignora, de a subestima sau masca, sub o formi sau , alta, aceastl crizd,, ce se manifestd pe multiple planuri in cadrul subsistemului

militar al societdfii, nu poate duce decAt la adAncirea ei, cu consecinle dintre cele
mai grave pentru interesele fundamentale ale existen{ei de stat a Romdniei. Cdnd a inceput, cum a evoluat, pe ce planuri se manifestf, gi care ar fi cdile de solulionare a crizei existente in armata romdnd, constituie o problemd de importan!6 capital6 pentru naliunea noastrS, in perioada actuall gi in anii viitori, ce va trebui abordatd cu maximum de aten{ie, de cdtre oameni de inaltd specialitate, ln cadrul unor foruri competente existente sau care vor fi create in viitor in acest scop"

O primi fazil a crizei armatei romine a inceput odattr cu implicarea in cel de-al doilea rizboi mondial, impotriva voinlei gi intereselor poporului romin. Dezmembrarea statului rgmdn, in 1940, prin cedarea p6rlii de
Rom6niei
nord a Transilvaniei, a Basarabiei gi Cadrilaterului au traumatizat putemic armata, in special corpul sdu de comand6, acestea fiind cedate fbrb rezistenld armat6. Odattr cu declangarea opera{iunilor militare de la 22 iunie 1941, pe frontul de est, impotriva U.R.S.S., al5turi de armatele germane, armata romAnl a intrat intr-o epocl de apocalips. Desigur, nici un romdn de bund credin{6 nu va dezaproba acliunile armatei rorndng desldgurate in perioada inifial6 a rdzboiuliri, in' zona cuprinsd inJrg Prut gi Nistru. Trecerea Nistrului gi continuarea r[zboiului, aldturi de Germania nazist5, p6ni in august 1944, au dus Rom0nia pi armata sa la un adevirat dezastru. F6cdnd, ins6, absffaclje de modul cum am fost impingi in r[zboi gi de aspecpolitice ale acestuia, lindnd cont numai de laturile militare profesionale ale tele campaniei militare romdneqti pe frontul sovieto-german, istoria militard autentici, nalionalA gi internalionalS nu pot ignora faptul ci armata rominl a luptat cu destul profesionalism in Crimeea, pe Don gi Volga, ajung6nd pf,ntr in munfii Caucaz. Romdnia a participat, cu doud armate, ia cea mai crdncend bdtdlie din istoria tuturor rdzboaielor, bAtalia Stalingradului. Degi a sulerit pierderi mari pe frontul de est. atdt in perioada de ofensivd, cdt ;i
de retragere, pdnd in august 1944, cdnd s-a desfiqurat marea operatie de la lagi-Chiqinf,u, armata romAni a acumulat o uriagtr experien{i de rtrzboi. Aceasta s-a manifestat cu eficienfd in cea de-a doua parte a rlzboiului, cdnd RomAnia s-a rupt de alian{a fo4atd cu Germania qi s-a aldturat coaliliei antihitleriste.

Fdrd a exagera meritele armatei romdne tn campania sa pe frontul de vest, existtr o recunoagtere interna{ionald ci acfiunile militare ale Romftniei pe acest front au dus la scurtarea cu cel pufin gase luni a celui de-al doilea rizboi mondial, ferind Europa de un bombardament atomic american ipinent executat, ulterior asupra Japoniei.

163

Cum a fost tratatl armata romdnd de cdtre comandamentele sovietice, pe timpul campaniei din vest, ar constitui o temd interesantf, de cercetare a istoriografiei militare romdnegti dar pe bazd de arhive qi nu memorialisticd.

Angajarea armatei romdne in campania din vest impotriva Germaniei hitleriste gi Ungariei horthiste s-a fdcut in condiliile in care Romdnia era tratatd potrivit preveclerilor Convenliei de armisti{iu semnat ?n septembrie 1944 u inaltul Comandament Aliat (sovietic), ca lard infrintl in rizboi. Acesta este un element deosebit de important, care a fost mereu ignorat de c5tre regimul instaurat de sovietici in R.omAnia. Statutul de lard invinsl ne-a fost men{inut, la insistenla
U.R.S.S., qi la negocierile de Ia Paris, care s-au incheiat cu semnarea Tratatului de Pace, cu statele foste satelite ale Germaniei. RomAniei nu i s.a recunoscut niciodatd statutul de co-beligerantd, element de mare insemndtate cdnd se abor-

deazd problemele crizei annatei romAne din perioada postbelic6. Dupd intoarcerea in patrie a celor doud armate romdne care au desftgurat operaliuni militare pe frontul de vest, in condilii inimaginabil de grele, armata romdnf,, in totalitatea ei, dar mai ales corpul s6u de cornandb, a fost supusl unui regim gi unui tratarnent lbrf egal ?n istoria armatelor lumii. Am sd m5 refer in special Ia

corpul de comandd.

intorgi de pe-:front, dupi aproximativ patru ani de rlzboi neintrerupt, desfipurat impotriva unora dintre cele mai mari gi mai puternice armate ale lumii, cum au fost apreciate armata sovieticl gi armata germanf, ofiferii romf,ni, dintre care rnulfi se acoperiserl de glorie in bitiliile din primul rdzboi mondial, ce au dus la formarea Rominiei Mari, au fost tratafi, nu ca-qi eroi, aqa cum ar fi meritat, ci ca pi tocriminali de rlzboitt. Au fost demobilizali in masd, b6ga{i ?n inchisori, prigonili pe toate planurile. "Patria" a fbst foarte pulin recunoscdtoare cu eroii sdi. "Vai de cei fnvinsf' spuneau
romanii. .. DupS indepdrtarea de la tron a regelui Mihai, in perioada 1947-1957 s-a procedat la rusificarea armatei. Armata romdnd a fost total subordonatl intereselor U.R.S.S. T, a toate egaloanele s-au introdus consilieri sovietici, s-au introdus regulamente. militare copiate mot-a-mot dup[ cele sovietice, armamentul romdnesc a fost inlocuit, in totalitate, cu armament de provenien{d sovieticd. tnvEldmdntul militar romdnesc a fost dimensionat dupd cei sovietic. Poziliile-cheie in armatd au fost atribuite unor ofi1eri qi generali instruifi in U.R.S.S. Toate aceste elemente trebuie alute in vedere cdnd se analizeazd rnanif'estlrile crizei armatei rom6ne, de-a lungul timpuiui. inclusiv in perioada actualS. Experienla de rizboi a armatei romdne, tradiliile militare nagionale, interesele na{ionale strategice ale Romdniei au fost ignorate, ingropate sau falsificate. Ofi{erii cu experienfl de rlzboi, care au supraviefuit in armatl in perioada pcstbeticd, in special in instituqiile militare de invS!5mdnt, gi-au adus o mare contribufie Ia salvarea unor valori ale tradifiilor noastre militare, la formarea unor ofi{eri de comandd gi stat major competenfi, tradi{ii care, transmise de la o

r64

promolie la alta de otileri,

au

jucat un rol important in atitudinea armatei in timpul

evenimentelor din decembrie 1989.

PAnI la Declarafia din aprilie 1964, armata rom6nd, ch gi serviciile de " informafii, a fost aservitl pe toate planurile intereselor rnitritare ale U.R.S.S. In anii ce au.urmat, s-a cdutat o oarecare desprindere de U.R.S.S. pe plan militar, o formulare timid[ au unor interese na{ionale. La aceasta au contribuit, intr-o oarecare mdsurf,, retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul RomAniei,
achitarea datoriiior de rbzboi cdtre U.R.S.S., precum gi marile disensiuni politice, economice gi militare dintre cei doi giganli comunigti, China qi U.R.S.S. In esen{a

ei, armata nu s-a indeplrtat insi de modelele sovietice, fiind in continuare dependent5, aproape in totalitate, de furnizirile de armament 9i tehnicX mili' tari din U.R.S.S.
Se poate afirma cd, dintre toate arrnatele aga-ziselor !5ri de democra{ie popularS, armata romf,nfi a cunosc[t cel mai intens gi mai necru!5tor proces de rusificare, cu consecin{e ce se resimt gi ln prezent. Ofilerii gi generalii cu o vechime mai mare in armatf, igi amintesc, desigur, cd, sub supravegherea consilierilor sovietici, armata rom6nd era pregdtitd sd ducd ac{iuni milirare irnpotriva Iugoslaviei, iar drslocarea in teren a unor unitdli militare romdnepti in Banat qi Oltenia s-a fbcut la indicaliile sovieticilor. Armata ront6nd a fost pusi pe picior de rdzboi, pentru intervenfie, gi in cazul evenimentelor din Ungaria, din toamna anului 1956. in anul 1968, s-au produs evenimentele din Cehoslovacia gi interven{ia militard a trupelor Tratatului de la Vargovia, condusd de sovietici, tn aceastd \ard, la care Romdnia nu a luat parte. A utmat o perioadd in evolufia armatei romAne care nu poate h trecuti cu vederea. Neparticiparea armatei romAne Ia intervenfia militarl din Cehoslovacia a fost un act in{elept, care, ulterior, a fost exploatat cu

multS dibdcie de cdtre dictatorul Nicolae Ceaugescu, pentru a-gi consolida.puterea personald pe plan intern gi a se propulsa pe plan internalional. DupI anul 19680 s-au ficut incerclri'incomplete de repunere in valoare a mogtenirii militare na{ionale. S-au elaborat gi redefir-rit unele elernente de doctrind militar6 nationalb" Cea mai mare rcalizare; in anii ce au urrnatr a constituit-o crearea unei industrii nafionale de arrnameut gi tehnici militard. Cu ce eforturi economice,qi financiare s-a fbcut acest lucru, cdt a fost de fundamentatd gtiinlific, cdt de modeme gi de utile ad fost unele procluse ale industriei rom6neqti de apdrare, ar fi trebuit analizate de cdtre specialigti dupd 1989. Degenerarea in dictaturl a conducerii de citre Nicolae Ceaugescu a statului romin dupl anul 1971, care a devenit un adevdrat dezastru dupS l97B pdri6 la evenimentele de la 22 decembrie 1989, a influen{af profund organismul militar al Rominiei, ducind la ilegradarea treptati a unor elemente vitale ale

armatei.
Folosirea abuzivf, a contingentelor de militari la lucr[rile din economia na{ionald gi ignorarea nevoilor de inzestrare cu armament modern a trupelor i-au determinat pe analigtii din N.A.T.O. sd aprecieze, in 1989, ultimul an al regimului
165

este cel mai slqb tnzestratd qi instruitd din cadrul Tratalului de la VarSovia". in decembrie 1989, armata Rominiei s-a dovedit, teltugi, la inll{ime. Va rimdne vegnic in istoria Armatei replica datd de ministrul Apdririi, generalul Vasile Milea, dictatorului Nicolap Ceauqescu, atunci cdnd acesta l-a acuzat cd nu executd ordinul: "Am eitit toate regulamentele militare, dar nicdieri nu scrie cd armata trebuie sd deschidd focul impotriva pop'srulttl"' Sacrificiul generalului Vdsile Milea a decuplat ermata de dictaturd, reunind-o cu masele ridicate la revolt6. Numai astfel a cdpdtat sens lozinca revolulionard: "Armata e cu noi! " Sotdafii, subof!{erii gi ofiferii armatei adugi aproape direct de pe gantiere gi ogoare au luptat gi au murit pentru o cauz6 sffrnti: libertatea, demnitatea qi ddruirea neamului romanesc, intr-un stat de drept, democratic, prosper, cu fespectarea dlepturilor omului. Din cei 1.104 morli qi 3.321 rdnili din timpul Revoluliei din decembrie 1989, qi respectiv 633 au fost din rAndurile armatei. 221" Cdt de mult s-a apropiat Romania d'e idealurile acelei revolulii, o simt toli rom8nii de la mic la mare gi ar fr inutil a mai intra in detalii: AdevSrul este cd societatea romaneasci se aflI intr-o profundi criz5, iar dimensiunea mititari a acesteia s-a ad6ncit in perioada 1990'2000. Potrivit programului*Armata 2b00", discutat qi aprobat de cStre consiliul Suprem ae nparar! a Jdrii, pe timpul prirnului mandat al pregedintelui Ion Iliescu, panA ta fineie anului 2000 "reforma" din armattr ar fi trebuit iicheiatd. Ade' ua.ot este c5 ce s-a ftrcut in perioada 1992-1996 s-a desfdcut in perioada 19972000, pe timpul mandatului pregedintelui Emil Constantinescu, om care a urat I armata Romdniei'din toat6 fiinla lui.

totalitar,

cd'.

lArmqta Romdnibi

durata guvernlrii {Ir5nisto-liberalodesfiin{ate unit[{i luptStoare, cu precldere din cadrul Armatei a 4-a Transilvania, cel rnai probabil la inspira{ia Budapestei qi a agenfilor reali gi de influen!5 ai serviciilor de spionaj Strigltor pdn6 la cer
este faptul c6, pe

democrate

in alian!5 cu u.D.M.R. au fost

maghiare, care ac{ioneazd pe teritoriul Romdniei ca la ele acas5. Cu pilo{i de vdndtoare care zboar| cel mult 20 de ore pe an, cAnd norma minim[ este de l2o de ore, este greu de crezut ci Romania mai dispune de Forfe aeriene ca gen de armd. Forfele maritime, dotate cu nave invechite gi cu deplasament mic, care nu pot iegi in larg dacd marea se agita pufin, de abia se menfin pe linia de plutire. In uttimii 12 ani, industria de aplrare a Romaniei a fost distrusl aproape in totalitate. IatI pentru ce au murit soldalii nogtri la revolutie... in anul 2001, a inceput o nouii "reformi" in armat5, odatl cu revenirea la guvernare a P.D.S.R. (P.S,D.). Sunt atacate masiv efectivele armatei. in - realitate, este vorba de o epurare a cadrelor mai vechi, sub presiunile N.A.T.O.' pentru scoaterea tn rezervd a subofilerilor, maigtrilor militari qi ofilerilor care au
apucat a fi instrui{i sub regimul socialist.

r66

Acum, la inceput de secol qi mileniu, datoriti excesului de zel al unor oameni politici preocupa{i de i'imaginea" lor in Occident qi al unor qefi militari lipsili de
experien!6, dar care au ajuns'rapid la vdrful piramidei ierarhiilor, existd pericolul

extrem de grav ca Armata Rom6niei si fie transformatii, din elementui fundamental il sistemului nalional de apSrare, intr-o simpl5 piesi care sI se potriveascd la magina de rizboi a N.A.T.O., sub sloganul "interoperabilitdlii",
total de nein{eles pentru marele public. Romf;nii gi strdbunii lor au tradi{ii rnilitare extraordinar de bogate. O pafie din acestea, marc6nd gensza noastrd ca popor, sunt sculptate in piatra Columnei lui Traian de la Roma. Cronicarii romdni au surprins cu mdiestrie, de-a lungui secolelor,

faptele de arme ale

unor

voievozi care au {dcut inconjurul Europei, stft-nind

admira{ie gi fespect. Vitejia soldatului romAn, care s-a b6tut cu toate liftele, nu poate fi pusi la indoiall. Despre toate acestea s-au scris mii de pagini gi ar fi o impietate sd le contrazici. Aprecierile mele se referd la unele "amdnunte" trecute cu vederea'de istoriografia militard romdueascd privind arrnata modem6 a Romdniqi, respectiv cea din secolul XX gi inceputul secolului XXI. Ceea ce nu s-a spus niciodatd in istoria militard a neamului este faptul cd, in 1.916' la 1.000 de solda$i romAni, circa 750 erau aualfabefi, in timp ce in armata Bulgariei situa{ia era exact invers5, adicd 750 de ptiutori de carte la 1.000 de soldafi. Aga c6 nu ar trebui sd ne mai intrebdm de ce am pierdut Turtucaia, Silistra gi Dobrogea infr-un timp atdt de scurl. Rlzboiul modern, indiferent de calitdlile biologice naturale ale materialului uman (tn[[ime, greutate etc.), nu poate fi cAgtigat cu luptitori analfabefi. Tragic este c6, dupd anul 1989, armata Rom6niei a inceput si fie asaltatd din nou de valuri de tineri negtiutori de carte. Iatf, cum ne intoarcem la "institufiile fiadifionale", aga cum se prevede in programul politic al P.N.T.C.D....

in timpul primului rdzboi mondial, inzestrarea cu armament a armatei romflne a fost catastrofaltr. in lpc sI fi cheltuit pdnd la ultimul leu disponibil pentru inzdstrarea arnatei, stlpdnii de atunci ai Romdniei $i-au trimis avuJiile la
Moscova, imbogd{indu-i pe comisarii evrei ai regimului bolgevic. in ceea ce privegte instruirea armatei romdne, aceasta a fost intotdeauna defazatdin raport cu cerin{ele luptei moderne. in primul rdzboi mondial, in condiliile create de armamentul automat, al fo'cului ucigdtor al mitralierelor qi al barajelor de artilerie, cdnd ap[rarea era mai puternicd dicdt ofensiva, soldalii romdni frseserd instmili si caute apropierea de inamip gi "lupta ia baionetd", ceea ce a constituit un dezastru. in cel de-al doilea rizboi mondial, cdnd acliunile militare se caracterizau printr-o mare mobilitate, purtate de unitatile de tancuri gi mecanizate, armata romdnf, era instruitd pentru un rdzboi de pozi{ii, gra{ie gcolii militare franceze. Nu este de mirare cd Franla a fost cuceritd in 38 de zile, iar armata romdnf, a pierdut 94.000 de soldagi numai pentru cucerirea Odesei. Gloria armatei roxndne in cele doul rdzboaie mondiale a constituit'o sol' datul {5ran condus in luptl de ofiferulti rezervh, care de regul5 era inv5!5tor
167

intr-un sat. Clasa politici din Rominia, in mod tradifional, a pus pulin pref pe viata soldatului. Aceasti o'traditie" tinde si fie reluatl in Rom6nia post-socialist5. ' in RomAnia socialistd, ru ji io cea post-socialisti; s-a "uitati' ci singuruI criteriu de apreciere a valorii militare este rlzboiul, acordAndu-se grade militare inainte de termen (la "excep{ional") in afara oricdror raliuni gi limite. DupI anul 1989, au fost avansafi mai mulfi generali decf,t in cele doui r[zboaie mondiale!... DupI anul 1994, cind RomAnia a aderat prima la Parteneriatul pentru Pace,
profesionalizarea armatei romf;ne se face in mod planificat' prin aga-zisele exerci(ii gi aplicafii de men(inere a p5cii, care nu au absolut nimic comun cu cerirrlele luptei armatei in condi{iile rdzboiului modem. O caracteristicd unicl a armatei romf,ne care nu a fost niciodatd glori' ficati, degi,o meritf, din plin, este cea legati de intensa pi indelungata ei participare la tucriri in economie. Aceastl practicd nu a fost ini{iati de "comunism" gi de Nicolae Ceaugescu a$a cum se minte cu neruqinare, ci de unul dintre cele mai mari valori militare nafionale, respectiv maregalul Alexandru Averescu (1859-1938), erou al primului rdzboi mondial, conducdtorul strdlucitei opera{ii
ofensive de la Mdrdqti, din anul 1917.
acea "gdselnild" americand oferitd ldrilor cu ganse mici de aderare la N.A.T.O., de-

care tara era sdrdcia lipitd pdmdntului, cu vistieria.Bdncii gqal6, cu teritoriile sub ocupalie strdin[ pustiite, in calitate de primNafionale ministru a} RomAniei, in martie 1920, mareqalul A.Averescu a emis un ordin cu privire la participarea Armatei la lucrdri in economia na!ionali. DupS rdzboiul al doilea mondial, cdnd lara a ieqit la fel de ruinatd gi epuizatd, precum qi jefuitd din toate direcfiile, regimul politic socialist a reluat aceastd tradi1ie. O "Carte albd a participdrii armatei la lucrdri tn economia Romdniei tn perioada 1920-1989" ar fi de mare interes, spre cinstea ogtenilor acestei l6ri. Guvernanlii RomAniei qi ai celorlalte state din Europa Centrald, care au fbcut parte din Tratatul de la Vargovia, se vor convinge cd scopul urmlrit de S.U.A. qi

in condiliile in

N.A.T.O. nu este creqterea puterii militare a acestora, ci dimpotrivS' indiferent dacd vor fi sau nu cooptate in Alian{a Nord-Atlanticd. In acest sens, s-a exprimat gi generalul american David M.Maddox, fostul comandaut al Armatei a 7-i a S.U,A. din Europa. in studiul intitulat.' "{J.5. Armv Europe: The Right Force For a Changing World" ("Armata S.U.A. din Europa: O for!6 potrivitd.pentru o
lume in schirnbare").

168

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Constantin

Kirifescu '

Istoris rdzboiului pentru intregirea RomhnieL

Editura Casei $colilor, Bucuregti 1921

G.M.Trevelyan
William

Illustrated History
The
Rise snd

of

Engtnnd, " Editura

Longmans,Londra, 1956

L.Shirer Laffont C.Wade

FulI of the Thiril Reich, Editura

Fawcett Crest Book, New York, 1959

Rbbert

Histoire Universelle des' Armdes,

Laffont, Paris,1965

Editura

Richard

A History of the United States, Editura

Houghton Miflin, Louise C. Wade, Boston,
1966

Bernard Montgomery
Maregal

A History of Warfare, Editura World

Publishing Co., Londra, 1968

B.H.Liddelt

Hart

History

of the

Second World War, Editura

Cassell, Londra, 1970

Ronald

Seth.

Encyclopedia of Espionage, Editura Times Mirror, Londra, I9l2

David

Holloway

The Soviet (Jnian and the Arms Race Editura Yale University Press, New Haven, S.U.A.,
1986

Paul

Kennedy

The

Rise and

Fall of the Great Powers,

1e41'e1' Editura

Editura Fontana Press, New York, 1988

Johnw'Young
'
William

?"Yr#:,'*:;+,fi;;:t

R.Keylor

The Twentieth Century World, Editura Oxford University Press, New York, 1992

ZbigniewBrzezinski

Out of Control, Editura Robert Stewart, New

York,l993
169

Edward

Pessen

U:i"S gyf Chicago, 1993

Souls, Editura Ivan R.Dee,

Henry

Kissinger
a-

Diplomacy, Editura Simon Schuster, New York, 1994

Gerhard

'

L.weinberg I

A world
War

New york, 1994

II,

at Arms. A Grobar History of wortd Editura Cambridge University press,

"

Jeffrey

T.Richelson o
'

A century a.f spies,Editura oxford university press, New york, 1995

Axworthy Scafes Crdciunoiu

Mark
Noi'mand
Thomas B,

Third Axis Fourth Ally . Romanian cornel Armed Forces in the European War Cristian
1941-1945,Editura Arms and Armour, Londra, 1995
Spy

Polmar Allen

Book The Encyclopedia

of

Espianage, Editura Greenhill Book, New

York, 1997

170

CUPRINS

Prefa{d........

CuvAntul editorului....
r. NA$TEREA SPIONAJULUI .'..........'.5 ..........9 Regina Elisabeth I iubea... spioni gi pira{ii ...................................9 Shakespeare, "diamantul" din patul reginei !................'....'........13 .'.......14 Cdldtoriile lui Columb - misiuni de spionaj., ..............,..'........ 15 Spionajul s-a ndscut la r5zboaie... ......................... fS Jaful innobile azd pralii englezi...

TOTAL..........,.......

III.

sproNr{ CA$TIGA PRIMUL

nAZnOr

...................1]

niiip fI - Elisabeth I: b cisdtorie

ratatS, un rdzboi garantat !.......17

"S6-i radem barba regelui Spaniei !".........'.....'.'....'...............'...18 "Invincibila Armada - invinsd de. . . spionajul englez.'...'....'..'... I 8 Angliaa"inventaf'... poli1iapoliticd............:............................21 Mogtenirea reginei Elizabeth I: spionajul aristocrptic.....'.'....'....22 Asasinarea lui Mihai Viteazul putea fi evitatd...
de securigti qi

spioni...............1............

III. IMPERIUL.BRITANIC. CREAT DE SPIONI,

MARTNARI $I

'...".....'.'..23

.....................28 COMERCIANTI...... Spionii ingroapd mitul originii divine a regalita1ii......................28 Oliver Cromwell, interceptarea scrisorilor 9i decriptarea ........... 28 ..'.'...'29 Imperiul Britanic - creatprin jaf !................. "Fondurile operative" imbog{esc Anglia '.........'..31 ............-.'..32 Spionii englezi pe urmele lui Moise......
............34 - minciund occidentald..................'.'.....'.'.33 Arabia Independenti

'?erfidul Albion" - hegemon al lumii..'.'....

Iv.

Spionul Winston Churchill Lagirele de concentrare - inventate de englezi......'..".'..,...........37 Cifrul Germaniei - descriptat de. . . preotul Mantgomery............ 38 ......'.'....40 Spioniibritanici imping SUA in r5:boi... ..............42 CULISELE DEZASTRELOR ROMANIEI Dosarul Tezaurului:'prostie gi jaf ! ....'..'........... ..................._....-.-42 CAnd "dorm" spionii romdni.'..'.... Cdnd nu dorm politicienii romdni, e tragedie ! "..'.'....."..........."43 Regina Maria imbldnzea solda{i bolqevici... .'.........'..............'...45 Pacea de la Bucureqti - mutilare gi umilin!d'... '...'..46 ....'--...46 1.418 zile de jertfe pentru allii Romdnia - inapoi la 1940 ?!.........'.".....

Modelul

..'.'...........49 $ansa Titulescu - refuzatd.:.......:........... Secretul Romdniei: mai e destul de jefuit !'.....'........'........"..'..."50

polonez

....'...'.48

t7t

V. SPIONII

...........52 ......,...................52 "sfatul lui Churchill: "Cedafi Basarabia !"................................53 "Buldogul" qi "Zugravul".....-........ ........................54 Asasinatul - instrumentul... diploma{iei britanice......................55 Spionii engelzi se "intoxicl" ugor !?.......... ............55 "Muqc5" gi "Buldogul"l... ............... ......................57 Spionii negociazd,soarta Lumii........, Atentatul misterios...........................................................:f.........;; Venlo - dezaAtrul spionajului britanic ..............."....60 Englezii s-aurizbunat, Lidice n-a mai existat !..:.......................61 '"Leclii de germand" pentru spionii englezi....... .........................62 La "pescuit" de agenli paragutali ......64 Marea evadare gi preotul patriot .......56 Lipsd de profesionism... imperiald. .......................6j Rf,zbunarea "leului britanic": Operalia ..Enigma"...._.................69 Sfbrpitul dominaliei

LUI CHURCHILL........

britanice.......

Bitdlia

Angliei.........

'
.

"BAtAlia Atlanticului" qi spargerea codurilor. ........74 Descriptorii britanici fac minuni 1...........................................,...75

...............;..... ...............,.........,72

VI. GERMANIA . "TA]\ANUT, TIGRU'' AL EUROPEI ....,..............,. 8 I

Drumul Golgotei venea din Fran{a ! Nagterea "tigrului german" ............,........ ...............82 Romdnii au importat din Prusia doar regele.................:............. g4 Prusia zdrobegie Austria gi Franta... cu spionii ..... aS "Agentul 17" face ravagii !.................... ................ gg
Primul rdzboi mondial qi spionajul total...................................,..90

Marile erori ale spionilor

VII. SPIONII LUI

...........;........93 Tratatul de Pace pregEtea... noul rizboi mondial !.......:.............93 Al 'Ireilea Reich gi orgoliul gennan... .................^..94 Banii gi ideologia veneau din Occident !....................................95 In Reichul i'celor 1.000 ani", Romdnia pierdea Transilvania. . . ... 97 Barbaria germanf, in ac{iune pe Frontul de Est ...........................99 Spionii lui Gehlen - cheia... infrAngerilor ...."........99 BatSlia pentru Romdnia - mai imporlantd
decdt debarcarea ?n Normandia.............. ...........

germani HITLER.....

......,..........,.......91

Spi6nii Reich-ului qi "Operafiunea ploiegti" ............;...............104 Evreii - cei mai buni spioni ai Germaniei naziste 1.................-. 107

l0l

vrrr. RAzBoI MONDIAL, SPIONAJ TOTAL..:........,.........

Dupd Hitler, Apocalipia L.......... ..............;.......... I l0 Germania - salvat6 de un spion de la disrn:gerea tota|d............ lll
. :.'........ I t4 -....................... l 14

Nimeni nu e perfect Spionii ruqi - cei mai eficienli.

172

173

cea mai

Magina de cifrat naiisti "ENIGMA'' inalti culme a electromecanicii.

175

Anexu 2

Dic Sdrla&t in

Ruminicg

"Bitllia pentru Romffnia", din august 1944, mai irnportanti decAt debarcarea Aliafilor in Normandia (harti germani )
176

Anexa 3

/
6

c 0l/pailtpfA,r/ r/s/004 ptA o[N{pAl A ,taA pf 6/0B fnprfL1P /p///rf

t7 e c li u e /o/o/e -

/. g r'J

&[

75o m/;/iar/

d(dttozl

tu?td
maft;tla7

*J -J

*3:TEMt '" E It .ir

:
|4 I

t0Hit0ll/{/{At ,f tplt/fuaft/# yf,f \"' -Fl0/A o 7:t (tr

| 5 Crucllo'looe
I I fuilmeaToata

| ? frcairc I I ,tulaorthe I tiloviaalltlr'

VId

fuioonei/c lup,ti

I/
l

t la,./ei?or'/crc
/l/ara
oF //h/'e

Por/otl/oote

zl y'ti/rudldar? I A rreer;te
I

'0 J 6pail/lEf0pl ,r"\ l.

Pf/Ylfl/eeilalftr'A/Y
cuqt@/fr I jpva/d* bli*rd'n/,oll furfov/ot?

Y-Fitotq'-...
g

Jo ,tao;'noflhe

120
| 230

tYele,a&Ai

l----^

4flbe\e d{ /uy'd

l7,trii2Tri#tif'iiii,t
"Democra{ia americani" s-a extins pe tot Gltibul...

ab

Anexa 4

/ | t . - I , A 4

lnrercfiricnrd EdisrEfD edywarning Eadar

Msde
Bartsrc

&s6

MrssilB Slbm.id Ba*

MNle lnlerdhmrat

; tP Mruilislb Mreb Sile : ry Ncbar P*t Pbd , r1 Nlclear Prductkn SiF

a

x""ry'bonu"re"* ; I

cmo&"tliotogicalP6ducti@sile
Tesr

76$ru6har

SIes

-t

oo

0'

rh|tltlzi'ot n*xr* , , (tM4.E aDelaadai! r..4r'kEa4t tu$! E uz*t tttctt4t4 h**,a, r. uzE hut ,a ,.Mpk ttc/.u. e utlh. c*h,tt . 4 ,Jii,:! au'bnbt'trt4ra rD L,-2-,-.- -- t*i*o*lt 'rtlr ilt iy:i.i,j,:1if a.nt.,*aa at 2.

6"',i)'1,4' 2a4!t2n4t ttlrtttrta#raru3??t ' 7,tu;,;;;;;;';;; 5 oi,.!117!iil,,,,. n4";-ri "

ttu

wi)

Harta puterii militare

a Rusiei qi a "zonei de

protec{ie"

Anexa 5

USSI

rop by D. Vyslouil, band

oo

Uaitcd Stahe Eoergr lafomation Adminirtntion data

Strategia SUA pentru zona

De observat "magistrala

Mirii

Caspice.

petrolieri" programati si lege Uzbekistan de Pakistan, care arlt5 foarte bine scopul real al'orizboiului" din Afganistan.
Osama ben Laden este doar motivul...
't79

Anexu 6

NQVI SAD: Tha Slabods (Freedom) Brtdge.

qi o

Bombardamentele americane din Jugoslavia (1999) lovituri sirnbolicl: Podul Libertdlr"i din Novi Sad...
180

Anexu

' '

The Aprll l4th massacre commilted by the aggressor oo lhe Prlzren-Djakovlca roadi.7s elhnlc Albanlans have been kllled, and nol less than .s hundted werc wounded when NATO plane tired mlssi/es an the convoy of homewerd bound relugees.

S.U.A. au bombardat Jugoslavia

pentru a'osalva minoritatea albanezi de asuprirea regimului Milogevici". ln foto, t'victime colateralett albaneze ale bombardamentelor americane...

l8l

Anexa

"Rizboiul civitiza{iei occidentale cu barbaria sirbd"...

182