Tema Proiectului

Obtinerea produsului “Bere pasteurizate” cu

descrierea fluxului tehnologic stiind ca se folosesc ca
materii prime urmatoarele: malt 1,5 t , hamei 1 t ,
apa 10 t , cereale nemaltificate 5 t . Berea va fi
pasteurizata intr-un schimbator de caldura cu 3
zone.

CUPRINS
 Tema :

I. Notiuni generale despre bere ;

II. Compozitia chimica a materilor prime ;
III. Schema tehnologica de fabricatie a berii
III.1 Schema tehnologica ;
III.2 Descriera operatiilor din schema ;
IV. Utilaje folosite la obtinerea berii ;
V. Defecte intalnite la produs ;
VI. Compozitia chimica a berii ;
VII. Norme de igiena si protectia muncii ;
VIII.Bilantul de materiale ;
IX. Calculul economic
X. Analize de laborator ;

BIBLOGRAFIE

I.
Numele autorului : Constanta Draganescu ;
Numele cartii : Biochimia Alimentelor ;
Judetul : Bucuresti ;
Editura : Pedagogica si Didactica ;
Anul : 1995 ;
II.
Numele autorului : Ion Diaconescu ;
Numele cartii : Merciologia Alimentara ;
Judetul : Bucuresti ;
Editura : Eficient ;
Anul : 1998 ;

III.
Numele autorului : C-tin Banu ;
Numele cartii : Tehnologia maltului si a berii ;
Judetul : Bucuresti ;
Editura : Tehnica ;
Anul : 2003 ;

IV.
Numele autorului : Mihai Dumitrescu , V. Rotaru ;
Numele cartii : Tehnologi in industria alimentara ;
Judetul : Bucuresti ;
Editura : Pedagogica si Didactica ;
Anul : 1979 ;

V.
Numele autorului : Juran ;
Numele cartii : Calitatea produselor ;
Judetul : Bucuresti ;
Editura : Tehnica ;
Anul : 1973 ;

VI.
Numele autorului : Demator ;
Numele cartii : Microobiologia produselor alimentare ;
Judetul : Bucuresti ;
Editura : Tehnica ;
Anul : 1964;

VII.
Numele autorului : C-tin Banu ;
Numele cartii : Manualul inginerului in industria alimentara ;
Judetul : Brasov;
Editura : Tehnica ;
Anul : 2001;
CAP. I
VIII.
Notiuni generale despre bere
Numele autorului : I. Rasenescu ;
Numele cartii : Operatii si utilaje in industria alimentara ;
Judetul : Bucuresti ;
Editura : Tehnica vol II ;
I. Berea poate fi definita ca o bautura slab alcooloica , nedistilata , obtinuta prin
Anul : 1972 ;cu ajutorul drojdiei a uni must din malt si cereale nemaltificate fierte cu hamei
fermentarea
. Pricipalele materii prime sunt :
IX. -maltul ;
Numele autorului : --------- -cerealele nemaltificate ;
-hameitehnologic
Numele cartii : Indrumator de laborator ; ;
-apa;
Judetul : Galati ; -drojdie ;
Editura : Tehnica ;
Anul : 2000 ;
Fiind o bautura nedistilata berea mai contine in afara de alcool si o serie de
substante
X. ca: glucide , substante azotoase , saruri minerale si vitamine di grupa B , care ii
confera oautorului
Numele valoare nutritiva si care
: Pormala au o ,actiune
Sana favorabila
C-tin Banu ; asupra organismului . Astfel
alcoolul din bere in cantitati mici vaforizeaza respratia si atenueaza tulburarile nervoase.
Numele cartii : Influienta proceselor tehnologiceasupra calitatii produselor
Vitaminenel din grupa B protejeaza ficatul fata de actiunea daunatorea a alcoolului .
Subsatantele amare alimentare
au o actiune, Vol I, II ;
bacteriostatica distrugand bacteriile gram pozitive cat si
Judetul : Bucuresti
baciul tuberculozei . ;
Editura : Tehnica ;
Anul : 1979 ;

XI.
Numele autorului : I. Rasenescu ;
Numele cartii : Lexicon indrumator pentru industria alimentara ;
Judetul : Bucuresti ;
Editura : Tehnica ;
Anul : 1998 ;
 CAP. II
Materii prime folosite la obtinerea maltului pentru bere

1. Schema tehnologica de obtinere a maltului pentru bere .

H2O ORZ BRUT DETERGENTI

 Receptie Corpuri

Straine
Precuratire

Curatire
(Triere)

Sortare Orz III,IV

Orz I+II

Depozitare

Inmuiere

Orz
Germinare Plutitor

Malt
Verde

Uscare

Racire

Degerminare Radicele
Polizare Deseuri
(Lustruire)

Depozitare

Malt Uscat
 Compozitia chimica a meteriilor prime

II.1.ORZUL :
Dintre cereale orzul este cel mai folosit la fabricarea maltului deoarece se cultiva
foarte bine in zonele cu clima temperata . Bobul de orz prezinta un invelis gros care
protejeaza embrionul in timpul germinari si care nu contine substante daunatoare pentru
gustul berii . Forma de origine a orzului este cea cu 6 randuri de boabe. Exista soiuri cu 2-4
randuri boabe . La fabricarea maltului este folosit cel cu doua randuri , pentru ca boabele
sunt mari si uniforme cu un continut ridicat de amidon si scazut in proteine .
Bobul de orz este caracterizat printr-o serie de elemente structurale care au o
importanta deosebita in aprecierea calitatii si la fabricarea maltului . Alcatuirea bobului de
orz :
Invelisul , endospermul si embrionul ;
Invelisul este format dintr-un strat exterior numit palee sub care se afla tegumentul
propriu-zis este format din celuloza si hemiceluloza si are rol de protectie . Sub invelis se
afla stratul aleuronic bogat in proteine si lipide . Partea centrala a bobului o reprezinta
endospermul unde se gasesc granule de amidon . El are o importanta tehnologica foarte
mare deoarece in urma hidroloizei amidonul sub actiunea amilazei se obtin glucide
fermentescibile .
La baza bobului se afla embrionul acestuia . El reprezinta partea vie a bobului , fiind
locul unde se va declansa procesul de formare a enzimelor la geriminare .

II.1.1 Compozitia Chimica a Orzului

Ea variaza in functie de soiul de orz , conditiile pendoclimatice si de fertilizatorii folositi .

Astfel :
umititatea 12-20%
continutul in amidon 55-65%
celuloza si hemiceloloza 10%
glucide simple 4-7%
proteine 8-13%
lipide 3%
saruri minerale

Uiditatea normala a orzului care-i asigura conservarea variaza intre 12-14%. Daca
orzul are o umiditae ridicata el nu mai poate fi conservat se va modifica mai greu si vor
exista pierderi mari in amido Amidonul furnizeaza cantitaea ce mai mare de extract din
must .
Amidonul este format din doua componente : amilaza si amilopectina . Amilaza are o
structura neramificat fiind format din unitati de glucoza legate prin legaturi
1-4 α glicozidice .
In apa calda formeaza o solutie coloidala iar in prezenta iodului da o coloratie albastra .
Amilopectina are o structura ramificata, contine si legaturi 1-6 α glicozidice . Datorita
structurii ramificate , amilopectina formeaza cu apa calda un gel iar in prezenta iodului
da o coloratie violeta.
Celuloza este localizata in invelisul bobuluisi nu sufera transformari in procesul
tehnologic , ea gasinduse in final in borhot .
Glucidele simple rezulta in urma respiratiei embrionului
( glucoza , rafinoza , maltoza)
Proteinele din orz au imprtanta deosebita la fabricarea maltului si berii. Astfel la
obtineri berilor blonde se recomanda un orz cu un continut scazut in timp la cele brune
se prefera orzul bogat in proteine . In bobul de orz proteinele sunt localizate in trei zone:
-stratul aleuronic (glutenul ) ;
-substratul aleuronic (proteinele de rezerva) ;
-in pereti celulari ai endospermului ;
Tipuri de proteine :
-albuminele : solibile in apa distilata se cauguleaza la caldura ;
-globulinele : solubile in solutii de saruri ;
-prolaminele: solubile in soluti alcoolice ;
-glutinle : solubile in soluti alcaline ;
Importanta tehnologica a proteinelor este privita in functie de masa acestora . Astfel
fractiunile proteice cu masa moleculara mare influienteza negativ gustul si stabilitatea
coloidala a beri , iar cele cu masa maoleculara mdie influienteza pozitiv gustul si
spumarea berii .
Lipidele din orz sunt partial consumate din germinale de catre embrion , majoritaea lor
regasindu-se in borhotul de malt . In must si bere vor trece cantitati mici de acizi grasi
care influienteza naegativ gustul si spumarea berii .
Substantle minerale au rol in asigurarea pH –ului pentru procesele enzimatice ce au loc .

II.2 Hameiul

Este o materie prima indispensabila la fabricarea berii , dand gustul amar berii .
Hameiul este o planta dioica ( prezinta flori feminine si masculine pe tulpini diferite ).
La fabricarea berii se folosesc florile feminine numite conuri de hamei . Conul este
format din 4 elemnte : peduncul , ax sinuoz , frunzulite si granule de lupulina . Granulele
de lupulina au forma sferica , culoare galbena si contin subsatantele cele mai valoraose
din hamei ( uleiuri eterice si substante amare ) .
Daca hameiul este vechi lupulina capata o culoare rosiatica si un miros neplacut
datorita proceselor de oxidare . Soiurile de hamei poarta denumiri in functie de zonele de
cultura . Astfel sunt 4 soiuri : timpuri , semtimpuri , tarzi , semitarzi .
Recoltarea si conditionarea hameiului se recolteza la maturitatea tehnologica ,
atunci cand conurile sunt inchise la culoare si au aroma maxima . La recoltare hameiul
va avea o umiditate cuprinsa inte 70-80% el va fi supus uscari in uscatoare cu gratare
pana cand umiditatea va fi de 10-12% . Temperatura la care se realizaeza uscarea este

de 60 C . Dupa ce a fost uscat hameiul este presat cu ajutorul unor prese apoi este
ambalat in saci de iuta si expediat la fabrica de bere .

II.2.1 Compozitia chimica a hameiului

umiditate 11% ;
sumstante amare 18% ;
substante proteice 15% ;
celuloza 15 % ;
substante minerale 8 % ;
uleiuri eterice 1% ;

Substantele amare sunt reprezentate de rasini mai tari si α , β , acizi . Rasinile sunt
produse de oxidare si polimerizare a si β , acizilor . Daca se considera ca α , acizi dau o
amareala de 100% atunci rasinile moi au o amareala de 33% , cele tari 12% iar β , acizi
nu au valoarea mare . In timpul fierberii α , acizi sufera un proces de izomerizare iar in
final pot contribui in cea mai mare masura la gustul amar al berii finite .
Uleiurile eterice componente de aroma a hameiului . Principalele uleiuri eterice din
hamei sunt :
-humulen ;
-mircen ;
-pinen ;
Uleiurile etrice sunt solubile in solutii organice , putin solubile in apa si must , si sunt
antrenabile de vapori de apa .

II.3 Apa

Apa este o materie prima foarte importanta la fabiricarea berii din punct de vedere
calitativ si cantitativ . Astfel pentru 1hl bere se folosesc 50-55 hl apa in procesul
tehnologic . Cantitatile cele mai mari de apa se consuma la inmuiere , plamadire si
zaharificare , filtrarea plamezii , racirea mustului , la spalarea sticlelor si utilajelor
folosite .

II.3.1 Compozitia chimica a apei

Prin compozitia chimica apa influienteaza calitatea produsului finit . Cantitaea

sarurilor dizolvate in apa depinde de natura rocilor peste care a trecut . Apa care
strabate roci dure , granit si bazalt este saraca in saruri , dar bogat in CO2 care ataca
conductele de otel . Apa care strabate rocile moi (dolomitele ) acumuleaza saruri
minerale intr-o cantitate mare . O cantitate mare de cationi este data de calciu ,
magneziu , sodiu , fer .
Duritatea apei influienteaza si ea calitatea berii . Astfel se cunoaste o duritate totala
si una temporara . Difernta dintre duritatea totala si cea temporara o reprezinta
duritatea permaniala . Datorita acestor 3 tipuri de duritati apa a condus la formarea
principalelor tipuri de bere . Astfel la berile blonde se foloseste apa cu duritate sub doua
grade .
 Schema tehnologica de fabricarea berii

Hamei Apa Malt Cereale Drojdie

nemaltificate

Receptie Receptie

Depozitare Depozitare

Macinare Macinare Multiplicare

in laborator

Plamadire
(Zaharificare)

Filtrarea
Borhot Malt
plamezii

Fierberea cu Borhot
hamei Hamei

Limpezire la Trub la
cald cald

Racire
6-7 grade C
Drojdie Tratare Limpezire la Trub la
exces rece rece

Insamantare
Drojdie
cu drojdie

Fierbere Dioxid de
primara Carbon

Fermentare Dioxid de
Secundara Carbon

Filtrare

Sticle de
Depozitare Butoaie
bere

Conditionare Conditionare

Inbuteliere la Tragere la
sticle butoaie

Capsule Dopuire

Etichetare Etichete Etichetare

Depozitare Depozitare

Bere la Bere la
sticla butoi
 CAP. 3
Schema tehnologica

III.1 Pregatirea maltului pentru macinare .

Maltul depozitat in silozuri , inainte de a intra la macinare poate fi supus unei
operatii de polisare (nu este obligatorie) . Polisarea se executa intr-o masina cu rotor avand
discuri abrazive sau intr-o masina cu rotor verical care se roteste intr-o carcasa cu
suprafata exterioara abraziva , realizandu-se concomitent desprafuirea . Cele mai mari
pierderi de substanta uscata au loc la respiratie prin dezvoltarea radicelelor care se
indeparteaza din maltul uscat .
Cantarirea maltului se poate realiza cu balanta automata cu cuva basculanta sau
balanta electrica .

III.1.2 Macinarea maltului .

Macinarea maltului realizeaza reducerea dimensiunilor materialului de strat , si o
clasare pe dimensiuni a particulelor obtinute , prin cerenere . Tehnica de macinare adoptata
depinde de metoda de plamadire si de metoda de filtrarea a plamezii dupa brasaj . Din
punct de vedere tehnologic , macinarea maltului va influienta :
- extractia si randamentul in extract la plamadire intr-un timp optim ;
- calritatea mustului primitiv si al celui secundar ;
- stabilitatea aromei mustului si respectiva berii ;
Intre un randament mare in extract si viteza de filtrare optima exista o serie de
contradicti , in sensul ca o macinare fina , desi extractia substantelor utile este mai
usoara , se faciliteaza si extragerea compusilor nedoriti cum ar fi β glucanii , pentozanii
, polifenolii si lipidele care cauzeaza urmatoarele neajunsuri in must si bere :
- cresterea vascozitatii mustului ( β glucanii si pentozanii ) ;
- dificultati in filtrarea mustului si berii ( β glucanii );
- scaderea stabilitatii coloidale si a duratei de pastrare a berii
(pentozanii si polifenolii ) ;
O macinare care conduce la grisuri mari nu asigura o lichefiere – zaharificare buna a
plamezii , randamentul in extract al mustului este redus , mustul este greu
fermentescibil dar plamada se filtreaza usor la cazan . Felul macinisului determina si
volumul borhotului si structura acestuia , respectiv inaltimea borhotului in cazan , ceea
ce conditioneaza , de asemena filtrarea la cazan a plamezii .
Un macinis mai grosier conduce la un borhot mai voluminos cu o structura mai
afinata care favorizeaza filtrarea la cazan in timp ce un macinis fin conduce la un borhot
mai putin voluminos , mai compact , care ingreuneaza filtaraea la cazan .
Prin urmare , la alegerea procedeului de macianare trebuie sa se aibe in vedere :
- marimea si uniformitate boabelor de malt ;
- modificarile care au avut loc la matificare ;
- umiditatea maltului supus macinarii ;
- metoda de brasaj ce urmeaza a fi aplicata ;
- metoda de filtrare a plamezii dupa brasaj ;
Dintre factorii de influienta care determina alegera procedeului de macinare , gradul
de solibilizare al endospermului are o deosebita importanta asupra dimensiunilor
particulelor ce se obtin la macinare in sensul ca :
- un endosperm bine solubilizat prezinta o rezistenta redusa la macianre , deoarece
este fiabil si afanat , si prin uramre se obtin fractiuni de grisuri mai fine care contin
si enzinele maltului , fractiuni ce se vor solubiliza bine la brasaj ;
 - un endosperm solubilizat necorespunaztor va fi mai tare , mai greu de macinat , si se
obtin fractiuni de grisuri mai grosiere , care se vor solubiliza mai greu si vor fi mai
dificil mai atacte de enzimele care le contin , si in acest caz randamentul in extract
este mai redus .
Dupa filtrarea plamezi se utilizaeaza un filtru de plamada , atunci maltul poate fi
macinat fin incluziv coaja care trebuie bine maruntita deoarece in caz contrar, filtrur va
functiona incorect . Macinare se realizaeaza cu ajutorul valturilor .

III.1.3 Macinarea uscata cu conditionare

In cazul macinari uscate exista riscul ca coaja maltului sa fie maruntita fin si din
acesta cauza filtrarea la cazan nu se mai face bine . Din aceste motive in tehnologiile noi
se utilizeaza maltul conditonat cu apa sau abur inainte de macianre . Coaja absoarbe
apa pana la 7% prin conditonare si devine mai pliabila si deci , se deterioreaza mai
putin .
Trebuie insa avut grija ca endospermul sa ramana uscat , deoarece in caz contara
el se lipeste de valturi . La conditionarea maltului cu aburi trebuie sa se aibe in vedere
urmatoarele :
- sa se evite supraincalzirea , care ar conduce la inactivarea enzimelor ;
- sa se evite coreoziunea utilajelor si a curgerii defectuase a maltului de la un utilaj la
altul ;
- sa se evite condensarea aburului pe boabele de malt ;
La condensarea optima a maltului , volumul cojilor creste cu 10-20% , respectiv volumul
ajunge la 650-800 ml /100 g . Procesul este facilitat prin faptul ca sectiunea de conditionare
este de 30-60 secunde , cand continutul total de umiditate a maltului creste cu 1-1,5% .
Conditionarea maltului se face utilizand un agregat de conditonare cu apa de tip condimat
sau un agregat de conditonare cu abur de joasa presiune .
Exista si agregate de condtionare cu rotor si palete si agregate in regim stationar .

III.1.3 Macinare umeda a maltului

Aceasta macinare se poate realiza in doua variante :

- conditionare cu apa calada , in acest caz coaja maltului ajunge la 20% umiditatea si
poate avea loc o umezire a endospermului ;
Moara este alcatuita dintr-un buncar de alimentare de unde maltul intra in vasul de
conditionare instalat intre buncarul de alimentare si moara cu valturi . La partea
superioara a vasului exista si o valva rotativa care amesteca orzul ce se conditioneaza ,
iar la partea inferioara o valava , sectorizata de distribuire a orzului inmuiat in moara
cu valturi . Maltul este inmuiat prin intermediul liniei de stropire prevazuta in zona
valvei rotative superioare cu duze de stropire . Apa are temperatura de 55-70 grade C ,
durata de stationare a orzului in vasul de conditionare fiind de 45-50 secunde .

III.1.4 Brasajul maltului macinat

Brasjul maltului include plamadirea si zaharificarea si are drept scop :

- sa solubilizeze subsatantele solubile , persistente in malt (10-15%)
- sa faca volatile prin actiunea enzimelor proprii si respectiv cu ajutorul celor
adaugate (60% din totalul componentelor maltului ) ;
- sa modifice pe cale enzimatica , strucura chimica a substantelor nevolatilizate , la un
nivel dorit , astfel incat 75% din extractul mustului sa fie format din zaharuri
fermentescibile .
 III.2 Fierbera mustului

III.2.1 Consideratii generale

Fierberea mustului cu hamei are drept scop atingerea urmatoarelor obiective :

- stabilizarea mustului ;
- dezvoltarea aromei mustului ;
- concentrarea mustului ;
- extractia principiilor din hamei si trecerea lor in must in care sufera transformari
sau reactioneaza cu alte componente a mustului .
Stabilitatea mustului in ceea ce priveste stabilitatea mustului trebuie aratat ca fierbera
mustului implica o anumita temperatura , durata si un anumit grad de agitare .
Fierberea confera mustului sabilitatea sub 4 aspecte : biologica , biochimica, coloidala si
aroma . Din punct de vedere biologic , fierbera mustului cu hamei trebuie sa asigure
distrugerea bacteriilor si din acest motiv mustul trebuie fiert imediat dupa obtinere.
O fierber timp de 15 minute , la pH normal de 5,2 , este suficenta pentru
realizarea mustului . Este posibil ca anumite bacterii termofile sa reziste in depozitele de
trub de pe conducte , separatorul de hamei si in tancurile de must, si din acest motiv este
necesar sa se faca o igienizare riguroasa din punctele mentionate. Din punct de vedere
bio-chimic , la fierberea mustului cu hamei se inactiveaza toate enzimele care au mai
ramas dupa operatia de plamadire . Avand in vedere ca se inactiveaza si α amilaza care
a ramas dupa plamadire , dextrinele din must raman ca atare .
Din punct de vedere coloidal la fierbere are loc coagularea si precipitarea
proteinelor nestabile coloidal , dar si interactiunea lor cu carbohidratii si mai ales cu
constituientii polifenolici neoxidati sau oxidati , precipitatul insolubil constituind trubul
la cald .
Dezvoltarea aromei . Modificarile de aroma care au loc la fierberea cu hamei a
mustului se refera la :
- formarea produsilor de aroma ;
- indepartarea substantelor volatile din orz si a celor formate in procesul de
maltificare ;
- distrugerea cisteinei si cisteinei care , in caz contrar ar fi o sursa de H2S produs de
drojdii ;
La fierbere se indeparteaza si subsatntele volatile miscibile in apa provenite din
hamei . La fierberea mustului sub presiune este necesara o perioada de fierbere la
presiune atmosferica sau este necesar ca mustul sa fie trecut intr-un separator lichid
aflat sub presiune redusa , in vederea indepartariilor subsatntelor volatile nedorite .
Concentrarea mustului la fierbere cu hamei . La fierberea mustului are loc si o
concentarare , cantitatea de apa evaporata fiind de 5-10% din volumul mustului pe
ora . La fierbere creste concentratia in extract cu mai putin de 2% fata de mustul
care a intrat in fierbere . La sfarsitul fierberi concentratia mustului trebuie reglata la
nivelul mustului original , corespunzator fabricarii unui anumit tip de bere .
Abaterile fata de norma pot fi de 0,2-0,3% .

III.2.2 Hameierea mustului

Hameiul adaugat la fierberea mustului va conferi berii un miros agreabil delicat

, gust de amar deci , cu alte cuvinte o aroma „nobila” . Pentru a se obtine rezultantele
scandate este important sa se cunoasa foarte bine urmatoarele :
- cantitatea de hamei ce trebuie adaugata in must ;
 - forma de prezetare a hameiului ;
- momentul adaugarii hameiului ;
- pierderile de subsatante amare in procesul tehnologic ;
- gradul de transformare al α acizilor in izo α acizi ;
In legatura cu primul punct mentionam ca diferitele tipuri de bere se caracterizeaza prin
continut diferit de α acizi deci , prin diferite grade de amareala .

Tipul de bere δ , α acizi /hl bere Unitati de amareala

Bere de grau 5-7 14-20 BU
Bere Bock 6-8 19-23 BU
Bere Marzen 7-8,5 20-25 BU
Bere fara alcool 7-9,0 20-28 BU
Bere export 7,5-11 22-30 BU
Bere Pilsner 10-16 28-40 BU

In legatura cu cel de-al doilea punct trebuie sa avem in vedere ca exista pierderi de
substante amare in diferite etape tehnologice , substantele amare ce se regasesc in bere
reprezinta cca 20% din totalul substantelor amare cu care vin conurile de hamei . La
fierberea mustului cu hamei , se pierde cca 80% din nivelul de substanta adaugata deci , la
stabilirea dozei de hamei trebuie sa se tina seama si de aceasta pierdere .
Momentul adaugarii hameiului depinde de gradul de amareala – aroma deorita si
de tipul produsului utilizat. Producerea amareli implica dozarea hameiului chiar la
inceputul fierbei mustului , insa , avand in vedere ca la fierbere se pierde majoritatea
uleiului esential din hamei , se practica adosul de hamei si spre finalaul fierberi sau chiar in
Whirlpool . Aroma de hamei a berii poate fi imbunatatita prin adaugarea hameiului si a
derivatelor din hamei in timpul conditionarii beri finite . Acest adaos post fermentare ar
avea urmatoarele scopuri :
- ajustarea amareil ;
- impunatatirea presajului si calitatea spumei berii ;
- reducerea sau eliminarea formarii gustului spumei berii ;
- reducerea sau eliminarea gustului de lumina ;

III.2.3 Separarea borhotului de hamei

Pentru crestera capacitatii de fierbere , se utilizeaza si un cazan de mentinere a mustului

cald . Daca la hameiere s-au folsit conuri de hamei , este necesara separarea acestora ,
hameiul epuizat reprezentand 0,7-1,4 kg /hl must conurile de hamei epuizate se pot
recupera folosind urmatoarele mijloace :
- cazan prevazut cu sita de retinerea a hameiului ;
- cazan cu fund perforat cu sistem de epuizarea a borhotului si a
trubului la cald ;
In acest cazan mustul fiert este admis in cazanul prevazut cu fund perforat , orificile
avand o suprafata de 25-30% din suprafata fundului perforat . Pe masura ce borhotul de
hamei se acumuleaza se formeaza si se favorizeaza si retinerea trubului la cald . Primele
cantitati de must se recicleaza .
 III.2.4 Clarificarea mustului

Trubul la cald este format din particule cu dimensiuni de 30-80 mm , care au densitatea
ceva mai mare decat a mustului si , din acest motiv , vor sedimenta relativ usor formand o
masa compacta , daca timpul este suficient . Trubul la cald reprezinta 0,21-0,28 kg/hl must
si contine 80-85 % apa fiarta fiind format din :
- material proteina-tanin ;
- saruri insolubile ;
- material rasinos din hamei ;
- material lipidic din must ;
- proteine denaturate –coagulate ;
Indepartarea trubului la cald este necesra deoarece prezenta lui in must are urmatoarele
efecte negative : ingreuneaza clarificarea mustului , poate acoperi celulele drojdie folosite la
fermentare , face dificila filtrarea berii daca nu este indepartat la timp. O incaracre mai
mare cu trub la cald a mustului fiert s-ar datora folosiri uni must dulce cu trubiditate mare
, ca urmare a unei macinaturi necorespunzatoare la plamadire –zaharificare . In asemenaea
cazuri mustul fier poate sa contina pana la 1 kg trub /hl must . Pentru clarificrea mustului
se poate folosi caznul de sedimentare , dar cel mai utilizat echipament de clarificare este
Whirpoolul care poate fi cu fund conic si cu fund inclinat .

III.2.5 Racira mustului

Racirea musttului fiert se face in scopul :

- reduceri temperaturi de la aproximativ 100 grade C la 5-6 grade C sau 7-12 grade C
isi ia ceea ce impiedica dezvoltare ulterioara a microorganismelor care pot infecta
mustul ;
- formarii trubului la rece : mustul cald este limbede dar pe masura ce se raceste le
devine turbed din cauza formarii trubului la rece care consta din particole cu
Φ = 0,5 um ;
Cu cat se scade mai mult temperatura , cu atat se formeaza mai mult trub la rece .
Trubul la rece consta in principal , din complexe proteine –polifenoli care precipita in
mare masura la racirea mustului , dar care se redizolva la incalzirea acestei . Din cauza
dimensiunilor reduse , trubul la rece se sedimenteaza foarte greu . Acest trub are
proprietatea de adera la alte particule cum ar fi bulele de aer respectiv drojdile .
Se considera ca mustul racit clarificat trebuie sa mai ramana 40-50 mg trub la rece /l.,
de must sau chiar 150 mg /l , acesta contribuind la un gust mai plin al beii .

III.2.6 Aerarea mustului

Aerarea mustului racit este necesara pentru :

- multiplicarea drojdiilor ;
- sinteza ergosterolilor ;
- sinteza acizilor grasi nesaturati ;
Pentru dezvoltarea drojdiilor ca biomasa , sunt necesare conditii de aerobioza , in care
caz celulele de drojdie oxideaza glucoza indirect , printr-o succesiune de dehidrogenari si
decarboxilari , producand CO2 si H2O precum si energie . Sinteza sterolilor in general ,
si implicit , a ergosterolilor si acizilor grasi nesaturati este necesara pentru ca aceste
substante intra in alcatuirea membranei celulare .
Saccharomyces cevareeum sintetizeaza steroli la sfarsitul fazei aerobice , sinteza
incetand cand drojdia intra in anaerobioza , dar se continua sinteza acizilor grasi saturati
cu
 lant scurt si a acizilor grasi nesaturati . In functie de nevoile de oxigen , drojdile au fost
clasificate in patru grupe si anume :
- drojdii din clasa I , care necestita aproximativ 4 mg O2 /l must ;
- drojdii din clasa a II a ,care necesita aproximativ 8 mg O2/l must ;
- drojdii din clasa a IIIa ,care necesita aproximativ 40 mg O2 /l must ;
- drojdii din clasa a IV a , care necesita > 40 mg O2 /l must ;
Nevoile de O2 ale drojdiilor sunt determinate de susa de drojdie , compozitia mustului in
ergosterol si acizi grasi nesaturati . Daca in must se adauga ergosterol drojdia poate
fiermenta mustul in prezenta unei cantitati mai reduse de O2 , dar in aceste conditii , pentru
anumite drojdi , aerarea mustului provoaca un soc osmotic .
Aerarea mustului direct in racitorul cu placi este insa relativ dificila si de aceea se practica
racirea mustului dupa iesirea din racitor .
Pentru distribuirea aerului in must sub forma de boabe mici , fine , cu dimensiuni
mici , se pot folosi urmatoarele dispozitive de aerare :
- buji de ceramica sau metal sinterizat cu porii de aproximativ 5 mm ;
- tub Venturi montat in linia de racire a mustului ;
- dispozitiv cu doua componente de jet ;
- dispozitiv static de amestecare ;
Sistemele de aerare utilizate in prezent sunt :
- aerarea mustului dupa racirea acestuia , dar inainte de insamantarea cu drojdie ;
- aerarea mustului dupa racirea acestuia , concomitent cu insamantarea cu drojdie;
Aceasta din urma se considere mai eficienta deoarece se realizeaza si o indepartare a
trubului la rece si a drojdilor care nu sunt active . Oracre ar fi sistemul de aerare , aceasta
trebuie sa fie controlata deoarece :
- la o aerare insuficienta , contactul drojdiilor cu oxigenul in timpul fiermentarii este
insuficient , si atenuarea mustului este nesatisfacatoare ;
- in absenta unei cantaitati insuficiente de O2 , drojdiile isi piert din vitalitate si au o
perioada de fermentatie ;
- deasemenae ele nu se dizolva suficient in timpul fazelor initiale ale fazelor primare ;
- la aerarea in exces fermentatia este prea viguroasa , cresterea drojdiilor este excesiva
si calitatea berii sacde ;

III.2.7 Echipamente pentru fermentare

In industria berii , vasele de fermentare poarta denumirea de linuri daca lucreaza

la presiune barometrica , si de tancuri daca lucreaza sub presiune .

III.2.8 Linuri de fiermentare

Sunt recipiente deshise in care se face fermentatia primara si care sunt racite cu
ajutorul unor serpentine pentru eliminarea caldurii produse prin fermentatie . Aceste linuri
se amplaseaza in incaperi racite si ventilate prevazute cu plafon fals la aproximativ 2 m fata
de pardoseala sau 60-90 cm sub nivelul superior al linului .
Temperatura incaperii trebuie sa fie la nivelul tipului de fermentatie utilizata .
Linurile de fermentare pot fi construite din :
- otel protejat cu : rasina , plastic sau fibra de stical ;
- otel inoxidabil are o stabilitate buna in timp , ofera protectie tehnologica , dar
clorurile mai acide pot coroda otelul inoxidabil ;
- aluminiul are o sensibilitate mai mare la coroziune decat otelul inoxidabil , mai ales
la utilizarea de detergenti alcalini ;
 - poliester intarit cu fibre de sticla ;
- beton : protectie cu rasini sau cu smoala ;

III.3 Clarificarea berii

III.3.1 Considerati generale

Dupa fermentare secundara si maturare berea este inca turbida datorita

prezentei microorganismelor , care au ramas in suspensie , particulelor fine provenite de
la Whirlpool , particulelor fine care alcatuiesc turbureala permanenta si turbureala la
rece . Pentru a fi data in consum , turbiditatea berii trebuie scazuta la mai putin de 30
unitati formazinice , respective la mai putin de 20 unitati Helm .
Pentru a asigura o bere clara trebuie sa fie indepartate urmatoarele grupe de
particule :
- drojdiile care duc la turbureli si la o stabilitate a aromei scazute ;
- bacteriile care dau nastere la turbureli si modificari de aroma ;
- materialul nebiologic aflat in suspensie , care alacatuieste turbureala permanenta si
tulbureala la rece ;
- materialul potential de turbureala , care se poate transforma in turbureala vizibila la
depozitrea berii imbuteliate , in special in prezenta de oxigen solubilizat , avand loc
totodata si modificare de aroma ;
- oxcilatii sub forma de cristale si sediment ;
Metodele de clarificare aplicate in industria berii sunt urmatoarele : sedimentarea
gravitationala care , de regula , se compeleteaza cu absortia de substante de limpezire
cum ar fi : bentonita , silicagel , centrifugare , filtrare .
III.3.2 Sedimentarea gravitationala

Sdimentarea gravitationala reprezinta in fapt o limpezire naturala a berii in

timpul depozitarii acesteia pentru maturarea pe o perioada de minimum 7 zile cand
temperature berii scade pana la 0 grade C si chiar la -1 grad C -2grade C . Limpezirea
va fi influientata pe de oparte de caracteristicile tancului de maturare de temperature
berii in tanc , care va influienta atat formarea precipitatelor proteino-tanice cat si
densitatea berii , respective vascozitatea dinamica a acesteia . De asemenae limpezirea
prin sedimentare va fi influientata si de pH –ul berii , care va determina foramrea
precipiatatelor proteino-tanice si marimea acestora .
Prin sedimentare , turbiditatea berii se reduce cel putin de 10x . Cu toata
simplitatea sistemului si eficacitatea lui sub aspect tehnologic si al costurilor ,
sedimentarea are si partii negative .

III.3.3 Tipuri de filter utilizate in industria berii

Tipurile de filtre utilizte in industria berii sunt clasificate in :

- filtre cu material filtrant fix : filtre cu placi si masa filtranta , filtre cu placi si
cartoane filtrante , filtre cu membrane filtranta ;
- filtre cu aluvionarea materialului filtrant : fltru cu rame si placi si cartoane support
pentru Kiselgur , filtre cu support de site metalice , filtre cu lumanari .
La prima categorie de filtre stratul filtrant este preexistent si poate fi alcatuit
numai dintr-un support filtrant cu rezistenta mecanica marita , ce face parte din constructia
 filtrului sau dintr-un support filtrant care , asa cumsa mentionat , poate fi o masa
filtranta sau un carton filtrant .
Materialul Domeniul Indepartarea Capaciiatea Densi- Usurinta de Presiunea
Filtrant de particuleleor de retinere a tatea depunere max de
permeabili- fine particulelor filtrare
ate in turta
Kiselgur 0,01 si mai Buna Moderata 360 Rapida 6
mare
Perlita 0,15 si mai Slaba . Nu Buna . 160 Usoara 4
mare este Recomanada tendinta de
recomandata ta pentru flotatie
in filtru indepartarea
drojdiilor

III.3.4 Stabilizarea berii

Berea livrata trebuie sa aiba o buna stabilitate coloidala si microobilogica pe

langa insusirile sale senzorilale apreciate de consumatori : culoare , aroma , luciu
caracteristic , spumare etc.
Insabilitatea berii se datoreaza ;
- modificarii gradului de dispersie a unor coloize , ceea ce implica cresterea
moleculeleor , insolubilizarea si aparitia de suspensie care conduc la turbureala
berii;
- inrautatirea aromei berii , ceea ce inseamna pierdera stabilitati aromei si aparitia
aromei de invechiri ;
- multiplicarii microorganismelor de infectie care , prin metabolitii excretati in bere
produc turbureli si modificari importante de gust si miros .

III.3.5 Stabilitatea microobilogica a berii

Pe parcursul operatiilor tehnologice berea se poate infecta cu microorganisme

prin a caror dizolvare in bere se formaeaza produsi metaboloici care pot conduce la
tulburarea acestei si la modificarea aromei . Prin urmare stabilitatea microobiologica a
berii este consecinta , in principal a unei igeniozari nesatisfacatore a tuturor operatiilor ,
utilajelor si instalatiilor folosite , a spatiilor de productie , a operatorilor . In plus , mai
trebuie luate in considerare urmatoarele cauze :
- o suprasolicitare a sectiei de filtrare ;
- o diferenta prea mare in atenuarea limita si atenuarea finala ;
- introducerea de aer in bere , mai ales la umplerea recipientelor ;
- depozitarea berii finite la temperaturi ridicate ;
- agitarea recipientelor ( sticle ,cutii ) la depozitare , livrare etc ;
Instalatia microobiologica este provocata de drojdii salbatice cum ar fi : Sacchromyces
dicestasicus si Sacchromyces pasteurianus precum si de bacterii cum ar fi :
Lactobacillus brevis , Lactobacillus frigidus , Pediococous damonosus . Turbureala
microobiologica incepe prin formare unui sediment la partea inferoara a recipientului ,
dupa care berea devine usor opalescenta si in final tulbure . Stabilitatea microobiologica
a berii poate fi realizata prin urmatoarele procede :
- pasteurizarea ;
- filtrare pe cartoane ;
 - filtrare tangentiala pe membrane care realizaeaza si o sterilizare coloidala a berii in
cazul aplicarii ultrafiltrarii ;

III.3.6 Pasteurizarea berii

Scopul pasteurizarii este acela al inbunatatirii stabilitatii biologice a produsului

finit . Prelunigirea duratei de pasteurizare a berii este realizata , in cazul pasteurizarii prin
inactivarea microorganismelor capabile sa se dizolve in bere si respectiv inactivarea
enzimelor , care pot cauza modificari chimice nedorite . Inactivarea microorganismelor din
bere prin pasteurizare este favorizata de prezenta in bere a unor substante naturale cu
actiune antimicroobiana cu ar fi : concentratia ionilor de H2 , alcoolul etilic , CO2 , anumite
componente din hamei .
La pasteurizare este necesar sa se asigure un grad mare de inactivare a
microorganismelor , fara a se afecta calitatea senzoriala a berii , ceea ce presupune
optimizarea procesului de pasteurizare . Factorii care influenteaza gradul de inactivare al
microorganismelor sun urmatorii :
- temperatura de pasteurizare ;
- durata pasteurizarii ;
- felul microorganismelor din bere ;
- numarul initiala de microorganisme din bere ;
La pasteurizarea berii nu este necesar sa se realizeze o sterilizare absoluta a berii
, si sa se realizeze o sterilitate practica , deoarece sporii care supravietuiesc la
pasteurizare nu sunt capabili sa se dezvolte in bere .

III.3.7 Echipamente de pasteurizare a berii

Pentru pasteurizarea berii se pot folosi doua tipuri de pasteurizatoare si a nume

:
- pasteurizatorul tip tunel ;
- pasteurizarul cu placi ;
Pasturizatorul tunel . Este utilizat pentru pasteurizarea berii in sticle si cutii metalice .
Pasteuriazatorul tunel este o incinta bine izolata in care este montat fie un sistem de
transport , preferabil pentru sticle . Sistemul de transport poate fi cu viteza variabila , ceea
ce permite controlul strict al timpului de tranzitare a recipientelor prin tunel . Tuneleul are
doua , sectiuni fiecare din ele fiind echipata cu bazin de apa , pompe si sisteme de distributie
a apei . Nivelul apei din fiecare bazin este mentiunut constanta cu ajutorul uinei valve cu
flotor . Sistemul de distribuitie a apei poate fi de tip sita sau de tip duze .

III.3.8 Filtrarea sterilizanta sau sterilizarea la rece a berii .

Pentru pastrarea cat mai intacta a caracteristicilor senzoriale ale berii , in prezent , in
multe fabrici se practica asa numita filtrare sterilizanta sau sterilizarea la rece prin
folosirea unor elemente filtrante care asigura o retinere a microorganismelor , in principal
drojdii si bacterii .

III.3.9 Filtrarea pe cartuse

 Cartusele sunt confectionate , in principal din materilae care asigura retinerea
microorganismelor din bere in prealabil filtrata prin aluvionarea pe Kieselgur . La filtrarea
sterilizata la rece trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele :
- sistemul sa asigure o buna filtrare a berii ;
- sistemul sa elimine orice sursa de contaminare din apa , CO2 si aerul utilizat ;
- sistemul sa poata fi igienizat si sterilizat ;
- regenerarea chimica a elementelor de filtrare terbuie facuta cu multa atentie si
numai o data pe saptamana .

IV.4.1 Stabilizarea coloidala a berii

Este cunoscut faptul ca in tehnologi moderna de fabricare a berii o serie de

operatii contribuie esential la asigurarea aromei , stabilitatii coloidale si microobilogice a
berii . In perioada de depozitare care are loc la temperatura de 0 si -1.5 grade C berea
poate suferii procesul de fermentare secundara care conduce la eliminarea oxigenului
absorbit in bere pana la acesta operatie . Dupa depozitare , filtrarea pe Kieselgur a berii
dupa fermentare secundara / maturarea va conduce la contaminarea clarificarii berii
inainte ca acesta sa fie stabilizata din punct de vedere microobiologic . Stabilizarea
coloidala a berii implica luarea unor masuri pentru evitarea operatiei in bera filtrata si
inbuteliata a tulburelii la rece reversibila si tulbureli , tulbureli care pot sa apara chiar si
in berea pasteurizata .
Stabilizarea coloidala pe termen lung este de mare importanta mai ales in cazul
berilor deschise la culoare , in care precipitatia tulbureli este mai evidenta .
Tulbureala la rece se datoreaza formarii in berea a unor complecsi proteino –
antocianogeni .
Aceste complexe se formeaza prin intermediul legaturilor de H2 si pot include si
carbohidrati si substante organice . Tulbureala la rece este promovata de :
- cresterea temperaturii ;
- oxidrea unor componente din bere ;
- prezenta metalelor grele (Fe , Cu ) ;
- miscare ;
- lumina ;
Temperatura mai mare a berii inbuteliate mareste viteza a formarii a tulburelii coloidale
, prin cresterea vitezei dintre reactanti . Prin oxidare intensa se mareste viteza de
aparitia a tulburelii de aproximativ 5 x . Miscarea intensifica miscarea browneana si
deci favorizeaza coloziunea dintre reactanti , inclusiv dintre aglomeratile de tulbureala ,
iar lumina favorizeaza faza de inductie a reactiilor de oxidare prin energia pe care o are
luata din lumina . Daca tulbureala la rece temporara dispare la incalzirea berii la 20
grade C , tulbureala la rece permanenta nu este influientata de variatiile de temperatura
si aceasta tulbureala este defapt o tulbureala reversibila , care a devenit ireversibila ,
avand loc condensarea polifenolilor in molecule cu masa moleculara mare . Pentru a
preveni formarea tulburelii inseamana sa inlaturam unul dintre partenerii complexelor
mentionate si acest lucru se face fie prin folosirea unor substante care au proprietate de
a absorbi proteinele polifenolii si de a forma un trub care se poate inlatura din bere la
filtre , fie prin degradarea unuia din partenerii de reactie .
Dar , pana la utilizarea acestor absorbanti tehnologul berar poate interveni in
procesul tehnologic in sensul de a micsora concentratia reactiilor care intervin in
formarea trubului , si interventia se refera la :
- folosirea unui orz cu un continut scazut de azot proteic si cu coaja fina ;
- folosirea unui orz cu un continut redus de polifenoli , antocianogeni si acidoxalii ;
- uscarea intensa a maltului ;
- separarea cojilor in timpul macinarii si plamadirea separata a acestora ;
- pauza de proteine sa nu fie prea lunga ;
 - zaharificarea complecta ;
- controlul formarii trubului la cald ;
- acidificarea mustului la 5,2 – 5,3 ;
- adaosul de hamei mai tarziu pentru a permite ca polifenolii din malt sa reactoneze cu
proteinele si sa formeze trubul la cald ;
- protejarea mustului fata de absortia de O2 ;
- eliminare complecta a trubului la cald ;
- aerarea intensa a mustului la insamantarea cu drojdii pentru ca fermentarea sa
inceapa rapid ;
- fermentarea la rece viguroasa ;
- atenuarea limita cat mai ridicata ;
- evitarea contactului berii cu metalale grele ;

IV.4.2 Imbutelierea berii

Procesul tehnologic de ambalare a berii in butelii , ii corespunde totalitatea operatiilor

si proceselor in succesiunea stabila , poarta denumirea de imbuteliere. Operatia care
concura la realizrea procesului de imbuteliat , sub forma de ambalaj unitar , indivizibil de
desfacere si de prezentare , cuprinzand spalarea buteliilor , umplerea , inchiderea sigilarea
si etichetarea , poarta denumirea de operatie specifica de imbuteliere .
Procesul tehnologic de imbuteliere se realizeaza cu ajutorul utilajelor componente din
lina de imbuteliere . Acestea pot fi simple sau complexe , semiautomatizate , sau
automatizate sau auxiliare .

IV.4.3 Depozitarea berii filtrate

Recipientele tampon pentru liniile de imbuteliere servesc ca si tancuri de linistire . In

recipientele tampon , berea se mentine sub presiune pentru a se evita pierderile de CO2 .
Acestea sunt montate intr-un spatiu special situat in apropierea filtrelor si a liniilor de
imbuteliere , avand rolul de a compensa diferenta de capacitate , care apare intre operatia
de filtrare si imbuteliere . Capacitatea unui recipient tampon este de aproximativ 100 hl .
Prin utilizarea CO2 la preseurizare se reduce absortia de O2 in bere la valori sub 0,3 mg
O2/ l . Folosirea aerului comprimat la pasteurizare conduce la absortia de O2 in bere la
valori de 0,8 – 1,2 mg O2 / l , care sunt daunatoare pentru culoarea si stabilitatea acesteia .
Linile tehnologice de imbuteliere de mare capacitate folosesc recipiente tampon de mare
volum . In acest fel se reduce absortia O2 in berea filtrata .
Recipientul tampon se executa din oteluri inoxidabile fiind alcatuit dintr-un recipient ,
prevazut cu o gura de vizitare , un robinet pentru luarea probelor si un robinet pentru
umplere-golire . In interiorul recipientului se gaseste o sticla de nivel gradata .

IV.4.4 Paletizarea navetelor

Analiza procesului tehnologic de transport al buteliilor din sticla goale sau pline arata
ca aceasta se compune din doua activitati dinstincte , diferite ca durata si cost relativ , dar
strans legate functional : manipulare si deplasare . Mijlocul de grupaj este un dispozitiv de
dimensiuni si forme prestabilite , obtinut de a fi manipulat cu ajutorul mijloacelor
mecanizate .
Mijloacele de grupaj mai des utilizate in liniile tehnologice de imbuteliere sunt
paletele plane si paletele- lada . Unitatea de incaracatura si mijlocul de grupaj formeaza
impreuna unitatea de manipulare . Paleta de transport este o platforma de incaracre ,
formata , in general ,
 dintr-o placa care se sprijina pe picioare sau suporturi de inaltime redusa pentru a
permite introducerea utilajelor de manipulare .
Din punct de vedere al formei constructive , paletele sunt foarte diversificate .
La baza sistemului de paletizare sta modularea ambalajelor cu dimensiunile in plane , ale
paletei standard . Sistemul modul in relatia ambalaj- paleta este stabilit prin STAS 6876-7
„Ambalaje , mijloace de transport si spatii de depozitare . Dimensiuni de colectare cu paleta
de transport ”. STAS 3999-69 „ Ambalaje cu sectiune dreptunghiulara ”.
 IV. Utilaje folosite la obtinerea berii

1. Filtru de plamada 2001 .

Consta din urmatorele componente : placa de capat fixa 1; placa de capat mobile 2, placa –
gratar 3, modulul 4, suportul 5 , orificile care formeaza canalul de curgere al plamezii 6,
orificiile care formeaza cele doua canale de curgere –evacuare must , orificiile de admisie
aer comprimat in module 8 , vana cu snec pentru borhotul
epuizat 9.

Elementul de baza al filtrului 2001 il constituie modulul –camera cu membrana si placa

gratar . Modulul 1 este format din placa cu caneluri 2 , de 1 cm grosime , membrana
elastica de plastic 3 , care acopera placa cu caneluri pe ambele fete , ventil pentru aer
comprimat 4 , care se conecteaza la linia de aer comprimat , rama 5 cu grosime de 5 cm ,
care formeaza camera de acumulare borhot . Placa gratar 6 este acoperita cu panza 9 si are
orificii pentru evacuare must 7 , de intrare plamadire 8 . Aceste orifici se gasesc si la fiecare
modul 1 .

Filtru plamada 2001 :

1. placa de capat fixa ;
2. placa de capat mobile;
3. placa-grila;
4. modul ;
5. bara support ;
6. linie de admisie plamada
7. eliminare must ;
8. admisie aer comprimat ;
9. cuva pentru borhot epuizat ;
 2. Balanta automata cu cuva basculanta

Este formata din : cuva 1 , care are o forma speciala cei permite schimbarea centrului de
greutate in fuctie de incarcarea cuvei ; pargia cu brate egale 2 , care are la capete prismele
3,4 , in care se sprijina parghia de suspendare a cuvei , respectiv parghia platanului cu
greutati fixate la doza de cantarire .
Deasupra cantarului se gaseste buncarul de alimentare 5 , a carui gura de evacuare este
inchisa de o clapeta 6 actionata prin pargia 7 , care este in legatura cu cantarul. Cand cuva
basculanta este plina , clapeta inchide gura de evacuare a buncarului . Fazele functionarii
cantarului sunt urmatoarele :
- cand cuva este goala orzul este admis in cuva clapeta , gurii de evacuare a
buncarului de alimentare fiind complect inchisa .
- pe masura ce cuva se incara ca , gura de evacuare este restrictionata prin inchidere
partiala a acesteia de catre clapeta .
- cuva incarcata cu orz isi schimba centrul de greutate si se basculaeaza , orzul
parasind cuva printr-un capac .
- cuva golita revine la pozitia de inceput prin deplasarea centrului de greutate in
- pozitia initaila si ciclul se repeta .

-
 3. Moara cu patru valturisi doua site

La acesta moara , cele doua perechi de valturi sunt suprapuse in plan veritical si intre ele
sunt cele doua site . Prima sita separa particulle fine de cele grosiere , iar cea dea doua sita
separa particulel grosier de coji . Numai particulele grosiere sunt trecute la cea dea doua
pereche de valturi. Cu acesta moara se obtin doua fractiuni : cojurile si grisurile .

1- intrare malt ; 2-valt de distributie; 3-prima pereche valturi de macinare ;4- distribuitor ;
5-site cilindrice; 6-batatoare cu palete;
7- a doua pereche de valturi de macinare ;
FF- faina-fina ; H- coaja ; GF- grisuri fine ;
GG- grisuri grosiere;

4. Mora cu ciocane

Mora are un buncar de alimentare prevazut cu o valava rotativa secmentata , care

asigura o alimentare intre 0 si 100% . Valva este reglata in rotatia sa de un sistem de control
automat . Moara are si o sita cu ochiuri de 3-3,5 mm si chiar de 1,25 mm .
Sitelele pot fi usor schimbate si trebuie verificate saptamnal pentru a nu vi deteriorate
dataorita aerului care intra in moara si a sistemului de extractie a prafului din moara ,
sitele raman cu ochiurile libere si deci , se mentine capacitatea de lucru . Factorii ce pot fi
ajustati la moara cu ciocane sunt :
- ciocanele ;
- ochiurile sitelor ;
- viteza de rotatie ;
- directi de rotatie ;
Macinarea cu moara cu ciocane prezinta urmatorele avantaje :
- se pot folosi boabe de malt de diferite marimi;
- macinatura obtinuta este fina si , deci , favorabila prenetrarii ei de catre apa ;
- operatia de macinare este simpla, iar intretinerea masinii este usoara ;
 5. Pasteurizatorul-tunel

Este utilizat pentru pasteurizarea berii in sticle si cutii metalice . Pasteurizatorul tunnel
este o incinta bine izolata in care ete montat fie un conveier tip banda preferabila pentru
cutii , fie un sitem de transport , preferabil pentru sticle . Sistemul de transport poate fi cu
viteza variabila , ceea ce permite controlul strict al timpului de tranzitare a recipientelor
prin tunnel . Tunelul are douua sectiuni , fiecare din ele fiind echipata cu bazin de apa ,
pompe si siteme de sitributie a apei . Nivelul apei din fiecare bazin este mentinut constant cu
ajutorul unei valve cu flotor . Sistemul de distributa apei pote fi de tip sita sau de tim duze .
 CAP. V
Defecte intalnite la produs

Defectele berii pot fi de natura fizico-chimica si de natura microobiologica .

V.1 Tulbureala berii

Tulbureala berii se observa , de regula , la berea imbuteliata la sticla si poate fi de mai

multe feluri :
- tulbureala oxalica , care se produce atunci cand nivelul de oxalat de calciu in bere
depaseste 20 mg/ l ;
- tulbureala amidonoasa , care se datoreaza prezentei in bere a amidonului
nehidrolizat pe parcursul principaleor etape de fabricatie a berii , in principal la
brasaj . In prezent aceasta tulbureala nu prezinta nici un pericol avand in vedere
conditiile de conversie a amidonului si utilizarea enzimelor amilolitice exogene la
brasaj si fermentatie ;
- tulbureala metalica , metalele care produc tulbureala sunt Zn , la nivel de 0,5 mg/l ,
Fe si Cu ;
- tulbureala coloidala proteina –tamin , care este cea mai importanta . Acesta
tulbureala poate fi permanenta , care poate fi prezenta atat in bere rece cat si in cea
calda , si tulbureala reversibila , care apare cand berea este racita si dispare la
incalzirea berii (20 grade C) . Acesta din urma dispare mai repede decat cea
permanenta . Pe masura ce berea se matureaza tulbureala reversibila trece in
tulbureala permanenta , tulbureala final fiind oxidativa la origine .
Tulbureala reversibila mai este numita initial si tulbureala proteica deoarece contine in
compzitia sa proteine carbohidrati si metale . Nivelul de proteine din tulbureala reversibila
este de 45,5 – 66,8 % , pricipali aminoacizi ai acestor proteine fiind acidul glutamic ,
arginina , acidus aspartic .
Compusii fenolici din tulbureala reversibila rezultati la hidroliza alcalina a
acestora sunt :
- acidul feluric ;
- acidul sinapic ;
- acidul vanilic ;
- acidul siringic ;
- acizii cofeinici , ceea ce demonstreaza participarea polifenolilor la formarea trubului
;

V.2 Mecanismul formarii tulburelii

Tulbureala se formeaza prin agregarea proteinelor cu polifenoli polimerizati .

Agregatele porteine –fenoli au masa molecualara medie de 30000 dar sunt si agregate de
10000-100000 cu pH = 3-5,5 . In masura in care gruparile hidrofile din proteine sunt
blocate prin interactia cu polifenoli tulburariile sunt mult mai mult sau mai putin
solubile .
In prezent sunt conturate doua teorii privind formare tulburelii :
- prima teorie a fost deja mentionata , respectiv polifenolii simplii se pasteurizeaza cu
formare de taninuri , aceste din urma combinandu-se cu proteinele cu formare de
complexe proteino-taninuri , care vor creste si vor da tulbureala ;
- a doua teorie implica proantocianidinile dimerice , care sunt activate , apoi sunt
reactionate cu proteinele si produc complexe fenoli-proteine ,care , la randul lor ,
sufera si ele o activare , vor creste si vor forma tulbureala .
Pentru a reduce potentialul de formare a tulburelii se vor lua urmatoarele masuri :
- folosire de malt cu continut scazut de proteine solubile si folosire de alcalii la
inmuierea pentru distrugerea antocianogenilor , respectiv folosire de formaldehida in
apa de plamadire ;
- plamadirea cu respectarea pauzei la 40-50 grade C pentru a forma proteoliza si deci ,
de a reduce nivelul proteinelor cu masa moleculara mare , care ar putea trece in
must ;
- folosirea unui pH scazut la plamadire , in acest caz stanilurile sunt mai putin solubile
;
- folosire de nemaltificate , care contribuie in mai putine proteine si care aduc un
continut scazut de polifenoli ;
- fierberea viguroasa a mustului cu aerare , care favorizeaza coagularea complexelor
proteine-polifenoli si sedimentarea lor in trubul la cald ;
- mentinerea nivelului de Fe si Cu cat mai scazut ;
- mentinerea berii la temperaturi scazute inainte de filtrare ;
- utilizarea de adezivi pentru cleiere ;
- pastrarea berii in conditii oxidoreducatore proprii ;
- folosire de acid ascorbic care intra in competitie cu polifenolii pentru oxigen , in
absenta metalelor ( Fe si Cu ) , dar care , in prezenta metalelor actioneaza ca un
captor de O2 si deci accelereaza oxidarea polifenolilor . Prin urmare acidul ascortic
trebuie sa fie folosit concomitent cu un agent reducator cum este metabisulfitul de K
;
- evacuarea excesive a berii , si evacuarea formarii moleculelor de tulbureala prin
cloapsarea spumei ;
- evitarea suprapasteurizarii ;
- livrarea rapida a berii catre beneficiari en-gross , care trebuie sa pastreze berea cat
mai rece posibil , in absenta luminii , fara insa a o congela fara a o agita .
Daca tulbureala este prezenta deja in bere , atunci sunt recomandate urmatoarele
masurii :
- utilizarea de aditivi bio-chimici in berea maturata ;
- folosirea de materiale absorbtive pentr proteine : silicati , bentonita ,acid tanic ;
- folosirea carbunelui activ pentru absortia materialaului coloidal ;
- folosirea polivinil –priolidonei si a nailonului pentru indepartarea antocianogenilor ;
 CAP. VI
Compozitia chimica a berii

Compozitia chimica a berii este determinata de insusirile materiilor prime in

procesul tehnologic si de timul de bere . Fiind un proces de fermentare alcoolica , produsul
proncipal il reperezinta alcoolul etilic care poate ajunge pana la 6 % . Tipurile de bere cele
mai cunoscute contin 3-4 % alcool , dar exista si berii slabe care contin 0,5-1,5 % alcool si
bere tare cu 5-6% alcool . Caracteristic pentru bere este continutul de CO2 care poate atinge
0,5 % la berea imbuteliata in sticle influietand capacitatea de spumare a berii care este o
conditie de calitate a acesteia . Deoarece la fabricarea berii nu are loc o fermentare
complecta in compozitia berii raman glucide nefermentate : maltoza , pentozani ,dextrine .
Prin procesul de fermentare rezulta si produse secundare cu ar fi gricerolul , acizi
organici , aldehilde si esteri . Totalitatea substantelor nevolatile formate prin fermentare sau
ramase din materia prima , alcatuies extractul berii care reprezinta un indice de calitate al
berii. Berea contine si vitamine din grupa B rezultate din procesul de metabolism al
drojdiilor , predomina riboflavina .
Prin continutul de tanin si substante amare berea are un efect de stimulare a
reactiilor digestive . In bere pot fi prezente bacterii coliforme care pot supravietui 28 de zile
la temperatura de 4-5 grade C dar care sunt distruse usor prin pasteurizare .
Tulbureala si acrirea apar la berea nepasteurizata si pastrata la temperaturi mai mari
de 14 grade C .
Gustul de muraturii este provocat de bacteriile lactice .
 CAP. VII
Norme de igiena si protectia muncii

Intr-o fabrica de beresilozurile , magaziile , cat si hambarele reprezinta un obiectiv

asupra caruia sunt indreptate cu restrictie masurile si normele de protectie din partea
intregului personal . Silozurile, hambarele, magaziile, si depozitele de pleava alcatuies sectia
de orzarie .
In acesta sectie va exista la loc vizibil panoul cu echipamentul de stingere a incendiilor
iar guriile de apa vor vii parcate vizibil . Permanent va exista o echpa de pompieri voluntari
. Se vor marca locurile de interzicere a fumatului si vor fi amenajate locuri pentru fumat cu
scrumiere . In toate sectiile se interzice accesul cu foc descoperit sau cu metale incinse .
Faptul ca in aceste sectii praful este aproape peste tot evacuare sa total nu este posibila ,
focul decoperit si temperaturile mari duc la incendii .
Unsoriile de orice fel scurgerile de ulei , petrol, benzina sunt un permanent pericol de
incendiu . L apredarea schimbului toate incaperile si utilajele vor fi curate toata instalatia
electrica trebuie sa functioneze in conditii bune . Este interzis personalului sectie sa
intervina in remedierea defectiunilor . Lucrul la instalatia electrica se efectueaza numai
dupa oprirea utilajelor , aerisirea incaperilor si evacuarea personalului .

VII. 1 Substante pentru dezinfectie

Dupa ce a fost indepartata mizeria pe suprafetele curatite se va aplica un dezinfectant .

Dezinfectantii vor indeplini uramtoarele conditii :
- sa nu imprime miros si gust produselor alimentare ;
- sa nu aiba actiune coroziva ;
- sa nu fie toxice la om , la dozele la care se folosesc ;
- sa fie solubile in apa ;
- sa aiba efect bactericit cat mai mare ;
- sa fie cat mai ieftine ;
Compusii corului : sunt cei mai desi utiizati si cei mai ieftini dintre dezinfectanti .
Actioneaza rapid sin u lasa reziduri .
1. Clorul lichid : lichid de culoare galben-verzui 99% clor activ si se foloseste la
clorificarea apei .
2. Hipocloritul de sodium : sub forma lichida are 12% clor activ nu lasa reziduri
este antimicrobian distrugand si sporii , este coroziv si are actiune daunatore
asupra pielii si ochilor . Poate decolora suprafetele din material plastic .
3. Dioxidul de clor : este un gaz solubil in apa folosit la dezinfectia apei , nu este
toxic .
4. Clorura de var : este un amestec format din clorura de calciu , hidroxid de
calciu si hipoclorit de calciu ce contine 20% clor activ .
Se gaseste sub forma de pudra putin solubila in apa , are effect bactericid dar
are actiune coroziva decoloranta .
Alte substante dezinfectante sunt cloraminele , mai stabile decat hipoclorurile si se folosesc
in amestec cu clorura de amoniu 1/1 parti .
 CAP. VIII
Bilantul de materiale

I. Bilant pentru malt.

Mlat

Depozitare

Malt receptionat + P1 P1 = 2%
M INTRATE = M IESITE + P

MT = MR +P1
2
MT = MR + . MT
100
2
-MR = - MT + . MT | (-)
100
2
MR = MT - . MT
100
100 − 2
MR = . MT
100
98
MR = . MT
100
98
MR= .187,5
100
MR=0,98 . 187,5

MR= 183,75 . [ kg /h]

Malt receptionat

Depozitare

Malt depozitat +P2 P2 = 0,1%

Malt receptionat = Malt depozitat + P2

 MR =MD + P2
0,1
MR =MD + . MR
100
0,1
MR =-MD + .MR
100
0,1
-MD = -MR + .MR | (-)
100
0,1
MD = MR - . MR
100
100 − 0,1 99,9
MD = = . MR
100 100
99,9
MD = . 183,75 =183,73 kg/h
100

Malt depozitat (MD)

Macinare

Malt Maciant + P3 (MM) P3 = 1%

Malt depozitat = Malt maciant + P3

1
MD = MM + . MD
100
1
-MD = MM + . MD | (-)
100
1
MM =MD - . MD
100
100 − 1
MM = . MD
100
99
MM = . MD
100
99
MM = . 183,73 = 181 ,89 kg/h
100
II. Cereale nemaltificate

Cereale nemaltificate

Receptie

Cereale recptionate (CR) P1 = 1%

Cereale nemaltificate = CR + P1

1
CN = CR + . CN
100
1
-CN = CN + .CN | (-)
100
1
CR = CN - . CN
100
99
CR = = 0,99 . 625 = 618,75 kg/h
100

Cereale receptionate

Depozitare

Cereale depozitate

CR = CN + P2 P2 = 0,1%
0,1
CR =CD + . CR
100
0,1
-CD = - CR + . CR | (-)
100
0,1
CD = CR - .CR
100
100 − 0,1 99,9
CD = = . 618 = 617,93
100 100
CD = 617,93 kg /h

CD

Macinare

P3 = 1%
CM
 CD =CM + P3
1
CD =CM + .CD
100
1
-CM = -CD + . CD | (-)
100
1
CM = CD - .CD
100
99
CM = . 617,93 =611,75
100
CM = 611,75 kg/h

Cereale nemaltificate
Malt macinata

Plamadire
181,89
611,73
P4 = 0,5%

Amestec + P4

CM +MM = A +P1
0,5
CM +MM = A + . CM + MM
100
0,5
-A = - CM + MM - .( CM + AM ) | (-)
100
0,5
A = CM + MM – ( CM + MM )
100
0,5
A = (151,89 + 611,75) - .(181,89 + 611,75)
100
0,5
A = 793,64 - . 793,64 = 789,68 kg/h
100

A+ hamei + H2O

Fierberea cu hamei

Borhot hamei + Amestec

A + H + Ap = Bh +Am + P5 P5 = 5%
 5
A + H + Ap =Bh +AM+ . ( A+ H+ Ap )
100
Hamei = H = 1000 kg/h = 125 kg/h
H2O = 10.000 = 1250 kg/h

5
2164,68 = Bh +AM + . 2164 , 68
100
5
-Bh-AM = -2164,68 + . 216,68 |(-)
100
Bh +AM =2164,60 + 108,23 = 2056,45
Bh+AM = 2056,45

Din tehnologie se cunoaste ca borhotul de hamei este de 10% ceea ce

insaemna ca in cazul de fata borhotul este 205 kg.

205 +AM = 2056,45

AM = 2056,45 – 205 = 1851,45 hg/h

AM

Limpezire la rece

Must limpede + P6 P6 =5%

AM =ML + P6

5
AM = ML + . AM
100
5
-ML = - AM + . AM | (-)
100
5
ML= AM - . AM
100
15
ML = . 1851,45 = 1758,87
100
ML =1758,87 kg/h

Must limpede + drojdii

Insamantare drojdie

Bere primara
Din tehnologie se cunoscute ca la 100 kg amestec se folosesc 3 kg drojdie .

100 kg …………………………………3 kg
1758,87…………………………………..x

1738,87 x3
x= = 52,76 . kg drojdie
100
MC + D = Bp + P7 P7 = 2%
2
MC + D = Bp + . ML + D
100
2
1811,63 = Bp + .18811,63
100
2
-Bp = - 1811,63 - . 1811,63 /(-)
100
Bp = 1811,63 - 36,23 = 1775,4
Bp = 1775,4 kg/h

Bere primara

Fermentarea primara

Bere fermentata I P8 = 0,5 %

Bp = BfI + P8

0,5
Bp = BfI + 100 . Bp
0,5
-BfI = - Bp + 100 . Bp | (-)
0,5
BfI =Bp + 100 . Bp
0,5
BfI = 1775,4 - 100 . 1775,4
BfI = 1766,53 kg/h

Bere fermentata I

Fermentarea secundara

Bere fermentata II P9 = 0,5

 BfI = BfII + P9

0,5
BfI = BfII + 100 . BfI
0,5
-BfII =- BfI + 100 . BfI | (-)
0,5
BfII = BfI - 100 .BfI
0,5
BfII = 1766,53 + 100 . 1766,53
BfII = 1757,69 kg/h

BfII

Filtrarea

Bere filtrata P10 = 0,7

BfII = Bf + P10

0,7
BfII = Bf + . BfII
100
0,7
-Bf = - BfII + . Bf | (-)
100
0,7
Bf + BfII + . Bf
100
0,7
Bf = 1757,69 - . 1757,69
100
Bf = 1745,39 kg/h

Bere filtrata

Depozitare

Bere depozitata P11 = 0,5%

Bf= Bd + P11
 0,5
Bf = Bd + 100 . Bf
0,5
-Bd = - Bf + 100 . Bf | (-)
0,5
Bd = Bf - 100 . Bf
0,5
Bd = 1745,39 - 100 . 1745,39
Bd = 1736,67 kg/h

Bere depozitata

Imuteliere la sticle

Bere imbuteliata P12 = 2%

Bd = Bi + 2%

2
Bd = Bi + . Bi
100
2
-Bi = Bd + . Bi | (-)
100
2
Bi = Bd + . Bi
100
2
Bi = 1736,67 - . 1736,67
100
Bi = 1701,94 kg/h

Bere imbuteliata

Capsulare

Bere capsulata P13 =2%

Bi = Bc + P13

2
Bi = Bc + . Bc
100
2
-Bc = - Bi + . Bi | (-)
100
 2
Bc = Bi - . Bi
100
2
Bc = 1701,94 - . 1701,94
100
Bc = 1667,91 kg/h

1667,11 x 100 = 166,7910 ml

166,7910 = 500 = 3335 sticle (500 ml)

Bere capsulata

Pasteurizarea

Sticle pasteurizate P14 =1,5%

Bc = Sp + P13

1,5
Bc = Sp + . Bc
100
1,5
-Sp = -Bc + . Bc | (-)
100
1,5
Sp = Bc - . Bc
100
1,5
Bp = 3335 - . 3335
100
Sp = 3284,98 sticle pasteurizate
 CAP. IX
Calcul economic

1) Pretul de cost al unei beri (C1)

C1 = 8000 lei
2) Cheltuieli cu munca vie (Salari directe) (C2)
C2 = 1,5% Pa ( Pa – pretul cu amanuntul )
C1 = 70% Pa
C1 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 70%
C2 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 1,5%

C1.1,5 8000.1,5
C2 = =>C2 = =171,42
70 70
C2 =171,42
3) Cheltuieli cu C.A.S. + somajul (C3)
C3 = 29%
29
C3 = 171,42 . =>C3 =49,71
100

4) Cheltuieli cu reparati si intretinerea utilajelor (C4)

C4 =400% (C2 + C3) =400% (171,42 + 49,71) =>C4 =88,452

5) Costul de Sectie (C5)

C5= C1 + C2 + C3 + C4
C5= 8309,58 lei

6) Cheltuieli generale ale sectiei ( C6)

C6=2%
2
C6= . 8309,58 = 166,19
100

7) Costul complect al productiei (C7)

C7=C5 + C6 => 8475,77

8) Profit (C8)
C8= 10%
10
C7= . 8475,77 => C8 = 847,577
100

9) Pretul de productie (C9)

C9=C7 + C8 =>C9 =9323,34
 10) T.V.A  T.V.A =19%

19
C9 = . 9323,34
100

11) Pretul de livrare (P2)

P2= T.V.A + C9 => P2 = 11095,77

12) Adaos Comercial (AC)

AC=0,5%
0,5
PL = . 11095,77
100

AC=55,470

13) Pretul de cost livrare cu amanuntul (PA)

PA=AC + P2 =>PA = 11150.94 lei
 CAP. X

Analize de laborator

X.1 Determiarea extractului

Determinarea extractului real . Rezituul de la distilarea alcoolului este adus la

volumul initial cu apa distilata . Dupa agitare se determina densitatea cu picnometrul la
temperature de 20 grade C . Extractul real corespunzator densitatii relative aflate se deduce
din tabelele respective .
Determinarea extractului primitive se calculeaza dupa formula lui Balling.

Ax 2,0665 + Er x 100
Ep=
100 + Ax 1,0665
In care :
A- procentul de alcool in greutatea al berii ;
Er- extractul real al berii in g% ;
2,0665- continutul de extract primitiv in grame din care rezulta g alcool ;
1,0665- continutul de produse in g care se formeaza la fiecarea gram de alcool ;

Gradul de fermentare se calculeaza cu formula :

Er
F = 100 (1- )
Ep

X.2 Determinarea aciditatii

Determinarea aciditatii totale . Intr-un pahar conic de 250 ml se iau 10 ml bere , se

adauga putina apa , se incalzeste usor pe baie de apa pentru a elimina ultimile resturi de
CO2 . Se adauga cateva picaturi de fenolftalenia si se titreaza cu hidroxid de sodium 0,1 N
pana la coloratia slab roz . Aciditatea se exprima in ml hidroxid de sodiu 0,1 N sau grame
acid lactic pentru 100 ml bere .

La un ml hidroxid de sodiu 0,1 N corespund 0,009 acid lactic . Aciditatea totala in ml

hidoroxid de sodiu 0,1 N la 100 ml , trebuie sa fie maxim 32 pentru bere blonda si maxim 40
pentru bere bruna .
Determinarea aciditatii volatile . Aciditatea volatile se determina in 50 ml bere , ca la vin
prin atenuarea acidului volatilic cu vapori de apa . Rezultatele se dau in ml hidroxid de
sodiu 0,1 N pentru 100 ml bere sau in grame acid acetic . La un ml hidroxid de sodiu 0, 1 N
corespund 0,006 g acid acetic .
 X.3 Determinarea CO2

Reactivi :
- HCl 0,1 N ;
- Na CO3 0,1 N ;
- Fenolftalenina solutie 1% ;
Mod de lucru . Se raceste , cu gheata si sare , la 0 grade C o sticla de bere . Intr-un pahar
cilindric de 600 ml se introduc 50 ml solutie de carbonat de sodiu si 25 ml bere racita tinand
varful pipetei in solutia de CO3 .
Se introduc apoi 400 ml apa racita la 5 grade C si 1 ml de fenolftaleina . Se amesteca
bine si se titreaza cu HCl 0,1 N pana la decolorarea solutie .

Se iau din nou 25 ml de bere racita , se adauga 100 ml apa distilata , se fierbe cateva minute
si se raceste in gheata si sare . Se adauga 400 ml apa fiarta si racita si se titreaza cu NaCO3
0,1 N in prezenta de fenolftaleina .
Calcul :
La un ml NaCO3 0,1 N corespund 0,0044 CO2

% CO2 = [( 50 – 2V1 ) – V2 ] x 0,0044 x 4

In care :
V1 – este volumul de HCl 0,1 N folosit la a doua titrare in ml ;
V2 – volumul de NaCO3 0,1 N folosit la a doua titrarea in ml ;
Continutul de CO2 al berii trebuie sa fie cel putin 0,28 g la 100 ml