Materiale Si Cercetari Arheologice (MCA), XVI, 1982

www.e-patrimoniu.ro, www.cimec.
ro
www.e-patrimoniu.ro, www.cimec.ro
CONSniUL CULTURII

SOCIALISTE
ACADEMIA DE SOCIALE
POLITICE A REPUBLICII
SOCIALISTE ROMNIA
MATERIALE
SI
CERC.ET
ARHEOLOGICE
A XVI-A SESIUNE DE RAPOARTE
VASLUI, 1982
1986
Coordonatorii volumului:
CONSILIUL CULTURII SOCIALISTE
ACADEMIA DE SOCIALE POLITICE
A REPL'BLICII SOCIALISTE ROMNIA
Comitetul de
MIRCEA D. :\IATEI (Redactor responsabil}
! DAICOVICIU 1 (Redactor responsabil adjunct),
EUGEN PANAIT I. PANAIT, .CORNELIA STOICA, ALEXANDRU
SUCEVEAKU, DAN GH. TEODOR
Secretar de
STOIA
Responsabilitatea pentru rapoartelor revine n exclusivitate autorilor acestora.
SUMAR
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
11
12
l\1. BH.L'DIU, arheologice de la Cotu
l\Iiculinti. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
I. 'Repertoriul arheologic al zonei hidrocen-
tralci rk FiPr li, jud. . . . . . . 9
l\1. arluologicc din neoli-
tic<' rk la Circ<"a, jud. I>olj.................... !o
l\1. XlC.\ l'HEI.I.\ :\II XC.\, arh('ologice
din lll'olilicului timpuriu de la
jufl. Olt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Pt 1 l 1 L\)OTT 1, arheologice din
J-lamaugia de la - punctul
,.1 rs . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Pl'JI' HA)OTTI, Cercl'l{trilc arheologice din
culturii Hamaugia de la Mcdgidia-
Salu X ou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
El'GEN CO;\oi)A, i{czullatclc arheologice
de la !{ado,anu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 'il
EUGENIA Z.-\J-1.-\HL\, arheologice de la
(jud. Co-msna) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -15
SIL\'IA 1\L\Hi:\ESCL'-BLCl;, (jud. Bo-
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -18
EL'GE:-.J' de sabare de pc
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
SEBASTIAN de la Babadag,
1973-!97-1, 1977-1981 .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 58
IWNRAD ZIMMERMANN ALEXANDRU AVRAM,
1-Iistria, jud. Raport preliminar asupra
din punctul Histria-Pod, 1980
1981 ................................. '.... 65
13 . M. IRIMIA, Descoperiri arheologice n
de la Gura Canliei (jud. . . . . . . . o8
14 M. IRIMIA, Descoperiri in necropola de la Bu-
g('ac, corn. Ostro-, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
15 YJOLETA YE'ITRIA BAZARCIL'C, Cetatea geto
ck la jud. Vaslui ...... 89
16 \'. F. arheologice
din sta(iuu<'a de la (jud.
...... _ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
-------- -----------------
17 HADRL\N DAICO\'JCI1.' /. lSTVAN FERENCZI,
IOAN GLODARIU, Ai'>RIANA RUSU, Cerce-
arheologice la Sarmizegetusa Regia. . . . . . 105
18 YIOREL CAPITANU, arheologice din
cetatea de la jud. . . 109
19 / HADRIAN DAICOVICil' j, DORIN ALICU,
PISO, CONSTANTIN POP. CONSTANTIN
SORIN arheologice
de la l 'lpia Traiana Sarmizegetusa. . . . . . . . . . . . 121
20 IOAN l\liTREA, arheologice in din
secolele II-\' e. n. de la Cir ligi, corn. jud.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
21 V. C. Noi monu-
mente de Ia Tomis.. . . 145
22 OLTEANU, N. NEAGU, din secolele
III-XI de la jud. Prahova ............ 15.5
23 D. TUDOR 1. O. TOROPU, C. M. NICA
F. BCIU, arheologic Sucidava-Celei 1.58
24 MIHAI UL'CO\"ALr\, GHEORGHE PAPVC, Cerce-
arheologice in
de la 01idiu (municipiul . . . . . . . . . 169
25 STELA MIRCEA :-.J"ICU, arheologice
din IIC'cropola din secolul ]\' e.n. de la
Barcca, jud. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
26 ZAHARIA DE, A. OPAIT. C. OPAIT, AL. SUCE-
VEA!\'l', arheologic
(Murighiol) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180
27 HAIH' H. HEITEL VAN D. 0\'IUil:,
arheologice efectuate la Alba Iulia (punctul
.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
28 ZAHARIA, LJGIA BRZlT, ITfl: CON-
STANTIN, arheologice de la llratei
(jud. Sibiu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
29 SEVER arheologice de la
Biharea. . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194
30 Sl'ZA::\'A DOLINESCli-FEHCHE, arheo-
logice din comuna Vedea (jud. Tclcorman)...... 202
31 PETRE DIACONU, TUDOR PAPASIMA, ADRIAN
PANAITESClJ, de la Soare 208
32 GHEORGHE
MIHAELA Rezul-
. tatele ntreprinse la 211
33 SZEKELY ZOLTAN, Cimitirul biserica de la Chi-
lieni Sf. Gheorghe, jud. Covasna) datind din
feudalismul timpuriu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215
34 RADU POPA NICOLAE O
din secolele XI-XII la Sinnicolau de
pe Negru (jud. Bihor). . . . . . . . . . . . . . 22.5
35 M. l'DRESCU, Materialul osteologie animal des-
coperit la Snnicolau de jud. Bihor . . . . . . 235
36 VICTOR SPINEI, de la (jud. 237
37 LIA ADRIAN Tezaurul
monetar de la Netezi (jud. . . . . . . . . . . . . 2'13
38 LIA ADRIAN IOAN
Ansamblul
feudale de la (jud. Suceava) 24.5
39 PETRE DIACONESCU, GABRIEL
arheologice la Dumbrava, corn. Ulmi,
jud. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2-'3
40 AL. ARTIMON, de la Tg. 262
41 LUCIAN Sp. CRSTOCEA
SION, arheologice de la
complexul monumentelor feudale de la
jud. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275
42 LL'CIAK ANCA TEODOR
PAPASIMA, arheologice de la Piua
Petrii de Floci), corn. Giurgeni, jud. Ialo-
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282
43 GH. 1. CANTACUZINO, SP. CRSTOCEA,
TRlMBACIU, arheologice in zona fostei
din Cmpulung. . . . . . . . . . . . . . . . 287
44 GH. 1. CANTACUZINO, P. DIACONESCU, G. MI-
Cercetll.ri arheologice in zona
a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291
45 VENERA GHEORGHE CALOTOIU,
arheologice de la Poiata, (jud. Gorj) 294
46 GABRIEL CUSTUREA, arheologice din
necropola medievale Ester- . . . 300
47 ABREVIERI ....... , . , . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305
SOMMAlRE
M. BRl::DIU, Fouilles archeologiquesdeCotu .5
I. Repertoire arcbeologique de la zone de
l'hidrocentralP de Fier II", dep. de Mehe-
9
M. NICA, Les etablissements neolithiques de Circea
(dep. de Dolj) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
M. NICA AURELIA L'etablissement neo-
lithique de 22
PUIU Recherches arcbeologiques dans
l'habi.tat de la culture Hamangia de
.,Urs" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
PCil:: Recherches arcbeo1ogiques dans
!'habitat de Medgidia-Satu Nou appartenant a
la culture Hamangia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
EUGEN Les resultats des fouilles a Radovanu 41
EL'GENIA ZAHARIA, Les fouilles arcbeologiques
(dep. de Covasna).................. 45
SILVIA MARINESCU-BLCU, (dep. de
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -48
EUGEN Les fouilles de sauJetage de
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
SEBASTIAN MORINTZ, Les fouilles de Babadag,
1973-1974, 1977-1981 o o o. o. o. o .. o......... 58
KONRAD ZIMMERMANN ALEXANDRU
AVRAM, Histria, dep. de Rapport
preliminaire concernant les recherches sur le site
de Histria-Pod, !980 et 198!........... . . . . . . . 6.5
M. IRIMIA, Archliologische Funde in der antiken
Ansiedlung von Gura Canliei (Bez. 68
M. IRIMIA, Funde aus den getischen Nekropolen vom
Bugeac, Gemeinde Ostrov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7-t
VIOLETA \'ETURIA BAZARCIUC, La citadelle
geto-dace de dep. de Vaslui 89
V. SRBU et F. ANASTASIU, Recherches archeolo-
giques dans la station geto-dace de Grll.di,tea, dep.
de 100
1 HADRIAN DAICOVICIU 1. ISTVAN FERENCZI,
IOAN GLODARIU, ADRIANA RUSU, Recher-
ches archeologiques a Sarmizegetusa Regia. . . . . . 10.5
VIOREL Recherches arcbeologiques
dans Ia site geto-dace de Rcltu, dep. de Baclu 109
j HADRIAN DAICOVICIU 1. DORIN ALICU, IOAN
PISO, CONSTANTIN POP. CONSTANTIN
SORIN Les fouilles arcbeologiques
a Ulpia Traiana Sarmizegetusa ............... 121
IOAN MITREA, Recherches archeologiques dans
!'habitat du II- v de Cirligi, corn. de Fiii-
dep. de Bacu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13.5
V. LUNGU, C. Neue
aus romisch-byzantinischer Epoche
1n Tom1s . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14.5
OLTEANU, N. NEAGU, Les etablissements des
III- IX" siecles de dep. de Prahova . . . 1.5.5
j D. Tl::DOR 1 O. TOROPU, C. M. NICA,
et F. BCIU, Le chantier arcbeo1ogique Sucidava-
Ce1ei ..................................... 1.58
MIHAI GHEORGHE PAPUC, Recher-
ches archeologiques dans la fortification romano-
byzantine d'Ovidiu (municipe de 169
STELA MIRCEA NICU, Aus-
grabungen im birituellen aus dem 4.
Jh. u.Z. aus Barcea- Bez. . . . . . . . . . . . . 172
M. ZAHARIADE, A. C. AL. SUCE-
VEANU, Le chantier arcbeologique
(Murighiol) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180
RADU R. HEITEL et DAN D. OVIDIU, Les recher-
ches archeologiques d' Alba Iulia et de 187
EUGENIA ZAHARIA, LIGIA BRZU, ITTU
CONSTANTIN, Les fouilles arcbeologiques de
Bratei (dep. de Sibiu)........................ 190
SEVER Les fouilles archeologiques
Biharea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194
SUZANA DOLINESCU-FERCHE, Recherches archeo-
logiques a corn. Vedea (dep. de Teleorman)...... 202
PETRE DIACONU, TUDOR PAPASIMA, ADRIAN
PANAITESCU. Die Grabungen von lui
Soare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208
GHEORGHE
MIHAELA Re-
sultats des recherches archeologiques de Nufru 211
SZEKEL Y ZOLTAN, Early Medieval Cemetery and
Church from Chilieni (town SI. Gheorghe, Covasna
District) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215
RADU POPA und NICOLAE Ein
Adolsitz aus dem Il- 12. Jahrhunderten bei
Sinnicolau de am Negru (Bez. Bihor) 22.5
M. UDRESCU, Materiei osteologique animal
decouvert a Snnicolau de (dep. de Bihor) 235
VICTOR SPINEI, Fouilles de (dep. de 237
LIA et ADRIAN Le Tresor
monetaire de Netezi, dep. de 213
LIA et ADRIAN IOAN
et L'en-
semb1e de la demeure teodale de dep. de
Suceava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24.5
PETRE'" DIACONESCU, GABRIEL
Recherches archeologiques a Dumbrava, corn.
d'Uimi, dep. de . . . . . . . . . . . . . . . . . 253
AL. ARTIMON, L'habitat medieval de Tg. 262
LUCIAN SPIRIDON CRSTOCEA et
SION, Fouilles arch.eo.logiques dans
le complexe de monuments feodaux dl::
dep. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275
LUCIAN ANCA TEODOR
PAPASIMA, Recherches arcbeo1ogiques a Piua
Petri de Floci), dep. de . . . . . . . . 282
GH. 1. CANTACUZINO, SP. CRSTOCEA,
TRMBACIU, Recherches arcbeologiques dans la
zone de l'ancienne residence de Cmpu-
lung . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287
GH. 1. CANTACUZINO, P. DIACONESCL', G. MI-
Recherches archeologiques a
au centre de la viile... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291
VENERA GHEORGHE CALOTOIV,
Les recherches archeologiques de Poiata, dep. de
Gorj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 294
GABRIEL CUSTUREA, Recherches archcologiques
de la necropole de !'habitat medieval Ester-
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300
ABREVIATIONS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30.5
arheologice de la Cotu-
M. BRUDIU
ln 1981 au continuat arheologice n
de la punc-
tul "Girla Mare", ca urmare a dintre
de istorie Muzeul
de istorie Scopul n
campanie a fost adncirea casetei B/ 1980,
la est de caseta A, pentru a
extinderea unor niveluri de locuire
n acest sector al
In decursul campaniei anterioare au fost cerce-
tate nivelurile I II, caseta B
1
fiind
la adncimea de 2,30 m (latura de vest)
1, 40 m (latura de est).
Niv. III. Din punct de vedere stratigrafic,
depozit de loess, ntlnit in
caseta A. In cursul acestei campanii, a fost
cercetat nivelul al III-lea, in care au
numeroase ateliere pentru prelucrarea silexului,
oase uneori aflndu-se n mici grupe,
precum unelte coarne de ren, n stare frag-
De asemenea, au nicovale din
gresie, folosite n cadrul atelierelor, pentru decor-
ticat de silex, precum pentru spargerea
oaselor.
Pentru prima a la adncimea de
2,41 m, un depozit de lame. Lamele aveau di-
mensiuni ntre 6-15 cm.
Din punct de vedere al tipurilor de unelte din
silex, se ntlnesc categorii: gratoare
(5), burine (17), (4), (2).
n categoria burinelor tipul burinului
de pe trunchiere sau
La un alt aspect este pohfunc-
tionalitatea piesei: de burin, se mai
o fie ca gratoar sau
tor fie cu - toate acestea dovedmd o
cu prelucrarea osului, cornului
a lemnului (fig. 1/1-3, 6, 8, 9).
burinul era una dintre cele mai numeroase
unelte din repertoriul tipologie al inventarului
litic, folosit pentru prin incizie, celelalte
categorii-gratoarul, piesele cu sco-
- snt la fel de numeroase, luate la un loc,
acestea fiind folosite la prelucrarea finisarea
uneltelor, armelor din os, corn lemn, precum
la prelucrarea pieilor.
1 M. Brudiu, Rezultatele paleolitice din
de la Cotu (jud. 1980 raport prezen-
tat la a XV-a sesiune de rapoarte de 1981.
Avem dovezi in perioada aceasta a paleoli-
ticului tirziu, s-a folosit nu numai a
uneltelor din corn os, dar chiar a pietrei. O
n o constituie un percutor
din silex rulat, care nu avea o aplatisare prea
spre margini, care a fost
prin a piesei.
Cercetarea la stereomicroscop a
ne-a indicat rezultate de la
aveau o Pe alte
laturi, aplatisarea s-a prin Mar-
ginile puternic uzate snt
dovada acestei piese ca percutor,
lucru care nu ar fi fost posibil
anterioare la care m-am referit. (fig. 1/12).
Inventarul obiectalor din os corn nu este
prea numeros. Intre uneltele tipice
un un fragment de lance, un
tor o de corn, pri n incizie de
burin. (fig. 2/1. 3). este lucrat dintr-un
corn de ren, care a fost obtinut nainte de a
ntruct un rest de craniu. Prima
mai se fiind
astfel nct nu incomoda la lucru. A doua
mai a fost prin lovituri perpendicu-
lare, la o de 12 cm de tija a
cornului. Acesteia din i s-a
spongios, pentru a crea loc de asamblare a piesei
din silex. In timpul folosirii a fost
latura a cornului, rezultnd astfel o
(fig. 3f1). III cuprinde
aproape n ntregime casetei B, densi-
tatea materialelor fiind mai spre marginea
de est.
Nivelul al IV-lea nu este bogat nici n acest
sector al (caseta B). Au fost descoperite
vetre, una de dimen!>iuni mari, la adncimea
de 2,50 cm., alta spre marginea de vest a case-
tei, fiind sub un atelier de prelucrare a
silex ului.
Au fost descoperite oase coarne de ren n
stare dispersate pe
casetei. Au patru ateliere de prelucrare a
silexului.
Materialul faunistic calului renului.
A fost descoperit un omoplat ntreg, dar n stare
de conservare Ca piese din corn os
prelucrate, un lisoar de os un corn).
cu orificiu pe (fig. 2/4
6
1C
1
,.
1 1
1 1

.::_\
11
Fig. 1. Cotu Girla Mare. Unelte de silex: 1-3, 6, 8, 9, 12 nivel III; i, 5, 7, 10 nivel IY; 11 nivel V.
Fig. 1. Cotu Girla Mare. Outils en silex: 1-3, 6, 8, 9, 12 nireau III; i, 5, 7, 10 nirf'au IV; 11 nireau V.
ARHEOLOGICE Dll LA COTU
7
Fig. 2. Cotu - <;irla Mare. Piese <lin corn <le
ren os; 1, 3 ni<el III; 2 nitel \'; 4 nitel IV.
F4!". 2. Cotu - Girla Mare. Pieces en os et en bois
de ren ne: 1, 3 ni<eau III; 2 nieau V; 4 niteau IV.
Piesele tipice din silex
categorii: gratoare (6) burine (6),
rabot (fig. 1/4, 5, 7, 10).
Nivelul al V-lea, prin inventarul descoperit,
o locuire Cu toate acestea, materia-
lele arheologice ne o cu
specificul nivelurilor superioare.
In cadrul pieselor litice tipice,
burinele (6), raboturile (2), lama (1).
Burinele tipuri ntlnite
n nivelurile III-II (fig. 1/11).
Materialul faunistic descoperit in 1981
o cu nivelurile superioare.
Dovada coarnelor de ren a oasel?r
este de un corn, intr-un stadm
incipient de avnd o
cu burmul, de-a lungul hJel pnnc1pale,
n vederea (fig. 2/3).
O este un virf de din os, in stare
(fig. 2/3). Dar, piesa cea mai repre-
din acest nivel o constituie virful de
lance din corn de ren, despicat, cu spongios
Lancea are lungimea de 41 cm, este
in stare vrful fiind rupt din vechime.
La proxima! este mai
in timp ce spre partea spre
distal se (fig. 3/2).
Problema a acestei
datarea nivelurilor arheologice. au fost
luate numeroase probe de pentru analiza
C
14
, care au fost trimise laboratorului Institutului
de pre- protoistorie de la Berlin, in
prezent, nu ni s-au comunicat rezultatele.
stratigrafice acum
asupra depozitului de loess de la
,.Girla-Mare" ne dau posibilitatea
stratigrafiei de aici la o strati-
anume, a arheologice
de la Molodova V
2
, ntr-o zonrt
pc Nistrul Mijlociu.
In sub depozitul holocenic, se
un depozit de loess, care este similar cu depo-
zitul de loess de la ,.Grl;J-:\Jare",
in care s-a identificat un numrtr de niveluri arheo-
logice, de asemenea apropiat de cele de la :\Iolo-
dova \'.
Ceea ce permite datarea nivclurilor arheologicc:o
de la prin analogie cu cele de la
Molodova V, este similitudinea structurii inventa-
rului arheologic, atit cel litic ct cel din os
corn. Astfel, nivelurile din loessul situat
deasupra solului fo"il de la :\Jolodova V, au fost
4
Fig. 3. Cotu - Girla Mare. Piese din corn de
ren os: 1 nivel III; 2 nivel V.
Fig. 3. Cotu - Girla Mare. Pieces en os et en
bois de renne: 1 niveau III; 2 niveau V.
1
A. P. Cernys, Paleolitlna stojanka Molodova V, Kie,
!961, p. 9-11.
o
M. BRUDIU
datate intre 10590 230 16750 + 200
3
prin
metoda c14 nivelurile arheologice
similare din depozitul de la Cotu .. Girla-
Mare", situat deasupra unui sol fosil, nivelu-
rile I-VI, pot fi ncadrate in perioada mileniilor
11-17 i.e.n. ca rezultatele analizelor
c14 pentru aceste niveluri
cronologice, care vor fi coroborate cu rezultatele
analizelor palinologice (care sint, la fel, in curs
de elaborare).
Campania de din 1981 de la Cotu
Girla-Mare, a adus date noi asupra
extinderii locuirii de sud-est a anume,
locuirea pentru nivelurile I, II, V se
la o mai in timp ce nivelurile III,
IV, se extind spre marginea a promonto-
riului.
Faptul nu ateliere pentru prelucrarea
silexului, a coarnelor a oaselor in zone mai nde-
de vetre ne conduce la concluzia aceste
se in cadrul unor
de probabil colibe, acoperite cu pieile
animalelor vnate, situate in apropierea
falezei prului lui (Girla Mare), fiind
adosate de panta a promontoriului, pe
care era concluzie era mai greu
de conturat n campaniile anterioare, cind se
n zona unde a locuirea
cea mai cu vetre numeroase, ca urmare a
revenirilor dese pentru locuire pe loc a
umane.
arheologic descoperit n pr.e-
zent pe deplin ca: .,mineritul", pre-
lucrarea silexului, prelucrarea osului a cornului,
a lemnului. Toate acestea, la rindul lor, asigurau
uneltele armele pentru pescuit
prelucrarea pieilor, n vederea locuin-

de la Cotu
.,Grla Mare", corn. jud. datnd
din ptrioada trzie a epocii paleolitice, prin nume-
roasele si intensele niveluri de locuire, care au
fost n n decursul din
anii 1977- 1981, ca prin bogatul originalul
patrimoniu, se n rndul celor mai repre-
zentative monumente arheologice din
din Europa. . .
ulterioare la Molodova V,
Kormani IV
4
, precum din alte paleoli-
3
Idcm, Pa!eolit i mezolit Pridnestrovja, Moscova, 1973,
p. Il, fig. 3. .
4
1\fnogoslojna palcolitileskaja stojanka Kormani IV, na
srednem Dnestre, Kiev, 1977.
.. tice au dovedit prelucrarea cornului a osului
pentru uneltelor, era o necesitate eco-
; descoperirile de la Cotu .. Girla
Mare" faptul economia unei comuni-
paleolitice se baza pe un sistem de
dialectic articulate: mai nti, n cadrul
se unelte din silex pentru produ-
cerea uneltelor armelor din corn, os lemn folo-
site la pescuit prelucrarea pieilor.
A cunoscut acest tip de economie att de complex
n raport cu ceea ce se
acum, pentru epoca o difuziune mai
Desigur da. din zona Nistru-
lui Mijlociu, iar acum acest monument, singular,
dar att de reprezentativ, din zona Prutului Mijlo-
ciu, ne n cele
bazine hidrografice destul de apropiate - Prutul
Nistrul - au umane paleo-
litice, care au fost unei culturi dis-
tincte, n care se ntlnesc tehnici unelte de
pentru Europa vremii de
atunci. Uneltele pentru .. minerit", cu cane-
harponul perforat, tehnica piefr.ei
snt cele mai reprezentative ale acestor
la progresul uman din timpurile preis-
torice paleolitice. de ce,
cu
se cuvine a fi cultura Molodovc-Micu-

FOUILLES ARCHEOLOGIQUES DE COTU

L'auteur presente le resultat des recherches ar.:heologiques
entreprises dans la station paleolithique de Cotu
(dep. de en 1981. La fouille s'cst poursui1ie dans
le secteur B, ou l'on a fouille, en 1980, les niveaux I et II et,
en 1981, les niveaux III, IV et V.
Dans les trois niveaux fouilles en 1981 il y a predominance
des burins par rapport aux grattoirs et aux autres types
d'outils en silex.
Dans le niveau III on a. decouvert un dep6t de lames et
un percuteur poli bilateral (fig. 1/ 12).
Dans le nivea.u IV on a trouve,un lissoir en os (fig. 2/4).
Dans le nivea.u V on a decouvert une lance cn bois de renne,
a l'etat fra.gmentaire.
L'auteur date les nivea.ux d'habitat paleolithique de Cotu
par analogie, typologique et stratigraphique, a1ec
le mobilier et la situation stratigraphique de Molodovo V.
L'identite du materiei archeologique de plusieurs sites du
bassin du Dniestr et de celui de Cotu justific la
denomination de .,culture
Repertoriul

arheologic al
de Fier II,
zonei hidrocentralei
jud. Mehedinti
1.
Prin hidrocentralei de Fier
II, insula Ostrovul Mare, n circuitul
economiei este dintr-un nde-
lungat anonimat.
C0mplexitatea ce le va produce
hidrocentralei n a impus elabo-
rarea unui plan amplu de cercetare,
ntocmit, avndu-se ca punct de pornire bogata
n timpul hidro-
centralei de Fier 1.
n cadrul complexe, un loc aparte
l ntocmirea repertoriului arheologic al
zonei, parte a repertoriului general al

fiind urmelor de locuire pe
valea ne-am limitat,
pentru nceput, la insula Ostrovul Mare la
imediat apropiate insulei, pe
(cum este numit romnesc al Du-
(fig. 1).
S-au avut n vedere toate descoperirile arheolo-
gice, din paleolitic n evul mediu, descoperiri
cunoscute din de specialitate sau cerce-
mai vechi perieghezele arheologice siste-
matice, organizate, n de colectivul Muzeului
de Fier, ncepnd cu anul 1976. Din acest
an, colectivul Muzeului de Fier direc-
activitatea spre cercetarea a
ntregii zone realizarea unor de sal-
vare de n punctele imediat
afectate de hidrocentralei de
Fier II.
ln membrii colectivului nostru au
supravegheat de ale hidro-
centralei, n special masive de
salvnd diferitele materiale scoase
marcnd punctele respective.
Multe din punctele arheologice, marcate acum
pe harta insulei, nu mai sau nu vor mai
exista n viitorul apropiat.
nu ca veri-
ficarea a insulei, un loc important
nnd viitoare.
prilejul nimerit pe
cale organelor locale de partid de stat,
conducerii hidrocentralei de Fier II, pen-
tru solicitudinea cu care au
noastre, pentru
de salvarea patrimoniului istoric
al nostru.
II. ISTORICUL
n momentul de nu au existat incer-
speciale de repertoriere a jude-

Primele concrete, referitoare la des-
coperiri arheologice n zona care ne
le n manuscrisele lui Gr. Toci-
lPscu Pamfil Polonic, aflate la Biblioteca
Academiei R.S.R.
Cercetarea a zonei este
ntre cele mondiale, prin
activitatea unor istorici locali, cum ar fi Al.
sau de istorici de Semi-
narul de Preistorie al sau
Muzeului de cum snt
Ion Nestor Dumitru Berciu.
Primele le
Al. cnd face literaturii de
specialitate, n 1924, o descoperiti
n satul Balta Verde.
Pornind de la aceste prime Ion
Nestor Dumitru Berciu intreprind, ntre 1931-
1932, o n
chiar cteva sondaje, ocazie cu care snt depistate
majoritatea arheologice de
ce vor fi cercetate mai trziu.
In 1939, apare la Craiova "Arheologia preisto-
a Olteniei" de D. Berciu, prima monografie
a Olteniei, cu referiri directe la
zona actualei hidrocentrale de Fier II.
Tot prof. Dumitru Berciu, i se "Cata-
logul Muzeului arheologic din Turnu Severin",
ce cuprinde inventarierea a tuturor
pieselor aflate n muzeului, cu indicarea
locului lor de
Un colectiv de n frunte cu Dumitru
Berciu, n anii 1949 1960, de
amploare n punnd n
necropolele din epoca bronzului din prima
a fierului din Ostrovul Mare, Balta Verde

Prof. Dumitru Tudor, n monografia "Oltenia
face referiri la descoperiri de epoca
tirzie din la fel Octavian
Toropu, pentru tirz_ie romana-

sistematice au fost 1965,
cu hidrocentralei de
Fier I, relansate cu mai vigoare cu
noii hidrocentrale.
6 EP/PALEOL!TIC O
O NEOLIT/C
0 EPOCA BRONZt/Lt/1 U'
e HALLSTTAT
A LA lENE (DACI) <"
EPOCA
l!l EPOCA
X PREFEUOAL ?
FEUDAL SEC. XIII- XIV
1? fORTIFICATIE t-
D!N'
o 2
/
Fig. 1. Zona.
Fig. l. Zone des recherches.
CMPUL DECIULUI
,' '
BURILA
MARE.
iuoosLAvfA
GOUUUA GOGOSU
7
8URlLAioltc
Vt
1
R.S.F. IUGOSLAViA
Fig. 2. C'otnuna
Fig. 2. ConllllliHl' (;ngo\i\1.
GRUA

GIRLA MARE
Fig. J. Cornnua (;nJia.
Fig. 3. l'olllllllllle Cruia.
12
I. STINGA
Astfel, n 1973, Emil Moscalu o
iar ncepnd cu
1976, colectivul Muzeului Portile de Fier n,
colaborare cu V. a o
campanie de de salvare, n mai
multe puncte ale insulei, viznd sta uni din epipa-
leolitic n secolul al XIV -lea, ce
vor fi aprofundate n campaniile viitoare.
Pe de specialitate
amintite mai sus, istorice n
diferite, de cu totul n special
cum ar fi:
- N. D. Spineanu, geografic al jude-
M
- Dumitru Frunzescu, topografic
al M
- C. geografic,
istoric topografic al M Turnu
Severin, 1947.
- Ion Ionescu, Agricultura din
Jf Imprimeria Statului, 1868.
III. CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC AL ZONEI
n cadrul complexului natural al
insula Ostrovul Mare, prin sa,
oarecum un loc deosebit.
Rezultat al depunerilor aluvionare ale
insula are la un strat de cuaternar,
care un nivel de galben-
nisipos, n mare parte rezultat al depunerilor
aluvionare sau eoliene, stratul de de
culoare sau maronie, ce atinge
grosimi variate pe ntre 0,50 m. 2 m.
Cuvertura la ero-
ziuni, a permis o a
spre deosebire de zona de la
Gura unde de aluvionare sau
eroziuni snt mai reduse.
Sectorul n se carac-
prin a dunelor de nisip
pe cea mai mare parte a teraselor luncii.
n zona Balta eoliene
au fost att de intense, nct o parte din este
de sub influenta chiar n condi-
unor viituri mari.
Majoritatea acestor dune, multe din ele fixate
deja pe sol, snt de mai ntruct,
uneori, ele preistorice sau mai
recente, cum este cazul complexe dintre
Balta Verde Izvoarele, n locul numit .,Prundul
Deciului", unde au fost prin nisipul dune-
lor, urme materiale datnd din paleolitic n
perioada
In general, naturale ale zonei au
fost favorabile locuirii din cele mai vechi
timpuri, mai ales omul primitiv nu a trebuit
eforturi deosebite pentru adaptarea naturii
sale de
Profitind de
omul primitiv s-a chiar pe malul ei.
multe primitive sint distruse
sau n ntregime de apele crescute ale care
nainte avea o albie mult mai Nu a fost lo-
cuit estic al insulei, care, probabil
n vechime ca era supus
Lunea cu bogate.
ntinse aproape din
insulei Ostrovul Mare este de au
permis oamenilor primitivi se ocupe cu
rea animalelor, cultivarea plantelor
numeroasele oase de animale
domestice n datnd
chiar din epipaleolitic, cum ar fi: cerbul, mistre-
ovi-caprinele, cinele bovinele.
Actualul sat de pe insula Ostrovul Mare este
pe punctul cel mai nalt al insulei, pe malul
Mari, ntre km. fluviali 871-873,5.
a fost de oamenii
primitivi. ntreg malul surpat al n zona
satului, este de epipaleolitice,
neolitice, din epoca bronzului, prima a
fierului, urme de bordeie vetre dacice prefeu-
dale, dovedind o locuire n acest loc.
BIBLIOGRAFICE
1) D. Berciu, E. arheologice de la
Balta Verde ( 1949 1950)" n Materiale cercetAri
arheologice, voi. II = D. Berciu, Materiale II.
2) D. Derciu, de la Balta Verde" n S.C.I.V.
anul 1, 1950 = D. Berciu, SCIV. 1.
3) D.Berciu, Arheologia a Olteniei, 1939,
Craiova = A.P.O.
4) D. Berciu, .,Catalogul Muzeului arheologic din Turnu
Severin" n Materiale cercetAri arheologice, voi. 1, 1953.
= D. Berciu - Catalog
5) D. Berciu, descoperiri nouA n
in Arhivele Olteniei, anul XII, nr. 65-66, 1933- A.O. 6-'-66.
6) D. Berciu, .,Bibliografia Olteniei preistorice" n Arhivele
Olteniei, anul XVI, nr. 92-94, 1937. = A.O. 92-94.
7) D. Tudor, .,Oltenia ed. IV-a= D. Tudor,
O.R., 4.
8) Al. .,Antiquites pre et protohistoriques des
environs de T. Severin", n Dacia 1, 1924 = Antiquites
9) Al. .,Tezaurul medie,ral de la n
Cronica XIV, nr. 113-114, 1939
=Tezaurul.
10) Dr. G. Severeanu, .,The gold treasure of the .,Ostrovul
Mare" n, Re,rista muzeului pinacotecii munici-
piului nr. 1-2, 1937. = G. Severeanu, The gold
11) Dorin Valeria Popescu, .,Asupra tezaurului de aur
de la Ostrovul Mare, n SCIV, 3-4, VI, 1955
= D. Popescu, SCIV,
12) Octavian Toropu, .,Romanitatea trzie
n Dacia Ed. Scrisul Romnesc,
Craiova, 1976. - Romanitatea.
REPERTORIUL
I. OSTROVUL MARE (COMUNA
1. a) Punct - km. fluvial 873.
n vatra satului Ostrovul Mare de pe
n malul surpat al n anul 1976, a fost
cea mai din
cu un bogat material litic, n special
Bibl. V. n Drobeta III, (mss).
ltEPERTORiUi. ARHEOLOGIC Ai. ZONEI DE FiER 11"
13
b) Tot in acest punct a fost cercetat, in
an, un bordei dacic din sec. II-I .e.n., ce
probabil parte dintr-o
de bordei a fost surprins un
de triunghiular, cu tari, ce
cobora perpendicular pe
Bibl. V. n Drobeta III, (rnss).
c) n punct, n aval de bordeiul dacic,
a fost cercetat un bordei prefeudal (sec. VIII), cu
de cu mna la
roata cu val, cu o
n de cu pietrar deasupra.
Bibl. V. n Drobeta III. (rnss).
2. Punct - krn. fluvial 875.
a) Pe plaja in malul surpat al a
fost in 1978, o
cu unelte tipice vetre dreptun-
ghiulare, analoage celor de la Schela Cladovei.
Inedit.
b) n punct, la aproximativ 100 rn.N.,
a fost cercetat n an, un cimitir
medieval din sec. XIV. Pe fruntea unui schelet, a
fost o de argint, din mai
multe lucrate n tehnica au repousse.
Gabriel.
Inedit.
3. Punctul .,Botul Fiscului".
a) Aproape de din amonte al insulei
spre pe in malul
Mici, unde la s-au multe frag-
mente cerarnice (cultura hallstattiene) n
1976, au fost trasate mai multe unde au
fost sesizate cele nivele de locuire, cel hall-
stattian de o mai
Bibl. V. in Drobeta III. (rnss).
b) In punct, in interiorul insulei, circa
100 rn. de ntr-o de dune fixate pe
sol, au fost cercetate, n 1976, trei morminte
turnulare de din epoca cu
resturile cinerare depuse in
Bibl. V. n Drobeta III, (rnss).
c) Prin de au fost
multe fragmente cerarnice romane,
alte indicii n favoarea unei
sau romane.
Inedit.
4. Punct - Prundul Deiului. Aflat pe malul
Mici, spre Balta Verde, la aproximativ
2,5 km. aval de bac (Schela).
a) n profilul rnalului surpat al au fost
depistate mai multe gropi cu fragmente ceramice
noolitice.
Inedit.
b) La 150 m. aval de Prundul Deiului, pe malul
al se o
n mare parte de apele
Prin de pe unul din
tumuli au fost fibule Glasinac - tip I,
aflate in Muzeului de Fier.
Bibl. D. Berciu, Materiale II, pg. 255 passirn.
Idern, in SCIV I, pg. 109.
c) La aproximativ 300 rn. n aval de Prundul
Deiului, pe malul nalt surpat al Mici,
dintr-un grup de turnuli, in mare parte
a fost cercetat cel mai bine conservat n 1978 ,.
Este un turnul daco-rornan de cu
inventarul funerar pus in Pe vatra
rugului au fost monede romane de la
tul sec. al III-lea inceputul sec. al IV-lea e.n.
Inedit.
d) n apropierea tumulului, aproximativ 100 m.
in interiorul insulei, prin materialele la
se a fi vorba de daco-
ii turnului de mai sus.
Inedit.
5. Krn. fluvial 864,5.
a) Pe Mare, in vestul coloniei hidro-
centralei de pe a fost n 1973,
o cultura Ba-
sarabi. Un de peste opt turnuli
au fost de un depozit de
Bibl. Ern. Moscalu.
b) Tot pe acest platou, au fost n 1978,
de salvare, depistarea
rii i turnulii. Au fost surprinse
niveluri de locuire, unul din epoca bronzului
(cultura Girla Mare) altul prefeudal,
bordeie, cu pietrar) din secolele IX-X.
Inedit.
6.
a) La aproximativ 4 krn. de sat, pe drumul spre
de o parte de alta a lui, se
o de
culturii Girla Mare,
ntre cele mondiale.
Bibl. D. Berciu, Catalogul. ..
Idem, A .P.O., passirn.
Idem, Materiale II.
7. Punct Schela.
a) Pe la bacul ce face
peste cu drumul de care merge la
in aval 50 m., n malul nalt surpat al
au fost recoltate fragmente ceramice
dacice, lucrate cu mna.
Inedit.
b) La aproximativ 100 rn. de punctul Schela,
a fost n 1978, o neoli-
culturii
Inedit.
14
8.
a) La km. fluvial 861 ,5, la aproximativ 50 m.
interior de malul Dunftrii ;\<lari, a fost
o circularrt, cu Yal ele prtmnt,
cu diametru! de aproximativ 100 m.
Probabil avem ele a face cu un loc de refugiu
medieval.
Inedit.
9. Punctul "La Carantin:'t".
a) "Se viid urme (le ziduri fragment!' cera-
mice". Tot de aici rezultrt o (CIL. III,
12.000). Pornind de la semnalare, am
de in zona punctului
amintit, clar datorit:'t abundente n-am
verificrun autenticitatea
Bibl. G. Tocilescu, P. Polonic, Dosar. .A.,
1887, fila 36-37. D. Tudor, O.N.. 4- pg. 220.
10. Tezaurul de la Ostrovul Mare.
Descoperit inainte de 1921 de co-
ul dr. G. Severcanu, tezaurul se compu-
nea, din Il inele de 2
(inelele pierdute) . Tehnica de lucru
ornamentica falerelor o in-
Motivele ornamentale se
sesc pe urnele funerare a culturii Girla
Mare.
Bibl. Dr. G. Severeanu, The golei ...
D. Popescu, SCIV 3-4, pg. 865
11. Punctul "La Meterez".
In apropierea vechiului pichet gramccresc, se
de o de
in
12. D. Berciu de unor frag-
mente ceramice culturii V inca-
in Ostrovul Mare, alte de localizare.
Bibl. D. Berciu, APO, pg. 24.
Il. BALTA VERDE
1. "La
a) Pc malul Mici, la hotarul dintre
comuna satul Balta Verde, la aproxima-
tiv 1 km. aval de punctul Schela, a fost
dintre cele mon-
diale, o de din epoca bronzu-
lui, cultura Girla Mare. ntre 1949 1950,
D. Berciu de mare amploare,
descoperind una dintre cele mai ntinse necropole
de de epoca bronzului in Oltenia.
Bibl. Al. Antiquites .. . , pg. 294, fig. 260.
D. Berciu, APO, fig. 139//11 fig. 230/3.
Idem, n Materiale Il, pg. 251
Idem, SCIV 1, loc. cit.
b) n apropierea necropolei din epoca bronzului,
tot D. Berciu a descoperit cercetat un grup de
I.
morminte tumulare din prima a fierului
datate in sec. V- IV .e.n.
D. Berciu, Materiale Il, loc. cit. passim.
Idem, APO, passim.
ldem, n SCIV, 1, loc. cit.
ldem, Catalogul ... , passim.
ldcm, Ein hallsttatisches Brandgrab aus Balta
Ycrdc (Rumanicn) in ESA, IX, 1934, pg. J6j-J74.
c) n loc, pc plaja in malul
a fost o cu vetre,
urme ele chirpic material ceramic specific.
Bibl. D. Berciu, Materiale II, passim.
2. Punct Grindul lui A fost descoperit
un topor - ciocan din
datat de D. Bcrciu in epoca bronzului.
Bibl. D. Berciu, :\lalerialc Il, pg. 264.
3. Locul Grindul cu tumuli. Au fost cercetate
morminte prcfcudale de cu restu-
rile funerare puse direct pc nisip.
Bibl. D. Berciu, Materiale II, pg. 403.
4. n punctul "La Gura la
priului in au fost frag-
mente ceramice neolitice (cultura Vinca -
dintr-o de apele
fusaiolc din epoca bronzului, urmele a lo-
cu Yetre chirpic din prima a
ficrului.
Bibl. D. Berciu, :\Iateriale II, pg. 263.
5. Pe malul drept al piriului la apro-
ximativ 500 m. de sat, paralel cu ce merge
spre Izvoarele, se obse1 frag,
mente ceramice ncolitice.
Inedit.
6. Pe - Balta Verde, in bucla
curbei de la intrarea n Balta Verde, au fost de'-
coperite fragmente ceramice romane, fragmente de
mortar.
Inedit.
III.
1. Punctul "Fin tina lui Au fost
in timpul la cariera
de fragmente ceramice neolitice din
epoca bronzului peste 40 morminte de
alt inventar.
Bi bl. Al. A ntiquites . ..
D. Berciu, Catalogul. . . passim.
2. "La punct ca la Balta
Verde, acum aflat n hotarul comunei
a fost de D. Berciu, o
de din prima
a fierului.
Bibl. Vezi punctul "La - Balta Verde
HEPERTOHIUL AHHEOLOGIC AL ZOKEI ,.I'OH.')'JLE DE I'IEK Il"
15
3. Punctul "Coasta Nucilor" (Rasta).
a) Au fost descoperite morminte de nhu-
unul cu de argint, cu aur,
din lucrate n tehnica au repousse.
alte indicii, la vremea mormintele
nu au putut fi datate. Pc baza unor analogii c-.:1
descoperiri similare in 1978 in Ostrovul
Mare, le putem data in sec. al Xl\"-lea.
Bibl. Al. T ezaurztl . ..
b) n punct, a fost descoperit, ntm-
n 1929, un tezaur din argint, format din:
237 monede, din care (Dan I
.Mircea cel 235 ele la Stracimir
(1371-1396) o serie de alte obiecte din argint.
Bi bl. Al. Tezaurul . ..
REPERTOIRE ARCHEOLOGIQLE DE LA
DE L'HIDRQCENTRALE
DE FIER Il, DEP. DE
f'St un rcpertoire des sit('' archeologiqu!':; de la
zone de l'hidrocentrale de Fier 11, dep. de
Les decmuertcs y mcntionnecs s'cchclonncnt du paleolithique
jus(ru'a l'cpoque fcodale.
arheologice din neolitice
de la Circea, jud. Dolj
M. NICA
tn campania acestui an s-au continuat cerce-
arheologice in de la Circea, punctele
"Viaduct".
de este.
pe partea a terase1 supenoare a Jmlm, la
circa 250 m nord-est de cunoscuta de la
Hanuri". Este vorba, mai de un cuib
de locuire a infiripat intr-o
trzie a fazei cu alb pe (faza
Starcevo II a). La inceputul celui de al doilea
mondial, o mare parte din cuibul de locuire
a fost distrus cu ocazia construirii podului de cale
de la Viaductul Circea. Acesta
cele neolitice "Viaduct"
situate pe terasa a
lui Circii, respectiv pe terasa a
pru. Primul sondaj de salvare, efectuat n
in de la ne-a ofent
primele stratigrafice.
limita de ntindere a cuibului de
locuire, in toamna anului 1981, s-au reluat
rile n acest punct, prin trasarea, la 2 m este de
Il, a III IV (fig. 1/1).
Ultima la 4 m est de
III, nu ne-a oferit nici un fel de arheolo-
constituind, n timp, limita de est a
neolitice timpurii de la Restul
care se ntindea probabil la margi-
nea terasei, cum aminteam mai sus, a fost
distrus. am ntlnit-o n cazul
de la "Hanuri". Dat fiind acest fapt, su-
de 50 m
2
, dintre cele
a fi in vederea
unor viitoare.
n cadrul III, cu dimensiunile de
12 X 2 m, au dat la 6 complexe
arheologice: 3 gropi menajere, gropi de
bordeie resturile unei vetre (fig. 1/1). Toate
acestea se aflau n raporturi stratigrafice clare.
Astfel, vatra, cu groapa de bordei nr. 5
ale nivelului II suprapuneau cele trei gropi mena-
jere (fig. 1/1) cu nivelului 1 de
la "Hanuri". Este stratigrafie pe care am
stabilit-o din anul 1971. Peste stratul neolitic,
gros de 0,25-0,70 m, s-a depus, ulterior, un strat
steril, de culoare gros de 1 m
(fig. 1/1). Stratul neolitic s-a format prin depu-
nerea a niveluri de locuire, deosebite prin
culoare materialul arheologic descoperit. Primul
cel mai vechi nivel neolitic, gros de O, 15 m
din de la este de culoare cioco-
latie. Al doilea nivel neolitic, de culoare
este mai gros (0,50-0,60 m) s-a format, se
pare, in etape de depunere ale
nivel.
Dintre gropile menajere ale nivelului 1 de la
Hanuri, descoperite in anul 1981, doar groapa
nr. 1, de de dimensiuni mai
mari (3 X 2 m), putea fi Celelalte
gropi, de sau (fig. 1/1), cu
diametru! maxim de 1,5 m, au fost n
loessul galben, la 0,50 m adincime de nivelul
de antic, pentru scoaterea lutului necesar
vaselor.
Materialul arheologic scos din gropile menajere
ale nivelului 1 de la este unitar
cu cel descopetit n complexele nivelului II
de la "Hanuri" "Islaz" .
din punct de vedere al formelor, eera-
micii se poate observa mai greu, ct
tehnica de modelare, past<.i,
tehnica de lustruire pictare a vaselor,
sint evidente. Cercetind caracteristicile ceramicii
primului nivel de la "Hanuri",
ceramicii fazei Starcevo II-a, olarii
neolitici n modelarea vaselor din
un scop mai mult practic dect
unul artistic. Pentru o dt mai mare a
vaselor, n scopuri practice, desigur, se
n pasta lutului o cantitate mai mare de nisip
amestecat, n continuare, cu
vegetale. Astfel, peretele vasului, modelat
dintr-un lut bine expus unei arderi
puternice, devine mai compact mult mai rezis-
tent. Categoria ceramicii fine, mono-
cron, predomine, cantitativ (fig. 2/l, 3,
4). Monocromia de culoare castanie
sau a fost prin aplicarea stra-
tului de culoare pe o de lut gal-
ben, care s-a trecut, apoi, la lustruire,
se mai efectul ornamental
al acesteia, pierzndu-se astfel, aspectul luxos
ntlnit la ceramica n primul nivel
de la "Hanuri" "Gura Baciului".
n complexele nivelului I de la "Hanuri", s-au
doar fragmente ceramice mici, orna-
mentate cu linii n cu puncte de
culoare pe fond (fig. 2/2). Un
fragment ceramic, pictat monocrom, de culoare
este ornamentat cu motive lustruite,
dispuse n
ARHEOLOGICE DE LA ciRCEA, JGD. DOLj
11
-1,3.5
sm
1
..........
2
Fig. 1. Crcea. 1 planul III; 2 "Yiaduct" - planul profilul XXXIV.
Fig. l. Crcea. 1 - profil et plan de la section III; 2 "Viaduct" - plan et profil de la section XXXIV.
lll
i
)
8
.. '
Fig. 2. Crcea. 1-4 elin ni-,clul 1; 5- H "\'iauucl''- din ni,cJul I (faza Starcevo).
Fig. 2. Circea. 1--l ct\ramiquc uu ni-,cau 1 ;. 5- H "Yiaduct" - ccramiquc du nireau l (phasc Starcevo)-
sAPATURILE AHI-tEOLOGICE DE LA ciRCEA, jCD. DOLJ
19
Ceramica srt fie
cu motive plastice, dintre care bdu-
rile late, alveolate adnc cu degetul. \'asele apar-
acestei categorii au fundul n de
disc scurt.
Este interesant de observat o a
fragmentelor ccramicc ornamentate cu unghia,
fapt constatat la ceramica in
complexde nivdului I de la S-au
doar fragmente ccramice ornamentate in

:\laterialul arheologic descoperit in complexele
nivelului II din caracte-
risticile ceramicii fazei Starcevo
II b (III Mijlocie').
Toate categoriile ceramicc sint modelate dintr-o
cu bobul Formele
vaselor in general, Se
doar o a de vase in de
cu perforate ori-
zontal, iar fundul vaselor este, mai intotdeauna,
in de disc scurt. Fundurile inelare ale vase-
lor se intilnesc foarte rar snt mai scurte
drepte de formele anterioare, inalte incli-
nate.
Castroanele tronconice cu peretele
scurt curbat au fundurile ovale. Este o
in repertoriul vaselor culturii
Starcevo, ce ne de numeroasele
descoperite in de la Basarabi,
n apropiere de Calafat, de noi
in faza Starcevo II b. Ceramica de
culoare n gropile borde-
ielor sau n jurul vetrei din de la
este sub aspectul tehnicii, picturii
efectului coloristic, celei anterior. Lu-
struirea exteriori ai vaselor este
cu o netezire, care nu in cele
mai multe cazuri, mascheze porozitatea lutului.
Sub culoarea sau
ce se pe mici ale vaselor
se slip din lut de culoare
cafenie. Motivele curbo-liniare, de culoare
pe fondul al vaselor, specifice acestei
etape, nu s-au conservat pe ceramica de
la "Hanuri". n partea a nivelului II,
categoria ceramicii netezite, cu pasta
foarte la Noile
ale chalcoliticului anatolian sint evidente. Comu-
nitatea de la "Hanuri" a adoptat noile
ale chalcoliticului numai n tehnica de
modelare a vaselor prin procedeul folosirii nisipu-
lui in se la tehnica picturii,
monocrome, de culoare pe forme de
vase locale, de tip
al formelor de vase
chiar al motivelor ornamentale l ntlnim la
ceramica neoliticului timpuriu dezvoltat mij-
lociu, n "Viaduct", de pe
terasa a piriu. Aici, au fost trasate,
in vara anului 1981, S XXXIII,
la 8 m vest de S XXIX, spre marginea terasei,
SXXXIV, pe de sud-est
al XXXII, mai spre
interiorul
In cadrul XXXIII, cu dimensiunile de
17 X 2 m, au fost identificate, stratigrafic, cinci
complexe arheologice. Resturile unei de
de tip Vinca, cu diametru!
maxim de 4,5 m, la -0,40-0,50 m
de nivelul actual, suprapunea direct restu-
rile unui alt complex cu poli-
eram, de la adincimea de 0,60-0,75 m de
nivelul actual. n careurile 7 8 ale
a fost o
mai o Vinca, de
cu diametru! de 0,80 m, suprapunea umplutura
unei gropi de respectiv camera
unui cuptor de ars oale, care a
aspectul ceramicii, etapei timpurii a
aspect cultural V inca. Camera cuptorului
era de o cu carac-
unei etape mai evoluate a
aspect cultural.
Camera cuptorului, la 1,20 m adincime
de nivelul antic, avea fundul nclinat
de la nord sud. Cuptorul de ars oale, de
nalt de 0,35 m, are diametru!
gurii de 0,45 m, iar vatra, nu
dimensiunea de 0,85 m. Gura de ardere a
cuptorului, spre vest, s-a n
interiorul camerei.
n cadrul XXXIV, cu dimensiunile de
10 X 4 m, au fost identificate cinci complexe arheo-
logice: platforma unei V inca
(fig. 1/2), gropi menajere cu Du-
V inca timpurie gropi din epoca bron-
zului (Verbicioara). est-vest,
sub forma unei compacte
de chirpic, cioburi, avea lungimea de 5 m,
de 4 m (fig. 1/2). de est al acesteia,
unde erau concentrate cele mai multe fragmente
ceramice, suprapunea, stratigrafic, groapa mena-
nr. 1 (fig. 1/2) o aglomerare de cioburi,
dintre care cteva pictate policrom (fig. 1/2).
n S XXXIV ne-a
oferit posibilitatea de a clarifica stratigrafia
(pe niveluri culturi) a neolitice de la
,.Viaduct". Stratul neolitic, de la supra-
platformei de chirpic a
Vinca, solul nelocuit 0,90 m maxim
1 m. El s-a format prin depunerea a mai multor
niveluri de locuire. Astfel, stratul cu
policrom, gros de 0,40 m de culoare
ciocolatie, s-a format prin depunerea a trei nive-
luri de locuire.
Nivelul cel mai de jos este frag-
mente ceramice policrome, n care culoarea
un rol principal n efectului poli-
crom. Pe ceramica nivelului superior al
strat culoare este mai mult la ntm-
plare.
Stratul aspectului cultural Vinca, gros
de 0,40-0,50 m, suprapune stratul cu
M. NICA
16

__ _

Fig. 3. Circca- "\"iaduct"'. 1-20
Fig .. 1. Circca- "Yiaduct''. 1-20 u\ramiquc
sAPATURILB ARHEOLOGICE DE LA CIRCEA, JUD. DOLJ
21
s-a format, de asemenea, prin depu-
nerea a trei niveluri de locuire.
Deasupra stratului neolitic se cel al epocii
bronzului (cultura Verbicioara), gros de 0,40 m
este de culoare Acesta este suprapus
de stratul daco-roman, gros de 0,40-0,50 m
(fig. 1/2).
Stratigrafia este de materialul
arheologic descoperit n complexe nchise, supra-
puse stratigrafic sau intersectate, pe niveluri.
Ceramica n groapa nr. 1 din S XXXIV,
cu cea din camera cuptorului din
S XXXIII este primei etape a
aspectului cultural V inca, de la .. Via-
duct". Ceramica de uz comun numeroase
caracteristici de Astfel, motivele
de ca: barbotina, alveolele
turile de mai multe tipuri, motivele plastice,
inclusiv brul alveolar liniile incizate dispuse
in retea, de multe ori combinate cu motivul alveo-
lar, vasele de uz comun, a
acum, spre bitronconism (fig.
3/1-5). Pleava este ca degresant in
pasta tuturor categoriilor ceramice. Vasele sint
modelate n din
primele etape ale neoliticului timpuriu.
Tehnica exciziei, la ornamentarea
de cult, o ntlnim n toate etapele neoli-
ticului din de la Crcea (fig. 3/6. 21).
n cadrul speciei ceramicii lustruite de culoare
se o mbinare a formelor
cunoscute in aria culturilor Vinca.
Fructierele, cupele paharele ca
tipului pe cele din
faza ceramicii policrome (fig. 3/2. 11, 14, 18). In
complexele amintite mai sus se intilnesc mai frec-
vent fragmente ceramice lustruite ornamentate
cu motive tipice Vinca B1 (fig. 3/,3 7, 13, 17).
Este vorba de benzi orizontale, umplute cu puncte
lustruite, linii in zig-zag te de triunghi uri
incrustate cu care impo-
dobesc vasele de (fig. 3/9).
Motivul spiralic, incizat, nu este cunoscut
pe ceramica din prima a acestui aspect
cultural. Motivul canelat il intilnim foarte rar,
realizat fiind ntr-o culturii
(fig. 3/16).
In groapa nr. 2, care camera cup-
torului, s-a descoperit o celei
de a doua etape de a aspectului cultural
Vinca.
Ceramica in de
este ultimei etape de a acestui
aspect cultural, ale caracteristici sint deja
cunoscute. (fig. 3/13, 15, 17, 19-20).
Dintre piesele mai deosebite in
din XXXIII, partea supe-
a unui vas de provizii, de mari dimensiuni,
a 0,60 m n diametru.
a numeroase vase de mari dimensiuni,
in toate de nivelul
de dezvoltare a
de la "Viaductul Circea".
Stratul cu policrom ne-a ofe-
rit, de data aceasta, un material nu cu mult mai
reprezentativ de cel cunoscut din campaniile
precedente (fig. 2/5-14). Pe ceramica
policrom, la baza stratului, culoarea
joace un rol principal n
rea efectului policrom (fig. 2/6. 8), ntl-
n din faza Tsangli a culturii
Dimini, din Tesalia.
Din categoria ceramicii lustruite,
citeva fragmente de castroane bitron-
conice, ornamentate cu conice
(fig. 2/9-12), dintre care unul este lucrat ntr-o
culturii Vinca faza A
(fig. 2/ 12). Acestea snt elemente foarte pre-
pentru o incadrare ct mai
aproape de realitate a culturii neolitice de la
Circea.
Noile stratigrafice surprinse in
rile de la "Hanuri" .. Viaduct" vin ajute sau
completeze, in continuare, elucidarea a nume-
roase probleme, pe care le cunoscuta
de la Circea.
LES ETABLISSEMENTS NEOLITHIQUES
DE CIRCEA (DEP. DE DOLJ)
RESU:IIfE
Les fouilles de l'etablissement de Crcea
ont mis en six complexes (des fosses
de huttes ou et des d'tre) qui se trouvent
en des rapports stratigraphiques claires. La. cha.mique des
complexes archeologiques du premier nivea.u (a.yant une
epa.isseur de O, 15 m, appartient a la. phase Startevo II a
ta.ndis que celle du niveau (epais de 0,50 m) appar-
tient a la pha.se Sta.rtevo II b (III Milojtit).
Les fouilles de la. site de "Via.duct" ont conduita la decou-
verte des deux habitations de surfa.ce de type
qui superposent des fosses contena.nt de Ia cera-
mique peinte polychrome et de la phase de Vinl!a-

neoliticului arheologice din
timpuriu de la jud. Olt
M. NICA, AURELIA
La arheologice ncepute n
de la "Islaz" de Muzeul Olteniei, din
anul 1977, s-a ncepnd cu vara anului
1980, Muzeul de Istorie din Slatina, care efec-
in partea de est a

In 1981 Muzeul Olteniei a continuat
in partea de vest a prin trasarea a
- S IV S V, lungi de 40 m
late de cte 3 m fiecare -, n imediata apropiere a
nr. 1. Au fost identificate complexe
arheologice: neolitice, patru gropi
menajere un bordei prefeudal (secolul al X-lea).
nr. 4, cu groapa
nr. 13, ne-a oferit cele mai clare strati-
grafice. Ambele complexe arheologice erau supra-
puse de de cioburi, vase pietre, de
culoare specifice nivelului Il.
Intre carourile 9 14, n ambele s-a
conturat, prin stra-
tului de locuire cu bogate urme ale nivelului Il,
o de dimensiuni mari
la 10 m diametru). nr. 4 se adincea
cu 0,20-0,40 m de nivelul de antic.
Podina este mai mai in centrul
est-vest, se
spre est se ingusta spre vest, acolo unde va fi
fost intrarea . pe care nu am putut-o delimita
din motive obiective.
Cele mai multe fragmente ceramice, destul de
de alte complexe arheologice, oase
mai cu dtrbune fragmente mici de chir-
pic s-au putut recolta spre latura de sud, acolo
unde ea se spre se
de cu O, 15 m. Spre latura ele nord a
am avut
descoperim, la -0,65 m ele nivelul
actual, un ele lemn, foarte bine conservat
(fig. 2/1). Este a patra piesi't ele lemn,
in prezent, in ele la
"Islaz".
materialului arheologic descoperit
intr-un complex att ele mare este o n
plus respectivul complex a unei
neolitice, aclincite in
Majoritatea fragmentelor ceramicc culese ele pe
podina provin ele la vase ele dimensiuni
mici, ele sau (fig. 1/1-8;
2/1, 4-7). Ele sint frumos lustruite pictate
monocrom, ele culoare Citeva frag-
mente pictate cu motive liniare ele buline
sau puncte ovale, arcuri combinate cu motivul
in de ciucure ele culoare pe fond
provin ele asemenea de la vase de dimensiuni
mici. (fig. 2/4, 5, 7). Un fragment ceramic orna-
mentat pe partea cu buline albe
rate pe o linie tot de culoare pe fond
brun, puternic lustruit (fig. 2/7). constituie
o materialul arheologic descoperit in
nr. 4 corespunde cronologic fazei Amza-
begovo 1 c. Material a fost in
gropile menajere nr. 6, 7, 13.
Intre carourile 17 18 ale 5 a
a 0,60 m adncime de nivelul actual, o
aglomerare de cioburi, oase, pietre arse,
fragmente mici de unelte de silex,
vase mari de provizii in sittt, o de cult
mai multe vase intregibile, care au
unei a nivelului II, pe care noi am notat-o,
in continuare, cu cifra 5. Resturile acesteia se
aflau la nivel, pe un strat ele
negru gros de O, 15-0,20 m de
stratul nelocuit. Vatra cu diametru!
de 0,90 m, era spre peretele de est, cu
0,20 m mai sus de solul nelocuit. In apropierea
vetrei se mai aflau un vas mare de provizii o
Vatra a fost pe un pat de
pietricele, lucru in epoca Spre
centrul s-au nuclee de silex
cu lamele desprinse in urma
uneltelor. Stratigrafic, ct aspectul
ceramicii descoperite, nr. 5
nivelului II. Este a doua de
in prezent, in nivelul Il din
de la Islaz, cu dimensiunea de 7 m.
Ea este deosebit de atit prin
inventarului descoperit dar, mai cu prin
felul de dispunere al acestuia, in interiorul locuin-
In apropierea s-a identifi-
cat un mic complex dintr-un corn mare
de bour cteva fragmente ceramice pictate,
provenite de la o cu gura larg
Complexul se afla situat pe un strat de
de culoare gros de 0,20 m
ele solul nelocuit. Stratigrafic, ct moti-
vele de culoare albit in "solid style" pe
fond respectivul complex
nivelului II. Dispunerea motivelor in trepte ne
de stilul specific culturii Sesklo din
Thesalia. Un fragment pictat cu
S..l.PATURILE ARHEOLOGICE DE LA GR:I.Dl;o.!ILE, Jl'O. OLT
J
l
7
8
11
18
Fig. l. "Islaz". 1-8 din nitclul 1;11- Ll ceramid't din ni1elul II; 9-10, 14-18ceramidt din
nivelul III.
Fig. 1. "Islaz". 1-8 ceramique du niveau 1;11-13 ceramique du niveau III; 9-10, 14-18 ceramique
du niveau III.
23
:?4
2

\:).
3
.......
:'"
N. :'<!C.\, A URELI.\
,":
----
---,.------i---- ________ J
9
-
'
\
'
'
'
\ .
......
8
Fig. 2. .,Islaz". 1 vas de lemn din nivelul I ;2- J fusaiole din ni 'felul II; 4-7 din
nivelul I; 8 fragment ceramic pictat cu pe fond alb (stil Sesklo); 9 din nirelul III.
Fig. 2. - .. Islaz". 1 vase en bois du niveau I ;2- J fusaloles du niveau II; 4-7 ceramique peint du
niveau 1; 8 fragment ceramique peint en rouge-brun a fond blanc(style Sesklo); 9 ceramique du niveau III.
ARHEOLOGICE DE LI. GR\DINILE, JUD. Ol.T
25
motive de triunghiuri de culoare
pe fond alb (fig. 2/8), a fost imediat sub
vatra m. 5.
Dintre gropile menajere, groapa nr. 1 ne-a
oferit cel mai bogat material arheologic. Desco-
perirea a toarte de vase n acest complex
pune n noi probleme de cronologie a
neoliticului timpuriu, din parte a Olteniei.
arheologice la fel de bogate au fost
surprinse n partea de est a unde
turile, efectuate n colaborare cu Muzeul din
Slatina, au dat la complexe arheolo-
gice foarte caracteristice pentru nivelurile II
III. Astfel, n caseta nr. 13 a 3, a fost
descoperit:]. o cu material
ceramic (fig. 1/10-14) specific fazei Starcevo II
a, cu cel descoperit n complexele
nivelului 1 de la -Crcea".
n caseta nr. 14 a VI, s-a identificat o
aglomerare de cioburi (fig. 1/9, 15-18), oase
unelte de care au probabil, unei
de a nivelului 3. Complexul
nu a fost dezvelit n ntregime. Ceramica,
cu motive liniare de culoare pe fond
(fig. 2/9) este fazei Starcevo II b.
Cu fiecare campanie n
de la patrimoniul mu-
zeal se cu numeroase materiale arheo-
logice ntre care unele unicate, cum ar fi obiectele
de lemn descoperite in vara anului trecut.
O cu numeroasele date oferite de noile
de la arheologii
rezolve numeroasele probleme legate de originea
neoliticului timpuriu din parte
a
' Astfel, ccramica in
prezent la pune din nou n
problema cronologiei neoliticului timpuriu din

L'ET ABLISSEMENT NEOLITHI QUE

RESUME
Les fouilles de l'etablissement de neolithique ancien de
- "Izlaz" ont mis cn eridence sept complexes
archeologiqucs: deux habitations neolithiques, quatre fosses
menagercs contenani de la ceramique du premier et deuxieme
ni"au ct une hutte feodalc (X-ieme siecle).
L'habitation neolithique nr. 4 (10 m. en diametre)
aparlenant au premier nireau, contenait de la ceramique
specifique a la phase Anzabego,oo et etait superposee par
unc agglomeration de tessons du deuxieme ni'leau (la phase
Startevo II b).
L'habitation n. 5, de surface (7 cm. en diametre) appartlent
a la phase Il b.
arheologice din
culturii Hamangia de la "Urs"
PUIU
se perie-
ghetice, n anii 1956-1957
1
. In urma lor
a unui sondaj efectuat n 1961, s-au publicat
55 de unelte din silex
2
, iar pe baza studiului lor,
s-a datat n faza a culturii
Hamangiaa.
La - punctul .,Urs", acestei
culturi s-au pe de sud a pantei
line a unei coline foarte nalte. In zona ime-
diat curg o serie de Din cerce-
perieghetice de noi, s-au descoperit,
n mprejurimi, trei de romana-
(sec. IV-VI e.n.), dintre care una la
poalele de vest ale colinei pe care a fost

S 1 - chiar la poala de vest-sud-vest a
colinei, pentru a se vedea aici, snt depuneri
neolitice. Au cteva fragmente ceramice
din silex, culturii Hamangia,
cu cioburi romane. Nu s-a surprins un strat
arheologic. Dimensiunile - 15 X 1,5 m.
S II - la circa 100 m sud-est de S 1, cu
dimensiunile de 15 X 1,5 m est-vest.
S III - la 50 m est de S II, est-vest,
cu dimensiunile de 20 x 1 m.
S IV - la 50 m nord deS III, est-vest,
cu dimensiunile de 10 X 1 m. A avut caracterul
unui s:mdaj. efectuat n vrful colinei.
S V- la 0,50 m nord de S III, cu
aceasta, cu dimensiunile de 15 X 1,5 m.
In ultimele patru a fost surprins un
singur nivel arheologic, culturii Ha-
mangia, aflndu-se la 0,35-0,40 m de
actualul nivel de Grosimea stratului ar-
heologic ntre 0,35-0,45 m. El este
pe alocuri, n partea lui de
agricole.
S-au surprins o serie de complexe (fig. 1), pentru
care s-au acolo unde era necesar, respectivele
Gropile menajere nr. 1 (D = 1,35 m.,
A = 0,70 m.) nr. 2 (D = 1,70 m., A= 0,50 m.)
au n S III, iar groapa nr. 3
(D = 1,55 m., A= 0,80 m.), n S IV. Aceste
gropi aveau o aproximativ
porneau din partea a nivelului neolitici.
1
C. S. Materiale, 5, 1959, p. 16.
Al. uneltelor armelor din
cioplitt!J descoperite pe teritoriul Romniei, 1970,
p. 170-171. Anexa 7.
3
Ibicle m, p. i7.
In S V, la 0,40 m adncime, a o
de circa 4 m
2
, bine pe care s-au
descoperit fragmente ceramice, cteva unelte din
silex, oase de animale, fragmente de
pe o parte. Nu am surprins, urme de pari,
dar credem ar putea fi o de

Expunem n continuare principalele descoperiri.
UNELTELE
A. Uneltele din
au scos la mai multe frag-
mente de Ele au fost confec-
dintr-un calcar dur. snt porta-
bile, de mici dimensiuni. n g. 2, a
un exemplar mai mare (L = 54 cm, 1 = 27 cm,
G = 6,5 cm) (Fig. 2/1).
Dintre uneltele din mai urmli-
toarele trei topoare: Nr. 1 (6,6 X 4,8 X 1,4 cm),
din calcar intens folosit. In sec-
este dreptunghiular; ceafa sint
drepte (fig. 2/2); n g. 1. Nr. 2 (8,5 x 4,5 x
X 2,8 cm), din granit verzui; o parte din
snt sparte; n are o drep-
cu laturile lungi mai curbe (fig. 2/3);
n g. 2. Nr. 3- (11,4 x 5,8 X 4 cm), din
granit verzui. Ceafa snt aproximativ
drepte, iar n este plan-convex (fig. 2/4);
n g. 2. Faptul s-au descoperit numai
topoare, nu sau tesle, ca formele
dimensiunile lor, par indice un neolitic dezvol-
tat
4
, o relativ a culturii Hamangia.
B. Uneltele din silex (fig. 2/5).
Au fost din silex de tip .,balcanic"ll
de culoare cafenie (diferite cu pete
S-au descoperit, n nivel, cteva frag-
mente de dar nu unelte din
In zona de silex
s-au descoperit, ntre altele, la: M.

6
, nct procurarea materiei
prime nu constituia o Ca n celelalte
culturii Hamangia, uneltele
din silex au fost lucrate pe loc.
4
Eug. SCIV, 24, 1973, 2, p. 245-265.
6
Idem,Peuce, i, 19, p. 6-9.
6
C.S. op. cit., p. 16.
N
1 1
p anu
Fig. 1. de re horches.
Plan Fig. 1.
s
SII
5
Fig. 2. Tirg 1 2-4 topoare; 5 unelte de silex; 6 percutor; 7 tor de os.
Fig. 2. 1 meu le; 2-4 haches; 5 outils en silex; 6 percuteur; 7 per re en os.
1
2
Fig. 3. 1 de os; 2 greutate pentru de 3 cu 4 funduri de vase
imprimate; 5
Fig. 3. 1 petit ciseau en os; 2 poid pour le meiter a tisser; 2 ceramique enduits de barbotine; 4 basesdes
vases imprimees ; 5 passoire.
30 PUIU
La punctul "Urs", microlitelc snt
predominante, dar, de de la Mcdgi-
dia-Satu Nou, care a fost n faza Colo-
a culturii Hamangia
7
, se anumite
n ceea ce unor
tipuri de unelte. Astfel, la - punctul
"Urs", uneltele cu abrupte sau cu "en-
cochuri" largi (tipuri ce amintesc bine de
, sint slab reprezentate. Apoi, s-a
observat, n cu Medgidia-Satu Nou,
la - punctul "Urs", uneltele pe lame
lamele snt mai frecvente, un exemplu sugestiv,
n acest sens, oferindu-ni-1 gratoarele - cele mai
unelte din cadrul culturii Hamangia-,
care, n ultima snt de multe ori amena-
jate pe lamelor sau lamelelor. Lipsa
pieselor geometrice relativ mare a
pieselor componente (care o sedentarizare
mai mare a pot pleda pentru o nca-
drare ceva mai trzie a de la
Punctul "Urs", de Medgidia-Satu Nou
cu uneltele din silex de la
Ceamurlia de Jos, cu deosebirea n ultima
ele snt mai mari, constnd mai ales din
lame
8
, pe cnd n lamelele snt
predominante lamelor. Cele mai mici unelte snt:
un gra toir pe ( 1, 1 X 1 cm) g ra toare
pe vrf de lamele (L = 1,8 cm). Cele mai mari
unelte snt o serie de lame care ajung la
6 cm lungime. Pentru o mai imagine a
uneltelor din silex din expunem
ma1 jos lista-tip a acestora.
Nr.
crt.
1
2
3
1
.5
6
7
8
9
10
Il
12
13
H
1.5
Tipul de 1 Nr. piese
Gratoare simple pe
17
Gratoare unguiforme 6 H
Gratoare duble 6
Gratoare pe viduri de
lame sau lamele 15
Lame lamele, cu
.,encoches" pe o
13
Lame (2), lamele ('1),
cu .,encoches" sub
6 2'1
Lame (1), lamele (2)
,.encochesr invers 3
Lame (1) lamele (1)
cu .,encoches" dublu 2
1 cu .,encoches" 1 6 \
convexe 12
Rll.zuitoare drepte, 4
drepte
pe 3
concave 5
invers
convexe 6
dublu
convexe 2
7
P. Pontica, 13, 1980, p. 212.
Of
,o
8,09
2,8.5 20,95
2,8.5
7,41
6,19
2,85
11,'12
1,'12
1,9.5
1 2,85 1
5,71
1,90
1,'12
2,38
2,8.5
0,95
e D. Berciu, Cultura Hamangia, 19, p. 177-
186.
Xr.
crt.
16
17
18
19
----
20
21
---
22
-----
23
---
24
1 Tipul de l Nr. piese
tor invers;
fin denticulat 1
dublu conca;r 2
tor pc la-
turi perpendiculare
ale unei 1
tor pe patru
laturi ale unei 1
---
Per'> oi re 6
Per'roire cu .. encoches" 1
------- ---
Es(1uillcs 2
-------------- ---
Piese componente 24
--- --
Lamc (23), lamelc (43)'
intregi sau sparte, cu
1
drepte, abrupte
regulate, iu-rerse, fin
denticulate
Lame ( 16). lamele
( 107). intregi sau
sparte la unul sau am-
bele capete; nerctu-

66
Total- 210 unelte
1
37
--
----
----
--
0/
;O
-
0,47 17,61
0,95
0,47
0,47
-- ---
2,85
0,47
----- --
0,()5
------ -----
11,42
-- ---
31,42
In cu uneltele din silex, subliniem
descoperirea unui mic percutor din silex (3,3 X
X 3 X 2,8) n g.3 (fig. 7).
C. U neltelc din os
S-au descoperit mai multe fragmente de m-
(fig. 8) care provin de la piese de
diferite dimensiuni. Ele au fost din
oase de tehnica cioplirii nefiind
Niciunul nu a fost lustruit. Din cadrul
uneltelor din os mai o (fig. 9),
dintr-o (6,8 X 2,3 X 0,3 cm),
n g.1 cu analogii la Ceamurlia de Jos
9
un fragment dintr-un instrument folosit poate
}a fasonarea nctezirea vaselor
10
urme
de utilizare pe ambele laturi; n g.3.
D. In g.3 s-a descoperit o greutate pentru
iul de 10). A fost dintr-un
lut de foarte deosebit de dens,
arderea i-a conferit
o mare densitate. Are o Spre
partea mai o per-
Dimensiuni - 6,7 X 3,7 cm. Din cte
este singura descoperire de acest gen din
cadrul culturii Hamangia. Piese
n cultura
e Ibidem, p. 190- 191.
1o Ibidem, p. 189- 190.
CERLETARILE ARHEOLOGICE DE LA .,l'RS"
31
1
Fig. 4, vas cu incizii; 2-3
Fig. 4, vase a incisions; 2- 3 ceramique decoree.
PUJU
CERAMICA
ne-au oferit o mare cantitate de
Din ea se foarte frag-
Se pot distinge trei mari grupe ceramice.
1. Ceramica de uz comun, care la rindul ei se
imparte in subgrupe:
a) Ceramica de uz comun dintr-o
ce intre altele pietricele.
vaselor sint arderea nu este bine
Peste s-a aplicat un strat de
care de multe ori se
(fig. 11) . Mai m':l.lt? f'!nduri d.e vase au imprimate
urme de rogo]ml, mtocma1 ca la 11.
(fig. 12). Fragmentele ceramice din sub-
se vasele aveau di-
mensiuni mari (I = 40 - 50 cm.). Acestei sub-
grupe ii un fragment de
pe fundul unui vas (fig. 13).
b) Ceramica de uz comun mai
vaselor sint pasta, mai bine
este cu o orga-
in vrei paralele. Vasele erau de dimensiuni
mai mici, cu forme, in general, tronconice, cum
este exemplarul din S 11, care are de
8,2 cm. (fig. 4/1). Buza acestor vase este
o sau, in alte
cazuri, cind vasele sint mai mici, nu este deloc
Unele fragmente au, peste barbo-
incizii drepte, mai rar caneluri sau excizii
neregulate. Unele fragmente au excizii alveolate
sub sau pe O este cea cu git
scurt, cilindric, cu buza
vasele celei de a doua subgrupe.
II. Ceramica cu slip negru
lustruit cu triunghiuri)
cu (fig. 4/2). Motivele decorative sint
dispuse in grupe de linii, care unghiuri.
acestor vase sint, de multe ori,
neuniform este mai

Ceramica de uz comun este mai dect
cea fenomen care se in toate
rile culturii Hamangia.
III. Ceramica (fig. 4/3). Pasta este bine
ca degresant folosindu-se nisipul
cioburile foarte pisate. Arderea este
de cele mai multe ori vasele avind
in culoarea La vasele
de dimensiuni mai mari, care au mai
apare in spre interior, culoarea
mizie. La exterior, dar la unele vase in interior,
este un slip negru lustruit. Ceramica se pre-
unitar pentru dar, pentru o
mai a ei a in general, o
pe complexe.
ln g. 1 g. 2, cele mai vase sint cele
bitronconice (de la pahare la castroane), care,
fapt interesant, majoritatea nu decor.
11 Ibidem, p. 267, p. 263 o.;u fig. li7fl, 2, 9- 11.
apoi, cu buza saul
intocmai ca cele descoperite la
Medg1d1a-Satu Nou. Dar tot atit de bine repre-
zentate snt cu buza mare, puternic
o
l
--
L.. ................ .
r ..
l.:::: ......... .:::;.,_
12 16cm.
Fig. 5 1 ceramici1 tlccorat[L; 2 padea
a unui idol; 3 tap de idol ?
Fig. 5 l cerami<[liC uccorec ;:.! pJ.rtie infcricurc
dune idole ; 3 Tct c <.hmc idok ?
rotunjit, cu bune analogii la
Ceamurlia de Jos
12
Acestea sint frumos decorate,
pe cu linii formate din puncte,
triunghiuri incrustate cu
decor de asemenea, intilnit la Ceamurlia de Jos 1a.
Din g. 2 provine un vas ntregit, cu corp globu-
lar, gt cilindric decorat cu linii
din triunghi uri incrusta te cu caneluri
fine sub git. Vasul are patru
dispuse n cruce (fig. 5/4). Forma se la
l2 Ibidem, p. 195, fig. 99- 100; p. 200, fig. 102; p. 201'
fig. 107-108.
13 Ibidem.
ARHEOLOGICE DE LA ,.URS"
33
unele pahare de la Cernavoda, dar dimensiunile
vasului nostru (1 = 35,6 cm) fac din acesta un
exemplar deosebit. De fapt, respectiva a
mai n noastre. Paharele s-nt
relativ slab reprezentate, iar n formelor
cele bitronconice, cu partea
maj canelurii pe cteva
fragmente de pahare castroane. Pe un fragment
a o n de buton. In
g. 3, cele mai forme ale ceramicii
fine snt cu buza sau
identice cu cele de la Med-
gidia-Satu Nou, asociate, cu
cu buza mare puternic care se ntlnesc
la Ceamurlia de Jos. La unele decorul
dar la altele, este foarte bogat variat. La fel
de numeroase snt fragmentele ce provin de la
vase bitronconice, unele avnd partea
mai dect cea In
au mai fragmente de la vase globulare, cu
git cilindric Ele sint bogat deco-
rate cu albe caneluri regulate, dis-
puse mai ales sub sub git. De fapt, cane-
lurile snt relativ frecvente. Paharele snt mai
S-a descoperit un fragment de capac n
de cu un exemplar
de la Cernavoda
14
cu mai multe de la Medgidia-
Satu Nou
15

In SV, acolo unde am presupus unei
de s-au descoperit
forme ceramice de mai sus, cu specificarea
decorul ni se pare ceva mai bogat, cu caneluri
mai frecvente.
PLASTICA
Este de un fragment (partea infe-
de idol .. n picioare" (l = 4,2 cm), desco-
perit in g. 3. Pasta a fost bine apoi
14
Ibidem, p. 18, fig. 4/4.
n Pontica, 14, 1981, f
cu un slip castaniu, care se
pe alocuri. Picioarele snt printr-un
labele picioarelor au mici incizii care suge-
degetele (fig. 5/2). Analogii se pot stabili cu
o serie de piese de la Cernavoda
16
de la
11.
In g. 1 s-a descoperit un fragment de obiect
ceramic (fig. 5/3) de Pasta,
este bine ( = 5,5 cm;
D = 3,5 cm). Poate fi capul unei statuete de mari
dimensiuni.
Nu putem face ample privind
ncadrarea a de la
punctul .,Urs", ci numai faptul anali-
znd ntregul material arheologic, credem
putem plasa intr-o poste-
celei de la Medgidia-Satu Nou.
RECHERCHES ARCHEOLOGIQUES DANS
L'HABITAT DE LA CULTURE HAMANGIA
DE - .. URS"
L'habitat de le point .,Crs", apartenant a la
culture de Hamangia est conu a la suite des recherches de
surf ace faites pendant les annees 1956- 1957 et 196 1. Dans
1981 ont ete faites les premieres fouilles systematiques. On a
execute cinq sections dans les quelles sont paruss trois fosses
menageres et une petite habitation de surface. Parmis les
outils en pier re: une meu le de grande dimmensions et trois
haches. Les outils en silex sont petits et nombreux - 210.
Dans Ia fosse n 3 de S. 1 A a ete decouFert un poids en terre
<;uite pour le metier a tisser.
' La ceramique est extrememant fragmentaires. La plupart
est couvert de barbotine: gobelets, ecuellcs et vases du cou
cilindrique au rebord eJase. La plastique est represente par
la partie inferieure d'une idole debout.
A la suite de l'analyse du materiei archeologique, nous
avons integre !'habitat dans une periode posterieurc a celle
de Medgidia - Satu Nou c'est a dire, correspondant a la
phase Ceamurlia de Jos de la cu !ture de Hamangia.
18 D. Berciu, op. cit., p. 89, fig. 12; p. 38, fig. 49/3; p. 102,
fig. 57/2.
17 R. Lungu, SCIA, 25, 1978, p. 202, fig. 1; p. 205, fig. s_o.

culturii
arheologice
Hamangia, de
din
la

Medgidia-Satu Nou.
PUIU
Campania din vara anului 1981,
in culturii Ha-
mangia de la Medgidia-Satu Nou, propus
continuarea din anii 1979 1980
1

Reamintim se aflft pc Valea
Carasu, la Km 21,700 al canalului
a fost pc baza
de acum, n faza a culturii Hamangia.
din acest an s-au orientat spre vestul
fostelor efectundu-se o scrie
de mici sondaje, n diferite puncte din zona ncon-
prilej cu care s-a observat o
locuire a culturii Hamangia. ntruct
are un singur nivel de locuire s-ar fi
unei stratigrafii orizontale pe tot
ntinsul prin executarea de n
diferite puncte. Canalului
afectnd, n mare parte,
efectuarea de stratigraficc orizon talc
este practic
S-au practicat unnfttoarclc (fig. 1)!
- S XI, la 50 cm vest de S X, orieti.taEt nord-
sud, cu dimensiunile de 20 x 2 m.
- S XII, la 16 m sud deS XI, est vest,
cu dimensiunile de 15 X 1 m.
- S XIII, la 1,5 m vest de S XI pcrpcndicu-
pc de sud al acesteia, cu dimensiunile
de 15 X 1 m.
- S XIV, la 0,50 m nord deS XIII, cu dimen-
sillnile de 15 X 1 m.
- S XV, la 1,50 m nord de S XIV, cu dimen-
siunile de 15 X 3 m.
Ultimele trei snt paralele ntre ele pe
lungimea lor. Pentru surprinderea a
complexelor s-au practicat ale
XII, XIV XV.
Stratigrafia se unitar n toate
nile, ea fiind de un singur nivel
arheologic.
S-au surprins gropi menajere - g. 10 n
S XII g. 11 in S XIV - o in
S XV (fig. 2). Gropile aveau dimen-
siuni: g. 10 - D. = 1,5 m, A. = 0,60 m g. 11 -
- D. = 1,68 m, A.= 0,75 m. Groapa borde-
1
Rezultatele precedentelor campanii au fost publicate
n Pontica, 13, 1981, p. 159-215; Materiale Tulcea, 1980,
p. 58-66; Materiale 198'1, p. 11-H.
iului avea D. = 3,05 m, A. = 1,10 m. Aici au
aprtrut multe fragmente ceramice, unelte din
silex, citeva resturi de oase de
animale, grupate mai ales in partea de nord-est a
complexului. n bordci se cobora pc trepte.
Fundul gropii este albiat, mai ales in partea
de vest. Materialul arheologic de aici
de cel descoperit acum in cu atit
mai mult cu ct, din punct de vedere stratigrafic,
nu s-a observat o de complexele
(gropi menajere, bordeie) de acum. Cu
descoperire s-a demonstrat, o borde-
iele sint cele mai forme de
din cadrul culturii Hamangia
2
, iar la Medgidia-
Satu Nou, ca dealtfel la densitatea
lor n este
Expunem in continuare principalele descoperiri
cu ocazia din 1981.
UNELTELE
A. Uneltele din piatr.
S-au descoperit fragmente de legate
de acestea, o serie de ntregi sau
sparte. Este interesant de semnalat n
bordei a aprtrut o (fig. 3/1 ).
pc ale unui bloc din calcar dur, de
aproximativ (26 X 24 X
x 22 cm), de un mic (8 X 4,5 X
x 3,3 cm), rotunjit la margini, de o
pe trei cu puternice
urme de Celelalte fragmente de
micile dimensiuni ale acestora, fapt obser-
vat cu ocazia altor
3

folosite ca percutoare
4
, snt bine au
puternice urme de utilizare.
Din cadrul uneltelor din mai fac parte:
-Topor (7,8 X 4,6 X 2 cm), din calcar
moale; a fost intens folosit; ceafa este
drept in rectangular
(fig. 3/2). A fost descoperit n bordei.
2
D. Berciu, Cultura Hamangia, 1966,
3
Ibidem, p. 65.
4
Ibidem.
'
'
'
1
' 1
L
Svl
l
SIU

"6'

o
Sr Svn
16."1
L__
L
So
CANAL

,------g
/.t' 8---
1

DEPUS PENTRU DIG
.. MAREA NEAGRA"
---
Fig. 1. Medgidia-Satu Nou. Planul
Fig. 1. Medgidia-Satu ::\ou. Plan des recherches.
-..... -...
----
,/
'
'
\n
/
1
' 1 '1
i 1
1 1
' 1
C.J
-------------
O 10m
==w
36
PUIU
- (4,4 X 1,1 X 1 cm), cu o
depunere calcaroasrt. La capete, are douft
dispuse perpendicular unul pe celftlalt (fig. 5/3);
tot n bonlci.
-Topor de m1c1 dimensiuni (4,6 X 2,8 X
X 1,8 cm), din calcar foarte dur, gftllJUi.
15m -----
--,
15m ------ --
V
15m ----
- ARABIL
IZZI NEGRU
[:TI
to
f
IT
ca dimensiunile topoarclor, lor trans
ver:-:alrt lor drept, ncadrarea cul-
turii Hamangia n ncoliticul mijlociu.
8
B. Uneltele din silex (fig. 3/5)
dupft cum s-a cu alte ocazii,
de la l\lcdgidia-Satu 1\ou, ne-a furnizat
S.XIV
Ay
E
ox
S.XV
GROAPA BORDEIULUI
R
V- resturi de
X- vase ntregi bile
T -topor

1 tor
Fig. 2. illeclgidia-Salu :\ou. llr. 2.
Fig. 2. !\Icdgiuia-Salu i\uu. Cahalle llv 2.
ceafa snt drepte. n este drept unghiu-
Iar, cu laturile lungi foarte uombatc. Desco-
perit ing. 11 (S XII). (fig. 3/4).
- ln urma de s-a
un mic percutor din silex (4,4 X 2,3 X 2 cm).
Denumirea de topor s-a dat dupft cla-
sificarea general
5
, pe de o
parte, mic al topoarelor,
teslelor, fapt care ar pleda pentru o datare tim-
purie
6
a de la Medgidia-Satu Nou pe
de parte, o predomina rE, n cadrul uneltelor
din a toporului de mici dimensiuni.
Se la nceputul neoliticului, procentul de
tesle era mai mare, pentru ca, apoi, topoarele
capete
7
_ de mai sus,
a Eug. SCIV, 23, 1972, 2, p. 2'15-262.
Idem, Muzeul 2, 1965, p. 221.
7 P. Pontica, 13, 1981, p. 202-206, 213-214.
un mare de unelte din silex, grupate n
mai multe categorii
9
n campania din 1980 s-au
descoperit un de 67 unelte,
tipuri fiind, n mare, ca cea de acum 1o.
dt gratoarele sint ame-
najatc, n cea mai mare parte, pc Majori-
tatea uneltelor au un caracter microli-
tic tehnica de a lor de
N c indeosebi,
trei gratoarc, amenajate pe Ele sint piese
"pigmec", 1,8 cm. Pentru o exempli-
ficare mai bunft lista-tip a uneltelor
din silex, descoperite n acest an.
8
Ibidem.
9
Ibidem.
10
Ibidem.
1
1
1
1
-_-:_ -:_-:!
--- __ ,/
1
--,
1
i
1
1
1
1
6
3
2
8
. .
5
Fig. 3. M('(lgidia-Satn :\ou. 1 2 topor <iPscoperit n hon!Pi, .1 midt; topor dPscopPrit n gr. Il; 5 unelte
dp silPx; cpramid finft.
Fig. 3. M!'clgidia-Satn :\ou. 1 monk; 2 hach!' decmt"fPrte hans la hnttP; .1 pPtit cispan; 4 hachP clecotl"lerte dans la
fossp n Il Il); .'i ontilPs Pll sikx; 7 chamiqnP finP.
Fig. 4. :VIcclgiclia-Satn :'\ou. 1-4 ceramicrt finit; 5 idol ele lut.
Fig 4 Mectgiclia-Satn Non. 1-4 ceramiqne fine; 5 idolc en tl'rre cnitl'.
39
PU!U
Nr.
crt.
Tipul de
1 Nr. piese
1 Gratoar simplu
P<'
22
2 Gratoare unguiforme 3
3 Gratoare duhle 2 30
4 Gratoare pe vrf de
3
-- --- -- --
5 conv<'xe 5
6 conca1e 3 9
7 drept 1
-- -- --
8 Lame sau lamele (n-
tregi sau fragmentare)
cu .,encoches" .5
9 cu
ches" dublu 1
-- - -- ---
10 Lame lamele, ntr<'gi
sau sparte la unul sau
la ambele cap<'t<', cu
drepte, abrupte
continui, r<'gulate, de
folosire 15
--- -- --
11 Piese geometric<' 2
12 Piese compon<'nte 3
13 Aschie cu .,encoch!'s" 1
retusate 2
2 i lame lam!' le

Total - 67 un!'lt<'
C. Umlte din os.
%
.12,98 1
H,90
2,98

-- --
7,46
13,52
1,59
-- --
5,97
1,59
--- --
22,38
--
--
2,98
1,47
1,.59
2,98
100%
S-au descoperit mai multe fragmente de m-
care provin de la unelte de diferite
dimensiuni. Unele dintre ele snt lustruite.
CERAMICA
Cea mai este ceramica
(categoria 1), cu mai mult
sau mai uniform in
general, n vrei paralele, mai ales sub zona lus-
de sub care este
Inciziile sau decorul "cu peste
snt foarte
Cele mai multe descoperiri s-au n cele
gropi menajere n groapa bordeiului.
ln cadrul ceramicii fine, formele cele mai
pndite snt vasele bitronconice, de
diferite dimensiuni. Decorul, simplu, este repre-
zentat, ndeosebi, din linii din incizii,
sau excizii, incrusta te cu Vasele
din au mai sint
acoperite cu un slip negru (mai rar castaniu). La
unele, partea nu este bine
Din groapa nr. 10, unde s-a descoperit mai ales o
din categoria 1
11
cu barbo-
11
Clasificarea ceramicii de la 1\fedgidia-Satu Nou s-a
fAcut de noi n Pontica, 14, 1982,
un pahar tronconic (I = 4 cm;
D. gurii = 6, 8 cm), din nu prea
(fig. 3/6). pare indice un
aspect vechi al culturii Hamangia.
Groapa 11 ne-a oferit un material ceramic
destul de variat bogat, dar, din frag-
mentar. S-a ntregit doar un castron bitronconic
(fig. 3/7), cu de 17,5 cm, din
Are buza nu
decor, fenomen ntlmt destul de des n
dar la
12
ln
au mai fragmente de vase bitronconice,
fragmente de mai multe dintr-un
vas cu din
cu un slip negru, lustruit, peste care s-au excizat
apoi umplut cu de triunghiuri;
un vagment de pahar globular, profilul aproape
ntreg al unui vas specific grupei 1, att ca
tronconic cu arcui cit ca decor (bar-
cu vrei paralele incizii).
Cel mai numeros material ceramic, acesta
destul de fragmentar, ne-a oferit
bordeL unde au bine cunoscutele forme de
cu buza dintre care
(I = 12,2; I = 7,8) s-au ntregit (fig. 4/1-2).
Acestea snt lipsite de decor. S-au mai descoperit:
vase bitronconice (de la pahare (fig. 4/3) la
castroane ce puteau atinge 20 cm toate
decorate primitiv simplu, decor specific fazei
a culturii Hamangia; un fragment
dintr-un vas cu corp bombat, acoperit cu barba-
n vrei regulate lungi, cu
bune analogii la
13
etc.
ln S XV, dar nu n bordei, ci la 6 m est de el,
s-a un fragment de vas globular, cu gt
inelar buza din cu decor
din de triunghiuri incrustate, dispuse n
partea a corpului (fig. 4/4). Acest tip
de vas are analogii tot la
14
, unde este
mai bine documentat decit n
PLASTICA
In urma controlului pentru Canalul
s-a recuperat partea
a unui idol feminin, din lut - l =
= 7,7 cm (fig. 4/5). Pasta este foarte bine prepa-
arderea conferindu-i o mare duri-
tate. Peste s-a aplicat un slip
12 D. Berciu, op. cit., p. 262, fig. 157/2; p. 263, fig. 158/1-3.
13 Ibidem, p. 254-255, fig. 161/6.
14 Ibidem, p. 252-253.
40
PUIU
negru, lustruit. Spatele este puternic albiat, iar
sinii, puternic in
iluzia a unor
Abdomenul nu este foarte Din cite
ne putem da seama, idolul o redare
a unei .. nubile"
15

se pot face cu o serie de idoli de la Cernavoda
16
oarecum, de la
17
-
care pare fie cea mai timpurie din cadrul cul-
turii Hamangia.
Viitoarele pe descoperirea de
noi materiale arheologice, propun
(fie aproximativ, canalului)
limitele
15
S. Marinescu-Blcu, Pontica, 10, 1978, p. "12.
18
D. Berciu, op. cit., p. 82, 8.'i, fig. "17/ 1, p. 100, fig. 55/2,
p. 102, fig. 57/2.
17 R. Lungu, SCIA, 25, 1978, p. 201, 205, fig. 82.,c,
p. 206, fig. 9 b.
RECHERCHES ARCHEOLOGI QUES
DANS L'HABITAT DE MEDGIDIA-SATU
NOU APPARTENANT A LA CULTURE
HAMANGIA
RESUME
En 1981 ont ete execute cinq sections (S XI- S XV) et a
cette occasion deux fosses menageres (5 10, g 11) et la fosse
d'une cabane (83) ont parues. La majorite des decouvertes
provient de ces complexes fermes. Parmi les outils en pierre:
double meule (fig. 3), deux haches et un petit ciseau. Les
outils en silex (67) sont petits. La majorite est represente
par des gratoires. On a aussi decouvert quelques fragments
de en os. La ceramique est nombreuse, mais assez
fragmentaire. Dans le groupe de ceramique fine il y a des
formes specifiques: ecuelles, vases de forme tronconique,
avec une decoration simple ou sans decor.
Au cours des travaux faits pour le Canal Danube - Mer
Noire on a recupere la partie superieure d'une idole feminine
en terre cuite. L'habitat de Medgidia - Satu Nou est integr6
a la phase de la culture de Hamangia.
Rezultatele arheologice de la Radovanu
EUGEN
In anul 1981, s-a continuat studierea
a complexului neolitic, de pe locul numit
"La Muscalu", situat la de vest al
Coadelor, la aproximativ 1,5 km spre vest de
marginea comunei Radovanu, jud.
Pe o prelungire a terasei inalte, din
trei de pante abrupte, la o de circa
15 m n raport cu valea, pe platforma
se complexul neolitic care
din faza de tranzitie de la cultura Boian la cultura
Pe loc se aflau patru
suprapuse, toate din timpul fazei amintite. n
cursul care au fost ncepute in anul
1960, s-au cercetat, in intregime, vestigiile repre-
zentate prin numeroase resturi de de
gropi, la din
cele patru amintite. Complexul este deosebit
de important din punct de vedere istoric, deoarece
cele patru suprapuse, cum am men-
prin
materiale prin obiceiuri, momente din
acesteia.
Activitatea s-a concentrat in partea de
nord-est a anume acolo unde se mai
resturile de supra-
de la baza nivelului 3 unde se
dedesubt, din
nivelul 4.
din cercetate a fost
la viu. La baza depunerilor arheo-
logice, din cadrul complexului, in mai multe
puncte, s-au descoperit o serie de fragmente
ceramice cu decor realizat prin excizie. Subliniem
motivele ornamentale sint din dungi
nguste alternind cu altele, similare, ca
dar scobite incrustate cu materie
Cioburile descrise cu certitudine, fazei
Vidra a culturii Boian. Aici, trebuie facem
precizarea nu avem de a face cu un strat conti-
nuu cu materiale din acea ci numai de frag-
mente ceramice n schimb, urme modeste
de locuire din timpul fazei Vidra,
inclusiv un strat de s-a delimitat,
cu claritate, marginea de sud a platformei
complexului.
In concluzie, seama de faptul n
diverse campanii de - acolo unde s-a
ajuns la viu, mai ales de-a lungul
de sud - s-au descoperit loturi mici, disparate,
de cioburi de tip Vidra, sintem in
d pe locul complexului din faza de tran-
de la cultura Boian la cultura
in timpul fazei Vidra, a o comunitate
pentru o
S-a continuat studierea a resturi-
lor de din 3 al com-
plexului din faza de pentru a se cu-
cit mai exact modul cum erau ele construite,
precum toate interioare.
n 1981, s-a lucrat, mai cu seamr1, la analizarea
resturilor nr. 2 nr. 3, din acel nivel.
S-au demontat de sud ale celor
de lipiturr1 arsr1 s-a constatat este
vorba de de cu podea-
Pe din aceasta din
se vedeau, clar, pc partea dinspre sol,
urmele ale trunchiurilor de copaci, de
10-12 cm grosime, la amena-
jarea primei podele. Urmele indicau
faptul trunchiurile despicate aranjate,
unul altul, perpendicular, pe axul lung al
duprt ridicarea Peste po-
deaua astfel se ntindeau straturi
de lut. Primul din ele era amestecat cu multe
paie Stratul de se intindea pe
intreaga podea, fel ca si"i astupe intervalele
mici dintre trunchiuri. Duprt ce se usca stratul
de se intindea peste el un al
doilea strat de lut, de amestec de
paie. Se cuvine remarcat spre marginile
podelei, acest strat avea marginea n
sus, pentru a face cu lipitura de pe
n cuprinsul celor peretele
de est, pe platform{t, s-au g{tsit dezvelit restu-
rile masive, de (cu dimen-
siuhile de circa 1,20 m X 0,80 m) de lut
ale soclului cuptoarelor. Laturile celor
!socluri erau netede, renovate de cite sau
chiar t'rei ori. Pe de deasupra,
se bolta cuptorului, realizatr1, foarte pro-
babil, dintr-o de nuiele de
lut amestecat cu paie. Din bolta cuptoarelor
amintite nu s-a pr1strat nici o ?n situ,, dar
este sigur, seama de unele miniaturi de
lut ars, in cuprinsul de la Rada_
vanu, acele cuptoare aveau forma de
cu in ape gura de
n cu cele studiate, se
unele probleme destul de complicate. Spre
marginea de nord a nr. 3, de la
42 EUGEN
dezvelirea platformei, s-a observat soclul
masiv al cuptorului, aflat tot peretele de
est, s-a nclinat mult spre nord. Era evident n
acel loc trebuia se afle o Cercetarea
a dus la constatarea n dreptul
de nord a nr. 3, a existat o albiere a tere-
nului (de peste 1,20 m adncime), n care s-a
a platformei-podea,
cu cu tot, atunci cnd a fost dis-
prin foc. Am considerat complexul deosebit
de important din puncte de vedere:
a) n primul rnd, o de mai
metri din s-a
n albierea de teren, aceasta era des-
n perioada incendiului implicit, trebuie
admitem de nord a a
fost pe pari.
b) n al doilea rnd, pentru din cercetarea
resturilor din de
la baza nivelului 3, rezulta cii terenul a fost
nivelat de oameni sau de ploi ; cert este pc
nici o nu a vreo
mai din lipi tura n
cazul descris, in albicrca de

5,.,.
teren a unei din a
toate acele resturi au nederanjate,
n zilele noastre. n 1981, s-a nceput -
a se putea ncheia - studierea lor. S-au scos la
unele mari de din
Pe unele se mai urme de
cu culoare Analiza
cu astfel de urme ne-a dus la constatarea mai
nti peretele era cu un strat
de lut fin de-abia apoi era vopsit cu culoare
Subliniem nr. 2, de la baza nive-
lului 3, este singura acum din
complexul neolitic de la Radovanu, ca fiind cu
n interiorul cu
pe care apoi s-au trasat motive ornamentale, cu
culoare
Ca in celelalte campanii de n
1981, s-a acordat o problemelor
privind membrilor neolitice
studiate. S-au g{tsit, din nou, dovezi clare n
plantelor,
Yitelor, pescuitului.
Cercetarea prtmintului nu a dus la desco-
perirea, ca in ani, a unor boabe de griu carbo-

Fig. l. Radoranu. l'mlte de sikx: 1 nirelul 3; 2-7 ni'lelul "1.
Fig. l. Radovanu. en silex: 1. niveau 1; 2-7 nireau 4.
REZULTATELE S.:\P.:\TURJLOR ARHEOLOGICE DE L\, R.\DO\'AKU 43
...
2
Fig. 2. 1\ac\c,.,ann. l'np]tp ele- 2 topor (ni'fl'lnl 4).
Fig. 2. J{a<lomnn. Ontils cn pierre poliP: 1. cisPan; 2. hachp (ni,can 4).
2
Fig .. 1. J{adc,.,ann. 1 snlft de os (ni.,clul 4); 2 fragnl<'nt ele
un<'altft de corn (ni'IC'lul .1).
Fig . .'\. Haclo,ann. 1. poiru;on <'Il os (ni,C'an 4); 2. ontil
fragtnentaire en coruP (ni,ean J).
nizatc. n schimb, cu prilejul
a bulgrtrilor de in
special, din demontatc, pc
urme de paie, s-au descoperit,
in lut, urme, foarte clare, destul de
multe, de boabe de griu, inclusiv citeva fragmente
de spice, tot de gru.
fiind relativ ca ntin-
dere, in cuprinsul ei s-au mai oase
de animale, decit de obicei. cum am procedat
in fiecare an, s-au strins toate oasele, att cele
intregi, cit cele fragmentare, la
incf't pc permit
cf't oasele de animale domes-
in raport cu cele ale animalelor
vinatc. Din prima categorie fac parte oase de:
bovine, ovicaprine, porc de ciine, majoritatea
oaselor fiind de bovine. Animalele vnate snt
reprezentate, in lotul cercetat, numai prin coarne
fragmentare de cerb de S-a
un dinte izolat de cal, probabil Mai
amintim citeva fragmente de cranii de animale
mici, desigur ce a fi determi-
nate de in
Scria de vcrtebre alte oase de dintre
care unele de dimensiuni mari, provenind, desigur,
de la somn, constituie o locuitorii
practicau pescuitul in aflat la circa 5 km
de sau poate aveau acces - pc terenurile
vecine - pinf't Ia lacurilc din
preajma
/
(
1
Fig. 4. Rac\omnn. \'ftscior ntreg (nirt'lul J, 2).
Fig. 4. 1\a<lomnn. Yas<' au nirean 3, habitation 2.
'fi EUGEN
Uneltele scoase la snt Cele de
silex erau realizate, n majoritatea cazurilor, din
silex "balcanic", altele, mai din silex de
culoare fumurie, altele de
culoare S-au strns mai multe lame (cu
sau cteva
segmente de lame, cu o dato-
folosirii lor ndelungate. Ele provin din
unelte compuse, de tipul secerilor. S-au adunat o
serie de masive pe In zona
s-au cteva unelte
de toate fiind plate, de drept-
de cele mai multe ori
cu Ele au servit drept
topoare, lor n dreptul este
Mai amintim fragmentare, per-
forate, lucrate din corn de cerb. S-au aflat
cteva sule de os.
Fragmentele ceramice ca cele cteva vase
ntregibile adunate nu deosebiri n raport
cu cele n anii Snt documentate
cele trei categorii ceramice vasele de
uz comun, mai cu seama m de borcane,
ornamentate cu cu bruri alveolare
cu proeminen categoria a vase-
lor cu corp cilindric, cu sau picior, cu decor
excizat pe largi, ncrustat cu materie
cea din prin
seria paharelor, cu de culoare
sau cu decor canelat. De
de-a lungul buzei lor, n interior, se vede o
cu culoare
n acest an au fost duse
la viu pe o oarecare adncime, chiar
n cuprinsul lui, ceva mai mult ca de obicei. Drept
urmare, la o adncime nu prea mare, n stratul
de lut, alte resturi arheologice, s-au descoperit
studiat trei morminte neolitice. Este vorba de
trei schelete de copii mici, n pe o
parte. La unul din ele, s-au mai multe
de cochilii de Dmtalium.
descoperirea scheletelor de copii n cu-
prinsul ca fiind deosebit de
pentru unor obiceiuri funerare de
ale oamenilor din perioada
LES RESuLTATS DES FOUILLES A. RADOVANu
En 1981, a RadoJanu on a continue cl'ctiHlier les types
d'habitations du J eme L'hahitation no J a eu les
parois peintures arec unc couleur rougP. Les motifs dccoratifs
ont ete faites arec la couleur hlanche. La partie nord de cette
habitation et le socle du four se sont ccroules sur la pante
de la haute terasse. Cettc situation on pC'ut l'expliquer par-
ceque l'hahitation a &te construit(' en partie sur la pante
ayant le planchcr fixe sur des piliers.
Vers le milicu (il' cettc agglomPration ont etc dccmncrtes
J tomhes appartcnants it clPs petitcs C"nfants, mis dans des
fosses creuscs dans la tern st(orile de la hase du couehe archeo-

arheologice de la (jud. Covasna)
EuGEt\IA ZAHARIA
arheologice de la din vara
anului 1981, s-au executat de Muzeul din
Sf. Gheorghe (jud. Covasna), in colaborare cu
Muzeul de istorie al R. S. Romnia Institutul
de Arheologie.
S-a continuat dezvelirea in a restu-
rilor legate de "Complexul Cuptoare", cercetat
in 1977- 1978 a resturilor notate in
1979-1980 cu .. nr. 1 ".
Lowinta nr. 1. resturile de
chirpic la nivelul superior al s-a dcga-
jat, in partea de vest (de complexul cup-
toare), o de de chirpic,
de resturile complexului cuptoare. n
acest an (1981), malul dintre complexe
- lat de 1 m - s-a pe de est de
nord, se dintre ele.
mai vechi (Laszl6 sau Tcutsch). emnalat
de noi in rapoartele anterioare, a avut
exact in partea care s-a n acest fel se
va putea stabili dintre cele complexe.
Sub masa de chirpic a nr. 1 s-a degajat
o de cu
rotunjite (1,16 x 0,80 m), avind lipituri,
ultima pc rodeaua din fragmente ceramicc.
La 0,70 m spre sud de se
o in spre este o
de ars, pc
latura de 15 cm (groas[t la
de 22 cm, iar la margine de 12 cm). Latura ei
dinspre sud, are 1,22 m, _identificindu-se
cu marginea de sud a In
gardina este dublaUt de o aJUt
Masa de chirpic pe care am numit-o
nr. 1 este tra -S. pc mijloc, de o gar-
de de 3 m, in
cu de 27 cm la
de 0,60-0,63, iar sus de 0,25-0,30 m,
fiind din lipituri de paie sau
indicii (fragmente mici de
in situ) a acestei gardine a
fost de o ceea ce ar determina
rolul de nu de de perete, cum
inclinam a crede inainte de a se fi degajat
de chirpic.
Gardina de zace pe o depunere
care rare fragmente ceramice, de
de de ars.
de noi pe o lungime de circa
m a fost n ei dinspre nord, de
..
I (1977/1978); de sud, care
in malul a fi cercetat n anul
1982. de se la
27 cm spre vest de vatra gardina in
mentionatc mai sus. n stadiul actual al
rilor' considcr[tm este vorba tot de o
a functie, in interiorul constructiei,
fie dcgajarea ei pe latura
de sud a G/1979-1981.
Complexul "cuptoare". Pentru cercetarea com-
plexului "cuptoare", din care s-a lucrat partea
lui dinspre nord Szekely Zoltan
1977f1978)
1
am continuat, incepind cu 1979,
dezvelim aceste resturi (spre sud vest) pe por-
limitate.
n 1980 s-a deschis spre sud H/ 1980
spre vest j/ 1980. n 1981 s-a continuat
cercetarea pe latura de vest, pe o de
9 X 4 m, L/ 1981. Latura sa de est a fost
pe lungimea, in II/ 1978. La
baza nivelului I s-a atins o
(nr. 1/1981), iar la baza nivelului II verzui
s-au trei complexe-podclc (B, C. D),
din fragmente ceramice, pietre, oase de animal;
un complex s-a descoperit in su-
G, la est de nr. 1 (A).
Sub aceste resturi de locuire in situ la-0,50
-0,70 m, s-a atins nivelul superior al complexului
cuptoare. n de NV al s-au dega-
jat resturi de chirpic dintr-o pe
n centru, o aproximativ
cu aproape a fost spre
SV de citeva pietre fragmente dintr-o
iar spre NE de o aglomerare foarte de
fragmente ceramicc, pietre, chirpic oase de
animal. Spre sud de aceste resturi se intinde o
pc alocuri cu
de ars tare scoici.
in II/ 1978
in L/ 1981, la nivelul la care s-a oprit
in 1981, este posibil fi atins marginile
dinspre sud-vest al "complexului-cuptoare".
S-au noi asupra depunerilor
arheologice din zona, in in
1981, in partea a de la
Astfel, nivelul (notat I)
are in parte o depunere mai mai
1
Z. Szekely. B. Bart6k, Cuptoarele de ars oale din
de la Materiale-Oradea, 1979, p . .55-57 .
46 icUGENL\ Z,\!1.\l<IA
11
Fig. 1. 1-8 cu decor imprimat; 9- 10 ccramicft bicrom tricrom; 11 fragment cer amic cu decor incizat.
Fig. 1 1-8 fragments ceramiques a decor imprime; 9- 10 fragments ccramiques a decor peint; 11 fragment ceramiqut
a decor iucise.
Sc.PTUHILE AIUfEOLOGiCE OE LA {jUO. COVASNA)
47
chiar decit in regiunea a
Sub acesta a urmat nivelul II cu
tul castaniu inchis Depunerile cenu-
atit de bogate n regiunea a
lipsesc din partea a ei;
locuire se doar prin prezcn frag-
mentelor ceramice cu intr-o depunere
foarte nimic in situ la L r-
depunerea cu - cu
trei niveluri de locuirc. Primului nivel de locuirc
al acestei depuneri i complexul cuptor,
ca nr. 1; resturile lor zac pc dungi
foarte de pc lutul galben, dungi
identificate in toate noastre de la
pe care le-am considerat a fi rezultat din
locului in vederea primilor
locuitori.
LES FOUILLES ARCHEOLOGIQUES
(DEP. DE COVASNA)
H f: S l"l\I.E
On a poursui1i les tra1aux entrepris au complexe des
"Fours"', Iouille partiellement en 1978- 1979. On a procede
a l'clargissement de la surface sur le cote ouest; atteignant le
ni1eau superieur du complexe, que nous supposons pour le
moment atelier de poterie et complexe de culte. On a degage
des foyers, !curs murets et les sols des deux derniers ni1eaux
d'hahitation. Le ni1eau superieur du complexe est marque
par des surfaccs du brulure, de la cendre, des fragments de
1ases, des pierrcs, des agglomerations de coquillages et
cscargots.
On a recueilli de nou "lelles obscrations sur les trois der-
nicrs niteau d'habitation
(jud.
SILVIA MARINESCU-BLCU
Deoarece cu diverse alte ocazii ne-am ocupat
(mai pe larg sau mai succint) de caracterul fito-
geografic al zonei n care se cucute-
de pe Ostrovul comunei nu vom
mai reveni asupra aspectului morfologic al acestei
regiuni, aspect care (cel la o privire super-
nu era de natur;'t ndemne la nteme-
ierea unor stabile.
ntruct anilor puneau
problema unor eventuale de n
cadrul implicit a unei anume
sociale), era ca, n campania anu-
lui 1981, extremitatea
a Ostrovului, respectiv prelungim
XXII-XXIII, cu atit mai mult cu ct
n nord-vestic al XXII fuseserft
identificate (n 1980) resturile masive ale unei
Din din
ne-a rezervat pentru un
teren situat la sud-est de anilor precc-
obligndu-ne astfel srt pentru o
campanie dcgajarca mai sus amin-
tite.
n acest mod, la 23 m sud-est de XXIV,
au fost trasate XX\' XXVI de 50 x
x 2 m, ca terenul dintre vechile
noile fie cercetat ulterior. Cu ajutorul
acestor a unor casete a fost dega-
a cinsprezecea de pe Ostrov.
Din motive obiective nu ne-au permis dega-
jarea complcU't a acestei nici a gropilor
din preajma ei, toate. aceste obiective pre-
zentau un deosebit interes
n (nr. 15), ntr-o des-
tul de stare de conservare, avea o
dimensiuni mai greu de precizat. Resturile ci,
la adncimi ce variau ntre 0,25-0,60 m,
ar fi putut acoperi aproximativ 60-70 m
2
ar
fi fost orientate SE-NV. Dar att dimensiunile
ct orientarea (iar opinia colegei Alexandra
Bolomey, chiar caracterul ei) stau sub semnul
ndoielii. Resturile degaja te din ( ?) se
prezentau sub forma unor de chirpic
ars inegal, neconsistent) cu multe
pietre printre el (unele dovedindu-se a fi
fragmente ceramice (concentrate mai ales spre
margini) oase. Numeroasele goluri dintre chir-
picul acestei credem nu snt de
pus pe seama agricole, ci se
mai faptului va fi mult
timp distrugerea ci prin foc.
La aceasta s-ar eventual modul relativ
modest al
n mijlocul pe o lungime de 2-2,50 m
se relativ bine conservate, dintr-un
perete care urmele furcilor
(trei la plasate la 1-I,IO m
una de alta.
Resturile peretelui din par a
indica pentru o orientare E-SE 21-
V -NV 51. Pc unele de chirpic amprentele
folosite la scheletul aveau
diametru! de 10-12 cm, iar acelea ale de
2-2,5 cm.
n pasta chirpicului s-a amestecat
paie tocate numeroase alte resturi or-
ganice. Arderea de la la
nu a complet chirpicul al
miez a uneori La demontarea
pe latura ei s-au ntlnit
de chirpic care amprentele unui
stlp pe care Acest stlp, ngri-
jit avusese o de 10-15 cm. S-au
descoperit de asemenea (printre resturile
de chirpic destul de mari, unele de 30 x
X 20 m, groase de 5-6 cm, bine netezite pe
ambele putnd proveni de la "mobilierul"
- eventuale mese sau Greu de
explicat este numeroaselor pietre
din locuin Avem n vedere gresiile de diferite
dimensiuni nu cxcludem folosirea lor la cons-
truirea incluse probabil din loc n loc
n ei. Trebuie acest tip
de s-a folosit la mai ales la confec-
dar s-au descoperit cteva
unelte lucrate din gresie.
Se cuvine materialului
osteologie din locuintrt dar asupra lui se va opri
desigur colega Alexandra Bolomey, care,
cum aminteam mai sus pune sub semnul
acestei
De asemenea snt de numeroasele
unelte de silex de prelucrare, precum
uneltele de (n cea mai mare parte
fragmentare).
La extremitatea laturei de nord-vest s-a desco-
perit o groapft, cu nr. 33
(degajatrt ca numai tot din pricina
lipsei de fonduri), de caracter menajer
din umplutura s-a scos mult chirpic, frag-
1
1
1
1
\
\
\
\
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
C 10 20 30 m
rwr....!-
i
X\IV 1
11
J XXIII
XXII
XI
XX
XXV
--- -l
r
11
-l
S E R
Fig. l. Planul
Fig. l. Plan des fouilles.
IV III
.._=====XVIII
=------:-5 r
XIX
S XXVI S XXV

E
...
o
o
E
-0,65 m
o 1 2m
Fig. 2. Hcsturile nr. 15.
Fig. 2. Des restes de la rnaison n 15.
IJl'D. 51
mente ccramicc, pietre, oase de animale citeva
oase umane. Ele vor constitui sigur obiectul
raportului Alcxandrci Bolomcy, motiv pentru
care ne la simpla lor semnalare.
ntruct materialul litic este similar aceluia
descris cu alte ocazii, nu vom mai reveni asupra
lui, numai a sublinia crt silexul
a constituit roca de la confec-
uneltelor, fapt dealtfel firesc,
seama de sursa destul de a acestei
materii prime.
Ceramica un deosebit interes, mai ales
ce se pot stabili pc baza cu
similare intens cercetate in special la
de Prut. Din acest motiv vom mai
pc larg asupra ei.
a) Ccramica cu motive in culori
combinate cu este strict con-
cu aceea in trei culori, com-
binate ele cu decor in pe care nu se
(sau nu se mai urme de
b) Ambele aceste categorii se intotdeauna
cu ceramica caneluri, fie poli-
negru-, fie (mai rar)
nct sint strict contemporane cu
acestea.
c) Culoarea de multe ori un rol
mai important decit acela de linie de bor-
pe multe vase tricrome cu caneluri sint
trasate chiar benzi negre late, de valoare
ca celelalte culori.
d) Culoarea nu poate fi
cum s-a de categoriei bi-
crome specifice etapei Cucuteni se deose-
total de aceasta, cum este ea
in le specifice acelei etape (F
Izvoare). Tehnica pastei, arderea, tehnica
picturii, etc., sint specifice ccramicii pictate evo-
luate. Uneori se poate spune chiar tehnica pic-
turii motivele bicrome, ca unele vase cu
dublu, snt mai de specifice stilurilor
de nceput ale unei din faza Cucuteni
A- B; chiar unele dintre vasele cu decor tricom
se apropie destul de mult de unele dintre stilu-
rile acestei faze. n ceea ce
cancluri, ele sint de asemenea deosebite de acelea
ale ceramicii etapelor de inceput ale fazei Cucu-
teni A.
c) Ceramica categoriei C,
dintr-o cu amestec de scoici
mult mai slab s-a atit printre restu-
rile aflate in masa de chirpic, sub chirpic, ca in
gropi; ei la nivel cultural cu
ceramica din
este deci absolut Dealtfel in gropile
in 1964-1965 1970 in punctul "n deal
la era Unele dintre
aceste fragmente de tip C sint decorate in ma-
niera in fazelor
Cucuteni A-B B; dar altele, decorate cu
de ce de linii drepte curbe
etc., analogii - cel judecnd
materialele ce ne snt cunoscute - exclusiv
la de Prut (de ex. la Jura, Nezvisko etc.),
unde au fost grtsite cu
din multe puncte de vedere aceleia
de la in timpul
noastre ca cu prilejul acelora execu-
tate in 1964-1965 de A. Laszl6. ,,n deal la lu-
Etrie", n chip indiscutabil ceramica de
tip C a pfttruns, in e drept, n
unele cucuteniene din faza Cucu-
teni A.
f) seama de toate datele de care dis-
punem care evident nu pot fi discutate pe larg
intr-un scurt raport preliminar, este clar
zarea de pe Ostrov ca gropile de la
cum am mai nu pot fi ncadrate n faza
Cucuteni A
2
, ci trebuie ncadrate
intr-o destul de tirzie Cucuteni A
4

canelurilor (care se deosebesc dealt-
fel de acelea specifice etapelor Al- A2) trebuie
o din nord-
estul Moldovei dintr-o a R.S.S.
a Ucrainei, unde se
ornamentarea va mai mult; iar
pictura nu are nici o cu
nuita a etapelor Cucuteni
Al-A2.

a de la
Ostrov pentru mai temei-
a unuia dintre aspectele regionale ale culturii
Cucuteni - asupra s-a
pnrt acum - ca calitate
a materialelor ceramice ne
ar fi o se la conti-
nuarea de aici, mai ales
vor distruge in scurt timp
cum scoaterea lutului din punctul
"n deal la ulterioare au
distrus gropile bogate in materiale ce se mai
acolo.
DEP. DE
l'eudaul des fouilles archeologiques de 1981 011 a degaje
parlicllcme11t les rcstes d'une maiso11 (n 15) situee au SE
de notre tra11chce XXIV de 1980 et aussi une fosse situee a
cote (11 33). Au milieu de Ia maison, 11ous a'IOI1S trouve-
- parmi les torchis - des restes d'une paroi affondree sur
lesquels on a pu observer les emprei11tes de trai poteaux. La
torchis co11te11ait de la balle ainsi que d'autres restes organi-
ques. Certai11s fragme11ts polis sur les deux faces prove:'laint
probablement d'une table au d'u11 banc e11 terre cuite.
La presence a l'i11terieur de la maison d'u11 nombre assez
grand de pierres est assez diffiant a expliquer: peutetre
fi2
SILVIA MARINESCU-BlLCU
avaient-elles servi pour donner une plus grande resistence
aux parois. Il faut mentionner aussi des nombreux osse-
ments d'animaux, beaucoup d'outils de silex et quelques
outils de pierre polie. Dans la fosse adjacente parrus des
autres restes, il avait aussi quelques ossements humains.
La poterie peinte de a decor trichrome, associe
aux cannelures, est tout a fait differente de la poterie trich-
rome des etapes Al-A2 de la culture de Cucuteni; elle est
caracteristique pour !'etape finale (i) de cette phase et iden-
tique a la ceramique d'autres sites du NE de la Moldavie
et aussi d'au dela du Prut. En meme temps la peinture trich-
rome et certaines formes de vases se rapprochent beaucoup
de certains styles et des formes du debut de la phase A-B.
D'autre part, la ceramique du type C, connue deja depuis
longtemps a prouve que cette categorie etait
deja connue a l'ouest du Prut des avant la commencement
de la phase A- B.
L'importance des problemes souleves par la station de
et aussi la richesse des materiaux decouverts
reclamant la continuation des fouilles, d'autant plus que les
travaux agricoles detruisant peu a peu la station.
de salvare de pe
EUGEN
restrnse de salvare de pe
din anul 1981 au comple-
teze n 1980, cind, pentru a
un profil prin mai
lite ale tellului, n special n partea de est, mai
bine am trasat de-a lungul axului lung
est-vest al un Curind mi-am dat
seama nu-l voi putea n intregime de
aceea, din lungimea lui, am trei
succesive de cte 6 m lungime cte 1 m
cu ntreruperi ntre ele de cte 2 m. Astfel, s-a
un profil cu o lungime de 18 m, cu cele
intreruperi, care la nevoie puteau fi core-
late grafic. Ca urmare in 1981, in date,
am cercetat cele inter-
mediare anul trecut. Fiecare din
ele a fost la peste 2 m,
astfel completarea profilului amintit cu 4 m
(deci lungimea a ajuns la 22 m). Impor-
tant este faptul profilul va fi conexat
cu cel al malului de nord al care, el,
are peste 14 m lungime. Prin corelarea lor se va
un profil de aproape 40 m lungime, care
corespunde cu aproape 80% din lungimea profi-
lului longitudinal. Pentru completarea lui a mai
de in extremitatea de est a tellului,
o de numai 5-6 m lungime. Aceasta
va fi in campania din 1982 vom
un profil complet prin ntreaga de pe
Va fi primul profil integral
intr-un tell din
In stratigrafiei s-au confirmat obser-
de anul trecut. Stratul de gros de
circa 4 m, n de resturile de ale unor
vetre, de podinelor de lut
al de ca de culoarea
solului, l-am in 8 niveluri,
toate culturii
pe panta de sud a tellului,
s-au cu totul izolate, citeva cioburi cu decor
excizat incrustat cu materie specifice
culturii Boian, anume fazei Vidra,
undeva, prin apropiere se resturile unei
astfel de
Din stratul de culturii
s-au strins felurite materiale arheolo-
gice. O s-a acordat studierii
vestigiilor care oglindesc diverse indeletniciri prac-
ticate de oamenii din epoca S-au scos
la - a fost ca intin-
dere - dovezi n
cultivarea a plantelor, vitelor,
pescuitul culesul. Aici, m-am referit
numai la acele pe baza locui-
torii procurau hrana.
Documentarea in primitive
a plantelor este destul de S-au cercetat
cu malurile formate in stratul de
al dar nu s-au in ele boabe
de griu sau de la alte plante, carbonizate, care
ne se precizeze ce anume specii
de griu erau cultivate. faptul intr-o
aglomerare de mici de de
am observat erau mai multe boabe de grine. Nu
le-am cercetat dar se pare sint
boabe de griu. In plus, pe de
din distruse prin foc, se
cu claritatea, urmele paielor de
griu cu care se amesteca lutul folosit la lipitura
Mai amintim in diferite puncte, s-au
simple intregi sau fragmentare, pe
care se boabele de gru de alte plante
cultivate.
Ca n campania de n
cuprinsul cercetate s-a adunat o
cantitate de oase de animale. O mare
parte din ele au fost determinate de noi, pe
teren atunci cind au fost scoase la In
rind, se cuvine subliniat faptul sint evi-
dente cele categorii, anume cele provenind
de la animale domestice cele de la animalele
vinate de membrii neolitice
studiate. Din analiza o con-
cluzie anume in lotul
de oase cercetate, cele de animale
domestice, in raport cu cele de la animale vinate.
Spre deosebire de alte loturi de oase, aici, la
apar relativ multe oase de
de
In cadrul categoriei animalelor domestice, se
cuvin a fi amintite, n primul rind, oasele de
bovine, care majoritatea. Amintim
in s-a un corn intreg de
relativ scurt gros la n
erau crescute bovine cu coarne scurte. S-au
in de asemenea, destul de multe oase de
ovicaprine altele de porc. Snt citeva oase
de ciine. O parte din oase s-au folosit la realizarea
unor unelte. constatarea multe
54
EUGEN
din oasele strnse snt sparte, n diferite feluri,
evident pentru a se scoate din ele.
Mult mai snt oasele de animale
tice. Dintre acestea putem aminti numai cteva
fragmente de corn de cerb mai multe unelte
fragmentare, realizate din fel de material.
oasele unui carnivor mic. Din
s-au scos la mai multe dintr-o
carapace de a fi subliniat
faptul n s-au n
diferite niveluri, o serie de oase de de
ntreg lotul de oase n noastre
fie predat n palea-
pentru precise.
n cursul s-au adunat o serie destul
de de oase de Snt de
mai ales, vertebre de la de diverse dimen-
siuni. Unele vertebre snt mici, altele foarte mari
probabil de la somn. ntre ele snt spine chiar
mandibule de la de tipul
cu mici, foarte Oasele semna-
late dovedesc practicarea destul de a
pescuitului, fapt explicabil prin n
a din mai ales a
atunci cnd se n acoperind

s

lunea, la poalele de pe
gura
Culesul este oglindit prin numeroase valve de
scoici, adunate din stratul de Este vorba
de scoici de tip Unio. Subliniem constatarea
ntr-unul din nivelurile mijlocii ale snt
extrem de multe valve de astfel de scoici. n
unele n maluri, de cte un strat
subtire de valve de scoici, aruncate de oamenii
neolitici sparte pe loc.
Membrii studiate au folosit, pentru
realizarea uneltelor lor de silex trei
categorii de materie cu structuri culori
deosebite.
Majoritatea pieselor ntregi fragmentare au
fost din silex de tip "balcanic", de culoare
galben verzuie, cu rare pete albicioase. Astfel de
se din n la sud
de n platforma Unele din
ele se n apropiere. Prin urmare, este vorba
de o materie de dobndit, mai cu
faptului att la sud ct la nord de
fluviu, nrudite, ace-
culturi. - Materia prim;'t de

Fig. 1. Unelte de silex; 1 ni1. 3; 2, 4, 7passim; 3, 5 ni1. 8; 6, 8 ni1. 3.
Fig. 1. Outils cn silPx: 1 ni1cau 1; 2, 4, 7 passim; 3, 5 ninau 8; o, 8 n'IPau 3.
DE SALVARE DE PE
55
orice fel se pe calea schimburilor dintre

O a doua categorie de silex utilizat este repre-
prin piese realizate din silex de culoare
opac, pete. seama de unele
analize se poate spune materia amintitrt
provine tot din aflate la sud de
n nord-estul Bulgariei. Procentual, astfel de
piese snt mult mai dect cele din prima
categorie mai sus.
Cea de a treia categoric de silex
de membrii de pe
este prin unelte ntregi fragmentare,
din silex de culoare spre
negru, translucid, pe care l-am numit silex de
tip "oltenesc". Pentru categorie de silex
nu cu exactitate locul
telor. Am de silex "oltenesc"
n cariere de din vestul Olteniei. Procen-
tual, ele snt ceva mai multe dect cele din a
doua categorie. Constatarea credem poate
constitui un indiciu de fapt, cu
astfel de nu pot fi prea departe.
acest tip de silex se n
structurii culorii, cu silexul cunoscut sub denu-
mirea "de Prut".
Dintre uneltele lucrate din silex (fig. 1 2), cu
prilejul noastre din campania 1981,
in din .. Mrtgura
s-au descoperit piese ntregi fragmentare, apar-
categorii: lame,
segmente de
a) Lamele snt, de obicei. de dimensiuni medii
au forme regulate, cu
sau
b) s-au de pe o
extremitate a unor relativ scurte, sau pe
mari, anume "cioplite" pentru a fi transfor-
mate n
c) Segmentele de sint, in majoritatea
cazurilor, de dimensiuni reduse sint caracteri-
zate prin cte o dinspre o extremitate
a pe ambele pe o
de Aceste seg-
mente de lame au fost ca de

d) specifice sint Ele s-au reali-
zat pe de lame.
Izolat, in afara la solului,
s-a un percutor sferic de silex.
de asemenea, in cuprinsul com-
plexului, prin de efectuate de
elevii din localitate, s-au cteva
topoare de silex, specifice culturii
acum in din
Din celelalte categorii de unelte, amintim d,
din s-au scos la cteva sule de os
lucrate din de oase de animale
mici, numai pe dinspre virf
-nJ-
(
(

Fig. 2. Outils en silex; 1 niveau 8; 2 niveau 6;
3 ni'leau 7; 4, 6 niveau 3; 5, 7 passim.
Fig. 2. Unelte de silex: l niv. 8; 2 niv. 6; 3 niv.
7; 4, 6 niv. 3; 5, 7 passim.
sau pe o mare parte din lungimea lor (fig. 3.)
s-a o de gresie, de
de circa 10 cm lungime, cu un
jgheab ngust drept pe mijloc. Este evident
a fost la uneltelor de os. Pe
lungi late de os, tot prin s-au
cu ingust sau lat, drept
sau arcuit, cu functionalitate
Mai amintim unei unelte lucrate
din corn de cerb, Este vorba,
toate de o
drept
Intr-un raport relativ sumar ca acesta, nu
este cazul prea mult
asupra problemelor ceramicii. In general, vasele
s-au modelat din de lut amestecat cu cio-
buri pisate. Se pot clasifica in trei categorii: de
uz comun, din Din
categoria celor de uz comun, amintim, mai ales,
diferite borcane mari, pentru rezervelor
de Ele sint, de ornamentate cu
cu masive
de diferite forme cu bruri alveolare. S-au adunat
fragmente rare din vase mari, cu decor spiralic
56 EUGEN
'
.
Fig .. 1. l'nclt( d( os: 1 passim; 2 nir. 7; lnir. 8.
Fig. 3. Out ils en r,s:
f;"'tcut pc umeri incrustat cu materie Din
categoria semnalrtm n nivelul 5,
s-au fragmente dintr-un vas de dimensiuni
medii, cu corp bombat, ornamentat cu .. paran-
teze" cu o de Unio. Forma
pentru a treia categorie este cea de
cu diametru! apreciabil. Profilul buzei
lor de la un nivel la altul. Unele din ele
snt ornamentate cu motive pictate cu grafit.
o un fragment ceramic
izolat n marginea deci n
stratigrafice neclare. Ciobul (fig. 4/ 1) provine
dintr-un vas de culoare portocalie, cu corpul
bombat, buza n
Pe corp are un orificiu rotund de turnare. De-a
lungul buzei la exterior, se o vop-
de culoare Pe corp, ciobul este aco-
perit , n parte, cu o de calcar. Sub
pare alte dungi, trasate cu culoare
passim; 2 nireau 7; 3 nirpan R.
fragmentul ca fiind deosebit
de important. El poate fie de import din
turile sudice, ar putea servi la para-
lelizarea n timp a unei faze relativ trzii a cul-
turii a unei culturi neolitice din
din nordul Greciei. un
obiect de corn cu patru (fig. 4/2).
In in campania de
turi din 1981, s-au dezvelit atit resturi de
de distruse prin foc, cit altele nearse.
Prima categorie este prin
de Una din acestea se afla la baza
nivelului 7. ei au fost atinse in
in campania din 1980, dar nu au putut fi
dezvelite in intregime nici in 1981.
Ca in anul precedent, in cele
in 1981, s-au observat resturi
de de nearse. Ele au fost
site de locatarii lor, strngerea intregului
z
Fig. 4. 1 fragment de vas cu decor pictat; 2 obiect de corn.
Fig. 4. Tesson avec decor peinte; 2 objet en corn.
DE SALVARE DE PE "".\Gt'RA
57
inventar apoi, cu timpul, s-au pe loc.
Mai cu n profile, ele se clar. ln
toate cazurile (n 1980 1981), se ele
au avut de cu o
grosime de la 7 cm. n profil, n astfel de
podele, se dungi de alternative,
de diferite culori, adesea alte ori
tul fiind amestecat cu dungi de
sau cu scoici ln nici un profil sau
nu s-au aflat resturi de cu podea-
de lut. Deasupra podelelor simple cu
dungi multiple, n fiecare se o
ca o la 20 cm, de
lut de culoare verzuie, cu urme evidente de paie.

pe podea. Lipitura erau
cu lut amestecat cu paie.
n s-au izolate, de
care au parte din vetre
nuite, simple, fiind realizate dintr-un strat de
5-6 cm grosime de de lut fin, cu supra-
din cauza focului ndelungat.
Dintr-o amenajare din interiorul unei
provine un fragment dintr-un fel de (cu
de circa 6 cm), din lut amestecat cu
paie. ei este n forma literei U ntoarse.
a servit drept margine pentru deli-
mitarea locului pentru a mpiedica
tierea boabelor
ln campania de din 1981, plastica este
doar printr-o de lut
ars, rednd un (fig. 5)
Piesa are un picior rupt din vechime.
Fig. 5. Figuri nit masculin11. (nir. 17).
Fig . .5. Figurine masculine (ni1eau 17).
n cursul s-a acordat o deose-
stringerii de Astfel de
fragmente s-au scos la mai cu din
stratul de nivelului 6. Bu-
pe care le-am cercetat, n majoritatea cazu-
rilor, provin din trunchiuri de copaci de
moi (tei, salcie). determinarea lor
poate servi la precizarea mediului natural (inclu-
sib a de la unele
de dendrocronologie.
Amintim o descoperire
anume, n intervalul prim, n cuprinsul nivelului 6,
baza lui, s-au dintr-un craniu
omenesc. Este vorba de o de copil,
din Celelalte resturi ale
craniului scheletului lipsesc, fiind vorba, deci, de
un schelet de copil, deranjat din vechime.
Pentru a fi studierea a
complexului de pe am
luat o serie de probe de sol, din nederan-
jate stratigrafic, din diferite niveluri, in \'ederea
unor analize sporopolinice.
Cercetarea a tuturor elementelor
de strnse cu prilejul
rilor de la face datarea
in faza mijlocie sub denumirile de
faza A2, sau faza Sultana) din faza
tirzie (faza B, respectiv faza Jilava,
periodizarea
Materialele strinse fac definirea
nutului nivel n parte credem vor
contribui la definirea mai a
culturii
LES FOUILLES DE SAUVETAGE DE

(RESL"l\fE)
Les fouilles effectuees en 1981 ont mis au jour encore une
portion du profil du tell (longue de 22 m). La couche qui
mesure i m, representee par 8 niveaux, s'est forme au cours
des phases tardifs de la culture de Gumelnitza.
Les os d'animaull, trou1es dans une quantite apreciable,
appartiennent, la plupart, a des animaux domestiques (bo-
vines, ovicaprines, porcs et chiens). Les ossements des ani-
maux souvages representent une mince quantite (cerf, ainsi
que par des autres animaux pas determines encore). tandis
q'une grande quantite d'os des poissons, y fut egalement
decouverte.
Les outils sont en silex (lames. segments des lames ra-
cloirs. hches, percuteurs etc), en os (poin<yons, ciseaux) et
en corne (une serfouette).
Dans la couche mentionnee se trou1aient des restes des
maisons (dans quelques ni1eaux incendies) ayant des plancher
en terre battue.
On a trou1e une seule figurine (en terre cuite) represcntant
u11 personnage masculin.
Dans le deuxfeme nireau (d'cn bas en baut) ont ete decou-
vertes quelques fragments d'une crne appartenant a un
enfant ( lnfans 1).
de la Babadag, 1973-1974, 1977-1981
SEBASTIAN MORINTZ
ncepute n 1962 n hall-
de la Babadag
1
continuate
aproape an de an n 1981 au dus la acumu-
larea unui bogat material arheologic ce
Hallstattul timpuriu mijlociu din zona istro-
Locuirea a
a permis precizarea culturii denumite
de tip Babadag, respectiv periodizarea
acesteia, ncepnd din secolul XI n secolul
VII .e.n. S-au faze (Babadag 1
Il) Halbtattului timpuriu o a
treia (Babadag III), care ilustrcazrt
Hallstattului mijlociu din zona istro-

n momentul nceperii noastre, din
hallst attian:i situatrt pe malul nalt al
lacului Babadag, se prtstra doar o parte, sigur mai
de jum[ttate din ntinderea sa
Cea mai mare parte a fost din vechime
n zilele noastre, prin repetate
ale malului nalt abrupt ros la de apele
lacului
2
au continuat n perioada
noastre, n special la limita sa de
est, tot mai mult
(circa 100 m
2
n ultimii 20 ani).
avea optime de fiind
pe o ce prelungea ca o
terasa dinspre nord-vest, avnd ca spre
nord-est malul nalt de 22 m al lacului pante
accentuate spre est, sud vest. Astfel dealul pe
care se afla era nconjurat cel
din trei pe de o parte de apele lacului, iar
pe de alta de au
unui de (adnc de
3-3,5 m lat de 10-12 m), care ncingea dealul
pe pante contactul cu terasa dinspre
nord-vest. ntr-o mai trzie a
fost cu un val de p[tmnt placat cu
pietre, Intuit ars, situat n exteriorul
de
3
dourt au fost cauzele
1
Sebastian Morintz, Quelques prob!emes concernant la
piriode anciennc du Hal/stati au flas-nanube a la lumiere
des fouillcs de flabadaf?, Dacia, X.S., R, 1964, p. 101-11R.
2
Ibidem, fig. 2/1-2.
3
n noastre s-a constatat c[t de pc
malul lacului nahaclag a fost locuit[t mai intens n
cea de a doua a fierului (secolele \"-III .e.n.) n
perioada de (secolele \"-VI), de cnd
un zid de incintrt, rlc ce cuprinde chiar
Ioctoil n rpoca hallslallian:"t.
care au determinat extinderea spre sud
sud-vest anume: ngusta rea locuite
prin malului
Grosimea a strat ului de o intil-
nim spre mal ullacul ui unde ajunge la 1 , 20-1,5 O m,
stratul treptat la pe
pante. n cursul s-au identificat
gropi de bordeie, numai nivclurilor
inferioare. n cuprinsul stratului s-au observat
numeroase prtturi de p[tmnt galben repre-
zentind "podelele" de
Din structura acestor locuinte, care s-au succe-
dat timp de mai multe secole' nu avem dect o
cantitate relativ redusrt de budti de lut ars cu
urme de pari de trestii. n din toate
nivelurile coboar[t foarte multe gropi in formft de
clopot, care au in mare mrburrt depunerile
ce formeaz[t stratul hallstattian. Totusi continu-
tul gropilor mai ales al acelora
cu nivelul de de precizat cu fundul
adincit in viu, ne s[t con-
faze respectiv
ne-au materialele ce ilus-
faza Babadag 1 sint reduse cantitativ se
aproape exclusiv n imediata
a malului. Materialele Babadag II se pe
intreaga dar nivelul acestei
faze are grosimea tot in apropierea malu-
lui. Nivelul Babadag III este cel mai gros, des-
crescind treptat la pe pante.
Gropile in de clopot de la marginea
(spre SE, S, SV) sint in cea mai mare parte
Babadag III, mai rare Babadag II foarte rare
Babadag 1. Asemenea
s-a prin
malului dt a fost necesar[t o extindere spre
sud-vest.
3
de complexitatea problcmaticii pc care o
cercetarea unei asemenea reprezen-
tative pentru Hallstattul timpuriu mijlociu
din balcano-dun[trcan, in primii ani s-au
lungi mai Ulte-
rior, ce am o imagine de ansamblu,
am considerat necesar integral anu-
mite n acest sens am inceput in 1973
cercetarea "R" de la limita
a care arc 300 m
2
, respectiv 25 x 12 m.
In anii 1973-1974 1977-1981 "R"
a fost in intregime. Rezultatele
ale acestor cerccUtri au fost comunicate in citeva
S.:i.P.\lTRlLE DELA R.-\ll.-\!1.-\G
'------22,50-----a
l------22.0u----
L----21.50
t.----21,00 ____ _
---20,50---1
20,00-----
--19.50
19.00
----
---UI-------1%150
---tl---------18,00 ---
1963-1971
-1[- 1973-1981
Fig. 1. Tiabadag. din S<'ctornl central al hallstattiene.
Fig. 1. flabadag. Les fouillcs dans le seclcnr central de l'Ctablisscmcnt hallstattien.
rapoarte preliminare care n-au fost publicate. n
acest raport sumar
din suparafa "R". (fig. 1).
n cuprinsul "R" stratigra-
nu este deoarece cuprinde
dealului, restul fiind pc panta de sud-
60
SEBASTIAN llfORIN'JZ
vest. In actualul strat vegetal gros de 10-15 cm
apar resturi hallstattiene amestecate cu rare
fragmente ceramice getice din secolele
V- III i.e.n. , precum cu ciob uri romane
tirzii, secolele V- VI. Sub acest strat se
la adincime de 1- 1, 10 m, un nivel compact cu
material Babadag III, care se pe pantft
la Un nivel Babadag II cu grosi-
mea de numai 10-15 cm se numai n
partea de nord-est, iar fragmente ceramice Baba-
dag I apar sporadic in
n nivelul Babadag III s-au observat
groase de lut galben, uneori ars, care mai
multe de
In "R" s-au indentificat 64 grop1 m
de clopot cu adncimi varia bile intre 1 ,20
2,50 m (fig. 2). Diametru! maxim a.flat la fundul
gropilor era aproape constant egal cu adincimea.
Gropile in de clopot, mai exact tronconice
cu gitul cilindric, erau amenajate cu avind
fundul perfect neted, orizontal, uneori albiat.
In mai multe cazuri s-au putut vedea in
gropilor urmele uneltei cu virf, ca de cu
care au fost gropi aveau interiorul
ars la majoritatea fiind numai afumate. In
de al gropilor s-au n
variate: pietre, cu impre-
siuni de pari de trestii, oase de animale frag-
mente de vase de lut. Forma, dimensiunile ca
grija cu care au fost aceste gropi clar
ele aveau o n
hallstattiene de la Babadag.
Ele serveau pentru depozitarea proviziilor. Pe
fundul unei asemenea gropi cercetate in 1963 s-a
un strat gros de 20 cm de griu carbonizat.
gropilor de provizii n raport cu
este greu de precizat deoarece partea
a gropilor s-a In cazuri
s-a putut constata gropilor a inceput
de la podinii de lut care constituia
nivelul de din interiorul
Am marea majoritate a gropilor din
"R" din faza Babadag III
de asemenea in de la
Babadag, n care s-au trei faze, a treia
este cel mai bine printr-un nivel cu
multe resturi de locuire, a grosime atinge,
sau pe alocuri 1 m, ceea ce o
locuire In acest nivel ca in grop1le
care-i apare de calitate
cu de culoare mai
rar (fig. 3-4). In formelor
distingem: "urna" avnd pe pntec
(fig. 3/4), strachina cu marginea
arcuitft spre interior (fig. 3/5-6) cana sau
cu pntec bombat a vnd adesea caneluri
verticale sau oblice unor coaste
(fig. 3jl-3; 4/ l-5). Ornamentarea cu caneluri
apare relativ rar pe marginea unor pe
mijlocul de
apare o categorie de
cu de culoare
sau de vase-borcan adesea
decorate cu cte un bru alveolar sub margine.
In ansamblu ceramica fazei Babadag III este
foarte din punct de vedere tehnic
celei din faza Babadag II. Formele vaselor snt
n mare intervenind doar unele deosebiri
de Principalul criteriu prin care putem
deosebi ceramica fazei Babadag II de aceea
Babadag III snt bogatele ornamente incizate
imprimate cu motive specifice fazei II lipsa
a acestui mod de ornamentare pe ceramica
fazei III.
Faza Babadag III tipologie
stratigrafic pentru prima la Babadag, poate
fi n prezent in numeroase puncte din
sud-estul Romniei. doar citeva din
descoperirile de acest fel: Enisala, punctul
.,Palanca"
4
, Beidaud
5
,
6
,

7
, Rasova
8
, Gura Canliei
9
,
11
Stoicani
11

Pentru definirea a fazei Babadag III,
respectiv a unei etape istorice distincte din evo-
culturii hallstattiene din sud-estul Romniei.
trebuie fazei Babadag III
la cronologia fazei Babadag II, care
din a doua a Hallstattului timpuriu
(Ha B) din sud-estul Romniei, la cultura Basarabi,
care a cuprins o mare parte a
in perioada mij-
locie la cultura din Hallstattul trziu.
Stratigrafic s-a dovedit la Babadag locuirea
fazei Babadag III a urmat
aceea a fazei Babadag II, caracterizatrt prin vase
cu ornamente variate incizate imprimate, ntre
care motivul ce consU't din de
mici cercuri concentrice unite prin linii tangente.
Subliniem constatarea trecerea de la Baba-
dag I la Babadag II s-a pe
tot astfel a avut loc de la Babadag II la
Babadag III. Nimic nu o schimbare
de la Babadag a fost
n continuare de Ceramica
calitatea formele specifice
nale. Dispare doar moda unor vase
prin incizie imprimare. Se
n formele vaselor, inerente unei lungi

Intr-o de mari dimensiuni din faza
Bagadag III cu multe resturi ceramice tipice
Babadag III s-au trei fragmente dintr-un
vas cu ornament propriu culturii Basarabi. Un
alt fragment de vas tipic Basarabi s-a n
umplutura de al de la
4 S. Morintz 1909 (inedite); E. Gh.
Materiale, Tulcea 19XO, p. 1'16- 152.
5 G. Simion, E. Peuet', X, 19RO, p . .17-5-l.
" S. Morintz si Done SCI\'A, 21, 1971, 1, p. 5.l.
7
D. Bcrciu Materiale, 7, 1962, p. 52-5.1.
8
M. Irimia, Pontica, 7, 1974, p. 75- 13R.
Idem, Pontica, 14, 19Rl, p. 67-R9.
1 Sondaj S. Morintz, 1966.
11 M. Materia((', 1, 195.1, p. 157
urm. fig. 10- Il, pl. 9- 10.
1
1
1
1
1
1
1
1
o
o
1
1
1
==1
>i

"'t
o
R
o 2 3 5
Fig. 2. Babadag. Gropile hallstattiene identificate n .,R".
Fig. 2. Babadag. Les fosses a provisions hallstattienes identifiees dans la surface .,R".
62
SEBASTIAN MOIUNTZ
/
/
\
\
\
\
,
/
/
1
1
1
Fig. J. Uahadag. Vase din faza Uahadag 111.
Fig. J. Uabadag. Vascs ele la phase Babaclag Ill.
Babadag. Ceramica de tip llasarabi de la Babadag
nu poate fi dect in raport cu
mediul cultural local. Ea la stabilirea rapor-
tului de contemporaneitate dintre cultura Basa-
rabi cea de a treia a culturii Babadag.
In Dobrogea nu este nici o a
c\llturii Basarabi, care in Hallstattul mijlociu s-a
rlspndit din nord-estul Jugoslaviei, Banat zona
de Fier in Transilvania
in intreaga Cimpie in sudul Moldovei
cu o in zona Nistrului mijlociu. Pentru apre-
cierea raportului cronologic dintre culturile Baba-
dag Basarabi este bine reamintim faza
Babadag II este spre vest in Munte-
nia la Dridu (la Prahovei cu
" AF.:i.Tt!RILE DE tA BA SA DAr.
63

Fig. 4. ll ;Lktdag. Vase din faza Uabadag III.
Fig. Uabadaf:. Vasc-s de la phasc Bahadag III.
12. in zona
13
, in estul
Brrtila
14
in
15
..
material ceramic publicat de la
(spre sud de desemnat ca pre-Basa-
rabi
16
un aspect de trecere de la faza
Il la faza III a culturii Babadag.
geografic situat la vest de Do_brogca:
de la n nordul
12 Informare <.le \"i or ica Mihai la Sesiunea <.le ra-
poarte, Tulcea, 19XO.
13 S. Morintz pc Coslogcni.
14 N. Calal O[i lll Muzeitl ui Brdil ei, 1976,
fig. 371, 378.
u n localit{ttile Stoicani, 1\L
op. cit ., p . l3Z urm. ;
1. T. Dragomir.
16 A. Vulpe, Dacia, S., 9, 1965, p . 116, fig. 7/l- 7.
este jalonat de descoperiri de tip Babadag III.
Deci dovezi culturii Babadag
au J?Opulat. in faza III aproximativ
ca 111 faza II. Descoperirea celor citeva
fragmente ceramice Basarabi in mediu Babadag
III indid o contemporaneitate, cel
dintre Babadag III Basarabi. Descoperirile
din estul Munteniei sudul :\'loldovei dovedesc
ambelor culturi. Aspectul cultural
fazei Babadag III este rezultatul
unei locale in intreaga unde a fost
faza Babadag II. bine
a culturii Basarabi n Cimpia Ro-
n sudul Moldovei este evident rezultatul
purtrttorilor culturii Basarabi dinspre
6-!
SEBASTIAN MUJ\INTZ
vest. Ei au ocupat aria culturii Babadag din
stnga dar n-au putut efectiv
n Dobrogea unde Babadag III
continuat unde nu snt documentate
Basarabi. n acest mod putem considera
descoperirile de tip Babadag III din estul
Munteniei sudul Moldovei primei a
fazei Babadag III care pot fi contemporane com-
plexelor Basarabi timpurii necropole) din
Oltenia Banat. Toate descoperirile de tip
Basarabi din estul Munteniei. sudul Moldovei de
la Nistrul mijlociu faza a
culturii Basarabi, care a nlocuit cultura Babadag
III a coexistat cu a doua parte a fazei Babadag
III cnd cultura Babadag a continuat evalueze
numai n dreapta
Ceramica din de la Rasova
cele trei faze ale culturii Babadag.
cu ceramica proprie fazei Babadag III
s-au fragmente de vase, care au fost puse
n cu cultura Basarabi, mai ales cu
grupul pre-Basarabi, identificat la
de aici concluzia unui aspect cultural de la
inceputul perioadei hallstattiene mijlocii, care
elemente timpurii Basarabi
17
Studiul
materialului de la desemnat ca
pre-Basarabi ne permite acesta
un aspect de de la Babadag II
la III.
Descoperirile de la Rasova atribuite unui orizont
pre-Basarabi n realitate culturii Br-

Referitor la culturii Babadag, respectiv
al fazei Babadag III, s-a afirmat n anumite
complexe din Dobrogea (la Beidaud la Tomis)
s-au fragmente ceramice din secolul
VI .e.n. n ceea ce ne putem face preci-
zarea n cele peste 100 de gropi Babadag III
de la Babadag nu s-a
nici nici
Cnd se cultura Babadag?
Problema se pune la fel pentru cultura Basa-
rabi din Cimpia
18
din sudul Moldovei.
o perioadrt infloritoare,
Hallstattului mijlociu, cind in stinga
evolua cultura Basarabi iar in Dobrogea cultura
Babadag, in faza III, Hallstattul tirziu este
ilustrat de foarte urme in Dobrogea,
documentarea pentru estul Munteniei fiind aproape
Materialele de tip n-au tipo-
logie cu cele de tip Babadag III.
LES FOUILLES DE BABADAG, 1973-1974
1977-1981
Les iouilles commenceC's tn 1962 dans l'etaulissement
hallstattien de Babadag out defini Ia culturc denonunee de
17 M. Irimia, Pontica, 7, 1974, p. 120, unu.
18 A. Vulpe, MemAutiqu, 2, 1970, p. 202-203.
type Bauadag, qui a evolue dans la zone istro-pontique du
XI" jusqu'au VII siecle av. n. e., Dans son evolution trois
phases ont etc differenciees. Les deux premieres correspon-
dent a la periode hallstattienne ancienne, Ia troisieme a Ia
periode hallstattienne moyenne.
De 1973 a 1981 on a fouille Ia surface .,R" de 300 ma,
qui comprend en partie le haut plateau et la pente sud-ouest.
Daus cette aire on a releve des vcstiges sporadiques de Ia
phase Babadag I, un mince niveau Bahadag II et un autre
bien plus epais Dabadag III. Les dep6ts qui correspondent
aux trois phases s'amincissent progressivement sur la pente,
pour disparatre iinalement. La couche Babadag III atteint
a Ia limite nord-est de Ia surface .,R" I'epaisseur maximum
1 m.
Dans Ia couche Bal>adag III on a rclevc les "estiges succes-
sifs de plusieurs habitations de suriace, pourvues de .,plan
chers" de terre glaise jaune battue, pariois brules jusqu'a la
couleur l>rique. Cn element qui caracterise Ies etablissements
hallstattiens du type Babadag c'est le grand nombre de
fosses a pro"isions en forme de cloche. Rien que dans la
surface .,R" on en a denombrees 64, appartenant en grande
majorite a Ia phase Babadag III.
Autant dans la couche de Ia troisieme phase que dans les
fosses on a trouve un grand nombre de fragments ceramiques,
d'ossements d'animaux et, en nombre tres reduit, des mor
ceaux d'enduit calcine des habitations detruites.
Le materiei le plus significatif pour Ia dcfinition de la
phase Babadag III est Ia ceramique. Les principaux types
de vases continuent sous unc forme evoluee Ies types de la.
phase Babadag II. Ainsi, I'on rencontre frequemment le
vase bitronconique de dimensions moyennes ou grandes
protuberances (parfois repoussees de I'interieur) sur les epaules
du vase, l'ecuelle au bord recourbe vers I'interieur et Ia tasse
a une ou deux anses surelevees. Les trois types susmentionnes
sont d'une bonne facture technique et a surface polie. Suivant
le degre de cuisson, leur couleur est le plus souvent noire,
mais I'on rencontre a.ussi des exemplaires de couleur brique.
A noter que la plupart des vases bitronconiques (ou .,urnes")
ont leur surface exterieure noire et celle interieure brique.
Le riche decor realise par incision et impression de Ia phase
Babada.g II disparat. Dans la phase Babada.g III l'on ne
rencontre plus que sur quelques ecuelles ou tasses des orne-
ments simples, faits de cannelures. Le quatrieme type de vase
frequent dans la troisieme phase est le pot de facture grossiere,
le plus sou"ent muni d'un cordon alveolaire, de couleur brique
ou gris-brique.
Mentionnons egalement que dans la phase Babadag III
l'emploi des objets de fer devient courant.
Grce a la determination precise des elements speciiiques
de la phase Dabadag III une serie de decou"ertes anterieures
de la zone istro-pontique peuvent etre integrees dans !'aspect
unita.ire Dabadag III. Autant par le nombre des sites que
par I'cpaisseur des dcp6ts !'aspect Babadag III illustre dans
la zone istro pontique une periode longue et prospere qui se
situe, sans Iimites chrouologiques precises, aux VIII" et VII"
siecles av.n.c. L'aspcct culturel est attestc dans toute la
Dobroudja, dans !'est de Ia Muntenie et le sud de Ia Moldavie.
A un certain moment son eYolution ne se poursuit plus que
dans la Dobroudja, les zoncs situecs a gauche du Danube
etant desormais occupees par Ia culture de Basarabi. Aucun
site relevant de cclle ci n'a ete atteste jusqu'a ce jour dans la
Dobroudja. Le parallclismc chronologique entre les cultures
Dabadag III et Basarabi est confirme par la decouverte de
quelques fragments de ceramique Basa.rabi dans le milieu
Babadag III de la Dobroudja.
Un probleme qui reste a Ctre elucide est celui de la fin,
qui semble avoir etc brusque, de !'aspect Babadag III. Ce
qui apparat comme certain, c'est qu :'au VII" siecle, Iorsque
disparaissent Ies Ctablissements Babadag III de la Dobroudja.,
dispa.raissent egalcment Ies Ctablissements Basarabi de !'est
de la Muntenie et du sud de la Moldavie. Aucun rapport direct
entre !'aspect Babadag III et les decouvertes sporadiques du
type Ferigile, appartena.nt au Hallstatt tardif, n'a
pu etre etabli jusqu'a present.
Histria, jud. Constanta
Raport preliminar asupra
din punctul Histria-pod, 1980 1981
RAD ALEXANDRU A \'RAM
In timpul campaniei de 1980 de la
Histria, descoperiri ceramice au
atras asupra unui punct situat pe malul
sud-vestic al lacului Istria, de podul peste
care duce la Cetatea Histria
(la 4 km
1
Noul punct a fost numit
Histria-Pod.
Terenul, care ajunge aproape de lac care
ia in acest loc forma unui platou de circa 2 m
deasupra nivelului apei, este folosit in
scopuri agricole. n locul descoperirilor
stinci de verde, pe a malului
la apei. Pe o de aproxi-
mativ 50 m au putut fi adunate, n parte din
numeroase cioburi, mai ales fragmente de amfore.
n 1980 respectiv 1981 au fost intreprinse
de control pentru unui mate-
rial stratigrafiat a unor noi date asupra locului.
n acest scop, in 1980, s-a efectuat o
de 1 O m adin de 1 ,00 m la pinza de
cu faleza aproximativ
in nord-sud (fig. 1). ntr-o parte a acestei
unde a fost o s-a
mers mai adinc pe o de 2,00 X 2,20 m.
n campania 1981 s-a preacticat o
pe din 1980,
aproximativ, n est-vest, de 22 m
de 1,50 m (fig. 2). Aici s-a putut observa
cum stnca treptat, spre vest. Solul viu -
din gri-brun, pe alocuri verzui
fragmentelor de existente in mare cantitate,-
de o - este de cele mai multe
ori afnat, aproape curat, material arheologic,
se n unele peste vie. n
partea sa solul viu se in
profil, ca o linie Deasupra se
un strat de brun inchis, ajungnd, n
tatea a la aproximativ 0,80-1,20 m
adincime, in cea ceva mai adnc, anume
aproape de stinca aici n apropiere.
Acest strat, mult material arheologic
- de numeroase cioburi oase,
chirpici, lut negre izolate - nu se
poate delimita intotdeauna clar, n cadrul unei
zone de de stratul vegetal care il supra-
pune. Stratul vegetal, de cea. 0,45 m, uneori
mai gros, aproape cioburi, a fost distrus
prin folosirea terenului in scopuri agricole.
1
Punctul a fost semnalat de medicul veterinar Dan Pro-
t opopescu din satul Istria.
. n vestic al din 1981, a putut
fl observat traseul unui zid, situat oblic de
aceasta. Aflat sub in
partea a stratului de gri-brun,
acest z1d, lat de 0,52 m, construit din fragmente
legate cu fundament propriu-
ZIS de s-a mai
la de cea. 0,30 m cu laterale
clare; !ltr-unul s-a un frag-
men_t dmtr-un grecesc de la seco-
lulm al VI-lea - mceputul secolului al V-lea
.e.n.
_n estic al se groapa sur-
pnnsa m anul precedent. Groapa taie stratul
gri-brun inchis, mergind mult mai in adincime
atingind solul viu, aici foarte
acoperea shnca.
Materialul ceramic la aceste de
control se compune din:
cu n cantitate
(f1g. 3), fragmente de cupe
onentale, cu figuri cu firnis
negru. Cea mai mare parte o resturile
de amfore de import; au unele
(Thasos), precum un exemplar intreg dintr-o
de Heraclea (cu Aristokl-
es Satyrionos), din cel de-al doilea sfert al seco-
lului al IV-lea .e.n.
La o privire, ceramica se inca-
provizoriu, n perioade de timp dife-
nte. Aceasta corespunde, in oarecare cu
de de unde acum se pot deduce,
1potehc, doua faze de ocupare a locului. n
de fragmente ceramice n stratul
vegetal, cioburile in stratul gri-brun al sec-
din 1981 din a doua a
secolului al VI-lea de la nceputul secolului al
V-lea .e.n., cel mai vechi fiind un fragment de
databil cel mai trziu pe
la miJlocul al VI-lea i.e.n., la
baza stratulm. Fragmente ceramice mai trzii,
la secolului al V-lea, lipsesc, pentru
moment, in n schimb, apare
de la secolului) al V-lea .e.n. - a doua
a secolului al IV-lea .e.n. Aceasta se
in de descoperirile de la
exclusiv in groapa n
1980-1981, unde a amfora,
din Heraclea
Fig. 1. Hislria-l'ocl 1980. dinspre XE.
Fig. 1. 1-Iistria Pod 1980. La section rue du
Fig. 2. 1-Iistria-Pod 1981. dinspre E.
Fig. 2. Histria Puci. 1981. La section vuc de !'est.
Fig .. 1. Histria-l'ocl 1980. f.'ragmeni de crater histrian.
Fig. 3. Histria Pod 1980. Fragmc11t d'un cratere histricn.
IIISTI<f,\ CERCEL\l<II.E lll:-1 1'":'-ll TII!. I'<Jil
61
La ntrebarea care c caracterul sitului de la
Histria-Pod nu se poate nd rrtspunde decit n
mod provizoriu. n apropiere snt situate
prelungiri ale necropolei Histriei, aici nu poate
fi vorba de o parte componentrt a acesteia. Abun-
ccramicii foarte diferite, fragmentele ele
oasele de animale, arsura, dar mai ales zidul
n 1981 mai un complex de
locuire. Ar putea fi vorba, eventual, de o
Histria (cea mai apropiaU n acest caz), fie
o individual{t de tip fermft,
pc un lot agricol din afara fie de o
i s-ar ad{tUga altele, deja stabilite
n mod cert, n mprejurimile mai ndep[trtate ale
orasului.
care va trebui
prin viitoare, va fi aceea de a
pentru Histria-Pod mai clare despre
ntinderea, diviziunea n timp caracterul
acestui loc.
HISTRIA, DEP. DE
RAPPORT CONCERNANT
LES RECHERCHES SUR LE SITE DE
HISTRIA-POD, 1980 et 1981
H.ESUME
Les rcchcrchcs cffcctuecs catre 1980- 1981 sur le site
ele Histra Pod, en"liron 4 km a l'Ouest de la cite d'Histria.,
sur la rirc du lac d'Histria, pres du pont de l'aotoroute, ont
dccot!"fert un ctabliasement a caractere agricole. Les deUJI
couches arch6ologiques datent, la premiere du milieu du
vre - debut du yc s.ar.n.e,. la seconde du rvc s.av.n.e.
Les archeologique comprennent des fragments
ceramiques (amphores, vases d'usage courant histriens,
mique attiquc a figures noircs et a vernis noir, ceramique
hallstattienne tardirc), des os d'annimaux, des tuilles. Les
rccherches scront continuees l'annec prochaine.
Descoperiri arheologice n
de la Gura Canliei (jud. Constanta)
M. IRIMIA
In anul J 981 au continuat
1
urile in
zarea de la Gura Canliei, situatrt la aproxi-
mativ 2,5 km n aval de cetatea de la
lui Soare. Din cauza timpului limitat
avut la au fost concentrate
numai n S
4
, n anul 1980. Cu
acel prilej au fost cercetate complexele feudal-
timpurii, cele romane
2
, astfel n
anul 1981 au putut fi investigte mai ales locuirile
epocilor Latene
Hallstatt.
EPOCA
cum au anterioare,
stratul de culturrt roman romana-bizantin de la
Gura Canliei este relativ bogat, cu toate din
cauza complexelor feudale timpurii care l supra-
pun, n interiorul lui nu s-au putut determina
ntotdeauna cu suficientrt claritate nivelurile de
locuire existente.
n careul 6 al S,
1
, la adncimea de
1,60- 1,80 m au fost surprinse de anul trecut
rinduri aproximativ paralele de pietre oda-
sonate, situate intre ele la o distanU ck circa
0,25-0,30 cm, orientate nord-sud, par si"i
reprezinte un canal (pluvial ?) deranjat mult de
nivelele posterioare. n sa, spre est,
n caro urile 7-8 la adncimea de 1 ,50-1, 70 m
a fost o de epod romanrt,
care unei poate
ntr-un incendiu accidental. n unele
grosimea arsurii atingea 25-30 cm. Stratul
roman de a fost ele asemenea surprins
n carourile 9-10, fi com-
plexe caracteristice de locuire.
Materialul arheologic de
este relativ distrus. ntlnim frag-
mente de cu
sau de cu
1 este relati'< deoarece n diferite
rnduri mai au semnalat materiale arheologice
recoltate prin de Pentru descoperirile
anterioare vezi: SCIV, lJ, 1962, 1,p, P.Diaconu,
N. Anghelescu, Rc1l\1uz, 5, 1968, 4, p. 341-351; N. Cono1ici,
SCIVA, 26, 1975,4, p. 546-547; M, Irimia,
Pontica, U, 1980, p. 81 idtnt, Mat<'rialc 1'J81;
idem, l'ontica, 1-l, 1981,
2
Cf. Materiale 19o 1.
caolinaU, relativ ornamcntate cu canclUI'i
orizontale (fig. 1/11, 14). S-au descoperit de ase-
menea, fragmente de castroane cu buza
de cele mai multe ori n interior, pasta
acoperite cu
buie, ori (fig. 1/3-5, 12). Nu
lipsesc nici late de oale, cu cte
sau trei caneluri adnci, longitudinale, con-
din sau
buie, cu ori maronie (fig. 1/8-10),
Acestea unui tip de vas cunoscut din
anterioare, datat n secolele III-IV
3

n campanie s-au descoperit mai multe
fragmente de amfore, precum un fragment
ceramic de tip sarmatic (fig. 1/6).
Epocii romane timpurii i putem atribui de ase-
menea un picior cilindric de ( ?) ,
cenusie, relativ scund, cu baza
larg (fig. 2/ 11), descoperit n
carou! 7, la adncimea de 1,80 m. Fructierele cu
piciorul oarecum snt relativ frec-
vente n lumea
4

n carou! 5 al a fost descoperit un
(fig. 1/1) cu discul plat, adincit, de
o n relief, care se desface in
dreptul ciocului, formind un canal lung. Pc bor-
trei rudimente de trans-
formate n butoni mici, ornamentali. Discul spart.
Argilit cu vopsea des-
cu urme brune spre cioc, datorate arderii
secundare. Pc fundul adncit, de
incizii circulare, concentrice, se
n relief CASSI. Dimensiuni: lungimea
8,5 cm; 2,5 cm; diametru! discului
6,5 cm. Inv. 31670. cum s-a mai
5
,
cu au o
snt cunoscute n aproape toate
provinciile apusene ale imperiului, n prima
tate a secolului II. n le ntlnim att n
3
M. Iri mia, Pontica, 14, 1981, fig, 24/6-8, Il, 13.
4
Gh. Bichir. Cultura car 1971, p. 76-78
pl. 99/1-3 (Poiana !Olj4-6
Poiana lOJf 1,3 (Poiana
5
S. Locschckc, Lampcn aus Vindonissa. Ein Beitmg von
Vindonissa wul des antt:kcn Beleuchtungswesens, Zurich,
1919, p. 296 (!08); tipul X; D. lvani, Die pannonischen
Lampm. J:inr typologisch chrono/ogische iJbersicM, DissPann,
s<:>ia 2, 2, 1 <J.15, tipul C>\.\'11 ; E. Buchi, l.uCI'me dl'[ /1./usw di
Aquilcia, 1976, p. 19 2 L
',\ ..

''
'-.'' -.-.ww ,
.. < ;<# , ..
' .... ', ''
15
Fig. 1. Gura Canliei.
Abb. 1. Gnra Canli ei. Romische und romisch-byzantinisch<i Kcramik.
Fig. 2. Gura Can1iei. 1- 10 din a doua a fi erul ui; 11 picior de din
Abb. 2 . Gura Cani iei . 1- 10 getische und hellenistische Keramik aus der zweitcn Epoche des Ei sens; 11 Fuss ei nes
Frucbtgefilsses aus der ri:imischen Epoche.
DESCOPERIRI ARHEOLOGICE LA GI!RA
71
Dacia
6
ct s1 m Moesia Inferior - la Tomis
7
,

8
Durostorum
9
. n aceastrt
localitate s-au descoperit 18 exemplare
10
De altfel,
la Durostorum sau in apropierea sa
11
au
in diferite rinduri alte materiale care
unor comerciale strinsc cu lumea
Prin urmare, descoperirea amintit
la Gura Canlici, doar la circa 20 km n aval de
Durostorum, nu poate
n careul 1 O al S
4
, la adncimea de
0,93 m s-a descoperit o fragmentar{t (fig. 1/15),
cu corpul aproape globular, ceva mai la
partea fundul plat. Lipsesc gtul
toarta vasului. Pasta maronie, cu
midt n Dimensiuni: 11 ,Sem;
diametru! maxim 12,5 cm. Inv. 31671. Exempla-
rul pare unui tip ceramic specific
secolului VI.
Perioada secolelor V- VI este
de fragmente de amfore
"cu coaste" sau cu striuri orizontale, dese,
ondulate, precum de fragmente de oale,
chini farfurii (fig. 1/2).
A DOUA A FIERULUI
Acesteia ii un bordei cteva gropi cu
materiale caracteristice, cercetate in anii
12

In sectiunea n-a fost cercetat in nul
1981 nici un complex de locuirc care ar putea fi
atribuit, eventual, acestui epoci.
doar aici nivelul corcspunzrttor
celei de a doua epoci a fierului parc se afle la o
adincime ceva mai mare de cele din
S
1
-S
3
, pantei terenului, mai
spre S
4
n carou! nr. 9, la adncimea
de 2 m s-au descoperit resturile unei vetre
nnd acestei epoci. n carourile 7-8, ntre adinci-
mile de 1,80-2 m s-au descoperit mai multe
fragmente de vase getice lucrate cu mina (de tip
clopot ori sac), precum fragmente de castroane
lucrate la ntre acestea un
fragment de vas bitronconic de mari dimensiuni
cu umerii lini buza
spre exterior (fig. 2/2), un fragment de vas de
tip clopot sub cu o
6 N. Gostar, ArchMold, !, 1977, p. 158-159, 178 nr.
39-68; Dorin Alicu, Dacia, N.S., 20, 1976, p. 208, nr. 9-12.
7 G. Severeanu, Revista Muzeului a Pina-
cotecii Municipiului 1-2, 1936, p. 39-87, nr. 46,
fig. 42.
B Gh. SCIV, 9, 1958, 1, p. 61-69, fig. 6; un
s-a cu o de la Antoninus Pius, iar altul, cu
a fost descoperit n cel mai vechi nivel de
locuire, datat n secolul Il.
9 I. Micu, AnD, 19, 1938, 3, p. 81; M. Cieikova, n Actes
du I xe Congres International d' etudes sur les frontieres
t'omaines, Mamaia, 6-13 septembre, 1972,
Wien, 1974; C. V. Dacia, N.S., 2"1, 1980,
p. 289.
10 C. V. op. cit., p. 283, tabelul 1.
11 Ca de exemplu la Ostrov Dervent: cf. A.
Dacia, N.S., 7, 1963, p. 535-551; M. Pontica, 5,
1972,p. 117-136.
1
2
M. Jrimia, Ponlica, D, 19SO, p. 81-8"1; idem, MatNiale
198 1.
sub de (fig. 2/1) un
altul cu o
(fig. 2/10). de asemenea, un fragment de
vas-sac ornamentat cu un bru orizontal, alveolat,
din care pornesc in opuse alte bruri
(fig. 2/4). Materialele ceramice amin-
tite se n secolele V- IV .e.n.
n aceasUi au aprtrut fragmente de
ori lucrate la (fig. 2/7,8),
precum de amfore elenistice (fig. 2/5, 6, 9).
n zona anterior
pile de amfore rhodiene din secolul III ( ?) .e.n. 13
o alta grupei a
VI-a cronologice {120-70 .e.n., Grakov
14
).
Amintim de asemenea descoperirea in bordeiul
cercetat in anii trecuti a unei cenusii a unui
Kantharos clenistic din secolul I i.e.n: sau de la
nceputul celui urmfttor. recente au scos
la alte fragmente de amfore rhodiene care
probabil, tot unei perioade relativ tirzii.
Materialul arheologic celei de a
doua epoci a fierului descoperit la Gura Canliei
se larg, intr-un interval
secolelor V-I i.e.n. Nu este exclus ca
arheologice viitoare complexe arheo-
logice mai bogate, care ne ofere date numeroase,
precum posibilitatea unor stratigra-
fice cronologice stricte.

Acesteia ii citeva dintre complexele de
locuire cercetate in anii precum
mai multe gropi cu verticali fundul
albiat sau n formft de clopot.
n anul 1981, n carourile 5-6 ale S
4
,
la adincimea de 2,05-2,10 m a fost descoperit
un grup aproximativ compact de pietre, cu lungi-
mea de circa 2,20 de 1, 75 m; acesta
continua spre sud in malul Grupul de
pietre amintit, cercetat pare
unei de o
n unele pietrele sint
dispuse pe mai multe rinduri, la adincimea
de 2,25-2,40 m. Stratul arheologic foarte
multe oase mari de animale (mai ales de bovidee),
uneori cu unne atestind un inceput de prelucrare,
precum fragmente ceramice hallstattiene. Spre
vest, - poate semiingro-
- prezenta spre margine o
de aproximativ 60 cm. de circa 20 cm.
Amintim n campaniile anterioare s-a cercetat
un important complex hallstattian (ritual?)
care avea la de asemenea o relativ
de pietre, peste care s-a construit o

15
.
13 N. CoilO'tici, SCIVA, 26, 1975, 4,
p. 546-547.
H M. Irimia, Pontica, IJ, 19SO, p. 84.
I> J<lcm, l'ontica. 1 1 <JS 1.
72 M. IRIMIA
Ceramica n anul 1981
este foarte ntlnindu-se doar un
singur exemplar aproape ntreg.
n cadrul ceramicii lustruite frag-
mentele de vase cu corpul bombat, cu gtul larg,
buza marginea Cele mai multe
exemplare au lus-
iar cea
sau (fig. 3/6- 7,12,14-15).
Altele au sau
de asemenea (fig. 3/2. 8-10, 13).
un fragment de vas cu exte-
complet cu
caneluri verticale largi, superficiale (fig. 3/11).
Fragmentele de castroane au buza spre
interior, n general neornamentatft. Unele snt
pe marginea a buzei,
cu caneluri largi, oblice, superficiale (fig. 3/16),
iar altele cteva au marginea buzii
Fragmentele de
unor exemplare de dimensuni diferite, cu corpul
bombat, gtul cilindric, profilul arcuit spre exte-
rior uneori carenat. n careul 8, la
adncimea de 2,48 m, ntr-o de mici di
mensiuni a fost o
cu buza foarte fundul
rotunjit. Toarta n prezent, pare fi
fost relativ
dar bine pe ambele
(fig. 3/3). Dimensiuni 6,5 cm; diame-
tru! maxim 10,2 cm; diametru! gurii 9,1 cm.
lnv. 31669. de asemenea, o

cu caneluri longitudinale (fig. 3/4).
O este vasul-borcan de
dimensiuni variate, cu sumar,
de culoare sau Decorul
acestei grupe este realizat uneori de bruri alveolate
orizontale, situate mai ales la o sub
Pasta categoriei ceramice amintite
multe cioburi pisate nisip grosier.
n ceea ce ncadrarea a desco-
peririi hallstattiene de la Gura Canliei, n stadiul
actual al putem preciza doar cea
mai mare parte a materialului ceramic este
celui intilnit n orizontul cultural Babadag
III din din alte
16

Materialul arheologic de la Gura Canliei se ase-
celui descoperit la Rasova-Malul
1
7
. n cu acesta din lipsesc
unele forme relativ cum ar fi
oblice sau verticale, cu buza
etc. Nu am ntlnit n prezent nici
vase cu corpul bombat ornamentate pe gt cu
caneluri largi, orizontale, ori castroane
ornamentate n interior cu caneluri dispuse concen-
tric sau radial, de tipul unora dintre exemplarele
de la Rasova.
Elementele deosebesc intrucit va
ceramica de la Gura Canliei de cea
1
6
S. Morintz, Dacia, N.S., 8, 1964, p. 101-118.
17 M.Irimia, Pontica, 7, 1974, p. 87-126.
de tip Babadag III din sau
de cea de la Rasova. Cu toate acestea, cele mai
multe forme de vase, precum tehnica lor de
- la exterior cu luciu metalic, negru,
sau - ne con-
ceramica ca tot ori-
zontului cultural Babadag III.
seama de cronologia a acestei
culturi, cit de cea a diferitelor descoperiri care
i-au fost atribuite, asezarea de la
Gura Canliei, eventual, dint;-o etapft ceva
mai trzie, probabil finalft, Zt orizontului cultural
Babadag III.
efectuate in prezent la Gura
Canliei au scos la ivealft materiale importante
mai multor epoci istorice. Con-
tinuarea atit in zona sondat:'t, cit
pe latura de nord-nord est a prului, va oferi
date arheologice mai bogate in cu unele
aspecte ale perioadelor istorice amintite.
FUNDE IN DER ANTI-
KEN ANSIEDLUNG VON GURA CANLIEI
(BEZIRK CONST A)
ZUSAMMENFASSUNG
Der Verfasser schildert die Ergebnisse der im Jahre 1981
unternommenen Ausgrabungen von Gura Canliei. Dank dcr
beschrii.nkten Zeit konzentrierten sich die Ausgrabungsarbei-
ten nur im Schnitt S
4
, der 1980 bcgonnen wurclc. Es wurden
besonders die Siedlungen untcrsucht, die der romischen -,
der Latcnc- unei Hallstatt-Epoche entsprcchen.
Epoche. Zu bcmerken sind zwei ungcfiihr parallele
Rcihcn unbcarbciteter Stcine, die wahrscheinlich einen Kanal
darstellen. In der befindet sich cine nachdriickliche
die einer 'Vohnung Das aufgefundcne
archiiologische Material romischer und Zeit
ist relativ vcrschieden. Zu erwahnen sind: ein gestcmpclles
aus dem 2. Jh., der zylindrischc Fuss cines
karpischen Obstgefii.sscs ( ?), wie auch cine fragmentare
Kanne aus dem 6. Jh
Die zweite Epoche des Eisens. Zu dicscr Epoche
eine Hiitte und mehrere Gruben mit charakteristischen Ma-
terialien, die in den vorigen Jahren erfoscht wurden. Im Jahre
1981 kamen nur "Oberreste eincr Hiitte zum Vorschein. Das
keramische Material kennzeichnet sich durch handgearbcitcte
getische Fragmente (Typ Glocke oder Sack), am T6pferrad
verfertigte Schiissel-, Kii.nnchen- und Schalenfragmente, wie
auch Fragmente hellenistischer Amphoren.
Die Hallstatt-Ansiedlung. Dieser Epoche geh6ren einigie
von den vorher teilweiseer forschten vVohnkomplexen, wie
auch einige Gruben mit und den I3oden
in Form einer Mulde odcr einer Glocke an.
Im Jahre 1981 wurde eine ziemlich kompaktc Steingruppe
aufgefunden, wahrscheinlich von einer "'ohnung, die von
einer frlihfeudalen Grube durchdrungen und zerstort wurde.
Die Schicht enthielt sehr viele Menschen- und
Tierknochen, keramische Hallstattfragmente. Dic l<eramik
ist fragmentar erhalten. Im Rahmen dieser sind zu crwiihncn:
Fragmente von Gefiissen, Schiisscl-, Kannen- uml
Schalenfragmente mit schwarz lakiertcr iiussercn Oherfliichc
Vorhanden sind auch die graucn und gelblichcn Exemplare.
Das keramische Material geh6rt dem Babadag III- Typ an.
Einigermassen unterscheidet E's sich von demjenigen aus der.
Ansiedlung von RasoJa- Malu unei zwar durch das
Fahlen einigcr und manchcr Verzierungsclemente.
Im heutigen Forschungsstadium kann man annehmen,
dass die Hallstattansiedlung von Gura Canoiei der Endetappe
des Kulturhorizontes Babadag TII angPhiirt.
Fig. 3. Gura Canliei. S
4
(vedere 2- 16
Abb. 3. Gura Canliei. 1 Scktion S
4
(Tci lansicht); 2- 6 hall stattische l\eramik.
Descoperiri n necropola de la Bugeac,
corn. Ostrov
M. IRIMIA
din anul 1981, ca n ultimele cam-
panii, au fost concentrate n zona a
necropolei din punctul
1
, la
aproximativ 60-70 m de grupul de morminte
cercetat n 1968-1969, zonrt n care, n anul
1972, au fost semnalate noi descoperiri, iar in
1977-1979 am efectuat alte sistematice
2

n vederea integrale a zonei n anul
1981 am efectuat alte 18 S 19
(54 X 2 m), paralele cu S 16 orientate nord-
est - sud-est. n timp, S 17,
n 1979, pe de
nord-est al celor amintite anterior, a fost prelun-
avnd n final 35 x 2,50 m. S-au descoperit
24 de morminte getice de (numerele
81-104).
Mormntul nr. 81 (fig. 1 ; 4/1), a fost descoperit
in S 18, la aproximativ 2,50 m spre
sud-est de mormntul nr. 79, cercetat n 1969.
Urna era ntre adncimile de -0,35-0,63m
de la a solului; sud era
protejatrt de o lespede de calcar, vertical
mtre 0,38-0,58 m. Urna era de
un vas -borcan de tip clopot, lucrat cu mna,
cu dourt plate, orizontale,
altele sub formrt de potcoavrt, dispuse
sub diametru! maxim; pasta este de culoare cenu-
maronie, cu cioburi pisate nisip
grosier n iar netezite.
Dimensiuni
3
: 1 = 36 cm; d.g. = 26,7 cm;
d.m. = 29 cm; d.b. = 13,2 cm. lnv. 31225
(fig. 3/1; 4/1). ei era acoperit cu un
castron semiglobular lucrat cu mna, cu
gura n jos; pasta este de culoare
cu cioburi pisate nisip n
avea o care nchidea
porii. Fundul vasului era ars secundar, pe ambele
suprafete. Dimensiuni: 1 = 10 cm; d.m. = 20,3cm
d.b. = 9,8 cm; lnv. 31226 (fig. 4/ 15). Printre
oasele calcinate, relativ mari, s-au descoperit
de fier. Cel dinti, de mici
1 Pentru primele cf. M. Irimia, Pontice, 1, 196R,
p. 202-234 (mormintele nr. 1- 14); idem, Pontice, 2,
1969, p. 23-24 (mormintele nr. 15- 19).
2
Pentru rezultatele preliminare ale ultimelor
cf. M. lrimia, Pontica, 12, 1979, p. 55-76; idem, Materiale
Tulcea, 1980; idem, Thraco-Dacica, 2, 1981, p. 37-52.
3
1 = d.m. = diametru! maxim; d.g. = diame-
tru! gurii; bazei; r.. clnnginwa;
imea; g. = grosimea.
dimensiuni, cu corpul drept convex,
spre vrf, o
cu un nit. Dimensiuni: L = 10,3 cm; 1 = 2 cm;
g = 2 mm. Inv. 31.228 (fig. 3/ 15). Cel de al doilea,
ceva mai mare, arc corpul drept vrful triun-
ghiular. pe limba mncrului, un mit
pentru Dimensiuni: L = 19,5 cm; 1 =
= 2,2 cm; g = 2 mm. lnv. 31.227 (fig. 3/9).
Mormntul nr. 82 (fig. 1/a, b) cu "manta" de
bolovani a n la aproxi-
mativ 4,5 m spre sud-vest de mormntul anterior.
ntre 0,23-1,00 m de la solului au
fost mai multe rnduri de bolovani de
gresie de culoare verzuie sau
care formau un grup compact, aproxi-
mativ oval. n spre marginea sa de sud-vest, sub
rndul superior de bolovani, ntre adncimile de
0,60-0,83 m, se afla urna. Era pe
dar de jur mprejur, cu pietre. n
afara urnei, spre est, printre pietre, pc o supra-
de circa 40 x 25 cm, au fost depuse oase
calcinatc. Printre ele s-au descoperit o fusaioll'l
fragmcntarrt, bitronconicrt un mic solz oval,
de tablrt de bronz, concav-convex, prevftzut cu
cte un orificiu la capete ( 1 x 1,2 cm; fig. 3/ 13).
C'rna era rcprczcntatrt de un vas tronconic,
lucrat cu mna, ornamcntat pc marginea exte-
a buzei cu zece alungite, ver-
ticale. cu cioburi
relativ mari, n Din cauza
cioburilor a resturilor de din
vasul este poros. Dimensiuni: 1 = 18,5 cm;
d.m. = 29 cm; d.b. = 15 cm, lnv. 31.229 (fig.3/2;
4/12). acesteia era acoperit de un alt
vas tronconic, mai mic nalt, cu gura n
jos; pe corp, sub
de grosi
cu o pe ambele Dimen-
siuni: = 16,5 cm; d.m. = 20,5 cm; d.b. =
= 12,2 cm. lnv. 31.230 (fig. 3/6). n interiorul
urnei s-au descoperit oase calcinate, de diferite
o (fig. 3/10) o
de bronz, cu iar
capetele (lnv. 31.231; fig. 3/14).
Mormntul nr. 83 (fig. 1; 2/B) a fost descoperit
tot n SIS, la aproximativ, m
sud-vest de mormntul nr.76, cercetat, n Sl6,
la aproximativ 1, 70 m sud-vest de mormntul
nr. 76, cercetat, n Sl6, n anul 1979. Urna cu
N
1
-0,72-0,?Bm
-0,62-o,90
-0.30-0,S?m
S -070-0,75m
' M.83
M.82
a
O()()

o
-0,60-0,SOm
1
b
-1,10-1,/.0m
N
1
s
N
s
o
M.SS
O -0,60-0,75m
g
N
N
(])
-0.50-0,70m
1
M.84
M.es

1::7
-0,35-0,SOm
M.90
N
s
-0,3S-0,45 m
s M.86
s
0
-1nm
Sm

C':'"::ID N
1
M. 87
s
1m
N Q-1,G7m

5
M.94
N

1
_ N -1.80-1,90ma0-
/
CP ;:-_1,1Sm
-?60-1,98m 9> Q
::;-.Cf?fh-1,25m
s '-(_/
-::1/.0n\\! o
s M.91
M.99
N

5

0 1
-1,Jlr'l
N
M.97
. - .
Fig. 1. Bugeac. Imaginea a mormintelor nr. 81-91; 93- 9'1; 97; 99; 101; 103. Mormntul nr. 82: a grupul de pietre;
b urna oasele caleinate).
Abb. 1. llug<ac. Griiher 81-91; 9.1-94; 97; 99; 101; 10.1- GrundriOansicht (Grai> Nr. 82: a Steiugruppe; h l'rn"
Ulld kalziuierte KBochcu).
N
N
N&
N
1
!
'A M.102 U:0.350S0m
1 -O>S-:Jm 10-1,30m

M.96
M.92
s
s -1,10-\63
s
N
u
1
o,t.o-0.73r"
M.101.
1 oQ
s
N
N
1 (])13m
!
0,39,m
s :>\ ?
-1,20-1,1.7m
A
M.98
s
M.100
s M. 95
y
y

M.85
M.83
. y
__ V V
y
M.87
M.88
-- y
y
1<.--

M.89
0
M.91. M.101.
M.93
_j[___ y k:.-.

<(:)
C:> M.95
-.1
"
..JL.4

.r

M.99
M.98
o 1111
B
M: 100
>(
"
...
u

M.102

M.84
Fig. 2. flngeac. A imaginea a mormintelor nr. 92; 95; 98; 100; 102; n 'lf'rtica!;i a mormintelor
nr. 83-85; 87-89; 93-95; 98-100; !02;
Ahb. 2. llngeac. A. Griiber Nr. 92; 90; 98; 100; 102; 104- Grumlri13ansicht; Il Grilll('r Nr. 8.1-S.'i; 87--89; 9.1-9.'i;
')8- 100; 102; 104- Profil.
3
1
1
1
1
1
1
1
\JF
1
1
1
1
1

1-.... '"
', 1
1 ...........
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
6
1
O 3 6 9cm

..
'
-n

1
'
1
O 3 6 9cm

13
ti
11
o_-_>

O 1 1 hm

--- ...
'
15
Fig . .1. Bugeac. Vase ccramicc alte obiecte din 1, 9, 15 mormntul nr. 81; 2, (J, 10, l.l- H monnin!ul
nr. 82; 3, 5 mormntul nr. 8J; 4, 8, Il mormntul nr. 85; 7, 12 mormntul nr. 84.
Ahi> .. 1. llugeac.Gcf;i[leurul andtn, Ct>gl'nst;indl'aus dl"r I,'J, l.'i<;rahNr.81;2,(,, 10, (;rab i\r. S2;
J, 5 Grab Nr. llJ; 4, 8 Il, Grai> ::\r. 85; 7, 12 Grab IH.
2
3
7
6
s
8
o ... _.2'==il 4-6cm
Fig. 4. Dugeac. 1- 9 mor111intc din n c c r o p o l (4 mormntul nr. 83 ; 6 mormntul nr. 87) ; 10- 16 vase ccrami cc ( 10, 13
mormntul nr . 85 ; 11 - 15 mormntul nr. 81; 12 mormntul nr. 82; 14, 16 mormntul nr. 84) .
Abb. 4. Bugeac. 1- 9 Griibcr dcr Nckropole (4 Nr. 83; 6 Nr. 87) ; 10- 16 Gcfid3c : 10, 13 Grab Nr. 85 ; Il, 15 Grab
Nr. 81 ; 12 Grab Nr. 82; 14, 16 Grab Nr. 81.
NECHnPOJ.A GETIC\. DE L\ lll"f;E.\C 7')
capac se afla intre adincimile de 0,55-0,90 m
de la solului; spre est, era sprijinitft
de un bolovan neprelucrat de calcar, aflat intre
0,30-0,57 m de la Spre nord sud
urna era probabil pentru a nu se
na, de alte douft pietre mai mici de calcar.
l'rna era reprezentaU de un vas borcan de tip
dopot, lucrat cu mina, cu patru
tari sub de larg Pastrt
cu
maronie Dimensiuni: I = 28,2 cm; d.g. = 27,6 cm i
d.b. = 14,2 cm. Inv. 31.232 (fig. 3/3).
urnei, reprezentat doar de oase calcinatc, era
acoperit cu un castron lucrat cu mina, cu corpul
tronconic buza spre interior, cu
gura in jos. Castronul pc partea extc-
rioarft a buzei patru nervuri n relief, dintre care
trei oblice una Pasta
cu cioburi nisip n
slab.I = 17,2cm;d.m. = 19,3m;d.b. = 14,3cm.
Inv. 31.233 (fig. 3/5).
Mormntul nr. 84 (fig. 1; 2/B), n
a la aproximativ 5 m spre nord-est de
mormntul nr. 81, n Urna, ncli-
era ntre adncimile de 0,50-0,70 m
de la solului. Era de un
vas-sac, nalt, cu corpul troconic, ornamentat sub
cu un bru alveolat, lipit, ntrerupt de trei apu-
dintre care verticale, aulngite, iar a
treia Pasta grosi-
cu cioburi n pe ambele su-
Spre la partea
urme negre datorate arderii secundare. Dimen-
;iuni: I = 17,8 cm; d.m. = 17,2 cm; d.b. =
10,5 cm. Inv. 31.234 (fig. 3/7; 4/ 14).
lunci era acoperit de un vas lucrat tot cu mna,
cu gura n jos. Vasul n este de mici
dimensiuni, cu corpul bombat de forma unei
dar sub o orizon-
talrt, din vechime. Pastft
maronie, cu pete brune datorate arderii secundare.
Dimensiuni: I = Il cm; d.g. = 10,5 cm; d.b =
8,5 cm. Inv. 31.235 (fig. 4/16). Printre oasele cal-
cinate s-a o de cu pasta gal-
cu ochi cu albastru
alb, de ardere (fig. 3/12).
O altft apftrutrt deasemenea n urnft era
complet elin motiv.
Mormntul nr. 85 (fig. 1; 4/2) s-a aflat la 3,50 m
spre nord-est de cel dinainte. au apftrut o
lesepcdc mare ele gresie vcrticalft pc direc-
nord-sud, est de alte douft pietre
mai mici; pietrele se aflau ntre adncimile de
0,23-0,60 m. n marginea de vest a lespedci
amintite, la adncimea de 0,38-0,68 m se afla
urna cu capac. Spre nord-nord-vest de
foarte sud-sud-est, pe o
de aproximativ 1 X 0,30 (0,40)m la adncimea
de 0,45-0,55 m de la terenului au fost
depuse oase calcinate douft vrfuri de
Acestea snt de bronz, cu trei muchii, tub mic de
dar spin recurbat (inv. 31.238;
fig. 3/ Il). Oasele calcinate din afara urnei conti-
nuau sub pietrele mormntului, dovedind
acestea au fost depuse ultimele.
Urna este de un vas de tip clopot,
cu corpul aproape tronconic, gura prcv[t-
zut cu patru plate la
cu unele maronii
cioburi mari n Dimensiuni: I =
20 cm; d.g. = 27,5 cm; d.b. = 13,5 cm. lnv.
21.236 (fig. 3/4; 4/10). Urna era acopcritft cu o
cu mina, cu buza evazat;'t,
corpul tronconic, bombat fundul rotun-
jit, cu gura n jos.
sumar. Dimensiuni: I = 9,3 cm; d.m. =
26,8 cm; Inv. 31.237 (fig. 3/8; 4/13). n interior
se aflau doar oase calcinate.
Mormntul nr. 86 (fig. 1), n a fost
descopertit n S 17, la aproximativ 1,50 m
spre nord-vest de marginea ei de sud-est la
circa 11 m spre est-sud-est de mormntul nr. 80,
n anul 1979. Se afla la adncimea de
0,35-0,45 m de la a solului.
Urna, era de partea
a unui vas-borcan, cu corpul bombat,
tronconic. Drept capac a fost utilizat un castron
lucrat la de asemenea fragmentar,
cu buza spre interior. Mormntul a fost
deranjat de agricole efectuate cu mai
ani n n S-au
doar cteva de oase calcinate; cele mai multe
au fost distruse din cauza solului
4

Mormntul nr. 87 (fig. 1 ;2/B) a n sec-
S18, la aproximativ 2 m spre est-nord-
est de mormntul nr. 81 la 2,50 m vest-sud-
vest de nr. 84. Initial, ntre adncimile de 0,40-
0,92 m a grup aproximati': circular de
bolovani de gresie calcar nisipos. In marginea
sa de vest, ntre 0,92-1,15 m se afla urna, iar
n partea de est a acesteia, o canft-ofrandrt.
Urna era de un vas n formft de
clopot lucrat cu mna, relativ nalt prcvftzut
sub diametru! maxim cu patru plate,
trase n jos. acesteia reprezentat
numai de oase ca.lcinatc, era acoperit cu un cas-
tron cu buza trasft spre interior, lucrat tot cu
mna cu gura n jos. Cana-ofrandft,
de asemenea cu mna, arc corpul scund,
bombat, relativ o masivrt,
cu prinsft de
sub diametru! maxim.
Mormntztl nr. 88 (fig. 1; 2/B) s-a descoperit
n la 3,25 m spre sud de mormn-
tul nr. 80, ambele n 1979. ntre adncimile
de 0,55-1 m se afla un grup relativ compact de
bolovani mari de gresie verzuie,
direct din Grupul amintit avea o
4 Aciditate n ultimii ani, deoarece n zona
S 17, aproximativ deasupra mormintelor ur. Il(), 89,
90 n apropiere, s-a aflat o de oi.
80 M. JHIMJA
aproximativ La 0,33 m spre vest, ntre
adncimile de 1, 10- 1, 40 m se afla urna reprezen-
de un vas de tip clopot cu corpul relativ
nalt, cu plate orizontale,
iar sub buzrt cu alte in relief, ar-
cuitc. urnei, reprezentat de oase calci-
nate de dimensiuni mai mari si mai mici, era
acoperit cu un castron tronconic', lucrat cu mina,
cu buza in interior prevrtzut pe umeri cu
patru butoni conici, aplatiza castronul era
cu gura n jos.
Mormintul nr. 89 (fig. 1; 2/B), in
a in S 17, la O ,60 m spre est de
mormintul nr. 86 la adincimea de 0,35-
0,55 m de la nivelul actual al solului. Urna,
foarte oase calcinate, intre
care o de copil. n cea mai mare parte
oasele au fost distruse accen-
tuate a solului din '
Mormntul nr. 90 (fig. 1) de asemenea n
a fost tot n S 17, la
aproximativ 1,30 m spre vest de mormntul
nr. 86, ntre adncimile de 0,35-0,50 m. Drept
au fost folosite mai multe fragmente ale
unui vas-sac, ornamentat cu bru alveolat. Oasele
calcinate, aflate tot ntr-un foarte mic
erau acoperite cu un castron lucrat la
cu buza spre interior, cu gura
in jos. Att urna ct castronul capac erau
rmate pc loc dcterioratc n parte, din cauza
a solului.
Mormintul nr. 91 (fig. 1), tot n
s-a descoperit ntre 0,50-0,67 m de la
solului, n S 19, la 1,20 m spre sud de
mormintul nr. 81 la circa 3,50 m spre nord-est
de mormntul nr. 82, ambele n S 18.
Urna era de un vas de tip clopot,
cu corpul bombat, cu patru
tori plate sub diametru} maxim cu patru butoni
conici, sub n
interior, printre oasele calcinate, s-a descoperit o
?) din de forma unei
antropomorfe foarte stilizate. Urna
nu era
Mormntul nr. 92 (fig. 2/A), n
era situat n la aproximativ 4 m
sud-sud-est de mormntul nr. 82, ntre adn-
cimile de 0,25-0,43 m de la terenului.
Ca a fost o cu buza eva-
cu mna, cu buza
spre interior, cu
plate, groase, dispuse vertical; vasul era
cu gura n jos. n apropiere era un alt vas tron-
conic fragmentar, lucrat tot cu mina, cu corpul
rotunjit avnd sub urmele unor
orizontale, lipite pe corp. n
vasul era de exemplarul
folosit drept capac pentru era o
canit lucratrt la probabil bitronco-
cu toartrt fundul inelar.
Arsit slab dcgradatrt in mare cana este
ne in
n printre oasele calcinate, s-au descoperit
un de fier cu corpul aproape drept nit
pentru alte virfuri fragmentare ele
precum o gresie de
Mormntul nr. 93 (fig. 1; 2/B; 4/8), tot n
se tot in S 19, la 1,25 m
vest-sud-vest de mormntul nr. 91 si la 1,50 m
spre est-nord-est de mormintul nr. 9i, ntre adn-
cimile de 0,88-1,13 m de la
Urna era de un vas-clopot cu corpul
bitronconic, bombat, cu patru
tori plate, orizontale, pe diametru} maxim. Con-
acesteia era acoperit cu un vas tronconic
n cu gura n sus, previtzut
pe marginea a lmzei cu patru proemi-
alungite, verticale, trase foarte n sus.
Printre oasele calcinate au trei fusaiole
ceramice. Urna avea drept postament o lespede
de gresie.
Mormntul nr. 94 (fig. 1; 2/B; 4/5), se afla n
la 2,10 m spre est-sud-est de
mormintul nr. 84 la 2 m sud de mormintul nr. 85.
ntre adncimile de 0,40-0,85 m de la
solului, s-a descoperit un grup relativ
masiv de bolovani de gresie cu lungimea
de circa 1,30 m de 0,50 m.
Deasupra grupului de pietre se afla un castron
ceramic lucrat cu mina, cu corpul tronconic,
bombat, depus ca Urna se afla
ntre adncimile de O, 95-l ,22 m, la 20 cm spre
vest de grupul de pietre. Era de un
vas-clopot cu corpul nalt, tronconic, partea supe-
cu patru
plate, orizontale. urnei, reprezentat
doar de foarte multe oase calcinate, era acoperit
initial cu un castron cenusiu cu buzJ. i.rasft spre
lucrat la cu gura in jos.
Peste castron a fost suplimentar, in
o strachinft cu gura eva-
tot la n marginea de nord a
urnei se afla n un vas-sac,
scund, lucrat cu mna, cu un briu alveo-
lat sub depus tot ca Spre est urna
era de o de Ca postament
avea o lespede de gresie
de circa 3 cm. Pc piatrit, sul> se afla
un de fier fragmentar. Sub pietre, la adin-
cimea de 0,95 m s-a observat o de
care se prelungea spre
Mormntul nr. 95 (fig. 2/A, B; 4/9), n
s-a descoperit tot n S 19, la aproximativ
6,50 m sud-sud-vest de mormntul nr. 88, ntre
adncimile de 0,80-1,13 m de la solu-
lui. n era
reprezentat de un exemplar de tip clopot cu
corpul inalt, la cu
patru plate, orizontale.
urnei, reprezentat tot numai de oase calcinate,
era acoperit de un castron lucrat la din
cu buza spre interior.
castronul a fost cu gura n jos, dar
n momentul noastre era alunecat ntr-o
parte.
Mormntul nr. 96 (fig. 2/A), de asemenea in
simplCt, s-a aflat la 0,45 m sud-sud-est de
mormntul nr. 91 la. 1,25 m est de nr. 93. Spre
deosebire de alte complexe funerare, urna era
la o adncime relativ mare - ntre
1,10-1,30 m de la
Urna era de un vas-sac, lucrat cu
mna, cu corpul aproape cilindric, gura
spre interior sub pe
cu patru ntre care trei mici,
plate, orizontale una mai mare, dar n
prezent. Sub buzrt, ntr-o margine, peretele vasu-
lui a. fost fisurat din vechime, motiv pentru
care s-au executat orificii n vederea repa-
rrtrii sale ulterioare.
Drept capac a fost utilizat un castron lucrat
cu mna, cu buza spre interior, cu
gura in jos; pe marginea a buzei pre-
patru mici, verticale, alungite.
Mormntul nr. 97 (fig. 1) s-a aflat ntre
nile S 18-S 19, la aproximativ 3,25 m spre est
de mormintul nr. 85 la 2,25 m spre sud de
mormintul nr. 83. A sub forma
unei longitudinale, relativ compacte, de
pietre, cu lungimea de circa 0,90 m de
0,40 m, nord-sud; aceasta se intre
0,95 -1,25 m de la terenului. ln
partea sa de nord se mai multe fragmente
dintr-un vas-sac, cu bru alveolat; sub pietre, ca
in marginea lor de nord de sud, se aflau mai
n
naintea pietrelor. Urna
se aflau la circa 30 cm spre vest de grupul de
pietre, intre adncimile de 1,60-1,98 m.
era de- un. cu
corpul inalt, la cu
patru plate, orizontale. Oasele calcinate
erau acoperite cu o cu buza
la cu gura in jos.
spre nord, a fost depus ca un
castron lucrat cu mna, pe marginea
a buzei cu patru mici, verti-
cale, n marginea de sud a
urnei a fost tot ca o cera-
la cu corpul bitronconic, gura

Mormntul nr. 98 (fig. 2/A. B), a fost descoperit
tot in S 19, la 4,25 m spre vest de mor-
mintul nr. 95 la circa 10,50 m spre est-nord-est
de mormintul nr. 97. La adincimea de 0,65 m a
o lespede mare de (68 X 60 X
X 14 cm), aproape vertical. ln partea sa
de vest, intre adncimile de 1,20-1,47m se afla
urna, de un vas-clopot bombat,
cu patru plate, orizontale pe diametru!
81
maxim patru butoni circulari, sub
lmzrt. urnei reprezentat de multe oase
calcinate (printre care se afla un de fier
cu corpul curb) era acoperit cu o cenu-
la cu buza Era
ca de obicei in asemenea cazuri, cu gura in jos.
1\!ormntul nr. 99 (fig. 1; 2/B), s-a aflat in
la 0,75 m spre est de mormintul
nr. 94 la 4 m spre sud-sud-vest de nr. 97.
ntre adncimile de 0,40-1,10 m de la
terenului a grupul masiv compact de
pietre cu lungimea de 1,20 m
de 0,40 m. n partea se afla un bolovan
de mari dimensiuni (70 x 50 X 20 cm), in
de jur imprejur erau pietre mai
mici (lespezi de gresie
de obicei tot vertical. ln marginea de sud-est a
grupului de pietre, la adincimea de 0,90 m, pe o
de 30 X 40 cm se afla un strat de
buni gros de aproape 4 cm.
Urna cu postamentul ei erau
n marginea de vest-sud-vest a grupului de pietre,
intre adncimile de 1,07-1,55 m. Urna era repre-
de un vas bitronconic de dimensiuni
relativ mari, cu patru plate
pe diametru! maxim cu patru ornamente de
fotma unor cruci gamate pe
a corpului. Era pe o lespede mare de gresie,
de 5 cm.
Oasele calcinate cele trei fusaiole depuse n
erau acoperite cu un castron
cu buza spre interior, lucrat la
cu gura in jos. Peste castron a fost o stra-
de asemenea la

era reprezentat de o
cu cu
in de
Mormntul nr. 100 (fig. 2/A, B), in
era situat la 4,1 O m spre nord-est de mormintul
nr. 95, in Urna ntre adn-
cimile de 0,37-0,61 m de la nivelul actual, era
de un vas-sac lucrat cu
zut sub cu un bru alveolat ntrerupt de patru
mici, crestate. Oasele calcinate din inte-
rior au fost acoperite de partea a unui
vas-borcan (tip clopot?), tot cu gura n
jos. Sub se afla ca postament o lespede de
gresie ln marginea de
nord a urnei, la adincimea de 0,45 m, se aflau
cteva oase calcinate.
Mormntul nr. 101 (fig. 1), de asemenea n urn!
se afla la 1, 70 m spre nord-est de mormin-
tul nr. 100, tot in S 19. Urna, aflat!
intre adncimile de 0,42-0,70 m de la
terenului, era de un vas-sac cu corpul
bombat, aproape bitronconic, ornamentat sub
cu un orizontal de alveole, ntrerupt de
trei mici. acesteia, repre-
zentat doar de oase calcinate, era acoperit
82
M. IRDIIA
cu un castron lucrat cu mna, cu buza
cu gura in jos. Castronul prezenta sub
doi butoni mici, conici
sub de se afla o
din fragmentarrt, cu mna,
cu corpul larg, bombat dar scund o avnd
punctele de sub deasupra fundului;
fot m apropierea urnei s-a descope-
rit un fund vas lucrat tot cu care
provine, probabll, de la un exemplar de hp clopot.
Mormntul nr. 102 (fig. 2/A, Bf; 4f7), s-a desco-
perit la O, 7 5 m spre nord -est de mormintul nr. 1. O 1
la circa 1 m spre s_ud de nr: 88. Este u?
colectiv, care cupnnde trei urne de
si un alte marcajc suplimentare
de pietre, ori. de
Urnele snt foarte apropiate mtre ele, depuse
la adncimi - ntre 0,32-0,73 m-
dovedind nu avem de-a face cu eventuale
succesive.
Urna nr. 1 era reprezcntatrt de un vas-clopot,
larg, cu partea aproape
iar cea cu patru
plate, sub
maxim patru butom sub
nutul acesteia era acopent cu o strachma
la cu buza cu gura
n jos. Printre oasele urnei nr. 1 s-au
descoperit patru de fler fragmentare.
dintre care unul cu lama cu
lama tot ultimul cu muchia
lamei convex.
Urna nr. 2 era tot de un vas-clopot
cu corpul ceva mai na.lt. ::'-re.
iar cea supenoara cihndnca; la JUma-
tatea patru mari,
plate, ori;ontale, iar pe
patru butoni cilinclrici,
oasele calcinatc s-au descopent doua fusawle
bitronconicc. urnei era acoperit
cu o la cu buza
cu gura n jos. Deasupra
chinii s-a n un castron
lucrat tot la cu bu:a spre
interior. o schimbare de cazunle
anterioare, cnd cel mai adesea castronul acoperea
urnei, peste el strachina
cu buza
Urna nr. 3 era de un vas conic,
inalt, lucrat cu mina, cu gura sub
cu patru butoni bine
ei, reprezentat numai de oase calC1-
nate, a fost acoperit cu un castron lucrat
la cu buza spre interior, for-
mnd un cu corpul.
Vasul n partea de nord a urne-
lor nr. 1 2, era reprezentat de o
la cu corpul piriforn, bombat, gura
o cu

Mormntul nr. 103 (fig. 1) a apruut tot n sec-
S 19, la aproximativ 2,50 m. est-nord-est
de mormntul nr. 102. unui alt tip
funerar, cu oasele calcinate depuse direct n
primul de acest fel ntlnit n prezent
la l3ugeac. Astfel, in partea de sud-sud-est a
complexului funerar, pc o aproximativ
de circa 65 x 75 cm ntre adincimile de
0,75-0,80 m de la nivelul actual al terenului,
s-au depus oasele calcinate ale defunctului. Citeva
oase s-au spre nord-nord-vest,
sub Printre oasele calcinate se aflau
un virf triunghiular de de fier, un alt
fragmentar cu precum
un (?) tot de fier, cu capul lung,
spre virf, cu dar
spre partea
La aproximativ 0,35 m spre nord-nord-vest de
grupul compact de oase ntre adincimile de
0,60-0,75 m, se un castron ceramic lucrat
cu mina, cu buza foarte spre interior.
n interiorul se afla doar o
cu mina, cu corpul scund, larg, bombat,
cu o relativ
din cu punctul inferior de
pe diametru! maxim.
Mormntul nr. 104 (fig. 2/A, B) s-a descoperit
la 0,90 m spre vest de mormntul nr. 101 la
0,80 m nord de nr. 100. ntre adincimile
de 0,87-1,27 m a un grup compact de
pietre orientat nord-sud, cu lungimea de 87 cm
de 35 cm. Era format dintr-o
de mari dimensiuni, de altele mai
mici.
vest, la circa 20 cm de grupul
de pietre, intre adncimile de 1,30- 1,63 m se
aflau urna cu lcspedea de drept
postament vasul
urna era de un vas de tip clopot
cu corpul foarte larg, partea
iar cea aproape
spre interior. Sub diametru! maxim
plate, aplecate, iar pe
tatea altele sub de pot-

urnei, reprezentat doar de oasele
calcinate, era protejat cu un castron cenu-
lucrat la cu buza cu
gura n jos. Peste castron se afla o cenu-
tot la cu buza Vasul
situat in marginea de nord a urnei, era
reprezentat de o cu
toarta n

n afara mormintelor, n sectiunile amintite,
s-au descoperit alte cteva arheologice,
probabil in cu ocazia ceremo-
niilor funerare. Astfel, in caroul 14 al
S 19, la adincimea de 0,40 m s-au descoperit
fragmentele inferioare ale unui vas-sac.
Alte fragmente de castroane, sau
:-\JcCJ\OI'OLA GET/CA /lE LA Bl"<;[cAC
83
lucrate la roatrt, precum de vase tip clopot ori
sac s-au descoperit in toate Este posi-
bil, uneori, ca fragmentele mai numeroase con-
centrate intr-un anume punct srt indice
acolo a vreunui mormint, distrus mai
apoi de ori de alte
de asemenea descoperirea, n afara
mormintelor, in S 18 (caroul 12)
S 19 (caroul 20) a unor de fier; cel dintii
are corpul drept, iar cel de al doilea curbat.
n caroul 26 al sectiunii S 1 O, la adincimea de
0,20 m a un de fier feudal-timpuriu.
*
Cele 24 de morminte descoperite in anul 1981
tipuri:
l. n 12 morminte (nr. 84, 86,
89-93, 95-96, 100-102). n cele mai multe
cazuri oasele incinerate obiectele de
erau depuse in vase simple, de tip sac, clopot,
ori tronconice acoperite cu vase lucrate fie tot
cu mina (castroane cu buza spre interior,
vase tronconice, fragmente ale altor exem-
plare), sau, mai rar, la (castroane ori
chini). ntr-un singur caz (mormintul nr. 91),
urna nu era Dintre mormintele de
acest tip recent, doar unul (mormintul
nr. 102) era colectiv.
2. Cu "manta" de bolovani (mormintul nr. 82).
3. Morminte realizate din distincte.
Prima, de una sau mai multe pietre
sau de un grup masiv de bolovani, c_a:e
in apropierea urnei sau la o anun:uta
de ea marcind doar mormintul. Apoi, la un mvel
bazei . sau mai jos
erau ingropate urna obiectele de
care formau cea de a doua parte a complexulUI
funerar. Acestui tip i 10 morminte
(nr. 81, 83, 85 87, 88, 94, 97-99, 104).
n cadrul acestui tip prima o
mormintele "marcate" cu 1-4 pietre,
in apropierea urnei, dar o proteJeze.
Acesteia i apartin mormintele nr. 81, 83, 85, 98.
A doua a' tip este de
complexele funerare n care parte, care
"marca" mormintuL a proteJa urna, era re-
de un grup masiv de bolovani; a doua
parte o reprezentau urna obiectele de ofranoa
aflate la o de obicei la un
nivel bazei grupului mare de pietre.
Acestui grup ii mormintele nr. 87, 88, 94,
97, 99, 104.
4. Mormintele cu oasele calcinatc depuse direct
in (nr. 103).
Spre deosebire de anii n 1981 nu s-a
descoperit nici un mormint in "cutie" sau "ca-
de
& M. Irimia, Pontice. 1, 1968, p. 214 fig. 22/a; P. Ale-
xandrescu, Thraco-Dacica, 1, 1976, p. 118, nr. 6.
Dintre cele 24 de morminte cercetate n 1981
de cele mai numeroase snt cu o
urnrt de Mormintul nr. 103
cuprinde trei urne de fiind cu certi-
tudine un complex funerar colectiv. Este de
asemenea posibil ca mormintul nr. 85, n care au
att oase incineratc depuse n cit
un reprezinte o inmormintare
Alte oase, depuse n afara urnei, s-au mai
intilnit n cazul mormintului nr. 82, a putea
stabili tot un mor-
mint dublu, sau eventual, resturile incinerate
ale unui singur individ depuse atit n ct
in afara ci.

Descoperirile anterioare din cimitirul II de la
Bugeac au oferit mai ales elemente care
permiteau datarea mormintelor cercetate in seco-
lul IV .e.n. n afara kantharos-ului grecesc din
mormintul nr. 7, datat in al doilea sfert al seco-
lului IV .e.n
5
., restul materialului arheologic asi-
gura, prin analogiile sale, incadrarea a
complexelor funerare de la Bugeac in
secol. Ultimele descoperiri, mult mai numeroase
(mormintele nr. 20-104), situate spre nord-vest,
ne-au oferit dovezi pentru datarea mai timpurie
a unora dintre complexele funerare de la Bugeac.
Astfel, mormintele nr. 60 61 un
inventar funerar din prima a secolului V
A 6
1.e.n.
Dintre complexele descoperite in 1981 vom
prezenta inventarul mormintelor nr. 81-85, care
ne unele date pentru cronologia cimitiru-
lui II de la Bugeac. materialul celor-
lalte complexe, de asemenea important, se
n curs de restaurare prelucrare.
CERAMICA
in de clopot din mormintul
nr. 85 (fig. 3/4; 4/10), cu corpul larg, aproape
tronconic, plate numeroase
anaolgii. Un exemplar foarte apropiat ca s-a
descoperit la Satu Nou
7
Altele sint cunoscute
chiar de la Bugeac
8
Alte analogii intilnim la
Canlia 9, Clinci
10
,
11
, Slobozia-

12
, Zimnicea
13
etc. De asemenea, mai
6
M. Irimia, Thraco-Dacica, 2, 1981, p. 52.
7 B. Mitrca, C. Preda, N. Anghelescu, Materiale, 7, 1961,
p. 285 fig. 2.
B M. Irimia, Pontice, 2, 1969, p. 28 fig. 7; idem, Thraco-
Dacica, 2, 1981, p. 45-48 fig. 2/5, 6.
o N. Conovici, Pontica, Il, 1978, p. 36-37 pl. 1/4.
10 Ibidem, p. 36-37 pl. 1/2-3.
11 N. F. Atanasiu, 1968, p. 61.
C. Buzdugan, Sesiunea de a. muzeelor de
istorie, 1, 1964 (1971) p. 233-242 fig. 2f5.
1a A. D. Alexandrescu, Dacia, 24, 1980, p. 46 fig. 19/10;
22f7, 12.
84
M. JRDIIA
multe exemplare au la
H.avna 14, KrrtguleYo, Cerna
1
5, Prof. Zlatarski
16
si Branicevo
17

' de tip din mormntul. nr. 83
(fig. 3/3) cu corpul larg, aproape dar
bombat cu wpatru
formrt de pe JUmatatea supenoara a
corpului, se apropie oarecum, prin forma sa gene-
de analogiile amintite e.xemplarul
anterior. unele ma1
le ntilnim la cteva exemplare descopente la
Canlia
18
,

Zimnicea
20
, Ravna"2l
ca n unele descoperiri anterioare semnalate
tot la Bugeac
22

Vasul n formrt de clopot din mormntul nr. 81
(fig. 3/l; 4./ll) are de asemenea numeroase ana-
logii. l ntlnim n exemplare (cu
sau sub de avnd
aproape mod de
al plate m unele descopenn ante-
rioare de la Bugeac
23
, ori de la Satu Nou
24
,
Rasova 25,
26
Un exemplar
ca de la Clinci
2 7
, are
plate, orizontale, plasate sub diam:-
trul maxim, iar pe cele n de potcoava,
cu butoni mici. cilindrici, situate
pe partea a corpului. Un alt vas foarte
apropiat ca de nostru s-a desco-
perit la Slobozia-
28

dar care prezmta uneon pe Juma:
tatea butoni suplimentari ori.
sub de s-au descopent 1?- Em-
sala 29. Un de la Cernavoda
30
altele
de la Poiana-Tecuci
31
snt de asemenea apropiate
exemplarului n ntlnim mai multe
u r>I.Mirce,, Jucstija Sofia, 25, 1962, pl. 9/1; llj4:
12/l; 17/5; 21/1; 22/1; 24/5.
n L. Uol>bm, Iucstija Yarna, 11(261). 1975, p. 119- 128
pl. Jj1; 5; 6j2. . .
16 M. Mirce1, lZ'Icstija Yarna, H, l<JGJ, p. 4 ftg. (l.
17 Cv. Dremsizo1a, Iz,cstija Sofia, 25, 1962, p. 166,
fig. ljl, 2.
ts !'r. Conovici, op. cit., p. 38 pl. 2j3.
19 Anghclescu, SCIV, 6, !955, 1-2, p. Ji4 fig. 2.
2o A. D. Alexandrescu, op. cit., p. 46 fig. 22/9.
M. Mirccv, Izvestija Sofia, 25, 1962, pl. 11/4; !Jjl;
!fii 1 (cu plate altele inelarc); 19/J;
27j5. . .
22 M. Irimia, Thraco-Dacica, 2, 1981, p. 47 ftg. 3/l.
23 Idem, Ponticc, 1, !968, p. 191, !96 fig. 4, 6 (cimitirul. l);
p. 212, 226 fig. 12 (cimitirul II); idcm, Thraco-Dactca,
2, !981, p. 16 fig. 2/5. . ..
B. Mitrea, n Omagiul lui Constantin lJatcovtcw, Bucu-
1960, p. 409-113 fig. 1/2. .
M. Irimia, Pontica, 6, 1973, p. 15 pl. 2/J; 13/l.
26 V. SCIV, 19, !968, l, p. 136-140 fig. lj2;
2jJ. .
21 N. Conovici, op. cit., p. 36 pl. 1/2, 3.
28 C. Buzdugan, op. cit., fig. 2/1. . .
29 G. Simion, Peuce, 2, !973, p. 57-87 hg. 17ja, l>;
p. 101- 102, fig. 23/a; p. 105, fig. 26ja; p. 110-:- III, fig. 21i/
a, l>; idem, Thraco-Dacica, L 1976, p. 151 Itg. 5{.1,7- 1 O;
idem, Peucc, G, 1977, p. 49-59 pl. 5jc; 7je; liju-d.
30 D. Berciu, Materiale, 4, !957, p. 282-284 fig. 5-6,
stnga.
31 I. H. Ceramica 1968, p. 72,
fig. 22j5, 6.
analogii in ci mi tirul de la Zimnicea
32
, precum
n locuirea de la Cernica 33.
Alte importante ne conduc mai ales
spre unele descoperiri de la Ravna
34
, precum
spre cteva exemplare de la Cerna
35
,
Branicevo
36
, Drumevo
37
etc.
V as ele n de clopot exem-
plarelor noastre au, cum se o
o relativ
de Forma
mai ales unor exemplare din com-
plexe mai vechi de la Bugeac, Sa tu Nou, Slobozia,
Cernica, ori Ravna, - faza a doua a necropolei 3
8
(zonele II III B. HanseJ3
9
),
Cerna Prof. Zlatarski, ar putea constitui ele-
mente care pentru vechimea lor mai
mare n raport cu alte vase. Cele mai trzii ana-
logii, cum snt unele din vasele de la Bugeac,
Enisala, Branicevo, ori Zimnicea nu snt
mai noi de sec. IV III .e.n. (pentru acesta din
doar cele de la Zimnicea).
Vasul-sac din mormntul nr. 84. (fig. 3/7;
4./14), cu corpul aproape tronconic, ornamentat
cu bru alveolat, se apropie de un exemplar desco-
perit la Cernavoda
40
, dar care are ceva
mai precum de unele vase de la Tig-
veni
41
, fazei Ferigile III, sau
chiar de la Ferigile
42
Un vas cu profil oarecum
a n mormintul nr. 61 de la
Bugeac
43
, datat n prima a secolului V
.e.n. Mai multe exemplare aproximativ
dar cu corpul mai bombat un
alt model al s-au descoperit la
Zimnicea
44
Cernica
45
Mai multe analogii
pentru acest vas n necropolele de la
Ravna
46
, la unele vase din faza a doua a necropo-
lei, Cerna
4
7.
A. D. Alexandrescu, op. cii., p. 4(i fig. 19/1-- 6.
J3 Em. Moscalu, Cercet Arh, 2, 1976, Muzeul de istoric al
H. S. Homnia, p. 275-286 fig. 1/1 (numit aici vas-sac).
34
M. Mirccv, Izvcstija Sofia, 25, !962, mormintele ur.
22-24,26 pl. 21/3. 5; 22j4; 23f2; 21/5.
35
L. Bobceva, loc. cit., pl. 3/4; 6j!.
3
6
Cv. Dremsizova, Izvestija Sofia, 25, 1962, p. 166, fig. 1
3
7
Cv. Dremsizova-NelCinova, Arhcologija, 7, Sofia 1965,'
4, p. 5i-65 fig. 16/1.
38 Ne referim la cele faze ale nccropolci propuse de
M. Mircev,lac. cit.; P. Alexandrescu, Histria, II, 1966, p. 276,
idem, Dacia, N. S., 21, 1977, p. 134-135; A. Vulpe,
MemAntiq, 2, 1970, p. !93- !95; idcm, Dacia, N. S., 21,
!977, p. 89-90.
au B. l'Z, 49, 1974, 2, p. 19.1-217.
40 D. Berciu, op. cit., p. 288 fig. 5.
41 A. Vulpe, Eug. Popescu, Dacia, N. S., !6, 1972, p. 1\6,
fig. 8j4 (tumulul 4, m. II); 13/ !3 (tumulul 9, m. IV- dar
care arc brul arcuit).
42 A. Vulpe, Ferigile, 1967, p. 52-54 pl. 12/ !5,
17, 25.
43 M. Irimia, Thraco-Dacica, 2, 1981 , p. 16-47 fig. Jj4..
H A. D. Alexandrescu, op. cit., p. ii-45 fig. 13; !4.
4& Em. Moscalu, op. cit.,
46 M. Mircev, op. cit., pl. 9/4 (zona I,. B:
pl. 28/1; 29/1. (zona II); 20/6 (zona III); vez1 mat sus,
nota 38.
47 L. Dobceva, op. cit., pl. 3/6; 6f3.
NECROPOLA DE LA DllGE.-\.C 85
Nici acest vas, cu o mai
nu permite, in general, o datare
mai a complexelor in care apare. Pentru
exemplarul nostru un indiciu important privind
ncadrarea sa 1-ar putea oferi analo-
giile cu exemplarele amintite de
Bugeac (mormintul nr. 61), Fenstle, Ttgvem,
Ravna II, Cerna.
Vasul inalt, tronconic (fig. 3/6) din mormintul
nr. 82, sub cu !n
de are o ceva mat rar mhl-
a fi intru totul exem-
plare oarecum aprop_iate _s-au
Nou
48
,
49
, Ptetroml
50
, ftgvem
51
Ztm-
nicea s2. n majoritatea cazurilor acestea au
plate butoni, mai rar sub
de
Alte vase tronconice, descoperite in mor-
mintele nr. 82 (fig. 3/2; 4/12) 83 (fig. 3/5), de
forma unor castroane lucrate cu mina, cu buza
sau spre interior,
tip ceramic, sint deosebite intre ele prin
unele detalii ale formei prin ori
au analogii att n al,te
coperiri provenind tot de la Bugeac
53
, Cit m
alte necropole. La Ferigile,. exemplare
mat rar cu
alungite pe marginea a buzei, dar mai
ales cu plasat_e pe se
ndeosebi n fazele mat vecht ale necropolet
tumulare 5
4
Alte castroane cu pe
au fost descoperite la Tigveni
56
Cepari
56

Castroane cu aplicate pe
la
57
mtc,
tronconic, de la Satu Nou, prezmta mat multe
alungite cilindrice pe marginea
a buzei
68
Alte exemplare oarecum
s-au descoperit la Zimnicea
69
Ca-
stroane cu J?ici !llarginea
a buzei au aparut m ctmthrul de la
Dobrina
60
La Ravna s-au descoperit castroane cu
48 n. Mitrea, C. Preda, N. Anghclescu, Materiale 8, 1962,
p. 371 fig. 1/1. 5. o
4& N. F. Atanasiu, op. cit., p. 61, shnga, miJloc.
60 N. Conovici, op. cit., p. 37 pl. 1/6.
61 A. Vulpe, Eug. Popescu, op. cit., p. 97, fig. 7f4..
52 A. D. Alexandrescu, op. cit., p. 97, fig. 7f4..
53 M. Irimia, Thraco-Dacica, 2, 1981, p. 4.8 fig. 2/3. 7;
exemplarele acestea snt ntructva deosebite.
54 A. Vulpe, Ferigile, p. 38-39, pl. 1/l, 2, 4., 7-10;
2/4.-7; idem, Dacia, N. S., 21, p. 82-85 fig. 8f2; 9/B-4.;
13/A-l. 2; 13/B-2, 4., 5; 14./B-1-?; 1_5/A-4.; B-5; l6JA-5-
toate tipurilor de 2-4.
55 A. Vulpe, Eug. Popescu, op. cit., p. 81 fig. 4./10;
9f8 etc.
6& Eug. Popescu, A. Vulpe, n Actes du JJe Congres Inter:
national de Tllracologie, 1, 1980, p. 259-265
fig. 1/4.. 5. . ..
67 C. Buzdugan, Carp1ca, l, 1968, p. 84-85 ftg. 2f2, 8;
4.0. .
u B. Mitrea, C. Preda, N. Anghelescu, Matenale, 7, 1961,
p. 284, fig. 3/l.
u A. D. Alexandrescu, op. cit., p. 46-47 fig. 24./l, 3, 5,
dar mai ales 24f7.
80 M. Mirtev, Izvestija Varna, 1( 16), 1965, turnului 18
(pl. 6/22; 7f26-27).
trase in sus, n morminte
celei de a doua faze a necropolei
61
(zona a doua,
B.
Castronul semiglobular din mormintul nr. 81
(fig. 4/ 15) unui tip ceramic deosebit
in necropolele Hallstattulm
tirziu ori ale Lateneului, astfel incit nu
analogilor.
Strachina cu buza din mormintul nr. 85
(fig. 3/8; 4/13), are modelul in
evazate hallstattiene ale complexelor
62

Ferigile, unde ele apar destul de frecvent
63
Un
exemplar cu profilul aproximativ s-a
descoperit in turnului nr. 90 de la Ferigile
64

Exemplare oarecum apropiate dar care au n
majoritatea cazurilor buza se
nesc la Cepari
65
Citeva fragmente de stri'Lchmt
provin de asemenea de la _
66
Alt;

te s-au descopent la .
evazate snt de asemenea cunoscute
la Recea
68
, Curteni (Vaslui), Poiana,

69
etc.
se la de Prut, la 1,
unde este n intervalul secolelor VII- VI
i.c.n. 7o n Bucovina, d<; x:ord

71
n Dobrogea s_trachmt
datnd din Hallstattul ttrzm la Ptatra
72
.
Alte exemplare provenind tot de la Bugeac
73
snt intru ctva deosebite de cel aflat n
Vasul bombat, de forma unei din
mormntul nr. 84 (fig. 4/16), cu o
toare n loc de printre altele,
unele analogii la Satu Nou
74
, Enisala
75
Muri-
n Idem, lzJestia-Institut Sofia, 25, 1962, mormintele
nr. 10, l4.fa, 20,22- pl. 14./10; l6f5; 20/3;
82 S. Morintz, Materiale, 3, 1957, p. 221, f1g. 2/4.; 5, 1959
p. 357. fig. 3/1; 6, 1959, p. 232, fig. 1; 7, 1961. p. 202, fig. 1/3;
idem, Dacia, N. S., 1. 1957, p. 117 urm.
83 A. Vulpe, Ferigile, p. 4.1- 4.4, unde dl. n
cimitirul tumular de la Ferigile strachina 9% din
totalul materialului ceramic, iar n necropola de la
este forma cea mai (50%) ci. S. Morintz, Dacia, N.S.,
1, 1957, p. 117 urm.). Tot aici despre originea rl!.spn-
direa acestui tip n alte orizonturi culturale.
84 Ibidem, pl. 2/16.
85 Eug. Popescu, A. Vulpe, op. cit., p. 261 fig. 3/3, 6.
88 Gh. 1. Petre, SCIV, 22, 1971, 4., p. 362, fig. 5/5-6.
87 Eug. Popescu, 1, 1968, p. 57.
88 C. Buzdugan, Carpica, l. 1968, p. 74., fig. 1/2.
89 C. Iconomu, Cercetlst, 9- 10, p. 201 pl. 1'1/ll, 1_2;
16/5. 6; 17/1. 6; l8fl, 4; Radu Ecaterina. Vulpe, Dacia,
3-4, 1927-1932, fig. 74.f2; S. Teodor ArhMold, 7, 1972,
p. 235, fig. 6- 10. .
10 V. L. 1. T. M. A. RomanovskaJa
Pamiatniki rannego zeleznego veka, 1974., p. 23
fig. 4.f9.
71 G. 1. Smirnova, ArchTozhl, 17, 1965, l. p. 76-90,
fig. 34..
12 G. Simion, Thraco-Dacica, l, 1976, p. li7 fig. 2/1-l
73 M. Irimia, Thraco-Dacica, 2, 1981, p. 47 fig. 2/2;
un altul n mormntul nr. 25, inv. 2024.9.
H B. Mitrea, C. Preda, N. Anghelescu, Materiale, 7, 1961
p. 284.-285 fig. 3f2. .
75 G. Simion, Peuce, 2, 1971. p. 124. fig. 30/a; 3lfb;
idem, Thraco-Dacica, l, 1976, p. 151 fig. 5/16-18, 20;
idem, Peuce, 6, 1977, p 49-57 pl. 5fa; 9fe.
86
M. IRIMIA
ghiol
76
, cu exemplarele de a1c1 au
deseori cite un cioc pentru scurgerea lichidelor,
executat probabil modelul oenochoelor gre-
Cteva conice, bitronconice sau glo-
bulare oarecum s-au descoperit
la Curteni
77
Exemplare apropiare doar n parte
de cel n snt cunoscute la Ravna
78
, n
mormntul nr. 17, fazei a doua a necro-
polei (zona III B. Hansel), sau la Branicevo
79

OBIECTE DE METAL,
cu lama din mormntul nr. 81
{fig. 3/9) celui mai frecvent tip de ase-
menea piese descoperite n Dobrogea. Asemenea
au mai fost descoperite la Satu
Nou, Enisala,
80
, ca la Bugeac - n mai
multe exemplare
81
. Corespund tipului A 1 de la
F erigile
82

cu lama
convex unui tip ntlnit mai rar. Exem-
plare de acest fel au ntr-un relativ
mare la Bugeac ... Bricege" s-au mai
la Ferigile, Tigveni, Zimnicea, Drumevo
83
etc.
de fier snt frecvente n alte
regiuni, de aceea nu
narea analogiilor.
In nord-vestul Bulgariei asemenea piese s-au
descoperit de asemenea ntr-un relativ
mare - la Dobrina sau Ravna
84
, dar la Prof.
Zlatarski
85
etc., uneori avnd forme foarte apro-
piate exemplarelor de la Bugeac.
Analizele antropologice fiind n curs
86
, nu
putem de
fier poate fi ori cu nu ofrandele de carne
depuse, eventual, n morminte. Intrucit de
tipurile amintite o mai ndelun-
76 Expectatus Bujor, Materiale, 5, 1959, p. 373-376
pl. 1/7.
77 C. Iconomu, op. cit., p. 202 pl. 17/J--5, 7-9, Il, 13,
19/3- 11.
78 IvL Mircev, IzvestijaSofia, 25, 1962, pl. 18/6; 19/2.
79 Cv. Dremsizova, IzvestijaSofia, 25, 1962, fig.
7f-l..
80 M. Irimia, Pontice, [, 1968, p. 222 fig. 35ja, l>; idem,
Thraco-Dacica, 2, 1981, p. 50 fig. Jjfi, 8; alte exemplare
snt inedite.
81 D. Berciu, Materiale, '1, 1957, p. 288-290 fig. 11/1-2;
B. Mitrea, C. Preda, N. Anghelescu, Materiale, 7, 1961, p. 286
urm.; idem, Materiale, 8, 1962, p. 371; G. Simion, Peuce, 2,
1971, p. 125- 126; G. Simion, Gh. I. Cantacuzino, Mate-
riale, 8, 1962, p. 373- 37-t fig. 5.
82 A. Bulpe, Ferigile, p. 52 pl. 18/1-14.
ea Ibidem, p. 153, turnului nr. 78; A. Vulpe, Eug. Popescu,
Dacia, N. S., 26, 1972, p. 86 fig. 4/3; A. D. Alexandrescu;
op. cit., fig. 59jll; Cv. Dremsizova-NelCinon, Arheologija-
Sofia, 7, 1965, -t, p. 56 pl. 7j3.
84 M. Mircev, IzvestijaVarna, 1) 16), 1965, pl. 10- Il;.
idem, IzvestijaSofia, 25, !962, pl. 32; J4jb, c.
8& M. Cibkova, IzvestijaSofia, 31, 1969, p. 63-64; Cr.
Dremsizova, Izvestija-Sofia, 32, !970, p. 207-229 pl. 1/2;
2j3; L. Bobceva, op. cit., pl. 4/9; 7j7; M .. Mircev, Izvesti-
ja Vama, 14, 1963, p. 1- 13 fig. 7fa; 9jb- d; 12ja; 17 jt:, d.
86 Se electueaz1!. de
acestea nu pot servi la unor
mai strnse pentru complexele n care apar.
Vrfurile de de bronz din mormntul
nr. 85 (fig. 3/11) unui tip ntlnit relativ
frecvent n necropolele geto-dacice.
Cu toate acestea au fost atribuite vreme
n exclusivitate, scitilor, este stiut ele
au fost folosite de' alte printre care
de geto-daci.
n Dobrogea cele mai timpurii vrfuri de
de bronz snt, se pare, cele descoperite ntr-un
mormnt din secolul VI .e.n. de la
87

Un vrf folioform cu spin recurbat, care pare
dateze tot din secolul al VI-lea .e.n. s-a descoperit
la Gura Canliei
88
Alte cteva vrfuri de
s-au descoperit la Ccamurlia de Jos, Bugeac
Enisala
89
, n morminte getice din secolele V
IV i.e.n. Altele au ap[trut ntr-un cimitir din seco-
lul al IV -lea .e.n. de la Cernavod[t
90
, precum la
Telita ori Mahmudia
01
. Un mare ele vrfuri
de s-a descoperit n mormntul "princiar"
de la Agighiol
S-au mai intilnit ntr-un mor-

mnt tumular de de la Cumpiina, din
secolul IV .e.n., precum intr-un mormint plan,
tot de inhumatie, de la Constanta-Sud
93
, datat
in sec. IV -III'i.e.n. '
in Dobrogea, ca in alte zone,
asemenea arme au mai ales ntr-o perioadii
secolelor V- VIII .e.n., n
sau necropole, n morminte de sau
de plane ori tumulare.
ele snt ntr-un ceva mai mare n nordul
Dobrogei n zona n timp ce n zona
a regiunii sint mai rare (la
Bugeac s-au descoperit n prezent doar cinci
exemplare, iar din celelalte cimitire nvecinate,
noastre, se pare lipsesc).
Nu cunoastem cu exactitate semnificatia solzu-
lui mic de din mormintul nr. 82 (fig. 3/13).
Ar putea reprezenta, eventual, o de
cuirasrt ( ?) sau o ( ?) . Amintim o lameHi
de s-a descoperit la
Bugeac 94, iar alte exemplare de mici dimensiuni
au la Zimnicea
95

Veriga (inel de de bronz din mormintul
nr. 82 (fig. 3/14), cu capetele simple, apropiate,
unui tip ntlnit in alte cazuri n
brogea. Un exemplar ceva mai mic de argmt,
87 N. Pontica, -t. 197!, p. 259-260.
88 l\1. Irimia, Pontica, 14, 1981.
89 D. nerciu, Cultura Hamangia, I, 1966,
p. !66- 168; l\1. Irimia, Ponticc, 1, 1968, p. 230; altele dou
snt inedite; G. Simion, Peucc, 2, !970, p. 126 fig. 32;
idem, Peucc, 6, 1977, p. 5':1 pl. 11/6.
so D. nerciu, Din J storia Dobrogei, I, 1965, p. 126.
91 G. Simion, Gh. I. Cantacuzino, op. cit., p. 377 fig. 5f7;
Irina Oberlilnder-Trno-reanu, Pcuce, 8, 1977- !978, p. 6S,
63 si nr. 9.
D. flerciu, Arta 1977, p. 68-69
fig. '19.
93 Inedite, n muzeul din
94 M. Irimia, Pontice, !, 1969, p. 219 fig. 29.
9& A. D. Alexandrescu, op. cit., p. 55.
NECROPOLA DE LA Rl'GEAC 87
provine tot de la Bugeac
96
, iar un altul, de
aproape de la Murighiol
97
Originea. acestm
tip este de unii drept

Fusaiolcle din mormintul nr. 82 (fig. 3/10) apar-
unei categorii comune, cultu-
sau
de cu "ochi" de tipul celei pro-
venite din mormintul nr. 84 (fig. 3/12) apar de
asemenea frecvent in Hallstatt-ul tirziu n Latene,
in diferite medii culturale etnice; din acest motiv
ele nu un indiciu cultural sau cronologic
precis. Le intilnim curent c.a
fel in intreaga lume geto-daCica, tracica on scihca.
Din analiza inventarului mormintelor prezentate
se poate observa doar analogii. condu_c
spre descoperirile de la Mun-
ghiol, Enisala, Zimnicea, Poiana Tecuci,
Branicevo etc., datate in ansamblu in secolul IV
i.c.n. sau mai tirziu. De fapt ne
aceste descoperiri mai ales unele elcmen.te
vaselor in de clopot, ori castronul semtsfenc,
ca si obiectele de metal, ceramid amintite
mai sus, care unor tipuri folosite o
neme a pc parcursul
diferitor etape este foarte greu de sesizat.
In schimb, mai multe elemente ne conduc spre
descoperirile anterioare secolului IV i.e.n. Astfel,
chiar vasele de tip clopot, cu gura foarte
iar partea aproape ori vasul-
sac cu corpul aproape tronconic au mai multe
analogii in inventarul mormintelor nr. 60 61
tot de la Bugeac, datate in prima a seco-
lului V i.e.n.,
98
ori in mormintele mai timpurii
de la Satu Nou. evidente ale vaselor
amintite, cit ale celor tronconice, ori ale
chinii evazate cu o
toare au fost constatate cu unele exemplare de la
Curteni, Cernica etc.
Intilnim de asemenea unele analogii in descoperiri
orizontului Ferigile III din
sau de la Tigveni, Cepari, ca
in cele grupului cultural
analogiile constatate nu perm1t o
identitate cu descoperirile amintite,
ci doar le apropie de perioada in care ele se inca-

Pentru aproape intreg inventarul arheologic pre-
zentat numeroase analogii in
materialele mormintelor in cutie de
de la Ravna
99
, ca in descoperirile de la
Cerna, Prof. Zlatarski etc. In
cu cronologia a necropolei de la Ravna,
B. zona a 11-a, care ar
ncepe in prima sau, cel mai probabil
mijlocul secolului VI, ar evolua in
116 n mormntul nr. 55, inv. 22. 610.
117 G. Simion, Gh. I. Cantacuzino, op. cit., p. 381, fig. 5/22.
118 M. Irimia, Thraco-Dacica, 2, 1981, p. 37-52.
119 Faza a II-a, M. Mir<::ev, P. Alexandrescu
A. Vulpe, sau zonele II III B.
jurul anului i.e.n. sau aceea;
mormintele zonei a III-a s-ar data m tot cursul
secolului V, poate chiar spre inceputul seco-
lului IV i.e.n.1
00
P. Alexandrescu A. Vulpe
101
se poate admite ? datare a
faze a necropolei de la Ravna m V I,.e.n.
S-a precizat de rela!ta _
Ravna Ferigile nu este mtr-atit de mc1t
ofere elemente sigure pentru o cronologie ab-
suficiente intre Ferigile
III (tipul de 5) in
de de _la

acceptarea smcromsmulm lol .. Necr?-
pola de la Prof. Zlatarski se poate dm
punct de vedere cronologic cu grupul m?rmmtelo:
n cutie de de la Ravna. Kragulevo
Cerna sint cel in parte cu
acelasi grup al mormintelor in cutie de
fiind mai timpurie
103
. .
Tinind seama de analogiile amintite mal sus
d mormintele prezentate de la Bu-
geac sint ulterioare descoperirilor din
de la Piatra pu-
tindu-se sincroniza cel in parte cu mormm-
tele nr. 60-61 tot de la Bugeac, ori cu descope-
ririle mai timpurii de la Satu Nou. Cernica.
Intr-o mai ele pot fi, eventual,
con'late si cn descoperirile de la Enisala, Muri-
, ) 1o4 G - d'
ghiol, 13ugcac (mormintele n;r. 1-19 , ra
tea Gtlrtrasi, Zimnicea etc. Dm punct de vedere al
cronologiei absolute cele cinci morminte ar putea
secolului V - eventual inceputul seco-
lului IV i.e.n., a putea reahza,
o datare mai
In concluzie, putem de
in prezent de la Bugeac se pare:
delimitarea a zone deosebite ale aceste1
necropole: una mai veche, in partea sa
de nord-vest alta mai in sud-est.
105
Continuarea analiza a
intregului inventar. oferi
date importante pnvmd geto-dacica la
de Jos.
FUNDE AUS DEN GETISCHEN NEKROPO-
LEN VON BUGEAC, GEMEINDE OSTROV
ZUSAMMENFASSl'NG
Im Jahrc 1981 wurdcn ncuc Ausgrabungcn in dcr gctischen
Nckropole von Bugcac, Punkt unternommen.
100 B. op cii., p. 210-216.
101 P. Alexandrescu, Dacia, N .S .. 21, 177, p. 123, nota '12;
p. 1.13- 135 notele 79; 90; A. Vulpe, Dacia, N.S., 21, 1977
p. 89-90.
102 A. Vulpe, loc. cit.,
103 Nccropola de la a fost n secolele
VI-V .e.n., iar cea de la C:erna n secolele V-IV .e.n.
(L. BoMeva, loc. cit.).
104 M. Irimia, Pontice, 1, 1968, p. 202-232; idem, Pon-
tice, 2, 1969, p. 23-'12.
Acesteia din i mormintele 1- 19.
88
M. IRIMIA
Hier wurden 24 (Nr. 81-10"1) aufge-
funden, die den folgenden Typen angeh6ren:
l. In einfacher Urne- 12 (Nr. 84, 8G, 89-93,
95,-96, 100- 102) Das gemeinsame Grab enthielt drei
Urnen.
2. Von Steinhiille umgeben (Grab Nr. 82).
3. Aus zwei unterschiedlichen Teilen bestchende
Einerseits wurde die Urne aufgefunden, andrerseits die Urne
und mehrere Steine oder eine Gruppe von massiven Stein-
Diesem Typ 10 (Nr. 81, 83, 85, 87,
88, 9"1, 97-99, 104) an.
4. mit kalzinierten Knochen, die dem Grab direkt
beigelegt wurden (Nr. 103). Dieser Typ ist zum ersten Mal
in Bugeac angetroffen worden.
Der Verfasser schildert eingehender den lnhalt der
Nr. 81-85. Aus der Analyse des archeologischen
Materials geht hervor, dass dieses nur wenige Analogien mit
demjenigen der Nekropolen des 4 Jh. v.u.Z. oder auch
aufweist.
Die meisten Analogien fiihren zu den Nr. 60-61,
ebenfalls aus der ersten des 5 Jh. v.u.Z., von Bugeac,
oder zu den ebenfalls frllhercn Funden von Satu
Nou, Curteni, Cernica usw. Andere Analogien
weisen auf manchc Materialien der Ferigile
III und Kulturhorizonte hin. Fur das beschriebene
Inventar sind zahlreiche Analogien mit Ravna
II (nach Zonen II-III), Cerna, Prof.
Zlatarski usw. anzutreffen.
Aufgrund diescr Angaben, behauptet der Verfasser, dass
die Nr. 81-85, vom absoluten chronologischen Stand-
punkt, dem 5. Jh. v.u.Z. und eventuelle auch dem Anfang
des 4. Jh. u.v.Z. angehiirt. Es wird ebenfalls ausgesagt, dass
dic bisherigcn Ausgrabungen eine Abgrenzung zweicr unter
schiedlichen Zonen der Ne kropole ermiiglichen: eine
iffi nerdwestlichen Teil gelegen, und eine neuere, im siidostli-
chen Teil.
Cetatea de la
jud. Vaslui
VIOLET A VETURIA BAZARCIUC
Colectivul muzeului continuat n
1981 pe n punctul
"Dealul Bobului", ncepute n 1978. n
campania acestui an s-au continuat
n interiorul a se aborda cer-
cetarea valului de S-au deschis 11 sec-
14 casete, plasate n sectorul B,
du-se, n primul rnd, stabilirea de lo-
cuire dispunerea n acest sens,
toate au fost ancora te pc trans-
S 16, paralele fiind cu cele efectuate in
anii deci orientate NV- SE, la o
de 0,80 m ntre ele. Din punct de vedere
stratigrfic, in acest an, refcrindu-ne la locui-
rea putem preciza n toate sec-
deschise de noi s-a stabilit un singur nivel.
ncepnd cu S 25, nivelul dacic supra-
pune locuirea culturii Cucu-
teni, ce apare la -0,80 m. Au fost dezvelite 11 lo-
de cu
rotunjite, toate cu mari - variind ntre
50 60 m
2
erau de brne de lemn,
prin urmele pe chirpici
podea, la care se unei brne
puternic carbonizate, in L 21.
In campania acestui an, au fost surprinse
gropi menajere, cu gura de cu
fundul conic. In una din ele erau depuse doar
oase de la animale domestice, alte urme ma-
teriale (groapa 10), din recuperindu-se
culturii geto-dace, provenind
de la vase mari, de provizie (groapa 11).
din acest an au scos la un
valoros material arheologic, ilustrnd gradul inalt
de dezvoltare al geto-dace din Moldova,
precum o locuire n cetate.
Majoritatea materialului arheologic descoperit o
constituie ceramica, la care se uneltele din
fier, obiectele de din argint, bronz,
ceramica de import
UNELTE
de descoperirile mai vechi de la
n care snt prezente unelte din fier,
campania anului 1981 aduce prin apa-
in 21 a unui tip nou de topor, cu
muchia corpul
cu curbat in cozii ( 1 = 18,8 cm.)
Al doilea exemplar este de dar are
corpul cu mult mai curbat. Piesele pot fi
ncadrate n tipul III al topoarelor geto-dace,
tipologia lui I. Glodariu E. Iaroslavski
1

O de topor aici este
tipul cu de
cu exemplarele celtice prezente
n alte descoperiri de pe teritoriul Moldovei
2
Descoperirea n campania anului 1980 a unui
pentru alturi de alte unelte de
rie: dornuri, punctatoarc, fier etc., a
posibilrt emiterea ipotczei n cetate, au existat
atdicrc pentru prelucrarea fierului. Campania din
acest an aduce noi dovezi ale cu certi-
tudine, a acestor atclicrc, prin unui al
doilea din fier snt n drept-
rotunjite n partea
L = 21 cm) a unui creuzct pentru turnat metal.
n dezvelite snt nelipsite secerile _cu
crlig la mner; un exemplar din cele 5 descopente
este ntreg, ntr-o stare de conservare ceea ce
a constatarea toate secerile au
avut Secerile analogii
n alte descoperiri dacice, de la Poiana,
Btca Doamnei, constituind o
nemijlocit de una din principalele
ale geto-dacilor - agricultura.
ARME
In 25 28 au trei cu
aripioare, de tip "scitic", un vrf de cu
lama cu exem-
plarul descoperit n 1980
3

OBIECTE DE
Snt prezente n n cele 4
ntregind tabloul general ma te-
riale spirituale a lumii geto-dae1ce n_
IV- II .e.n. Nelipsite snt fi bulele de hp traCic
(4 exemplare), cu corpul din bronz, c_t
fibulele celtice (5 piese). Din cele 5 fibule celhce,
1 1. Glodariu si E. Iaroslavski, jierului la
Geto-Daci, !979, p. 78.
2 Silvia Teodor, Dacia, N.S., 24, 1980, p. 138, fig. 7.
s V. V. Dazarciuc, 1984, p. 212
90 VIOLETA VETURIA BAZARCIUC
--
Fig. 1. B u n e t i . Unelte de fi er.
Fig. l. B u n e t i . Outil s en fer .
CETATEA DE LA -
91
Fig. 2. L.20: 1 vas bitronconic; 2 3 castron cu
Fig. 2. L. 20: 1 vas bitronconique; 2 amphore grecque; 3 ecuelle avec preeminances.
Fi g. 3. l - 6. L.20. cu o
Fi g. 3. 1- 6 L . 20. Cruches avec u:1 e a n se.
w
w
w
.
e
-
p
a
t
r
i
m
o
n
i
u
.
r
o
,

w
w
w
.
c
i
m
e
c
.
r
o

Fig. 5. 1- 4 L.
Fig. 5. 1- 4 L. 26. Ceramique.
_____ arii
' \.

/
'
&liliL - -

Fig. 4. L.20. Vase ceramice.
Fig. 4. L. 20. Vases ceramiques.
94 VtOLETA VETURtA BAZARC!UC
--
Fig. 6. L.26. 1- 4 cu o 5
Fig. 6. L.26.: 1- 4 cruches avec une anse; 5 ecuelle-bol.
CETATEA GETO-DACIC.:\ DE LA
95
--
Fig. 7. l - 5 L.28. Vase ceramice.
Fig. 7. l-5 L. 28. Vases ceramiques.
96
YlOLETA VETUR!A BAZARCIUC
Fig. 8. Fusaiole.
Fig. 8. Fusaloles.
. V- ..
CETATEA DE LA
6
7
g
8
Fig. 9. L.25: 1- 3 din de bronz; 4- 8 fibule celti ce ; 9
Fig. 9. L. 25: 1- 3 Tiracelet s cn bronzc; 4- 8 fibul es celtiques 8 masque antropomorphe.
!)Il VIOLET.\ VETlJRL\ B.\ZARCIUC
au corpul frumos ornamentat cu
resortul format din 6 spirc, cte trei de o parte
alta a arcului; un exemplar arc piciorul prins de
corp. Se o ce nu are corpul
ornamentat, numai piciorul avnd o
de acestea, unui
fragment dintr-o de fier, din care se
treazii o parte din corp, cu o
din vechime. Aceste exemplare analogii
in descoperirile celticc din Transilvania se pot
data n Latenul B 2 4.
n 21, au ap{trut, de o
din bronz, spiralice, din
argint masiv, cu alte fibule de tip
tracic, tot din argint. Lund n cliseu
reprezentarea a corpului de
prin patru grupe de linii incizate dispuse
oblic; ntre ele se o din grosimea
barci, pc care este adncit cte un dreptunghi, de-o
parte de alta. Pentru reprezentarea capului, se
barci, ochii sint in metal,
prin valuri adincite, care sint incizate
trei linii semicircularc. Motivul ornamental este
prezent pe ambele capete, la cele
Fibulele snt din argint masiv, au corpul de sec-
terminate fiind cu un buton
piramidal mare, ornamentata cu linii adncite, n
grupe de trei, ce un triunghi. Cele
fibule snt perechi, una pe dreapta
pe stnga.
pe care le-am descris mai sus consti-
tuie, n ceea ce maniera de ornamentare, o
a spiralice, descoperite
n prezent la Ele unele
cu din tezaurul de la
n sec. II-I .e.n.
5
Tot din
argint, a ap{trut o lucrat{t din srm{t de
argint cu capetele simple, ce clare ana-
logii cu exemplarele prezente n tezaurul descope-
rit n anul 1979 . Un alt tip de cunoscut
din descoperirile mai vechi, l constituie piesele
lucrate din bar{t de bronz, n sectiune sau
cu capetele (trei exemplare),
din cele trei exemplare avnd capetele orna-
mcntatc cu cerculete adncite.
n cadrul de o categorie
o constituie din de
frecvente la n acest an,
n 25, a unei umane,
din de ce un cap
de femeie. este prin spirele
adncite, conturate cu o de albastru des-
chis, este n de albas-
tru deschis, ochii - nchis - snt contu-
ra ti cu linii circulare albe. Partea a
de culoare linii
adncite oblice, ce un triunghi, probabil
n ideea de a reprezenta femeii.
4
I. H. ActaM.'<, 10, l<J73, p. 58, fig. 6/1, 7fl 2.
5
Radu Florcscu, H. Daico'liciu, Lucian Rosu, JJicliouar
Enciclopedic de Veche, 1983, p. (>K. '
6
V. V. Bazarciuc, SCIVA, 32, 1981, 1, fig. JjJ.
A doua n 21, este
din galbenrt, cu o linie de culoare
drept decor. Este cunoscut faptul
aceste piese de au arie de mare,
fiind frecvente n marile statiuni de la Zimnicea
7
,
Poiana
8
, Cotnari
9
, Enisala'
10
, intinzndu-se pc o
de timp, din perioada hallsstatienrt
trzie n sec. II, ele snt nelipsite, ca inven-
tar, n descoperirile celticc, de pe teritoriul
noastre
11

Masca prezentat{t mai sus
analogii n descoperirile de pe teri-
toriul noastre.
n de aceste obiecte de semna-
unui nasture conic, din bronz.
CERAMICA
cum mai sus, cantitatea cea mai
mare de material arheologic o constituie ceramica,
ce se poate n mari categorii:
- ceramica cu mna;
- ceramica la
Ccramica cu mna este categoria cea mai
in au fost modela te
diverse forme ceramice, distingndu-se o specie
mai mult degresant n
Arderea vaselor s-a neuniform, fapt ce
culoarea, care de la
miziu la cu Dintre
formele ceramice cunoscute in campaniile pre-
cedente, ntlnim cana cu o
ncepnd cu cele de dimensiuni mici la
exemplare nalte de 18 cm, din de
culoare grtlhuie sau n general, corpul
este o\oidal, nelipsind, in timp, nici exem-
plare bitronconice, cu buza n
afar{t, ce se pot ncadra, pc baza analogiilor, n
faza II-a a ccramicii gcto-dacicc, duprt tipologia
lui 1. H. u.
- V asul tip .. sac", de dimensiuni mici mijloci
este o de asemeni, n descope-
ririle de acum; vaselor snt arcui
spre interior, corpul rotunjit, la unele exemplare
obscrvndu-se o a buzelor,
frnte spre interior. Diametru! fundului este mai
mic dect al gurii. La marea majoritate a acestor
vase, decorul l butonii conici sau rotunzi,
imediat sub ntre care este briul
alvcolar n relief sau chiar numai de alveole,
executate n pasta moale. La unele exemplare
7
A. D. Alexandrescu, Dacia, C\T.S., 24, 1980, fig. 53.
" Hadu si Ecatcrian Vulpe, Dacia, J-4, 1927-19.12,
fig. 105, p. J24.
" A. C. Florescu, i pc
calc.
1o Simiou, Thracu-Dacica, 1, I<J76, p. 156, fig. 8;
fig. 10, p. 160.
11 I. SCIVA, 26, 1975, 1, p. 4-7, fig. J.
1. H. Ceramica 1969,
p. 11\1 12':1.
CETATEA GETO-DACIC." DE LA
99
mici, se observ;t de indreptare a
iar, drept decor, imediat sub buzft, sint un numi"tr
de 9-10 butoni conici.
de exemplarele desco-
perite in 1980, apar dacice, ce pot fi incadrate
in faza a doua a sale, analogiile ca
descoperirile de la
13
, Zimnicea
14
, Eni-
sala 15, exemplarul care a fost intregit are un
decor, format dintr-un briu alveolar cuprins
intre doi butoni conici, de o ,parte alta
a Tot in cadrul formei de
vasul descoperit in L 20, care
are o are
aproape Vasul are analogii in
necropola de la Ghenci
16

- V asul mare bitronconic cu corpul rotunjit,
gitul zvelt, buza ri"tsfrinirt in se
n cadrul descoperirilor din acest an.
Sub diametru! maxim acesta prezinUt cele patru
iar in partea un decor
format din virgule in relief. Clare analogii, pentru
exemplarele descoperite in prezent la Bu-
, le la Zimnicea
17
Poiana
18

- Strachina. de vas in
repertoriul ceramicii geto-dace din toate
nile cercetate, apare, in acest an, ntr-un
mare, la n general, au corpul
tronconic, fundul bine profitat, buza
spre interior. La unele exemplare se
buzei bine conturat
cu slip lustruit, atit in interior cit n exterio'r.
Nu lipsesc ce ca de la
un exemplar la altul (intre patru).
de forma se cunosc cu
cu un contur rotunjit al corpului,
avnd aspectul unui hol. Toate descopc-
pcrite in prezent la pot fi incadrate
n tipurile I-III, I. H. in faza II-a
a ceramicii geto-dace
19

- C eramica la
in mai midt, ceramKa
este in descoperirile din acest
an, prin a lucrate la a
unor fragmente de Pasta este de
calitate, de culoare n
28' apare o canrt cu toarta
de culoare cu gtul nalt,
corpul rotunjit, fundul inelar; buza rotun-
spre de acest exem-
plar, in L 26, este la ivealrt o canrt,
din cu gitul aproape cilin-
dric. formi"t, exemplarele de la
analogii la Poiana, din Deal
20
etc.
1
3
Idem, A1ateriale dacice, fig. 13.
1
4
A. D. Alexandrescu, op. cit., fig. 27j2- J.
1
5
G. Simion, op. cit., fig. 5/19.
16 I. H. Cemmica pl. 10, :'>7.
1
7
A. D. Alexandrescu, Dacia, p. 76, fig. 22/2
1R I. H. Ceramica p. 112, fig.
18 Ibidem, p. 11':1- 115, fig. 12/5-8.
20
Ibidem, p. 122, fig. i8jJ-i, p. 121, fig. 50jG.
Fragmentele de stdchini vaselor lucrate
din pasti"t de culoare sau
cu buza spre exterior,
reliefat corpul rotunjit.
- Ceramica de import este de
fragmente de amfore la care se
o din L 20.
Tot n campania anului 1981, inS 29, a
un schelet fragmentar al unui cal, care era
o n apropierea
acesteia, s-a descoperit o din fier.
Continuarea aici a dus la dezvelirea
unui schelet uman, distrus, ai se putea deter-
mina orientarea, de la care s-a recuperat o
din bronz, cu capetele Alt inventar
Alte trei morminte au cu totul
izolat, in ultimile sectiuni deschise de noi n
acest an; foarte distru'se din cauza
de teren din zona de vest, de la aceste morminte
s-au recuperat, drept inventar, din
bronz, cu capetele o celtic5.,
cu piciorul prins de corp. Este bine cunoscut
faptul n alte geto-dacice, ;s-au
descoperit, n printre morminte,
cum ar fi la Poiana
21
, iar la chiar sub

22
n necropola de la apar
citeva oase de cal, legate, probabil,de un anumit
ritual, putind fi in cazul desco-
peririi de aici 23.
Asupra celor prezentate, putem concluziona
campania anului 1981 aduce noi
la culturii materiale spirituale a
geto-dacilor din Moldova, subliniindu-se o
tarc a a agriculturii,
dar o intensificare a schimburilor comerciale, in
perioada sec. IV- II i.e.n. viitoare vor
in primul rind, stabilirea raporturilor intre
sistemul de nivelul de locuirc, cit
istorice in care a ncetat locuirea de aici.
LA CITADELLE GETO-DACE DE
DEP. DE VASLUI

Le rapport prcscnt les rcsultats des rccherchcs archeolo-
giqucs de l'annee 1981, dans la citaclelle geto-dace de Bu-
le !ieu dit "lkalul Bobului". Les resultats
de la recherche offrent de nou,caux contributions a l'etude
de la ci,ilisation geto-dace de la Moldavie. Tous les objets
sont en Ier, ceramiquc et picrrc. La ccramique dccouverte
rcprescnte le rcpertoire de toutes les formes ceramiques
connues dans les recherchcs archeologiqucs antericures, a
qui s'ajoute et deux cruchc tournes, aussi que des fragments
des ccuellcs. Les objets de parure sont en argent, brone et
vcrrc. Dans L 21 sont apparu deux bracelets en argent .;pi-
rales, dont les bents s'ornaient de protomes stylises de ser-
pent, a cote de deux fibules thraces en aq;ent. On connait
aussi des fibules celtiques, qui peu1ent etre dates dans la
periode La Tcne n 2, aussi que deux bracelets massifs en
bronze, ornes des motifs decoratifs en offrant une cassure
actogonale. Dans la citadelle de on a trouvc egale-
ment <les fragments ccramiqucs u"importation, grecques.
2
1 Radu SCl\", !, 195l,p.
2
2
Cornelia Stoica, Materiale Tulcea, 1980, p. 197.

D. Berciu, Buridava 1981, p. 121.
arheologice din
de la jud.
V. SRBU si F. ANASTASIU
'
n vedcna nrcl'l:trii exhauslin a asezaru
civile deschise, situatt pc un martor de
din lunea
1
, s-au continuat s{tp{tturilc in
din 19SO (S. 19- S.20) s-a deschis o
(S.21). ccrcctat{t
in prezent insumeaz{t 126 m
2

S-a confirmat faptul crt cxistrt un singur strat
de nici o cczur{t, gros ele 30-80 cm.
stratul de cultur{t, pc o adncime
de 10-25 cm, a fost distrus de agricole.
n cursul acestei campanii au fost cercetate un
bordci, o vatr{t de la o de
11 gropi menajere.
Bordeiul, aflat la intersectia sectiunilor S.13 si
S.l6, se afla sub cele trei iocuintc succesive de
descoperite n anii anteriori. Acest fapt
pc de o parte, o aglomerare de locuirc in
zon{t, iar pc de alta, o indelungatrt
n acest loc. Bordeiul, de aproape
(D. gurii= 2,85 m; D. fund= 3,50 X 3,45 m)
era in stratul de loess, la adncimea de
1,76 m de nivelul actual de 2,70 m), avind
trei trepte de coborire n interior.
era de o de birne din lemn, din care
s-a p{tstrat, o zon{t de 70 x 60 cm. Apro-
ximativ n centru avea dou{t vetre, de form{t
aproape direct pc stratul de loess,
nici o amenajare special:t. Grosimea lor
dovedeste d n-au fost intens folosite. Bor-
deiul a fost' probabil ckoarccc nu se
urme de incendiere; apoi a fost umplut,
avind unei gropi "menajere", deasu-
pra lui s-a ridicat o ele Inven-
tarul recuperat, pc care nu-l putem atribui in
exclusivitate locuirii din bordei, pc ccra-
mid, de fier, dourt piroane,
un fragment de din bronz, un inel de
bronz un virf ele din bronz o
din
Ceramica, relativ extrem de fragmen-
tar{t, cuprinde urm{ttoarelc categorii: ccramica
- circa 70% - provine de la minimum
borcane de diverse o
un miniatura!; ccramica cenu-
- circa 25% - fragmente ele fructiere, vase
mari, unele cu toarte masive; numai cinci frag-
1
\'. Srlm, F. "\nastasiu, Ora<ll'a, 1979, p. !O 1--
103; idcm, MatC'riale Tulcea, 1980, r. 207 -21/l; idtm, Istros, 1,
1980, p. 157-- 175.
menle snt moddatt cu roata (douft- de picior,
respectiv buz{t de fructierc, de boluri
unul greu de identificat); un bol
fragmentar cu decor in relief, gctic; ceramica
castanie-glbuie - 5-10% - provine de la
fructiere; chiu puri arse oxidant, modela te cu
roata - patru mici fragmente; amfore -
zece fragmente.
Materialul recoltat din groapa bordeiului,
destul de variat, nu contine, elemente de datare
mai Judecnd in' ansamblu, apreciem
el se n a doua a secolului II
i.e.n. - prima a secolului I .e.n. n
groapa bordciului, cu
unei fibule din bronz, de tip Latene tirziu, nu
s-a oase mici frag-
mente ceram1ce.
Vatra de - din S.20, carou-
riie 11- 12 - se afla la adincimea de O, 70 m
avea forma (60 x 40 cm), fiind
direct pe stratul de loess. n jurul ei se
aflau numeroase pietre cu urme de
buni si Nu s-a identificat locuinta
i-a vatra. '
Cele 11 gropi cercetate cvasicilindrice,
tronconice de de
mari dimensiuni) pot fi incadrate in categoria
"gropilor menajere" sau de exploatare a lutului,
n niciuna dintre ele nefiind identificate
speciale ardere, implctituri
ele nuiele). O Gr. 4
(S.20, caroul 9) unde pc fragmentele cera-
micc s-au mai descoperit figurine antropo-
morfe feminine, un fragment de de bronz
doi mari de minereu de fier.
Ceramica, extrem de numeroas{t dar fragmcn-
cuprinde categorii: ceramica
circa 50% - fragmente de borcane de
diferite cu decor specific
(butoni, briuri alveolate, incizii etc.); ceramica
- circa 20%: a) cu mina -
70% - fragmente de fructiere, cupe,
vase cu toarte; b) lucrate la - circa
30% - fragmente de fructiere, cinci
crmi un bol fragmentar cu decor n relief;
ccramicii castanie cu mna - sub
10% - de la fructicrc ceramica
oxidant - circa 5% - fragmente de chiupuri lu-
crate la roatrt, un bol intregibil si o impor-
turi clcnistice - aproape 20% _: fragmente
STAJ!UNEA DE LA JUD.
101
1
2
5
Fig . 1. jud. cn mna.
l. clep. de Cera miquc gct c tra-?ai llce it la main .
102
V. SIRBU F. ANASTAS!U
1
3
6
Fig. 2. jud. 1 bol grecesc; 2, 7 cu mna; 3-6 geti
la 5 tub de vas .
Fig. 2. dep. de 1 bol grec; 2,7 ceramique gete tra1aillee a la main ; 3-6 ceramique gete
travaillee a la t a ur ; 5 t ube de 'lase.
DE LA JUD. 103
1
.
2
J
5
Fig. 3. jud. fragmente de bol getic cu decor n relief; 2 fragment de
din 3-5 figurine antropomorfe.
Fig. 3. dep. de 1 fragments de bol gete a decor en relief; 2 per les et fragment de
bracelet en pte de verre et mar bre; 5 figurines anthropomprphes.
de restul - fragmente de amfore (dintr-un
exemplar s-a pstrat o treime - fundul corpul)_
Cele figurine erau aruncate in la
adncimile de 1 ,35, respectiv 1,53 m. Prima,
din cu cioburi pisate, este
cu de culoare
(n (la spate). Corpul,
aplatizat , este redat schematic, lipsind pi cioarele
capul. Baza este in interior.
snii (lipsind din antichitate) erau
prin tronconice (fig. 3/5). Din
cea de a doua se numai bustul
modelat din cu prima. S inii
sint redat e tot prin tronco-
nice. Trei situate la baza gitu-
lui probabil, un de
(fig. 3/ 4). Se reprezentarea unor elemente
de port rochie?) sau de (colier de

2
_
2 Pentru tipologia plasticii vezi: S. Sanie,
n Studii dacice, Cluj -Napoca, 1981, p. 174- 195.
104 V. SIRBU F. ANASTASIU
O aparte trebuie n
cu celor doi de minereu de fier
a zgurei care ar presupune unor
cuptoare de redus minereul.
Materialul arheologic descoperit n o
n secolul 1 .e.n., n
mare a ceramicii lucrate la formele specifice
perioadei clasice getice, fiind argumente n acest
sens.
n restul s-au mai descoperit unelte
ustensile (cute de de fier, mnere
din corn os, fusaiole rondele de
obiecte de din sau
tubulare, tronconice sau ro-
tunde, unele decorate cu motive colorate n "ochi"
sau vegetale, un fragment de din sticlrt
cu motive n zigzag, colorate, fibule din bronz
fier, fragmente de oglinzi de bronz).
Deoarece ceramica este celei descrise n
rapoartele anterioare, ncadrndu-se n reperto-
riul getic cunoscut
3
, o vom prezenta succint.
ea se mparte n categorii:
a) - circa 90%; b) de import -- cle-
circa 10%. Ceramica autohtonft este
1) cu mna- circa 80%; 2) cu roata-
circa 20% -; 3) la roatrt tipar - patru frag-
mente de boluri cu decor n relief.
Ceramica cu mna este, n general, din
cuprinde
rele forme: borcane de diferite vase
mari de provizii, dar cupe, fructiere.
Decorul din bruri n relief, butoni (alveo-
sau nu), incizii orizontale sau n
val, scrijelituri, impresiuni etc.
Ceramica la din
cuprinde ndeosebi forme: cu pe,
fructiere, chiupuri, fiind ornamen-
tate cu linii lustruite, caneluri si incizii orizontale
sau n val. '
cum am
popinei a fost pnrt la 10-25 cm adncime,
inventarul fiind distrus dispersat, analizarea
ceramicii colectate din n ansamblul ei,
ne poate oferi indicii interesante. n acest sens
trebuie de
cu roata (50-60%), a ceramicii arse
oxidant n cadrul acesteia (40-45%) a unor
forme specifice pragului dintre cele dou[t cre sau
secolului 1 e.n.: borcane cu fundul profilat, corpul
cvasicilindric, ornamentate cu butoni cilindrici
cupe fructiere cu piciorul scurt, cu
inele, cupa cu marginea buzei n-
spre tronco-
nice, lucrate la chiupuri arse oxidant
modelate la cu buza n trepte decor incizat
(n benzi orizontale sau n val) canelat, vase cu
3 Pentru repertoriul ceramic geto-dacic 1ezi indeosebi:
1. H. Ceramica !969; l. Gloclariu
n Studii dacice, !981, p. 146-165, pe baza unor comp!Pxc
nchise, face o cronologie mai a diferitelor forme
ceramice.
tub (fig. 2/5). Toate aceste forme ceramice par
indice o n cursul secolului 1 e.n. a
putea preciza ct timp anume. Nu forme
ceramice anterioare secolului II .e.n.
Ceramica de import, ca
forme, este ndeosebi prin amfore
provenind din Rhodos sau tipului
"Pseudo-Cos" precum altor fragmente greu
identificabile fragmentare lipsei

4
Mai snt de o scrie de
recipiente ceramice importante ca: skyphoi din
Pergam
5
, urcioare. importuri
au fost imitate balurile, cu decor n
relief sau simple, lucrate cu mna sau la
Resturile osteologice, numeroase, provin att
de la animale domestice (bovine, ovicaprinc, por-
cine, cit de la cele (ccrhi, mis-
etc.).
Nu putem preciza momentul n care popina
a fost de comunitatea cum
ar[ttam, cele mai trzii piese descoperite n complexe
nchise se la sfirsitul secolului 1 .e.n. -
nceputul secolului 1 c.n'. unor forme
ceramice specifice secolului 1 c.n., colectate din
stratul de (vasele cu tub, chiupurilc arse
oxidant cu buza n trepte decor incizat, unele
tipuri de cupc, fructicre borcane,
kantharoi) ar indica ns[t o pe parcursul
secolului 1 e.n., a se putea preciza ct anume.
locuirii ar trebui legat, mai
de armatei romane de pe la
mijlocul secolului 1 e.n., dect de cele de la ncepu-
tul lui. Prin sa, la circa 50 km de
de aici nu intra, dealtfel, chiar n "prima
linie" de a puterii romane.
deocamdat[t, fie conftr-
sau de viitoarele ccrcct[tri.
RECHERCHES ARCHEO,LOGIQUES
LA STATION GETO-DACE
DE DtP. DE
Le materiei pr<'sentP les rcsultats clPs fouillcs arch(ologi(,ucs
entrq)ris('S en 19K 1 dans l'Ctablisscment gete o11"1ert (non-
fortific) ele On a el{co11vert 1111c h11tte, 1111 tre
pro1cnant el'11ne habitation ele surfacc ct Il m(nagercs
ou po11r consener les pro1isions.
L'iii'Ientairc arch(ologique, richc ct varic, comprend des
formcs ccramiqucs spccifiques po11r le n'pertoirc geto el' c:
ele la periodc classiquc, outils et ustensiles, objcts ele parure
en bronze, fer et verre (fibules, perles, bracelets, anneau,
boucle d'orcille) ainsi que ele nombreuses et varicC's impor-
tations ccramiques greqnes, surt6ut des amphores.
Les fonilks de cctt( annec ont confirme k fait quc la vie
de la comm11nautc gUe d'ici s'cst d6rouUe dPpnis la seconde
moitic du Il siicle a1. n. i. j11squ'it la premi(r<' moitit' du 1"'
siecle 11.c.
4
Pentru tipologia amforclor: I. E. Zcf'st, 1\cmmifcskaja
tam Buspom, :!\HA Mosk1a, J%0.
5
J. Schafcr, Hellmistische J{eramiil aus Perf'am, flprJin
1901\, pl. 10.
arheologice la Sarmizegetusa Regia
HADRIAN DAICOVICIU, ISTVAN FERENCZI, IOAN GLODARIU, ADRIANA RUSU
Ca m anul precedent, efortul principal n
campania din 1981 a fost concentrat asupra
de restaurare. cu acest prilej au
fost cteva interesante din punct
de vedere arheologic.
1. SANCTUARUL .\ (SASCTUARUL \'ECHI)
Pornindu-se de la constatarea, in 1980, a exis-
unor postamcnte sulJ plintele sanctuarului
1
,
s-a ncercat verificarea ipotczti potrivit
sanctuarul A a avut, cte 15 plinle pe fie-
care din cele patru ale sale. n acest scop
s-a trasat o in continnarea 1
(cel dinspre deal), spre nord de cea de-a 13-a
plintrt. La circa 2,50 m de aceasta a cum
era de postamentul de pietre ncfasonate
lut pentru cea de-a 14-a plinUL posta-
mentul celei de-a 15-a plinte n-a putut fi sesizat,
el fiind distrus ele o sectiune mai veche, socotim
rezultatul sondajului este concludent dt
coloanelor din sanctuarul A fusese
de 60 ( 15 x 4).
Se central de plinte
unui alt de cult - sanctuarul C)
numai asemenea piese luate din sanctuarul
A, din acesta lipsesc opt. O
n 1981 a dus la descoperirea pc central, la
de SE al platformei de intrare in sanctuar,
a urmelor unui postament din pietre de riu legate
cu lut (fig. 1/2), care trebuie fi celei
de-a 8-a plinte. Faptul dt acest postament s-a
numai precum plintei
platforma a fost construitrt ulterior,
cea de-a opta de lemn a
central.
Pe de parte, s-a verificat posta-
mentelor la o serie de plinte ale sanctuarului A
anume: plintele 11-13 de pe 2 (fig. 1/1),
plinta 4 de pe rindul3 (fig. 2), plintele 11-12
de pe rndul 4 (fig. 3/1) plinta 13 de pe
(fig. 3/2). n cazul 4, deasupra ultimu-
lui rnd de pietre din postamente se un
strat de culoare gros de 10-20 cm, care
in intervalul dintre postamente
(fig. 3/1-2).
1
Vezi H. Daicoviciu colab., Materiale 1981,
p. 23
n pe al 3-lea de plinte s-a surprins
conturul unui postament nivelului mJ.i
vechi decit sanctuarul A (fig. 1/3).
I. SA 'iCTU.\RUL H (S.-\NCTUAR UL DE ANDEZIT DE Pf:
TERASA A X-A )
Duprt cum se din cele 6 de plinte ale
sanctuarului l-I numai patru s-au total
sau in situ. Sub plin ta l (cea mai dinspre
nord) de pe rindul 4 (cel mai dinspre terasa a XI-a
dintre cele prtstratc) a ap;'trut un postament din
ncfasonatrt legaU cu lut. Postamentul,
care este de_ fapt o gToaptt cu pietre
lut, arc o tormrt alhialtt in partea
dia metrul sftu la pari ta sLqwrioad este de 2, 70 111,
iar (respecti\, adincimea gropii) de
1,28 111. Descop<.Tirea lui crt la construi-
rea sanctuarului H s-a folosit aceeasi metodft ca
la construirea, mult a A.
n spatele zidului de al terasei a X-a,
la un nivel mult inferior celui de pc (prac-
tic, la nivelul tcrasei a XI-a), a un fel de
de 15,20 m de 1,40 m,
din Llocuri de calcar de dimensiuni mai
mici (dimensiuni tipice: 50 x 35 x 25 cm) decit
cele din zidul de S-au in genere,
sau trei asizc de blocuri, dar pe o anumitft
platforma se ca un pinten,
la 1,75 m, avnd asizc (fig. 4).
Lungimea platformei a fost, in realitate, mai
mare; ea nu poate fi prccizatrt din pricina
provocate de ulterioare
(efectuate, probabil, de romani), care i-au deran-
jat blocurile in partea de sud. O a acestor
ulterioare o constituie existenta, in
spatele platformei, a unei plinte de andczit 'alune-
eate pe de terasa a )(-a.
Este clar platforma nu mai functiona in
momentul ridicrtrii zidului de si al
construirii primului de cult G)
de pe terasa a X-a
2
Se impune concluzia
terasa a )(-la era mai decit acum si
platforma avea o oarecare cu
de pe mai vechi decit sanctua-
rele de andezit, fapt care subliniaz;'t
necesitatea nivelurilor inferioare de
la Sarmizegetusa regia.
2
Vezi H. Daicoricin Dnria de In Burebista la rucrrirra
Cluj, 1972, p 210
106
H. DAICOVICIU colab.
ITIIJ1
o 0,5
m
Fig. 1. Sarmizcgetusa regia. Sanctuarul A: 1 profilul postamcntclor plintC'lor Il- JJ din rndul 2; 2 pro-
filul postamentului plintei 8 din central; 3 profilul unui postament din 3, nivelului mai
vechi dect sanctuarul A. Legenda: 1 ele 2 lut cu pietrP de riu.
Fig. 1. Sarmizegetusa regia. Sanctuaire A: 1 profil des postaments des plinthcs no Il- iJ de la deuxicme
2 profil du postament de la plinthe n 8 de la rangee centrale; 3 profil d'u n postament d:! la troisicme
rangee, appartenant au niJeau anterieur du sanctuaire A. Legende: 1 terre ele a1ec mica-
chiste; 2 argile avec galtts de rivier<'.
"'o 0,5
Fig. 2. Sarmizegetusa regia. Sanctuarul A: postamentul plintr!i
i din rndul 3. Legenda: 1 de 2 lut cu
pietre de ru.
Fig. 2. Sarmizegetusa regia. Sanctuaire A: postament dela plin-
the n 4 de la troisieme rangee. Legende: 1 terre de remplissage avec
micachiste; 2 argile a1ec galets de ri1iere.
2.
o 0,5
"' o __ _ __.
Fig. .1. Sarmizcgctusa regia. Sanctuarul A: 1 profilul postamentelor plintelor 12
.,i Il de pe rindul 1; 2 profilul postamentului plintei 13 de pe rndul 4. Legenda:
de 2 lut cu pietre de ru; 3 strat
Fig. J. Sarmizegctusa regia. Sanctuaire A: profil des postaments des plinthes
n''' 12 et Il de la quatrieme rangee; 2 profil du postament de Ia plinthe n 13 de la
quatrieme rangee. Legende: 1 terre de remplissage a1ec micachiste; 2 argile a1ec
galets de r'Iiere; 3 couche grisc.
m
Fig. 4. Sarmizegetusa regia. Profilul platformei de pe tt>rsasa a XI-a. Legenda: 1 stncii. "'-' 2 bloc de calcar fasonat.
Fig. 4. Sarmizegetusa regia. Profile de la plate-forme sur la XI'"'"' tcrrasse. Legende: 1 roc (micachiste); 2 bloc de calcaire
108 H. UAICOVICIU colab.
REC:tJERCHES ARCHEOLOG I QUES
A SARMIZEGETUSA REGIA

llien que l'effort principal ait ete oriente, en 1981, aussi,
vers les travaux de restauration, ceux-ci ont fourni l'occasion
de quelques observations interessantes du pointed vue archeo-
logique.
I. LE SANCTUAIRE A (LE SANCTUAIRE ANCIEN)
En mettant en evidence, dans la premiere rangee (rangee
ou est) de plinthes,le postement de la plinthe n 14, aujourd'hui
manquante, les fouilles ont ;etaye l'hypothese selon laquelle
le sanctuaire A avait quatre rangees de 15 plinthes chacune.
On savait que dJux plinthes de chaque rangce (au total 8)
avaient etc enlevees et 7 d'enire clles reemployees pour la
construction du sanctuaire C. La decouverte d'un postement
en pierres brutes liees arec de l'argile sur l'emplacement que
detait occuper la gcmcplinthe donnc il penser quc le sanctuaire
C arait 8 plinthes, la derniere etant enlevec IL l'occasion de la
construction d'une plate-forme appartenant au meme sanc-
tuaire.
L'existcnce des postements au-dessous des plinthes a
ct.:, verifit"e dans diters endroits du sanetuaire. Dans la troi-
sieme rangee de plinthes on a mis en eridence un postement
appartenant il un niteau plus ancien que le sanctuaire A.
Les fouilles ont mis en evidence sous une des plinthes du
sanctuaire un postement de pierres brutes liees avec de
l'argi1e, ce qui demontre la meme methode de construction
que dans le cas du sanctuaire A.
II. LE SANCTUAIRE H (LE SANCTUAIRE D'ANDESITE
SUR LA Xeme TERRASSE
Les fouilles ont mis e Il eridence sous une des plinthes
du sanctuaire un poslcment de pierre brutes liees avec de
l'argile, ce qui demontre la meme methodc de construction
que dans le cas du sanctuaire A.
Derriere le mur d'appui de la Xi:mc terrasse il est apparu
une espece de plate-forme en blocs de calcaire, longue de
15,20 m et large de 1,40 m. Generalement deux ou trois
assises se sont conserrces, mais il un certain endroit la plate-
forme presente une elevation arrivant jusqu'il 1,75 m. La
longueur de la etait cn realitc plus grandes
elle ne peut etre etablie il cause des excarations ulterieures
(d'epoque romaine probablcment) qui ont derangc les blocs
dans sa partie sud.
Il est clair que la plate-forme ne fonctionnait plus au
moment de la construction du mur cl'appui et du premier
sanctuaire (le sanctuaire G) sur la xcmcterrasse. On conclut
qu'initiellement la X leme tcrrasse Hai t plus large qu'aujourd'hui
et que la plate-forme a vai t 1111 rapport <1uelconque
arec les sur ul!e 1<-rrasst', ant<'rieures a1x
sanctuaires d'andesite.
Raport privind arheologice de la
jud.
YIOREL U
Cercd{trile arheologice ntreprinse in cursul
anului 1981, n de tip da va de la
ipotetic cu antica Jamasidava,
fost concentrate pc acropolrt, 111 zona
de si n necropola cu care ocazte
a fost cel de al treilea turnul
1
.
S-a n continuare sistemul de fortifi-
ca ntinderea ariei de n de
nord-est, a acropolei precum ntul ntualul
de inmormintare.
din campania au _dat la
noi importante dovcz1 de cultura. mate:
la man
istorice: epoca bronzulm, Mont;o,ru
cea de a doua a fterulm, La fene-ul
geto-dacic
2
. . ,
n zona drept 111trarea pnnctpala,
imediat sub stratul vegetal, ncepnd cu adnci-
mile 0,10-0,20 m, n carourile 1-6, au fost
concentrate pietre de diferite (0, 1?-
0,60 m n diametru), pe o ad111C1me de ctrca
O 80- 1 m cu galben.
fortificatic a fost
cu stlpi de lemn, o grosime, diame-
tru! gropilor, de 0,20-0 30 m.
Astfel de gropi de pari, n dar
apar pc lungtmca pantc1 pc
circa 10-15 m.
n (S. XXIV) a fost descoperit
n caroul 10, n apropierea unei vetre, un
republican roman emis de Q. Antonms
Balbus, n anul 81 i.e.n.
3
(fig. 1/3).
de pc S. A
S. XXIII B au fost ncepute 111 campama dm
anul 1980, dar din cauza timpului nefavorabil au
fost aminate pentru anul Rezultatele
din cele au fost deja
comunicate la sesiunea de rapoarte la
4

La reluarea din S. XXIII A a fost
cxtinsrt cu 6 m n partea de
est pentru a sistemul de
1 Necropola a fost in anul 1969, in
anul n care a fost cercetat primul turnul.
2 Noi descoperiri arheologice n campania din 1980: Mate-
riale 1981. p: 201-210.
a Grueber, Roma, 2737, anul 83 .e.n.: Sydenham, l{oma.
741, anul 81 .e.n.
Materialele descoperite n cele din campa-
nia anului 1980 au fost prezentate detaliat la Sesiunea de
rapoarte de la martie 1981.
Cu aceasl{t ocazie au mai fost descoperite ind
de precum o groaprt
(Gr. 13). bogatrt in vestigii arheologice. ntre
obiectele importante un suport
ele vatd cu dimensiunile de: L = 32,7 cm.
l = 12 cm . = 12 cm. La pies{t
cele protome de berbec. (fig. 6/5).
Vatra ele la Loc. 1 are o si
eliam. maxim de 0,65 m. n jurul vetrei s-a
perit o mare cantitate de chirpic ars la
pe o de circa 4 metri
Vatra a fost pe un strat gros de
n continuare tot in in caroul 7,
in partea de sud, la adncimea de O, 10-0,20 m,
sub stratul vegetal a fost o
cu un strat superficial de chirpic
dit n jurul vetrei pe o arie de circa 6 metri
materialul ceramic descoperit printre
acest nivel se la
inceputul secolului II e.n. Avem de-a face cu
cu mina la din categoria
vaselor - borcan, fructiere frag-
mente de amfore de tip provincial - roman.
Facem remarca n general, apar-
secolelor I .e.n. - 1 e.n. se ntlnesc in
mod frecvent marginele de est de vest ale
acropolei. ntre nivelurile secolelor
I i.e.n. - I e.n. se o de
avind o grosime de 8-10 cm. Sub acest
strat de a fost masat lut galben pc o
adincime de 0,60-0,80 m. Sub stratul acesta au
mai fost descoperite vetre de foc, una
la adncimea de 0,90 m, cu diametru! maxim de
0,80 m de secolului al
II-lea .c.n. n strat a fost descoperit material
ceramic secolului II i.e.n.
a fost la adincimea de 1, 70 m, in
carou, primului nivel dacic. n
jurul vetrei au fost descoperite fragmente ceramice
de la citeva vase ntregibile de tipul castroanelor
cu orizontale vase-clopot., specifice seco-
lului IV .e.n.
Din punct de vedere arheologic S. XIII A
pentru nivelurile de
nnd secolelor I i.e.n. - I e.n. s-a dovedit a fi
n parte a acropolei destul de in
material arheologic. n cadrul ceramicii se
cele dourt categorii ele vase lucrate cu mna la
precum cea de import.
3
Fig. 1. 1, 2, 4 - 10 de import secolele I .e. n. - I e. n. ; 3 rl enar republican roman.
Fig. l Importatiou roma ine (1-er siecle a.n.e - 1-er siecle n.e.).
CERCETARI ARHEOLOGI CE DE LA J UD. 111
Fig. 2. 1- 6 daci c[L (secolele I . e. n. - I e. n. - cupe de tip cantharos).
Fig. 2. Pots en argile dacique (imitations a pn!s des formes greques, I-er siecle a.n.e- I-er siecle 11. 6.)
n groapa nr. 13, din caroul S pe suportul
de au mai fost descoperit e vase- borcan,
castroane, farfurii cupe de tip
cantharos de culoare (fig. 2/ 2,4).
Tot n mai
unor cupe de tipul cu (fig. 2/ 1, S, 6
fig. 3/6) din de culoare care
pe cele greco-romane, sau unui
cantharos de import, care se n secolul 1 e.n.
(fig. 1/2) sau a unui capac de aco-
perit la exterior pe cu o
de culoare (fig. 1/8) . u lipsesc nici
cu buza fundul inelar de culoare
sau unele pictate in interior. La acestea
mai fructierele, capacele et c, n
considerabil. (fig. 3/ 2, fig. 4/ 1,3 ; fig. 5/ 1-2)
Ceramica cu mna de aspect poros
un procentaj dest ul de ridicat n aceast
112
V!OREL
Fig. 3. 1 1- 6 daci la
Fig. 3. Ceramiquc dacique travaill ee au t our, (I-er siecle a .n. e- 1-er siecle n. e.
ARHEOLOGICE DE LA J UD.
113
campanie. Au fost descoperite in continuare
cu o sau cu unele decorat e
cu briie simple sau alveolare (fig. 7/ 1,4- 6) ;
vase-borcan intre care se un exemplar
de-o decorat cu briie alveolare
butoni acoperind intreaga (fig. 6/ 1).
n cadrul ceramicii lucrat e cu mina mai mentio-
o serie de exemplare, in special
decorat e cu linii vertical, linii incizat e n
brie alveolare simple au crestate
(fig. 9/ l - 9) n curs de restaurare.
din S XXIII A au dat la si ur-
,
mele palisadei, care cu de
aproape pe
1
Urmele gropilor de pari pali-
sada a fost din lemn pe marginea de est
a acropolei.
Gropile de pari de la au fost surprinse
incepind cu adincimea de 0,90 m la 1,25 m.
Aceste gropi nu adincimea de 0,50-
0,60 m, iar palisadei atingea probabil
de circa 2 m.
Stratul de epocii bronzului
in este destul de iar mate-
rialele descoperit e sint r eprezentate doar prin
fragment e ceramice specifice cult urii Monteoru,
fazele l c3 lc2.
2
Fig. 4. 1- 6 la
Fig. 4. Ceramique dacique travaillee au tour, (I-er siecle a .n. e - I -er siecle n.c.) .
11-1 \'lOREL
S.XXIII B.
n partea de vest, dincolo de SI 1968, au fost
continuate pe o de 14 X 7 m
de la adncimea de - 1,20 m, ntrerupte la
campaniei din 1981. n ne-am
adncit cu pe o
la adncimea de 4,20 m.
n caroul 3, pe la metru 4,50 n
ca roul 4 la metru 8, din marginea gropii
un culoar larg de 2-2,50 m lung de aproape

...____ . - ---.
4 m, care se brusc malul actual al
Siretului la 4 m in adincime
la 4,40 m. Culoarul propriu-zis se de
fundul gropii mari cu circa 0,50 m mai sus.
n interiorul acestei gropi s-a descoperit o mare
cantitate de de import. Amin-
tim doar citeva categorii ceramice care au fost
deja restaura t e: cu pe de tip cantharos, vase de
provizii, farfurii , vase de tip crater,
locale de import (un exemplar pictat), capace,
Fig. 5. 1-4 fructiere, 5 6 chiup.
Fig. 5. Ceramique dacique travaillee au tour, (I er siecle a.n.e. - I-er siecle n. e.).
ARHEOLOGICE DE LA jUD.
115
5
Fig. 6. 1-1, 6, vasedacicelucrate cu mna ;
Fig. 6. Vase dacique travaillee a la main ; 5 le suport de broche.
116 VIOREL
etc., (fig. 1/ 1, 2,4-5,7-8), un recipient
unui unguentariu (fig. 1/6) .
ntlnim toate tipurile de cupe care pe
cele romane cu gitul cilindric,
oale (fig. 3/ 1-3,5), fructi ere, vase de
provizii (fig. 5/ 1-6). Un vas de provizii in curs
de restaurare are diametru! gurii de 0,45 m dia-
metrul de circa 0,80 m.
Pe dacice cu una sau
fig. 7/ 1, 3-6 fig. 6/ 4,6) decorate simple au
mai fost descoperite vase-borcan, decorate cu
brie simple sau alveolare (fig. 6/ 1-2), fusaiole
de toate tipurile (fig. 8/ 10- 17), precum o
de cu toarta din
vechime avind de 15,5 cm (fig. 7/ 2).
n au fost descoperite obiecte
de import. ntre acestea
amforelor de de Cos pseudo
Cos, precum cele romane intre care un exemplar
aproape intreg (fig. 1/1) cu de 0,90 m.
Fig. 7. 1- 6 cu mna.
Fig. 7. Ccramiquc faite ala main.
ART-TEOLOGTCE DE LA J UD.
2
g
3
8
18
13
Fig. 8. Obiecte de fier , bronz, os l ut ars.
F ig. 8. Obj et s divers: 1- 2 Couteaux en fer; 3- 4 butons en bronze (T.3); 5-6 Iibules en
bronzc; 7, 8- 9 per1es cn pte de verre; 10- 17 fusaioles en t crrc cui te; 18- 19 outi ls de os.
117
118
VIOREL
5
10
Fig. 9. cu mna la 1- 10 de pe 11 din T.3
Fig. 9. Ceramique dacique travaillee a la rnain et au t ot1r
ARHEOLOGICE DE LA JUD
119
vase de tip cantharos n
stare de culoare
decorate cu un fel de in relief de
culoare roz-albicios (fig. 1/9-10).
ntre obiectele vestimentare
fibule din bronz, de La Ttme III (fig. 8f5,6),
o cu floarea in de (fig. 8/7)
un din fier (fig. 8/2). perle din
(fig. 8/8,9) un miner din os cu capetde
dctcrioratc (fig. 8f19).
NECROPOLA TU.\IULARA
Cel de al doilea obiccti, arheologic cercetat de
noi n campania din anul 1981 a fost necropola
care se aflii in prezent pc teritoriul
comunei la circa 1 Km
de cetatea dacidt ele pe malul Siretului, n partea
de est.
Din au fost n prezent
un de trei tumuli.
TUMULUL NR. 1
A fost cercetat in anul 1969 de :Muzeul de
istorie din M uzcul de istorie din Roman
5
,
este cel mai mic ca (0, 90 m) diametru
(26 m).
Sub a fost o de
(L = 3,80 m X 1 = 2,50 m
la 2 m la fund). n apropierea gropii
mortuare a fost descoperit un rug avind dimensiu-
nile de 3,40 x 3,20 m. Rugul a fost realizat din
galben scos din groapa n care au fost
puse oasele calcinate. n de
dar pe fundul gropii, au fost descoperite ose-
minte calcinate, de
oase de animale. ' '
Drept inventar au fost descoperite fragmente
ceramice: cu pe, fructiere, fragmente de
amfore, citeva obiecte de fier puternic oxidate
precum verigi - inele de la o de zale.
Intre obiectele ntregi o cu picio-
rul nalt, un capac precum o de aur, care
a placat un obiect rotund din fier frag-
mente de lorica squamata.
TU.VIULUL NR. 2
A fost cercetat in anul 1979. Are diametru! de
30 m de 1,30 m. La adncimea de
1,75, n mantaua tumulului, acolo unde se
groapa a fost descoperit un mormnt
de n cu minele pe
corp capul orientat spre est.
1
Descoperirea a fost cu V. Ursachi,
la de arheologie, de la n anul 1971.
Mormntul acesta de
rit ritual unui sarmat. In zona claviculelor au
fost descoperite fibule de bronz, de tipul cu
portagrafa un vas-borcan cu pasta coro-
specific sarmate un
din fier puternic oxidat.
Inhumarea sarmatului a avut loc probabil la
nceputul secolului II e.n. Acest lucru este dove-
dit de inventarul descoperit la mormntul de
nhumatie.
n ce groapa de la T.
nr. 2, facem precizarea aceasta se la mijlo-
cul tumulului are urmrttoarele dimensiuni:
L = 4,20 X 1 = 2,20 m la 3, 70 x 2 m
la fund. Adncimea gropii este de 2,75 m.
In partea de est prin mantaua tumulului co-
pnrt la fundul gropii un culoar executat
probabil la inceputul secolului II e.n. de
atunci cind au profanat mormntul.
n mantaua tumulului au fost descoperite
fragmente ceramice dacice de import, de
la cupe amfore de culoare
n groapa mormntului de au fost
descoperite oase calcinate, fragmente
ceramice de dimensiuni de la vase-borcan,
cupe, amfore. A putut fi recuperat un platou de
cu firnis de culoare
La nivelul solului de antic, n trei din
cele patru sferturi ale tumulului in cruce,
au fost descoperite vetre simple de foc executate
cu prilejul
In partea de sud-vest a T .2 a fost descoperit un
cu celui din T.l, cu
dimensiunile de 1,12 x O, 75 m. Podina vetrei
era la adncimea de 0,20 cm
pe la
n partea de nord-est a gropii mortuare a fost
descoperit rugul, cu dimensiunile de 3,50 m X
X 3,45 m executat direct pc masa de
lut galben scos din groapa in care urma fie
depuse oasele calcinate de la incinerat.
Focul a cuprins ntreaga a rugului
cu prilejul defunctului, se
arderea lui la pe o adncime de O, 10-
0,20 m.
din arderea lemnelor, cu
ocazia a fost la marginea rugului
cu o mare cantitate de Pe
vatra au mai fost recuperate cteva
oase calcinate pe loc.
n mantaua tumulului cu fragmente
ceramice au mai fost descoperite fibule
din bronz puternic corodate La
Tene-ului dacic trziu.
TUMULUL NR. 3
A fost cercetat in ntregime n cursul anului
1981. Acesta se afla la circa 40 m de T. nr. 2,
in partea de nord, cu de 1,45 m X 20 m
diametru.
120 VIOREL
Groapa este de
are dimensiunile de L = 4,40 m x 1 = 3,40 m
si adncimea de 1,64 m.
' Cele cteva fragmente ceramice descoperite n
mantaua tumulului snt puternic corodate pro-
vin de la vase dacice de tipul vasului-borcan,
vase cu tub, amfore romane.
rezultat din groapa a fost
aruncat de jur mprejurul gropii pe o de
circa 6 m formnd un strat destul de gros de circa
0,4.0 m grosime.
In sfertul 3 al tumulului, n partea de est, la
circa 1,20 m, de marginea gropii a fost
amenajat rugul avnd dimensiunile de 1,90 x
X 1,80 m. Intreaga a rugului a fost
de foc, iar mijlocul o
pe un strat de cu dimensiunile
de 0,60 X 0,50 m. Crusta vetrei era puternic ci-
de culoare de sub
este ars la pe
rugului. Pe n jurul ei s-au mai
oase calcinate, iar marginea rugului
o mare cantitate de La nivelul
gropii, stratul antic vegetal de sub
galben este degradat o culoare
Groapa mormntului nr. 1 din T.3 are adncimea
de 1,64 m, iar lungimea este de 3,75 m de
4,4.0 m la
Fundul gropii se de laturile propriu-
zise ale gropii printr-un fel de "soclu" n
viu la o de 8-10 cm de jur
mprejurul fundului gropii, avnd o de
0,10m.
In partea de est a soclului a fost o gro-
n forma unei de 4-5 cm pe o
de 0,40 m, in care au fost depuse oase
calcinate foarte de la incinerat.
Drept inventar s-au descoperit doi
sub de cu dimensiunile de 1- 1 ,2 cm
n diametru. (fig. 8/3-4), un pumnal din fier
cu lungimea de 8 cm (fig. 8/1).
In de de la fundul gropii
au fost descoperite cteva fragmente de la un
vas globular cu urme de (fig. 9/11), pro-
babil de import.
Cercetarea n ntregime a celor trei tumuli din
necropola de la ne permite facem cteva
Mormintele de din necro-
pola de la n exclusi-
vitate locale autohtone geto-dacice,
respectiv unor dacice. mor-
mntului de n T.2 nu dect
un caz izolat unei perioaue mai trzii
decit tumulii, respectiv secolului al II-lea e.n.,
cnd ncep se infiltreze n zona de la est de

Inventarul mormintelor tumulare nederanjate
este modest, fapt dovedit la Brad, n cea de a
treia de pc Siret
6
, dar aceasta este o carac-
6
efectuate de V. Ursachi n necropola de la
Brad, com. Negri,
pentru secolele 1 .e.n.- 1 e.n. pentru
necropolele tumulare ce davelor de pe
Siret. Acest punct de vedere nu exclude posibi-
litatea ca n viitor noile infirme

Datarea mormintelor s-a pe baza inven-
tarului modest dar semnificativ: fibule
de import, obiecte de
mai ales pe baza ritului ritualului specific
geto-dacilor.
Descoperirile de la din campania anu-
lui 1981 nu snt dar ele vin com-
pleteze noastre cu privire la
culturii geto-dacice in perioada de
apogeu a statului dac din vremea lui Burebista
Decebal.
La secolului 1 .e.n. in perioada ur-
ct a locuirea de la
att ct palisada snt abandonate, n
schimb devine un centru puternic din
punct de vedere economic, fapt dovedit de
materialului arheologic descoperit.
se extinde mult nafara acropolei, care devenise
Acest lucru este dovedit de cele
deschise in zona de
n 1969 si cea de-a doua S. XXIV n 1981 ur-
mnd n campania din
anul 1982.
J?ANS
LA CITE GETO-DACE DE RACATAU,
DEP. DE
Les fouilles archeologiques cffcctues pendant Yanm!e 1981
ont ete concentrces sur J'acropole, dans la zone du fosse de
defense et dans Ia necropole tumulaire ou a ete investigue
le troixieme tumulus.
Sur J'acropole on a ete recherchcs entierrement S.XXIII A
et S XXIII B. La situation stratigraphique c'est la meme
comme dans les autres sections, c'est a dire on a mis au jour
des importantcs vestiges materieux et spirituelles appartenant
it deux grands epoques: l'cpoque du bronze (culture Monteoru)
et Ia clcuxieme epoque du fer (La Tene). Dans la section
S.XXIII A on a ete dccouvertes aussi les traces d'une palissade
qu'ensemble a la fosse de dHensc fessaient presque impossible
Ia penetration sur J'acropole.
On a etC>, recolte une grande quantite de ceramique geto-
dace ct d'importe, appartenant au I-er siecle a.n.e - I er
siecle n.e, objets de parure, outils, armes etc.
Le tumulus investigue fait partie de ceux moyennes, a
J'hauteur de 1,45 m et le diametre de 20 m.
La fossc sepulcrale a une forme rectangulaire (L.4,'10 m;
m; profondeur 1,6'1 m). A la base se detache une socle
de 8- 10 cm d'hauteur. A la partie S.E. du socle a ete creuse
une tombe dans laquelle on a ete depos(s les ossements cal-
cines et quelques objets de parure.
A !'est, a 1,20 m a.pproximativement, sur un !it d'argile
jauntre provpnant de la fosse sepulcrale a Cte amenage le
bucher aFPC un dia.metre de 1,90 X 1,80 m. A son milieu
etc dccouverte l'tre sur laquelle a eu !ieu l'incineration.
Cet tumulus a Uc date au I-t'r siecle a.n.e - I -er siecle n.e
arheologice din 1981
la Ulpia Traiana Sarmizegetusa
HADRIAN DAICOVICIU, DORIN ALICU, IOAN PISO, CONSTANTIN POP,
CONSTANTIN SORIN
Dezvoltarea arheologice n ultimii
ani la Sarmizegetusa a adus noi privind
topografia antice. n de noile
descoperiri arheologice mai vechi ale

1
au necesitat chiar rectifi-
faptului pentru unele dez-
velite sau n curs de dezvelire nu se cu
certitudine lor, s-a recurs la codificarea
denumirii acestora. aflate n exteriorul
zidurilor au fost numerotate cu cifre
arabe precedate de sigla El\1 (extra muros);
din interiorul zidurilor cu excep-
Palatului augustalilor a forului au fost nu-
merotate ncepnd cu cifra 001 ; monumentele
presupuse sau identificate ca ruine antice n
urma unor sondaje s-au numerotat ncepnd cu
cifra 1 (Pl. 1, la nivelul
din anul 1983).
ln campania anului 1981 de la Ulpia Trai ana
Sarmizegetusa, eforturile au fost ndreptate n
patru
1. Continuarea (SA) din-
tre 001 002, respectiv 003
2

2. Dezvelirea unui edificiu (EM 21) situat ime-
diat la vest de templul lui Silvanus (EM 19)
3

ntruct cel de al doilea obiectiv a fost atins
numai ntr-o foarte (Fig. 1), pro-
blemele pe care le nu au putut fi elucida te;
de aceea, el nu este cuprins n acest raport va
fi prezentat n raportul pe anul 1982.
2. de amfiteatru (A
1
).
4. Degajarea laturilor de sud a EM 18
EM 19 laturii de est a EM 18 n vederea
lor. Cu prilejul laturii de est
a EM 18 s-a identificat EM 20.
1. n SA (Pl. Il)
S-a constatat n epoca
001, nivelul de in SA era nivelul pe care
au mai trziu, diverse elemente
arhitectonice. ln fazrt canalul
pavat cu de ziduri
din de ru 4.
1
C. Daicoviciu, n Dacia, I, p. 263; D. A1icu, C. Pop,
V. Wollmann n BAR, 55, 1979, pl. CLXV; 1 DR, lllf2, p. 16.
2
H. Daicoviciu co1ab. n !vfaleriale arheolo-
gice, a XV-a sesiune de rapoarte, Bra,<ov 1981, Bucu-
r 1983, p.
3
H. Daicoviciu, D. A1icu, n AclaMN, XVIII, 19R1, p. RO.
H. Daicoviciu co1ab., op. cit., p. 251.
n partea sa de est, canalul avea ramuri
care, la un moment dat, se uneau. De la punctul
de spre est, ramura a putut fi
pe o de 12,35 m; ea apoi
sub zidul 002. Ramura a canalului
a putut fi pe o de 14,53 m
care nu s-au mai
De la punctul de a celor ramuri,
canalul a fost spre vest pe o de
17,82 m, el ajungnd la limita
La un moment dat se
10 din 002, precum un fel de balustradrt
de de ru, N -S.
Zidul sudic al 10 ramura
a canalului, iar balustrada pe cea
n timp, imediat la vest de se
o cu diametru! de cea. 90 cm.
La vest de 1 a 002 a
n 1980, o 1) a unui
edificiu numit 003. Din
s-au dezvelit, zidul de
nord (care se oarecum n prelungirea zidului
nordic al 1 din 002, dar nu chiar pe
linie) zidul de est, care nu se or-
ganic cu zidul vestic al 002/1. Dat fiind faptul
zidul nordic al 002/1 pe o
n de nord-est. al 003/1, zidul nordic al
acestora deducem 002/1 se la 003/1
nu invers. Un argument suplimentar n acest
sens l constituie faptul ramura de sud a cana-
lului pavat cu merge paralel cu zidul
nordic al 003/1, dar sub (deci, este obturat
de) zidul nordic al 002/1.
Resturile balustradei se la 1,90 m
spre est de punctul de a celor
ramuri ale canalului. Este posibil
construirea 002/10 a balustradei, ra-
mura a canalului
ncepnd de la spre vest, n timp ce
ramura nu mai de loc.
La 3,17 m spre vest de celor
ramuri ale canalului amitit, n acesta se un
canal venind dinspre sud, din vreo
a edificiului 003. Acest nou canal este lat de 30 cm;
el are fundul pavat cu este
de ziduri (35 cm construite din
de ru cu mortar. Zidul vestic, mai bine
conservat n 40 cm de la fundul
canalului, care se pe nivelul de exis-
122 H. DAICOVICIU, D. ALICU, l. PISO; C. POP, C. IL S,
tent in perioada edificiului 001
(Fig. 2).
ln dintre zidul sudic al 001 zidul
nordic al 003 s-a surprins, pc alocuri, un pavaj
din de riu; pe acest pavaj s-au
imediat la vest de
care fundul primului din cele
canale prezentate mai sus. Me:gind spre vest,
canalul se treptat sub nivelul pavajului,
lui fiind pc un pat f[tcut anume
tot din de riu, mortar.
Intervine apoi un moment in care pc nivelul
de din SA s-au
diver:;c elemente arhitectonice (coloane', baze de
coloane, capitcluri, blocuri, un crenel
o frJ.g.nc:1tc <k a:1tahlamcnt etc.)
provenind din 001 (poate din celelalte ci{diri).
Lipsa urme de ince,1diu ne fac sft llrtnuim
d s-a:- putcJ. datora unui catrc::nur
de prtmint.
Peste aceste dftrimrtturi a fost asternnt un
strat de , nivelul de dicarc in SA
ridicndu-se astfel cu cea. 80 cm. n acest nou
nivel s-au unui edificiu numit
004 (Fig. 3).
004 acum, din trei
peri numerotate de la est la vest (004/ 1-004/3).
Acestora li se un situat la nord de
004/3 delimitat de zid numai pe
laturi (de sud de est), un la sud de
004/3. situat ntre 004/3 zidul nordic al 003,
care a fost, la un moment dat, nchis
(Fig. 4).
004/1, are dimensiu-
nile interioare de 4,10 X 1, 92 m. Zidul de pe
latura este foarte stricat. celor-
lalte ziduri: 60 cm pe latura de est, 86 cm pe cea
de nord, 60 cm pe cea de vest.
004/2. avnd orientare,
n interior 3,75 X 3,65 m. zidurilor:
60 cm pe latura de est, 0,80-1 m pe latura de
nord (acest zid se spre vest), 60 cm pe
latura de vest, cea. 65 cm pe latura de sud, foarte

Peretele vestic al acestei
de fapt, un tronson dintr-un zid care latura
a 001 cu latura a 003. Laturile de
nord de sud ale 004/2 004/3 se la
acest zid. Se pare, deci, zidul care
rile 001 003 este mai vechi dect 004
a servit ca un fel de ax pentru construirea
acestora, 004/1 004/2 fiind amenaja te
la est de el, iar 004/3 (poate altele)
la vest. Acest zid mai vechi urme de
pe latura lui n
004/3 n aflat la nord de
A tit zidul care 00 l 003 ct
004 au o a
parte este mortar,
n timp ce la partea s-a
mortarul.
004/3, E-V, are dimensiu-
nile interioare de 4,40 X 3,35 m. zidu-
rilor ei este de 60 cm pe latura de est, 61 cm pc
latura de vest, 55 cm pe cea de sud 1 m pc cea
de nord.
n cu edificiul 004 s-au mai putut face

a) Latura de vest a 004/3 o intrerupere
de 2,15 m; aceasta putea reprezenta o intrare.
b) Judecind doi pinteni de n
prelungirea laturilor de nord de sud ale 004/3,
004 trebuie fi continuat spre vest, in
prezent fiind de un drum modern.
c) Laturile de nord de sud ale 004/3 sint
de un canal tirziu.
d) Latura a 004/3 este de un
zid nni lat ( 1,06 m) Gonstruit pc
si snrc vest, fiind stricat de drumul
{nodcr11. '
e) Zidul care edificiile 001 003 rupe
c1.nalul pavat cu
f) de la sud de 004/3 este delimitat
a ;tfel: spre est de zidul care edificiile 001
003, spre sud de latura a 003, spre nord
de latura a 004/3, iar spre vest de un zid
din care se poate vedea numai
Acest este n
(SE- NV) de un canal trziu, cu din
de riu mortar, care rupe zidul de sud al
004/3.
n acest s-au descoperit un relief dioni-
siac fragmentar o lui Volcanus
Mitis de C. Sempronius Urbanus (vezi mai jos),
ambele parte din din SA.
Pe baza de acum, se pot
formula considerente privind crono-
logia cronologia din SA:
l. Se edificiul 001 ; n timpul
lui canalul cu
ramuri pavat cu este
prima n edificiul 002
5
, care nu
edificiul numit 002.
2. Se 002 balustrada,
ramura de sud o parte din ra-
mura de nord a canalului pavat cu
Edificiul 001
3. Intervine a ele-
mentelor arhitectonice. Canalul pavat cu
mizi este complet Nivelul de
din SA este cu cea. 80 cm prin acoperirea
cu un strat de
4. Se zidul care edificiile
001 003.
5. La acest zid se laturile de nord
de sud ale 004/2 004/3.
6. Peste zidul laturii de sud a 004/3 se constru-
alt zid, mai lat.
ntruct n stratul de din SA se
o datnd din 252/253 e.n.,
5
Idem, op. cit., p. 2"17.
0EM27
===
EM3 E
l
1 . EM 4
1
11
1'
'1
:1
':
'1
'1
:1
'1
'' '',
,, :: '<-<:
LEGENDA
EM
aflate n zidurilor
{ex ITU"OS)
001-l. c:tlate in interiorul
1-15 sau in
c de cet c:eta

Monumente pres..p.ase
o
Monumerie n rurs de cercetare

Monunene nerestourate
O 20 &O 60 8IJ 1l0m
---
=
@

Pl. I. Ulpia Traiana Sarrnizegctusa. l
Pll. Ulpia Traiana Sarrnizegetusa. Ch
E
s
@,
... .
EM10
Og
Aedes n:1
Avgvstolivm
.
t rraiana Sarmizcgctusa. Har a .
. getusa Charte archeologtquc rraiana Sarmtze
ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA
SUPRAFATA S.A; 004
scara 1:50
3
1
1
1
1
1
1
-,
1
1
1
-----1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
.....J
o 1 2 3 4
Sm
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
: ~
1
1
1
1
kZQ
1
1
1
1
dJ
1 ~ " ' ' ' ' ' ' ~ ' ' ' ' ' ' '
Fig. 1. l: lpia Traiana Sarmizegct usa. n cu rs de cercetare a
Eli'I 2 1.
F ig. 1. l:l pia Traiana Sarmizegetusa. Su rface en cou rs de recherches du
biti ment E M 2 1.
F ig. 3. Ulpia Traiana Sarmi zegetusa. Sect orul nord vestic a l SA
Fig. 3. Ulpia Traiana Sarrni zegetusa. Sector nord-onest de la surfacc SA
F ig. 2. Ul pia Tra iana Sarrni zegetusa. Cana lul pavat cu din
SA si ramura care iese din 003
Fig. 2. l; lpia Traiana Sarmi zeget usa . Le cana l en brique de la surface SA.
F ig. 4. Ulpia Traiana Sarmi zcgetusa. a fl a t la sud de 004/J.
F ig. 4. Clpi a Traia na Sarmi zegctusa. L'espace trouve au sud de 004/J.
124 H. DAICO\'ICIU, D. ALTCO, 1. PISO, C. POP, C. S.
toate de la punctele 4-6 se ridicrt

7. Canalele din de ru cu mortar
care primul oblic camera la sud de
004/3 al doilea paralel cu latura de est a lui
004/1 sint construite tirziu dezafectarea
ruinarea 004.
8. Intrucit in stratul de
se datind din 242-245 e.n.,
toate evenimentele de la punctele 4-6
au loc
II. A de amfiteatru (Pl. III)
A a fost pe vest-est
incepind din dreptul pentru public,
la nord de poarta de est a amfiteatru-
lui. a avut o lungime de 42 m o lft-
de 2 m.
Stratigrafia relativ simplft a fost deranjatrt in
epoca de mai vechi sau mai noi.
Cu toate acestea s-au putut face urmrttoarele
observatii:
1. Ziclul exterior al amfiteatrului, cel
spre est, a fost sprijinit de un rambleu din
galben-brun, bine steril arheologic pe o
lungime de cea. 20,8 cm, n marginea cana-
lului de scurgere care iese din amfiteatru.
2. Rambleul de sprijin al zidului amfiteatrului
este construit n trepte, astfel: de la amfiteatru,
4 m spre est are o grosime de 1,20 m; treapta
de asemenea de 4 m, are o
grosime de 0,60 m; urmeazrt ultima cu o
grosime de 0,53 m.
3. Perpendicular pe amfiteatru s-a surprins
un zid lat de 55 cm lung de 4,90 m, construit
din de riu cu mortar. Zidul
parte dintr-un sistem de contrafortun
care, cu rambleul de sprijineau
zidurile exterioare ale edificiului.
4. ntre metrii 10,15-11,55 s-a un canal
lat de 40 cm, cu din de riu nelegatrt
cu mortar. Partea a canalului ncepe
imediat sub glie, iar partea se pe
stratul de lut bine al rambleului. Canalul
este construit n dintr-o
trzie, poate
5. n dreptul metrului 31 incepe o sau
un adincit in steril care a fost nivelat din
antichitate. Este probabil din care s-a
scos lutul pentru construirea rambleului amfitea-
trului umplut apoi cu
afinat. Pe panta a s-a construit
zidul vestic al unei
III. M atertal sculptural
1. Fragment dintr-un basorelief, semicircular( ?)
fracturat (Fig. 5). Piesa constituie partea dreaptft
a unui ex vota dionysiac. ntr-un chenar lat de
3,5 cm se inscriu elemente viticole, iar un acolit al
thyassos-ului bacchic, spre stinga, in miini
un ciorchine de strugure. Personajul apare sub
unui copil avind strns. Piesa a
fost n din aflat
la sud de 004j3.
Dimensiuni: 37,2 X 17 X 2 cm.
2. fragmente ale statui, repre-
zentind bustul unui personaj. pectorali
detaliile pieptului sint judicios marcate, ele
conferind piesei un aer de O mantie
peste sting, de-a
lungul corpului. Personajul n mina
un obiect n genul unui sul de papirus, indiciu
care pare a-1 designa pe zeul Aesculap
6
Piesele
au fost descoperite n SA.
Dimensiuni: 26,8 X 32 x 13,8 cm.
n SA au mai fost numeroase
fragmente arhitectonice, acrotere ale unor altare
votive etc.
IV. Obiecte de metal
a). Bronz
SA
1. Fragment dintr-un obiect cu corp alungit
alveolat, probabil un Exteriorul este
in pentagonale iar interiorul este dur,
nefinisat. Inv. 24432 S; Dim.: 5 X 2 cm; Pl. V/ 1.
2. cu unul din rupt. Inv. 24436 S;
Dim: 8 X 0,8 cm; Pl. V/3.
3. de vas in formrt de Inv. 24456 S;
Dim: 5,5 x 3,7 cm; Pl. IV/1.
4. cu resturi de turnare. Inv. 24443 S;
Dim: D = 2,4 cm; Pl. IV/11.
5. Fragment de inel cu planrt deco-
cu cerculete incizate. Inv. 24451 S; Dim:
D = 2 cm; Pl. IV/4.
6. cu o extremitate
Inv. 24438 S; Dim: L = 4,7 cm; Pl. IV/2.
7. de lorica squammata. Inv. V 30687
MITr; Dim: 3,8 X 2,3 cm; Pl. Vj6.
8. Cui cu floare latrt. Inv. 24634 S; Dim: L =
= 2,4 cm. Pl. IV/ 15.
9. Recipient ( ?) cu partea
talpa Inv. 24452 S; Dim: 3,5 X 2,7 cm;
Pl. IV/7.
003/ 1
10. fragment Inv. 24449 S; Dim:
D = 2,7 cm, d = 1,5 cm; Pl. IV/13.
11. Inv. 24606 S; Dim:
L = 1,9 cm. Pl. VI/ 10.
12. Fragment de cu marginea
Inv. 24608 S; Dim: D = 8,9 cm; Pl. V/5.
EM 21 j l
13. cu decor traforat trei orificii de
prindere. Inv. 24605 S; Dim: 5,2 X 4,8 cm;
Pl. IVj6.
14. Linguritrt din care se pftstreazrt extremitatea
24604 S; Dim: 4 X 2, 1 cm;
Pl. IV /3.
15. Fragment de se prtstreazft partea
curhatrt. Inv. 24607 S; Dim: L = 5 cm; Pl. IV/9.
6 S. Reinach, RepStat, Il, 1, !897, p. 14, nr. 1.
..
:.'-'' ..
.::: .
... .......
\;'<< ..
. ;
'
.. .. _ .....
,
. ..
7

'
'.-
., . ,,: ....... . ...
5
8
2
3
. "
r,,j""',: ... .
6

/i :':S.{./7'''

12
16
Pl. IV. Ulpt'a 1' . ratana ' de bronz. Sannizcgctusa. Obicc'c
Pl. IV Ulpia T .
nuana Sanuizcgctusa. O bjcts en bronze.
9
126 t' DAICOVkiV, D. ALICO, !. FISO, C. POP, C. S.
?. 3 c; 6 7 G -...L...-....____.L_ __ i. --. _._......_ ___ ______ _
10 9
"
\
11 1?.
14
1s ___ 19n
17
2o z
-
13
1
o 2 3 4 5 6
8
7
9
8 9 10 11
13
12
13 ,,,
16
,.,
1.
_j ___ _
5 6 7 10 11 12 14 S 16
LEGENDAIJJ Bii!!l8ij cu fn:Jg: piimn negru m helon
Li! mortar mmte de cara-

IJ!.l brun-

[]Jll pmlnt viu
r:7) groapii moderna

Piese descoperite cu prilejul laturii
de sud a EM 18
16. Pandantiv n de colivie (bird cage,
din secolele VII- V .e.n.; ntm-
pe nivelul de roman, n antichitate);
lnv. 24431 S; Dim: 1 = 65, cm, D = 3 cm;
Pl. IV/8.
17. cu marginile canelate, pro-
babil n cuie pe un suport de lemn. Inv. 24488 S;
Dim: 20,5 X 9,5 cm; Pl. Vf7.
18. Cui cu cap semisferic. Inv. 24439 S; Dim:
L = 4,7 cm; Pl. IV/14.
EM 20
19. Fragment de cu baza
partea lnv. 24433 S; Dim:
6 X 2,8 cm; Pl. IV/5.
20. pentru curea de piele, la
un lnv. 24434 S; Dim: L = 3 cm; Pl. IV/ 16.
b) Fier
SA
1. Inv. f.n. S; Dim: L = 18,6 cm;
Pl. Vl/2.
2. Cui cu cap rombic ( ?). lnv. V 25294
Dim: L = 8,5 cm; Pl. Vlf9.
3. Stylus. lnv. V 25293 ; :\liTr; Dim: L =
= 11,6 cm; Pl. Vl/14.
4. Instrument medical ( ?) ; dintr-un
crlig scurt cu un pentru o coadrt
de lemn. Inv. V 25290 l\IITr; Dim: L = 5 cm;
Pl. Vl/20.
5. Inv. f.n. S. Dim: D = 2,9 cm;
Pl. VII/1.
6. de ( ?) cu corp octogonal
terminat cu un vrf lung Inv. 25300 S;
Dim: L = 9,5 cm; Pl. VII/3.
7. Cui de belciug. Inv. f.n. S; Dim: L = 7,5 cm;
Pl. VIIJ5.
Pl. III. Upia Traiam1 Sarmizegetusa.
Pl. Iii. Upia Traiana Sarmizegetusa.
8. cu marginile puternic corodate. Inv.
f.n. S; Dim: D = 3,6 cm; Pl. VII/7.
9. de scos cuie(?) cu una din extremi-
iar probabil
n de lnv. 25296 S; Dim:
L = 7 cm; Pl. VII/ 16.
10. de balama. lnv. 25301 S; Dim: L =
= 10 cm; Pl. VII/8.
11. cu partea
cu o metalid. lnv. f.n. S; Dim:
L = 5,5 cm.; Pl. Vl/4.
12. Cheie. lnv. f.n. S; Dim: L = 7,7 cm;
Pl. Vl/5.
13. Stylus. lnv. f.n. S; Dim: L = 10,1 cm;
Pl. VI/ Il.
14. Element de Inv. 25292 S; Dim:
L = 7,3 cm; Pl. VI/ 13.
15. Element de lnv. 25291 S; Dim.
L = 6,9 cm; Pl. VI/15.
16. lnv. 23528 S; Dim. L = 18,9 cm;
Pl. Vl/16.
17. Cui. lnv. 25288 S; Dim. L = 4,9 cm;
Pl. Vl/21.
18. Inel fragmentar cu pentru
lnv. 24453 S; Dim. D = 2,1 cm; Pl. IV/12.
19. Inel cu pe care este o
Victorie. lnv. f.n. S; Dim. D = 2,4 cm; Pl. IV/17.
20. lnv. 25283 S; Dim. D = 2,3 cm;
Pl. Vllf4.
21. lnv. 25284 S; Dim. D=3 cm;
Pl. VII/10.
A
1
22. lnv. 25285 S; Dim. L = N cm;
Pl. Vlf3.
23. Vrf de cu
peduncul scurt. Inv. 25295 S; Dim.
L = 4,7 cm; Pl. VIJ6.
DE LA t"LPIA TRAI.\:\.\ 127
23
24 25 26 27
28 29 })
Planul profilul nordic A
1
.
Planet profil nord de la section A
1
.
31
24. Cheie. lnv. 25307 S; Dim. L = 6,6 cm;
Pl. VII/12.
25. lnv. 25287 S; Dim. L = 14 cm;
Pl. Vl/17.
26. lnv. V 28969 MITr; Dim. D=6,6cm;
Pl. Vllf2.
004/ 1
27. lnv. f.n. S; Dim. L= 18 cm;
Pl. VII/13.
004/2
28. lnv. 25299 S; Dim. 9 X
x 7,7 cm; Pl. VII/14.
29. lnv. 25298 S; Dim. 10,7 X
X 8,8 cm; Pl. VII/ 15.
30. Fragment de lnv. 25297 S;
Dim. 14,5 X 5,6 cm; Pl. VII/17.
Piese descoperite cu prilejul laturii de
sud a EM 18
31. Stylus. lnv. 25282 S; Dim. L=9,9 cm;
Pl. Vl/8.
32. Stylus. lnv. \' 28970 :\IITr. Dim. L =
= 7,5 cm; Pl. Vl/12.
33. de cutit. Inv. V 17388 MITr. Dim.
L = 11,7 cm. Pl. \/lfl8.
34. Vrf de de Inv.
V 22992 MITr. Dim. L= 7,7 cm; Pl. Vl/7.
35. lnv. f.n. S; Dim. L = 19,5 cm;
Pl. Vl/10.
36. lnv. f.n. S; Dim. L = 32 cm;
Pl. VI/ 1.
Descoperiri
37. de lnv. 25828 S; Dim. L =
= 8 cm; Pl. Vl/19.
38. Crlig descoperit n malul unui canal de
drenaj la sud-est de lnv. f.n. S; Dim. L =
= 19,5 cm; Pl. VII/9.
Inv. f.n. S; Dim. D=4 cm;
Pl. Vllf6.
32
33 34 35 36 Il 39 39 41
SCARA tSO
V.

1. Altar de cu dimensiunile; 72
x 42,5 X 40,5 cm. literelor: r. 1
= 4 cm ;r.2 = 3,6 cm ;r. 3-4 = 3,32 cm Fig. 6
Herculi Aug(usto)
C(aius) Sempron(ius)
Urbanus
proc(urator) Aug(usti)
C. Sempronius Urbanus este cunoscut n anul
181 ca subprefectus vigilum,
categoriei centenare
8
Curnd aceea a fost
avansat n postul, de asemenea centenar, de
procurator financiar al Daciei Apulensis. Activi-
tatea sa n Dacia se prin 182-185.
2. Altar fragmentar de spart n dourt
84 x 47 X 40 cm.
literelor: 1,3 = 4 cm; r .2,4 ,5=3,5 cm.
Fig. 7
Volcano
mi ti
Urbanus
3. Altar de cu dimensiunile: 105 X
x 48 x 46 cm. Literele snt nalte de 4 cm. Fig. 8
Apollini
Granno ct
Sironae
C(aius) Sempronius
Urbanus
Apollo Grannus Sirona snt
duitoare bine cunoscute in provinciile celtice.
7
au fosi publicate pe larg de 1. Piso in ZPE,
L, 1983, p. 23.5-2.51.
8
CIL, XIV, 4.503 (Ostia).
7
z
i
,.
'! . . .
'.
. . . . . . : _: . . .. ... . .
< ..
Pl. V. Ulpia Traiana Sannizegetusa. Obiecte de bronz
1'1. V. l'lpia Traiaua Sanuizcgctusa. OL>jcts cn L>ronze.
3
:!
. }
j
!
_:j
i
,
......
. ,,
.. :
, __ .
!.
,.
jj
, ..
1.", jl,
' 1.
1.:
f<
11

'
..

20
PL VL Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Obiecte de fier.
Pl. VI. Ulpia Sarmizegetusa. Objets en fer.
11
~ ; ~ - - - )
:.-------
16
2
Pl. VII. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Obiecte de fier.
Pl. VII. Ulpiu. Traiana Sarmizegetusa. Objets en fer.
3
\
.
.
DE LA ULPIA TRAI ANA SARMISEGETUSA 131
5
Fig. 5. Ulpia Traiana Sarmizegetusa . Fragmente de relief dionysiac.
Fig. 5. Ulpia Traiana Sannizegetusa. Fragments d'un reli ef dionysiaque.
Fig. 7. Ulpia Traiana Sannizegetusa. Fig. 6. Ulpia Traiana Sarmi zegctusa.
Fig. 6. Ulpia Traiana Sarmizegetusa . Inscriptions. Fig. 7. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Inscriptions.
Fig. 8. Ulpia Traiana Sarmi zegetusa.
Fig. 8. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Inscriptions.
Fig. 9. Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Fig. 9. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Inscriptions.
Fig. 10 . U1pia Traiana Sarmizegetusa.
Fig. 10. U1pia Traiana Sannizegetusa. Inscriptions.
Fi g. Il . Ul pia Traiana Sarmizegetnsa.

Fig. Il. Ul pia Traiana Sarmizcgctnsa..
Tnscriptions.
Fig. 12. Ul pia Traiana Sarmizegctusa.
Fig. 12. ll l pia Traiana Sarmi zPgctnsa. Tnscripti ons.
Fig. 13. Ulpia Traiana Sarmizegctusa.
Fi g. 13. Ulpia Traiana Sannizegctusa. Jnscriptions.
134
H. DAICOVIC!U, D. ALICU, I. PISO, C. POP, C. S.
4. Altar de cu dimensiunile: 87,5 x
X 55 X 49,5 cm. Literele au de 3,5-4 cm.
Fig. 9
Marti Singili
et Minervae
Urbanus
Mars Singilis Minerva snt iberice
acum necunoscute. Ele au fost venerate n
Baetica, unde ntlnim un fluvius Singilis
9
un
municipiu Singili Barbensium
10
C. Sempronius
Urbanus pare a fi originar din regiune.
5. Altar de cu dimensiunile: 77 x
x 39 X 26 cm. Literele au de 3 cm.
Fig. 10 '
E>Ecp rpavvcp
'A1t6.A.wv1 a{Ei
K.ai 1tav-raxou
t7tTJK6cp w A!; toc;
A{A.tavo<; 6
vErotEpoc; EuxaptcrtTJplOv '16vto<;
Axius Aelianus iunior este fiul lui Q. Axius
Aelianus, procurator al Daciei Apulensis ntre
anii 235-238. Divinitatea Apollo Grannus
apare pentru prima ntr-o n limba

6. fragmente ale unei de
83 x 47,5 x 4 cm.
literelor: r. 1,2 = 6,5 cm; r. 3,4 = 6 cm. Fig. Il
[Aescu]lapio et
[S]aluti
[M(arcus) Luc]ceius Felix
[pro]c(urator) Aug(usti) n(ostri)
9
Plinius, Nat. Hist., III, 10.
1o vezi CIL, II, 2014-2023, 2025.
M. Lucceius Felix a fost procurator financiar
al Daciei Apulensis ntre anii 242-245. Inscrip-
de mai sus se ntre anii 242-244.
7. Fragment al unei de cu di-
mensiunile: 28 X 25 x 14 cm. Literele au
de 4 cm. Fig. 12
M(arcus) Luc(ceius)
Feli]x]
proc(urator) Au[g(usti) n(ostri)]
[ co ]nsecr ]a]
[v]it]
Numele nu a mai fost scris
placa a fost proba'bil imaginea ci.
8. Baz{t de statuie cu dimensiunile: 112 x
X 60 X 44 cm. Literele au de 4-5 cm.
Fig. 13 '
Dcae pracsen-
tissimae Core
M(arcus) Lucceius Felix
proc(urator) Aug(usti) n(ostri) et
Hostilia Fausti-
una eius
K66TJ, cu Persephonc este
pentru prima ntr-o
au fost descoperite n SA.
LES FOCILLES ARCHEOLOGI QUES
ULPIA TRAIANA SARi\IIZEGETUSA
Les autcurs pr<'sl'ntcnt nouv(']Jes pr<'cisions concernant
la chronologie ct la topof.(raphi" el" quelqms monnnH'nts clont
on connait pas ('ncore la destination. l'armi eux il y a des
dccouvertcs des sculpturl's ( Dionysos ct Esculapc), des objets
en metal ct 8 inscriptions qui mcntionncnt quclqucs procul'a-
tores de la provincc (voir I. Piso, ZPE, 60, 1983, p. 235-251)
arheologice n din
secolele II-V e.n. de la Crligi comuna Pili
jud.
IOAN MITREA
In campania de cercetrtri. arheologice din 1981
au fost continuate srtprtturlle in de la
Cirligi, comuna in punctul
numit de localnici situat in
marginea de nord a satului Cirligi, pc terasa din
stinga piriului
s-au concentrat in zona de vest a
unde au fost VIII-XX
casetele necesare dezvelirii unor complexe arheo-
logice, constind din gropi (fig. 1).
n din 1981, au fost descoperite,
sporadic, materiale arheologice mai vechi, apar-
epocii Latene (unele de
1
.
Cele mai numeroase materiale unui orizont
arheologic ce in acest loc a unei
din secolele II-IV e.n. in 1981 au fost
descoperite citeva fragmente ceramice, din vase,
care, prin atributele lor intrinseci, o locuire
ce poate fi datatrt la secolului al IV -lea
inceputul secolului al V-lea, confirmindu-se,
in acest fel, observatiile din 1979
2

Datoritrt faptului 'crt stratul de in care
se grtsesc materialele arheologice se aflrt la
adncime, fiind purtat prin agricole, nu
am putut delimita, stratigrafic, nivelul cores-
din secolele 11-111 e.n., de
nivelul din secolul al IV-lea eventual
nceputul secolului al V-lea e.n. ncadrarea cro-
a complexelor arheologice s-a exclu-
siv pe baza analizei materialelor ceramice desco-
perite in aceste complexe.
Prin srtpate in 1981 au fost surprinse
apoi dezvclite, prin deschiderea unor casete,
(notate L
2
La) gropi
(notate G
1
G
2
).
nr. 2, in XIV, intre
metrii 7,65 12,70, a fost n intregime,
prin XV, precum a
dintre cele (fig. 2). L a
fost la solului, fiind de
n plan, cu laturile de circa 4,25 x
X 5,05 m. Limitele aproximative ale
au fost stabilite pe baza
pe care s-au resturi de prove-
nitrt de la fragmente ceramice, de
1
Reamintim prin din 1979, din acest loc.
au fost descoperite matt'riale arheologice ce
unui cimitir hastarnic. Cf. Ioan 1\litrea, Materiale, Tulcea,
1980, p.
2
Ioan Mitrf>a, op. cit,, p. 1.
dirbuni oase de animale. Aproape de latura de
sud respectiv, mai aproape de de sud-
vest al a fost o in
care se adincea cu 0,50 m de nivelul podelei.
Vatra avea puternic a unei
folosiri indelungate.
n s-au 46 de frag-
mente ceramice, marea majoritate provenind din
vase lucrate la Din totalul ceramicii lucrate
la 74% ceramica
15% ceramica Il% eera-
mica din pasti"t sau de culoare

Foarte fragmente ceramicc lucrate cu
mina provin din vase de tipul borcanelor.
Fragmentele ceramicc din
dintre care unele aflate sub de chirpic
(lutuiala de la provin aproape in totali-
tate din vase lucrate la nentregibile, care,
prin caracteristicile lor, se la
secolului al III-lea in secolul al IV-lea e.n.
nr. 3. A fost surprinsrt n XVI,
ntre metrii 38,50 42. a fost
in paralel in XVII. Pentru
dezvelirea ntregii a a fost
o pe latura de sud a
XVII (fig. 3). La este de tipul
ngropate n (bordei), avind n
plan orizontal o cu
laturile de 3,25-4,25 x 4,00- 4,24 m
rile rotunjite. Partea n se adincea
cu circa 1,20- 1,40 m de nivelul actual de
al terenului, aflat ntr-o
cu 0,65 - 0,75 m de limita a stra-
tului de cu resturi arheologice.
Spre marginea de nord a a fost
in viu, o cu intre
circa 1,00 16,0 m, mai cu circa 0,37 m
de nivelul podelei. In nu
s-au resturi ale pentru foc.
n umplutura s-a o mare canti-
tate de din care s-au
ntregit doar cteva vase. Din totalul ceramicii
aflate n L
3
, 83% ceramica la
17% ceramica cu mina. Din tota-
lul ceramicii lucrate la specia
54%; specia 22%;
cea 3%; specia 15%, iar
cea portocalie 6%.
w
w
w
.
e
-
p
a
t
r
i
m
o
n
i
u
.
r
o
,

w
w
w
.
c
i
m
e
c
.
r
o

.....

_,
,_
Lu
Cl

:t

' ---n;I-
---------
-----Vl-V)_V)_V) ---------- '
"' "' "' "' n n n 1'4 "
n n n n n 1 o
5
" "m
Vj
o-.,
l;;;;t 95m _
V) V) --
'2 1 1

V) V)
LEGENDA
sec.JI-De.n.
sec.l!-111 e.n.
sec.l.Y e.n.
1978; SJI-Sfllin 1979; S!Llll-SMin 1981.
Fig. l. Planul general al lor arheologice
Fig. 1. Crligi- Plan general des fouilles archeologiques.
-
w
Q)
o
>
z
15:
::;
:<l
t>l
>

mA
"- - .....
I
t D /--? 1
/o o c.t:!V :
1 1
1 o 1
1 1
1 1
' O o !
D
1
1
el

1
1
-------
8
4m
Fig. 2. Planul profilul L
2
. 1 sol vegetal; 2 sol J cu chirpic,
4 sol galben; .5 chirpic.
Fig. 2. Plan et profil <le l'habitation L
2
.
--------------------------------
-(40
5><'111
-05
-
1
L_
--------------------------

Fig . .1. Planul prolilnl L
3
1 sol vegetal; 2 sol 3 sol galben; 4
Fig. 3. Plan et profil de l'habitation L
3
.
138 fOAN MITREi\
Pe ceram1ca, in umplutura L
3
,
s-au mai fragmente de de la
avind imprimate urme de pari, de
buni, precum oase de animale
Sxvt
--------
8
Este posibil ca unele fragmente ceramice de tip
carpic din (fig. 5/l-4; fig.
7/1, 4, 7), precum cele din dintre
care unele cu decor lustruit pe
D
L
G? /
-1,83:n
c __ /
....!.2ti!_ ---- -------------

--4-----

ITIIITIIlt
Cr.-_-- __

- . - ----- --
- -- - -
Fig. 4. Planul profilul gropilor G
1
G
2
1 sol vegetal; 2 sol .1 sol galben; 4
Fig. 4. Plan et profil des fosses G
1
et G
2
.
corpul vasului (fig. 5/6; fig. 7/1), fi fost
antrenate in groapa bordeiului, dupft cum nu
este exclus, ca unele forme de vase carpice,
se la inceputul secolului al IV-lea e.n.
L
3
unui orizont de locuire
ce poate fi datat la secolului III-lea in
secolul al IV-lea e.n. o materialele
aflate in inventarul Dintre acestea,
in primul rind, un castron (fig. 6/5; fig. 8/8),
de mici dimensiuni, lucrat cu mina, dintr-o
cu multe cioburi in avind gura
spre interior. castronului au culoa-
rea in exterior in interior.
Acest tip de vas, de mediu local, reprezintft
o
3
, poate fi atribuit secolului
al IV-lea.
3
Un castron considerat de
a fost descoperit n necropola de la llrlad-Valea
Cf. V. Palade, Materiale, Tulcea, 1980, p. 410, fig. Jf3 p. 412.
Tot din inventarul L
3
, face parte o
(fig. 6/1 ; fig. 8/4) de dimensiuni mici,
care a fost cu mina, din cu cioburi
in de culoare cu
baza larg marginea
gurii se in tipul de
ornamentate cu alveole deasupra bazei.
O a doua aproape cu cea
a fost in XVII (fig. 6/2;
fig. 8/6).
se ntlnesc in faza tirzie a
culturii carpice.
4
Tipurile de
ornamentate cu alveole deasupra bazei, se ntl-
nesc mai ales in Complexe datate n a doua
tate a secolului al III-lea e.n. si in secolul al
IV-lea e.n. de exemplu, mai
toartft, decorate cu alveole deasupra bazei, ase-
4 Gh. Bichir, Cultum J<J7.1, p. fiH-fi<J.
DlN SECOLELE II -V e. n. DE LA C1RLlGI
139
5
70
9 11
Fig. 5. obiecte din fier lut, din sec. II- III e.n.
Fig. 5. Ceramique, objets en fer et en argile, des n- III siecles.
3
5
F ig. 6. C e r a m i c i fragment de pahar (4) din sec. I V i nceputul sec. V e.n.
Fi g. G. Ccramique et fr agment de verre (4) dn I V siecle et le commenccment d u ve siecle n. e.
-f

'' . ____:_l_ti lg .
.. .' '
_ .... : ... _.
----- ----
.
e.
:' . ,; 1
< @'.) . . .. ill
. 1

____ ._ ___ ..

5
4
2
'o
9
Fig. 7. obiecte din fier lut, din sec. II-III e.n.
Fig. 7 Ceramique, objcts en fer et en argilc des II" -III" siecles.
1
1
1
'
'
8
9
.. .
.. .. ...
\
j9' .
.__. __ :"t
Fig. 8. fragment de pahar ( 10), din sec. IV nceputul sec. V e.n.
Fig. 8. Ceramique et fragment de verre ( 10), du IV et le commencement du V siecle n.e.
A)EZAHEA DIN SECOLELE II-V o.n. DE LA CIHLIGI
143
exemplarelor descoperite la Crligi-
au fost n castrul roman de la

5
Cesti toartrt, dintre care una
cu alveole 'deasupra bazei, au fost descoperite
n necropola de tip Sntana de de la Brlad-
V alea
6

A vnd n vedere caracteristicile ceramicii des-
coperite n L
3
(castronul precum
alte fragmente ceramice) atribuim acest com-
plex unei etape cronologice cuprinse intre
secolului al III-lea prima a secolului
al IV-lea e.n. Foarte probabil, materialul ceramic
descoperit n L
3
o a culturii
carpice de nceput a culturii Sntana de
cum nu este exclus ca unele din aceste mate-
riale ceramice ateste in
zare a unor elemente de tipul celor specifice "cul-
turii tumulilor carpatici"
7

Dintre complexele descoperite in 1981, mai
gropi.
Groapa nr. 1, in XVI,
ntre metrii 5,40 - 7,60, a fost n tota-
litate, prin unei casete pe latura de nord
a amintite.
Groapa (fig. 4/G
1
) avea o n plan
orizontal, cu axele de 2,95 x 1, 70 m, adncindu-se
cu 1, 73 m de nivelul actual al terenului. ln
umplutura s-au cteva fragmente cera-
mice, atipice, dar fragmente din
provenind din vase de tip Sintana
de
In umplutura gropii s-au mai cteva oase
de animale, pigmen de iar la 1, 18 m
adincime, de la nivelul actual al terenului, o
de de 0,90 m de
3-4 cm. Caracteristicile fragmentelor ceramicc
descoperite, permit atribuirea acestei gropi
din secolul al IV-lea e.n.
Groapa nr. 2 a fost tot in
XVI, intre mctrii 12,70 14,40. Deschiderea unei
casete, pe latura de sud a a permis dez-
velirea n intregime a acestei gropi
ei
Groapa (fig. 4/G
2
) era aproximativ de forma unui
butoi, avind gura mai dect fundul,
care se la 1,83 m de nivelul actual de
n umplutura s-au foarte
materiale. Dintre acestea cteva
mici fragmente din provenite
din vase de tip carpic un fragment dintr-o
de din de culoare
cu pete de la arderea
avind de
(fig. 5/5; fig. 7/3). Aceste cteva materiale fac
& Dan Isac, Materiale, Tulcea, 1980, p. 296, fig. 5 p. 297.
6
Vasile Palade, Materiale, Tulcea, 1980, p. 409-412;
fig. 3/J.
7
Virgil Nicolae Mircea
Udrescu, Materiale, Tulcea, 1980, p. 246 urm. Cf. Rapor-
tul din !981, prezentat la Sesiunea de Ia Vaslui din 2.'i-2R III
t9R2.
atribuirea gropii G
2
nivelului corespun-
carpice.
carpice i alte materiale
descoperite in intre care
mai multe fragmente ceramice, un suport din
lut ars pentru frigare (fig. 5/12; fig. 7/9), o
(gravoar ?) (fig. 5/5; fig. 7/8) o (fig. 7/6)
din fier fusaiole din lut (fig. 5/10, Il).
materialele carpice descoperite in 1981
o trzie din acestei culturi, ca
inventarul L
1
n 1979
8
,
inceputurile carpice de la
Cirligi, punctul .. La pot fi
situate in secolul al II-lea e.n. Pentru aceasta
unele fragmente ceramice descoperite
n diferite fragmente care provin din
vase lucrate la caracteristice fazei timpurii
a culturii carpice, precum descoperirea ntm-
in perimetrul a monede
romane imperiale
9
, respectiv un denar de argint
de la Traian (anii 1 O 1- 102) un denar de argint
de la A. Pius (anii 140-143).
nivelul secolului al IV-lea e.n.
este ilustrat de inventarul Lz L
3
,
precum de unele materiale ceramice descoperite
n (fig. 6/9; 8/1), este locul
in 1981 au fost descoperite cteva
materiale arheologice, care par a indica o locuire
tirzie n culturii
Sintana de de "tip clasic", respectiv o
ce ar putea fi la secolului al IV-lea
inceputul secolului al V-lea e.n. Pe cteva
fragmente ceramice, provenite din vase lucrate
la din ornamentate
cu striuri, (fig. 6/10. 11; 8/11),
fragmente ceramice din de culoare
ornamentate cu motive stampilate
(fig. 6/6,7; 8/5. 9), precum un fragment, tot
din mai inchis la culoare, ornamentat
cu motive realizate cu (fig. 6/8; 8/7).
Decorul de origine care nu
se pe cearmica din faza timpurie a cul-
turii Cerneahov
10
, apare pe ceramica din necro-
pola din secolul al IV-lea inceputul secolului al
V-lea e.n. de la Brlad-Valea
11
, precum
pc ceramica din de la Biharea, intr-un
orizont "datind mai din secolul al V-lca"
1
2.
n stadiul actual al
fragmentele ccramice, din grtlbui-
portocalie, decora te cu motive geometrice realizate
prin incizie, cu sau prin desco-
perite in 1979
13
, tot unei etape tirzii din
8
Ioan Mitrea, op. cit., p. 436.
9
Monedele, descoperite n anului
1979, pe au intrat n Muzeului de
istorie (inF. 24871 inv. 249870) au fost
descifrate de Virgil i mim
pc aceast:l. cale.
1 E. A. Smonovici, MIA, Moscova, 116, 1961, p. 336-
338.
11 Vasile Palade, op. cit., p. 4 13, fig. 6J5.
1
2
Sever Materiale, Tulcea, 1980, p. 141.
13
Ioan Mitrea, op. cit., p. 440-141, fig. RJI-4; fig. 9/1-4.
atribuite unei etape timpurii a culturii Sntana de
lH
IOAN MITREA
respectiv o ce s-ar data
la secolului al IV -lea inceputul seco-
lului al V-lea e.n. Tot acestei etape, probabil, ii
un mic castron, lucrat la din
cu o (fig. 6/3; 8/2), precum
un fragment de pahar, din de culoare
decorat cu o aproape de
caneluri mai jos (fig. 6/4; 8/10).
*
arheologice de la
pun in o continuitate de nentre-
a autohtone din secolul al Il-lea
c.n. foarte probabil, la inceputul secolului
al V-lea e.n.
Materialele arheologice caracteristice fazei finale
a culturii carpice, in a doua a
secolului al III-lea la inceputul secolului al IV -lea
e.n. care se intilnesc in complexele din etapa
imediat car-
pilor la cristalizarea culturii Sntana de
Nu mai importante snt dovezile arheologice
ce o locuire, in
la secolului al IV -lea inceputul seco-
lului al V-lea e.n.
unor elemente germanice la ince-
putul secolului al IV-lea precum
hunilor de la secol nu au dislocat
mai ales din regiunile mai
retrase, subcarpatice, n care se
zarea de la
avem n vedere la circa 1,5 km vest
de de la Crligi, punctul
se de la Izvoare-
Bahna, din secolele VI-IX e.n.
14
, se
in de pe valea pirului
se o conti-
14
Ioan Mitrea, Carpit:a, 1973- 197-i, p. 55-76; idem,
Ca.rpit:a, 10, 1978, p. 205-252.
nuitate de locuire, preponderent din
secolele II-III e.n., n secolul al IX-lea e.n.,
respectiv din epoca dacilor liberi n momentul
ncheierii procesului de
culturii vechi
ln amintit, evident se
o anume mobilitate a
autohtone, dar mobilitate s-a circumscris
unei microzonale.
ncheiere, ce se impune a fi cu
noi argumente, pune in investi-
arheologice microzonale, pentru problema
la continuarea
atit la cit la lzvoare-Bahna.

DANS L'HABITAT DU II -ve SIECLES
DE ClRLIGI COM. de
DEP. DE

En 1981, on a co.ntinue les recherchcs a.rchcologiques dans
!'habitat de Crligi, corn. de dep. de Bacu.
On a decouvert de nouveaux complexes archeologiques
parmi lesquels les habitations (L
2
ct La) qui ont ete attribuees
a la suite de l'analyse de leur inventaire, au IV" siecle n.e.
ainsi que deux fosses ou l'on a trouve peu de materieuax,
archeologiques (G
2
attribuee au III" siecle n.e., ct G
1
datee
du IV" siecle n.e.).
Outre les materiaux des complexes mentionnes, dans la
couche aux restes archeologiques, on a trouve des fragments
ceramiques qui indiqucnt une habitation, dans la zone exa-
mincc, aux II-III" siecle n.c., tandis que d'autrcs matcriaux
attcstcnt unc phase tardive dans l'evolution de cet habitat,
en cspece unc phase qui peut etre placee a la fin du IV" siecle
ct au commcncement du v siecle n.c.
Les donnccs obtcnues enl981 s'ajoutcnt a celles des annees
anterieures, prouvant l'existance a Crligi d'un habitat qui
a commcnce au II- III" siecle n.e. et a continue jusqu'au
commcncement du v siecle n.e.
Noi n1orminte de la Tomis
V. LV\'GU, C. CHERA-MARGI!\'EAKU
edilitare de la intersectia Bd. 1 Decem-
brie 1918 cu str. au prilejuit efectua-
rea unor de salvare. Astfel a fost cercetat
un important lot de morminte epocii
romano-bizantine, care se celorlalte sute
de sepulcrare, cercetate nregistrate
acum, diverselor necropole ale
Tomis ului
1

Avnd la criteriul tehnicii de constructie
am mormintele din necropola
epocii romano-bizantine, n
toarele tipuri:
A. Morminte n cu de acces,
cu variantele:
- morminte cu o cu de
acces (fig. 1/1};
- morminte cu firide si cu
acces (fig. 1/2). '
B. Morminte simple
(fig. 1/3).
C. Morminte in - anume varianta cu
scheletul incadrat de pe una din la-
turile lungi una din laturile scurte, la
cap (fig. 1/4).
n total au fost cercetate 37 de morminte,
dintre care 30 primului tip
celui de al doilea, iar unul se
n ultimul tip. Din cele 30 de morminte n
cu camerrt de acces, J 1 urme de lemn
de la sicrie, 14 nu aveau astfel de urme, unul
era mormnt cenotaf, iar restul de patru mor-
minte sint lipsite de necesare. Trei
dintre mormintele simple urme de sicrie
in timp ce celelalte trei sint lipsite de
acestui element. Mormntul in nu
urme de sicriu.
Se impune a aminti, cel cu titlu infor-
mativ, n profilul malului dinpre est au
cteva morminte in n pante,
dar nu au fost cerctate.
mare al mormintelor n cu
de acces (30 din cele 3 7 de morminte
cercetate) constituie pentru Tomis o particu-
laritate aparte, cont de faptul in
Scythia Minor o nu o n-
tlnim nici la Callatis, unde mormintelor
1
V. Barbu, St. CI., 3, !961, p. 203-225- lucrare ce
cuprinde necropolele Tomisului ncepnd din cpoca
pn1L n sec. IV e.n.
n firicl{t este extrem ele redus, majoritatea consti-
tuind-o cele de tip construite din
cele si nici la Piatra 3 unde
nu au fost inert Acest tip
apare la Tomis pentru prima n a doua
jumrttate a secolului III e.n., este foarte
n secolul al IV -lea se chiar n
secolele V-VI e.n. Astfel pentru perioada roma-
no-bizantinrt, acest tip
pentru Dobrogea numai la Callatis, dar in
redus. Ele sint semnalate, pentru zona
a Negre, in zona Chersonesului, fiind datate
n secolele V-VI e.n. Astfel de morminte sint
semnalate in sudul la Varna Provadia,
cele din fiind in considerate
datate n a doua a
secolului al IV-lea prima a secolului
Acest sistem de inmormintare este frec-
vent n Siria, unde se intilnesc morminte
in ceea ce planul de
Nu este o a tehnicii constructive
a mormintelor siriene celor din Tomis,
acest transfer de manifestndu-se
mai trziu, n cadrul fenomenului de
a in care rolul predominant 1-au
jucat elementele etnice venite din Orient. Tot
in acest sens trebuie amintite si multiplele relatii
existente ntre Scythia l\Iinor regiunile orienta'le
(Asia Egipt, Siria).
?\lormintele simple, ce apar din cele mai vechi
perioade, snt foarte frecvente in necropolele ro-
mano-bizantine gftsirea unor analogii este, con-
noi, de prisos.
\Ionninielc n spre deosebire de cele in
firidft cu camerrt de acces care apar, cum
am arrttat, in a doua a secolului al
III-lea, sini semnalate in epoca romanrt incepind
cu secolul al IV-lea, elt;_ continund srt
in secolul al VI-lea. In Dobrogea, asemenea
rno;mintc au la Piatra
Diferitele morminte au la adincimi
foarte variate. Astfel, mormintele n cu
de acces au fost semnalate la adincimi
cuprinse ntre 2 5 m, majoritatea fiind
la adincimi ntre 2,50 3,50 m. Majoritatea
mormintelor simple au fost surprinse la adncimi
2
C. Prcda, Cal!atis. Necropola
1980, p. 15-22.
3
A. Petre :\Iaterialc, 8, 1962, p. 565 586.
146
V. LUNGU, C.
cuprinse intre 2,10 2,50 m,
dou:i morminte aprtrute la 3 respectiv, 4,50
m adincime. Mormintul in a aprtrut la o
adincime de 3 m.
RITUL RITUALUL
n toate mormintele cercetate s-a observat prac-
ticarea n exclusivitate a ritului Pe
individuale (care rcprezintrt
dealtfel majoritatea) au fost semnalate nmor-
colective de 2 la 4 schelete n fiecare
mormint. S-a semnalat un mormint ccnotaf -
n prezent.
nhumarea mai multor schelete ntr-un singur
mormnt nu o de ne-
cropola morminte cu schelete
n necropola de secol IV e.n. de la
Histria; situatii similare intilnim n nordul
Negre mai cu n nccropolele trzii
din Pannonia. Din acest punct de vedere necropola
se net, deoarece aici n-
tlnim chiar cte la unsprezece sche-
lete ntr-un singur mormnt. La Tomis, mormntul
nr. 30, cu firide de acces
mormntul nr. 8, n cu de
acces, cu respectiv trei schelete, demonstrea-
o
Majoritatea mormintelor snt orientate V-E,
cu mici devieri inerente, binecunoscutul
obicei morminte - M.24 M.29 -
snt orientate NV -SE, iar unul- M.32- NE-
SV. scheletelor nu prea
mari de la un mormint la altul, toate fiind
pe spate, n cu miinile indoitc
din cot, de cele mai multe ori spre sau pe oasele
bazinului, alteori pe abdomen sau intinse
pc corp. OricnUri similare al_e
schelctclor se n necropolclc romana-bi-
zantine din Pannonia. n Dobrogea ase-
apar la Callatis Piatra
ntr-un singur mormnt s-a un schelet cu
picioarele (M.l7) ; a
fost la Mangalia
4
la Mitrcni, ntr-un
mormnt orizontul?i. c_ultura.l
tana de a
membrelor inferioare ale schelctulm dm M.l7
sintem inclinati s-o atribuim unui element al
ritualului fiind
pentru cazurile de la Callahs.
INVENT AH. TIPURI DE OBIECTE
Oarecum este faptul n cele
37 de morminte cercetate, nu s-a 111c1 un
obiect ccramic, neexcluznd posi-
bilitatea ca viitoare !l evidenFt
astfel de inventar funerar. O cont.ras-
din acest punct de vedere Callahsul,
4 C. Preda, op. cit., p. 24, M 195, M 234.
unde ccramica apare frecvent este relativ va-

Inventarul funerar era in regiunea cra-
niilor, la mijloc sau la picioare. siirac, ma-
terialul arheologic descoperit pin;t acum - vase
de sticlrt, m;trgclc, cercei, ind
din bronz - analogii n provin-
ciile imperiului, ceea ce inclid o integrare organidt
in orizontul cultural provincial-roman. S;tr;tcia
inventarului funerar nu trebuie, interpre-
n sensul unei crize economice-politice care
se fi repercutat pe trtrm ritual-religios, fiind
bine epoca romano-bizantinrt
in Dobrogea, o perioad{t de stabilitate poli-
prosperitate economic{t. Austeritatea in-
ventarului din morminte este cert, indisolubil le-
de perceptele religiei care
tot mai mult teren. La religia o
mare a parte din diverse straturi so-
ciale, n special anul 313, cnd
Constantin Licinius emit binecunoscutul edict
de la prin care se proclama libertatea de
cult egalitatea in drepturi pentru toate religiile
din imperiu.
Printre obiectele de inventar mai des ntilnite
n morminte, dar nu foarte frecvente, se nu-
vasele de
V ASE DE
Ungttentarii cu corpul globular, gtul tubular
nalt, cu buza sau n Au
fost descoperite asemenea vase, dintre care
unul are corpul mult iar buza este asimetric
(fig. 2J7). Pe interiori ai vasului
se observrt clar urmele unui lichid vegetal uleios,
probabil ulei de mftsline. O a
fost in necropola
de la Callatis
5
Cel de al doilea exemplar, tlescope-
rit n M.9 (fig. 2/6), cu corpul globular buza
arc analogii in Dobrogea, in nccropola
a dar n alte necropole trzii, cum ar
fi cele din Pannonai si anume la Csakvar
7
Astfel
ele exemplare se ntr-o serie ele
muzeale
8
. Tinind cont de contextul arheologic n
care au de analogiile aceste
vase se pot data in al doilea al treilea sfert
al secolului al 1\'-lca c.n.
Ungucntarii de Jormii tubttlar, jus1jormii, lungi,
cu b1tlb la mijloc. n cadrul tipului se Jisting
subtipuri:
a) Ungucntarii de dimensiuni ml'dii, cu bulbul
decor de cu te pc el (fig. 2/1 ; 3/ Il;
4/13; 14; 5/21) ;
5 Ibidem, p .. 12, pl. 111 122.1.
s Ibidem, pl. 7o, M222; pl. 71.J, M 210; 122.
7 A. Salamon, L. !larkoczi, Alba Hegia, Il, 1'.171, pl. 21\,
3-5.
s B. Filarska, .'iz/il a Slarojilnl', pl. 45-48; C. Isings,
Roman Glass in I.imbur[:, 1971, p. Il, 12 (pl. 1/19),
la sec. III c.n.
llE EPOCA DE LA
M 1 - M30
Profil V-E
O 1m
....................
Profil VE
O 1m
.......
2
r-------------------------.
'\"\11
/
/
/
/ .-
/
M.31- M.36
3
Fig-. 1. Tomis. Tipuri de morminte.
Abb. 1. Tomis. Griibertypen.
141
M . .,--
4.
o
M.L.
3
5
M.8.
6
..

M.9.
7
; .

Fig. 2. Tomis. Inventarul mormintelor nr. 1, 8, 9, 15.
Abb. 2. Tomis. Inventar der i, 8, 9, 15.
DE EPOCA DE LA
149
b) Unguentarii foarte lungi cu bulb mic
(fig. 2/5; 5/16, 17, 18).
Primul subtip este des ntlnit ntr-o serie de
necropole romane-trzii, ca cea de la Mangalia
9

11
, Scupi
11
Cernoj Gori
12
, n Iugos-
lavia, Dura-Europos
13
din Pannonia
2
4. Sub-
tipul al doilea, caracteristic de asemenea secolului
al IV-lea, este intilnit tot in necropole trzii, la

15
, Mangalia
16
, Sagvar
17
, fiind prezent
n unele muzeale
18
Unguentariul din
M.8 a fost de o cu capetele
n de cu o ambele
obiecte dat indu-se cam ntre anii 330-380 19.
datare este deci att pentru vasul
de descoperit aici cit pentru celelalte
unguentarii, tipului cu bulb la mijloc.
OBIECTE DE METAL
- Fibult'i din bronz (fig. 2/4), cu butoni glo-
hulari decor de grupuri
de unghiuri cu virfurile pe linia repre-
zcntind o a fibulei cu buton n formft
de Aceste fibule (Zwiebclknopffibeln) sint
caracteristice epocii romano-bizantinc, fiind datate
ncepnd cu al doilea sfert al veacului al IV -lea
c.n.; ele apar des n cimitirele romane din aceasti"'t
perioadft. Pc teritoriul Scythiei Minor filmle iden-
tice cu exemplarul nostru au fost semnalate la
Callatis
20
Piatra
21
, n Cngaria, la
Tordas
22
, precum n afara Imperiului
roman trziu
2
3.
- cu inel de semi-
in nituri (fig. 2/3); spinul se
prinde pe inel, la partea iar
mobil cade pe partea a inelului,
pe care nu-l Acest tip de
este semnalat in necropola
2
4, in necro-
polele trzii din Pannonia, la Sagvar
25
, Maja
10
M. Tluco.,ala, Vase antice de la Tomis, p. 127
fig. 261 269- sec. IV. e,n.
11
Ian Mikulcic, Arheoloski Ycstnik, 25, 1974, p. 210,
pl. 8. fig. 232 - primul sau al doilea sfert al sec. IV.
12
A. Cermano,ic-1\:uzmano,ic, Arheoloski \"cstnik, 25,
197i, p. 190, pl. V, fig. 7 - datat n sec. IV c.n.
13
C. Isings, Roma11 Glass from dated Finds, p. 12Ci, forma
!05.
HA, Radnoti, Intlrcisa, 2, XXX\"1, p. 1.18, nr . .12, pl.
xn. 1.
M. Tlncomla, op. cit., p, 1.52, fig. XI.
16 C. Preda, op. cit., p. li7, pl. !.l, .M 26i.
17
A. Tlurger, ActaArchHung, 18, 1966, 1-4, pl. 97 .1,
M 3.15; pl. 96, 4, M 6.1.
1
8
J. \V. Hayes, Roman and Pre-Roman Glass in the
Royal Ontario Museum, p. !61, nr. 668, pl. 42 - exemplar
sira-palestinian; p. 214, pl. 28, nr, 461, 462- toatt' datate
n sec. IV e,n,
1
9
E. Keller, Die Grabfunde in Siidba:yern,
unda autorul limitele cronologicc pentru filmlele cu
capGte n de pentru catarame.
2
0 C. Preda, op. cit., pl. .12, M 41 pl. .15, M 36.1,
21 A. Petre op. cii., p, 577, fig. 136/2.
22
Z. Banki, Alba Regia, 9-8, 1917, !918, pl. ICX, 3, M 6
23
D. Ianko1ic, Starinar, 25, !973- 1971, p. 20.1, fig. 4
24 C. Preda, op. cit., p. 148, M 352. 1 M .142.
2
" A. llurger, op, cit., fig. 108, M 19i pl. XCII, 6, M 23.1.
Somodor-Puszta
26
, precum m zona Rinului,
in necropola de la Krefeld-Gellep
27
n zona sud-
el apare la Gorun (Tolbuhin) 28, iar
n cea n complexe
culturii Sintana de Mures-Cerneahov, in Muntenia
Moldova
29
. '
OBIECTE DE POSDOAB..\.
a) - Plate-inelare, din galbene
n M.25 (fig. 4/15).
Exemplare nt ilnim la Caii a t is 3,
unde sint datate in al doilea al treilea sfert
al secolului al IV-lea, in regiunea Rinului, in
marea de la Krcfeld-Gellep
31
Se in-
tilnesc de asemenea in nordul n com-
plexe funerare culturii Sntana-Cer-
ncahov
32

- n formft de din galbene
descoperite tot in M.25 (fig. 4/ 12).
de ace_;;t fel, lucrate din chihlimbar, apar
destul de rar. acum, replica in
de la Mangalia 33 era exemplarele de
la vin formeze un tip de
de sticlft. Analogii, ca nu ca material,
la Yarna
31
, Sagvar
35
Szentes- Jaksor
36
, ulti-
mele douft n Pannonia. formft, aceste
gele ar putea fi datate la mijlocul in deceniile
imediat urmfttoare mijlocului secolului al IV-lea
e.n., avind n vedere faptul la Callatis atit
plate-inclare ct cele in de
au fost descoperite cu monede
datate 346-354 21.
- din de
albastre verzi (fig. 4/12). Snt semnalate in
necropola de la Callatis
38
La s-au
cu unguentarii de tipul cu
corp fusiform, bulb proeminent cu cute.
- mici, inelare, de culoare
inchisft, gftsite n M.l4 (fig. 3/9) de perle
tubulare, negre, din agat negru doi
cercei simpli din aur. ntregul inventar se pla-
n a doua jumfttate a secolului al IV-lea e.n.
26
Idem, Arh. Ert. 99, 1972, p. 95, fig. 4.1f5; idt'm, ArhErt,
!O 1. !974, p. 67, fig. J, JJ, M 16.
27
R. Pir! ing, Das romisch-j1iinki.'che Gni"bhjeltl vim ](re-
ftld-Gellep, M .132, fig. 19,
2" I. Yasilicin, lz1estija-Yarna, 14(29), 1978, pl. 4f.1, p. 115.,
2
8
B. :\[itrea C. Prt'rla, Xl'Cropolcle din sec. IV e.n. din
Muntmia, 1966, p. 207, fig . .1; I. Ionita, ArhMold, '1, 1966,
fig. .15, 1.
30 C. Preda, op. cit., pl. 26, M .1.15, M .151, M .157- con-
elin chihlimhar nu din ca ext'mplarcle
noastre.
H. l'irling, op. cit., p. 160, pl. 8f18; 19/8 a- b.
3
2
Gh. Diaconu, ,\'ccropola din sec. III-IV e.n.,
1965, p. 108, pl. HH/ Il; Il. Mitrca, C. Preda, op. cit., p. 145,
fig. 185j5 193- lot din chihlimhar.
::3 C. Preda, op, cit., p. 209, pl. 79, M 295. 1.
34
G. Tonce,a, lZ"!t'stija-Yarna, 12, p. 50, pl. 19. fig. 54.

A. Tlurger, ActaArchHung, 18, 1-4, fig. 105, M 167.
:;
6
Arch Hung, 30, 1950, p. 145, pl. 5S, 6, M 2.
.17 C. Preda, op. cit., p. 59, 15.
3R Ibidem, pl. 27, !\1 23-1.
8
9
10
\
M.1L.
M.19.
Fig. 3. Tomis. Inventarul mormintelor nr. 14 i 19.
Abb. 3. Tomis. Innntar dcr G r b e r 14 und 19.
12
M.25.
F ig . .of . Tomi s. Inventarul mormntului nr. 25.
Abb. '1. Tomi s. Inventar des Grabes 25.
M.27
V. LUNGU, C. CHERAMARGINEANU
19
17
M.29.
10
Fig. 5. Tomi s. In1entarul mormintelor=. nr. 26, 27, 28,' 29-, 36.
i\hb . .5. Tomi s . Inventar el r G r h e r 2o, 27, 2/l, 29, :> o
18
M.28L
M26 ..
MORI\f!NTE DE EPOCA DE LA 153
incadrare este
pentru cerceii de aur la Callatis 3
9
,
similari celor de la Constanta.
- tubulare, negre,' cu decor in linii
circulare (fig. 3/9). Analogiile cele mai apropiate
le intilnim la Mangalia
40

- din agat, negre, de formft dreptun-
ghiularft, avind ca decor de la-
terale (fig. 3/10).
b) Cercei din aur. Simpli, din
la capete (fig. 3/8). Tipul este semnalat in diverse
necropole, cum ar fi cea de la Callatis
42
cea
de la Sagvar, din Pannonia
41
se dateazrt, cu
la mijlocul in a doua
a secolului IV e.n.
c) Inel din bronz. Tip circular in sec-
Asemenea inele apar in necropolele romane-
tirzii din Pannonia, mai exact la Csakvar
43

Sagvar
44
, dar in Scythia Minor, la Callatis
45

Se in general, mijlocul secolului
al IV-lea e.n. chiar in deceniile unnrttoare ale
secol (fig. 2/2).
CONCLUZII
n cele ce vom incerca
citeva concluzii p eliminare, cu vom
srt alte morminte pentru a putea
o serie de date edificatoare cu privire la
caracteristicile principale ale necropolei, la crono-
logia chiar la limitele sale in
n primul rind intre ne-
cropola cea evidente
culturale tipologice. Ne referim nu
numai la ritul ritualul caracteristic celor
necropole, la inventarului funerar, dar
mai cu la tipurile de morminte. Se
cele trei tipuri de morminte descrise aici se
intilnesc la Callatis. Mai mult chiar, tipul mor-
mintului in cu de acces este
caracteristic unei arii mai largi, grani-
Scythiei Minor, anume ariei vest nord
pontice. Mormintele in se pare fac parte
din necropola a cincea a Tomisului, in care sint
prezente morminte de secolul IV. e.n., dar care
se cu morminte din secolele II- III
e.n. am semnalat-o in
noastre, dar cu mormintele de
secolele II-III e.n. sint extrem de sporadice-
cinci morminte in partea de sud a
in care au fost executate noastre de
salvare, in rest numai morminte apar-
secolelor IV- V e.n. Acest fapt dt
aici se afla limita de nord a necropolei a cincea,
"
9
Ibidem, pl. 75, M 219.4.
o Ibidem, pl. "':17, 1, 5.
4
1 Ibidem, pl. 17, M 63 M 104.
42
A. Burger , ActaArch Hung, 30, 1950, M 140, fig. !03.
43
A. Sa1amon, L. Barkoczi, op. cit., M 17, fig. 7.
44
A. Durger op. cit., fig. 122, 5b, 5c (M 340); fig. 108
(1\1 191, 4); fig. 102, M 161, Sa.
46
C. Preda, op. cit., pl. 25 M 33-1.2, M 354.1; pl. 53J7.
ce cuprinde morminte din secolele II-III e.n.,
peste care s-au suprapus cele de romana-
De la punctul amintit (latura de S
a Bl. L 52 A) incepe masa a mormin-
telor din secolele IV-V e.n., mai intilnim
morminte epocii romane timpurii.
Cronologia mormintelor ridicrt anumite pro-
bleme, datarea devenind mai complicatrt in cazul
mormintelor inventar funerar. Materialul arhe-
ologic din cele citeva morminte cu inventar ne
al doilea al treilea sfert al secolului al
IV-lea e.n. Cele patru monede descoperite in
M.36 (una de la Maximianus, emisrt in 308-310,
una de la Licinius, in 313 de la
Constantin I, emise in 324-330) ne clar
limita pentru datarea mormintelor
cu inventar este inceputul celui de al doilea sfert
al veacului al IV-lea (324-330 e.n.). Limita supe-
a cronologiei acestor morminte poate fi
celui de al treilea sfert al secolului al
IV-lea e.n., iar pentru datare pot pleda
fibula cu capetele in de ceaprt catarama
de bronz, ambele din M.8, stiindu-se cft aceste
obiecte sint datate intre anii' 330-380 e.n. cft
celelalte obiecte de inventar sint datate, in gene-
ral, la mijlocul deceniile nrmfttoare veacului
al I\'-lea e.n.
Dacft pentru mormintele cu inventar s-a
o datare destul de cele lipsite de inventar
sint lipsite de o cronologic cit de ct cxactft, dar,
lipsa inventarului poate constitui un ar-
gument care justifice datarea lor in secolul
al V-lea, obiceiul punerii diferitelor
obiecte corpul defunctului este interzis con-
form religiei Nu
lucru putem afirma despre mormintele care, prin
inventarul lor, secolul IV ne
o imagine a faptului noua reli-
gie, nu irevo-
cabil cu ritualul care presupunea depunerea in
sepulcrare a diferitelor obiecte
46
n
aceste limitele cronologice ale mormin-
telor n pot fi plasate la nceputul celui
de-al doilea sfert al veacului al IV-lea veacul
al V-lea e.n. alte pentru acest din
veac).
tulbure n imperiu ca urmare
a vizigote de la secolului I\'
e.n., se negativ asupra Scythici
Minor care se va perpetua dupft anul
382, anul de incheiere a tratatului de
dintre Athanaric Teodosiu cel Mare),
Tomisului a Dobrogei in general avind de su-
ferit de pe urma statornicirii acestui neam ger-
manie la sudul ca

Poate in
contextul acestor vremuri tulburi trebuie j ude-
mormintului-cenotaf (posibil mai
46
Ibidem, p. 81.
47
Cf. A. Radulescu, 1. Bito1eanu, Istoria romnilor din/re
,,i Mare - Dobrogea, 1\179, p. 135.
154 V. LllNGll, C.
altele), cnd cel ce ar fi trebuit nmormn-
tat fi pierdut n alte ale Scythiei
(sau n cu totul alte regiuni) ntr-una din luptele
sau conflictele care au avut loc (de genul epi-
sodului cu Gerontius la Tomis), nemaiputind re-
veni la Tomis.
acum ne conduc
mormintele prezentate fac parte
dintr-o chiar n
momentul de nu s-au anumite sim-
boluri care confirme indubitabil acest
fapt. o serie de argumente vin sprijine
- orientarea est-vest a majo-
a mormintelor; - orientarea
cu privirea spre a scheletelor, obi-
ceiul - minilor pe bazin, piept
sau abdomen, ca expresie a obicei: -
mormintele se dateazrt intr-o perioadrt n care
cucerise pe plan spirit ual-religios o

In perioada scrolelor IV-V e.n., la Tomis,
nu se produc etnice de fapt
cel de materialul arheologic al
inventarelor funerare, material care se
organic orizontului cultural provincial-roman.
NEUE AUS ROMISCH-BYZANTI-
NISCHER EPOCHE IN TOMIS
Z{'SAMMENFASSl"NG
Die 37 untersuchten Grii.ber gehoren zu einem Friihch-
ristlichen Grii.berfeld aus dem 1. Jh. unei vom Anfang des
Nii.chsten. Die Griinde, auf die sich diesc Annahme stiitzt,
sind folgende:
- die \V-0-Ausrichtung der iiberiwegendcn Anzahl dcr
Grii.ber,
- dic W-0-Ausrichtung der Skelette, das heiLlt der Kofp
im \V und dis FiiLlc im O, dem christilichen llrauch gemii.Ll,
- die nach dem christlichen Hitual auf das llecken, gegen
die Brust gerichtet gelegtcn Hii.nde,
- die Grii.ber werden zeitlich in cine Periode eingereiht,
in cler das Christentum cine Jorherrschende Stellung auf
Ebcne cingenommen hatte,
- der llautyp der Grii.bcr- mit Grabkam-
mer und Zugangsschacht - der auch bei andt>rcn christlichen
anzutreffen ist, wie zum Beispiel bei denjenige) van
Callatis in Scythia Minor unei von Provadia im Siiden cler
Donau, 11111 nur \Hnigc dc-r Analogien anzugeben,
- cler spiirlich o<ler gar nicht Jorhandene lnhalt <li S<'r
Griihn stimmt mit d<n \"orschrift<n cl!'r christliclwn H.cligion
iilJPrein.
llas aus diPS!'Il Criilwrn gphorgene Matf'rial, ohwohl
nicht zahlr!'ich, fin<ll'1 in dtn ProJinzen d!'s Homischen Hcches
leicht .-\nalogien, was wie<l!rum hpdentl't, <laO <'S sich in
den pnoinziell-riimischen 1\ulturhorizont einreihen liiiJt. Es
geht ahl,nfalls herJnr, daf3 in d!'r !'thnisch<'n Str11kt11r cler
tomitanischcn Einwohnerschaft k<in< l>P<kHtenden Anderun-
gen stattgefunden habcn.
Dic zukiinftigPn Forschungen werdcn dazu bcitragen,
Jielc dcr hier AspcktP zn kliiren.

din secolele III-XI de la jud. Prahova
OLTEANV, N. NEAGU
Rezultatele in campania de
arheologice din vara anului 1981 prilejuiesc un
succint al descoperirilor pinft in
prezent in urma ccrcctrtrilor efectuate in decursul
celor cinci ani - 1977- 198 l -. Potrivit cam-
paniilor efectuate pinft in acest an, la au
la ivealft datind din epoca
br<?nzului din mileniul I e.n. (secolele III-XI).
1 n cele ce urmcazrt ne vom referi la rezultatele
ccrceU"trilor din vara anului 1981 privind mileniul
1 e.n., judecate in contextul descoperirilor din
anii pentru a awa astfcl o imagine
mai de ansamblu asupra rolului obiecti-
vului arheologic studiat in problemele de
ale aflate pc teritoriul comunei
jud. Prahova in decursul secolelor III-XI.
IX, in punct, numit
"Fin tina lui unde au fost efectuate
anilor a interceptat o serie
de locuinte ale unor din secolele III-IV,
IV-V, \;-VI IX_:XI (fig. !fi). Spre deose-
bire de anii din sec-
nivelul secolelor VI-VII, interceptat aproa-
pe in toate celelalte De remarcat
din epocile amintite se
suprapun, in cea mai mare parte, astfel incit
datarea lor s-a frtcut mai cu pc baza stra-
tigrafici, ma tcrialcle recoltate, in special eera-
mica fihulele, oforindu-nc la rindul lor, posi-
bilitatea unei cronologice ceva mai
strnse a nivelurilor de locuire.
Secolului al III-lea inceputului celui ur-
ii trei interceptate in
carourile 12, 16 19 care, la cele des-
coperite acum la lor
la Prima pe
in acest an, in nord-vestic un
cuptor amenajat din lut, cu un diametru de
0,40m, cu vatra bine la
de 0,15 m. Nu cuptorul avea
sau nu bolta este adin-
cu 0,30 m de nivelul antic de
De remarcat crt in interiorul acesteia se mai afla
o cu diametru! tot de 0,40 m,
pe ea aflindu-se citeva pietre arse. Din punct
de vedere stratigrafic s-a observat crt de la partea
superioarft a cuptorului din s-a
o groapa m de clopot, datind elin
secolele V- VI.
Cea de a doua in
campanie, datind de din secolele
III-IV (carou! 16), a fost pe o
de o Dridu, astfel incit dimen-
siunile reale ale in obser-
Din umplutura ca
cea anterioarrt cu O 30 m de nivelul antic
de calcare, au ia ivealrt fragmente ccramice
lucrate la roata de picior cu mina, printre ele
aflndu-sc si fragmente din asa-numitele .. Krau-
sengefa13e" .' '
A treia descopcritrt in carou! 19, a
fost interccptaL"'t aproape in intre-
gime. Ea a fost latura nordicrt
respectiv cea de din secolele
V-VI IX-XI. a fost
O 50 de nivelul antic de iar latunle
ei aproximativ, 2 x 4 m. Pe latura nor-
era amenajat cuptorul de utilitate
cu vatra bine dia metrul exterior de O, 70
m; gura cuptorului se afla sud, in interiorul
Cuptorul a fost realizat prin
unei platforme de ( 1 X 1 m), in
interiorul gropii in care s-a
amenajat apoi cuptorul prin scobirea unei cavi-
circulare cu dimensiunea ..Rama"
rczultatrt a putut fi utilizatrt n scopuri casnice,
ca o .. pentru vaselor. de
podeaua cuptorul s-a .Prtstrat la
o de 0,50 m. Pc cu
gurii acestuia, au fost de
riu cu dimensiuni mari, la de
0,25 m. Este posibil ca unele din aceste pietre
se fi in interiorul cuptorului, deoarece
acesta apare de pietre
una peste alta, care se prelmg pe gura
cuptorului, la circa 1 m de _aceasta.
Printre pietre se man dm bolta
cuptorului, puternic prin gura
acestuia, spre interiorul (hg. 1/3). P_c
cuptor se aflau grupuri de pietre,
utilizate, probabil, in scopul calduru.
De remarcat intre cuptor peretele de vest
al locuintei s-a amenajat, pe cuptorului,
un pat din pietre mari, de asemenea .de ru,
formnd o de circa 0,50 m
Datarea acestei s-a pc baza frag-.
mentelor ceramice a unei fibule din bronz cu
piciorul intors pe dedesubt, ca formft
realizare cu cea n anii
156
OLTEANU, N. NE"AGU
1
2
\
3
Fig. 1. 1 Vedere asupra complexelor de locui re din JX ; 2 \'edere asupra
din secolele III -IV V- VI; 3 Cuptorul casnic din datind din secolele lii - lY e.n. (detal iu).
Fig. 1. 1 Vue generale snr les complexcs d'habitat de la IX
0
sec tion ; 2 Yue generale sur les huttes de
III - [V et V- VI" sicc!C's; 3 Faur pour cnisson riu pain clt"cm' "'ntdansl'hahitaiionclaiantc! es lll - 1\""siec!C'sr!C'n. e.
IJIN SECOLELE III-IX IJE L\ JUIJ.
157
n V. Fibula prezinU analogii cu cele
descoperite la ilustrative n special
pentru teritoriul de la sud de cu cele de
la Valea mai semnificative pentru zona
fibule datate n secolul al III-lea
nceputul secolului al IV-lea e.n.
Nivelul de locuirc din secolele III- IV, des-
cris mai sus, este suprapus ele douft din
perioada imediat urmftioarc - secolele IV- V -,
surprinse n carourilc 6 8. n acest fel, numftrul
databilc n secolele V, desco-
perite la )irna n prezent, este de cinci.
Ambele descoperite n 1981 au fost cer-
cetate doar una din ele fiind
pc latura de sud de o din secolele V-VI,
iar pc cea de nord-vest de o din secolele
IX-XI. De observat din perioada
n general, o mai mare adn-
cime n raport cu cele din alte etape; ele au n
interior amenaja te vetre deschise, de
uneori, se doar grupuri de pietre de riu,
care urme de ardere Printre
fragmentele ceramice descoperite aici, lucrate fie
cu mna fie la se cteva de
tipul "KrausengefaBe".
cum mai sus, acest nivel de lo-
cuirc este suprapus de din seco-
lele V- VI, total al acestora din
fiind, n prezent, de opt. Cele
de secolele V-VI interceptate n IX,
carourile 5 20, se adncesc cu circa 0,30 m
de nivelul de antic. Locuintele, de
una 2 x 2' m, iar cea-
2,50 X 3,50 m. Cuptoarele, amcnajate, la
ambele pe latura de nord, snt realizate
prin scobire n malul cu deservire din
interior. Diametru! cuptoarelor 0,30 m
la prima 0,50 m la a doua. n ambele
cazuri vetrele snt bine arse. Din de
al au fost recuperate frag-
mente ceramice, o de bronz de
oase de animale de pietre
de diferite dimensiuni etc. Acestui nivel de locuirc
i o n de clopot (caroul
13), cu diametru! gurii de 1,60 m adincimea de
1,50 de la nivelul de antic. Din ea a fost
la roata de picior cu
mina, ne, oase mici de animale pre-
cum o de fier cu (3,5 cm
2,5 cm
n nivelului Dridu ii lo-
surprinse una este de
(diametru! mare= 3 m), ccalalU rectangulad,
cu una din laturi de circa 4 m. Numftrul total al
locuintelor datate in secolele VIII-XI, desco-
perite acum la )irna, se ridid la opt. Prima
se adncca cu 0,30 m, cea de a doua cu
0,60 -d-t de nivelul de al epocii. A
doua prczintft n de nord-est un
pictrar, amenajat din pietre masive de ru lipite
cu lut. ovalft parc sft fi servit ca atelier
pentru reducerea mincrcului de fier, deoarece n ea
au fost amplasate douft cuptoare de redus, din care
s-au mai pftstrat crcuzetclc (circa 0,40 m dia-
metrul exterior). Ele prezentau ars uri puternice
n interior snt pinftla identitate,
cu cele descoperite n celelalte n cam-
paniile precedente.
un scurt bilant al rezultatelor obtinutc,
n prezent, pc de la avem
39 din se-
colele III- IV, cinci din secolele IV- V, opt din
secolele V-VI, 11 din secolele VI-VII, opt din
secolele VIII-XI), cuptoare de redus minereu
de fier (trei din secolele IV- V, din secolele
VI-VII, trei din secolele VIII-XI) de
care amintim numeroase fragmente de
lupe de fier, att epocilor amintite ct
secolelor III- IV, din care nu s-au
descoperit acum cuptoare propriu-zise.
cont de statistica complexul
arheologic de la este singurul din cele si-
tuate la sud de n care amintite
se suprapun, din secolul al III-lea
in secolul al XI-lea, iar in valori-
minereului de fier, singurul in care s-au
descoperit, in prezent, cele mai multe ase-
menea mijloace de din mileniul I e.n.
H.ESULTATS DES FOUILLES ARCHEOLO-
GIQUES DE )IRNA, DEP. DE PRAHOVA
Les fouillcs Cffectuel's c11 a dep. l'raho;a (sec-
tioll IX) ont mis CII c;idcllcc des huttes datant des
III"-IV" sieclcs, IV"-, . sieclcs, \""- \"1" si(cles et des
IX"-Xl" siecles.
Parmi les ohjets dccouvcrts, il faut lllelltiOIIIIl'r um filmle
cn bronz de lll
0
-1V
0
sicclcs, des fours pour cuisson du pain,
u11e fusalolc un ciscau cn fer, des fragments ccramiques etc.
D'autre part, les fouilles ont mis au jour cncorc deux
fours (fourneaux) a reduirc le mine rai de fer de IX"- XI'
sicclcs, de petites dimcnsions.
arheologic Suci da va- Celei (jud. Olt)
) D. TL"DOR /, O. TOROPU, C. M. NICA F. BCHJ
n campania arhcologid din anul 1981, pc
arheologic Sucidava-Celci, s-au efectuat
in sectorul in sec-
torul "Cetatea
Obiectivele, mai importante, de co-
lectivul in sectorul "Cetatea romana-bi-

1
au fost:
1. Continuarea in "tcllul" apar-
orinduirii comunei primitive, aflat in
sud-vestic al
II. Cercetarea nivelurilor de locuirc din
sud-estic al
III. Continuarea in zona de la vest
de
IV. Redezvelirea consolidarea hypocaustului
descoperit in anul 1958.
V. Consolidara unor complexe de ame-
de distrugeri.
*
1. n zona "tellului" din sud-vestic al
au continuat in IV
(22,0 x 4,0 m) in anul 1976. S-au exe-
cutat numai spre peretele vest. al
IV pc o lungime de 12,00 m o
de 1,50 m.
n zona ccrcctaUt, la adncimea de- 1,70 m
au fost identificate urmele unei (nr. 13)
care a fost in partea
pc o lungime de 7,00 m, J?ai .vechi .. E_ste
o de cu dm pan
cu nuiele, cu cu
de pari ale gropi au fost
ficatc pe podeaua Podeaua, lucrata
lut galben gros de O, 10-0,15 m, avea o
inclinare dinspre nord spre sud. Vatra, distrusa
de vechile era n zona
a locuintei. n interiorul se afla groapa
a acesteia, cu
cochilii ele scoici, fragmente de ceramica
n apropierea vetrei s-au o din
lut galben, zece din lut ars, de tii?
(fig. 2), o o cantitate de
de in boabe de griu
tecate cu mici fragmente de pune
2

stratigrafic, nivelului 2 d al "tellului"
1 Rezultatele din sectorul (necropola
extra muros) vor fi comunicate, separat, de Gh.
2 au fost n laborator de Mann
Crciumaru.
tle la Sucidava, respectiv fazei de inceput a cul-
turii Celei din perioada de trecere de la neolitic
la epoca bronzului.
Groapa a nr. 13 era supra-
de fundurile a "cuve" din lut galben
care au unei n nivelul,
superior, 2 c. ntr-una din aceste "cuve" s-au
patru din lut, pentru de
vertical, de
n carou! 5 al IV, n apropierea laturii
de nord a nr. 13, au fost descoperite
resturile unui cuptor pentru copt pine. Vatra
cuptorului, din lut galben, in de
(dimensiuni 0,80 x 0,68 m) avea o din
pietre Bolta cuptorului, n de
de O, 18 m, era in
depunerile 2 d 2 e ale culturii Celei, iar gura
acestuia, de 0,32 m, se afla spre nord
- prin intermediul a trepte - n
de al culturii
Celei. Cuptoare dar cul-
turii au fost descoperite la
Dolj.
n caroul 6 al a fost identi-
ficat, pentru prima de care
nconjura din "tellul" ele la
Sucidava (fig. 1). Un de a
impiedicat stabilirea, a nivelului de
la care a fost n umplutura acestuia,
au putut fi identificate niveluri. Cel infe-
rior, gros de 1,50 m,
culturii Celei - iar cel superior, gros de 1,00,
din epoca Oricum, - n
mod cert - a fost construit ntr-una din fazele
culturii Celei.
Depunerile din epoca aflate n au
fost deranjate de gropi n secolul
al IV-lea - respectiv - al VI-lea e.n. care- la
rndul lor - erau suprapuse de podele ale
unor medievale din secolul al XIV-lea.
II. efectuate n zona de
sud-est al romana-bizantine de la Suci-
dava-Celei au avut drept scop, n campania anu-
lui 1981, cercetarea nivelurilor de locuire geto-
a neglija studierea complexelor
celorlalte epoci istorice. Zona
dealtfel, o din acest punct
de vedere dat fiind faptul lipsa unor
tii interioare, din epoca sau
permis conservarea in a vestigiilor
illiDSfraf veqefa/
F---d Nivel medieval
EE Pode<J de locuinta mechval
-Va/roi '
r:.::s:5J Nivel sec. al Y!- /e<J t'. n.
'fSSJNivel sec. a!IV-/(a
EZ:I epoca daC!ci
de ap.irare cultura {ele;
r .... ,q cu cenusa- cultura Cele;
Podea locuinici
IQoo,l Strat CII ch;;ptc ars

Fig. !. Sucida1a-Celei. Profil stratigrafic al IV, sector "tell", 1981.
Fig. 1. Sucidava-Celei. Profil stratigraphiquc de la sectiou YI-e, sccteur "tcll", 198!.
o 1m
====
160 D. TUDOR, O. TOROPU, C. IAfULEA, M. NIL\ F. B!CIU
geto-dacice. mai vechi s-au oprit de
regulrt la nivelul superior dacic, astfel incit s-a
creat o ce este in prezent

In anul 1981 au fost trasate
orientate SE- NV, paralele cu cele deschise in
fazei
dezvelitit n foarte datoritrt faptu-
lui d este de platforma unei
romane din secolul al IV-lea de bastionul feudal
ridicat n secolul al XIV-lea. Cele locuinte se
suprapun se in limitele
Fig. 2. Sucidava-Celei. Vase din lut ars de tip "askos" culturii Celei.
Fig. 2. Sucidava-Celei. Vases ceramiqucs du typc "askos" appartenant a la civilisation de Celei.
anii 1977-1980: SI de 20 X 2 m S II de
31,50 X 2 m. Pe latura de vest a sectiunii S II
a fost de asemenea, o (A) cu
dimensiunile de 4,65 x 2,75 m (fig. 3).
Din punct de vedere stratigrafic s-a observat
unui nivel de locuire mate-
rializat ntr-un strat de gros de circa
1,20-1,40 m, n faze cronologice.
Mai sesizabile spre marginea (ju-
de sud a cele faze se
net spre interior unde, n zona nu-
cleului de
3
, ele snt de un
strat de incendiu. Cele faze au putut
fi surprinse dealtfel, foarte clar in caseta A,
unde resturile unei din nivelul inferior
erau suprapuse de un de din faza
(fig. 4/3). Nici in cursul acestei cam-
panii nu au elemente care dateze exact
cele etape cronologice, noi deocam-
la cronologia mai demult pe baza
analizei ceramicii, potrivit fazele de locuire
de la Sucidava-Celei corespund seco-
lelor II-I .e.n. respectiv, I .e.n. - I e.n:'.
Complexele arheologice descoperite snt re-
prezentate de gropi menajere.
Au fost descoperite urmele a
de una aproape n
ntregime, care primei faze de locuire
a Pentru geto-dacice descoperite mai demult n
a se vedea: C. M. FI. llciu, Oltenia.
Studii 2, Craiova, 1980, p . .59-66.
4
Ibidem, p. 6.5; D. Tudor, O. Toropu, C. l\1. Nica,
FI. Bciu, Materiale 191l:l, arheologic
Sucidava-Celei. Campania din anul 1980, comunicare pre-
la cea de a XV-a sesiune de rapoarte,
1981.
nucleu de locuire ce se ntinde pe o de aproxi-
mativ 30 m.
Date fiind descoperirii, nu putem pre-
zenta dect prima Aceasta este
nord-sud are forma cu dimen-
siunile de 5,05 X 2,85 m. Podeaua era
spre est-sud sud. au fost exe-
din mpletituri de nuiele prinse de pari
lutuite. Lipsa gropilor de pari ne
presupunem n acest caz unei
de lemn asemenea celei existente la
n 1977, in
5
ln de
nord vest se cuptorul boltit, de
cu gura

Vatra acestuia, n-
spre era dintr-un pat de
de ru, gros de 0,03-0,04 m, bine legat
cu lut galben, acoperit cu un strat de
de lut gros de 0,0 l m
7
- Bolta
n interior - din lut galben - se
doar pe o de 0,10-0,14 m.
cuptor de-a lungul peretelui de vest se
mai multe vase ceramice, iar pere-
tele de est o Tot aici, o
de par de o de cioburi
permite admitem unui par pentru
atrnat vase din se pe
latura de sud (fig. 4/1, 2). a fost dis-
n urma unui incendiu violent, resturile sale
fiind acoperite, urme de nivelare, de stratul
5
C. M. FI. llciu, op. cit., p. 60.
8
n Cmpia Munteniei se ntlensc mai multe cazuri de
dacice dotate cu cuptoare menajere (M. Turcu,
Geto-dacii din Cmpia Munteniei, 1979, p. 8.5).
7
n snt lucrate multe dintre vetrele
de la Duridava (D. Derciu, Buridava
1981, p. 19-20).
-1,32m

-----
GR..g
- '3,60m
(5.00m)
', -
----

... '
, '
, '
'-2,b8rn \
( 5,4-Srn) J
1
1

-0,75 m
(3,30m\
GR.S
-2,Um
( 4,61 m)

(,,,am)
! 1
l ! 1
1 !
-1,38m
(s,,Bm)
1
1
""'
l
O<:l<J

o
iiiTil
60

-:::7
SUCIDAVA 1911-1'181
S-E
o.__ ___ ..._ ___
CERAMIC,..
GROAP N FORMA DE CLOPOT
CONTIJR
SANT FEUDAL
-
PIATRA
ARS LIRA
CARAMIDA
PLATFORMA t<IORTAR
SANT MODERh
w
w
w
.
e
-
p
a
t
r
i
m
o
n
i
u
.
r
o
,

w
w
w
.
c
i
m
e
c
.
r
o
1
Fig. '1. Sucidava-Celei. n nivelul de locuire 1. vedere a de 2. cuptorul 3. suprapuncna fazelor de lo-
cuire '1 . gropi menajere).
Fig. '1. Sucidava-Celei. Fotiilles dans le niveau d'habitation geto-dace: 1. vue d'ansemble de l'habitation de surf ace; 2 le faur de l'habitation; 3 la superposition des etapes
d'habitation geto-dace; '1. fosses menageres.
-u>
;..

t'l
:>:l
c::
r
;..
:;<l
:I:.
t'l
O
r
o

()
(fJ
C:: .

o
;..
>=
r,
t'l
r

.......
O>
......
162
D. TUDOR, O. TO ROPU, C. T.l.TULEA, NICA F. BICJU
de din cea de a doua de locuire
. (fig. 5).
Gropile menajere. Au fost descoperite gropi
menajere geto-dacice, dintre care trei (S 1, gr. 5;
S II, gr. 1 gr. 4) datnd din prima de lo-
cuirc patru (S 1, gr. 2 gr. 4; S II, gr. 5
gr. 6) din cea ele a doua. Cu gropii 1 din
S II, toate celelalte au de clopot au
fost, credem la origine gropi de provizii, nearse,
abandonate refolosite apoi pentru depozitarea
resturilor menajere: de
oase ele animale, oase solzi de fragmente
ccramice etc. O aparte se cuvine pentru
groapa 4 elin S II, n care s-a o cantitate
de cochilii de melci.
n ceea ce groapa 1 din S II, aceasta
arc o mai - o intrare
mari "pungi" laterale, fapt ce ne
face ne gndim la o n
loc de depozitare a gunoaielor. Dintre materialele
descoperite n o
n care s-a gru carbonizat,
specia triticwn dicocwm
8
M. Crciumaru, care a
analizat acest gru care un studiu
cu privire la cerealele descoperite la Sucidava n
diferite niveluri de locuire, ne-a atras atentia n
mod deosebit asupra acestei descoperiri, mai pre-
cis n cu puritatea ntruct
acest fapt o
probabil, credem noi, n vederea
Materialul arheologic descoperit n cea
mai mare parte din aceasta mai mult

n categoria ceramicii grosiere ndeosebi
"vasele borcan" decorate cu butoni bruri alve-
olate dispuse n ghirlande, pentru
ambele faze de locuire. Tot aici
citeva fragmente ele cu toarta supra-
lucrate din
n nivelul inferior.
Mai este ceramica n stratul
primei faze de locuire aceasta este
la din Ca forme
fragmentele de chiupuri cu buza
cu gt ngust, scurt umeri largi
uneori prin stampilare
9
, precum
vasele descoperite n o cu toarta
la din
cu corpul bitronconic, gtul nalt buza
11
,
o cu picior orizontale
mpletite
11
, un vas cu corpul turtit, gt
mici, lucrate din
se pare, un vas grecesc. n
stratul superior fragmentele de "fruc-
tiere" lucrate la din de cu-
loare
8
Material determinat de M. Crciumaru.
8
1. H. Ceramica cu privire la
Transilvania, 1969, p. 184- 186 pl. 83/2.
1o A. D. Alexandrescu, Dacia, N.S., 24, 1980, p. "18.
11 Ibidem, fig. 3"1/22, 23.
Stratul de este perforat
de cteva gropi romane, n
apare materialul la Sucidava: fragmente
de amfore de vase de uz casnic, fragmente de
urcioare fragmente de vase de
monedc etc. gropile 9 9 bis,
care se unesc la partea formnd a
"galerie", gropi n care, n afara mate-
rialului amintit, au mai numeroase
de de fil'r, o unelaU't
o de bronz cu capetele n de bulbi
de precum o cantitate mare de gru
carbonizat ce n amestec mai multe specii
de triticum aestivum
12
De asemenea, nivelurile de
locuire snt de marele
de al din secolui al XIV-lea,n
depistat de noi din 1977, care, pus in
cu din
nourt n problema Celeiului n
evul mediu.
III. n zona de vest a basilicii paleoLizantine
au fost efectuate cerceUiri prin intermediul a

a) Au continuat n nr. 2,
n cam urile 1-5, unde din anul 1980
sistate la nivelul de locuire din secolele
1\'-Y e.n.
b) A fost nr. 4, spre vest de
nr. 2, cu :1casta, la o
ele 3,00 m. are o lungime de 20,00
m o de 3,00 m. (fig. 6). n sec-
au fost oprite pc nivelul de
locuirc din secolele IV- V e.n. (fig. 8/1).
Ca n campaniile anterioare, s-a constatat
niYclurile de locuirc din interiorul au fost
deranjate de mai vechi care au
dezvelirea zidurilor de sau complexe de
din spatele curtinei, prilej cu care au fost
distruse multe complexe arheologice.
n cele au putut fi identificate -
cel - niveluri de locuire.
1. Cel mai vechi nivel de locuire - suprins,
numai n nr. 2 - este cel
Jacic. n acest nivel au fost cercetate gropi
menajere care - cronologic faze
Je locuire.
Primei faze ii groapa nr. 2
numai n Aceasta cera-
cu mna la frag-
mente de din lut cu oase de
animale domestice pietre de diferite
dimensiuni. Groapa a fost o
de timp.
Groapa nr. 1 fazei a doua de locuire.
Este de cu fundul albiat are
diametru! de 1,35 x 1,42 m adncimea de 0,79
m. n a fost da-
cu mna la pietre n
12 1\1. Crciurnaru.
suc l L.lr- . .U.#o. .1 y.
SECTOR 5 :-Ei S. 1_[
o
1
l .. x",."") CHIRPIC 1111111111 PODEAUA. CUPTORULUI - VATRA CUPTORULUI 00000 PIETRIS c::::x:D
188888883 &OLTA CUPTORULUI GETO;DACIC II j::!::., ... :.': 1 (NIVELARE'! NIVEL DACIC
tzz:'0J FEUDAL Il f f lllll SOL V' GET AL
Fig. 5. SucidaYa-Celei, Profil stratigrafic n
Fig. 5. SuddaYa-Celei. Profi l stratigraphique dans I'habitation geto-dace.
164
D. TUDOR, O TOROPt:, C. T.\TULEA, NICA F. BICIC
partea - citeva fragmente de cera-
o din bronz.
ln depunerile ale nivelului dacic s-au
descoperit fragmente de
cu mina la de import
(mai ales fragmente din amforc), o gresie din
o ( ?) din argint.

CURTINA E-F
Pc acest nivel de locuirc au fost descoperite,
printre altele: uzualft
fragmente din amforc dccoratc cu striuri drepte
fragmente din de ferestre, obiecte din metal
de cupru plumburi
de pentru plase de pescuit, o
greutate din plumb, un ac de din
SUCIDAVA 1979 - 1981
SECTOR "BASILICI>."
o 2 4m

BASILICA SEC. VI e.n.
5ECTIUNEA 3
Fig. 6. Sucidam.Celei. Planul de al sllrllturilor din anul 1981 in sectorul ... l?asilicll".
Fig. 6. Sucidava-Celei. Plan des fouilles de 1981 dans le secteur .,Basilique".
Pe baza descoperirilor din nu
putem - incadra cronologic cele faze
de locuire Probabil, ultima
spre finele secolului 1 sau inceputul secolului al
II-1 a e.n. in urma unei distrugeri, ale
urme, concretizate ntr-un strat de pro-
venit de la un incendiu, nivelul.
2. Nivelul dacic este suprapus de un nivel de
locuire in care a fost identificat, de ase-
menea, in nr. 2, un rest de la o
din care provine dintr-o

Acestui nivel i incinta a
Incinta mai precis curtina
E-F, la o de 3,00 m, incepind de la
turnul F spre vest -pc o adincime de
0,50 m - sub curtina ceea ce dove-
anterioritatea sa. ln incinta
are o de circa 2,60 m la temelie
de circa 2,00 m la solului.
un pandantiv din bronz o de ase-
menea din bronz- in secolul al III-lea
e.n.), un frumos cap provenind de la o statuet
din reprezentind-o pc Cybele mo-
nede izolate din bronz cu modulul specific seco-
lelor III-IV e.n. un mic tezaur monetar compus
din 13 piese din bronz cu modulul specific seco-
lului III-lea e.n. o stam-

1
3.
Materialul descoperit n acest nivel permite da-
tarea sa in a doua secolului al III-lea
la inceputul secolului al IV-lea e.n.
3. nivel de locuire a dost idcntifioat,
de asemenea, numai in nr. 2.
Acestui nivel i o de ars
in oare se aflau fragmente de chirpici cu urme
13
descoperite la Sucidava, incepind cu pre-
zenta campanie, vor fi publicate separat.
w
w
w
.
e
-
p
a
t
r
i
m
o
n
i
u
.
r
o
,

w
w
w
.
c
i
m
e
c
.
r
o
ARHEOLOGIC SUDIDAVA.CELEI
de pari nuiele provenind de la o
materialele arheologice din depunerile
pe nivelul de - probabil - pilonul de
din spatele curtinei E-F.
Dintre materialele aflate n acest nivel men-
cu
verde-oliv, fragmente de amfore cu striuri mai
largi sau cu striuri dese, vase fragmentare din
o de din bronz, o -
de asemenea - din bronz, fragmente atipice din
de din fier, ace de p11.r din os, mo-
nede din bronz cu modulul specific secolului al
IV-lea e.n.
Nivelul din secolul al IV-lea e.n.
este acoperit de un strat de
provenit de la un incendiu.
4. Al patrulea nivel a fost identificat, cu deo-
sebire, n nr. 4 numai sporadic n
nr. 2.
In cuprinsul acestui nivel au fost descoperite
urmele a trei : nr. 4, cu pardoseala din
lut n care au fost fixate, pe lat, cu
cu chirpici, dimensiuni maxime n
3,10 x 2,50 m (fig. 7 fig. 8/3); nr. 6
cu temeliile din ziduri de cu lut,
dimensiuni maxime n sectiune 3,90 X 2,70 m
(fig. 7 fig. 8/2) nr. 6 temeliile din ziduri
de fragmentare legate cu lut,
dimensiuni maxime n 1,87 x 0,90 m
(fig. 7 fig 8/4). Se materialele arheo-
logice din cele provenite din depunerile
pe nivelul
Dintre acestui nivel
amintim: cu
verde-oliv, cu decor
pilat", fragmente din amfore decora te cu striuri
dese sau cu "coaste" cu (o
o n relief iar
alte fragmente executate cu vopsea
o din bronz cu "piciorul ntors pe
dedesupt" o din un
ac de din os, un vrf de pilum din fier cu
tub de cu vrful romboidal, o
cute din monede din bronz izolate un
mic tezaur format din 36 piese, olane,
fragmentare dintre care o

Nivelul de la secolului al IV-lea
din prima a secolului al V-lea e.n.
Deasupra acestuia se un strat gros de
provenind de la un incendiu
- suprapus, la rndul de un strat de nivelare.
5. nivel de locuire, surprins n sec-
nr. 4, faze:
a) Prima (cea mai veche) este
de nr. 2, cu podea din
fragmentare cu din pari nuiele lipite
cu chirpici, dimensiuni maxime n
3,00 x 2,50 m (fig. 7) nr. 3 cu podeaua din
mortar dimensiuni maxime n 3,20 X
x 1,25 m (fig. 7), precum de materialele arheo-
logice provenind din depunerile pe ni-
velul de
E
c:o -< ...

..... ..J
iil

.< g
e 1-
o
u

:::> <1) C>
V)

l:'l&t t..J.J
e
1

t!) --
1
E
.,.o

1
IJt

:J:
'
<
a

ii
...
...
::;
a:
...
1-
:!ii:
...
ii:
...
1-
o
()
;::;
:r
<(
OJO

a!
<
<(
V
1-
<.
z ...
'i
o
o

Q.

...
<
:z
a
a ...
... ...
o <(
o z
X' ...
J:

:::J
1-
c:
z o
c
i
.,.
11
o
"
a:
o
E
<
..
::1:
i
a:
o
..,
...
ii:

a:
%
L .....
1
N'
<
E
a:
<

a:
>

11
III
5
....
:::J
u
<

::1
1-
:::J
...
....
:; <
... z
::E o
....

s

165
'
"
" g

;;;

:S

"'
...

"
"'
....,
u
"'
"'
i3
'""
....,
"".
u
"
"'
..,.:
;::
...
....
u
"
ol
"'

"

"' t::
u

"'
"'
'O
"'
.5
"
.....
2
...
"
;::: >
"
o
u
o ...
u
'O
"'
"
"'
'O
"
" "
u .!t
s" tlD
o
o
o
o
"
'" ..el
..el
...

...
"'
"
Q

Gl
"
0..
..
e
0..
8
o
u
o
"'
u
"
;;
'O
t::
t::
"' "' p:: p::
o;
o;
"il
Q)
u
u

>

"'
'O
'O
;::;
;::;
"
"
(J)
(J)
.--: .--:
t:.iJ 1:0

Fig. 8. Sucidava-Celei. S11.p11.turi n nr. 4, Sector ., Basilic11." : 1. vedere a la nivelul secolelor IV- Y e.n. 2. temeliil e nr. 5 ; 3. urmele
nr. 4 ; 4. temeliile nr. 6.
_. Fig. 8. Sucidav!!-Celei. Fouilles dans la section n 4, le secteur .,Basilique": 1 vue d'ansamble de la section au niveau du IV-e- V-e siecles de ne; 2 les bases de
1' habitation n 5: 3. Restes de 1' habitation n. 4; 4 les bases de l'habitation n. 6.
....
CI>
CI>
z
;:;
>
SUCIDAVACELEI
Fig. 9. Sucidava-Celei. n cu hypocaust: 1. vedere 2. de la
nordul hypocaustului.
Fig. 9. Sucidava-Celei. Fouilles dans l'habitation avec hypocMistu.m 1. vue d'ensemble 2 la
chambre situee au nord du

168
O. TUDOR, O. TOROPU, C. TTULEA, M. NICA F. BICJU
b) A doua este de groapa
nr. 1, de probabil-
avind- n sectiune -dimensiunile de 4,80 X
X 1,70 m adincimea de 0,35 m (fig. 7).
Cele faze au putut fi precizate numai
stratigrafic, materialele arheologice din curprisul
lor fiind
Dintre materialele descoperite in acest, nivel,
mai importante sint: ceramica amfore
fragmentare cu striuri dese cu .,coaste"
te", o parte dintre acestea avind
execufate cu vopsea monede din
bronz bizantine; un tipar din ars pentru
turnat metal; cu decor ..
pilat"; un din lut ars; o de la un pahar
din un virf de din fier; o
din bronz; o din boabe de gru
de leguminoase carbonizate.
Groapa nr. 1 (cteva amfore
cu .,coaste" cu te" intregibile), sti el
o din bronz
coarne de animale semiprelucrate.
Nivelul poate fi datat in perioada
ntre secolului al V-lea finele secolului
al VI-lea e.n. A fost distrus de un puternic in-
cendiu.
6. Ultimului nivel de locuire i urmele
unei cu lut galben (dimensiunile
podelei in 2,45 X 0,73 m), care
- aproximativ- din secolul al XVI-lea (fig. 7).
Din vechilor a fost scos un
fragment dintr-o de calcar cochilifer care
o din care s-au cteva
litere- de asemenea fragmentare- dispuse pe
registre o
IV. Cu prilejul redezvelirii hypo-
caustului aflat la sud de paleo
(fig. 9, 1), in scopul punerii sale in circuitul tu-
ristic, hypocaust care a fost descoperit in anul
1958,
14
au fost confirmate numai in pari.e con-
cluziile la care se ajunsese in urma primelor

din anul 1981 dovedesc praefur'"
nium-ul hypocaustului nu se afla in de
nord-est al complexului, cum s-a afirmat in anul
1958
15
Cel mai probabil, acesta se afla pe latura
de vest a hypocaustului, spre de sud-vest al
acestuia, unde lipsesc temeliile zidului din aceea
parte, pe o de 1,55 m unde podeaua
uD. Tudor colab., Materiale, 7, 1961, p. '186-'187.
1& Ibidam, p. -486.
era in apropierea zidului, probabil dato-
de foc, iar din
jur prezenta urme de
Ca element nou, a fost - pe latura
de nord a hypocaustului - o de
drept 3,25 X 2,15 m la ex-
terior) cu laturile lungi orientate est-vest. Din
s-au temeliile, de
ale zidurilor, late de 0,55-0,65 m (fig. 9.2).
este cu mortar se ..
de temeliile zidului de nord al hypocaustului. Des-
nu a fost
Noile pun sub semnul
datarea in secolul al VI-lea e.n., a acestui com-
plex
16
Unele materiale arheologice o
din bronz cu modulul specific secolelor IV-V
e.n., descoperite in anul 1981, o datare
mai timpurie a complexului.
de hypocaust vor continua ln anul
1982, prilej cu care pro-
blemele in prezent.
V. In campania din anul 1981 s-au
executat de consolidare la incinta exte-
dintre turnurile D H, la curtina inte-
E-F, la hypocaust la temeliile turnului
medieval din sud-estic a
LA CHANTIER ARCHEOLOGI QuE
SUCIDA V A-CELEI
1. Dans la partie sud-ouest de la cite romano-l.Jyzantinc
ont ete recherches trois niveaux d'habitation (2 c, 2 d ct 2 e)
et la fosse de deiensc de la station prehistoriquc appartcnant
a la civilisation de Celei et quelques complexes archeologiques
des IV-e, VI-e et XI V-e siecles de n.e.
II. Dans la coin sud-est de la cite ont ete precise deux
niveau d'habitation: geto-dace a deux etapes (11-I-er siecles
av. n.e et I-er siecle av.n.e-I-er siecle de n.e.) et romain tardif.
III. Dans la zone situee a immectiate proximite it l'ouest
de la basilique du VI-e siecle de n.e. on a pu identifier les sui-
vants niveaux d'habitation: geto-dace (a deux etapes);
romain tardif de la seconde moitie du Ili-e siecle et le debut
du IV-e siecle de n.e.; romain tardif, du IV-e siecle de n.e.
romain tardii de la fin du IV-e jusqu'a la moitie du V-e
siecle de n.e.; paleobyzantin de la fin du V-e siecle !"t du VI-e
siecle de n.e. ct medieval du XVI-e siecle de n.e.
IV. On a decouvert le hypocaustum identifie en 1958. Les
fouilles de !981 on mis au jour noutclles donnees au sujet
de la topographie et de la chronologic du monument.
V. Consolidations: les courtines exterieures D-E, E-F,
F- G, et G- H; la courtine interieure E-F, le hypocaustmn
et les bases de la tour medievale situes au sud-est de la cite.
1
8
Ibidem, p. '186- 487.
arheologice
de la Ovidiu
n
(municipiul Constanta)
M. GH. PAPUC
n anul 1979, n marginea de sud-est a locali-
Ovidiu, la 10 km N -NV de Constan-
pe malul vestic al lacului Mamaia, a fost
o pre-
cu zid de patru turnuri de

1
.
din anul 1980 au cu prio-
ritate, latura de vest a incintei, precum stra-
tigrafia de sud-est al
2

arheologice au avut drept obiectiv
mai a zonei de nord-vest a for-
perimetrul de racordare a tur-
nului circular C cu cele curtine, unde, anul
trecut, un pavaj de aolea de
acces n precum primele de
a acesteia.
: Pentru atingerea primului obiectiv, n zona
au fost extinse mai nti
prin deschiderea a cinci noi carouri cu dimensi-
unile 4 m X 4 m (notate L
9
, K
9
-K
10
, 1
10
]
01
),
iar apoi prin decopertarea ntregii a
turnului C, prin suprimarea martorilor nregis-
n campania 1980.
ln s-au ob-

1. Curtina de vest are de 3,05 m. Se
mai bine talpa din
blocuri mari de bine ecarisate, legate cu
mortar, primele rnduri de asize, cea de
a doua fiind cu circa 12 cm de prima.
Din la de turn, chiar,
demantelarea este foarte ajungnd, n
careul ]
10
, aproape de (blocurile
de la talpa zidului au dimensiuni mari: 1,45 m
lungime primul, 0,95 m al doilea, iar
lor ntre 0,65 m 0,82 m.).
De asemenea, s-a putut preciza n
care curtina de vest apare Astfel,
zidului, la ambele capete, pe
tronspane a 16,60 m lungime fiecare, este de
3,05 fn; nzona de 16 m,
4,35 m. n stadiul actual al
.. noastre, atribuim ngro-
a zidului unor strategice, ntruct
zpna cea mai
att ca ct ca lungime de front.
1
M. Gh. Papuc, Pontica, !3, 1981, p. 275-283.
2 Idem, Pontica, 1'1, 1982.
o aceea a for-
de la Saldum-Gradac, malul
n R.S.F. Iugoslavia, n
lele IV-VI e.n. , unde, att sa
ct a curtinei mai expuse, coincid
cu situa tia de la Ovidiu a.
n zOI{a din n turn, cercetarea din
anul J 980 scosese la dintr-un
Fi g. 1. Ovidiu , municipiu Pavajul de
din turnului circular C.
Fi g. 1. Ovidiu, mun. de Constantza. Le pavage trouve
devant la t our circulaire C.
pavaj, lucrat din tipice (dimensiuni
0,35 m x 0,35 m x 0,04 m). Prin cercetarea spa-
respectiv, s-a observat ntregul perimetru,
aflat pe o a fost egalizat
cu un strat de mortar, care cupride
rare fragmente ceramice, peste care s-au
pavajului respectiv. intrarea in
turn, la o mai cu evidente
urme de a apei provenite din ploi, pavajul
este constituit din rnduri de mari,
n timp ce, pe cota de sus, de pavaj
este dintr-un singur rind de
mizi, cu dimensiunile 0,35 m X 0,35 m X 0,04 m
respectiv - 0,35 m X 0,25 m X 0,04 m (fig. l).
n ultima de a
ca o credem, peste acest pavaj de
3
Ancienne culture du Djerdjap, Beograd, 1969, p. 95-96.
170 M. GH. PAPUC
de unde s-au recoltat fragmente de amfore
tipice, ornamentete cu striuri, a fost adus, m-
sumar tasat, un strat de
amestecat cu numeroase fragmente mici de

Fi_g. : Oviqiu; nltmic.ipiu Constanfa. Poarta de acces.
' .
Fig . .2 . . Ovidiu, mun. de Constantza. La porte de la forti-
. . fi cation.
..! ,,
j format in strat, de-a-
supr.a. . acestuia, s-au recuperat multe oase de
animale :.._ cornute bovidee - fapt datorat, de-
sigu'r:; din a
lui in de restun menaJere.
Sfratul de depunere cu urme de
tire a apei, din antichitate, apare de cei
care au practicat demantelarea zidurilor, moment
greu de precizat in timp in stadiul actual al
noastre. in
atit n perimetrul turnulm c1rcular C, Clt
in careul K
9
, din preajma acestuia, s-au des-
c;:operit cteva fragmente ceramice de vase datate
in epoca feudal-timpurie, din
de cahtate, cu
numeroase n amestec ornamentate cu stnun
orizontale sau in val, pe sau pe gt.
- 2. Unul din scopurile propuse n campania
1980 a fost de acces n
lucru izbutit anul trecut. Poarta se pe latura
de sud, la de 7,50 m de turnul dreptun-
ghiular A, care-i asigura deci,
ci accesul n burgus se dinspre sud, pe un
drum ce marginea apei- golf de mare
pe atunci - azi marginea lacului, des_igur o
ficatie a marelui drum care lega Tom1s de H1stna
departe, spre Aegyssus
4

La s-au folosit blocuri. de
talie (unele au 1,40 m lungime), care
de mbinare cu cele de deasupra. n
zona incinta o de 0,40 m.
Deschiderea a este de 2,15 m. Spre
4 1n cu traseul drumului litoral, vezi A. Aricescu
Armata n Dobrogea 1977, p. 145- 147.
exterior, poarta o din
blocuri mai mici, care se la O, 15 m sub ni-
velul ei. La nivel, se calea de acces,
prin pavarea
cu un strat compact,
de 15 cm grosime. Din dimensiunile detaliile
constructive poarta permitea numai
accesul pietonal, carele neputnd fapt
demonstrat si de dimensiunile (fig. 2).
n drumul de acces
caracteristici; la circa 25 m de axul
in careul H
4
, practicat in acest an, a
un pavaj realizat prin a nu-
meroase mici fragment e de
Dispunerea de la este
fr ecvent la castre burgi dm seco-
lul IV e.n., analogiile cele mai bune fiind consta-
tate cu deja de la Saldum-
Gradac. Aceasta are poarta de acces pe latura
de vest la circa 6 m de unul din tur-
nurile de colt iar deschiderea: sa 2 m
5

3. n campania 1981 a fost efectuat un
sondaj, la a curtinei de
est, in scopul de noi date privind
tigrafia, atit n interiorul, ct in extenorul
acum era numai
din de sud-est, unde, prin cercetarea tur-
nului dreptunghiular A
6
a acestuia
s-a constatat demantelarea a curtinei)
n anul 1979, a fost depistat , aici, un pavaj
de lipit de zid
7

n careul H
1
, din acest an, incinta
urmele unei puternice, la m-
velul patului de ncercarea de .o?-
date despre n-a dat roade, mc1 m
Fig. 3. municipiu Careurile H
1
H1
din curtinei de est.
Fig. 3. Ovidiu, mun. de Constantza. Les carreaux H
1
et H
pres de l' encieinte d'est.
5 Ancienne cultwe ... , p. 95-96.
s M. Gh. Papuc, Pontica, 13, 1981, p. 276.
7 Ibidem, p. 277.
FORTIFICATIA DE LA OVIDIU
171
acest an, din cauza nivelului ridicat al apelor
lacului Mamaia, care a imposibil lucrul la
o adncime mai mare de 1, 90 m.
n int eriorul in imediata a
curtinei de est deci, au fost culese
informa
Fig. 4. Ovidiu, mun. de Constantza. La pavage principa
a l'intcrieur de la fortification.
Fig. 4 .. Oridiu, municipiu Pavajul din inte-
riorul
.La -1,20 m de actualul nivel de
a un strat de mortar gros
de , 2 cm, destul de uniform, nclinat spre
peste. care se un strat de
cu grosimea de 10-13 cm, ambele
un .pavaj din blocuri de de
(15 cm). Pe acest nivel, a fost
o. de bronz de la Honorius-
Teodosius (408-4;2,3)
8
, care poat e data, credem,
nivelul amintit. Deasupra acestuia, se un
strat de ce un pavaj
din aproape plan. Pe acest nivel a fost
o de bronz sub m-
Iustin al II-lea, (ntre anii 655-578)
9
'
precum o de bronz, prin analogii,
in a doua a secolului VI e. n., eventual
s LRBA, II, tip Gloria Romanoru m; identificare
de colega Antoaneta Vertan.
9 MIB, II, p. 97, nr. 45; identificare de colegul
Gabriel Custurea.
acestuia
10
Peste acest pavaj
depunerile arheologice din perioada de
a de la Ovidiu, acoperite de
stratul vegetal, cu o grosime de 25-30 cm (fig. 3).
ultimului nivel amintit mai sus,
in carourile nvecinate, din interior (H
2
, H
4

H
5
), se pavajul din fragmente de
aflat pe axul n careul H
se pare mai multe straturi ale acestui
pavaj, reprezentind eventuale ale celui
n careul H
5
, vest deci,
apare pavaj din bine
lucru care posibilitat ea a
pavaje, cel realizat din fragment e ceramice fiind
mai trziu, deci mai aproape de noi ca timp
(fig. 4). .
4. Tot n campnia 1981, _am practicat. un
carou n zona extramuros, aproximativ la mijlocul
incintei de est (careul H
1
'}, cu care ocazie au
zidurile unei cercetate:
mai exact, a fost descoperit de sud-vest
al unei zidurile- groase de 0,60 m-
fiind lucrate din pietre mici mijlocii legate cu

Materialul arheologic descoperit n interiorul
amintite (fragmente ceramice de vase
amfore trzii, fragmente de vase de et.c.)
dovedesc acesteia n secolul VI e.n:
!n concluzie, dat ele n campania 1981
vin completeze noastre din anul
1979 1980 referitoare la topo-
grafia de la Ovidiu, constituind un
punct de plecare pentru viitoare.
RECHERCHES ARCHEOLOGIOUES
DANS LA FORTFICATION ROMANO-
BYZANTINE D'OVIDIU (MUNICIPE
DE
En 1981, on a obtenus les suivantes donnees:
1. Dans la zone ncrd-ouest, iL l 'entrce de la tour r onde
C, on a decouvert un parage travailH par deux rangees super-
posees de briques ayantles dimensions 0,35 X 0,35 X 0,0'1 m.
2. Le mur auest de la fortification a une latgeur de 3,05 m
aux extremitcs de 16,60 m longucr chacun, et au milieu, par
des raisons strategiques sur une c.listance de . 16 m, une lar-
geur acrrue de 4,35 m.
3. Au cote sud de l' enceinte, on a decouvert l'entree de la
fortification, travaillee de grand:> blocs de calcaires; el le a
une Jargeur de 2, 15 m, destincc, par conscqu-ence, au traphique
pietonal. .
Pour les detq.illes de construction (l'enceinte onest. ef
l' entree) on a d'identites avec la fortification Saldum-Gradac,
du Danube, dans la Jugoslavie d'aujourd'hui . .
4. On a decouvert le pavage principal de la fortification'
a 25 m distance de la parte, a l ' interieur.
5. Nouvelles donnees ont etc obtenus sur la stratigraphie
quant a l'interieur qu'a l'exterie?r de la fortification,
aux carreaux excaves au milieu de la cite, pres de l'encemte
est. Dans l' endroit on a recuperre des monnaies de Justin II
(565-578) et une fibule de bronze, a_ la
fin du vr s. de n.e. On a decouvert, auss1, une hab1tation.
"extramuros" datee au VI s. de n. e.
10 Tropaeum Traiani, I , Cetatea, 1979, p. 192
p. 223, fig. 174, 10, 1.
arheologice
din secolul al IV -lea e.n.
din necropola
de la Barcea, jud.
STELA MIRCEA NICU
In campania din vara anului 1981 au fost
continuate n necropola din
secolul al 1\'-lea e.n. de la Barcea- prin
deschiderea a trei sectiuni, orientate nord-sud
lungi de 30 m; primele au de 2 5 m'
iar cea de a treia- 4 m. ' ' '
din acest an
o grupare a mormintelor potrivit
ritualului practicat, deoarece n partea de vest
a necropolei, n zona de apar cu pre-
morminte de celor
de fiind foarte mic; n zona
a cimitirului mormintelor de
se n timp ce acela al incine-
scade, rezultatul din
1981, cnd au fost descoperite 18 morminte de
nici unul de
total al mormintelor cercetate n prezent
se la 132, dintre care 38 sint de
iar 94 snt de
Gropile mormintelor nou descoperite au fost
surprinse la o adncime de peste un metru,
rnd ca o de dreptunghiu-
cu mai mult sau mai rotunjite,
u?eori de sau ngustndu-se la pi-
ciOare. Un caz deosebit l gropile mor-
mintelor 120, 121, 123 124 care au dimensiuni
foarte mari (3,00 X 2,00 m), cu o fie
de jur mprejur- n cazul mormntului 123,
fie numai n partea (M. 120, M. 121,
M. 124).
Orientarea mormintelor este n jurul axei nord-
sud cu devieri frecvente spre est (NNE-SSV).
In majoritatea cazurilor, scheletelor era
culcat pe spate, cu minile pe corp, piciorele
ntinse Capul, care era foarte
probabil cu n sus, apare, de cele mai multe
ori, culcat pe o parte sau pe alta, pre-
siunii Privitor la scheletului,
face mormntul 127, unde nhumatul avea
piciorul drept ndoit de la genunchi, iar mna
pe bazin. Tot printre poate
fi citat mormntul 129, unde nhumatul avea
picioarele ndoite de la genunchi spre dreapta.
Asemenea morminte au fost semnalate n unele
necropole din Muntenia
1
, ca n unele cimitire
1
B. Mitrea, C. Preda, Necropole din sec. IV e.n.
tn Muntenia, 1966, p. 127; Gh. Diaconu,
... , p . .53-5i.
din Nistrului Niprului, anume la M-

2
, Romaski
3
, Privolnoe
4
, Gavrilovka a,
Practica la cele morminte apar-
foarte probabil, lumii sarmatice
6

Din cele 18 morminte de descoperite
n campanie schelete au fost
(M.l20; M.125), nederan-
jate numai picioarele craniul, n timp ce partea
a corpului este complet In
cazul mormntului 125, partea este adu-
n centrul gropii. Inventarul mormintelor
distruse nu a fost sustras.
In cu mormintele de re-
mormntul 116 n care se afla scheletul
unui adult ntins pe spate orientat NNE-SSV,
care avea depus ntre femure scheletul unui copil
n de sub un an.
Inventarul mormintelor. Materialul cel mai nu-
meros din inventarul mormintelor il formead.,
ca in anii ceramica. Au fost des-
coperite, n total, 97 de vase, din care 14 lucrate
cu mna 84 lucrate la Printre vasele
lucrate cu mina, ca tipuri, putem aminti borcanul,
cana.
In mormintele de 117 130 a fost
cite o (fig.
1/3, 6), din mormintul 130 (fig. 1/6) are
buza fundul
Din categoria vaselor lucrate cu mina, mai
borcanul din mormntul 119 (fig.
1/5), borcan decorat cu o linie n zigzag pe
castronul de (M.ll7), cu buza
n exterior; toarta,
in de sub buza va-
sului se cu corpul acestuia la baza co-
nului superior; fund drept (fig. 2/3).
Ceramica la se imparte la rindul
ei in categorii din din
Dintre vasele lucrate la din
cu gura
(M.119, M.l23, M.l28), fund inelar, corp
bitronconic, cu o n sau rec-
(fig. 2/5, 7, 8). Cana din mormntul119
(fig. 2/5) se de tipul de cu gura
2
G. B. Fedorov, MIAMoskva, 82, p. 258, fig. i/1-2.
3
M. 1. MIAMoskva, 82, p. 109, fig. 5.
4
1. Kuharenko, SAMoskva, 22, 1955, p. 132, fig. 3/l.
& E. A. MIAMoskva, 82, p. 218, fig. 2.5.
8
B. Mitrea, C. Preda, op. cit., p. 128; Gh. Diaconu, op. cit.,
p. 113.
1
5
NECROPOLA DE BARCEA, JUD. GALATI
2
7
Fig. l. Vase descoperite n
,Abb. l. im entdeckt.
173
4
6
7
1
4
8
2
.i.
5
. :
:
1
Fig. 2. descoperite n morminte.
Abb. 2. Schalen in Grii.berfeld endeckt.
3 .
1
3
5
ECROPOL<\ DE LA BARCEA, JUD.
2
4
6
8
Fig. 3. Vase descoperite n morminte.
Abb. 3. GefiiBe in Griiberfeld entdeckt.

7
9
171 STELA MI RCEA NICV
2
1
6
5
Fig. 4. 1 pahar de 2,1 amfore; 3,5 6
Abb 1. 1 Glas becher; 2,1 Amphoren; 3,5 Krlige; 6 Schale.
NECROPOLA DE LA BARCI!.A, JUD.
177
descoperite n prezent n necro-
polele de tip Sntana de din
7
prin tehnica de prindere a de corpul vasului.
Toarta este n
din zona gtului se cu corpul vasului
deasupra diametrului maxim
amintind de de metal. Din
este cana din mormntul 118
(fig. 2/4), care din metal
8
, avnd
corpul bitronconic, piciorul scurt fundul sub
de plnie; gura toarta vasului lipsesc din
antichitate.
Pe vasele lucrate din
n inventarul mormntului 120 au fost descoperite
mai multe exemplare lucrate dintr-o
acoperite cu (fig. 2/1, 6;
3/8, 9). Dintre acestea se o (fig.
2/6) cu corpul globular, gitul cilindric nalt, fund
inelar, n
in unghi drept ; buza vasului este Ca
decor, in zona de unire a cu gitul vasului,
se doi butoni de o parte de alta,
ce se cu un inel n relief.
Ceramica de import este ea ca
in anii fiind prin 6 exem-
plare. n mormintul 117 a fost o am-
din cu o (fig. 4/4),
mai rar n aria de a
culturii Sintana de O ase-
ca cu altele descoperite in ci-
mitirele cerneahoviene din
9
, se
prin ME pe git
(fig. 4/2); face parte din inventarul mormintului
119.
Un alt tip de vas, destul de rar ntlnit in mor-
mintele culturi Sntana de este
ulciorul din mormntul 124, de culoare
cu mult nisip n pastei. Acesta are
corpul oval, fundul inelar, gtul scurt, gura n
de plnie, cu n
(fig. 4/5).
Dintre celelalte obiecte de inventar, desco-
perite n campania anului 1981, 11
fibule de bronz, 9 catarame din bronz argint,
4 11 piepteni din os, 2 pinteni de argint,
dispuse n coliere etc.
Fibulele descoperite n morminte de la Barcea
fac parte din tipul cu picior pe dedesubt
sau din cel cu la picior, o astfel
de fiind in mormintul 130
(fig. 5/4). lor era pe drept sau
stng, in mormintele 116, 127, 129 131 au
perechi de fibule.
Din cele 9 catarame descoperite apa-
n mormintul 129, a unui exemplar din
7
Nu pnl!. n prezent un alt exemplar de acest
tip.
8
Gh. Diaconu, op. cit., p.82; R. Harhoiu, n Al. Odobescu,
Opere, IV, Tezaurul de la Pietroasa, 1976.
8
Gh. Diaconu, op. cit., pl. 126/1;
B. Mitrea, C. Preda, op. cit., fig. 1'10/1 265/3; Gherl!.seni:
Gh. Diaconu, SCIVA, 28, 1977,3, p. 440, fig. 7/1.
bronz, cu veriga de prindere drept-
cu patru nituri de argint, ntre
ei cu o tot de argint, n supra-
(fig. 5/7).
Ca pieptenii n anul 1981 se
cu cei din campaniile precedente mai
fragmentul de pieptene descoperit n mor-
mntul 123, la care s-a numai partea de
la mner, restul fiind distrus de acizii humici. El
se n tipul .. cu mnerul n de
clopot", cu deosebirea placa care for-
prelungirea este se-
parat de placa de la care prinde
pe care snt cresta
10

n mormntul de nhumatie 120 au fost desco-
la doi pinteni de argint (fig.5 /5),
obiecte destul de rar ntlnite n cimitirele apar-
culturii Sntana de u.
Printre numeroasele descoperite n
anul 1981, un de aflat
n mormntul de 129. a fost
descoperit n partea a bazinului era
compus din de cu albe
sau galbene, de chihlimbar discoidale,
precum inele din bronz, pe care se aflau dispuse
cte o sau mai multe (fig. 5/1). Din
parte un din fier,
un pandantiv din argint, de cu
de culoare albastru-marin ca ntr-o
n corpul acestuia. Inelul de prindere este
executat dintr-o din argint, cir-
cular.12.
Scoicile au fost ele folosite ca pandantivi,
la Barcea descoperinu-se un exemplar din
specia cypraeya (fig. 5/1) ce parte din
gul de amintit mai sus. Ghiocul purtat
la bru o a sar-
matice care avea obiceiul de a folosi aceste scoici
aduse din regiunile golfului Persic
1
3.
Recipientele de snt ele reprezentate
printr-un vas irecuperabil, probabil un bol,
complet descompus un pahar de
Paharul de cu descoperit n
mormntul de 124, face parte din tipul
paharelor cu de culoare galben ver-
zuie, de cu gura spre
interior; se cu un picior scund, avnd ur-
dimensiuni: 14,6 cm; dia-
metrul gurii 11,3 cm; diarri.etrul bazei 4,3 cm.
Paharul a fost realizat prin turnare n tipar
apoi anumite au fost Peretele
10
Trei exemplare de acest tip au fost descoperite Ia Valea
V. Palade, Materiale Oradea, 1979, p. 267.
11
Gh. Diaconu, op. cit., pl. 13/1;
E. A. Rikman, Pamiatnik epohi velikovo pereselenja narodov,
p. 129, fig. 42/2.
1
2
Nu n prezent un alt exemplar de acest
tip n aria de a culturii Sntana de Un exem-
plar a fost descoperit n necropola de la
V. Carpica, 7, 1975, p. 85, fig. 13/3.
1
3
B. Mitrea, C. Preda, op. cit., p. 151; Gh. Diaconu, op. cit.,
p. t;4.
178
STELA MIRCEA NICU
5
4
6
8
Fig. 5. Obiecte descoperite n
Abb. 5. im entdeckt.
N'EcROPOLA BiRiTUAL DE LA BARCEA, jUo. GALATi
ii9
vasului este n cmpuri; n partea
de sus, imediat sub apare o
de 0,6 cm, sub care este o n
relief, de 2,0 cm, pe care apar, n relief, literele
realizate cu turnarea
vasului. (fig. 4/1).
ncepe de la un decor incizat sub
de culcat, care cele
16 litere foarte clare
14

Sub un liber de 0,8 cm,
format din peretele vasului, care, pe o
de 1,6 cm), snt dispuse ove- mici
verticale, delimitate de cte linii incizate
n unghi vertical.
Cel de al doilea cmp ctiprinde partea infe-
a paharului are ca decor patru ovale
mari n relief (7,0 X 4,5 cm), trase spre fund,
realizate ele cu turnarea paharului. Spre
fund paharul se terminndu-se cu un
picior scund, profilat n exterior sub de
unghi
Paharele de cu snt
destul de rare, ele imitnd pe cele din lut
15

Paharul de cu ovale n relief
de la Ba.rcea are analogii apropiate cu
cele descoperite la Vorning
16

17
, pu-
tnd fi ncadrat n tipul 238 varianta Blickshoj
18
tipul Vorning II C c
19

Necropola de la Barcea se n tipul
necropolelor birituale de tip Sntana de
putnd fi n a doua a secolului
al IV -lea e.n. nceputul secolului al V -lea.
14 Traducerea de pe vas a fost de Radu
Vulpe, aceasta fiind o urare: "Bea bine (frumos)
ntotdeauna".
1
5
S. Reinach, Traite d' epigraphie grecque, Paris, 1885
p. 454.
1e Gunnar Ekholm, Antikvariskt Arkiv, 26, pl. 2f95.
17 G. D. Fedorov, MIAMoskva, 89, 1960, p. 154- 155,
fig. 49/1.
18
H. 1. Eggers, Der romische Import in freien Gcrmanien,
Hamburg, 1951, p. 238.
1
9
Gunnar Ekholm, op. cit., p. 22, nr. 95.
Inventarul mormintelor descoperite
a culturii Sntana de
autohtonilor se face prin eera-
mica cu mna, cu linii inci-
zate n val, precum a celei lucrate la
din sau (strachina, cana
cu o oala borcan). Nu trebuiesc neglijate
nici elementele goto-sarmatice, care fac sim-
n prin obiectele de po-
formele ceramice descoperite in mormin-
tele de
DAS BIRITUELLE AUS
DEM 4.JH.U.Z.
aus Barcea-Bcz.
ZUSAMMENFASSUNG
Im Sommer des Jahres 1981 wurden die Forschungen im
birituellen Grii.berfeld aus dem 4. Jh.u.Z. aus Barcea-Bezirk
fortgesezt.
Die Forschungen des Jahres 1981 in Barcea bestii.tigen
die Beobachtung, das die Grii.ber dem Ritual gemii.l3 gruppiert
sind, da im westlichen Teil des Grii.berfeldes, im Gebiet des
ruhigen Abhanges hauptsii.chlich Brandgrii.ber vorkommen,
wii.hrend die Zahl der sehr klein ist; im mittle-
ren und nordlichen Teil des Grii.benfeldes erhoht sich die
Anzahl der Skelettgrii.ber die der sinkt,
ein Beweis sind die Ergebnisse der Forschungcn des Jahres
1981, in welchen 18 Skelettgrii.ber und kein cinziges Brand-
grab entdeckt wurde. Am Ende der Kampagne des Jahres
1981 erreicht die Gesammtzahl der erforrschten Grii.ber 132,
38 davon sind Brandgrii.ber und 94 sind Skelettgrii.ber.
Das Inventar der entdeckten Grii.ber die unglei-
chartige Zusammensetzung der Sntana de Kultur.
Die Anwesenheit der Einheimischen ist bemerkbar durch die
handgearbeiteten Gefii.l3e mit eingeritzem Wellenornament,
sowie durch auf der Topferscheibe gedrehten Tongefii.13en
aus feinem und kornigem Ton. (Schiissel, Schale, Topf).
Die goto-sarmatischen Elemente diirfen auch nicht vernach-
lii.ssigt werden. Diese machen sich bemerkbar im
durch Schumckgegenstii.nde und die Form der Tongefii.l3e
in der Skelettgrii.bern.
Das aus Barcea reiht sich im die Art der biri-
tuellen vom Typ Sntana de
chow ein und kann in die zweite Halfte des 4 Jh. und den
Anfang des 5 Jh. datiert werden.
arheologic (Murighiol)
M. ZAHARIADE, A. C. AL. SUCEVEANU, F. TOPOLEANU
Din cu fondurile Centrului de stu-
dii de istorie teorie a
Muzeului Deltei din Tulcea, n 1981
au nceput primele organizate n cetatea
de satul (Murighiol).
Arheologilor de la cele li s-a
un reprezentant al Institutului de arheologie
din astfel nct membril01
colectivului Murighiol se la 5.
n cadrul acestuia a fost ncheiat un protocol
de depus la cele 3 n care se
exact drepturile
dintre membri, modalitatea de cerce-
tare de valorificare, n conso-
tuturor monumentelor scoase la lumina
zilei.
nainte de a prezenta rezultatele n
campania din 1981 se cuvine
cetatea, care ne va pentru o
de timp, este mai demult n
literatura de specialitate. la o parte men-
din manuscrisul lui Gr. Tocilescu
1
, n
mare parte n din 1935 a lui
P. Polonic- despre care vom vorbi ma jos-
prima informare despre cetate o
la col. M.D. Ionescu-Dobrogeanu. Este
numita de un zid din
de calcar cu mortar amestecat cu
gros de 2-3 m, avnd un
perimetru cam de 180-200 m; aproximativ 20
turnuri, la o mai mare dect
zidul propriu-zis, pot fi recunoscute la un interval
de la 2 la 10 m; cetatea este de

2

Aceste date, ca dealtfel cele oferite de
P. Polonic - dar care n-au lumina tiparului
dect mult mai trziu - au fost folosite de arhi-
episcopul R. N etzhammer n din
sale, in prima din ele linia de
tumuli care trece pe cetate
3
, in a doua
ipoteza aceasta s-ar fi numit
Ad Stoma; se ea avea o de
neregulat, laturile ei fiind de 45 (N) X 138 (S) X
X 177 (E) X 145 (V) m zidurile inalte de 8 m,
1
Gr. Tocilescu, "Manuscrisele de la Biblioteca Academiei
R.S.R., .5132, f. 9.5.
2
M. D. Ionescu, Dobrogea, 1904, p. 402.
8
R. Netzhammer, Auj dem Razelm, 1907
p. 1.5-!6.
valuri de pe latura de sud
existind o de turnuri rotunde"
n anul 1909, C. Moisil tot n estul
satului Murighiol, o cetate de
cu zidurile dar cu valurile
aplatizate. n se disting turnuri,
precum de est vest. Dintre descope-
riri, o mare i s-a
pierdut urma, vrfuri de arme, precum
mai multe monede, dintre care unele republi-
cane (secolele II-I .e.n.), una de argint de la
Filip Arabul (244-249 e.n.), precum o
de aur de la Marcian (450-457 e.n.). n inche-
iere, savantul romn propune identificarea ce-
de la Murighiol cu Salmorus (Salmorude),
cu forma lui Thalamonium
5
n anul
demonstrind identitatea dintre Sal-
morus Halmyris, C. Moisil la Muri-
ghiol a fost cetatea Halmyris = Salmorus =
= Thalamonium
6

Nici J. Weiss
7
nici V. Prvan
8
nu
asupra in unde ar putea fi loca-
atit Halmyris cit Gratiana, ultimul autor
intr-o un
de secol IV e.n., cu scene mitologice
9
Cum despre
datele lui P. Polonk
10
am avut ocazia fim
din relatarea lui R. Netzahammer iar
R. Vuple nu stadiul trans-
mis de magistrul nefixind decit Salsovia la
Mahmudia
11
, ajungem la seria de
dintre care prima este a lui Exp.
Bujor. Acest mai intii o in-
din secolele II-III,
un L (ucius) ... (Vale )rius care a 70 de ani
sa - Primitiva, un nume de ori-
gine -ii monumentul, care
a fost in 1934, de la cetate
la cel n 1948, la din comuna
Murighiol
12
. Cu ocazia cimitirului geto-
dacio, aflat la sud de sat, aproximativ la mijlocul
4 Idem, Aus 1, Einsiedeln, 1909, p. 20.5-207.
5
C. Moisil, BCMI, 2, 1909, 2, p. 89.
8
Idem, BCMI, 3, 1910, 2, p. 93-94.
7
J. Weiss, Die Dobroudscha im Altertum, Sarajevo, 1911,
p . .5.5 urm.
8
V. Prvan, Ulmetum, l, 1912, p . .597, nota 2.
9
Idem, AA, 1914, 3, col. 434-43.5.
1 P. Polonic, Natura, 24, 193.5, 7, p. 2.5.
11 R. Vulpe, Histoire ancimne de la Dobroudja,
1938, p. 301.
1
2
Exsp. Bujor, SCIV, .5, 19.54, 3-1, p . .599-601, nr. 1.
ARHEOLOGIC (MURIGHIOL)
181
de 2,5 km dintre acesta cetate, Exp.
Bujor va face unele sau
n cetate, cum n 1954,
pe amplasamentul identificnd la
sud de aceasta o mare
13

Campania din 1955 noi puncte pe
raza comunei, cum ar fi hallstattiene-
elenistice respectiv, prefeudale, aflate la vest
de aceasta
14
n 1956
n interiorul descoperind niveluri
ntre secolele IV- VI
15
e.n.
n 195 7, snt te sumare n
n preajma materialul
roman datndu-se ntre secolele II-IV e.n., la
care mai trebuie o de bronz de
la Constantius II 16.
n n 1958, activitatea extra
de la cetate se iar Exp. Bujor este
nevoit se cu constatarea ma-
terialul arheologic, scos de de
se n secolele V-VI e.n.
17

cu aceasta orice activitate ar-
nu interesul pentru cetatea de
la Murighiol. Astfel, I. Barnea ipotetic
nu nici el in mod special asupra
de la Murighiol, crede Gratiana trebuie locali-
la sud de Troesmis
21
De va fi fost sau nu
Gratiana la Murighiol e desigur mai greu de
puns n stadiul actual al Oricum ar
fi, este, sigur seco-
lului IV e.n. ar fi trebuit poarte alt nume.
n ceea ce
n afara dovezilor aduse acum, un argument
decisiv l constituie contributia lui Oct. Iliescu
care, corobornd numismatice,
pe locul de la Murighiol
a fost descoperit, inainte de 1909, un tezaur de
117 monede republicane, databile intre 109 i.e.n.
- 48 i.e.n.
22
.
doar studiul de fotointerpretare
asupra sitului de la Murighiol, lui Al.
S. care, cnd va vedea lumina tiparului,
va costitui cea mai imagine
a la nceperea socotim
cele prezentate n r,ndurile de mai sus sint
suficiente pentru a trece, n continuare, la des-
crierea propriilor noastre din anul 1981.
Cetatea se la 2,5 km E de corn. Muri-
Fig. 1. Murighiol. Latura de sud a naintea nceperi i
Fig. 1. Murighiol. Cote snd de la fortification atant le commencement des fouilles.
pentru fixarea la Murighiol, a Gratianei
18
, ca,
dealtfel, Em. Popescu
19
, localizare pe care
am adoptat-o noi
20
, A. Aricescu, care
13
Idem, SCIV, 6, 1955, 3-4, p. 572, fi g. 1.
14 Idem, Materiale, 3, 1957, p. 247-253.
1
5
Idem, Materiale, 5, 1959, p. 377.
1
6
Idem, Materiale, 6, 1959, p. 328-329.
1
7
Idem, Materiale, 7, 1961, p. 299.
18
I. Barnea, Din Istoria Dobrogei, II, 1968,
harta V.
ghiol la circa 75 m de Murighiol - Du-
de Sus, pe un promontoriu stincos care
n balta Cricovul Mic, ce l
1
9
Em. Popescu n Tabu/a lmperil: Romani, L 35, Bucu-
1969, p. 52.
2
0 Al. Suceveanu, in Dobrt gea romand,
secolele ! -III e.n., 1977 p. 58.
21 A. Aricescu, Armata n Dobrogea roman l,
1977, p. 118.
22
O. Iliescu, Rontica, 7, 1974, p. 205-211.
182 M. ZAHARIADE, A. C. AL. SUCEVEANU F. TOPOLEANU
din nord f'St. Spre sud, cetatea este
de dealurile iar spre vest se
n conformitate cu protocolul care
printre altele, executarea a sec-
magistrale (E-V N-S), care se
va trece la dezvelirea in prin casete,
a ultimului nivel bine din cetate, in 1981,
s-a inceput efectuarea magistrale E-V.
a 220 m X 2 m a fost im-
in 110 carouri a cite 2 m (fig. 2}.
o cmpie, care balta Cricovul Mare.
Promontoriu! are o de
terenul de 7-8 m (fig. 1). Cetatea
terenului, avind forma apro-
a unui triunghi, cu laturile lungi
arcuite. naintea inceperii erau vi-
zibile, in teren, un de 15 turnuri,
pe diferite iar pe latura de vest-urmele
unei
Pe laturile de vest, sud pe cea de
est se observau, la terenului, ur-
mele a valuri
a intilnit zidul de
pe laturile de E (D 1-2} respectiv, V (D
72-74). Pe latura de E a fost surprins doar
paramentul interior al incintei, cel exterior fiind
demantelat, probabil, in Din
paramentul interior au fost surprinse patru asize,
,.. .....
1 ' ...... _
, '
, \
, '-..
1
.....
.... ,
1 \
, \
, '
1 \
, \
, \
1 '
1 \
1 \
, '
1 \
, \
1
1
1
1
1
1
1
\
\
\
\
\
\
'
1
'
1
1
1
1
' \
\
"
\
\
1 ' 1 1
1 1
1 1 .
, 1
\ '
\ '
\ '
\ '
\ '
\ '
'
' ,,
' ,,
' ,,'
\
, _______ --------- ---- ..
O S 2Dm

Fig. 2. Murighiol. Plan de cu amplasarea E-V.
Fig. 2. Murighiol. Plan avec la position de la section E-0.
n de sud-vest al se puteau ob-
serva o serie de dintre care unele
aveau un aspect ceva mai regulat; pe intreaga
a se puteau, de asemenea, ob-
serva urma ale unor neorganizate,
moderne.
aflate intre -1 -1,70 m. Pe latura de vest
incinta a fost pe grosimea ei, de
3,10 m. n interior se 7 asize, aflate
intre -0,50 m -1,75 m, iar in exterior circa
12 asize, aflate intre -0,25 -3 m. De la
adincime a fost plin ta, de O, 10-
ARHEOLOGIC (MURIGHIQL)
183
O, 11 m, la -0,30 m, cind a fost n-
pinza de
n cadrul structurii incintei s-au putut deosebi
trei de mortar, cum
de la ultima a paramentului ex-
terior la -0,70 m, pietrele sint legate cu mortar
alb, de la -0,70 m la -1,40 m,
mortarul este amestecat cu pie-
tricele scoici; de la - 1, 40 la -3 m, mortar
alb, foarte dur, amestecat cu pietricele.
La exterior, au fost identificare berme
sigure una Berma de sus este
de 1,30 m se la - 1,50 m de la ultima
a incintei, cea ce coincide cu repara cu mortar
cu din Respectiva
este dintr-un negru, dur, amestecat
cu pietre fr agmente de (fig. 3).
Fig. 3. Murighiol. Incinta, pe
la tura de vest.
Fig. 3. Murighiol. L' enceinte, la berme et le fosse du cte
ouest .
o a doua la -2,30 m,
doar in profil.
n schimb, cea mai de jos cu
plinta zidului, este din straturi
alternative de galben, bine tasat, mortar.
Spre vest, un cu deschiderea
la partea de circa 9 m, iar la cea in-
la pinza de de circa
7m. a fost la -2,5 m
in mod cert, de ultima
La circa 10 m vest de zidul de se
unui val lat de aproximativ 20 m,
realizat din galben, placat cu pe
o de 13 m. Sub acest val, la circa -0,80 m,
a o de galben,
dur, cu aspect nisipos, pe o de
aproximativ 8 m, care ar putea fi interpretat ca
o a acestui prim val.
ntre O 89-93, la 30 m de s-a consta-
tat unui alt legat de valul de sus,
placat cu la - 0,40-0,60 m,
lat de circa 10 m. Inceputul care,
probabil, celei de a 2-a faze a valului,
a fost identificat n 082.
Al doilea val al puternic aplatizat, a
fost odentificat intre O 93-103. Pe
sa de 22,5 a fost placat cu de mici dimen-
siuni, intr-o primului val.
Prin sondajul practicat ntre O 96- 97 a
de asemenea, o a celui
de-al doilea val, a este intrutotul
cu cea a fazei timpurii a primului
val.
Din datele prezentat e cetatea avea
valu::- i, sistem defensiv
a din naint eJ. ultimei faze a
incintei, de vreme ce acesteia cade
peste primul deja colmat at . Datarea post
quem a bermei de sus pare a fi de o
de secol V
23
, cum materialul ce-
ramic pare indice o intre
momentul ultima
a incint ei, moment care s-ar plasa in secolele
V-VI.
n de vest al intre O 104-110
au fost surprinse patru niveluri de locuire, data-
bile in secolele V - VI pc c::t. re vom incerca le
ulterior, cu
Aceasta din ne-a r elevat acum exis-
a niveluri de locuire, a prezen-
tare va fi in cele ce in chip
necesar, de sus in jos.
Nivelul I a fost identificat la adincimea medie
de -0,30 -0,40 m, este de culoare galben
Peste el -o din
pietre de dimensiuni mici. Nivelul este atestat,
clar, prin vetre (05), ziduri din nivelurile an-
terioare, care fie folosite ( 07, 11,
16, 21, 24, 39, 42, 44, 47, 59, 63), podele de lut,
intre zidurile anterioare (O 69-72), fie, clar prin
construite in acest moment (O 5, 16,
23
Moneda este dar prin modul este
secolului V.
24
Dow,II, l,p.276, nr . 71, b(M; CON;r;IIfi = ,612fl3)
Sntem pentru identificare lui
Gh. Poenaru Bordea .
184 M. ZAHARIADE, A. C. AL. SUCEVEANU F. TOPOLEANU
23). De notat din O 42, unde ntlnim
ziduri dintre care unul a fost
dezafectat n acest moment. In ceea ce
datarea acestui nivel, sporadic atestat cum
a rezultat, nu avem elemente certe, se excep-
din 069-72 unde podeaua respec-
de lut suprapunea din
sau moneda din vremea lui Focas sur-
n cea a lui Heraclius din O 65
-0,30 m
24
Oricum, acest nivel pare a putea fi
datat ntr-o monedei de la
Justin II Sofia, n O 32 la -0,40 m.
Nivelul II, identificat la -0,40-0,70 m, este
caracterizat prin podele de galben
urme de distrugere Dintre construc-
care au continuat
pe mvelul 2, zidurile din legate
cu din O 6, 16-18, 21, 24, 39, 42, 44-47,
54, 5?-60, 63, precum din
legata cu mortar, din O 69-72. De asemenea,
din O 25-38
O 40- 41. Poate nu este lipsit de
un singur
zid construit din acest moment (O 10}.
In ceea ce datarea acestui nivel ea
este de o de lux din a doua
a secolului al VI-lea, de care
au trei vase ntregite, de
Fig. '1. Murighiol. Nivelul III suprapunnd un zid din
nielul IV.
Fig. '1. Murighiol. Le III" niveau superposant un mur du
IV" niveau.
Nivelul III, identificat la adncimea medie de
--:-0,80-.0,90 m, este caracterizat prin
a numeroase ziduri din
legate cu '
Apare sub forma unor podele din galben
bine tasat, n O 47-53 (fig. 4) peste care s-a
surprins o Nivelul III se mai pre-
sub forma unor platforme de chirpic
n O 45-46, 54, 59. o particu-
in O 4-6, unde se o cu
din calupuri de chirpic, in situ. Ziduri
din legate cu s-au constatat n
O 5, consolidat prin adosarea unei mase de
bine amestecat cu
9, 14, 16-20, 21, 24, 45-47, 54, 59, 63,
66. Zidul din O 66 se de N-E
al cu mortar din O 65-72,
de Pe zidul constructiei cu mortar, consta-
unei dungi de' mortar, de la nivelul
n sus, o deschidere (probabil o
a fost cu
neze din O 25-38, precum
din 045-46 eventual, din 063-65. In locu-
din 019-21, pe latura de N, a un
pietrar, in de V.
primul nivel ntlnit in extre-
mitatea a sectiunii, in afara celui de-al
doilea val (O 104-1 lO}, se de acest al
3-lea nivel , avnd in vedere faptul n
au fost descoperite, pe nivel , 2 monede
de la Justinian
26
, una de secolul al VI-lea
27
,
precum de secolul al VI-lea, care se
de asemenea, n intreaga intra-
a nivelului III. Un element de datare
suplimentar il ttmbo-ul de scut, desco-
perit, pe nivel, in 022, databil, de ase-
menea, n secolul VI e.n.
Nivelul IV apare la -1,10-1,20 m, constnd
din podele de galben, care o
pe
Ziduri construite din cu
au fost surprinse in 021, 24, 45, 47, 51, 54, 56,
63. O situatie ntlnim n 04-6, unde
este posibil' ca fi fost pe
acest nivel, ei continuind pe ni-
velul III. In 065-72, se o
din cu mortar, care pare
amplifice dimensiunile unei anterioare,
de asemenea incintei. la datele
acum din GJ25-38,
precum strada din 045- 47 (fig. 5), au fost
concepute acum, in momentul exis-
tentei acestui nivel se o retea urba-
unui moment prospe-
ritate, pe care l-am data, materialul
ceramic, n prima a secolului al VI-lea
(fig. 6), chiar materialul numismatic desco-
perit pe acest nivel este explicit.
din datele pe care le avem acum,
acesta ar fi nivelul care va trebui dezvelit n
pe care le vom efectua n viitor, in

MIE, 2, '13, c (a. 571 / 572).

26
MIE, 1, 96(a. 5'12 - 5'13) MIE, I, 13'1 (a. 528-529) .
27
dar secolului VI, prin modul.
ARHEOLOGI C (MURI GH!OL) 185
F ig. 5. Murighiol. din ni-, (' lul n .
F ig. 5. Mu ri ghiol. Ruc du IY niveau.
F ig. 6. Murighiol. Imagine de a nsamblu a edificiilor apar-
nivel ului IV.
F ig. 6. Murighiol. Vue d' ensemble des edifices a pparte-
na nt au rv niveau.
Fig. 7. Murighiol. Imagine a unor ni velel or I V V.
Fi g. 7. Murighiol. Vue des constructions appartenant a u IV et au v niveaux.
Ca o a locuirii din acest
moment , existent a u'nui nivel de locuire,
de asemenea puternic incendiat , n de
vest al (O 105- 110). n 04 se afla
un chiup, car e apare ngropat chiar zidul
de Este posibil ca acest chiup fi fost
folosit la momentul nivelului III, dar nivelul
II l
Nivelul V a fost identificat n 07-9 (fig. 7),
23-24, 64-72, 105-110 la circa -1,30 m. El
est e r eprezentat printr-o podea de lut puternic
Nici o nu pare a putea fi
186 M. ZAHARIADE, A, C. AL.SUCEVEANU, F . TOPOLEANU
Fig. 8. Murighiol. Strada din nivelul V cu
incintei de vest.
Fig. 8. Murighiol. La rue du ve niveau avec le btiment
adosse a 1' encein te-ou est.
de acest nivel, cu din
069-72 din cu mortar
incintei (fig. 8) .
pare a fi fost la E
de o cu inainta. Dintre materialele
utile acestui nivel
din secolul V moneda de secol V, in
066, la -1, 30 m, pe nivel.
Nivelul VI nu a fost surprins decit in 065- 71
107-110, singurele elemente de datare fiind
constituite de ceramica in secolul V.
Chiar este prematur ca numai o
campanie de unele inche-
ieri, ne-am permite, cu toate rezervele de
rigoare, o corelare a datelor oferite
de cu cele din aceea extra-
A rezultat, credem, cu claritate,
nivelul IV din interiorul cel
mai important moment constructiv intilnit de noi
acum, in
Reamintim din acest moment ma-
joritatea care vor fi continuat exis-
la locuirii in cetate,
principalele ca cu ziduri legate
cu mortar, de incinta de vest. Descoperirile
din acest nivel indicau prima a seco-
lului VI, ceea ce, istoric vorbind, ar putea
cu perioada de din Do-
brogea, din timpul domniilor lui Anastasius
Iustinian. Singura din extramuros care
ne-ar permit e o sinscronizare a ultimei berme
a ultimei faze a celor valuri cu momentul
inceputului secolului VI ne este de ma-
terialul ceramio numismatic descoperit in lo-
cuirea de la vest de al doilea val. Judecind
materialul respectiv, s-ar acest sistem
defensiv a fost conceput la momentul nivelului
IV, atunci cind cetatea est e integral
acest sincronism, ar rezulta, pe
de o parte, intr-un moment ult erior nivelulm
IV, incinta a mai suferit o poate la
momentul nivelului III, pe de alta zidul de
cu plinta lui, cu berma de jos cu prima
a celor valuri a fost conceput ntr-un
nivel oricum futerior nivelului IV, poat e con-
t emporan cu un nivel care nu a fost iden-
tificat in interiorul
Concluzia se cere, cu rezerva,
dat fiind se abia la inceputul lor.
LE CHANTIER ARCHEOLOGIQUE
(MURIGHIOL)
Connue depuis longtemps dans la litterature archeologique
(Gr. Tocilescu, M. D. I onescu-Dobrogeanu, P. Polonic
R . Netzhammer, C. Moisil, J. Weiss, V. Prvan, Exspectatus
Bujor, 1. Barnea, Em. Popescu, A. Aricescu) la cite de Inde-
(Murighiol) est situee a 2 km est de l'actuelle com-
commune. Elle se present e sous la forme d ' un monticvle
paralelipipedique aux contours duquel on peut reconnaitre
l' enceinte avec 15 tours et une parte. Pour connaitre la stra-
tigraphie du site on a trace une section Est-Ouest {220 m X
x 2 m) qui sera sui vie par une autre Nord-Sud . Le cain
Nord-Ouest sera degage en surface. Dans la section Est-Ou est
qu' on a commence en !981 , on a pu identifier le mur d'en-,
ceinte (epais de 3, lOm) deuxfossees ded efense et deux vallums.
A l'interieur de l a cite a identifie six niveaux d'habitati-
on, datables entre le milieu du v siecle de n.e. jusqu'a la
premiere moitie du vn siecle de n.e.
arheologice efectuate la Alba-Iulia
punctul
RADU R. HEITEL DA\' D. OVIDIU
n campania anului 1981 s-au reluat
n 1 (SI), n 1980 la
punctul
a fost cu 30 cm, spre vest,
70 cm, spre est cu 1 m spre nord, ajungnd
astfel la 9 m lungime 3 m ntruct n
alungit cu 1 m spre nord s-a
executat n trepte caroiajul a ( 1 -
- 4 = 8 m lung.; fig. 1}.
n careul 4, viu (lut
se pare, de natura a fost identificat
la -2,15 m pentru ca n restul el
fie atins la -2,50 m (carele 3-2} respectiv
Nivelul
actual
u
1 1
1 1
1

[[TIJtJ
frlcut parte dintr-o ce pare fi
fost pe un ax est-vest - s-a n
humusul antic n viu o
de 0,50 m de 4,75 m.
Aceste au fost construite din
cu un mortar de calitate. anu-
mite de ordin stratigrafic, zidul desco-
pe.-it in careul 4 trebuie fi fost zidul exterior,
de sud, al edificiului. n stadiul actual al cerce-
ntruct nivelul arheologic legat de pe-
rioada de a edificiului nu a oferit
materiale databile n mos strins, o datare mai
nu se poate preciza.
-6'

Fig. 1. Alba Iulia. Profilul de vest al I; 1. pli.mnt viu; 2. umpluturi (sec. III); 3. nivel de
(sec. III); 4. strat - sec. IX; .5. nivel de telescopare; 6. strat (a doua a sec. al XI-lea); 7. straturi din prima a
doua a sec. al XII-lea; 8. nivel de - sec. al XVII-lea; 9. straturi - suport pentru pavaje din bolovani;
10. strat vegetal; Il. pietre; 12. 13. 14. nivel de (vetre).
Fig. 1. Alba Iulia Iere section, profil de J'ouest: 1. terre vierge; 2. nivellement et remplissage (III"-s): 3. plancher;
4. couche du IX"-s.; .5. niveau avec des elements deplaces; 6. couche de la moitie du XI"-s.; 7. couches du
xn s.; 8. niveau de du XVII-s.; 9. couchessupport pour des pavages (grosses pierres); 10. couche vege-
tale; Il. pierres; 12. briques 13. tuiles; li. niveau de brftlure (foier).
2,10 m (careul 1}. Aceste adincimi se datoresc
faptului in antichitate, - pentru a fi construite
a ziduri paralele, ziduri ce-au
cont de unele indicii oa, de materialele ar-
heologice descoperite in nivelarea u mplutura
intre ziduri, unele piese dese o peri te In
188 RADU HEITEL DAN D, OVIDIU
cursul campaniei din 1981, sistemul de construc-
precum de unei "pardoseli" din
refolosite, dispuse in mod neregulat pest e
un strat-suport format prin baterea unui
de in care au mai materiale
ceramice, datare1. i1 prima <>. sec. al
III -lea apare ca foarte
Deosebit de apare a fi descoperirea
in careul 4 a unui strat compact (grosimea medie
de 0,30 m), strat de a
Fig. 2. Alba Iulia. Fragment dintr-un vas decorat n
"tehnica lustrului" - secolul al IX-lea.
Fig. 2. Alba Iulie Fragment de ceramique decoree a u
vernis;IX-s.
de seria materialelor ceramice databile
in a doua a sec. al XI-lea in tot cursul
secolului al XII-lea, mat erialele descoperit e in
depunerile succesive, - legat e de trei niveluri de
locuire- format e acestea (in careurile 1-3)
direct peste umpluturile de romanft, iar
n careul 4 direct pest e stratul din sec. IX res-
turile zidului de sud roman.
Depunerea din a doua a secolului
al XI-lea, o culoare brun-castanie, ten-
t ele brune datorindu-se - cum o dove-
materialul ceramic - unor zone de t elesco-
pare cu stratul secolului IX. Fragmentele cera-
mice databile in a doua a sec. al XI-lea
au fost la dar- la Alba-Iulia
n general n bazinul mijlociu al -
absolut caracteristice acestei perioade.
Nivelul de culoare castanie
care pietre fragmente de
mizi romane) a avut limita
de o de foc, de pietre
fragment e de romane; (in
raportul asupra din 1980
a fost n mod ca marcnd ni-
velul al depunerii din a doua a
secolului al XI-lea). Materialele ceramice desco-
perite, unele ntregind anumite fragmente desco-
perite in cursul campaniei din 1980, au precizat
Fig. 3. Alba Iulia. Fragmente ceramice din secolul al IX-lea.
Fig. 3. Al ba Iulia Ceramique du I X-e.s.
culoare se datoreste amestecului cu
bune de lemn, strat n 'care s-au descoperit o
serie de fragment e ceramice databile, cu
in cursul secolului al IX-lea. Aceste
fragmente (fig. 2 fig. 3) provin din vase absolut
caracteristice faclesului cultural sud-transilvan de
tip Dridu,
n cu n t eren a stratului
din sec. IX, mai un fapt , care, la un
moment dat, ar putea prezenta o
aparte. n carouri 3-1, el nu mai apare, deci - cel
in cercetat - depunerea s-a format
numai la exteriorul zidului de sud al edificiului
roman, direct peste nivelul de calcare antic
ca atare, in sec. IX, ruinele vechii cladiri romane
- n acest loc - nu au fost rentrebuintate de
culturii de tip Dridu.
datarea acestei depuneri in cursul primei
a secolului al XII-lea (fig. 4) .
Ultima depunere care acum aici ne intere-
in mod special, (culoare castanie
cuprinzind de riu, numeroase pietre cu
urme de mortar, fragmente de romane ntre
care, s-ar unul unui
antroponim), n mare in cursul
campaniei din 1980, n linii mari,
n cursul celei de-a doua a sec. al XII-lea.
La seria fragmentelor ceramice la vasul de-
corat n tehnica lustrului (cf. raportul 1980, fig. 1
2) s-au noi fragmente provenind din
vase de tip un fragment de
vas decorat in tehnica lustrului, dar care
unui alt tip dect cei descoperit n 1980; (mate-
rialele descoperite in 1980-1981 vor fi prelu-
crate in mod global).
ALBA-IUL!A, PUNCTIJf>
199
Fig. 4. Alba Iulia. Fragmente ceramice din prima a secolului al XII-lea.
Fig. 4. Alba Iulia Ceramique de la premiere moi tie du xns
Dincolo de unui nivel ce ar putea
se format in a doua a sec.
al III-lea, identificarea in situ a unui strat din
sec. IX a unor niveluri de locuire din secolele
XI-XIII, niveluri de care in mod sigur se
vaselor decora te in tehnica lustrului -
dovedind, in mod indubitabil, conti-
nuitatea unei specii ceramice caracteristica popu-
In cu ipotezele formulate in raportul
anterior privind depunerile din sec. al XII-lea,
cercetarea raporturilor dintre arheologice
constatate in cele relevate de stra-
tigrafia profilelor, a condus la con-
cluzii:
- depunerile din secolul al XII au
suprapus direct depunerea din a doua a
secolului al XI-lea (fapt precizat de vatra des-
provocind un fenomen de telescopare, de
cu cel constatat intre stratul din
secolul al IX-lea cel din a doua a
secolului al XI-lea.
- Pietrele brute, fragmentele de
numeroase in ultima depunere din secolul
al XII-lea, au provenit din ruina romane
cum apar lucrurile, s-ar putea fi fost
in perioada la o con-
al plan - eventual menire - ur-
a fi identificate. Lucrul va fi dificil
intrucit in sec. al XVII-lea stratul din secolul
al XII-lea a fost de constructorii mone-
nivelul acestei fiind marcat, in
mod clar, de de riu a altor
elemente ce se toate in
Finalul de este marcat de
un strat de nivelare, suprapus de straturi
de (suporturi de pavaje), de epo-
precum de stratul vegetal, actual.
pentru arheologia Albei a rezulta-
telor in I nu mai trebuie in
mod special
autohtone in sec. al IX-lea - deschide noi
perspective procesului de
pe cale a autohtone,
romanice, din zona Alba, inainte de
triburilor arpadiene ulterior, in cursul
feudalismului ungar.
*
n vederea unui cimitir de
feudal timpurile
1
semnalat mai de mult la
Alba, n cursul campaniei din anul 1981 s-au exe-
cutat pe malul vestic al riului dispuse pe
un ax nord-sud, sondaje.
Ele au demonstrat faptul cimitirul
nu s-a intins in zona n
descoperirea unui vas din pare
indice de care s-a legat ci-
mitirul
LESRECHERCHESARCHEOLOGIQUES
D'ALBA IULIA ET DE 1981
RESUME
E aout 1981, au centre historique d'Alba Iulia, au point
nomme on a continue les recherches commencees
en 1980. On y a identifie les suivantes situations archeologiques
(fig. 1) :
a) l es restes d'une construction romaine (probablement
du 111-s.);
b) couches des IX- XII-s. (fig. 2, 3 et 4);
c) des niveaux du XVII-s . et, enfin, des couches de l'epo-
que moderne.
Les recherches vont continuer.
on a continue, par deux sondages, les recher-
ches pour l'identification d'une necropole du IX- siecle.
1
Cf. Kurt Horedt, n zur Fruhgeschichte
Siebenburgens, !950, p. ! 20, nota 1.
arheologice de la Bratei (jud. Sibiu)
ECGENIA ZAHARIA, LIGIA BRZU, ITTU CONSTANTIN
In vara anului 1981 s-au continuat
arheologice n nr. 2 de la Bratei
1
In-
cepind din 1980, n zona prin
nu s-au descoperit dect resturi ale locuirii din
secolul al XII-lea. ln stadiul actual al
n nr. 2 de la Bratei, din cele 122 de
bordeie 175 de gropi, 45 de bordeie 76 de
gropi locuirii din secolul al XII, la care
se mai un cuptor de ars oale.
din secolul al XII-lea au fost
pndite n vatra nr. 2, atingnd
uneori gropile acoperite ale bordeielor din seco-
ele IV-VIII; locuirea a fost mai n
regiunea de sud, unde cu 20-30 m
limita mai vechi, mai sus.
In din se mai
acum.
snt toate semibordeie, cu groapa
ntre 0,30-0,80 m, cele mai multe de
Unele bordeie au avut
de pari, ntotdeauna numai pe axul
lung al gropii. Folosirea numai n unele cazuri a
parilor pentru sprijinirea ne
face partea din lemn
se sprijinea uneori pe din lemn.
Cele mai numeroase bordeie au groapa drept-
cu un cotlon pentru n
dinspre nord-vest, n afara marginii gropii
mai sus de fundul ei. n rare cazuri bordeiele
au sau chiar trei cotloane.
Foarte snt bordeiele cu tot
spre nord-vest, direct pe nivelul de
Un singur bordei a avut cuptor
din marginea peretelui de nord-vest, cu de
fragmente ceramice, de podea. Un alt grup
de bordeie, destul de numeros, are gropile de
astfel un bordei cu groapa
avea un mic cotlon, adncit spre
nord-vest, din marginea a gropii. n
cotolnului n apropierea laturei dinspre
sud, erau gropi ovale, adnci de 10-20 cm,
pline cu .A.lte bordeie au groa-
pa de sau sint formate din
gropi: una mai mare, drept iar
mai Niciunul din aceste
bordeie nu aveau de foo.
1 Ion Nestor Eugenia Zaharia, Materiale, !0, 1973,
p. 194.
In interior, de la nivelul fundului bordeiului,
snt mai rar trei. gropi ce au servit
probabil ca
de al bordeielor cuprinde
foarte praf de
provenit de la cotloane, dar din arderea lem-
nului care partea a
n acest sens o aduce descoperirea, n
cteva cazuri, a unor mari de
de brne carbonizate, peste umplutura
gropii bordeielor. se mai n bor-
deie, de ars, pietre, fragmente ce-
ramice, oase de animale obiecte din fier.
Cel de-al doilea grup de descoperiri ale locuirii
din secolul al XII-lea din nr. 2 de la
Bratei este reprezentat de gropi.
acestea se impart n trei grupe principale: o vale,
rectangulare "inopt". Ele
bune, ars, pietre, fragmente ceramice, oase
de animal obiecte de fier - intregi sau frag-
mentare.
Cele mai numeroase sint gropile ovale. lntr-o
asemenea s-a un vas intreg, atit
groapa cit vasul fiind umplute cu Gropile
rectangulare snt foarte rare in
ars, cind este in cantitate mare,se
fie fie mai aglomerat n gura
gropii sau ntr-o pe fund.
Gropile n "de opt" snt rare, avnd un
celorlalte. Fundul acestor
gropi este drept, cu albieri sau cu
Una din aceste gropi era cu ca la
cotloane, avnd intr-o parte ars, o
o iar n fragmente dintr-o
Ceramica este din nisi-
(folosindu-se nisip foarte fin), la roata
care nu caneluri interioare. Are
foarte bine
O categorie foarte de oale inalte,
decor, snt lucrate cu mna, avind numai
marginea la
In acestora o a treia categorie,
de cteva fragmente ceramice, lucrate
din dar la (cu
caneluri interioare), cu bine
Cel mai mare este un
fragment din gtul cilindric al unei avind prag
n jurul marginei ca pentru capac. Astfel este, pro-
babil, un vas cu care,
provine dintr-un atelier din regiunile Dobrogei.
Fig. 1. Bratei. 1- 8 bordeie din secolele XII - XIII, planuri 9- 11 gropi funerare din secolele XII -
- XIII, planuri
Fig. 1. Bratei. 1-8 plans et des fonds de cabanes, XII - XIII" siecles; 9-11 plans et sections des
fosses funeraires des XII-XIII" siecles.
:
Fig. 2. Era t ei . c e r a m i c din secolele XII - XI II.
Fig. 2. Bratei. Ceramique des XII-XIII siecles.
ARHEOLOGICE DE LA BRATE!
193
Restul ceramicii locale ne a
forme: oala ambele forme pre-
zentnd multe variante. astfel oala cu cor-
pul inalt sau scund; cu umerii de
cu prag n jurul gtului, sau forma
cu pntec, articulat. Marginile
snt arcuite, unele avnd pe inte-
pe Cazanele sau de lut
snt ele foarte variate ca dimensiuni.
Cele mai multe au cu
perechi de lobi pentru atrnat;
altele sint foarte scunde (15 cm) foarte largi
la (35 cm), avnd de fapt forma unor lighiane
bitronconice, foarte mari, lobi ceea
ce ne aceste vase erau folosite ca reci-
piente de sau alte provizii. Cele mai multe
vase un decor bogat din linii sau caneluri
benzi de striuri linii in val (simple
sau n benzi), de impresiuni cu piep-
tenului impresiuni arcuite
ca virgule. Acestea din un
sau numai n jurul gtului sint deobicei
asociate cu celelalte elemente de decor. Numeroase
margini sint decorate pe cu linii
n val. de lut snt multe decorate, dar
numai cu linii n val.
In afara ceramicii, mai ales n bordeie, dar
n gropi, s-au obiecte de fier de
intregi sau fragmentare: pinteni caiele,
foarfeci, o de scoabe, cute
ln 1965 s-a descoperit un depozit de unelte
agricole.
Cele niveluri de locuire, stabilite pe baza
suprapunerii unor vetre (podele de ars cu
fragmente ceramice oase de animal)
peste bordeie resturile de locuire din
secolele XII-XIII, databile ca atare pe baza
descoperirilor monetare (n bordeiul 68 s-a
o de II - 1162-1172 -
un ger 81 -), a cerceilor cu capul n a
pintenilor, (care au o n
n regiunile nvecinate dinspre
nord-vest.
Cele mai importante elemente pentru atribuirea
locuirii perioadei secolelor XII-XIII snt eera-
mica pintenii. In ceea ce ceramica,
att prin forme ct prin decor,
este strns de ceramica secolelor VIII-XI,
reluind defapt, cu aspectele secolului
al VIII-lea. Acest fapt una din
turile generale n care s-a manifestat
n regiunile noastre n perioada secolului al
XIII-lea. O este n
aproape fiecare bordei a unei perechi de pinteni
(uneori snt chiar perechi), ceea ce
unor in aceste sate. Caracterul
n intregime sedentar al culturii secolului al XII-lea
ca ei strnse cu etapa a
secolelor VIII-XI (fiind o continuare a culturii
Dridu) caracterul ei romnesc.
recente din (efectuate
de Radu Popa), avind ca rezultat, printre altele,
identificarea unor dovedesc exis-
unor organizate militar, din
care parte, din
rurale ale secolului XII de la Bratei.
Toate aceste date contribuie la proce-
sului evolutiv social-economic teritorial-politic
al presta tale
LES FOUILLES ARCHEOLOGI QUES DE
BRATE! (DEP. DE SIBIU)
RESUME
A l'heure actuelle, les fouilles poursuivies dans l'Hablis
sement n 2 ont mis au jour 122 cabanes et 175 fosses; des
XII- xnremes datent -45 cabanes, 76 et un four
a ct\ramique, vestiges rt\pandus dans tout l'etablissement,
mais avec une plus forte concentration dans le zone sud, ou
iie poursuivent les travaux.
Les habitations sont a demi-enfouies et de forme variee:
rectangulaires, pentagonales, ou meme triangulaires, avec
1- 3 amt\nagements pour le feu, avec foyer au four.
Les fosses sont rectangulaires, ovales ou en .,S", Elles
contiennent: cendre, charbons, torchis, pierres, fragments
ceramiques, os d'animaux, objets de fer. Ces dcrniers consis-
tent en: eperons, clous de fer a cheval, petits couteaux,
ciseaux, pierres a aiguiser, instruments agricoles.
La frequence des eperons indique la presencc de cavaliers
ce qui temoigne de communautes militaires dans la periode
d'avant la fondation des etats medicveaux roumains.
L'etablissement est date par des monnaies de Stephan" 1
(1162-1172), roi d'Hongrie.
* Slplturile arheologice au fost flcute de Institutul de
Arheologie din in colaborare cu Muzeul Brukenthal
din Sibiu eu Muzeul Municipal
arheologice de la Biharea
SEVER
n anul 1981 au continuat in
nea de la Biharea, in punctul
dina CAP-Baraj", de la nord de cetatea de
Au fost (S.I: 50 X 1 m;
S. II: 30 X 1 m) cu casetele aferente, in conti-
nuarea din 1980. au atins
limita dinspre nord a in delimitat
spre nord est de piriul in care, dealtfel,
s-a anterior de nord-est al
fiind transportat de viiturile de In
taluzul piriului se poate stratigrafia
rii, in cu o depunere de resturi
antropogene de peste 1,50 m, din care
in acest loc, are un caracter de salvare.
taluzului a fost dealtfel, prin
actuale de drenaj, albia fiind
mai spre est.
Au fost descoperite mai multe materiale com-
plexe arheologice pe care le mai jos in
ordine
I. DESCOPERIRI NEOLITICE
n casetele aferente au in
majoritatea complexelor mai noi, cioburi neolitice,
toate aflate in puternic caro-
date sparte din vechime. Se din nou,
citeva fragmente de vase lucrate din ceram1ca
pictate cu crud. Toate se n
neoliticul mijlociu, parte din grupul
descoperit in centrul cu analogii n
cultura de Gh. Lazarovici, in
Banat, ca o quasi-contempo-
a culturii V inca- ,
de cultura Tisa desigur cultura n

II. DESCOPERIRI DE LA EPOCII BRONZULUI
NCEPUTUL El'OCII FIERULUI (Br.C-D-Ha A1)
n (S. II), sub vestigiile
unei din secolele VIII-IX e.n., au fost
fragmente ceramice databile n perioada
de de la epoca bronzului la prima
a epocii fierului (Br. C-D-Ha A
1
), incadrate de
noi in cultura Biharea
1
(Br. C-D-Ha A1).
1 I.Emiidi, ActaMP, 4, 191:!0, p. 47-67;
S. Materiale Tulcea, !980, p. 131:!- 139.
111. A. DESCOPERIRI HALLSTATTIENE (A-B)
Tot in au fost descoperite
citeva fragmente ceramice hallstattiene (de tip
Gava) printre care citeva lucrate din
in exterior
mizie sau in interior, provenind de la
urne mari (bitronconice ?) ornamentate cu "gur-
guie" canelate. din Ha A-B.
B. DESCOPERIRI HALLSTATTIENE (C)
n I-a (deschizindu-se o mare
spre vest) a fost o
(5,6 O X 2,85-3 m) care se adncea
cu vatra la 1,31-1,60 m, de la nivelul actual de
a fost in vechime
prin unui mormint datind din secolele
IV-V e.n. care la rindul a fost controlat
distrus, tot in vechime. era de
avind in de nord-vest
o de foc, deasupra vetrei de
la adincimea de 0,75 m de la nivelul actual.
Inventarul se compune
din fragmente ceramice (printre care se
buze de aduse spre interior de
factura Ha C) o de lut ars cu
capete citeva de lut ars, lucrate gro-
solan.
C. DESCOPERIRI HALLSTATTIENE (D)
Sub o LTC a la adincimea de
1,18 m la adincimea de 1,45 m
de la actualul nivel de o de
? (era cu di-
mensiunea de 4,50 m pc axa de nord-sud) cu
material ceramic constind din fragmente de oale
mari bitronconicc, vase-borcan orna-
mentate cu butoni briuri dispuse in ghirlande pe
corpul vasului, alte forme, toate lucrate cu
mina, fragmente de cu buza
spre interior, modela te la Ceramica
din secolele IV -III i.e.n. se
in orizontul cultural geto-dacic
2
de tip Cerna-
2 S. n Studii dacice, Cluj-Napoca, 1981,
p. 117-126.
ARHEOLOGI CE DE LA BIHA REA
1
2
Fig. 1. Biharca. l LTC (n pri m plan) ; 2 profilul HaC ( ?).
Fig. 1. Biha rca . l habitation LTC (cn premier plan) ;2 profil de l'habita tion
Ha C (?).
i95
196 SEVER
Descoperiri asemana-
toare s-au mai in statiunea de la Biharea
cu analogii mai apropiate 'in descoperirile de
Berea (jud. Satu-Mare)
3
, din partea de nord a
in bazinul riului Crasna. Este pentru
prima cind de cioburile ante-
rior a fost o datind
din Ha D (secolele IV-III . e.n.)
l \ ' . DESCOPERIRI LA TENE
de o timpurie,
se afla, in caseta a II-a spre
vest) o de (4,80 X
X 3,60 m) cu marginile rotunjite. Este o
Fig. 2. Biharea. Vas celtic (L-2; lnv. nr. 11.221).
Fig. 2. Biha rea. Vase celtiquc (L-2, lnv. 11 11.221) .
nivelului de locuire
4
(secolul al II-lea . e.n.) din (L-2; prima
fiind in 1980), cu un mate-
rial specific celtic. n de nord-est se aflau
resturile unei vetre de foc cioburi,
mnt ars, mai multe vase de copt, cu urme de
ardere etc). Inventarul compus din
fragmente ceramice (dintre care au putut fi
restaurate n intregime numai un vas
mai multe, cuprinde forme cunoscute in
de la Biharea (citeva modelate cu mina
majoritatea lucrate la din de
culoare plumburie): castroane,
oale, carafe, din cu grafit: vase-borcan
ornamentat e cu striuri verticale.
V. DESCOPERIRI DACICE DE
in parte a au mai fost desco-
perite gropi dacice, complexe r elativ inchise,
considerate de noi, la proba contrarie, mor-
3
VI. Zirra, StComSatu Mare, 1980. p. 39-84.
4
Sargetia, 14, 1979, p. 4.5- .58.
minte sau complexe funerare dacice
5
(M. 39-42-
numerotarea se face in continuarea mormintelor?
din anii 1977-1980).
Mormintul ( ?) N r. 39. in de sac,
cu 0 de 1,60 de 1,80 m in
S-I). n ea s-au numai fragmente ceramice
modelate cu mina (vase-borcan) lucrate la
de culoare Cantitativ
repartizarea lor e.>te
a) ct,t mna - 53%
b) la
b
1
de culoare
b
2
de culoare
-40%
- 7%
Mormintul ( ?) Nr. 40. tron-
cu 0 gurii de 1,40 m al fundului de 1 m
de 1,55 m (descoperite inS-II). n partea
a gropii au fost cioburi dacice
amestecat e cu cioburi prefeudale, feudale timpurii
multe oase de bovidee ovicaprine aruncate
n probabil in urma ei n
timpul locuirii feudale timpurii. O feu-
timpurie acoperea cu nord-estic
groapa. Sub din feudalismul timpu-
riu s-au cioburi dacice iar pe fund chiar un
strat de amestecat cu cioburi.
Cantitativ fragment ele ceramice se
in
a) w mna - 76%
b) la
b
1
de culoare
b
2
de culoare
b
1
i
12%
12%
Fig. 3. Biharea. cu mina
nr. 11.223,
Fig. 3. Biharea. Ceramique dace tr;naill e a la
(Itrr . 11
5
Il . 223 - 11. 224).
(Inr
ma in
Mormintul ( ?) Nr. 41. in de butoi,
cu 0 fundului de 0,95 m de 1,70 m
in Caseta a S-II, sub nivelul
de a L-8 datind din secolul al VI-lea e.n.)
Partea a gropii, a fost
foarte frumos n lutul galben-virgin.
5
Idem, Ziridava, 11, 1979, p. 19.5-214.
ARHEOLOGICE DF. LA BIHARE.\
197
In ea s-au fragmente ceramice dacice
modelate, cu mina lucrate la
din precum un frag-
ment de bronz de la o
Fig. Biharea. la (Inv. nr.
11.222, 11.225, 11.226).
Fig. i. Biharea. Ceramiquc dace tra1aille a Ia tour (In'
n"' 11.222, 11.225, 11.226).
Cantitativ ceramica se in

a) w mna - S3%
b) la
b
1
de culoare
b
2
de culoare
-29%
-18%
Mormintul (?) Nr. 42. in de sac
in nordic al S-11),
anterior aproape complet. Este de 0,80 m.
Ceramica este cea in celelalte gropi,
constituind singurul ei inventar cu
mina la de culoare

sale cantitative sint
a) cu mna - 24%
b) la
b
1
de culoare
de culoare
-32%
-33%
VI. DESCOPERIRI POST-ROMANE
Mormintul Nr. 4 (in continuarea
mormintelor de descoperite in 1980,
numerotate 1-3). La adincimea de 1,10 m, a
fost descoperit un schelet, deranjat din vechime,
orientat cu picioarele spre nord capul spre sud.
La picioare au fost risipite, citeva
din Spre nord-est, la picioarele scheletului
s-a un schelet de
6
, depus
pe Spre nord, la picioarelor, s-a
un fragment de
probabil, de cei care au deranjat mormintul in
vechime care pare a fi mormintului.
Mormintul Nr. S. Mormint de copil descoperit
la adincimea de O, IS-0,25 m, imediat sub humusul
actual. A fost distrus complet, foarte probabil de
agricole. S-au de
friabile
Mormintul nr. 6. Mormint complet distrus (era
sub vatra unei din secolul VI) din care
s-au recuperat mici fragmente de craniu un
fragment friabil de un pieptene de os
cu minerul de triunghiulad o
de lut
Mormintul nr. 7. Mormint complet distrus de o
din secolul VI e.n. pare-se anterior, de o
.-----
-----1
\ 1
\ /
, ____ _
_r;
:.;
1
1
1
1
... __ ,
Fig. 5. Biharea. Pieptene de corn (secolul IV e.n.) (Inv.
nr. 11.228).
Fig. 5. Biharea. Peigneen os (IV" siecle) (Im. n 11.228)
a Determinare de paleontologul Jurcsak T.,
i pe aceasU cale.
198 SEVER
( ?) din secolul IV-V e.n. (sau a
el ?). Au fost recuperate
oiteva mici fragmente de craniu, un fragment de
pahar de un cercei de bronz cu unul din
capete romboidal o de lut.
Fig.
Fig.
2
1
6 Biharea. 1 corn 2-3 lut ars
(L.7 secolul VI e.n.) (Iur. ur. 11.241).
6. Biharca. l carne coupee; 2- J "pC'rks""? en ture
cuite (L.7 VI siecle) (In'f. 11 11.241).
? Nr. 1. Au fost descoperite mai multe
fragmente ceramice lucrate din cenu-
ornamentate cu motive
intr-un de ce a md1ca
o din secolul al IV-lea e.n., eventual
de mormintul de Nr. 7
apoi distruse de din secolul VI
de cea din secolele VIII-IX e.n.
ca viitoare pro-
blema existentei locuintelor din secolul al IV-lea
e.n. in parte a de la Biharea
raporturile lor cronologice (in cazul in care
cu mormintele de din secolele IV-V
c.n.
VII. DESCOPERIRI DE
ntre 1977- 1980 au fost descoperite in
de la CAP-Baraj", la nord de cetatea de
cinci din secolul al VI-lea e.n.,
iar in campania din vara anului 1981 trei,
numerotate in continuare (L. 6-8).
Nr. 6. de
(3,50 X 3,25 m) complet. Are nivelul de
la adincimea de 1 m. A fost o
din vatra a (in partea de
nord-vest). Inventarul ei se compune din mici
piese de metal de unelte de fier), greu-
de lut ars, fragmente ceramicc lucrate la
roata din de culoare
cenusie si negricioasrt sau citeva frag-
mcnt'e la vase lucrate cu mina. Au fost grtsite
Fig. 7. Biharea. Peigne cn os (L.8 VI siecle) (Inv. n 11.249)
Fig. 7. niharea. Pieptene de os (L.8 secolul VI e.n.)
Inv. nr. 11.249).
l-sec.Vf
L -Sec.'VHI-W
@Il) -o,51

o
!:::::======------ m
,
3 -o,51t
2
la
A
1a
Fig. IL Biharea. Planul profilul L6 (secolul VI e.n.).
Fig. 9. Biharea. Planul profilul din secolele VIII- IX e.n.
Fig. 8. Biharca. Plan et profil L.6 (VI" siecle).
Fig. 9. Biharl'a. Planetprofildel'habitationduVIII-IX siecles.
200
SEVER
cteva piese de (sau panda-
tive ?) de lut ars un fragment de pieptene cu
bilaterali.
nr. 7. Este tot de
dar a fost numai deci nu i se
cunosc dimensiunile exacte . Se pe malul
a fost de taluzul care s-a
in albia prului (circa 2/3 din In
partea de noi,
au fost cteva de lut ars, fragmente
de de lut ars cioburi provenind din vase
lucrate la roata din cu aspect zgrun-
(cu nisip ardere de culoare

Nr. 8. de
(3,55 x 3,25 m), cu vatra de la adincimea
de 1 m. n a fost o
bucatrt de vatrrt Ca nr. 6
i-au fost surprinse gropile pentru stlpii de
nere a a nvelitorii. Avea un
n douft ape cu o nvelitoare, foarte pro-
babil, din paie sau stuf. Inventarul locuin-
se compune, ca la celelalte descope-
rite in prezent, din fragmente de
la roata din zgrun-
de culoare sau
A fost descoperit un pieptene de os
cu bilaterali, din cu
ntre bare transversale prinse la
rndul lor cu nituri de bronz. citeva
unelte ustensile din fier, care in lo-
s-au lucrat, sau s-a incercat se lucreze
piepteni:
-- o de lung? de fier (un fel de fie-
curb);
- mici probabil numai pentru
la piepteni; apoi cteva piese de la
piepteni de oase de la prelucrare.
- un os (de de-a lungul,
pentru a se scoate de os, care nu s-a mai
folosit cen-
trale (unde s-a dat peste cavitatea
- fragmente de oase de cerb din care se
lucrau probabil barele transversale; in
chiar nu urme de prelucrare mai
evidente: -o de de bronz, din
care, probabil, se turnau niturile de bronz, pentru
prinderea transversale. Desigur, la aceste
piese, se pieptenul pomenit mai sus.
Toate o in care
un lucra piepteni de os, pc loc, la Biharea,
in secolul al VI-lea e.n. fapt pentru care ea poate
fi o . in
nu s-a nici un fragment de
obiective arheologice cu
mai spre vest, in Cmpia Tisei.
cercetare este de sugereze
7
S. Ziridava, 10, 1978, p. 81-100.
departajarea etno-culturale a descope-
ririlor arheologice quasi-contemporane din
parte a Europei centrale, in sensul pieptenii,
care sint element de datare general acceptat, nu
pot constitui, in cazul de , singuri,
un clement, decisiv pentru atribuiri etnice. Ei
apar ca de pieptenii cu din bila-
teraH se atit in descoperirile germanice
vechi din Cmpia Tisei (la gepizi, etc),
de obicei fiind de
adeseori de dar n descope-
riri negermanice vechi, deci ne-ostrogotice sau
ne-gepidice, cum e cazul la Biharea
7
, asocia
fiind cu sau - zgrun-
de asemenea, de
. desigur, ca
viitoare noi n aceastrt pro-
a secolelor VI-VII e.n.
Yill. DESCOPERIRI DE VECHE RO\IANEASC..\
(secol(le Yll-YIIl-TX t'.ll.)
Jn II-a, a imediat sub stratul
vegetal, .. pata" unei cu datnd
din secolele VIII-IX e.n. este de
(5,50 x 5,20 m) cu vatra de
la adincimea de 0,55 m. In partea
a a fost dezvelit cuptorul de piatrii, lingrt
care au urmele a trei stilpi de lemn, ceea ce
poate sugera o de cu
de tip cunoscut n analogiile etnogra-
fice mai noi.
Inventarul dintr-o de os,
o cu te din gresie o greutate de lut ars,
incomplet. Ceramica este la din
cu striuri benzi
de linii simple n val, ceramicii
locale din orizontul (jud. Bihor)-

8
(jud. Hunedoara) din Apuseni.
IX. DESCOPERIRI DE
Peste Nr. 6 (datind din secolul al VI-lea
e.n.) in I-a a fost o
(4,80 X 3,20 m), cu vatra la adnci-
mea de 0,83 m. a fost
de agricole. citeva urme de stilpi,
pare a fi avut in ape. A fost
de unui cuptor
de Nu este exclus fi fost de de
lut, cum parc a sugera lutul galben n
loc. Inventarul se compune
dintr-un fragment de greutate de lut ars, o
. de os, un de fier un fragment din minerul?
unui precum la din
cu striuri, benzi de
linii simple in val, motivul cu
din secolele X-XI e.n.
a A. Ruttkay, S1ovArch, 1, 19, p. 196, fig. 23/3, '1; p. 203,
fig. 29f6, 9.
ARHEOLOGICE DE LA BIHAREA
201
X. DESCOPERIRI FEUDALE TIMPURII XI- XIII)
Acoperind din secolele VIII-IX
suprapunnd Ha (D) LTC (din
II caseta dinspre vest), pe care le-a
distrus, a fost o datnd din
secolele XI-XIII. ;'\Iai exact spus
unei probabil de (?),
mare, avnd aproximativ n mijloc urmele
sub stratul vegetal) o de foc,
n care s-au folosit de de calcar
(travertin din zona Haicu-Oradea ?), care n urma
arderii s-a transformat in var, dovedind necu-
sau o a locului
mai ales a materialelor ce se puteau utiliza
Ia ce anume.
Au fost descoperite numai citeva fragmente de
vase mari, lucrate cu mna la printre care
buze de cazane de lut, un pinten, de tipul cu
spinul romboidal
8
databil n secolele XI-XII/
XIII, care dealtfel, nu numai o
de ci o nou n zonrt,
cu o culturrt de cea a popu-
locale din secolele VIIfVIII-IX
sau X-XI e.n.
n felul acesta s-a putut identifica mai bine
cultura a locale de la Biharea,
datind din secolele anterioare popu-
noi venite n incepind cu secolul al
XI-lea e.n. (pecenegi, maf(hiari, secui bosormeni
etc.)
Urmrtrirea acestor de3coperiri in continuare va
t:-elmi mai atent raporturile
dintre de3coperirile din secolele II-III e.n., de
epod cele de
De asemenea e necesar ca
prin continuarea se
de nord-ve.;;t al necercetat
intre zona n 1977- 1981, malul prului
zona solariilor, pentru a feri vestigiile
existente aici de eventualele distrugeri.
LES ARCHEOLOGIQUES
A BIHAREA
L' .J.uteur prcsente les arch&ologiques
pend1nt l'ete de l'anncc 191\ 1 a Biharca. On a decotl'fert
frag nents ncolithiques, de la fin de l'ftge de !Jronze
(BrC-D-Ha..\
1
) et halls1attiens (Ha A-Il).
On a decotl'fert aussi, completement ou partiellement
(selon leur degre de les habitations sui1antes:
nnc hahitation dattant du Ha C; une hahitation geto-clacC'
du IV- III siecles a'1.n.e.; unc haJ,itation celtiqne (fi siecl
av.n.e.).
On a dccou1ert, par la suite, quatre fosses (tombes? au
materiei dacique romaine (II- III" siecles de n.e.),
quatrc tomheaux d'inhumation deranges dans I'antiquite
(deux completement dHruits) du I\'
0
siecle de n.c.; Ies ves-
tiges d'une habitation du IV- v siecles de n.e.; trois habi-
tations du \'I siecle de n.e.; une habitation du VIII- IX sie-
cles de n.c.; une habitation du X- XI" siecles et ), s
vestiges d'une habitation du XI- XIII sieclcs, le niveau aux
chaudrons de terrc cuitc.
arheologice din corn. Vedea (jud. Teleorman)
DOLINESCU-FERCHE
La 1,5 km vest de a doua din veacul al
VI-lea e.n. de la Dulceanca, sub denu-
mirea de Dulceanca II, au fost identificate, in
toamna anului 1980, pe un grind numit de local-
nici .. La Delni urme materiale din veacul al
VI-lea de la veacului al VII-lea e.n.
Grindurile, formind o ce lunea
a piriului Burdea, la limita de la care
incepe terasa au fost folosite ca loc de
din preistoria pinrt in feudalis-
mul timpuriu.
In campania arheologicrt din toamna anului
1981 au fost trasate trei paralele, lungi de
68 m late de 1,25 m, perpendiculare pe margi-
nea a grindului, de apele ce
ciclic lunea a pirului Burdea.
Succesiunea solurilor in zona cercetaU't este
humusul este aproape
aproape total inclus in stratul arabil, dar, in
partea centralrt a grindului, unde acesta este des-
tul de gros, pe mici s-au mai
lentile de la limita lui De la baza
acestui strat se adncesc complexele din veacurile
VI-VII. Sub humusul apare un strat
intermediar de culoare avind o
grosime de 10-15 cm, cu din stratul
Sub acest strat intermediar apare solul
de culoare in care s-au adncit
complexele din perioada
In primele au fost delimitate
degajate patru complexe arheologic:
de din veacul al VI-lea e.n., o
din un cuptor de copt de
dimensiuni mari, datnd probabil de la
veacului al VII-lea. In acestor ori-
zonturi arheologice nu mai apar vestigii din alte
perioade.
de nr. 1 (veacul al VI-lea
e.n.). Are forma cu destul
de accentuate. Orientarea ei era Nord-sud, ou
cuptorul amenajat n de nord-est intra-
rea, cu grlici, pe latura de sud. de
est a umpluturii, de la cuptor la intrare,
cea mai mare parte a inventarului: frag-
mente ceramice, de lut, vase de animal,
cochilii de meloi, de ru provenind de la
cuptor, fragmente de Probabil
inventarul al fusese grupat
n preajma cuptorului pe cu
n cuptorului. In
umplutura era con-
dar avind,
n schimb, granule de care
pe stratul de de pe podea. Stratul
de lut depus pe podea era pigmentat cu granule
de humus negru. Lutuiala s-a ros n cuptorului
unde s-a format o alveolare de
n spatele cuptorului lateral s-a format
o treaptrt de 1 O cm care cup-
torul, formind astfel un liber intre cuptor
unghiul de nord-est al
probabil, de faptul avind de-a face cu
o de cuptorul trebuia
izolat de de nuiele. Din cuptorul degradat
din vechime s-a baza peretelui n
de parte n treapta de
lut de care aminteam, parte din lut curat,
depus in prost Pro-
babil partea a cuptorului era con-
din lut o cantitate mare de avind
o ale resturi se aflau n
vetrei, cu rotunzi
ovali, fragmente ceramice oase de animale.
dintre spatele cuptorului peretele de
nord-est este de 70 cm, iar dintre cuptor
peretele de este de 50 cm. In fundul
cuptorului s-a mai o din crusta
a vetrei dar in rest
aceasta s-a distrus a mai fi fost
ca o de
ars la
Cuptorul a fost acoperit cu o cu
lut dar n starea n care se aflau restu-
rile cuptorului, n momentul lui, nu
putem deduce ei La
vetrei, pe diametru! antero-posterior, s-a obser-
vat arsura nu in adncime, lutul
fiind doar albit de focul pe
Cuptorul a cteva fragmente ceramice
oase de animale (fig. 1).
de nr. 4 avea o
cu cea a nr. 1. Vatra,
n de nord-est, cu gura
spre est, este de o de lut
de 10-15 cm, care ca la
nr. 1, un liber, cuptorul de
Intrarea, pe drept al
laturii de sud , era de un stilp, lipit de
talpa de pe latura de sud. Talpa de pe latura de
i\ Rtl EOI.OGI C:E PE I,i\ VEDEA, JUD, 20
Fig. 1. Vedea. provenind din de nr. 1: fragmente de oale lucrate cu mna, de
lut, fund de vas lucrat la
Fig. 1. Vedea. P oterie provenant de la maison de surface n 1: fragments de pots travaillcs a la main, rouleau en argile,
fond de vase travaille au tour.
204
SUZANA DOLINESCU-FERCHE
nord a fost de cuptorul n aer liber nr. 3.
Jn dreptul amprenta se ntre:-upe.
In amprentele de nu s-a lemn
carbonizat.
Podeaua a fost cu un strat de lut curat,
ca la nr. 1. Jn cuptorului s-a for-
mat o ovalft, albiatrt, plinft de granule
de Pc locul cuptorului s-a
trat numai partea sa (vatra), din
informi de lut, pe alocuri
cu n a
vetrei s-a de sub nu a
fost de foc.
In umplutura ambelor a cera-
micft ru mina si la ceramid din
pastft cu nisip, lucrad la roali"'t rapidi't, fragmente
ele ovali rotunzi de lut, fragmente de
amfori"'t bizantin{t si de mi"'musi de amfori"'t, fusaiok
dt' lut (fig. 2), num'eroase oasd ele animale (bo\idce,
ovicaprinc).
tk suprafap_ nr. 4 a fost perforatrt, n
jum{t!atea sa de vest, de un cuptor de copt,
niHlului posterior veacului al
\"II-lea, nceputul veacului al \'III-lea).
Cuptorul in aer nr. 3 a fost construit n
felul urmi"'ttor: dupi"'t ri"'tzuirea a unei
de 3 X 2 m, a fost o groapi"'t de
acces drept la capi"'ttul de nord,
unde urma sit fie cuptorului.
Groapa de acces a fost mult in
galben, foarte spre fund, dar
la podea forma
Fundul gropii era drept, bine netezit, .Peretele
de nord, rezervat era lat de 1,18 m. n
mijlocul peretelui a fost amenajat cuptorul,
avind gura de 54 cm de 32 cm.
cuptorului s-a adncit mult n perete,
formnd o cavitate de 82 cm
de 1,8 m. Partea a a
atins humusul antic. Pentru a
bolta a fost la inte-
rior, cu un strat de lut gros de 10 cm, stratul
depus pe fiind mult mai Credem
acest cuptor a fost protejat de un
deoarece partea a se ime-
diat sub nivelul antic de ntreaga
de lut a cuptorului, att pe
ct pe a fost la deve-
nind o Arsura vetrei s-a prelungit n
cuptorului, pe podeaua gropii de acces.
n umplutura gropii, au
multe fragmente ceramice lucrate la roata n-
cu decor n val incizat, oase de animale
(fig. 3).
efectuate n recenta campanie de
n punctul numit "La au
identificat niveluri arheologice un raport
stratigrafic clar reprezentat de suprapunerea din-
tre complexul nr. 3 nr. 4.
*
Comparnd nivelul din veacul al VI-lea e.n.
din recent cu din
veacul al VI-lea cercetate n punctele "Dulceanca
I" Dulceanca II", putem afirma cele trei
snt contemporane. Materialul ceramic este
avnd un repertoriu comun; vase
lucrate cu mna n tehnica rapide, de forma
oalei alungite sau bombate, decorate cu linii
ondulate incizate izolate sau dispuse in registru
raneluri, tipsii, fusaiole, eto.
Snt vizibile unele in sistemul
de construire a locuintelor. n asezarea de la
\' cclc:t de au construite
prin r{tzuirea amenajarea terenului, apoi prin
adincirea unui cadru rectagular, atit cit
fi ti"'tlpile sau de nuiele. Acestea
de de mici dimensiuni, cu
de brne nuiele acoperite cu
de la Dulceanca I.
Pentru construirea cuptorului, la Vedea s-a
ncercat imitarea cuptorului n calup de lut
de la bordeie (Dulceanca 1 Il) in timp ce n
de de la Dulceanca 1, paralele
cu bordeiele, apar atit turte rotunde, scunde,
ridicate din lut, ct cuptoare, care pe cele
lucrate in blocuri de
S-ar putea ca tipul diferit de care a
impus modificarea sistemului de construire a
cuptoarelor de la Vedea fie determinat de
terenului, unde infiltrarea apei,
grindul devenea o pentru o
de timp, nu permitea
unei gropi adinci pentru Complexe
posterioare veacului al VI-lea e.n. au fost identi-
ficate, izolat, in cercetate la Dulceanoa 1
Dulceanca II. Un complex pe care-I
inrudit cu nivelul de la veacului al VII-lea,
descoperit n punctul numit "la este o
in mijlocul de la
Dulceanca II,
nnd, probabil, unui paznic de turme) care pare
cu cuptorul n aer liber (nr. 3) ce
taie de nr. 4. frag-
mente ceramice recuperate in se
apropie tipologie de cele recoltate n cuptorul
nr. 3 din punctul "La
Tipul de cuptor de la veacului al VII-lea
se cu cuptorul de mari apar-
tinind, de data aceasta, unui bordei din veacul al
VIII-lea, descoperit la periferia Dulceanca
ceanca 1.
Cuptorul lucrat intr-un bloc de
descoperit n bordeiul din veacul al VIII-lea de
la Dulceanca 1 un element de
ce poate fi pe trepte succesive, in
rile cercetate in Cimpia Burdea din veacul al
CtRCETR!LE ARHEOLOGI CE DE L.-\ VEDEA. jUD.
2o5
Fig. 2. Vedea. di n de nr. 4; fragmente de fragmente de oale lucrate cu mina
Fig 2. Vedea. Poterie prorenanf":de la maison de surface 11 4 ; fragments d'amphores byzantines et fragments des
pots travailles a la main.
Fig. 3. Vedea. C e r a m i c provenind din cuptorul de copt (nr. 3). Fragmente de oale lucrate la roata nceat1i, ornamentate
cu decor din linii incizate orizontale i n val.
Fig. 3. Vedea. Ceramique provenant du four n 3: fragments de pots travailles au tour lente, decores de lignes incisees
horizontales et ondulees.
CLi{lETARlLE ARHEOLOGiCE DE l.\ \'!oDEA, JUD.
207
III-lea pma m veacul al VIII-lea. Dealtfel, in
veacurile VI-VII acest tip de cuptor
un tip cvasi generalizat in Cmpia
Analizate din punct de vedere cronologic, nive-
lurile descoperite n zona Dulceanca I,
II Vedea, care o serie de inrudiri, pot
fi te in felul din veacul
al VI-lea e.n., de la Dulceanca I, II nivelul
de (:.n. 1 4) din punctul
"La sint contemporane; lo-
de la Dulceanaca II,
cu cuptorul din nivelul II secolului al
VII-lea) din punctul "La care se
cronologic bordeiul izolat, cu cuptorul
lucrat in bloc de lut, descoperit la Dulceanca I
(veacul al VIII-lea).
RECHERCHES ARCHEOLOG I QUES
COM. VEDEA (DEP. DE TELEORMAN)

Le rapport signa.le les dccou;crtcs reccntcs faitcs a Vedea
(dep. de Teleorman), loca.litc situe a 12 km de la viile Rosiorii
de On a. idcntific, au lieu dit .,La deux cou"ches
archt"ologiques. Les habitations de la premiere couche,
appa.rtenant au VI siecle de n6tre cre, sont superposces par
nstiges de la fin du VII siecle.
archcologiques faites dans le premier
harizan sont rcprcs"nt!o<'s par le ccramique tra,aillee a la
maia et au tour, fragmcnts d'amphorc byzantine, roulcaux
en argile, objets de fer et bronze, fusaiolcs etc., richement
dans la ci1ilisation
La poterie de la ctcuxieme couche, tramillee au tour lent e
est ornementee a1ec des lignes incisees, ondulees et
tales. Du point de vuc typologiquc, elle reprezentc un hori-
zone ctroitement lie avec la cilisation
de la ul lui Soare
PETRE DIACONU, TUDOR PAPASIMA. ADRIAN PANAITESCU
Activitatea colectivului s-a cu
dere, n SIR. SIS, SIO (din zona
n SI X A S IX B (din zona Portului)
1

n prima dintre aceste s-a
identificarea nivclurilor arheologice, fiind
stratigrafie: 1) solul viu; 2) nivel
de compus din
pietre mici; 3) strat de nisipos, de pietre
fragmente ceramice; 4) nivel de negru
cu pietre, resturi ceramice, piese metalice din
os, din monede.
ntre acestea se distinge un corn de animal care,
probabil, provine de la un zimbru. Lucrul este
important deoarece la ora nu avem
cu certitudine n epoca medie-
n zona de sud a Dobrogei n
a acestor animale. Alte numeroase resturi
osteologice animaliere, precum un craniu de
cerb descoperit tot n nivelul 4 se
aici a existat, n secolul al XI-lea,
un depozit de oase.
arheologice efectuate n anii
n SIR. la 1 m nord de
SIS, au dus la descoperirea unor morminte apar-
necropolei medievale de la lui
Soare. n SIS n-au fost descoperite schelete,
ceea ce ne face socotim, cu rezervele cuvenite,
aici ne n zona limitei de sud sau sud-est
a cimitirului.
In SIO s-a lucrat la epuizarea urmelor de vie-
din secolele X-XI. Cu acest prilej au fost
descoperite numeroase cioburi din nisi-
decorate cu linii incizate orizontal. Este
cerarnica secolelor X-XI. Cele mai multe
dintre fragmentele ceramice s-au in
de est al SIO, n zona unui cuptor de
reperat n cu doi ani in
Efortul cel mai mare al din acest
an a fost depus in S IX A S IX B. n S IX A
am continuat cercetarea cuptorului surprins n
noastre din toamna anului 1978
2

1
Colcctiml de ccrcetll.ri care a lucrat n vara anului !981
la lui Soare a fost format din: Petre Diaconu, res-
ponsabilul Tudor Papasima (Muzeul
Adrian Panaitcscu (Muzeul de istorie
arheologie din Acestora li s-au adll.ugat
Anca Radu, Florin Diaconu, Andrei Marcel
ntre 4- 18 septembrie 1981. n cadrul colectivului
nostru a lucrat Silvia Baraschi.
El are forma unei potcoave cu deschiderea
vest. Adosat incintei este construit
din blocuri de refolosite, care se mai
pe o de 3 4 rnduri (cea. 0,60 m).
lui ne-a relevat ceea ce constituie
ineditul acestui complex: cuptorul are faze
de mai multe vetre succesive precum
patru .. paturi" (pavaje) de fragmente ceramice,
ntre ele cu straturi fine de
a slujit, probabil, la coacerea piinii. n
urma vetrelor a paturilor de cioburi,
sub un strat de galben amestecat cu pig-
de cu de chirpic de
s-a un negru Evacuindu-1,
am descoperit in el un follis bizantin, emis in
timpul lui Roman al IV-lea (1068-1071),
de tipul Wroth 9. n cele din
s-a dovedit a fi o nivelare care acope-
rea prima cea mai veche, a cuptorului, la
adincimea de 2,03m cind cuptorul avea forma
literei U.
seama de moneda putem
spune faza I a cuptorului e.;te dom-
niei lui Roman IV. n orice caz, moneda ne fur-
un termen ante-quem non pentru fazele
care sint post eri oare cel anului
1068. Probabil ultima a cuptorului (cea
mai a fost din uz de atacul cuman
din anul 1094.
n mijlocul S IX A s-a lucrat in zona
unei medievale (secolul al XIV-lea) avind
la temelia de pietre. n acest caz,
s-a putut dovedi avem de a face cu o
din Inventarul se reduce
la fragmente ceramice, obiecte de fier
(cuie, scoabe, pentru plase de
pescuit pentru de fusaiole de lut,
citeva fragmente de obiecte de unelte
de fier.
n de apus al s-a o
mare cantitate de timpurie"
2
Petre Diaconu a publicarea cuptorului Silvie
Baraschi lui Tudor Papasima. La
au o prezentare a cuptorului, n cadrul scsiunii
anuale ( 1981) a Muzeului de istoric arheologic
Aceste note, cu prezentarea ceramicii
din cele patru .. paturi", n curs de restau"
rare, vor face obiectul unui studiu care ta apare ntr-o
de specialitate.
DB I.A. LUI SOARE
209
din secolul al XI-lea. Dealtfel, aici sntem tn
zona unor acestui veao. Stra-
tigrafic n au fost surprinse trei
niveluri de dintre care ultimul, cel mai
recent, avnd o grosime, n medie, de 25 cm,
din a doua parte a veacului al Xl-lea.
El se sub forma unui strat de de
culoare este extrem de
ca urmare a unui incendiu care a mistuit
de la lui Soare. Din analiza raporturilor
stratigrafice, i se ncadra.rea crono-
a diferitelor vestigii materiale caracteristiGe
acestui nivel, incendiul s-a produs cndva
n ultima a veacului al XI-lea. Na este
exclus ca el se datoreze invaziei la sud de Du-
a cumanilor, irivazie n anul 1094
n Alexiada Annei Comnana.
Ceramica din nivelul castauiu. provine,
n cea mai mare a ei, de la oale borcan,
lucrate la roata cu nvrtire de
dintr-o multi alb. Decorul
se compune, de obicei, din benzi d6 linii incizate
orizontal. Sub se intilnesc din cnd in cnd
alveole. De cele mai multo ori buza este
acum nu a in acest nivel nici un ciob
decorat cu ceea ce ne face soco-
tim acest gen de decor, caracteristic
de din nordul D0brogei, are epoca sa de
in prima jum11.tate a secolului
al XI-lea.
ln cu ceramica vom mai subli ..
nia o anume: n nivelul casta-
niu de la lui Soare apar in chip
frecvent oale modelate dintr-o
in amestecul O
a acestor vase n faptul
buza lor aste, invariabil, in interior.
Decorul este cel format din benzi de
linii incizate Sub git, pe umeri, se ntlnesc
alveole. Acest gen de datnd din ultima
treime a veacului al XI-lea, nu se
altundeva n Dobrogea dect
la lui Soare, ceea ee ne dreptul
socotim, cu rezervele de rigoare, unul din cen-
trele unde se produceau aceste vase se afla aici.ln
cu ceramica jn se cuvine mai
facem precizarea forma vaselor cu.rbura
buzei lor s-au in oalele secolelor XIII-
XIV de la Soare. In vom
constatarea prezent, in acest nivel
nu s-a descoperit nici un fragment de de
lut. Oare im:eteze acestea in Do-
brogea la secolului al Xl-lea? Este o
care trebuie n viitoarele in-

Intrucit nivelele II 1 (de sub nivelul castaniu
din S IX A n-au fost explorate
decit ca prezentarea caracteristi-
cilor lor fie intr-unul din rapoartele de

Vestigii proprii secolelor X-XI s-au scos
din S IX B; cu S IX A. Din
cercetate, dar mai ales de pe plaja
au fost adunate numeroase monede
bizantine de bronz din secolul al XI-lea, monede
de cteva de argint din secolele XIII-XV,
podoabe de metal, chiar os
inele, cercei, catarame), piese de
arme (virfuri de ghiulele,
de de sabie etc), unelte de metal,
obiecte de uz casnic, (Unele dintre
aceste obiecte sint publicate sub fig. 1).
Toate aceste vestigii arheologice definesc carac-
terul urban al de la Soare. Cu
alt prilej, s-a de la
lui Soare se cu faimosul
medieval Vicina. Faptul este dovedit att de
documentele arheologice numismatice cit de
cele literare (intre care se din cro-
nici, din actele notariale, procesele verbale ale
Patriarhiei din Constantinopol etc.).
Localiznd Vicina la lui Soare trebuie
admitem n secolele XIII-XIV,
n Dobrogea se intindea n sus pe Du-
cel la mai
iar aceasta, pentru simplul motiv Vicina, n
epoca ei de inflorire, era
de constantinopolitani.
DIE GRABUNGEN VON LUI
SOARE
(ZUSAMMENAFSSUNG)
E3 wird besonders auf den in dem Schnitt S.IX.A. entdeck
ten Backofen hingewiessen. Von besonderer Interesse ist
der vierschichtige Herd, wobei in jeder Schicht Keramik-
bruchstiicke aus dem XI. Jh. eipgebettet worden sind. In
diesem Fali ist nieht von einer Wiederherstellung, sondern
von einem bestimmten Bausystem die Rede.
In zweiter Reihe werden die allsemeinen Kennzeichen der
dritten (von unten nach ohen), von den Kumanen im Jahre
1094 durch Brand zerstorten, Besiedlungsphase vorgefiirht.
Zum Schluss wird auf die Identifizierung der Siedlung
,ron lui Soare mit dem beriihmten
Sta.dt Vicina hingewiesen.
21 0
PETRE DIACONU, TUDOR PAPASI MA, ADRIAN PANAITESCU
3
OI
6
CJ
5
C=;)

1
7
Fig. 1. Soare. 1-3 virfuri de 4-5;tindeice ; 6-7 obiecte de
Abb. 1. Soare. 1-3 Pfeispitzen; 4-5 zum spannen der 6-7
Rezultatele ntreprinse la
GHEORGHE MIHAELA
arheologice efectuate in cursul anu-
lui 1981 au fost impusc de o situa
pentru alimentarea cu a comunei.
Locuirea suprapune, pe tot perimetrul ei,
vechi astfel incit de canalizarc
au (secolele
X-XIV) n toate
1
.
Obiectivul principal al noastre l-a
constituit stratigrafiei salvarea obiec-
telor de interes istoric. de canalizare
au lungimea. de 3 km, acoperind
aproape ntreaga Pe o mare parte din
s-au putut desena profilele
care vor servi drept pentru interpretarea
materialelor arheologice rezultate.
n cursul s-au depistat cteva
necropole noi ce din secolul XI respectiv,
XVIII-XIX, care se celor cimitire
deja cunoscute, din secolele XI-XIII
2

Pe latura a satului, ntr-unul din
au fost descoperite morminte de
distruse n momentul
Scheletele erau depuse la - 1,20 m,
de nivelul actual de n gropi simple,
orientate V-E. Singurul element de inventar il
constituie o de la M1o la
mna este din de
de culoare albastru-marin,
descoperire unele
mai vechi ce consemnau, n parte a
satului, unor morminte al inventar
consta n de
3
n
cu un diametru de 53 mm,
1
n luna aprilie, cind de canalizare au
pe teritoriul la Muzeul Deltei din Tulcea
s-a constituit un colectiv cu supravegherea lor
efectuarea necesare materialelor
Din colectiv au parte pe
durata campaniei Gheorghe
Mihaela li s-au n
partea a doua a Ioan Vasiliu Andrei
Cristina Florin Topoleanu, pentru perioade mai scurte.
2
Si.lvia Baraschi, Neculai Moghior, SMMIM, 13, 1980,
p. !25; Gh. Materiale, 1981,
p. 470-472.
3
C. Cihodaru, Studii, 21 1968, 2, p. 226. Alte cteva infor-
au fost de la locuitorii comunei. Pe lotul lui
Nicolae Manea, sus pe deal, nainte de a coti spre ripa cu
zid, au morminte cu din Pe
bisericii, n ultima pe stnga, locuitorul
6chimbinschi D-tru a un schelet cu o din
albastri.
un tip comun, ce se cronologic, ntr-o
mai (secolele XI-XIII) 4.
O restrngere a acestei implicit, o nca-
drare mai a cimitirului se
poate face n considerare celelalte
necropole descoperite la N Prima dintre
ele se conform descoperirilor de
acum, n secolele! XI-XII
5
(fig. 1), n timp ce
se cronologic, la veacu-
rilor XII-XIII
6
(fig. 1). n aceste
credem nu atribuim necropola
pe latura secolului XI, a
exclude posibilitatea unor nmormn-
la secolului , X, socotind-o, astfel, din
punct de vedere cronologic, drept prima
a de la N (fig. 1).
O a fost n centrul
satului, n zona Cultural
7
(fig. 1).
Nici unul din mormintele cercetate nu
piese de inventar. Pe baza unor descoperiri mai
vechi din se poate aprecia acest cimitir a
n secolul XVIII la nceputul celui

8

n s-a descoperit un al doilea
zid de
9
(fig. 1), lucrat din blochete de
calcar, ce a fost intersectat, perpendicular, de
de canalizare
10
zid au fost descope-
rite morminte de nhumatie, orientate V-E,
ce au fost deranjate de canali-
zare. Primul dintre ele, ce unui adult, a
fost la adncimea de 0,60 m de nivelul
4 Gh. Peuce, 9 (sub tipar) partea
referitoare la de
6
Silvia Baraschi, Neculai Moghior, loc. cit.
6
Gh. Materiale, 1981,
p. 470-472.
7
Cimitirul se extinde spre zona generale, cum
ne-au dovedit-o cteva morminte descoperite cu ocazia cerce-
arheologice efectuate in anul 1982, in colaborare cu
Silvia Baraschi Neculai Moghior.
8 n curtea Cultural s-au cercetat n anul 1980
mai multe morminte care din secolele XVIII-XIX,
cum piesele de inventar descoperite: monede,
nasturi, ace de etc. Limita supe-
o constituie inceputul secolului al XIX-lea, cum
o de sultanul Mahmud II
(1809-1810),
8
Pentru primul zid de descoperit pe teritoriul
comunei vezi S. Baraschi, N. Moghior, op. cit.,
p. 123-125; idem, SMMIM, 14-15, !981-!982, p. 69-78.
1o n perioada iulie-august s-a constituit un colectiv format
din Silvia Baraschi, Neculai Moghior Gheorghe
care a lucrat numai la zidul de
212 GHEORGHE MIHAELA
1
\
\
\
\
\
\
\
--1
1 ,
1 ,
1 '/
_",
Fig. 1. Nufru. Planul
Fig. 1. Nufru. Plan des fouilles.
actual de Este lipsit de inventar, dar,
pe baza celorlalte descoperiri din se poate
aprecia din secolele XVIII-XIX
11

El suprapune un schelet de copil, depus
ntr-o sicriu. Ca inventar avea trei
de una la mna la
mna (fig. 4/1-3). Toate trei snt lucrate
din de de culoare cu
nea dintre ele avnd bara de
Pe baza ultimelor mormntul
se poate data n secolul XI
12
, a putea preciza
avem de-a face cu o nmormntare
sau cu o
Celelalte materiale rezultate n urma campaniei
de salvare, deosebite n care
s-a lucrat, multitudinii lor, impun
o prelucrare o prezentare Unele
dintre ele au contribuit la elucidarea unor pro-
bleme aflate deja in studiu. Astfel, n
anului 1980, se execut ase un sondaj pc locul un de
fusese descoperit un depozit de vase
sferoconice; pe baza datelor cu acel
prilej vasele respective au fost ncadrate ntr-o
intre secolului XI
mijlocul secolului XII
13
din anul
1981 au prilejuit de date noi in acest
domeniu.
Il Vezi n. 8, srtpra.
12
Gh. 1. Barnea, Maria E. Dino-
getia, I, !967, p. 309-308; vezi supra, nr. -'1.
13
op. cit., p. -'170--'173.
In U 1, Gr. 16 s-a descoperit un fragment din
corpul unui vas sferoconio, lucrat din

14
In complex s-au mai
fragmente de amfore piriforme, cu supra-
buza in de guler, precum
un fragment de de de lut. Buza,
orizontal, are in forma unui drept-
unghi; la interior are o urechi din
semicirculare, perforate, ntre care se
o La exterior, sub are un decor
in de (fig. 3/3). Bazindu-se pe
aceste ultime descoperiri, groapa poate fi
pe la mijlocul secolului XI
1
5.
Tot n U 1, a fost o parte din podcaua
unei - L
11
- din lut bine
Spre nord sud, po<]eaua a fost de
gropi menajere. In groapa dinspre nord, la
0,70 m adincime, in piimintul negru, s-a un
vas sferoconic, din pasUt cu gtul
spart, in culcatrt (fig. 2/1; 3/2). La 0,10 m
deasupra lui s-a descoperit n acoperit
cu (fig. 2/3; 3/ 1), introdus
cu partea ntr-o de dimen-
siuni mijlocii. Vasul-borcan era el culcat pe o
parte. Este lucrat grosolan dintr-o de cu-
loare avnd n nisip
cioburi pisate. Forma este iar
H pc care s-a lucrat au fost notate prescurtat cu U
iar complexele au fost numerotate pc fiecare
15 Dinogetia, I, p. 20-'1, 227, 257-259. Pentru
de lut vezi P. Diaconu, SCIY, 8, !956, 3-4, pp. -'121--439.
Fig. 2. din secolele XI-XII.
Fig. 2. Ceramique des XI -Xn siecles.
Fig. 3. din secolele XI -XII.
Fig. 3. Ceramique des XI-xn siecles.
214 GHEORGHE MIHAELA
au adncituri. Buza, la exterior, rotun-
se cu un gt scurt un corp sferoidal,
cu diametru! maxim n regiunea umerilor. Deco-
rul - executat neglijent - este reprezentat de o
linie n val sub o linie n zona
diametrului maxim (fig. 2/2; 3/4). Descoperirile
de acest fel se pot ncadra la secolului XI
n prima a veacului
16
.
Tot n anul 1981, n Gr. 14 din U 2, s-a descope-
rit gura a unui vas sferoconic.
Fragmentul s-a la adncimea de 1,45 m, iar
cu 15 cm mai jos au fragmente dintr-o
farfurie al profil complet a putut fi
reconstituit (fig. 2/5; 3/6). n fine, la adncimea de
nu pare primele decenii ale seco
lului XII, un prim argument constituindu-1 lipsa
ceramicii grosolane, att de spre mijlo-
cul secolului XII 1
7

un prim al descoperirilor de la
n perioada 1976-1981,
s-au descoperit un de 15 vase sferoconice,
ntregi sau fragmentare. Ele au n com-
plexe arheologice ce se succed de-a lungul unm
secol secolului XI - seco-
lului XII)
18
Astfel, de salvare com-
n mod fericit, noastre
despre de la care, prin prisma
descoperirilor arheologice _.:aici, pare se
Fig. '1. de n mormin't'le de secol XL
Fig. 4. 13racelets de verre decou1erts dans les tombraux du XI" siecle.
1,80 m, un vas-borcan, intreg (fig. 2/4;
3/5). Farfuria este din de culoare
bine ce are n mari de
calcar. Buza, se oblic
spre exterior, spre margine. Inelul
de este foarte marcat, fiind nalt
numai de mm. sint cu
atit la interior cit la exterior.
Peste acest strat, iri interior, ca pe marginea
a buzei s-a asternut un smalt maroniu-
Decorul, de culo'arc albii, este cu
cornul. Sub la interior, are o lati"t,
Cea mai mare parte a farfuriei este
cu lujeri ce incadrcaz;'t un motiv
central: o rozetrt, care nchide la mijloc un cerc
de linii orizontale verticale. Borcanul, confec-
din lut amestecat cu nisip, calcar ierburi
uscate, ars oxidant, are o culoare
Are gitul scurt, cu buza la exterior, cu
marginea Umerii, puternic mar-
zona diametrului maxim, vasul ngustn-
du-se evident spre fund; sub este decorat
cu benzi scurte de linii n val. Corpul vasului,
aproape de fund, este decorat cu benzi de linii
orizontale, trasate neglijent. Cronologic, groapa
ca unul din centrele importante din Do-
brogea n secolele X- XIV.
RESULTATS DES RECHERCHES
ARCHEOLOGIQUES DE
Hf:St'Mf:
Les rccherches de 1\181 ont etc ctetcnninees par les tra1aux
de cana1isation de la localite (rlcp. de Tulc<?a). Leur
principal ohjectif -- celui de saisir la stratigraphic hori-
zontalc c-t terticale rk la station -- a ete, cu grande partie,
n'a lis<'.
On a aiusi ideutific quelques necropoks datant des
:X 1- :XIX" siccles, qui 'Jicnncut s'ajoutcr aux autres deux
cimeti!>res, cles XI-XIII, deja coiums. I>'autre part, on a
clecou,rrt un uou,eau mur cl'cuceitc, ri'alisc en pierres bien
fa<yonnces. Les matcriaux archeologiques Iilfcs par les fouilles
de sauvetagc de 1\181 ont complete aussi ks dates relatiJes
aux 'Jases spheroconiques decOtl'lerts anterieurement sur le
territoire de la localite ct attribues aux XI-XII,
8
siecles.
16 Dinogetia, 1, p. 186, 203 232.
17 Ibidem, p. 17'1-176, grupa V.
18 Pentru o privire de ansamblu asupra vaselor sferoconice
vezi Gh. Peuce, 9.
Cimitirul biserica datnd din feudalismul timpuriu
de la Chilieni Sf. Gheorghe, jud. Covasna)
SZEI\ELY ZOLTAN *
Satul Chilieni, situat pe malul sting al Oltului,
din punct de vedere administrativ ora-
Sf. Gheorghe. Pc teritoriul satului au fost
cercetate obiective: 1 - terasa Olt ului si
2 - biserica '
1 - "\Ialul stng al Oltului este o
- teren arabil - unde o baie de
nisip. n ruptura malului se gropi in
de sac, in umplutura se oase,
fragmente de vase. Din motive obiective nu
s-au putut face arheologice,
mindu-ne deci numai cu cercetarea gropilor evi-
in ruptura malului. S-a constatat
este vorba ele gropi cu resturi menajere, din care
au fost colectate fragmente de vase
culturii Sintana de (secolul I\' c.n.).
2 - Biserica pc o
se aflrt la marginea csticrt a satului. ntrucit a
fost grav de cutremurul din 1977 ur-
a fi atit in interiorul cit si in
exteriorul bisericii au fost executate s{tp{tturi' ar-
heologice in vederea stabilirii etapelor de construc-
ale monumentului.
In forma ei biserica este o
in stil gotic (cu orientare est-vest. cu 30 deviere
spre nord-est), cu o nav{t, cu
o (fig. 1; 8/1). :\ava
absida sint inconjurate, la exterior, cu cotra-
-------------
1

.:.r.c. XIII

rzzzJ
.sec.XV
D
Biserica
CHILI[Ni
-
inc.,puful sc.c. XIX
unitariana
o Jl
planul
din A9B1
1 1 1 1 -lm
Fig. 1. Cbilieni. Planul bisericii cu cele doull. etape de
Fig. 1. Chilieni. Plan of the church with its two building's stages.
Colectivul a fost compus din Z. Szekely-tesponsabil-, Zs. K. Szekely, A. Konya G. Lambescu.
216 sztKBLY ZOLTAN
forturi, care se la brul profilat de
sub iar pe partea a absidei snt
ferestre n stil gotic (fig. 8/2, 3). Intrarea
n se face printr-un portal adosat de
peretele monumentului, acoperind fereastra etapei
anterioare a gotice. peretele
vestic al portalului se intrarea,
acum, a bisericii din prima din ancadra-
mentul doar grinda
din Fereastra a doua a primei etape a
fost forma cu
laturi oblice. Pe perete s-a ntr-un cadru
pictura (fig. 8/4).
In interiorul absidei, la marginea peretelui
nordic este acum a sacristiei,
trndu-se ancadramentul din lucrat n stil
gotic trziu, precum pragul, realizat dintr-o
de In nord-estic al
absidei se tabernacolul pentru cumi-
lucrat din gresie decorat cu
in interiorul acesteia fiind incizat anul
1526. Tavanul bisericii este din lemn, cu casete
pictate. De asemenea, peretele vestic - in intre-
gime - de sud nord - ambii pe o
lungime de 8 m - snt cu mu-
Biserica are dimensiunile de 17 X 5,5 m.
La exterior, pe latura a absidei se
bazele zidurilor unei sacristii cudimensiunile
de 3 X 3 m; sacristiei slnt legate de zidul
absidei, iar ulterior, deasupra lor, au fost dispuse
contraforturi. Pe peretele absidei se urmele
grinzilor din n ape al sacristiei.
aceasta se o n drep-
o sacristie, peste
s-au construit cotraforturile legate de zidul a b-
sidei romanice. nord-estic al celei de-a
doua sacristii sub zidul celei precedente,
care este mai mare. ln peretele ei vestic s-a aflat
o care a fost ca ossarium, fiind
cu oseminte cu fragmente de
vase. De a fost o
alta, de cu dimensiunile
de 3 x 1,5 m, de asemenea tot ca ossa-
rium, in interiorul ei oase arse.
Sub tencuiala zidului se aflau elemente arhi-
tecturale romanice gotice, acestea devenind
vizibile n urma unor tencuieli.
Prima a fost
n interiorul bisericii, pornind de la zidul vestic al
navei, n axului lung (S.Ia),
doar o
nostru.
stratigrafie: sub de
de (grosime 20 cm), de culoare
acoperit de var; din galben
negru (grosime 40 cm); strat compact de moloz
cu pietre var (grosime 20-30 cm), care are
aspectul unei podele; strat de de culoare
(grosime 30 cm) cuprinznd morminte
(vezi fig. 2).
Stratul nr. 2 provine dintr-o
aici cutremurul din 1802; strat'1.1l nr. 3
etapei de construire n stil gotic, din
secolul al XV-lea; stratul nr. 4, din care se
morminte, cuprinde dintre secolele XIII XV;
mormintele nr. 1-3 sint mai tirzii, deoarece gro-
pile lor taie stratul de moloz; mormintele con-
servau resturi de sicrie, dar erau lipsite de in-
ventar, erau Mormintele nr. 4-5 apar-
nivelului secolelor XIII -XIV, dar nu s-a
putut stabili inhumarea s-a cu sau
sicriu. Orientarea scheletelor a fost nord-
vest - sud-est. Mormintul nr. 3 a fost incon.-
jurat eu gard de
a f@st la zidul ab-
sidei (S.Ib). Peretele sudic a.l
stratigrafie: 1 - strat de umplu-
(grosime 60 cm) de culoare 2 - strat
ce cuprinde zidului absidei bisericii ro-
manice; 3 - strat de culoan cu resturi
de din cimitirul existent naintea
construirii bisericii romanice (vezi fig. 3).
S.lb a fost spre sud cu o
(pin! la peretele sudic al bisericii), n care a fost
'l.bsida a bisericii romanice
un cavou de forml din
care, cu lui de sud-est, s-a su-
prapus peste zidul absidei. ln cavoul cu dimen-
siunile dft 2,50 X 2 m au fost un
o femiie, n sicriu. Din sicrie s-au
numai cuiele de fier ruginite, iar din sche-
lete numai citeva fragmente de oase lungi. Din
femeii s-au fragmente de
ilie cu fire metalice cu nasturi ; pe deget se
un inel, din argint de calitate
cu "chaton" decorat cu puncte. Cavoul a fost
fcut la nceputul secolului al XIX-lea (fig. 4).
Din absi6a s-a numai ju-
p.utea baza coloanei arcului
triumfal al bisericii romanice. Pe latura nord-
pietrele semicercului au fost scoase. Intre
zidul absidei gotice cel al absidei romanice s-a
descoperit un schelet, pe spate, cu minile
n lungul corpului, cu capul spre vest picioarele
spre est, nmormntat sicriu; craniul sche-
letului lipiea, fiind cind s-a construit a.bsida
Fuudul mormntului, de
la nivelul actual al podelei, a fost la adincimea
de 1 ,60 m, la adnolme fiind
pentru absidei romanice.
I a fost n per-
pendicular pe absida P"ligonaltl (S.Ic). Profilul
stratigrafie: 1 - strat
de humus (grosime 30 cm) ; 2- strat amestecat
cu var (grosimea 10-40 om); 3 - strat compact
de brun (grosime 2 m), n care se adncesc
gropile mormintelor (vezi fig. 5). ln au
fost trei morminte. Mormintul nr. 1: Mortul
- - era n sicriu pe spate, cu
capul spre sud-vest picioarele spre nord-est,
cu n lungul corpului, inventar. Sub
stng s-a descoperit Fundul mor-
mntului se afla la adncimea de: 2,70 m, adincime
de la groapa fiind
C\illlt.W\ bis. unitarianCi
la proF-ilul nordic
2.
! h profilul reretelui 5:Jdic
-1. de culoare
2. umplutura dcz culoare go liocn- negru .
;), de moloz. , perre var
4. pQ111nt de culaore2: bru'n(l lllormirrk

Fig. 2. Chilieni. I: profilul peretelui nordic.
Fig. 2. Chilieni. Trench 1: profile of the north wall.
4.
Fig. 3. Chilieni. I.b: profilul peretelui sudic,
Fig. 3. Chilieni. Thrench I b: profile of the south wall.
..!, , . . .
2. ,
de culoart: CtJ monn.nte
ao!uioarc ia I'OITOric.e.
CXIVoul din
CHLi[N bi5. )981
Pianul 5Ib oi cu
roma ni :>i cqvou 1 di11 ":)zc XIX
\
-
-2,119
Fig. Chili<ni. l. il - caseta: ailsida ca.,nul din secolele XYI II- XIX.
Fig-. 1. Cililieili ... Thr:cnl'h 1 romanes-sqllt'styiP aps< and lhc crypt of tlw X\'III-XIX-tll centuriPs.
1'
M1.
2.35

plonul 1c (lo afan::1 c:tb5idei
CI-\\L\EN\ bi5.
A. - flurnus
2. cuvar
-Pturrli';! aluvional
4. -ftimot brun.
- (li orm1nfl.,
Fig. 5. Chilieni. I.c: planul profilul perde lui
Fig. 5. Chilieni. Thrench 1 c: plan aud profilc of thc south wall.
CIMITIRUL BISERICA DE LA CHILIENI
219
n aluvial. Mormntul nr. 2: De
fapt s-a doar un craniu, la adncimea de
2,35 m, un bolovan mare de Mor-
mntul nr. 3: In peretele sudic al a fost
descoperit un schelet prost conservat, cu capul
spre nord-vest picioarele spre sud-est.
Perpendicular pe latura a bisericii au
fost trei (S II - III - IV). In
profilul s-au putut constata cele
etape de construire a bisericii. zidului
primei etape de a fost n stratul
brun-compact; a doua este doar
de stratul amestecat cu var (fig. 6-7).
Mormintele au fost deranjate
inventar; ele P.Ot fi ncadrate n-
tr-un interval destul de larg. In S.II se afla un
mormnt cu schelet prost conservat, datnd din-
tr-o timpurie; fapt sugerat de un fragment
de de vas, cunoscut din ale secolelor
XII-XIII (fig. 9/1)
1
. Tot n pot
fi ncadrate cele trei morminte n exte-
riorul absidei bisericii n S.Ic. Mormintele desco-
perite n partea a S.II se crono-
logic n intervalul dintre secolele XIII XIV.
In urma executate n interiorul bi-
sericii n jurul ci s-au putut constata
toarele:
Pe a fost mai nti un cimitir, fapt do-
vedit stratigrafic prin capului unui n-
humat n momentul de
a absidei semicirculare. care apar-
acestei faze a cimitirului s-au att n
sicrie, ct erau pe spate,
cu minile n lungul corpului, orientarea
fiind vest-est. au fost nmormnta cu
inventar, n acest sens amintim sacristia
nr. 2 (ossarium) cuprinde printre osemintele ome-
o din tmpla unui craniu cu o
verde mare: urma unui cercei sau inel de
cu n de S. mormintelor din
va cu n cazul
vor fi continuate. Folosirea
a ritului de nmormntare cu sicriu precum
inventarul mai ne
cimitirul la secolului al XII-lea sau n
prima jumrttate a secolului al XIII-lea.
Peste ciwitir s-a construit o n stil
romanic, cu absida i apar-
1
I. Bona, FII. szazadu avar telepuleseh es A
magyar falu Dunajvarosban avarice din secolul VII
sat maghiar din epoca la Dunajvaros , Buda
pesta, 1973, pl. 17/10.
sacristia nr. 12. Nava, cu zidurile groase de
de 90 cm nalte de aproape 5 m de
la nivelul de din faza construirii)
bisericii romanice. Nu avem nici o
tavanul a fost cu Biserica avea in-
una pe latura pe latura
pe aceasta din aflndu-se
ferestre mici. Absida (cu dimen-
siunile de 4,6 X 6 m) prin forma ei
monumentul de la
secolului al XIII-lea.
Pe navei picturile au fost la
secolului al XIV-lea. Urmele de
observate sub la intrarea dinspre vest,
ne lasrt presupunem la un moment dat s-a
produs un incendiu care a avariat biserica,
picturile fiind executate aceasta.
Avarieri cauzate de cutremurul din anul 1471
sau alte motive (eventual
au ca biserica fie la seco-
lului al X\'-lea. Absida a fost
cu o cu tot
atunci zidurile navei. Sub
s-au urmele nervurilor de
urme de console nu s-au iar ogivele
se desprind direct din Intrarea de pe la-
tura a fost n ei fiind con-
struit un contrafort; noua intrare a fost
pe partea sanctuarului, cu ancadrament n stil
gotic. Concomitent au fost create cele
ferestre ogivale. S-a construit o sacristie,
cu ancadrament de iar cea veche, ro-
a fost ca ossarium. Fragmente de
vase, cahle, descoerite n interiorul la
noii sacristii data de transfor-
mare n secole XV-XVI (fig. 9-10).
n timpul cnd noul curent religios, protestantis-
mul, s-a impus, sacristia a fost tabern.a-
colul picturile murale au fost astupate
ntr-o mai trzie, probabil n secolul
al XVIII-lea, a fost intrarea pe mijlo-
cul laturii sudice. n se un ta-
van cu casete, n anul 1801. cutremu-
rului din 1802 bolta a absidei s-a
care se n un tavan plat
cu casete. n anul 1820 a fost construit portalul
pe latura Turnul cu schelet de lemn, con-
struit din adosat laturii vestice a biseri-
cii, este cea mai trzie -din anul 1806.
efectuate la biserica uni-
de la Chilieni n faptul a permis
unei probleme mult discutate: data
construirii n sud-estul Transilvaniei a primelor
biserici de n stil romanic.
5".

{lantul ][ profilul
4.
{ >-tumu!>
-.
A .
f2. cu petre :.i (T!Orfor.
9. compac.+ ck culoanz br!!l"il.
4. de neumblcrl-
5 Mormn+ .
Fig. 6. Chilieni. Thrench II: profile of the east wall.
Fig. 6. Chilieni II: profilul peretelui estic.

2. amee.tccat cu granule -.ie mortar ,
:3 zid' fct;ZCJ ' cantrnfort ( fo:zco l
4 '::Itra+ coonpact, de cul"are
5 Strai- olu11ional , loe2::;5.
Fig. 7. Chilieni. III: profilul peretelui estic.
Fig. 7. Chilieni. Thrench III: profile of the east wall.
..
CJ
s.
-1. Humu5 ,
2 Umplu+un:i cu granule de mor+ ar 5o pte-lre
3. fl:'im7nt galben , mormnt.
4. Strat compact d" c:vl=re bruna.
5- Mormnt
6 t'iatn:i
7.
w
w
w
.
e
-
p
a
t
r
i
m
o
n
i
u
.
r
o
,

w
w
w
.
c
i
m
e
c
.
r
o
1
2
3
. . ... "\ ((l!_(!\ .. \.. . -;:

il
-;::.... . . ....----, ; ;
..
::-.;--...... .// -:::.' ./ ."-. \
.. ... / A = \
1i :
2. ... :-. .
---==::4 n
' - - - --- -
4
Fig. 8. Chili eni . 1 hisnica diu >pre s ud ; 2 ferestrele sanctuarului; 3 sacristiei ferestrele gotice; 4 din pictura
Fig. 8. Chilieni . 1 the vicw of the church fro111 south ; 2 thc windows of the sacristy; 3 the door of the sacristy and the gothic vindows; 4 portret from the mural painting.
(')
s=
j
:<)
c::
t""'

Ul
t>1
:<)
;:;
;
tj

t""
;
(')
::t:
F
;;;

t
7
8
9. Chilieni. Fragmente de vase din ossarium: "
Fig. m
. Fragments of vessels from "ossanu . Fig. 9. Chiliem.
2
Fig. 10. Chilieni. Fragmente de vase din ossarium.
Fig. 10. Chi1ieni. Fragmcnts oi vessc1s from "ossarium".
SztKJtLV ZOL!AN
EARL Y MEDIEVAL CEMETERY AND
CHURCH FROM CHILIENI (TOWN SF.
GHEORGHE, COVASNA COUNTRY)
ABSTRACT
In the east side of the Cbilieni village, on a hill, is situated
a Unitarian Gotbic memorial church. During th.e earthqrake in
1977 architectural elements of romanesque style were brought
to the surface. Before de beginning of the restauration it
was necesary to make some researches. During the excava-
tions there are the following results:
- At the end of the XII-th anti the beginninr of the
XIII-th centuries a churchyard carne into being;
- The halfapsed romanesque style church was built
du ring the second half of tb.e XIII-th century;
- The interior and exterior mural paintings to
the XIV-th contury;
- In the XV-th century the half apse of the romaesque
style church was demolished; the nave was broadened by a
polygonal gothic apse and was built a sacristy with a gothic
door; at the same time in the south side of the a
gothic entrance was built and two windows are made;
- In the reformatioc time the church belonged to the
protestants; they demolished the sacristy and washed the
fresces; in 1806 they built a wooden skeleted tower out of
brick; in the XVIII-th century they made a door in the
south wall and in 1820 a portice was built before it.
The excavations furnished data for establishing the period
when the romanesque-style churches were bult im
Transylvania.
O din secolele XI-XII la Snnicolau
de pe Negru (jud. Bihor).
RADU POPA NICOLAE
ln cadrul arheologic Snnicolau de
Beius, corn. ale au nceput
n 1971
1
, s-au executat sondaje n 1972
in punctul .,Dealul bisericii", devenit de atunci
sector al acestui Sondajele au fost ex-
tinse n campaniile 1973 1976
2
, care
s-au ntrerupt datoritrt reorganizrtrii fostei
a Patrimoniului Cultural Cer-
din acest sector au fost reluate n anul
1981, iar ncheierea obiectivului este
pentru anul 1982.
Complexul de monumente medievale de la Sn-
nicolau de se extinde pe un teritoriu
lungimea de aproape 5 km, pc cele dourt malun
ale Negru, n hotarul satelor nvecinate
Snnicolau de Suplacu de Tinca.
In acest teritoriu, vestigiile din sectorul .. Dealul
bisericii" o (fig. 1). Ele se
la marginea de deasupra a platoului
de pe malul drept al rului dominnd,
cu circa 30 m altitudine podul de cale
din Punctul n care
au vestigiile se la numai 170 m sud-
sudest de turnul romanic de pe platou,
turn n jurul s-au n pre-
zent principalele ale Snni-
colau de
din anul 1972, s-a putut stabili n sec-
torul .,Dealul bisericii" se o
zare
3
, pe locul a n seco-
lele XI-XII, o de mari
dimensiuni. Peste ruinele acestei s-a
instalat n secolele XVII-XVIII o me-
trzie
4
Acest din obiectiv
1 arheologic Sinnicolau ue Uct a fost
de Muzeul din Oradea; la prima campanie
de au participat I\'icolae Alexandru
Anam, I-tan Ordentlich Vasile Din 1972,
a fost preluat de Patrimoniului Cultural
sub responsabilitatea lui Radu Popa.
2 sondajul efectuat n acest sector n 1972 de Doina
Ignat de la Muzeul au mai lucrat n sectorul
"Dealul bisericii" Adrian Andrei l{usu, Cristina Alcxandrcscu-
Ecaterina Mihai Antal Lukacs.
3 Materialele neolitice din acest sector vor fi valorificate
de Doina n ultima campanie au unele
materiale epocii bronzului nceputurilor epocii
fierului, care vor fi <alorificate n raportul definiti<.
4 Pentru antropologice precum pentru nche-
ierile cu caracter d(mografic prilejuite de ccrcetart"a acestt"i
necropole, vezi studiul semnat de Ioana l'opo'lici n prezentul
volum.
denumirea locului, care a continuat s[t
parohici duprt cimitirului.
:\Ionumcntul medieval descoperit n sectorul
.,Dealul bisericii" nu a fost inert dezvelit integral,
marginea sa sub semnul n-
trcbrtrii. Din acest motiv, raportul nostru se va
ocupa mai de aspectele planimetrice ale
obiectivului, insistnd asupra celor stratigrafice
asupra fazelor de asupra pro-
blemelor ce au grad avansat de rezolvare. Oricum,
monumentul a avut lungimea -
pentru secolele XI-XII - de cel 28 m
pe axa est-vest de peste 12 m, de-
ca cu elementele care-i
erau pe laturile dreptunghiului,
de 4.00 m
2
Din acest monument s-au
doar temeliile, pe ntregul lor traseu, iar n cteva
locuri s-au mici
din elevatia zidurilor, constnd din maximum
'rnduri de cu mortar
de var. de foarte calitate
la ziduri, de dimensiuni monumentelor
romanice (lungime - 28-30 cm;
14-16 cm; grosime- 4-6 cm),
monument ului, ruinarea aban-
donarea lui. Zidurile au fost sistematic demolate,
cel trziu la mijlocul secolului al XIII-lea, n ve-
derea materialului, iar ceea ce a
pc teren a fost recuperat, tot ca material de
de n vremea n care
locul a servit drept cimitir.
Temeliile monumentului, al traseu face
reconstituirea planimetriei, au
ntre 0,85 1 m, iar tehnica
lor, mai face o
descriere. Constructorii medievali au pre-
tutindeni de cu
cu adncimea de la 1 m, n care
au fost ngropate straturi succesive de bolovani
de ru sau de de intercalate cu lut
galben compactat prin batere. Ultimul rnd de
pietre mari a fost acoperit el, la nivelul veohi
de cu un strat de lut iar deasupra aces-
tuia, pe un pat de mortar, s-a nceput construirea
de a zidului. Cu alte cuvinte,
temelia n realitate, o consolidare - oa-
recum clastid a: terenului, pe traseul zidurilor.
Acestea din nu erau legate n mod rigid
de temelii iar grosimea a zidurilor, n prezent
226
SNNICOLAU
DE
RADU POPA, NICOLAE
1
1
\
"
lig. 1. Complexul de locuire feudal de la Snnicolau de
Abb. 1. Der Adelssitz von Sinnicolau de
o 100 200m

o
.....
o
o
o o
o

,_______ ...._ ........... --""' --------
oE---- ---

1
1
1
1
Zm
--====
B
s 1/1972
Slll/1976 S IV /1976 S Y/1981
s 11/19?3
Fig. 2. Zona a ruiuelor muuurll('lltului din sectorul "UcalullJiscricii". l'lan de 1. temelii din cu lut; 2, zid de deasupra temeliilor; J, urme de grinzi
A- B, de profil n fig. J.
Abb. 2. Dic der Triimmcr des Dcnkmals im Bcreiche des "Dealul bisericii". 1, Trockenmaucrfundamcntc aus mit Lehm gebundenen Steinen; 2, Mauerwerk aus Back-
slcin iiber den Fundamenten; J, Obcrrestc von Holszuhlen; A- B, Auschnitt des in Aub. J dargcstclltcn I'roiils.

Sirnicolau de sectorul "Dealul uisericii". din profilul nord-tcstic al I/ 1972. 1, sol castaniu (comuna 2, lut galben (nivelare); J, lut galben incendiat
. pe pat de mortar; 5, strat de mortar 6, temelie din pietre legate cu lut; 7, din 8, pat de mortar al din 9, nivel de arsurii. (prima distrugere a monumentului);
.: , strat compact de 11, moloz cu 12, moloz cu 13, nivel de (a doua distrugere a monumentului); li, sol castaniu cu moloz mult 15,
nivel de (ultima distrugere a monumcntului); 16, moloz cu fragmente mari de 17, moloz; 18, gropi de morminte n moloz; 19, trzie (demantelatori modernij; 20, sol vegetal.
'
J. Abschnitt des NW-Profils des Schnittes 1/1972. Zeichenerklarung: 1, Erde (urgeschichtliches Niveau); 2, gelber Lehm 3, gebrannter gelber Lehm; .of, Brand auf
cht; .5, ro te 6, Fundament aus mit Lehm verbundenen Steinen; 7, Backsteinmauerwerk; 8, des Backstemmauerwerkes; 9, Brandschicht; 10, dichte Schith zertriim-
ter Backsteine; 11, Schutt mit vielem zertriimmeltcn Backstein; 12, Schutt mit Backsteinfragmenten; 13, Brandschicht (zweite Zerstorung des li, braune Erde mit Schutt und viei Kohle; 1.5,
Hrandniveau (letzte des Gebaudes); 16, Schuttmit grossen Backsteinfragmenten; 17, Schutt; 18, 19, spate Grube; 20, Humus.
FEUD.\Ll DE LA slNN!COLAU DE BE!U.;
227
nu a fost strict de gro-
simea temeliilor.
de realizare a temeliilor, cunos-
sub numele de "Trockenmauerfundament",
ca principiu constructiv, tehnica folo-
pentru zidurile bizantine de la
lui Soare din secolul al X-lea unde, la
fel ca la Snnicolau ele zidurile nu se
continuau suh nivelul de al constructorilor
prin temelii zidite, ci au fost amplasate pe un
teren consolidat, pe ntregul lor traseu, cu ajutorul
pilonilor de lemn
5
. Analogii mai apropiate par
existe pentru a temcliilor la
feudati de la !lidia --'- jud.
Severin
6
, sau la biserica Sf. Andrei din Talian-
dori:igd n comitatul Veszprem (R. P.
datnd din secolul al XI-lea
7
Mai important pentru
noi este faptul temeliile monumcntelor ecle-
siastice ridicate succesiv n secolele XI-XIII la
Sinnicolau de in sectorul "Turnul romanic",
atestrt o De fapt, monumentele
din cele sectoare nvecinate au fost
apoi de de con-

n sectorul "Dealul bisericii", zidurile ale
temelii au fost surprinse n nu
toate din nu au simul-
tan. monumentul a avut ziduri para-
lele longitudinale, pe est-vest, la
de 7,80-8 m unul de altul.
a a fost, n de
circa 10 m (fig. 2). Tot fazei a monumen-
tului par temeliile unor ziduri care
au existat pe latura lui desemnind pe
teren traseul unor turnuri de plan cu
latura de 3 m in exterior, unul din apropierea
de sud-est iar al doilea, foarte probabil,
in apropierea de sud-vest al monumentu-
lui.
n a doua a monumentului, constructorii
au la zidul lui dinspre nord au ridicat
un nou zid nordic, deasupra unor temelii identice,
la de 0,40-0,50 m. A rezultat, astfel, o
mai care a refolosit vechiul zid
sudic precum zidul vestic dar a avut
spre nord un zid nou. n
a monumentului a fost de 11,20-
11,50 m. n interiorul monumentului a
in axul lui longitudinal, un de stilpi de
P. Diaconu, D. Ylceanu, lui Soare, I, Cetatea
1972, p. 48 urm. O deosebire
din faptul la Soare, ridicarea zidu-
rilor pe traseul prealabil consolidat, s-a procedat la ngropa-
rea bazei lor in purtat de constructori pentru reali-
zarea la o mai a unui nou nivel de n inte-
riorul
6
( 1981) de Ilie Uzum, i
mim n acest loc.
7
Monument cercetat arheologic n anii 1975- 1976 de
Alan Kralovansky de la Muzeul din Veszprem, care ne-a
oferit i cu acest prilej. Tehnica de
cu temelii seci constnd din alternarea straturilor
de cu straturi de lut este in epocA romanii..
de plan cu latura de 1 m, pe temelii
identice celor ale zidurilor perimetrale.
din faza a doua a monumentului sau abia
in ultima lui de s-a la
exterioare de pe latura de sud.
Oricum, n a treia a sa, monumentul
a stilpii interiori de sau,
eventual, cu stilpi de lemn pc temeliile
mai vechi din axul
celor trei faze de
fiecare de cite o distrugere prin incendiu, este
de planimetrice mai ales
de stratigrafice. Ne referim n conti-
nuare la acestea din deoarece, cum s-a
spus deja, cu prilejul dezvelirii integrale a monu-
mentului ar mai putea surprize asupra
planimetriei sale.
Dincolo de deosebirile de pe
care le intr-un punct sau altul stratigra-
fia ruinelor din sectorul "Dealul bisericii",
o cu caracter general,
care s-a verificat pe toate profilele realizate care
n principal, din straturi
(fig. 3):
1. Sol lutos corespunznd lo-
cuirii din comuna
2. Nivelare cu lut galben, scos din de
de constructorii
3. Nivelul de folosire al primei faze a monu-
mentului.
4. Nivel de distrugere constnd din lentile de
moloz cu urme de incendiu.
5. Nivel de de folosire n faza a
doua a. monumentului.
6. Nivel de distrugere al fazei a doua.
7. Nivel de de folosire n faza a
treia.
8. Nivel de distrugere cu strat gros de incendiu
moloz.
9. Nivelul secolelor XIII-XVII, constnd
dintr-un strat gros de moloz.
10. Necropola tirzie.
La stadiul actual al trebuie rele-
vate dintre care
n anumite zone
ln unele locuri, lutul de nivelare ntins
de primii constructori se subdivide n
foi prin intermediul unui strat cu urme de
chiar cu moloz (straturile nr. 3 4 n fig. 3).
eventualitatea existen-
unei faze, mai vechi, de
distrugere, ale elemente de plan ar putea
la limita de vest a monumentului cer-
cetat. Pe de parte, straturile marcind distru-
gerea primelor faze ale mo-
numentului (notate mai sus cu 4 6 - straturile
9 13 n fig. 3), se n unele zone, pro-
babil ca urmare a faptului care a rea-
lizat faza a doua a monumentului a
total, n anumite locuri, urmele distrugerii ante-
rioare. faptului departajarea teme-
228 RADU POPA, NICOLAE
liilor din primele faze ale monumentului este
de acoperirea acestor temelii de
primul sau numai de al doilea strat de incendiu,
pe faze a temeliilor mai unele
semne de ntrebare care vor fi rezolvate atunci
cnd vom putea judeca de
ansamblu.
ln afara acestor stratigrafice, trebuie,
deasemenea, notat n unele locuri, pe latura
de nord a monumentului dar n interiorullui,
au fost surprinse urmele unor de lemn,
sub forma n care au fost ngropate
masive, ce le

Inventarul arheologic descoperit n timpul
turilor doar din cteva piese de
fier, fragmente de de piese de costum sau
fragmente de pietre profilatc oase de
animale
8
Din n afara monedelor
nnd invcntarului funerar al necropolei trzii, nu a
nici o care
cronologice a monumentului. Este cazul preci-
n cei circa 300 m
2
de
n prezent, nu a nici un mormnt
care din secolele XI-XII.
Peste 90% din inventarul arheologic recoltat
in ultimului nivel de distrugere,
deci stratului gros de moloz cu
care a ncheiat ultima de
a monumentului. ntre materialele n acest
strat materiale, foarte fragmentate,
in straturile mai vechi, nu deosebiri
notabile sau, mai deosebirile
pentru materiale n timp la peste un
secol, nu se surprinse. ln n care vor
apare, de aici nainte, complexe mai bogate,
cu certitudine primelor faze ale monu-
mentului, vor fi posibile asupra evolu-
tipologice a materialelor, n special a ceramicii,
pe durata La stadiul ac-
tual al sntem
materialele in mod global, cu supli-
cele din ultimului
strat de distrugere
9

Ceramica principala categorie a in-
vcntarului arheologic. Cu citeva despre
care va fi vorba mai jos, fragmentele descoperite
provin de la oale-borcan de la de lut.
Aceste tipuri de vase sint prezente n pro-
aproximativ egale, cu un avantaj
numeric pentru de lut (55-60% -
40-45%).
8
Materialul paleozoologic a prelucrat de Mircea
Cdrescu de la Centrul de Antropologie din vezi
studiul n prezentul volum.
9
Cu o n cele ce
Oalele-borcan snt destul de unitare
de decor (fig. 4; 6). Modelate
din la roata oalele sint
n general scunde, cu diametru! maxim apropiat
sau chiar valoarea gura
gtul foarte scund, buza mult n
deobicei drept. Ca apare
oala-borcan cu profilat unghiular (fig. 4/b),
sau buza mai complicat, Ctl exte-
(fig. 6/d). Cteva oale-
borcan snt pe fund, cu semne de olar
n relief, printre acestea o (fig. 6/f).
Repertoriul decorativ este realizat cu ajutorul
valului simplu, al canelurilor al de
mai rar cu ajutorul valului trasat
cu pieptenele. Cea mai
din sau trei valuri simple trasate cu o
cu vrful gros sub gtul pe
oalei, continuate apoi aproape de fundul ei
prin caneluri trasate cu instrument. Inte-
riorul buzei oale este decorat cu un val
simplu, trasat n meandre largi (fig. 4/a, c, g, f),
sau cu un de (fig. 4/e, h; 6/a).
Pe oalelor poate n locul valului,
unul sau registre de (fig. 4/b;
6/c) n care decorul trasat pe
interiorul buzei. Doar ca apare, pe
unor oale-borcan, valul trasat cu piepte-
nele, n meandre mai strnse (fig. 4/d).
de lut o mai mare varietate
fiind prezente atit piese modelate din
de calitate cu mai
ct cele lucrate din toate mode-
late la roata (fig. 5) deobicei. lipsite de
decor. Ca apare decorul format din
fascicole de linii n val, trasate cu pieptenele sub
buza (fig. 5fa, b).
ce poate fi pe fragmente sau pe piesele
ntregite, din
buzei pc exteriorul sau pe interiorul
uneori pc ambele din forma sau rotun-
a interioare a buzei n zona orificiilor
pentru suspendarea vasului, din forma
sau a acestor orificii, n
de instrumentul cu care s-au realizat
ca din profilarea mai sau mai rotun-
a trecerii de la corpul tronconic al
la fundul ei bombat. Toate aceste elemente evi-
necesitatea repertorierii tipologice rigu-
roase a de lut, prezente acum n mai
toate complexele di'n secolele XI-XIII, care au
fost cercetate arheologic pe ntreg teritoriul
care orinduirea lor
DE .LA SINNICOLAU DE 229
.........................
O 5cm.
.....

Fig. 4. Snnicolau de - sectorul ,.Dealul bisericii". Oale-borcan din ruinele feudale.
Abb. 4 Tiipfe aus den Trtlmmern der Adelsrezidenz.
ntr-o precum surprinderea
regionale cronologice lo.
10 De la studiul lui P. Diaconu, Cu privire la problema
cdlddrilor de lut n poca timpurie (sec. X-XIII),
SCIV, 7, 1956, 3-4, p. 421-439 (versiunea n limba rusll a
studiului n Dacia, N.S., 8, 1964, p. 249-263), ale
opinii privind originea tiircicll (pecenegll) a acestor materiale,
ntregul interes, indiferent de faptul demon-
cu piese lipsite de datare mai legate de topo-
nimie, este de stadiul actual pnllla studiul recent
al lui 1. Fodor, Der Ursprung der in Ungarn gejundenen
Tonkessel, n ActaArchHung, 29, 1977, 3-4, p. 323-249 (cu
ntreaga bibliografie a problemei), ale opinii despre
originea a acestui tip de vas snt serios contrazise
de descoperirile foarte numeroase datnd din secolul al XI-lea
din Dobrogea din teritoriile extracarpatice,
progresul este n mod practic mpiedicat de lipsa
departajllrii, din ansamblul descoperirilor, a acelor materiale
care momentul de lut la
de Jos n Bazinul carpatic.
230
RADU POPA, NICOLAE
a
b
c
\
e
r
r
1
g

o 5 10cm.
-
- -
h
Fig. 5. Snnicola u de Beiull - sectorul .,Dealul bisericii". Cllldll.ri de lut din ruinele feudale.
Abb. 5. Tonkessel aus den Trtimmern der Adelsrezidenz.
FEUDALA. DE LA SINNICOLAU DE
231
b
,_
0
sem.
--=-=-
\.
9
<ig. 6. Snnicolau de - sectorul "Dealul bisericii". Fragmente ceramice piese de fier din ruinele feudale.
Abb. 6. Keramikfragmente und aus den Trfimmern der Adelsrezidenz.
Ct piesele ceramice de se
cuvine unui fragment de
ulcior cu gtul cilindric nalt cu o
destul de modelat dintr-o
celei a oalelor-borcan cu
miezul (fig. 6fb). Vasul pare reprezinte
o mai tehnic a ulcioarelor
bizantine din secolul al XI-lea a fost
n stratul celei mai vechi distrugeri
a monumentului. este
marginea a unui vas de dimensiuni mici,
poate n de pahar sau de
sub cu un val trasat n meandre strnse
(fig. 6/e).
Cele mai frecvente descoperiri de metal snt
cuiele piroanele din fier, provenind de la fixarea
de lemn ale monumentului, probabil mai
ales de la care trebuie fi fost din
Se la acestea, cteva fragmente de
la unor de lemn (fig. 6fi, j),
precum fragmente de metal, cu
sau foarte corodate.
Consemnnd n continuare fragmentele unui
mio recipient din cu foarte
prin filiforme de
de n contextul
celorlalte descoperiri, nu mai de amintit
2:12 RAnU POPA, NICOLAE
decit cele citeva fragmente de piatrrt ecarisatrt
sau descoperite in moloz. Un fragment
provine de la o iar altul de la un capitel
cubic. Aceste piese, care au parte din
monumentului, indicii asupra
acestuia. Este sigur golurile de
au avut, cel in anumite locuri, ancadra-
mente de unele ferestre, poate
bipartite, au fost impodobite cu colonete. Cele
citeva care au una dintre muchiile
lungi prin cioplire, in moloz,
provin, foarte probabil, de la arcurile ale
ferestrelor. Pare mai probabil ca
fi fost cu
seama de faptul cercetarea nu are la
decit nivelul de al unui parter, destinat
mai mult depozitelor lipsit de de n-
gama reconstituirilor posibile pentru eta-
jul in care se aflau de locuit care a
dispi"'trut prin demolare este foarte

Inventarul arheologic descoperit in ruinele mo-
numentului medieval din sectorul .,Dealul bise-
ricii" nu cronologice foarte
strnse. Materialele despre oare am vorbit mai
ales ceramica, se in linii largi in secolul
al XII-lea, dar unele dintre ele pot
secolului precedent, cum altele ar putea
data de la inceputul secolului al XIII-lea. Stadiul
actual de a ceramicii din
secolele X-XIII lipsa unor scheme evolutive
cu valabilitate fac foarte datarea
mai pe de secol, a celor mai multe
dintre descoperirile acestei epoci in special a
ceramicii comune a uneltelor. La inceputurile
din mediul
cu noile aporturi de
datorate ordinelor in
multe zone ale Transilvaniei au putut coexista in
vreme inventare de mai veohe,
create in mediul cu cele de
aflate in curs de asimilare.
Dispunem, in schimb, de mai strnse in
invecinatul sector .. Turnul romanic", unde monu-
mentul eclcsiastic a evoluat de-a lungul a
etape, constind din trei faze principale de construc-
fiecare dintre ele cu cite subfaze u. In
acest din sector s-a construit, o
de curte, de dimensiuni mici, la care s-a
ulterior o tribunrt. In faza a doua, capela
a fost inlocuit;'t de o cu clrtdirile dis-
puse in jurul unei centrale care a suferit,
la rindul ei, o refacere. n ultima s-a revenit
la o de dimensiuni mai mari,
ea pe parcursul sale. la acest monu-
11 ntrerupte in anul 1976, din sectorul .. Tur-
nul romanic" fie talorificatc rle R. Popa,
AI. Atram Vemra incheiNea
de pc latura rle nord a monmnentului.
./
ment (sau .,succesiune de monumente"), la fel
ca la cel din sectorul .,Dealul bisericii", refacerile
s-au caracterizat prin folosirea
unor a zidurilor din etapele anterioare. Ori, a
treia dintre etape, aceea a refacerii a
putut fi prin mai multe monede la mijlo-
cul secolului al XII-lea, datare de
alte descoperiri, n timp ce distrugerea
revenirea la o de curte s-a produs in
perioada 1241- circa 1260/1270. Prin urmare,
inceputurile monumentului din sectorul .,Turnul
romanic" foarte probabil. in a doua
a secolului al XI-lea. Pentru o datare
ind mai timpurie lipsesc deocamdairt descoperi-
rile de materiale concludente.
Dar cele monumente nvecinate, situate
la numai 170 m unul de altul, au trebuit
simultan, prin activitatea s;'t
in paralel. mai multe etape de
marcate de distrugeri de refaceri succesive,
.. deoarece aceste monumente s-au
comEletat reciproc. Ca urmare, monumentul din
sectorul .,Dealul bisericii" despre care este vorba
n acest raport, pare aibe inceputurile in a
doua a secolului al XI-lea fi inde-
plinit de m-
cu capela ei de curte pe platoul
Pe de parte, este evident o anu-
a celor
monumente a incetat, renuntindu-se la refacerea
feudale la demolarea
a zidurilor ei. acest moment
poate fi plasat la mijlocul secolului al XIII-lea,
cind incetat
sau de la mijlocul secolului al XII-lea, cind
a fost la aceasta nu
putem Materialele desco-
perite in ultimul nivel de distrugere din sectorul
.,Dealul bisericii" pentru incheierea
din acest loc din secolul
al XII-lea dar, cum am subliniat mai sus,
sintem departe de a putea face mai
strinsc cu ajutorul materialului ceramic. Nesigu-
in datare se prin faptul dt nu
de la cine provin resturile materiale descope-
rite n nivelul de distrugere: de la cei care au
folosit resedinta, de la o colectivitate care s-a
temporar intre ruinele ei, sau de la
muncitorii care i-au demolat zidurile, pentru
recuperarea materialelor de
*
Intre limitele unui raport intocmit inainte
de incheierea din sectorul "Dealul bise-
ricii" nainte de a tuturor
monumentelor care ansamblul de
din acest segment al
Negru, citeYa nchei eri istorice cu carac-
ter mai general.
Ca pentru mai toate arheologice
privind vestigiile descoperite la
Sinnicolau de ne cohoad n timp cu ce
DE LA SfNNICOLA U DE
233
secole, n raport cu din
izvoarele scrise. Despre satelor nveci-
nate Snnicolau de Suplacu de
Tinca, abia la secolului al XIII-lea,
din listele de venituri ale episcopiei din Oradea
sau din alte documente
12
, dar chiar aceste
au fost supuse sub aspectul iden-
satelor
13
. Posedrun, n schimb, o
foarte din prima a secolului
al XIV -lea, care cheia
legerii ntregului grup de monumente. Este vorba
de dania episcopiei din Oradea nainte de
1333 de lui fiul lui din
neamul privind domeniul Suplacului, m-
cu satele care de el (villa Sceplak
cum suo districtu)
14
. danie
stingerea a puterii unei importante
famili bihorene, aceea sub numele de
ale domenii au trecut, trep-
tat, n regaH't, la secolului al
XIII-lea n primele decenii ale secolului

15

Nici despre familia nu scrise
mai vechi dect nceputul secolului al XIII-lea
16
,
dar rolul ei n Bihor Transilvania
este de cariera unui Roland
voievod al Transilvaniei n cteva rnduri ntre
1282 1923
17
, sau a unui Iacob zis
vul, comite palatin al regatului
18
. La nceputul
secolului al XIV-lea, cnd dominau ntregul Bihor,
avnd numeroase printre care cele
de la Cheresig, Adrian Piatra membri
familiei au fost principalii adversari din
aceste regiuni ai noii dinastii angevine, iar rezis-
lor s-a prelungit trziu, n anul 1316
19

De la familia dispare de pe scena
istoriei politice.
12
Un Snnicolau ( ..... de Sancto Nicolao") atestat la 1291-
1294 (DI R, C, Transilvania, veac XIII, voi. II, p.
identificat n mod cu Snnicolau de Munte); un sat cu
numele (.,villa Solumus") pomenit la 1213 n Registrul
de la Oradea (Ibidem, voi. 1, p. identificat foarte discutabil
cu situat la nord dC' apoi din nou
la 1291 ca loc al unei (infra indagines Solumus -
Ibidem, ,oJ. Il, p. 405 51J, cu identificare), fapt ce
pC'ntrulocalizarea acestui .,Solumus" Snnieolau
de deoarece aici se hotarul un sat
cu numele Suplac (.,Zeplak") atestat la 1291-1294 (Ibidem,
voi. II, p. identificare'
13
Vezi C. Suciu, Dictionar istoric din Transil-
vania, IT, JCJ61l, sub CC'le trei sate, pentru
Snnicolau de La Gy. Gyiirffy, Az Arpddkori
Magyarorszdg T, Budapesta, 1966, p. 661
670-671, corecte pentru Suplacu de Tin ca
Snnicolau de pentru
H Ibidem, p. 670.
1
5
Wertncr Mor, A magyar nemzets(gek a XIV. szdzad
kozepeig, I, lll91, p. 123 unu.; Gyiirffy, op. cit.,
p. 579 ..
1
8
DIR, C, Transilvania, vC"ac XT-XIII, voi. I, p. 65
!i7.
1
7
Pascu, Voievodatul Transilvaniei, 1, Cluj, 1971, p. 1R6
urm.
18 Gyiirffy, op. cit., p. 579; DTR, C, Transilvania, 1eac
XIV, voi. 1, p. 320.
u Ibidem, voi. II, p. 1115.
In lumina acestor date, sntem
dt la Snnicolau de ne
n unuia sau poate a celui mai vechi mai
important centru de al familiei
20. La Suplacu de Tinca, la de
numai 1 km de platoul trebuie se
afle ruinele feudale care a preluat
celei pe care am cercetat-o arheologic in
sectorul "Dealul bisericii", ruinarea aban-
donarea acesteia din In centrul satului
Suplacu de Tinca se dealtfel, ruinele
unei biserici, iar recente, prilejuite de
construirea a cultural, au evi-
unor temelii de
vechi
21
.
La stadiul actual al epoca la care
a fost ridicat complexul feudal de la Snnicolau
de ne apare ca fiind contemporan anilor de
domnie ai regilor Geza I (1074-1077) Ladislau 1
numit "cel Sfnt" (1077-1095), care a fost
duce al Bihorului nainte de a deveni rege al
Ungariei
22
Ea corespunde vremii n care s-a
ntemeiat episcopia de la Oradea
23
n care zona
de a Bihorului a primit forme mai stabile de
organizare n cadrul rega-
tului arpadian.
ln acest context istoric, ca, prin conti-
nuarea extinderea putem
o serie de probleme care mai sub semnul
In primul rnd, n de
la limita a Cmpiei Tisei, sub munte
la abia n vreme
venind din parte, familia
care va regiunea timp de mai de
secole, sau originea a fami-
liei este de n compartimente istorice
acum neinvestigate.
EIN ADELSITZ AUS DEN 11-12.
JAHRHUNDERTEN BEI SINNICOLAU
DE AM NEGRU (JUD. BIHOR)
ZUSAMMENFASSUNG
Der Bericht die Ergebnisse der Grabungen die
19R 1 im Bereiche der in Snnicolau de befindlichen
romanischen durchgeftihrt wurden. Diese Denk-
maler befinden sich auf den Gemarkungen dreier benachbar-
ten Diirfer und besteh aus einem Adelsitz, ei ner Hofkapelle,
einem Kloster und ei11er kleinen Festung. Der Adelsitz ist
heutzutage um 70% untersucht worden, da es sich um einem
rechteckigem auf Trockenmauerfundament erbauten Ziegel-
20
Opinii mai vechi nceputurile teritoriale ale
familiei mai spre vest, pe (S. Jako, Bihar
megye a torok pusztitds eWt, Budapesta, p.
2
1 de la prof. loan Borza prof. Vasile
22 Gyiirffy, op. cit., p. 60.1
23 Ibidem, p. 681- 6R2.
234 RADU POPA, NICOLAE
bau mit den Maasen von ungefahr 30{12 m handelt. Er wurde
nach der Mittedes Il. Jahrhunderts erbaut und danach zwcimal
wiedererbaut und auch vergrossert im Laufe des 12. Jahr-
hundcrts. Spatestcns vor dcr Mitte des 13. Jahrhundcrts
wurde er das letzte Mal im Brande gestackt und nachher
vollstandig abgetragen. Die ungefii.hr um 170 m nordlich
befindliche Hofkapclle zeigt die gleichen Bauphasen, von
der Mitte des 12. bis zur Mitte des IJ. Jahrhunderts wurde
sie in ein Kloster verwandelt.
Die aufgefundencn archii.ologischen Materialien gehoren
um 90% dem lctzten Zerstorungs- und Abtragungsniveau
des Baues. Fragmente vom gehauenen Stein (kleine
J
Kapitele, Umramungen) beweisen das hohe Niveau der
Bauhutte. Die aus Stein- und Lehmschichten bestehenden
trockene Fundamente gehoren einer einzigartigen und noch
nicht gentigend bekannten Bautechnik. Der Dau gehort
anscheinend zu den romanischen Kemenaten, d.h. zu den
Dreitwohnturmer grosser Dimensionen. Der Adelsitz hat
dcr Familie die in dieser Gegend eine grosse Domane
besessen hatte, angehort, bevor ihr Mittelpunkt nach der
Mitte des 13. Jahrhunderts im benachbarten Dorf Suplacu
de Tinca versetzt wurde. Diese Familie ist Anfang des 1 i.
Jahrhunderts aus dem politischen Leben des Bihors versch-
wunden, als ihre hiesige Domane unter der Herrschaft des
Bistums von Oradea verfallen ist.
Materialul osteologie animal descoperit
la Sinnicolau de --jud. Bihor
M. UDRESCU
Materialul osteologie care face obiectul studiu-
lui de provine din a com-
plexului medieval de la Sinnicolau de
jud. Bihor, intre secolului al XII-lea
probabil mijlocul celui de al
XIII-lea
1
. Aspectul fragmentar al materialului
osteologie apare explicabil avem in vedere
este vorba de resturi menajere; s-au observat
numeroase urme de retezare, iar citeva fragmente
semne de ardere.
relativ redus a permis identificarea
a 203 fragmente osteologice, fiind recunoscute
7 specii de mamifere precum numeroase piese
atribuite (tabelul nr. 1).
Tabelul nr. 1: pe specii a fragmente-
lor osteologice identificate.
Specia
1
1
de frag-
mente
Bos taurus 33
Ovis-Capra 9
Sus domesticus "19
Equus caballus 16
Canis familiaris 1
Cervus elaphus 42
Bos primigenius 1
Aves 52
----- ----
Total 203
Fragmente nC'detNminatc 95
1
OI
;o
16,3
"1,"1
24,1
7,9
0,5
20,7
0,5
25,6
!00,0
-
1 NMI
"(
2
ti
.1
1
"(
1
-
--
21
--
--
Materialul osteologie atribuit boului domestic
(Bas taurus) provine ele la un minim de
4 exemplare dintre care unul de 2
1
/
2
ani, celelalte
fiind animale adulte. Singura talie (cod. Talkin)
(99, 9 cm.) se limita infe-
de variabilitate a speciei pentru perioada
atit in din Cimpia
2
ct din Pann.onia 3.
Lipsa unor detalii morfologice nu a permis
separarea celor specii - oile caprele - n
1 R. Popa, n volum.
2
M. Udrescu, animalelor n
secolele V III -XII n SE Romniei. Unele corelatii ntre
ecologice, RerMuz Mon., 19RO, 9, p. 10"1-
108.
3
S. Bokonyi, History of Domestic 1\Iammalnes in Central
and Eastern Europe, 1974, Dndapest, p. 1 "10.
materialul redus ca de piese de ovicaprine.
Cele 9 fragmente identificate provin mai probabil
de la exemplare adulte, se are n vedere
de dintre cele tibii frag-
mentare.
Cel mai bine reprezentat ca de piese
idPntificate a fost porcul (Sus domesticus). Frag-
mentele de au permis se aprecieze
un minim de 6 exemplare, dintre care unul
de aproximativ 4-6 luni, iar altul cu
ntr-un grad naintat de plasindu-se
ntre aceste limite.
Cele 16 fragmente osteologice atribuite calului
(Equus caballus) provin de la 3 exemplare de
vrste diferite: 6 luni, 2
1
/2-3 ani altul adult.
Probabil specia a fost ca avnd
n vedere caracterul fragmentar al pieselor ce i-au
fost atribuite.
A fost identificat un metapodiu de cine
(C anis Jamiliaris).
Dintre animalele cerbul (Cervus ela-
phus) a fost foarte bine reprezentat ca de
fragmente osteologice; acestea provin de la un
minim de 4 indivizi, fiind animale
adulte.
Pe baza dimensionale, un
fragment de a fost considerat de bour
( Bos primigenius): lung. proc. artic. = 98,5;
diam. mx. cav. artic. = 77; diam. min. cav.
artic. = 66. bourului la n
regiunea Bihorului nu trebuie
ntr-un act de danie din 1138 se face
bourilor n Transilvania, n cadrul
anuale ce trebuiau strnse de la locuitorii
acestei provincii, iar n unele documente ale vre-
mii snt pomenite la capitlul
din Oradea pe la nceputul secolului al XIII-lea
n care sint mentionati de bouri
4

Fragmentele ceie mai numeroase in cadrul
tionului au fost acelea ale n marea
lor majoritate ele provin de la specii domestice.
O varietate mare de specii domestice identifi-
cate ntr-un relativ redus care au fost
sacrificate la vrste foarte diferite, de asemenea
utilizarea n deloo a vinatului,
de a folosi majoritatea resur-
selor animaliere din pentru satisfacerea
4
Al. Fi1ipescu, din vremea
1969, p. 63.
236
M. UDRESCU
alimentare. ca spe-
cii precum n care ele au fost reprezen-
tate ca de fragmente osteologice,
n favoarea a dintre ipotezele formulate pe
baza arheologice n cu cei
care au locuit n ar
putea fie vorba de o colectivitate ce s-a
tit temporar ntre ruine, fie de muncitorii care
au demolat-o pentru a putea recupera materia-
lul de Un caracter provizoriu, de
allocuirii n acest punct, nu poate fi pus
in avnd n vedere mare de
fragmente osteologice atribuite porcului
rilor. Prin cea de a doua presu-
punere pare mai
MA TERIEL OSTEOLOGI QUE
DECOUVERT A SNNICOLAU
(DEP. DE BIHOR)
RESUME
ANIMAL
DE
On prl:sente les donnees de l'l:tude du matl:riel pall:ofau-
nique provenant d'une construction mt':dievale (fin du XI-eme
siecle - premiere moitil: du XIII-eme siecle) de Snnicolau
de Ont ete identifie 203 fragments osteologiques
provenant en principal des especes domestiques. Dans l'etat
actuel de la recherche archeologique il est difficile d'accepter
qu'il s'agit d'un caracter temporaire ou provisoire de l'eta-
blissement fouille.
de la (Jud.
VICTOR SPIN EI
Cu prilejul ntreprinse in vara anu-
lui 1959la (jud. ca urmare a
unor descoperiri au fost cercetate
mai multe morminte din prima a fierului
din perioada imprejurare cu care, in
afara citorva complexe funerare
perioadei hallstatfiene, au fost semnalate 25 de
morminte de din epoca din-
tre acestea 20 fiind dezvelite in intregime. Pc baza
inventarului recuperat, constind dintr-o cruciu-
relicviar, trei butoni sferoidali, verigi
citeva de toate din bronz,
un vrf de din fier, necropola a fost
din punct de vedere cronologic, n
secolul al XIII-lea
1
. Ulterior, scheletele mai bine
conservate au fost supuse unui detaliat studiu
antropologie
2

Avind n vedere rezultatele fructuoase ale
turilor din 1959 ca ele fie con-
tinuate, n planul de cercetare al Institutului de
Istorie Arheologie al "AL I. Cuza"
din pe anul 1981, a fost efectuarea
de noi arheologice, pe teritoriul comu-
nei O asemenea decizie era n
mare parte, de stadiul
vind perioada imediat momentulUI
constituirii statului feudal al
Moldovei.
din anul 1981, programate
lunii septembrie, au vizat zona necropole1 medie-
vale
3
. Aceasta este pe o
a Prutului, ru care curge la est de sat, la circa
5 km de obiectivul supus
arheologice. n anii din cnd s-au ntre-
prins ample de ale
Prutului, de de
se extindeau sub marginea terasei pe care
se cimitirul. ln prezent cele mai multe
au fost asanate, dar ele acu-
muleze in perioadele cu ploi abundente sau
1
1. Materiale, 8, 1962, p. 733-739. Pentru nca-
drarea a mormintelor hal!stattiene, cf. A. Lasz!6,
Cerc. Ist. S.N., 7, !976, p. 60-61 69.
a D. Boteza tu Gh. SCA, 7, 1970, 1, p. 13- !8.
a Colectivul de cercetare a fost compus din Victor Spinei
(responsabil) praf. Arhip din ii
sntem ndeosebi pentru sprijinul n organizarea
de pe cu acest prilej
colegului Ion pentru acordul de a continua
arheologice din zona pe care a cercetat-o n anul
1959, ca pentru furnizate.
cind ni vclul Prutului. Nu este exclus ca in
evul mediu cursul Prutului fi fost situat ce,a
mai aproape de actualul sat pc traseul
unora din bra sale de seca te.
pe care s-au amplasat ar-
heologice se chiar in vatra satului, fiind
la vest de sediul C.A.P. iar la est
de un drum de acces spre sediu, dincolo de care
se sanitare
construirii drumului, in cu
ani, zona in 1981 nu a putut fi ampla-
in continuarea in 1959
care se aflau chiar localul
sanitare, ci la circa 5-6 metri de acestea.
n sistemului de s-a optat
pentru trasarea a paralele, orien-
tate 6300%0 NNV-3100%0 SSE, late de 2 m
cu lungimea dintre care cte una de
7 m, 17,30 m 19,70 m, cte de 19,20 m
20 m, aceste dimensiuni diferite fiind impuse
de n imediata lor a unor dru-
muri, arbori mari anexe
ntre s-a un prag
lat de 0,50 m, la care s-a pe alocuri,
necesare pentru cercetarea
mormintelor. Adoptndu-se sistemul respectiv, s-a
asigurat cercetarea tuturor mormintelor 31-flate
ntr-un perimetru de circa 17 X 17-20m. Intru-
ct n mod practic nici-o de mormnt nu
avea n lungime mai de 0,50 m,
deci grosimea pragurilor dintre sntem
nici un mormnt nu a putut trece
nesemnalat.
Dat fiind terenul neocupat de dru-
muri din apropierea zonei cercetate era n parte
cultivat, n parte folosit pentru depozitarea pro-
duselor cerealiere sau pentru alte nevoi ale C.A.P.
nu am dispus de posibilitatea de a prelungi sec-
spre a ne edifica asupra limitelor necropo-
lei. Numai spre est, dincolo de
la circa 40 m de zona metodic,
s-a se terasa printr-un
cu orientare, lung de 45 m lat de 1 m,
care nu a intersectat, nici un mormnt, semn
necropola nu se ntindea in zona respec-
n schimb, ca pare se fi extins pe o dis-
mai mare spre vest, unde, cu prilejul
rii unei gropi aflate la circa 50 m de sectorul cer-
cetat n 1981, localnicii au depistat cteva sche-
lete umane. Luind n aceste obser-
5
8
o
3
.., , ... : ..... _

" -
.... ,.
\
\\ .. , .. ,.
-- ' .-- , :.il
c<_"-. :_. .. tr-, ' .-.,._, ( " - ______ :_j
..... ..
(_
3cm
'7
1
9
6
f Fig. 1. de silex ( 1) fragmente ceramice din epoca (cultura Cucuteni B) (2, 3, 5, 8), din secolul
al IV-lea (6, 9) din prima jumll.tate a secolului al XV-lea (4, 7).
Fig. 1. Lame de silex ( 1) et fragments de ceramique du neolithique (la culture Cucuteni B) (2, 3, 5, 8), du
IVe siecle (6, 9) et de la premiere moitie du xve siecle (4, 7).
S.\1'..\TUHILE DE LA
239
cont de terenului, esti-
necropola mai multe
sute de morminte.
Registrul stratigrafic consemnat adnci-
mea nu un aspect unitar. ntru-
ct terenului a suferit impor-
tante n ultimele decenii, stratul supe-
rior, ou diverse
resturi de la demantelate,
nisip etc. Sub acest strat, gros de 0,25-0,30 m,
se succed mai multe depuneri de sol. cu
grosimi diferite. Mai - circa
0,20-0,30 m - este depunerea
cu urme din perioada (secolele XVIII-
XIX), care suprapune alte depuneri de culoare
cu porozitate cu resturi cera-
mice sporadice din secolele XIII-XV, III-IV
(cultura Sntana de din epoca
fierului din neolitic fazei
Cucuteni B). n anumite sectoare ale zonei cerce-
tate s-a ajuns la galben steril.
Dintre descoperirile mai interesante, excep-
tnd cele necropolei medievale, care vor
fi evocate mai pe larg n rndurile
o de silex cu trunchiere
(fig. 1/1) cteva fragmente ceramice
pictate din faza B a culturii Cucuteni (fig. 1/2,
3, 5, 8}, un gt de (fig. 1/6}
vase fragmentare, din din secolul
al IV-lea e.n. (fig. 1/9), precum cteva fragmente
de vase din prima a secolului al XV-lea
(fig. 1/4., 7).
n cele n casetele adiacente au
fost descoperite 62 de morminte, cu 63 de nhu-
unul din morminte fiind dublu. Foarte pro-
babil n perimetrul cercetat au existat
mai multe morminte, dar o parte a lor a fost dis-
de diferite moderne, ndeosebi n
partea de sud-est a unde, dealtfel,
cteva din mormintele depistate nsem-
nate deranjamente. Nu excludem posibilitatea
ca n imediata apropiere a necropolei se fi
aflat o Dealtfel, la. circa 100 m est de
cercetat a existat un astfel de
cult, a amintire mai este de ce1
mai dintre localnici, amplasarea sa fiind
de o cruce. n jurul acestei vechi bise-
rici au fost descoperite, prin ocazionale,
mai multe morminte. Utilizarea bisericii a cimi-
tirului adiacent a incetat de la seco-
lului trecut, o desigur
posibil ca, ce a fost dezafec-
necropola pe care am cercetat-o, cimitirul
mai nou al locale se fi mutat spre
est, tocmai n jurul zonei unde se biserica

Deoarece distrugerile moderne nu au efectat
pregnant dect o
planimetric al necorpolei se m
destul de bune. Mormmtele erau d1spuse,
toate n
lele, ca ordonare sa fle prea ngu-
De asemenea, dintre morminte
este uneori, ntre ele s-a 0,5 m sau
chiar mai iar alteori, cte 2-3 m. Numai
n cazuri am nregistrat suprapuneri par-
de morminte, n care gropile mai noi au sec-
extremitatea unor gropi dintr-o
mai veche, iar n alt caz s-a procedat la renhu-
marea unui schelet probabil cnd s-a
una din gropile destinate altor morminte. Se
poate admite prin urmare relativa contempora-
neitate a n sensul atunci
cind s-au produs cele mai recente, la
solului se mai semnele distin-
tive ale marii a vechi.
Gropile mormintelor sint de dreptun-
cu rotunjite, avind adn-
cimea Mormintele de erau, de
mai adnci (circa - O, 70 - 1,20 m) dect
acelea de copii (circa - 0,45 - 1,00 m). Deose-
birile n adncimii la care au fost
de o categorie de se
n parte, zonei unde erau
Astfel, mormintele din partea de vest a perime-
trului cercetat se aflau de nivelul actual de
la adncime mai mare (n general cu circa
0,20-0,30 m) dect acelea din partea de est,
unde depunerile noi s-au dizlocat dife-
ritelor cu caracter edilitar.
au fost potrivit ritualu-
lui cu capul spre vest picioarele
spre est, cu mici determinate de ano-
timpul n care s-a nmormntarea.
erau ndoite din cot, fiind de
pe piept sau abdomen. La unele morminte de copii
se aflau ntinse de-a lungul corpului sau
aveau degetele sprijinite pe oasele bazinului. De
asemenea, la cteva morminte de
unul din era indoit spre
iar pe piept sau abdomen.
Necropola cuprindea att morminte de
- femei - ct de copii
acestea din reprezentnd mai mult de
tate din totalul ceea ce o mor-
talitate o medie de
cum am numai un singur mor-
mnt - M 40
4
- era dublu, un sche-
let de adult un altul de copil. Cei doi
desigu:,
lor datonndu-se concom1tente.
Numai la un restrns de morminte s-au des-
coperit urme de lemn provenind de la sicrie, cei
mai fiind direct pe
n nioi unul din mormintele in care s-au
de la sicrie nu s-au cuie din fier,
semn scndurile sicrielor erau asamblate cu
ajutorul cuielor din lemn sau prin alte mijloace.
Inventarul funerar era nefiind sem-
nalat dect la un limitat de morminte. ln
afara unor foarte piese provenind de la
4 Litera "M" prescurtarea de la "mormnt".
240 VICTOR SPINEI
diferite accesorii de inventarul era
compus indeosebi din obiecte de
n prima categorie se include o
de la (din M5) o din fier dela talpa
(fig. 2/11) (din M 50).
trebuie fi fost mai mare, dar fiind atinse
de au devenit extrem de friabile, astfel
nu s-au putut recupera.
Mult mai este categoria pieselor de
n rindul destul de frecvent apar
verigile de butonii sferoidali. n cazuri
singulare s-au descoperit de la o
cu citeva mrtrgele, un de
din o din

Verigile de la tipuri deo-
sebite, toate - cu a piese din ar-
gint - fiind din cupru suflat cu o extrem
de de argint, care, mai in toate cazurile,
a din vechime. Cel mai simplu
tip de era compus dintr-o cu
nea avind unul din capete plate
in Trei astfel de verigi, din argint
(fig. 2/3-4.) una din cupru (fig. 2/2), s-au des-
coperit in M 29 cu o de alt tip,
iar una din cupru (fig. 2/1) - in M 27,
de asemenea cu de un tip
diferit.
Celelalte opt verigi de toate din cupru
argintat, descoperite in morminte, se nca-
in cinci tipuri deosebite. Unul din ele -
in M 28 - consta dintr-un fir dublu imple-
tit (fig. 2/5). Un alt tip, reprezentat prin
exemplare, recuperate in M 33 (fig. 2/18) M 4.9
(fig. 2/19), era format dintr-o descriind
un oval, cu o din cuplate,
flancate de fire pe La un alt
tip, cu dimensiuni ceva mai mari, in locul sferei
se aflau fascicule de fire mpletite in ochiuri dese.
Un exemplar, in M 29, era cu
astfel de fascicole (fig. 2/20), iar un altul, din M 28,
numai cu un singur fascicol de ochiuri, avind de
o parte de alta, pe - ca
in cazul piesei din M 29 - un fir
rat pe (fig. 2/21).
. Trei verigi de erau de
toare cu semnul n cadrul lor distin-
gem tipuri deosebite. Primul, reprezentat
prin exemplare descoperite in M 26 (fig.
2/23) M 27 (fig. 2/22), avea n partea
un oval din descriind dife-
rite motive geometrice. La un alt tip, prezent
numai in M 4.9, de jos al verigii se bifurca,
formind un motiv serpentiform (fig. 2/17). Con-
de descoperire a pieselor descrise,
ntotdeauna pe fruntea precum
faptul ele erau deseori cuplate cite
au servit drept verigi de purtate
n nu ca cercei, cum se uneori in
mod eronat.
Butonii mici din cupru erau din
semisfere cuplate, cea fiind
cu o de prindere. Cu
butonilor din M 4.1, decora in infe-
cu un motiv geometric n relief, format
dintr-o de alte opt
granule de un briu ngust crestat (fig. 2/9-10),
butoni nu prezentau nici un element orna-
mental (fig. 2/6-8, 12-18), dar unii dintre ei
mai urme de argintare. Butonii din
M 41 se dc'Osebesc de piesele din alte morminte
prin forma lor mult mai Piese de
de categorie au fost descoperite n opt
morminte, lor variind: cte un exemplar
provine din M 28, M 4.0 A M 56, cte exem-
plare din M 4.1 M 50, cte trei din M 23 :\1 24
patru din M 26. Cteva din ele s-au recuperat
in stare n unele cazuri este foarte
probabil ca piese similare se fi distrus cu oca-
zia deranjamentelor mai vechi sau chiar a
turilor arheologice, dat fiind friabilitatea lor.
Judecind faptul butonii s-au intot-
deuna craniile schcletclor, ei
erau pe un sau de o
de-a lungul capului.
de in de cinci exem-
plare, fost descoperite numai in M35, la un loc
cu citeva mici din
fiind cusute pe o de
care se lega pe frunte. Cele cinci identice
ca decor, cu dimensiunile de
2,7 x 2,4 cm, erau lucrate ngrijit, din
de argint, fiind aurite la exterior. n par-
tea este in tehnica "au repousse",
imaginea a unui animal de arcuit
pentru atao. Marginea este cu un
de mici alveole, realizate cu un poanson. La
cele patru snt cu per-
fora pentru de banda de
(fig. 2/24-28).
Un de din
de diferite culori, cu sau
s-a descoperit n M 56. Din M 4.6 provine o
din cu lungimea de 1,0 m
diametru! de 0,6-0,7 cm (fig. 2/16).
Obiectele de prezentate mai sus pro-
vin n cea mai mare parte din morminte de copii.
O pe care ni se pare util o
este patru din cele mai bogatemormmte
de copii (26, 27, 28 29) snt amplasate n
unul altul, sugernd posibilitatea aparte-
la familie. Respectiva
familie pare fi unei categorii sociale
cu materiale ce pe acelea
ale membrilor de rnd ai de la
n cu mormintele
se de asemenea, alte morminte cu inven-
tar funerar mai bogat (23, 24, 33 35), din acesta
din provenind diadema din argint aurit.
Pe baza analogiilor ou pieseele similare des-
coperite att n ct
n alte regiuni din centrul, estul sud-estul
Europei, obiectele din inventarului
funerar al mormintelor din necropola de la Tri
6
7
12 13
18
22
o
.
.
2
23
26
8

Qij
14
19
o
000
3 4

9
15
Jc.m
1
Q
.
.
t-:;ll
10
11
o
16
20
24
27
5
17
21
-
25
28
Fig. 2. Piese din inventarul funerar al mormintelor 27(1, 22), 29(2-4, 20), 28(5, 12, 21), 24(6-8), 41(9-10)
.50( 11), 23( 13- 15), 46( 16), 49( 17, 19), 33( 18), 26(23) 35(24-28) din necropola medievali!. din secolul al XIII-lea pf!Illa,
jumll.tate a secolului al XIV-lea: verigi de timpii!. (1-5,17-23), butoni sferoidali (6-10, 12-15,
minte (11), mll.rgicll. tubular!!. (16) de -diademll. (24-28) din cupru argintat (1-2, 5-10, 12-23, argint)
(3-4), fier (11) argint aurit (24-28).
Fig. 2. de l'inventaire funeraire des tombeaux 27(1, 22), 29(2-4, 20), 28(.5, 12, 21), 24(6-8), 41(9-10)
.50( 11), 23( 13- 15), 46( 16), 49( 17, 19), 33( 18), 26(23) 35(24-28) de la medievale du XII le et de la
du XIV des pendants de tempe (1-5, 17-25),des boutons spMroidaux (6-10, 12-15), un clou de
semelle (11), une perle tubulaire (16) et des plaquettes de (24-28) en cuivre argent6 (1-2, .5-10, 12-23),
argent (3-4), fer (li) et vermeil (21-28).
VICTOH SPINEI
- implicit acest complex de cult se
din punct de vedere cronologic in
limitele secolului al XIII-lea ale primei
a secolului al XIV-lea. Pentru datarea necro-
polei trebuie avute in vedere piesele recuperate
prin din anul 1959, dintre care mai
revelatoare este o de encolpion din
bronz de tip kievian, produs cu timp ina-
inte de mare invazie
5
Lipsa monedelor
din mormintele identificate la
de asemenea, pentru datarea lor in perioada ce
precede ultimul sfert al secolului al XIV -lea, intru-
cit, cum s-a constatat, cimitirele posterioare
acestei epoci intotdeauna monede, dat
fiind emisiunile ncepnd cu domnia
lui Petru 1 au asigurat pe can-
consistente.
fragmentele ceramice antrenate n
din umplutura gropilor snt caracteristice seco-
lului al XIII-lea eventual, nceputului secolu-
lui care vine in sprijinul
rii propuse de noi.
de rit inventar funerar, ca
caracteristicile antropologice ale schele-
telor dezvelite n campania din anul 1959, necro-
pola de la se n
rndul complexelor funerare
Cele mai apropiate analogii ale sale
din toate aceste puncte de vedere se ntlnesc in
celelalte necropole din est-carpatic datnd
din perioada constituirii statului feu-
6
V. Spinei, MemAntiq, 6-8, 1974-1976, p. 1'11-144.
6
. H. Vulpe, 1 zvoare. din 1936-1948, Bucu-
1957, p. 50-54, 325, 331.
dal Izvoare'\ Doina-Girov
1
(jud. Hudum-necropola 1
8
(jud. Boto-
Vornicenii :Mari
9
(jud. Suceava).
FOUILLES DE TRIFE)TI (Df:P. DE

Au cours de l'annee 1981 on a repris les fouilles archeolo-
giques de la necropole medibale de (dep. de
ou en 1959, l'on arai deja signale 25 tombeaux du Moyen
ge et quelques-uns de la pcriode hallstattienne. Hormis
quelques traces isolees du IHC,o!ithique (la culture Cucuteni B),
l'epoque du fer, les III"- IV" siecles (la culture Sntana de
les XI Il- XVet les XVIII - XIX
siecles, l'on a decouvert 62 tombeaux medievaux. Ils conte-
naient 63 inhumes, l'un des tombeaux etant double. Les
tombeaux etaient disposes en rangees presque paralleles,
sans que cette disposition fut par trop rigoureuse. deux
reprises seulement on a enregistre des superpositions partielles
de tombeaux, de sorte qu'on peut donc admettre la relative
contemporaneite des inhumations. Les fosses des tombeaux
d'adultes etaient plus profondes que celles qui etaient des-
tinees aux enfants.
Tous les inhumes ont etc deposes selon le rite funeraire
chretien, c'est-a-dire ayant l'orientation ouest-est, les bras
plies du coude, poses sur la poitrine ou sur !'abdomen. Cer-
taine tombeaux d'enfants font exception a cette position,
les bras etant etendus le long du corps. Plus de la moitie
du total des inhumes etaient des enfants et des adolescents,
ce qui temoigne d'une moyenne d'ge assez reduite.
L'inventaire funeraire est assez pauvre, etant compose
de peu de picces , qui provenaient de divers accessoires vesti-
mentaires (une bouclc de ceinture ct un petit clou de fer de
la semelle) et plusieurs objets de parure (surtout des pendants
de tempe et des boutons spheroldaux en cuivre argente et en
argent et tout a fait accidentellement des plaquettes de dia-
deme en argent et des perles en pte de verre ou en cuivre).
La necropole de date du XIII siecle et de la pre-
miere moitie du XIV et elle appartient a la population
roumaine.
7
efectuate de M. Inventarul desco-
perit se n Muzeului de istorie din Piatra
Pentru analiza a scheletelor, cf. O. Necrasov
D. Botezatu, SCA, 1, 1964, 2, p. 138- 155.
8
V. Spinei R. n Din trecutul
1974, p. 115- 134.
9
M. D. Matei Em. I. Emamli, SCIVA, 31, 1980, 4,
p. 585-597.
Tezaurul monetar de la Netezi
(Jud.
LIA ADRIAN
La o de 180 m spre de capela
feudale de la Netezi,
n cursul anilor 1979- 1980, iri cursul
agricole de la nceputul lunii iulie a
anului 1981, Arseni Vasile un
de 16 dinari la
de lama plugului. Aflndu-se in n
ziua cu scopul de a constata starea
de conservare a vestigiilor surprinse n anii an-
teriori, am luat imediat de
acestor monede am procedat mentrziat la
efectuarea unui sondaj de salvare. Rezultatul a
fost pe n final putnd fi
recuperat de pe de circa 400 m
2
un
de 514 monede de diferite
emisiuni tipuri, toate din argint.
tezaurului pe este ur-

1. Regatul maghiar este reprezentat prin 432
de dinari dintre care 320 au fost de Matei
Corvin (1458-1490) iar 112 de Vladislav al II-lea
(1490- 1516). Dinarii snt de tipul "Patrona Hun-
gariae", n care Madona apare cu
cu sau cu nimb, n diferite
variante.
2. Regatul Poloni ei este prezent n tezaur cu
43 de tripli emisiuni de la Sigismund al
II-lea (1548-1572) - 3 exemplare, Bat-
hory (1575- 1586) - 9 exemplare Sigismund
al III-lea Vassa (1587-1632)- 31 exemplare, des-
tinat e att Poloniei ct teritoriilor anexate aces-
teia, Lituania Riga.
3. 1 mperiul Otoman i 19 aspri ce pot
fi datati n totalitate n secolul al XVI-lea, ultimi
din de vedere cronologic fiind o emisiune
din 1595 a sultanului Mahomed al III-lea (1595-
1603).
4. Am la celor 20 de
taleri ce ntregesc tezaurul nostru, piese ce consti-
tuie n secolele XVI-XVII unele dintre cele mai
puternice monede ale Europei, cu putere
de circulatie att valorii lor, a
superioare' a argintului (888,89% ) ct
lor artistice. Primele monede de tipul taierilor
apar n Europa n jurul anilor 1484-1486 ca
urmare a monetare a arhiducelui Sigis-
mund de Thal al Tirolului. Prima reglementare
cu privire la emisiunile monetare ale
Imperiului romano-german din 1524, dar
cu toate imperiale de a
Fig. 1. etezi. Des thalers du tresar : 1 la ville imperiale
Kempten ( 1547); 2 la vi il e imperiale Colonia ( 1568); 3 l'ar-
cheveche de Liege, l'archeveque Gerard von Groesbek ( 1569);
4 l 'archeveche de Trier , l 'archeveque Iacobus III de Eltz
( 1572); 5 l e duche de Brunswick Lunebourg - le duc Iulius
( 1579).
1
2
.3
4
5
Fig. l. Netezi . Taleri din t ezaur: 1 imperial Kernp-
t en ( 1547); 2 imperial Colonia ( 1568) ; 3 arhiepiscopatul
de Liege-Gerard von Groesbeck ( 1569) ; 4 arhiepiscopatul de
Trier- Iacob III de Eltz ( 1572) ; 5 ducatul de Brunswick
Lunebourg- du cele lulius ( 1579).
2H LlA B.TRiNA, ADRiAN
Impune o ordine o unificare a sistemului mo-
netar, fiecare stat, imperial sau arhiepiscopat
va continua propriile sale

Dintre cei 20 de taleri de tezaurul
nostru, un de 16 sint emisiuni ale Impe-
riului romano-german cum doi
imperiale Kempten (1547-Carol
V) Colonia (1568 - Maximilian II), doi
arhiepiscopatelor de Liege (1569 - arhiepiscopul
Gerard von Groesbeck) de Trier (1572- arhi-
episcopul Iacob III de Eltz). unul este o emisiune
a ducatului de Brunswick-Lunebourg din 1579
aflat sub conducerea ducelui lulius, iar 11 sint
emisiuni ale ducatului Saxoniei - dintre care 9
sint sub ducele elector Augustus intre anii
1565-1581, unul sub ducelc elector Cristian in
1584, ambii din linia a dinastiei ul-
timul sub ducii Frederic Wilhelm 1 lohannes,
n 1589, ce provin din linia a dinastiei.
Regatul Spaniei este prezent printr-un scud
tut de Philip II (1556-1598} n 1570 pentru se-
nioria de Utrecht; Republica Provinciilor Unite
printr-un arends-(rijks) daalder de provin-
cia Frizia n 1584; iar Regatele Ungariei Poloniei
prin cte un taler emis de Rudolf II respectiv
Bathory, piese n 1592 respectiv
n 1585.
asupra marii de
monede ce circulau n Moldova veacului al XVI-lea,
una dintre dovezi constituind-o
tezaurului de la Netezi, nu putem omite aspec-
tele legate de valoarea pe care o re-
prezenta acesta din punct de vedere economic.
Dar acestea a fi discutate ntr-un cadru
mai larg, cu prelucrarea a
tezaurului.
Ct data tezaurului ea este
anului 1595 ii cea mai
emisiune
LE TRESOR MONETAIRE DE NETEZI,
DEP, DE NEAMT
RESUME
A une distance de 180 m vers !'est de la chapelle de la
residence feodale du village de Netezi decouverte et etudiee
pendant les annees 1979- 1980, au mois de juillet 1981 on a
decouvert un tresor monetaire compose de 514 monnaies
d'argent. Le tresor est forme par: 432 dinars emis sous le
regne de Matei Corvin (320 pieces) et de Vladislav Il ( 112
pieces), 43 triples gros emis par Sigismund II (3 pieces)
Bathory (9 pieces) et Sigismund III Vassa (31 pieces);
19 aspres emis par l'Empire Ottoman au XVIe s., 20 ecus
emis par 1'Empire romano-allemand ( 16 pieces), le rayaume
d'Espagne ( lp). la. Republique des Provinces l:nies ( lp.)
l'Hongrie (1 p.) et la Pologne (1 p.).
La derniere emission monetaire du tresor appartenant a
l'annee 1596, on peut conclure qu'il ait ete enfoui ulterieu-
rement a cette date.
Ansamblul feudale
de la (Jud. Suceava)
LIA ADRIAN ION
In pnmavara anului 1981, in cursul unor cer-
de efectuate de-a lungul Mol-
dovei
1
, la limita dintre satele (corn.
jud. (corn.
Borqaia, jud. Suceava), in punctul denumit "La
temelie" au fost observate resturi de moloz,
precum traseul unor rezul-
tate din de recuperare a unor materiale
de de felul celor amintite. Din
loc au fost recoltate unele fragmente ceramice
databile in secolele XIV -XV. La 250 m spre
nord-vest de acest punct, pe terenul satului
localnicii ne-a semnalat unor
de din care materialul a fost
scos cu circa 25 de ani n Toate aceste
vestigii sugerau imaginea unui complex de tipul
feudale, motiv pentru care n cursul
lunii iulie au inceput primele siste-
matice
2

n mod punctul cunoscut sub,
numele "La temelie" a fost denumit sectorul A
iar aflat la 250 m spre nord-vest, sec-
torul B. Primele (S
1
5
2
) din
sectorul A au fost orientate pe nord-sud
respectiv est-vest dispuse astfel nct
intercepta preciza limitele Ele-
mentele de plan, de gropile de morminte
descoperite, au confirmat urmelor unui
de cult a se in cea
mai mare parte, doar la nivel de Fun-
ca cele citeva de
trate, sint realizate din de n
mai de ru, cu mortar de
calitate. este ea ros-
turile sale putnd fi precizate in de di-
mensiuni sau locul de descoperire.
succesiunea depunerilor arheologice,
solul viu, reprezentat de argila gal-
este suprapus de humusul medieval n care
snt prezente fragmente ceramice caracteristice
celei de a doua asecolului al XIV-lea.
De la acestui nivel se taie de fun-
ale edificiului. Nivelul de repre-
zentat de un strat de mortar de
1 La de au participat G. Dumitroaia,
1. Vtlimanu A.
2
s-au intr-o - cea a
iill.pturilor din sectorul A - prin colaborarea dintre Muzeul
de Istorie al R.S.R. Complexul Muzeal
la care s-a pe parcurs - atunci cind a fost investigat
sectorul B - Muzeu'! Suceava.
este suprapus de un castaniu, cu pig-
de mortar depus de constructori.
un strat consistent de prezent
n ntreaga a interiorului,
unei pardoseli din lemn de un incendiu
ce in ansamblul Un
nou nivel de constind din
unor straturi de nisip,
suprapus de o din
o de refacere intrarea ntr-o
de a edificiului. In
mai multe straturi de moloz resturi de materiale
de de gropile demantelatorilor,
dezafectarea bisericii.
de cult un program
dictat de cultului ortodox fiind
tuit din altar, iconostas, naos pronaos (fig.
1 2}.
Necropola, ce a in interiorul ulti-
melor compartimente amintite, un
de 22 de morminte, dintre care 14
o parte din naosului iar restul de 8
snt dispuse in pronaos (fig. 1 2). Din totalul
de morminte, un de 20, deci majoritatea,
primei epoci de a
fiind de stratul de Doar
taie acest strat, putind fi astfel atribuite celei
de a doua etape de a bisericii.
Majoritatea mormintelor - anume 19 -sint
practicate in gropi simple; n cazuri acestea
snt placate cu lespezi de intr-un singur
caz mormntul este reprezentat de o de

Din efectuate asupra scheletelor se
poate aprecia un de 8 morminte au
unor 5 unor
iar 9 unor copii cu vrste ce ntre 2
9 ani.
Ceea ce atrage in mod special sint unele
practici legate de ritualul de nmormntare
oare au fost remarcate mai rar in Moldova, cel
pentru secolele XIV-XV. Este vorba de
arderea fundului gropii sau de
in zona capului, pe piept abdomen, doar pe
abdomen sau n zona picioarelor
ntr-un singur caz, oase provenind din de
carne de n zona
picioarelor. n ritualul este complet ade-
seori prin spargerea unor vase ceramice arun-
)
246 LIA ADRiAN IOAN
carea fragmentelor in in timpul umplerii
acesteia.
Inventarul de cele 22 de morminte
este modest, realitate lesne de se
are in vedere epoca in care s-au efectuat inmor-
Se pieselor de po-
putind fi doar accesoriile ves-
timentare constind din 3 4 globulari
din argint sau citeva fragmente din broderie din
Fig. l. Capela de la (jud. Suceava). Vedere dinspre de s ud- est a
pronaosului .
Fig. l. La chapelle feodal e de (dep. de Suceava) . Vue du coin de sud-ouest du pronaos.
Fig. 2. Capela de la (jud. Suceava) . Vedere dinspre partea de
a altarului.
Fig. 2. La chapelle feodale de (dep. de Suceava). Vue du coin d'est de l'autel.
fir de argint provenind de la gulerele
unor La acestea se doar
monede, dintre care una este un gros emis de
Alexandru cel Bun, primei etape de
a bisericii, iar un dinar emis
de II in 1613 aflat intr-un mormint ce
de cea de a doua de a
edificiului.
FEUDALA DE LA
247
Arhitectura monumentului pot fi
din elementele
de sau fragment ele
de descoperite in Planul este
limpede, compartimentarea in altar, naos pro-
naos pledind pentru la cultul
ortodox. Altarul o
(Fig. 2), de contraforturi, este
6
.. ......
' .
Fig. 3. Le demeure feodale de (dep. de Suceava). Fragments ceramiques de la fin du xnre et de la premiere
moitie du XIve siecle.
Fig. 3. de la (jud. Suceava) . Fragmente ceramice de la secolului al XIII-lea
prima a celui de a l XIV-lea.
de naos printr-un iconostas de zid de
goluri. Naosul, de plan dispune in
sa de un stilp central este flancat
la nord sud de contraforturi (fig. 1}:
cu un pronaos ingust se realiza printr-o am-
in axul longitudinal.
ce de nivelul de sint
reprezentate la interior, intr-o Q.e .o
us
LIA ADRIAN IOAN VATAMANU,
din scnduri groase, in-
tendiu de o de
trate. La exterior a fost organizat un trotuar din
de ru .
.,
Trecnd la elementele de finisaj, trebuie
cele cteva de nu au
decit o in alb. Nu-
meroase fragmente din
Fig. 4. de la (jud. Suceava) Fragmente ceramice din a doua a secolului al XIV-lea.
Fig. 4. La demeure de de Suceava). Fragments de la deuxieme du XJve siecle.
s-au descoperit in molozuri. La acestea se
citeva fragmente de
aflate in de a naosului.
In sectorul B, acolo unde a se afla
vestigiile feudale, au fost practicat 8
intr-o cu aria de 3 500 m
2

Cele mai vechi urme de sint reprezentate
aici de citeva gropi de mici dimensiuni ce au
in umplutura lor de chirpici
fragmente ceramioe databile la finele secolului al
XIII-lea in prima a celui de al XIV-lea
(fig. 3). Aceste complexe sint suprapuse de un
strat de uniform repartizat , rezultat
din de a unor ele-
mente de Din acestea, nu ne-au
parvenit decit gropile lor golite complet de con-
cu numai 25 de ani in umplute
apoi cu moloz, Fac-
FEUDAL! DE LA 249
tura mortarului a
ntru totul cu cea la bisericii,
unul moment constructiv. Dimen-
siunile perimetrul de ne
permit reconstituim planul unor picioare de
rectangulare dintre care se adncesc
cu 1,80 m de nivelul de medieval
iar cel de al treilea cu numai 0,20 m. urmele
fostelor elemente de snt greu de explicat
in actualul stadiu al fap-
tului snt orientate funda te diferit, unele pre-
se pot face de pe acum. avem
Fig. 5. de Ia (jud. Suceava). Profile de vase: 1-6 de la sfr-
secolului al XIII-lea prima a secolului al XIV-lea; 7- 12 din a doua
a secolului al XIV-lea; 13- 18 din prima jumltate a secolului al XV-lea.
Fig. 5. La demeure feodale de (dep. de Suceava). profils de rebords de poterie 1-6 de
la fin du XIII
8
et moi tie du XIV
8
ss; 7- 12 de la moi tie du XI Ve
siecle; 13-18 de Ia moitie du xva
n vedere toate trei se de la
nivel de au fost realizate
din materiale - legate
cu mortar din lemn - au
interval de timp la distrugerea lor
de un puternic incendiu, putem aprecia ele
elemente ale unui sistem ce permitea
accesul in cuprinsul feudale.
ln rosturile datarea ansamblului des
coperit pot fi mai bine se au n
vedere materialele arheologice aflate in nivelul
de anterior incendiului. Este vorba, n
primul rnd, de materialul ceramic care, tipologie,
de secol al XIV-lea (fig. 4
5/7-12) primei a celui de al XV-lea
(fig. 5/13-18), realitate ce ni se pare deosebit
de n precizarea momentului incen-
250 L!A ADRIAN IOAN VATAMANU,
2
5
6
8
9
7
11
Fig. 6. de la (j ud . Suceava) 1- 6 , 10-11 piese de echipament militar;
7-9 a rme.
Fig. 6. La demeure feodale <;l e (dep. de Suceava) . l -6, 10- Il , pieces de harnachement et pieces de fourniment
militaire; 7-9 armes.
dierii ansamblului . Deosebit de sint
cele monede descoperite in nivelul de vie-
amintit, dintre care una este de
Ludovic cel Mare pentru Polonia, intre 1370-1382
iar face parte din primele emisiuni mone-
tare ale Moldovei datorate lui Petru 1. Nu mai
importante sint piesele de re-
prezentate de verigi circulare, catarame rectan-
gulare sau ovale, potcoave, cel de echi-
pament militar de felul pintenilor . cu. sau
virfurile indoi te de (fig. 6). La toare acestea
se uneletele obiectele de uz casnic pre-
cum lame!e de de fier
os, secera, foarfeca, ostia un
de piesele de feronerie de felul verigii
de a a (fig. 7) . n
context a fost descoperit un nasture de

Toate vestigiile descoperite la
imaginea, chiar numai par-
FEUDAL.l. DE LA 251
a unei ce a cunoscut un nalt nivel
de Datarea ambelor componente
ale sale - capela curtea- credem poate fi
n a doua a secolului al XIV-lea,
cel mai trziu n vremea lui Petru 1,
cum incendiul ce o pare
a fi avut loc la mijlocul secolulu al XV-lea.
n sectorul A capela o de refa-
3
4
Fig. 7. de la (jud. Suceava). Unelte obiecte de u z casnic.
Fig. 7. La demeure feodale de (dep. de Suceava). Outils et obj et s d ' usage courant.
cere o continuare a sale cel
in secolul al XVII-lea, in sectorul B, ocupat
de nu a fost descoperit
nici un nivel de refacere nici un material arheo-
logic care ateste reluarea exact n
loc.
Chiar de la snt abia
la inceputurile lor, izvoarele arheologice ct
cele scrise la identificarea feu-
dale descoperite cu cea a marelui feudal Giulea,
pomenit n sfatul domnesc n cea de a doua j u-
a secolului al XIV -lea
3

3 D RH, A, Moldova, I, doc. 1, p. 1-2; Mihai
Documente nainte de cel
Mare, II, 1932, doc. 162, p. 602.
2.52 LIA ADRIAN IOAN VATAMANU,
L'ENSEMBLE DE LA DEMEURE FEODALE
DE DEP. DE SUCEAVA
Les recherches archeologiqucs dfectuees aux confins de
villages de (dep. de Sucean) et (dep. de
ont conduit il l'identification des vestigcs apparte-
nant il une demeure feodale. Il s'agit de la dccourerte dans
le secteur A d'une chapelle de cour, une construction ayant
une structure architectonique unique jusqu' a present dans
les espaces roumains par le fait que les elements d'origine
gothique son adaptes aux necessites du culte ortodoxe. Dans
le secteur B qui se trouve a environ 250 m nord-auest an a
decouvert des fondations en briques qui peuvent etre liee
a la cour proprement dite.
Sur la base des materiaux archeologiques d&couvcrts -
monnaies, ceramique, pieces de harnachement et d'utilite
menagere - an peut etablir la date de la coilstruction de ce
complexe feodal comme etant la fin du XIV-e siecll', sa
saffl'ctation ayant !ieu dans une premiere phase en 1 '167 a
l'occasion de la campagne militaire du roi magyar Matei
Corvin en Moldavie.
La chapelle de cour continuera a fonctionnl'r, au
moins jusqu'au XVII-e siecle.
L'analyse des sources ecrites prouve que la demeure de
appartenait a messire Giula, grand boyard qui fasait
partie du conseil prive du prince, present aussi dans les papiers
de chancellerie de la Moldavie depuis l'annee 138'1.
arheologice la Dumbrava,
corn. Ulmi, jud.
PETRE DIACONESCU, GABRIEL
din punctul "Obreja-Jghiaburi" fac
parte dintr-un plan de mai mare amploare, cu-
prinzind a hinterlandului
in secolele XIV -XV.
a fost pe teren
la anului 1979 este pe marginea
terasei inalte de pe malul sting al riului
la 7 km vest - sud-vest de circa
1 km sud-est de DN 72.
1
Dintr-u nceput
am atribuit satului Lucieni, a
atestare din 14.51
2
(fig. 1).
din anul 1981 s-au limitat la son-
darea a puncte ale unii: spre limita de
nord-vest a fost 1 (fig. 3) de
4.6 x 1 m cinci casete numerotate cu cifre
arabe, prin care s-a delimitat marginea
a necropolei medievale; cele-
lalte II III, cu dimensiunile
28 X 1 m respectiv, 14. X 1,5 m, au condus
la descoperirea propriu-zise (fig. 2).
1. STRATIGRAFIA (fig. 2)
Nivelurile de locuire au o grosime de
numai 0,4.0-0,60 m, adncindu-se n dreptul com-
plexelor. Deasupra viu de
dure, format din aluviuni argiloase humus
antio depunerea oores-
locuirii din epoca bronzului (cultura
Tei). In de culoare au
fragmente ceramice, ars, stratul
de 5-10 cm grosime, pe alo-
curi fiind de practicate de
locuitorii medievale.
snt prezente fragmente ceramice datnd
din secolul al IV-lea e.n., nu s-a putut distinge un
nivel de locuire aparte, acesta fiind probabil
complet de ulterioare.
este de trei stra-
turi succesive de locuire, dintre care primele
se intind pe se pla-
cronologic in secolul al XIV -lea respectiv
acelui secol nceputul celui
Ultimul nivel din secolul al XV -lea, s-a ses1zat
numai in interiorul spre nord-est, el
delimitind cimitirul la nord-est.
1 P. Diaconescu, G. Mihll.escu, P. Cristea, Valachica,
10- 11, 1979- 1980, p. 439-442.
a P. Diaconescu, G. Mihll.escu, Valachica, 9, 1977, p.
167-178.
Pentru cimitir, nu se poate distinge o
cronologie dar putem presupune, in acest
stadiu al pe baza rarelor suprapu-
neri a materialelor ceramice, a avut
cu pe care o deservea.
Il.
Se intinde pe 90% din fiind
n apropierea cimitirului.
1. din epoca bronzului. Materialul
nu permite decit o in cadrare a
acestuia, in limitele cronologice ale culturii Tei
Nu se pot face asupra ntinderii
antice.
Ceramica (fig. 4./1-6) este prin cele
forme, de uz comun Ceramica gro-
la cu pietricele in can-
apreciabile, cuprinde vase-sac tronconice cu
sau buza n
exterior
3
, avind ca unic decor un bru alveolar
plasat pe margine sau imediat sub (fig.
4./2) vase globulare, prezente numai prin citeva
fragmente de Forma de a ceramicii
fine n campanie este
din de culoare puternic
Un exemplar fragmentar are gitul inalt,
pntecele bombat decor pe format din-
tr-un de alveole, plasat intre linii incizate,
orizontale
4
(fig. 4./3). Un mic fragment de
recoltat in 1979, este decorat prin incizie cu un
rnd de paranteze verticale, apoi trei benzi in-
guste apropiate, avind in interior triunghiuri
trasate fin des, orientate cu virfurile lateral
in trei de alveole mult alungite,
toate paralele orizontale (fig. 4./5). S-au mai
descoperit un fragment de greutate
o din silex castaniu, urme de
ars chirpici. Am putea ncadra, preli-
minar, acest nivel Tei spre fazele mijlocii ale-
culturii.
2. din secolul al IV-lea e.n.
de la nceput este complet
neputindu-se un nivel de locuire.
a V. Leahu, Cultura Tei, 1967, fig. 25{3, S, 9.
4
Ibidem, p. 104, fig. 24{7, 25/12
254 P. DIACO:"<ESCU, G.
Materialul ceramic este prezent prin categoriile:
de uz comun, din pasU
cu pietricele, ca forme deosebindu-se bor-
canul (fig. 4/10) cu buza
la exterior, gtul scurt corpul bombat
5
; eera-
mica cu aspect mat, din
1
1
1

'
LUCIENI
care se mai multe funduri inelare de
(fig. 4/8-9), ct o parte din corpul
unei cu. toarta n (fig. 4./7);
ceramica de import din fragmente
de amfore, remarcndu-se o (fig.
4/ 11).
TiRGOVISTE
' 1
1
1
'
..... :
..... - ... ... - -- .J., /
!
/
1
/
la Fiti tin.a Cioorf!i
<
)>
n
l>
;:o
m
Vl
-i
Fig. 1. Dumbrara, com. l"lmi, j nd. Planul 1 necropola;
2
Fig .. 1. Dumbra1a, comm. dTlmi, dep. de Dm Plan des rccherchcs:
1 necropole; 2 site mcdicral.
3. Se ntinde de-a lungul
terasei nalte a pe o lungime de
400 m, n dect rare ori, 100 m.
a. C om p 1 e x e 1 e. vetrele, gro-
pile cuptoarele au fost cercetate integral sau

5 Gh. Diaconu, ncaopo!a. din secolul IV c.n.
1970, fig. 10(9, 12, 16; 11(6, 10; idcm,
tlecropola din sec. III -IV e.n., 1965, pl. .'if.l;
19(1, 2; 90(2 a; 107(4.
(fig. 2). n nivelul Iau fost depistate
de tip semi-adncit, la 0,80 m
de nivelul de de aproximativ
cu rotunjite orientatea
pe axul lung
6
Ele erau ridicate, probabil, pe
de lemn, deoarece pe margini nu au fost
sesizate gropi de pari. Aceste
8
X. Constantinescu, Coconi. Un sat din Cmpia
n timpul lui Mircea cel 1972, p. 36- i 1
fig. 10- Il.
G
13
L- ...... -----
J
1
t-- --
III (profil N.N.V.tragment l
sec.XIV; Il, cuptor meniljer, sec.X!Vinceput sec. XVI
EJ
10
0
9
8 o
G
8
R
El
-1.12
D [
II-III, PLAN PARTiAL
E222J VEGETAL

/
DESCHiS ( sec.XV)

NEGRi ci os ( sf. sec. XIV-nceput

CENUSiU GRAUNTOS (sec. XIV l

LUTOS ( cultura Tei l
G
S. II
sec. XV l
o 2:

[!J
S. III
i
i
8-Cc ......
El
4
vRCAP>. 6
-1,30
HUMusj
i
ViU
CUPTOR
!
DE LUT
-
Fig. 2. Dumbrava, corn. Ulmi, jud. Planul profilul II-III.
Fig. 2. Dumbrava, comm. d'Ulmi, dep. de Plan et profil des sectiones II-III.

1
1
1
:eput sec. XV 1
14
1!1
11111, PLAN

VEGETAL

/
DESCHiS [ sec.XV)

NEGRicios [ sf. sec. XIV-nceput

' CENUSiU [sec. XIV)
lSSS5]
LUTOS ( cultura Tei )
sec. XV)
S. II
GRGAPA 6
-1,30
C=::::J H
c:=:J viu CAT- LUT OS
-
CALOT1' CUPTOR 1
PLATF RMA DE LUT

Fig. 2. Dumbrava, corn. Ulmi, jud. Planul profilul 11-111.
Fig. 2. Dumbrava, comm. d'Ulmi, dep. de Plan et profil des sectiones II-III.
0
21
[!]
2Z
DE PROVIZII [sec:ie)
Sectiunea l profil N.N.V.
0
ZJ
EJ
9
CASETA 6
G
12
[!]
"
[!]
a
[!]
15 16 17
.. d Se' corn Ulmi, JU .
Fig. 3. Dumbrava, . . de
d'Ulm1, dep. comm. . 3 Dumbrava,
F1g.
8
15
G
16
a
16
o Gl
21
GJ
11
[!]
22
G
23
G
24
2
CASETA J,
Fig. 3. Dumbrava, corn. Ulmi, jud. 1. Planul n
Fig. 3. Dumbrava, comm. d'Ulmi, dep. de Section 1. Plan des fouilles dans la necropole.
CERCETAHI _.\IUihULOC.!Cic L\ Dl"\llllt\ \".\ 2 55
primei faze a de fapt cea mai bine repre-
n prima campanie de
Semibordeiul 1, cercetat aproape n ntregime
de de sud-est), are dimensiunile de
3,2 X 2,5 m intrarea probabil dinspre sud. A-
proape de centrul a fost o
de cu dimensiunile
0,90 x 0,50 m de 0,50 m, avind o
din umplutura acestei
a fost cea mai mare parte
a inventarului ceramic metalic pri-
mului nivel de locuire
-=--
10
Fig. 4. Dumbrara, com. lllmi, jud. 1-6 a culturii Tci;
7- Il din secolul IV e.n.
Fig. 4. Dumbrava, comm. d'Ulmi, dep. de 1-6 ceramique de la
cu !ture Tei: 7- Il ccramique de !Ve siecle de n.e.
A doua semibordeiul 2, de ase-
in de sud-vest al
II-III, a fost n
de numai 50%. Latura este de numai 2 m,
cea nefiind n ntregime.
n ambele nu au fost urme de
sau de foc, ci numai o
1, spre nord-est, de
aproximativ cu diametru! de
0,40 m. majoritatea gropilor mena-
jere descoperite in zona ccrcctaUt nive-
lului I.
n nivelul II au douft platforme de
lut ars (fig. 2) ce suprapun aproape perfect
vechile dezafectate, dar ale di-
mensiuni nu au putut fi determinate. Credem
este vorba de de cu
podina din lut din chirpici, n
interior.
J>. DIACONBSCti, G. MIHAESCU
de foc. Am deja vatra
primului nivel. Nivelului II i sint
specifice vetrele de (s-au desco-
perit cte una n fiecare cu diametru!
de circa 0,60 -0,70 m este
unui cuptor menajer (fig. 2) construit
ntr-o probabil ce a apar-
-----
semibordeiului 1 care avea dimensiunile
de 2,40 X 1,70 m adncimea de la nivelul de
de circa 1 m. prin umplere
la adlncimii ei s-a amenajat
cuptorul boltit, cu un mic acces spre nord-est,
practicat de asemenea n fosta Cuptorul
avea la un diametru de 1,70 m, din
- - - ------
,,
Fig. 5. Dumbrava, corn. Ulmi, jud. din medieval!: t, :!J-7, 9-12 oale; 2, 4, 8 borcane; J can!.
Fig . .5 Dumbrava. comm. d'Uimi, dep. de Ceramique 2 provenant du site medieval: 1. 5-7.9-12
pots; 2, '1, 8 bocals; J broc.
laterali numai fragmente pe
n interior, printre boltei. au
oase de animale
Gropile au o aproximativ cu
cilindrici, tronconici sau cu profil semicir-
cular. Nivelului 1 i gropile 3, 4, 6, 9,
10, 11 (ultimele putnd unuia
din nivelurile de locuire greu
de determinat din de inventar). Nivelului
II i groapa 8, ce taie semibordeiul 2,
iar nivelului 3 - gropile 1 2 din 1
groapa 1 din Il.
are o (sac) cu
fundul lutuit, diametrul la fiind de 1 m,
iar la 1,40 m, adncimea de la cota de
atingnd 1,20 m (fig. 3). Judecnd
ea a avut, intr-o de folo-
sire, rolul de de cereale; ulterior a devenit
pentru resturi menajere, in
sindu-se oase, pietre chiar fragmente
de Ceramica aici din
secolul al XV-lea. presupune
n apropiere, a unei
dezafectate, din - probabil o dar
nu o deoarece lipsesc urmele de mor-
tar.
b. Inventarul stadiul economic so-
cial de dezvoltare a acestei in seco-
lele XIV-XV este cu atit mai important cu ct
este singurul n ne ofere cro-
nologice asupra necropolei.
Ceramica. Categoria de uz gospo-
este Vasele sint lucrate din
oxidant, cu nisip fin n
In multe cazuri ceramica urme de ardere
Formele de specifice nivelurilor
I II sint oala borcanul cu buza .,in
(fig. 5/1-2, 4-5, 7-8, 10-11). Au marginea
CERCETARI AHI!EOLOGICE LA DUMBRAVA
o
.
.
.
'1
1 '1
1 "
\ 1 1'
lr r 1'
1
1
,, 1!
----=-
17

(
r
1 '

15
''!):

.'V
r 1r
1 ;:
! ,.;
.
: ;.
:r,
, 1
:. 11
: . .
. . ..
\J
1 1
1
1
1 1
1
\ 1
16
Fig. 6 Dumbrata, com. Ulmi, jud. 1-2 obiecte de descoperite n 3-5
6- 10, 13- 15 unelte; 16- 17 arme provenind din
Fig. 6. Dumbrava, comm. d'Ulmi, dep. de 1-2 objets de parurcs decouverts dans la necropole; 3-5
ccramique emaillee; 6-10, 13-15 outils; 16-17 armes provenant du site medieval.
257
258
1'. UIACUNESCU, G.
\.

.
.
.
1
1
1

11
1

Fig. 7. Duml>r<na, cum. l"lmi, jucl. n 1-8
9- 1,0 12
Fig. 7. Dunilmua, COllllll. d'l"lmi, tlcp. de Ccramique dccouvcrtc dans le site medieval; 1-8 ccramiquc
communc; 9- !0, 12 ccramiquc cmaillcc.
evazaL"t, gtul scurt, corpul bombat, iar buza
prezintrt variantele ntlnite in tot secolul al
XIY-lea
7
Din categoric fac parte oalele
(fig. 5/6.9) cu buza sau
pntecele mai bombat decit la cele
elin prima categorie toarta in
8

::\ivelului I ii un borcan (fig. 5/4)
cu marginea aproape
avind o pe mijloc
9
Cnicul decor al
7
S. Dolincscu-Fcrch<', Asczri di11 stculdc Il I si 1 V c.11.
n sud-vestul Mu11tcniei. de la Du!ccm;ca, Bucu-
p. 105, fig. 112; L. CercArh, 2, 1976,
p. 171, fig. p. 172, fig. llf7, p. 174, fig. 12/7; L.
A. CercArh, 4, 1981, p. !55, fig. 7jJ; D. V. Hosetti,
Materiale, 8, 1962, p. 76, fig. 3f4, 12, 25, 38; l\L Constantiniu,
Panait I. Panait, CercA.rhBuc, 2, 1965, p. 2!5, fig. 2;
P. Diaconu, S. Baraschi, lui Soare, Asezarea medie-
(secolele XIII-XV), Il, 1977, p. 203, pl.
2/7-9; op. cit., p. pl. HfJ, p. 250,
pl. 16fl,3-4, 6, Il.
8
N. Constantinescu, op. cit., p. 256, pl. 22/4., p. 257,
pl. 23/1; P. Diaconu. S. Baraschi, op. cit., p. 55, fig. 38/1,
p. 204, pl. 4fJ, 5; L. op. cit. p. 175, fig. 12/12;
Panait I. Panait, CercArhBuc, 2, 1965, p. 2'14., fig. 5/4.
9
M. Constantiniu, Panait I. Panait, op. cit., p. 215, fig.
114/5; L. op. cit., p. 174, fig. 13/17.
oalelor borcanelor este banda ele linii paralele
orizontale, pe vaselor. ln n.umr1r
mai mic se ntlnesc (fig. 5f3,) cu mar-
ginea corpul zvelt, fundul profilat
buza "n nive-
lului 1 (v. nota 7). Tot n mici apar
fragmentele de urcioare cupele cu picior . .In
nivelul I nu apare decit sporadic decorul lustruit
care se mai des n nivelurile
mai ales n ultimul. Ca decor pentru urcioare se
folosesc numai benzile din linii in val
10
(fig. 4/12)
sau n ghirlande
11
(fig. 7/11).
Nivelului superior (secolul XV) ii este
oala cu dreapt[t
12
(fig.
5/12). Borcanele oalele cu buza "in
nu mai apar.
Ceramica nu procen-
tual dect 1% din total, permite unele
1 N. Constantinescu, op. cit., p. 264, pl. 31/5, p. 267,
pl. 33/22; P. Diaconu, S. Baraschi, op. cit., p. 52, fig. 37f4, 10.
11 P. Diaconu, S. Baraschi, op. cit., p. 59, fig. 41/5, 9.
1
2
M. Constantiniu, Panait I. Panait, op. cit., p. 21-',
fig. 114/8; N. Constantinescu, op. cit., p. 254, pl. 25/11;
P. Diaconu, S. Baraschi, op. cit., p. 20i, pl. 'l/5, 8.
ARHEOLOGICE LA DUMBRAVA
2:19
cronologice mai strnse, fapt pentru care o pre-
separat pc niveluri
13

n nivelul I formele de lJaz{t snt strachina, far-
furia si mai rar urciorul. Culoarea prcdominant{t
este (fig. 6/3, 7/1,3- 4), de care
apare mai rar galbcnul auriu (fig. 7/2). Pc acest
fond se ntlnesc uneori pete de culoare verde
deschis (fig. 7/4) .. Motivele snt cele geometrice
"n de
14
(fig. 7/2) ; gcomctrico-spira-
lice, alternate n registre amplasate pc marginea
a vaselor
15
(fig. 6/3); benzi verticale
paralele cu triunghiuri imprimate n interior
(fig. 7/4); rozeta cu patru pctale plasatrt n cen-
tru 16 (fig. 7/12); motive zoomorfe reprezentnd
(fig. 7/1) spiralicc combinate cu triunghi uri
imprimate, pc urcioarc
17
(fig. 7/3).
n nivelul II culoarea aproape
crescnd cantitativ vcrdclc, castaniu!, galbcnul-
verzui portocaliu, combinate n pete de culoare.
Ca strachina cu fund inelar
nalt. Motivele decorative snt: cel stclar
18
(fig. 6/5); rozeta cu patru petalc ele un
inscris in cerc (fig. 6/4) zoomorfc cu
reprezcntrtri ele
19
(fig. 7/5, 8, 10).
n nivelul ele secol XV culorile preclominante
snt galbenul-verzui, verclele castaniu!. Au
fost recoltate fragmente ele cu buza
marginea
(fig. 7/6), piciorul inelar scund (fig. 7/9).
Motivele decorative snt reprezentate numai prin
benzi de cercuri concentrice
20

Am considerat prezentarea aparte a
unui fragment de oricntalrt, ap{trutrt n
semiuorcleiul 1. Fragmentul arc un picior inelar
(fig. 7/7) este lucrat din
mizie fiind decorat cu motive pictate pe
Ca decor, prczint{t motive floralc realizate
sub forma unei rozete de un hcxagon
din linii paralele, de diferite grosimi. Culorile snt
1 ,\111 inclus la ac<sl capitol cil<,a fragnanll' c<raniin
S<'lllllificatin, din (fig. .'l,
10, 12).
H 1'. Diaconu, S. llaraschi, op. cit., fig. o.'ijEJ.'l.
H 1'. Diacnnu, S. Baraschi, op. cit., fig. 65/EJ.'i.
15 Ibi1cm, fig. o.'i-Bj 12-- !o.
1
6
Ibidem, p. 78, fig . .'i8J-1 (dar nu intru totul
17
Ibidem, fig. 6.5-Fj.J, p. 89, fig. 7Ij7.
16 N.Constantinescu, op. cit., p. LH-13(), fig. oOjll;
P. Diaconu, S. Baraschi, op. cit., p. SO- 82, fig.(, 1- o2 o.1fl
(numai pentru motivul steJar, la care eli spa-
interior al
1
9
N. Constahtinf'scu, op. cit., p. 27J, pl. 39/9, p. 278,
pl. 11/1, .1-'1; P. Diaconu, S. Baraschi, op. cit., p. 88-93
fig. 71-7 .'i.
2o N. Constantinescu, op, cit., p. 275, pl. 41/3; P. Diaconu,
S. Baraschi, op, cit., p. 83, fig. 66/2, i-5.
alLastrul negrul, aplicate pe un fond alb,
lucitor. Deocamdatrt, analogiile lipsesc, motivele
florale culorile sub aranjare intl-
ninclu-sc pe o strachinrt la Curtea clomneasc
din clar abia in secolul al XVI-lea.
Pentru aceastrt ceramica este
in alte lui Soare,
Zimnicea, Baia dar de alU coloris-
ticrt clecorativrt
21

Obiectele din metal. Prelucrarea fierului n
zare este de cele citeva fragmente ele
descoperite mai ales n nivelul
I. Procentul cel mai mare este dat ele ele
diferite forme dimensiuni. Dintre acestea amin-
tim pc cele cu spin, ele dimensiuni medii (0, 10-
0,12 m), din exemplare numai fiind
bine (fig. 6/8-9). Primul are spinul pla_
sat in prelungirea marginei lama ele
iar al doilea cu pecluncu-
lul plasat simetric pc axul longitudinal lama
n triunghi prelung
22
De un tip deosebit
este un de (fig. 6/16) lung ele
0,34 m, din care mnerul de 0,09 m e
cu trei nit uri pentru fixarea mnerul
avnd ca
23
A un
singur exemplar dintr-o care
are partea (fig. 6/7). Se
coada cu ndoit
petrecut printr-un inel de Lama, atit
ct se nu are forma
nuitl, ci clrcptunghiular{t
21

n toate nivelurile au cuie ele diferite
(fig. 6/10, 15), dintre care pe
cele cu floarea mare, ele grosime cu corpul
cuiului propriu-zis.
n scmibordeiul 1 a o cheie cu tija
avind un miner circular prcvrtzut cu
orificii
25
(fig. 6/ 12).
Ca accesoriu ele o
cu cadrul dreptunghiular
2
1 Constautinl'scu, op. cit .. p. -12, fig. 2'-/S, p. 'Il, 239,
pl. 5j.l; L. H. Luugu. 1'. l'apasima, P.
\'. .-\. l'flUli('SCII, l'l'rcArh, 1, 1981, p. IJ 1, fig. 7jl0;
E. \'. S. Clwptl'a, Ora,wl 1ncdinal Baia
in sccr-ldc XIV-XI'Jf, I<JSO, p. 172, fig. 20/16.
"" N. Constantinescu, op. cit., p. 91 2.19, pl. .'i/2; P. Dia-
coni!, S. Baraschi, op. cit., p. 42-'l.'l, fig. 28j7-8.
2J E. V. Stela Cheptea, op. cit., p. 1o7,
fig. l.'i/5, p. ]1\6, fig. J4jl; P. Diacoun, S. llaraschi, op. cit.,
p. 12-1.1 fig. 2ilj.'i; :'\.ConstantinPscn, op. cit., p. 9!-92,
239, pl. .'i/ JJ.
24 N.Constatinescu, op. cit., p. 92-93, 210, pl. fi/1-4;
P.Diaconu, S.Daraschi, op. cit., p. '11-42 fig. 2iljl.
25 N. Constantinescu, op. cit., p. 94, 240, pl. 6/17; P. Dia-
conu, S. Baraschi, op. cit., p. 44-4.5, fig. 30f9.
260
P. DIACONESCU, G. MlliAE.StU
ac\tl plasat pe latura
26
(fig. 6/11). Alte
unelte snt reprezentate printr-un ac de pescuit,
torsionat, cu opus crligului
ndoit (fig. 6/13) de un obiect din fier din balot
de cu n
de .. u", cu scurte te. Pe corpul
piesei se un nit (fig. 6/14). O de
fier de (fig.
6/6) ar putea fi o parte dintr-o mistrie.
Ca armrt s-a un virf de
de dimensiuni mici, cu dreptun-
spinul
27
(fig. 6/ 17).
III. CIMITIRUL
Situat in imediata apropiere a
nord-est, circa 500 m
2
A fost cercetat
de sud-est n de 50 m
2
, desco-
perindu-se 14 morminte, dintre care 8 relativ
bine
Mormintele au gropile adinci, variind
intre 0,50-0,80 m de cota a tere-
nului. Nu ne putem asupra cronologiei
interne a cimitirului,
- din mormintele cercetate, trei (M. 1-3)
orientarea ESE-VNV 283, in timp ce
restul sint ENE-VSV 255.
- mormintele cu orientarea ESE-VNV se
spre interiorul necropolei (al terasei),
im timp ce restul (M.4-14) se
marginea terasci, separate de prima
printr-o de teren liber de aproape 10 m.
Chiar din acest stadiu preliminar al
apreciem cimitirul cuprinde grupe dis-
tincte prin aspectul fizic, anume:
- o primrt categoric, formaU din cinci mor-
minte (l\1.1-3, 5, 11), cuprinde indivizi sounzi,
cu medic de 1,50 m, cu fruntea
arcadelc proeminente, cutia
Mormintele snt
ambele orientrtri;
- a doua categoric cuprinde morminte orien-
tate ENE-VSV, majoritatea lor fiind deran-
jate. Se prin indivizi cu
medic n jur de 1,65 m, cutia
2
K. Constantinescu, op. cit., p. ()(), 243, pl. 9(4-5;
D. Popescu, N. Constantinescu, Gh. Diaconu, S. 1\Iorintz
Materiale', 5, 1959, p. 741, fig. IJ/1; I. L H. Lungu:
T. l'apasima, 1'. l'. .1. op. cel.,
p. IJ 1, fig. 7(5.
2
7 N. Constantinescu, op. cit., p. 97-98, 245, pl. 11(6;
P. Diaconu, S. Daraschi, op. cit., p. 138-141, fig. 104(11;
D.V. Rosetti, op. cit., p. 77, fig. 1(7.
fruntea mai iar arcadelc mai

Dintre morminte, M.9 era al unui copil, cu lun-
gimea schclctuluide 1,30 m orientat ENE-VSV.
Nu-l putem atribui niciuneia din grupele
nate din cauza precare de conser-
vare.
Inventarul necropolei depistat n prezent
este constnd din nasturi globulari de argint
sau bronz, o din de argint
(fig. 6/2) n M.1 inel din argint
(fig. 6/1) descoperit n mormintul deranjat M.7.
Inelul o aproape lenticu-
n spre chaton, cu care
face corp comun. Chatonul este octogonal, pe
lui avind incizate motive spiralice oe
spre centru, iar bordura incizii
fine succesive, dispuse vertical2
8

n stadiul actual al nu putem in-
perioada de a necropolei decit
in mare, in limite cu cele ale
n secolele XIV-XV.
*
Am identificat
in 1981 cu prima a satului Lucieni, avind
in vedere unele argumente documentare. Astfel,
intr-un hrisov emis de Mihnea Turcitul, la 7
aprilie 1580, n care se hotarele satu-
lui, este amintit punctul "Obreja", unde se
de teren
ntreprinse n ne-au relevat faptul n
acest punct s-au cele mai vechi urme de
locuire (v. nota 2). Documentele car-
tograficc ne n continuare depla-
sarea vctrei satului de pc terasa de pc malul
stng al in apropierea apei, in
pc dreapta riului, n punctul in care se aml bise-
rica (de unde s-au recoltat fragmente ceramice din
secolele XVI-XVIII). n secolul al XIX-lea satul
s-a stabilit n actuala ceva mai la sud.
(fig. 1)
din acest stadiu al
similitudini evidente intre tipul de
inventarul de la Dumbrava descoperiri
frtcute n imprejurimi, ceea ce demon-
caracterul unitar al culturii materiale din
secolul al XIV-lea in zona Cmpiei inalte a Tir-

28
P. Diaconu, S. Baraschi, op. cit., p. 121-124 fig. 69(9:
Al. 5, 1959, p. 777, fig. 2(5.
C E R C E T R I ARHEOLOGICE LA DUMBRAVA
261
RECHERCHES ARCHEOLOGI Ql)ES
DUMBRAVA, COM. D'ULMI DEP. DE
DIMBOVITA
Les recherches preliminaires entreprises en 1981 dans le
!ieu dit ,.Obreja- jghiaburi", ont mis en valeur une site medie-
vale, a,rec trois niveaux succesifs d'habitation. Il superpose
un ni,reau de l'ge du bronze moyen (la culture Tei), et un
autre, du n siecle de n.e.
Le premier niveau du site medieval (XIV siecle) compn:nd
des logements de type demihutte, et le deuxieme niveau
(la fin du xrve siecle et le commencement du xve) presente
des logements de surface. Du troisieme niveau on a delimite
une fosse pour les provisions.
L'inventaire archeologique comprend la ceramique d'usage
courant ou on peut remarquer des pots et des bocals avec le
bord ,.en auvent" et cmaillee (des ecuelles, des assiettes et des
orgelets). Les objets mctalliques sont represente surtout des
outils d'usage quotidien.
Pres de cet etablissement on a decouvert la necropole dont
on a etudie 13 tombeaux d'inhumation en delimitant deux
diferentes su bdivisions sommatiques.
Les auteurs de la recherche archeologique identifient le
site etudie avec le premier emplacement du village Lucieni,
historiquement atteste pour la premiere fois par un document.
ecrit de 7 avril 1580.
de la Tg.
AL. ARTIMON
arheologice ntreprinse la Tg. Tro-
ntre anii 1976-1980 au scos la
cuptoare, ateliere gropi cu res-
turi menajere din secolele XIV-XVII. Cu acest
prilej s-au descoperit numeroase obiecte, prin-
tre care Vase de diferite tipuri, cahle,
unelte agricole alte obiecte de
fier monede
1
. rezultatele prin
efectuate n au fost,
n general, trebuie crt
multe probleme nerezolvate, legate de
geneza acestui de dezvoltarea lui n seco-
lele XIV-XV. In vederea acestor
n 1981, s-au continuat prin trasarea
VIII, IX X. De asemenea, investi-
ntreprinse la Tg. n cam-
panie au avut drept scop descoperirea de noi com-
plexe, verificarea stratigrafiei stabilite anterior
problemei extinderii locuirii din sta-

VIII IX (prima n lungime de 92 m
de 1,50 m, iar a doua de 31 m
de 2 m), orientate nord-sud, sint paralele cu
V VI cercetate in anii anteriori
(fig. 1). Cu prilejul arheologice efec-
tuate n aceste sectiuni s-au obtinut rezultate im-
portante privind unu'i nivel de locuire
datnd de la secolului al XIV-lea - nce-
putul secolului al XV-lea. Astfel, n stratul de
de culoare s-au
fragmente ceramice caracteristice perioadei amin-
tite, cu analogii printre descoperirile, din
vreme, de la
2
Fragmentele ceramice
n acest nivel de locuire,
pastei, ardere forme se mpart n categorii.
Cele mai numeroase snt lucrate dintr-o
(mai rar avnd un lut de
calitate, n nisip cu pie-
tricele mici, precum granule de calcar. Bine
pasta este fapt ce
face ca vaselor grosimi mai mari
dect cei ai vaselor modelate din de foarte
calitate. Fragmentele ceramicc de la vase-
borcan castroane unor tipuri diferite,
n de profilul buzei la margine
1
O parte din rezultatele acestor cercet1lri vezi la Al. Arti-
mon, n Materiale Tulcea, 1980, p. 598-618; idem, n Mate-
riale 1983, p. 515- 528
2
Al. Artimon I. Mitrea, Carpica, 1976, p. 191-224.
sau relativ cu o la exterior n
interior cu o pentru capac).
Cea de a doua categoric n
acest nivel de locuire o vasele lucrate
dintr-o de foarte calitate, in amestecul
s-a folosit un nisip fin. Lucrate la roata
are pasta bine
vasele prezentind n un aspect compact,
goale. Fragmentele ceramice din
categorie unor vase lucrate, in marea lor
majoritate, din provin de
la cu gura trilobatft, ulcioare, pahare, cu
analogii n descoperirile de la
3
, Baia ",

5
, Suceava
6
, Roman
7
unui
fragment ceramic ce provine de la o lu-
dintr-o foarte bine de
culoare care este cu linii para-
lele, verticale, intrerupte de X-uri duble impri-
mate cu care o de
linii n val (fig. 2/1). Exemplare aproape
au fost descoperite la Suceava
8
Baia
9

Un alt fragment ceramic, lucrat tot din
bine de culoare are un decor
format dintr-un de linii paralele, verticale,
urmat de o de linii n val (fig. 2/2). Pe
alte fragmente ceramice de
din care unele sint de la vase cu gura
s-a un fragment ce provine de la baza
unui vas, lucrat din bine de
culoare acoperit la exterior cu o
foarte ce exterioare o culoare
mai (aproape de miez (fig.2/4}
In s-a dezvelit o
din secolele XIV- XV. Urmele acesteia, sur-
prinse in carourile 6-7 din IX, au
fost dezvelite prin trasarea unei casete (3, 75 X
X 3,50 m). S-a observat nivelul de a
gropii pornea de la baza unui strat de
de culoare cu urme de
3
Ibidem, p. 200-217.
4
Eugenia Vasile Stela Cheptea,
medieval Baia n secolele XIV -XV Il, 1980, p. 111- 122.
5
Al. Andronic, Eugenia M. Dinu, ArhMold,
5, 1972, p. 210-218.
6
D. M. Matei, arheologice la istoria
Sur,eava, 1963, p. 131- 160.
7 M. D. Matei, L. Dacia, N.S., 10, 19fi6, p. 298-
307.
8
M. D. Matei, op. cit., p. 148-149, fig. 2fi/9 27/12.
9
Eugenia Vasile Stela Chcptea, op. cit.,
p. 105, fig. 62f8.
- .----- -

Fig. 1. Tg. Planul general a l ntre anii 1976- 1981.
Fig. 1. Tg. Plan general de fouilles ( 1976- 198 1).
264 AL. ARTTMON
3
10
11
Fig. 2. Tg. de uz casni c obiect e din secolele XIV- XV.
F ig. 2. Tg. Cc ramiquc d ' nsagc mcnagprc ct objds des X IV- X\ ' e siicks.
r>E LA TG.
265
chirpic, drbuni fragmente ceramicc caracte-
teristicc acestor secole (fig. 3). ntre-
prinse pentru dezvelirea ne-au oferit
posibilitatea unor date privind, planul
momentul rididtrii distrugerii ei.
arc un plan rectangular, cu lungimea de
3,50 m si de 3,00 m. n coltul de sud-est
se de de
Adncimea la baza varia ntre 1,30
m 0,80 m de nivelul actual de
(fig. 3). Datarca la secolului al
XIV-lea este fragmentelor cera-
mice pe nivelul de dintre care men-
un fragment ceramic lucrat din
cu buza mult la exterior (fig.
2/3) fragmente ceramicc lucrate din pastrt finrt,
a fost de un puternic
incendiu, n a doua a secolului al XV -lea.
fapt demonstrat de materialul ceramic aflat n
umplutura gropii Dintre materialele
arheologice descoperite n
ceramica de uz casnic, obiectele de fier si un
inel de argint. n de nord-vest al
s-a un vas de tipul oalrt-borcan, lucrat din
cu gtul bine profilat, buza
spre exterior, corpul bombat
treptat spre umrtrul vasului
este decorat la exterior cu caneluri orizontale
paralele (fig. 2/6). Tipuri de vase
au fost descoperite la Suceava sint datate in
prima jumrttate a secolului al XV-lea
10
Un
alt fragment ccramic in provine
de la o din cu buza
mult spre exterior, iar in
interior cu o pentru capac;
vasului este decorat cu caneluri orizon-
tale paralele (fig. 2/5). Asemenea vase s-au
la Suceava, fiind datate la secolului
al XIV -lea - primele decenii ale secolului al
XV-lea u. S-a de asemenea un fragment
ceramic lucrat din cu buza
cu o la exterior; vasului este
decorat cu benzi de linii orizontale, paralele (fig.
2/7). ntre alte fragmente ceramice mai
unul de la o din
cu gtul bine profilat cu buza spre
interior, cu pentru capac decorat la
exterior, pe cu benzi de linii orizontale,
paralele (fig. 2/9). lin alt fragment ceramic provine
de la un pahar, de tipul pocalelor, lucrat din
decorat la exterior cu un grupaj
de linii paralele, orizontale, urmat de o linie n
val; se n a doua jumrttate a secolului
al XV-lea (fig. 2/8).
n s-au numeroase piroanc
cuie folosite la constructia ei ca si o for-
matrt din opt cu un in 'centru,
care, probabil, provine de la un pinten (fig. 2/11).
10
Elena Dusuioc, Ceramica de uz comun din
Moldova (secolul al XIV-lea la mijlowl al
XVI-lea), 1 <J75, p. 52, fig . .1Rf2.
11 Ibidem, fig. 32/2.
S-a descoperit de asemenea un inel de argint cu
lipit de cu linii
incizate (diametru! verigii este de 20 mm,
iar sa de 5 mm); pe tonul dreptunghiular
cu laturile perlatc, era aplicat un cristal de
fixat in rama de argint (cristalul nu s-a
Greutatea a inelului este de 4,55 g, iar
argintul din care este lucrat are un titlu de 750 /
00
(fig. 2/10). cu mici brichete de
granule de argint obiectului ale
vechii arte de orfevrerie Inele
au fost la
12
, Cotu
Morii-Popricani
13
Drobcta-Turnu Severin
14
.
n scos din s-au grtsit
numeroase de lupe, provenite ele
la cuptorul de redus minercuri aflat in imediata
apropiere a locului cercetat, cuptor datat in se-
colul al XV-lea.
intrcprinse in XIII s-au
soldat cu dezvelirea unui cuptor de uz casnic,
datind din secolul al XV-lea (fig. 5/a-b). Cuptorul,
de avea o de deservire,
de 1,30 m. n vederea cuptorului
s-a intii un strat de galben pentru
aceasta fiind pentru ca ce-
srt fie mai Bolta cuptorului
avea o grosime de 5 cm, ci, acolo unde
s-a mrtsurind 30 cm de la nivelul vetrei.
n umplutura cuptorului s-au grtsit fragmente ce-
ramicc din secolul al XV-lea, oase de animale si
un nasture globular (fig. 4/1).
cuptor ale crtror case au fost
descoperite in apropiere. Tipuri asemrmrttoare de
cuptoare, datind din secolul al XV-lea, au fost
la Suceava 15.
valoroase in cu
unui nivel de locuire din secolul al XV-lea au
fost n perimetrul cercetat prin
VIII IX. descoperirea, n zona res-
a unui virf de de tipul celor cu
aripioare tub de a unui cirlig
de cu tijei virf
cu pinten de oprire tijei este indoit in
de inel deprindere) (fig. 4/4-5). S-au
numeroase de tipul celor cu miner de
prindere, o un ac, o un amnar
(fig. 4/7-12).
unui nivel de locuire din secolul al
XV-lea a fost de descoerirea unei
monede de argint, de tipul de Hcnri
Reuss, conte de Planen, ntre anii 1469-1470,
pentru Ordinul Teutonic. mai jos descrierea
monedei
15
:
Av. M(AGST). (HENRIC)VS PRI. legenda
intre cercuri perlatc. n cimp scutul :\Iaestrului
Ordinului.
12
Panait I. Panait, Materiale clP istoriC' mnzcografic,
5, 1967, p. 17- 1R, fig. 3.
13 Eugenia Arh:VIohl, 1, 1<J61, p. 2il6-2R7,
fig. 3f3.
14 Al. Materiale, 5, 1959, p. 779, fig. 2f15.
1
5
A. Engcl-H. Se.rvnre, Traite de mtmismaliquc du ]\,[oynt
Agr, IlT, Bologna, 1%4, p. l'\2<J 1.131
o as 1 tS 2m

LEGENDA
negru arabil
O- deschis
galben murdar-viu
de arsur(J
4,9 - Fragmente ceramice
o 0,5 tm
t:====llri--
negru ars
ars
..;;::>-Oase de animala

Fig. 3. Tg. Planul profilul peretelui de -.est al din IX.
x---++-Zona rn care s-a
vasul
Fig. 3. Tg. Plan et profil de la paroi ouest de l'habitation de la section IX.
17m
DE LA TG.
267
1
5
6
11
8
7
Fig. 4. Tg. Obiecte din secolul al XV-lea.
Fig. 4. Tg. Objcts du XV
268 AL. ARTIMON
Fig. 5. Tg. a - b vedere de ansamblu a cuptorului din secolul al XV-lea; c vedere el e ansamblu a supra X.
Fig.5. a- b tue g!n !nle du fourn e au de xve siecle; c t ue ge nerale sur la sec ti on X .
Rv. MON(ETA) (DNORVM). PRV. Legenda
ntre cerduri perlate. n cmp scutul Ordi-
nului Teutonic (fig. 4/ 6).
VIII IX au prilejuit descoperirea
a unor complexe de locuire din secolele XV-
XVIII. de teren nu ne-au permis
dezvelim integral 12 din VIII
(secolul XV) 13 15 din
IX (secolele XVI-XVII). Ele au fost cercetate
numai n cadrul respectiv, conturn-
du-se zona lor; a fi studiate n viitor
(fig. 1). n schimb s-a cercetat integral o
de cu resturi menajere (adin-
cime: 1,47 m de nivelul actual de
Att din ct pe baza
materialului arheologic scos din umplutura gropii
groapa a fost n secolul al
XVII-lea (fig. 6). ntre obiectele aici men-
o cu lama mult spre interior,
avnd o de
(3,5 cm X 2,5 cm); lungimea a piesei =
= 18,5 cm (fig. 7/ 1). S-a mai descoperit un
de cu lama cu
o parte un miner cu de 8 mm,
cu orificii pentru prinderea
lelor de lemn sau os (fig. 7/ 2). n s-au mai
o un foarfece, o cheie, o
o pentru prins curelele de la
hamuri un piron un (fig.
8/ 3-9).
Ceramica in numai n stare frag-
este de uz casnic Men-
o farfuri e din de culoare
o farfurie n interior,
unele fragmente lucrate din
provenind de la pahare,
farfurii (fig. 7/3-8) . Din cadrul ceramtcu orna-
mentale o n stare frag-
cu reprezentarea unui ca-
valer cu sabie (fig. 8/ 1); de asemenea, un fragment ,
provenind de la o cu reprezen-
tarea unui cavaler cu (fig. 8/2).
n groapa cu resturi menaj ere s-au
trei monede: una de Sigismund III (1587-
1632), pentru Riga, de tipul solidus, alta
tot de Sigismund III, la anul 1627,
.\SEZ.\RL\ :I!EDIE\.,\LA DE!..\ TG.
1ltima -- emisft de Cuslav Adolf ( 1611- 1632),
pentru Riga (fig. 10/7-9).
O deosebit{t la unor
a<;:,pecte ale culturii materiale din medie-
de la Tg. o aduce descoperirea, in
a numeroase fragmente eera-

LEGENDA
negru arabil
mice, fragmente de cahk, ol>il'cte de fier mo-
ncdc. Astfel, g{tsirea unui fragment
de la o uecorat cu motive
vegetale stilizate a{ind analogii cu tipuri (k
descoperite la datate in secolele
XYI-XVII (fig. 9/1)
1
c,, ca o alt{t cahlrt, de
1
...

t:P==9 .. .... r m
cenusiu deschis-nivel sec. XIV -XV
'
tnchis-nflel sec. XVI-XVII
galben murdar-viu
e!:J-Pietre
ceramice ;,:-::;::.-Oase
tP<!O -Chirpic ars ( buc:. vetre)
Fig. (J, Tg. l'lauul profilul gropii di 11 Ylll.
Fig. f1. Tg. Trot !'lan ct profil de la fossc de la scctiun YIII.
asemenea in stare fragmentarrt, cu
reprezentarea unui cavaler (fig. 9/3). Mai amintim
o oal{t cu lucratft la roata rapidft, din
de culoare datind de la inceputul
secolului al XVI-lea (fig. 9/4.).
Dintre obiectele de fier, mentionfun douft vir-
furi de de tipul celor pcduncul, ca
un exemplar de tipul celor cu tub de
(fig. 9/2, 7, 8), un fragment de o
pentru prins curelele de la hamuri
o scoab{t - toate datate stratigrafic in
secolele XVI-XVII (fig. 9/5, 6, 9).
Monedele in VIII IX sint
emisiuni de la Sigismund I (1506-154.8), Sigis-
mund II August (154.4.-1572), Maximilian II
(1564.-1576), Rudolf II (1576-1608), \lehmed
III (1595-1603), Sigismund III (1587---1632)
Gustav Adolf (1611-1632) (fig. 10/2-4., 6-9).
Continuarea arheologice intr-o
zonft imediat n vederea descoperirii
unor se impunea datoritft faptului
cft arftturile de scoteau la
urme de pietre de mortar. n
timp, localnicii n perimetrul unde
este lotul de al locuitorului
Dumitru s-ar afla un beci vechi. Pentru veri-
ficarea acestei de teren, ce era
16
AI. Andronic, Eugenia 1\1. Dinu, op. cit.,
p. 247, fig. 54f3.
2i0 AL. ARTIMON
Fig. 7. Tg. T r o t u . Obiecte din groapa din secolul al XVII-lea.
Fig. 7. Tg. T r o t u . Objets de la fosse du XVII
0
siecl e.
l {L\ >IELHEVAL.\ UE LA TG. TI<VT U:;i
271
..
'
6
. 8
9
7
Fig. 8. Tg. Obiect e din groapa din secolul a l XVII-lea.
Fig. 8. Tg. Obj et s de la fosse du XVIIe siecle.
272
7
.._ .
....
4
-
AL. ARTIMON
3
2
6
9
Fig. 9. Tg. T r o t u . Obiecte din secolele X\ 1- X II.
Fig. 9. Tg. T r o t u . Objets des XVI-XVIIe siecles.
3
5
7
9
2
4
6
8
J
()
--
.
JO
Fig. 10. Tg. T r o t u . Monede i podoabe din secol ele XVI-XVII.
Fig. 10. Tg. T r o t u . Objets de parure et monnaie des XVI - xvne siecles.
AL
LEGENDA
nchis-arabil
O 05 2m

0 cemJf?i:J deschis- nivel sec XV-XVI
m galben -ViiJ
Mortar
00 Pietre
Fu . pietre ru
Fig. 11. Tg. Profilul peretelui de 'lest al X.
Fig. 11. Tg. Profil de la paroi ouest ele la section X.
la circa 50 m sud de locul unde efectuam de
mai ani arheologice, am procedat,
n toamna anului 1981, la trasarea sectiunii X,
nord-sud, cu o lungime de 17 m o
de 2 m (fig. 1). Din efectuate
n sectiunea X a reiesit n urmele
de snt rare: aici descoperindu-se doar
cteva fragmente ceramice din secolele XV -XVII.
Adncirea a permis descoperirea unor
morminte a zidurilor unei de cult

stratigrafice ne zidurile
din care s-a dezvelit o por-
realizate din bolovani de ru de diferite
dimensiuni, cu mortar, pornesc de la un
strat de de culoare Pe
nivelul de s-au surprins de mortar,
fragmei1te ceramice caracteristice seco-
lului al XV-lea (fig. 11). De la nivel au
fost gropile celor 15 morminte dezvelite
(fig. 5/c).
Mormintele de cuprindeau sicrie de-
puse la o adncime variind ntre 0,60 1,00 m
de nivelul actual de au fost
n pe spate, cu
fie n paralel cu corpul, fie ndoite din
cot, cu palmele pe piept sau abdomen. La unele
schelete, o se sprijinea pe piept, iar cea-
pe abdomen. Ritul practicat era cel
fiind cu capul la vest pi-
cioarele la est, cu mici datorate poate
anotimpului n care s-a imnormntarea.
Inventarul mormintelor este extrem de att
din punctul de vedere al de obiecte,
ct din cel al valorii artistice a aces-
tora. Dintre cele 15 morminte numai patru aveau
piese de inventar. Astfel, n l\1.2 s-a des o perit o
de Sigismund I ( pentru
Polonia (fig. 10/1). n lVI.5 s-au do. nasturi
globulari (foarte friabili), n M.11 - o

emisrt de II pentru Ungaria (fig. 10/5),
iar n l\1.14- mai multe copci folosite la nche-
iatul hainelor (fig. 10/10).
Fiind doar un sondaj, nu emitem concluzii fi-
nale asupra acestor complexe medievale. Desco-
perirea unei biserici, a cimitirului din jurul ei,
toate situate in apropierea cerceta te
n anii anteriori, o asupr a
acestui vechi centru n viitor se impune
cercetarea a b'isericii cimitirului, con-
tinuarea arheologice n zona locuin-
atclierelor a
forma o imagine asupra geneze1 evolu
istorice a acestui centru urban din Moldova me-

L'HABITAT MEDIEVAL DE TG.
L'autcur se rapportc aux in,cstiga_;tions arche?logique
cntreprisPs il. Tg. pcndant 1981. A cdtc occaswn, on a
dt'cotucrt une habitation clcs XIV- XV siecles, unc fosse
du X\'l[C sieclcs, les murs d'une cglisc ct 15 tombeaux des
X\'--XVllle siccles.
Dans des di
1
crs complcxes archeologiqucs on a decouvert
dC's nombreux materiaux, il. saroir ceramiquc d'usagc mena-
ger, c(-ramiqueornamentalc, <les objds <'Il fer ct des monnaic
5
:
Les rccherches archeologiqucs cffectuccs ont contribue <t
la clarification des quclques informations historiques conce;t
nant 1'6volution de !'habitat medibal de Tg. pendan
les XIV- X VIle sieclcs.
arheologice de ia complexul rnonutnenteior
feudale de la jud.
LCCIAN SPIRIDON CRISTOCEA SION
Complexul de mc:mmcntc medievale de zid de
la cercetat de Dinu V. Rosetti, cu unele
intreruperi, din 1940 n 1969, nu a
acum dect
deoarece investigarea lui nu era iar
autorul spusese ultimul cuvnt, chiar
publicase deja rapoarte de interes
maxim
1
. n 1981 am preluat
n cel mai important sector al sta-
investigarea prilejuind noi relevante con-
att n celui mai vechi monument
de aici, neexplorat la de campaniile
anterioare, ct n celui de al doilea.
Din aceste motive, aici prezentarea suc-
a complexului de monumente medievale n
ansamblu, cu planuri imagini din ultima cam-
panie, care uneori sen-
sibil pc cele anterioare.
cum se stie, la limita a statiunii
medievale de la la confluenta Chi-
liilor cu un medieval
cu caracter de unicat: trei biserici de zid ce se
succed nemijlocit, una alta, pe durata
secolelor XIII-XVIII. este important de
de la nceput, constatarea
n timp a celor trei monumente medie-
vale de zid se dinspre monticulul
stncos sau lui Negru
n vrful se cetatea de zid,
anterior de unii lui Seneslav,
spre apa de la nord la sud
nu invers. Numai identificarea in teren, cerce-
tarea numerotarea monumentelor ca atare s-a
n ordinea cronologiei lor (fig. 1}.
Biserica nr. 1. Mai nti a fost n
anii 1940-1941 n anii 1958 1965
biserica nr. 1, n de din
altar, naos, pronaos, pridvor, cu zidurile fun-
din bolovani de de
prinse cu mortar, iar cele ale
din blocuri de cioplite,
casetate cu legate cu mortar de var.
Edificiul a fost dezvelit in 1981, pentru
a-i fi intocmit planul exact (fig. 1; 3/1; 4/3},
are lungimea de aproximativ 20,50 m
de 6,5 m. Abscisa este la interior
la exterior, dimensiunile interioare
1 Dinu V. Rosetti, Materiale, 8, 1962, p. 78--86; idem,
Monumente istorice. Studii de restaurare, 1969,
p. 94-98.
ale compartimentelor fiind de 3 m x 3,88 m (al-
tarul), 5,98 x 4,65 m (naosul), 2,59 x 4,65 m
(pronaosul) probabil 4,50 x 4,65 m (pridvorul).
n 1981 din pridvor nu se mai dect
latura de nord a acestuia pe lungimea de 2 m
(fig. 1 ; 3/1) forma dimensiunile acestuia snt
consemnate, din fericire, de planul ce
raportul publicat n 1969
2
Pc latura de
nord, la exterior, n dreptul peretelui
dintre pronaos pridvor, se aflft baza turnului
unei ce ducea, probabil, la
Turnul, poligonal la exterior semicircular la
interior, are peretele gros de 0,65 m, iar dimen-
siunile interioare de 1,25 x 1,25 m. Se pare
el a fost ulterior deoarece lui nu
se bine cu peretele de nord al bisericii, iar
sa este mai Spre deosebire
de celelalte monumente, de care va fi vorba
imediat, n cuprinsul bisericii nr. 1 de la
nu s-au deloc urme de acest monu-
ment a nu fi fost deloc la interior,
exteriorul fiind decorat prin de blocuri de
casetate cu
Pe nivelul de al edificiului au fost des-
coperite, n 1958, fragmente ceramice din secolul
al.XVII-lea. l\Iai este constatarea,
tot atunci, monumentul n a
suprapus mormintele altui edificiu mai
vechi (biserica nr. 2), uneori sa supra-
punnd sau chiar gropi de morminte mai
vechi, unul dintre acestea fiind datat cu
de la Vladislav I (1364-1376)
3
Acestor impor-
tante elemente de datare li se
potrivit bisericii
nr. 1 suprapun direct nivelul de
distrugere al edificiului mai vechi (b. 2}, ceea
ce a determinat pe autorul efectuate
aici in 1958 1965 da teze construirea acestui
n cursul secolului al XY-lea
4
Potrivit
monumentul a
in cursul secolelor dezafectarea lui
a se fi petrecut n a doua a se-
cohilui al XVIII-lea, turnul
putnd fi adosat monumentului probabil n tim-
pul domniei lui Matei Basarab.
2
Dinu V. Ros<'tti, Monumente istorice ... loc. cit.
3 ldem, Materiale, 8, 1962, p. 79.
4
ldem, Monum<>nte istorice ... p. 95.
276 L.
r------------------------------------------- SP. CfRSTOCEA,
1 "ON
r ,,, ,,''.':,'j;"i': .. .\:','', ;::.
\
1
--
\
,,\

\: '..C ,.
\
.'\. -:
'
;
_;-
\ siT
\ -
\)
\\
\\
V
. ..

-- .'
__ .;
. .-:-.::.;
/:J
' si -''
\ - r

._,..._ .....
,.,.:.-
.. - ...
.-;
/
o 1 2 J 4- , .. ,
t...-+7 a g 1cf'1
:;;l
;,_SrJ!"!
Fig. 1. Planul general al
Fig. ). PI . complexului de monument
. an general d e.
u complexe des monuments.
ARHEOLOGICE LA JUD.
277
Biserica nr. 2. In partea a monu-
mentului precedent, la numai 3 m de
al acestuia, au fost identificate, in
1958, cercetate, in 1965, resturile zidurilor unui
edificiu mai vechi, care a fost denumit in mod
firesc biserica nr. 2
6
mult distruse de o
a resturile acum
ale bisericii nr. 2 indid cu claritate un
plan sigur treflat nu in de cum
s-a crezut consemnat n planurile ra-
poartele publicate anterior
8
Din acest al doilea
monument nu s-au decit absida altarului
cu deschiderea de 4 m adincimea de
2,80 m, absida cu deschiderea de 3 m
adncimea de 1,35 m doi
unul perpendicular pe absidelor
perpendicular pe mijlocul absidei nor-
dice. Chiar este ct se poate de evident
vorba de resturile unei biserici treflate, cu abside
semicirculare atit la interior cit la exterior,
cu ziduri groase de 1 m n
de 1,25 m de 1 m, construite
exclusiv din pietre mari, cioplite, sau
pietre mai prinse cu mortar de var. Spre
deosebire de biserica nr. 1, in zidu-
rilor bisericii nr. 2 nu s-a folosit deloc
fiind n schimb, decorarea
cu Pe peretele exterior s-au
resturi de de culoare iar
pe cel interior de cu
dungi o In interiorul monu-
mentului s-au n 1958 1965, multe frag-
mente de colorate negru, albastru, verde,
galben
7
In partea
a monumentului au fost cer-
cetate citeva morminte care i-au
care, cum am se aflau pe locul pe
care mai trziu a fost biserica nr. 1.
Mormintele bisericii nr. 2 de la
au avut monede de la Ioan Vatatzes (1222,
1254), Bella IV (1245-1270), Carol Robert
nainte de 1329), Vladislav Vlaicu (1364-
1376) Alexandru cel Bun

fiind apropierea celor monumente
acum prezentate, stratigrafic s-a constatat
bisericii nr. 2, sub care se mor-
mintele un strat compus
din pietre, moloz fragmente de zu-
care a fost nivelat, ceva. mai tirziu, cu
prilejul construirii bisericii nr. 1 suprapus,
apoi. de acesteia. Cronologic, s-a
constatat, de asemenea, in umplutura
de vest a. bisericii nr. 2 au fost resturile
unei stive de noi, nefolosite, depozitate
5
Ibidem.
1
Ibidem; idem, Materiale, 8, 1962, p. 78. Planul treflat
al monumentului n-a rezultat nicidecum numai n 1981.
Ruina n 196.'5 1966 sub supravegherea lui Dinu
V. Rosetti, astfel are plan treflat nu
bazilica!, cum apare n rapoartele publicate
anterior.
7
Dinu V. Rosetti, Materiale, 8, 1962, p. 79.
1
I&idem, p. 81.
acolo cu prilejul construirii ultimei biserici, cea
cu nr. 1. Pe baza tuturor de ordin
stratigrafic, numismatic, cronologic stilistic,
avind in vedere in special mormintele cu monede
de la Ioan Vatatzes Bella IV, precum unele
fragmente ceramice
9
, datarea mo-
numentului s-a n a doua a seco-
lului al XIII-lea, lui fiind
mai cu de mormintul cu moneda anepi-
de la Alexandru cel Bun, in secolul
al XV-lea, cind o mare a
va fi distrus-o in mare parte. Biserica nr. 2, cu
plan treflat, de la constituie
ntre biserica nr. 3, de
care va fi vor ba biserica nr. 1 , iar pe
plan general romnesc cel mai vechi
monument de acest gen biserica de la Nicu-
Ii din secolele XI-XII.
Biserica m. 3. In fine, arheologice
din 1965 au identificat dezvelit la
13 m nord-est de biserica nr. 2 la 20 m nord
de biserica nr, 1, resturile unui alt monument de
zid mai vechi, din categorie,
chiar piciorul monticulului Cer-
cetarea acestui al treilea monument a durat destul
de mult timp faptului cea mai mare
parte a sale erau acoperite de o
din monticulul se pare,
in timpul unei mari seismice. Intrucit
marele bloc de ce a pus
bisericii de nr. 3 de la a fost
cu greutate de noi n 1969-1973 cer-
cetarea monumentului s-a in mod obiectiv,
n trei etape distincte anume: 1965-1968;
1969-1973; 1981. Suma tuturor de
aici biserica nr. 3 a fost
din blocuri mari de cioplite rectangular,
prinse cu mortar de var extrem de tare, nu numai
piciorul monticulului dar ohiar
acestuia.
Biserica nr. 3 este un edificiu solid, din cate-
goria cu absida
la de 1,40 m de podea,
cu deschiderea de 4,14 m adncimea
de 2,75, cu masa altarului de 1,10 m X 0,65 m
la de 0,60 m cu noasul
dreptunghiular cu dimensiunile interioare de 7,55 X
6,20 m grosimea zidurilor de 1,10 m (fig. 1).
Pentru ridicarea edificiului de zid n acest loc,
terenul n de piciorul monticulului de
a fost nivelat printr-o depunere de nisip
a grosime de la est la vest de la
nord la sud, pe pantei naturale,
la peste 1 m deasupra nivelului medieval
de Zidul de vest cel de sud snt
"fundate" in depunere de nisip la
8
Ibidem, p. 8, fig. 3/10-18,27-30, 39; 6/6-8; Jf25, 38
mai cu fragmentul ceramic din
n culoarea verzuie a oului de specific ceramicii bizan-
tine din secolul al XIII-lea (Ibidem, fig. 3f32).
278
L. SP. CIRSTOCEA, SION
adncimea de 1 m, pe vreme cele de nord
est snt "fixate" cu mortar direct pe stnca na-
special n acest scop. Din
baza funda tiei nu este ea fiind
mult mai pe latura de vest a naosului,
unde se pare zidul care va fi avut tot
de 1,10 m, a cedat la un moment dat,
apoi mult mai trainic, cu grosimea,
de 1,50 la de nord-vest
1,72 m la cel de sud-est, edificiul primind, cu
acel prilej, n laturii vestice
pe mijloicul celei sudice, nu pe cea
pe acesteia. Numai
astfel credem se poate explica faptul pe
latura de sud contrafortul este evident adosat
naosului, pe vreme de snt
organic de zidul de vest, mult mai gros
cu o dect celelalte. Este, oricum,
evident, o pe mon-
ticulului cu cu o speln-
de de cea mai
calitate. Peretele interior al absidei
pe deteriorat, dar vizibil
soclul pictat cu romburi succesive comple-
tate cu unghiuri de linii trasate cu vopsea
pe fondul alb al tencuielii. La de 1 m
de podea, soclul este limitat de o linie ori-
de vopsea de 4-5 cm, de la
care pornea pictura cu figuri. n
altar naos, dar la exterior, au fost
n toate campaniile, numeroase fragmente de
cu culori vii diferite de la negru, albastru
verde la galben chiar fragmente
de slavone. n interior, nivelul de
al naosului este cu aproximativ 0,30 m mai co-
borit fect al altarului, intre ele
dus-e prin trepte din pietre,
Podeaua era din-
tr-un dalaj, dovada n acest sens att
partea a acestuia, n mesei
altarului, ct peste tot, n interior,
a unei pomosteli de lut galben argilos, groasrt
de 4-5 cm, ce stncile stratul nive-
lator de nisip este de un strat uniform
de mortar, pe care au fost fixate dalale.
n coltul de sud-vest al monmentului, la ex-
terior, a 'fost la 2 m con-
structorilor, cu faze distincte de folosire,
cu multe fragmente de
identice cu cele din interior, ceea ce ne
face credem mai mult monumentul a
fost pictat pe :Mai mult decit att,
a fragmentelor de
peste pare a demonstra, o datrt in plus,
zidul sudic, initial al naosului, a cedat la un
moment dat cu el a fresca dca-
supra refacerea lui explicnd atit grosimea
sa cit de organic
la el. pe multe frag-
mente de din interior a unor dungi pete
de culoare mai peste cea veche pare a su-
gera s-a efectuat, cu prilej, completarea
pe alocuri a picturii
o de
ce va fi o vreme n forma
aici bisericii nr. 3 i-a fost
ntr-o a treia pe latura de vest, un pridvor
cu lungimea de 6,80 m de 7 m a
din pietre de riu sau de
legate cu lut nu cu mortar) suprapune
direct resturile mai vechi prin
toate elementele componente o amenajare
stingace, foarte departe de soliditatea fine-
mai vechi. Chiar
pridvorului ale ziduri de vest sud au la
grosimea de 1,10 m, iar cel ele nord de 0,90
m, este oricum desi n-a fost
de nici unul din anterioare de
atit de resturile n
1981 ale funda ei care indicau a do sarea pridvo-
rului la vechea n dreptul celor doi
din naosului, ct de planul
realizat in timpul din 1968 de E.
Mironescu acum nepublicat. Planul
lui E. Minorescu cu exactitate forma
dimensiunile reale ale pridvorului ct semi-
bordeiul din a doua a secolului al XIII-lea
prima parte a celui care a suprapus
distrus nu numai contrafortul din
de nord-vest al naosului, cum lapidar
raportul publicat n 1969
10
, ci o parte
a laturii de nord a pridvorului.
constatarea acest
deosebit de important monument al culturii feu-
dale incheiat la mijlocul
secolului al XIII-lea, foarte probabil n urma unui
seism ce a provocat desprinderea stncilor din
monticulul ntr-una din
stinci, peste biserica nr. 3, am'
descoperit, n 1969, toate cioburile unui pahar
ceramic din cu vasul din
mormntul nr. 9, cu lespezi de din necro-
pola de la mormnt datat cu
de bronz de la Alexios III
Anghelos Commen (1195-1203) sau de la Ioan
Vatatzes (1223-1254), singurii bizantini
care au monede n timpul domniei, cel mai
tirziu la mijlocul secolului al XIII-lea
11
. Distru-
gerea prin unei stinci din
monticulul a bisericii nr. 3 de la
aproximativ in jurul anului 1250 este sus-
dcpotriv;'t, de un mormint descoperit in
1965 in in care s-au "un denar
unguresc din argint, in prima
a secolului al XIII-lea: ..
de bronz, in imperiul bi-
zantin cam n vreme ... un inel sigilar
din argint avnd pe scaun o floare de
1o Dinu V. H.osetti, Monumente istorice ... , p. 97.
11 Lucian Chitescu, CercArh, 2, 1976, p. 171, 176, 181
fig. 10/1 3. '
ARHEOLOGI CE LA JUD.
3
s
8 16
9
17
Fi g. 2. 1- 7 fragmente cera mice geto-daci ce ; 8 de tip grecesc; 9 sfr edel get o-dacic;
16- 18 pi ese de a rmament feudale; (secolele XIII - XIV); 10 - 15 fragmente ceramice din secolul XIII.
Fig. 2. 1- 7 fragments ceramiques geto-daces ; "8 monnaie geto-dace de type grec ; 9 per<yoi r geto-dace ; 16- 18
pieces d'armament feodal des XIII - XIve siecles ; 10 - 15 fragments ceramiques du XIII siecles .
crin

n groapa mormntului s-au
de asemenea, moloz resturi de provenite
din edificiului , constatare ce a
se considere, de atnci, n chipul cel mai
logic cu "groapa de mormnt a fost
demolare bisericii deci, conform
inventarului aflat n mormnt, biserica nu mai
era in picioare la mijlocul veacului al XIII-lea"
13
,
mormntul n fiind de atribuit, prin ur-
mare, celuilalt de cult care-1 cro-
nologic imediat bisericii nr. 2, cu plan
treflat. Trebuie precizat, de altminteri, cele
cteva morminte descoperite acum n sec-
1
2
Dinu V. Rosetti , Monumente is t orice . . . , p. 96. Moneda
din bronz, nu putea fi cum am
dect de Alexios III Anghelos sau Ioan Vatatzes.
13
Ibidem.
torul "monumente" n totalitate bisericii
nr. 2. Snt de vor fi
de aceea, _ unor demnitari
laici sau ai centrului politic de aici,
inventarul lor fiind sugestiv n acest sens. Necro-
pola centrului voievodal de la din care
au putut fi cercetate acum 35 morminte,
este n part ea sectorului "monu-
mente"., la limita a statiunii. Pe nive-
lul" de din exteriorul nr. 3 a fost'
de asemenea, o de aur
de la bizantin de la Niceea, Ion
Vatatzes, iar cum am un semibordei
din a doua a secolului al XIII-lea a
distrus contraforul din de.nord-vest
al naosului a suprapus zidul pridvorului. Toate
aceste elemente de datare, cu frag-
280 L. SP. CtRSTOCEA, SION
Fig. 3. 1 complexul de monumente feudale :
2 absida bisericii nr. 3; 3 masa altarului din biserica nr. 3
Fig. 3. 1 complexe des monuments feodaux
l\!.bside de l 'egli se n 3; 3 table de l'autel de l' eglise ll
0
3.
Fig. 4. 1 biserica nr. 3; 2 biserica nr. 2; 3 bise-
rica nr. 1.
Fig. 4. 1 L'eglise n 3; 2 l' eglise n 2: 3 l'eglise
n 1.
ARHEOLOGICE LA JUD.
281
mentele ceramice bizantine n culoarea
verde a oului de (fig. 2/10} sau
(fig. 2/11-15}, n umplutura
de nisip de sub chiar n nivelul medieval
de sub pe deplin
monumentului nainte de 1250 mai
veche .. ne n celui mai vechi monu-
ment feudal descoperit n prezent n

14
. Pornind de la aceste considerente
seama de soliditarea
al plan a devenit, presiunii stncilor
dinspre nord-est spre sud-vest, din dreptunghiular
trapezoidal (fig. 1). de adosarea
refacerea zidului de vest ntr-o
de apoi completarea
picturii o de degra-
dare de adosarca pridvorului ntr-o
sntem considerrtm zidirea
monumentului s-a frtcut cel mai trziu la nce-
putul secolului al XIII-lea. Avem astfel a face
nu numai cu cel mai vechi monument medieval
de zid de la sud de Car pa dar cu cea mai
a superioare a socie-
pe plan politic, cultural religios
cu mult nainte de crearea statului independent.
Cele mai vechi monumente de zid, de rit ortodox,
ce se succed nemijlocit pc durata secolului
al XIII-lea chiar mai trziu la sub
u Ibidem, p. 97.
politice de aici,
prima o
de asemenea o imagine
asupra ceea ce a in-
semnat un centru voievodal romnesc n perioada
de nflorire, naintea statului
domnesc, independent.
FOuiLLES ARCHEOLOGI QUES LE
COMPLEXE DE MONUMENTS FEODAUX
DE DEP.
Les fouilles archeologiques, reprises en 1981, dans la sta
tion de dep. d' ont cond uit a la decouverte
sur un etroit platt-au situe an pied de la butte de
d'un complexe de monuments qui representent un unicum:
trois eglises roumaines bties en pierre et en brique et qui
se succedent depnis le XIIIe jusqu'a XVIIIe siecles.
L'eglise n 3, Ia plus ancienne (fig. 1), appartient a la cate-
gorie des eglises-nef de rite est ortodoxe, aux murs peints
au fresque et on peut la dater entre le debut du XIII siecle
et 1250 approximati1cment. Tout pres, a 13 m vers le sud,
se trouve l'eglise n 2, dont le plan est trefle (fig. 1), elle aussi
peinte au fresque et datee entre 1250 et la fin du XV sil!cle.
Des le xve siecle jusqu'au XVnie siecle on note l'existence
de l'eglise n 1, btie en pierres et briques mais depourvue de
fresques. Les premiers deux monuments (b 3 et B 2) sont
Ies plus anciennes eglises roumaines en pierre et en briques
connus jusqu'a present au sud des Carpates et dont la presence
et succesion attestant ici-m-me l'existence d'un centre poli-
tique feodal roumain, tout au long du XIII sieclcs.
arheologice de la Piua Petri
de Floci), corn. Giurgeni, jud.
LUCIAN TEODOR PAPASIMA
Cea de a 7-a campanie din centrul
urban mdieval azi de Floci s-a
ca cele precedente, n trei sectoare
distincte anume: I sectorul II
sectorul III sectorul biserica nr. 2.
J. SECTORUL
n campania arheologid1 a anului 1080,
rind surprinderea limitei a necropolei
bisericii nr. 1
1
, au fost scoase la
urmele unui atelier de prelucrat osul (atelierul
nr. 2). Cercetat atunci din cauza marilor
sale dimensiuni
2
, s-a impus cercetarea lui inte-
n cursul campaniei n conse-
n vara anului 1981, de caseta
W9, martori de 0,40 m s-a deschis
caseta WIO (7,35 X 2 m) perpendicular pe
axul acesteia, la lui, XLI
( 10 X 1,50 m). De o parte de alta a
martori de 0,40 m, s-au deschis sectiunile
XLIII (10 x 1,50 m) XLIV (10 x 2,SO m),
(fig. 1). Peste tot, ntre 0,40-0,75 m adncime,
s-a surprins podeaua atelierului, iar n a doua
a limita sa
Pe podea, care se sub forma unei supra-
orizontale de pietre mici (neregulate ca
olane fragmentare, s-au diferite
obiecte din os, finite (fig. 2/9-15) n curs dee
prelucrare (fig. 2/1-8), precum o foarte mare
cantitate de oase de vite mari mici, materie
n procesul productiv. Pe baza
descoperirilor monetare, atelierul nr. 2 de la
de Floci a fost datat n prima
a secolului al XVII-lea.
n casetele W9a W7a au fost descoperite
cercetate total mormintele nr. 175 176 din
cuprinsul necropolei bisericii nr. 1. n
caseta W6a a fost cercetat complet mormntul
nr. 174, surprins in campania anului precedent
Perpendicular pe axul casetelor W4-9 sec-
XXXVI a fost XLV (19,10
X 1,50 m) care, la 1,50 m, a mai
surprins alte 6 morminte Cele mai multe dintre
cele 9 morminte descoperite in 1981, nu-
chiar toate, snt cronologice posterioare atelie-
rului, fiind veacului al
1 Rezultatele au fost prezentate n CercArh, 3,
1979, p. 199-206 4, 1981, p. 120- 126.
2 Retultatele au fost prezentate ntr-o
in Materiale, 1981 n extenso n CercArh, 5, 1982.
XVII-lea, cnd socotim atelierul a incetat
iar refacerea bisericii nr. 1 s-a ter-
minat
3
.
TT. SECTORUL
Cele cteva (XXXIX; XL + XLII
XL \'I) practicate pe ambele maluri ale vechiului
curs, vizibil, al Ialomitei, la vest de locuinta
cu de au' stabilit cel
n zona terenul a fost mult de
agricole. Nivelul de locuire de in-
cendiu de la secolului al XVIlea este
complet urmele sale numai sporadic
iar cel mai vechi, din secolul al XV-lea, este
extrem de n vestigii. Drept urmare, au fost
surprinse cercetate numai resturile unei lo-
incendiate la secolului al XVI-lea.
Din aceasta au fost recuperate numeroase frag-
mente ceramice, mai cu de
intre care oale cu intregibile, din
cu corpul bombat mar-
ginea la exterior cu incizii
paralele (fig. 3/1-2), precum o de
bronz (fig. 3/3).
III. SECTORUL BISERICA nr. 2
n 1981 s-a continuat cercetarea necropolei
din jurul bisericii nr. 2, prin
XXXVIII a (15 x 2 m) XXXVIIIb (13 x 2
m) n dreptul absidelor laterale ale edificiului de
zid. Cele practicate la 0,50 m de
cele din campania
4
, au ncheiat, prac-
tic, cerctarea necropolei n jurul absidelor bise-
ricii nr. 2. Cele 44 morminte cercetate n
campanie, care se celorlalte 188 investi-
gate anterior, snt mult mai ca inventar,
dect cele precedente. n total au fost descoperite
22 monede datate din secolul al XV-lea n
3 N. Conovici a doua de a
bisericii ncepe n secolul al XVII-lea (CercArh, 3, 1979,
p. 200). Dar, deoarece este greu de crezut de cult
atelierul ar fi putut coexista, terminarea
reconstructiei bisericii coincide cu dczafectarea atelierului,
moment care l-am plasat la veacului al XVII-lea.
4 CercArh, J, 1979, p. 224-228; CercArh, 4, 1981,
p. 139- 140.
!'1
1'! 178 11182
tl9 181
11
11177
180
, 1 ,
, , , ..
, , ,
, ,

, ,
,
,
, ,
,
1 ,, ,
- ,
, , , ,
, , --
s xxx v 1

PLANUL ATELIERULUI
'-------'--'
,
,
,
,
,
, ,
/'f
175

,
,
,
,
, ,
,
, ,
,
,
1
,
, ,
,
,
,
, ,
,
, ,
, ,
, ,
, ,
,
,
,
1
,
,
1' ', ,':JPodt>aua alelierulu/
lo ooGS;r de oar/
' 1
,
DIN SECTORUL" u
(campaniile 1981)
, ,

Fig. 1. de Floci. Planul atelierului nr. 2 de prelucrat osul.
,
,
,
, , ,
,
,
,
,
,
o 2
LA
Fig. 1. de Floci. Plan de !'atelier n 2 ou on travaillait enos et on confectionnait des boutons.
SXLIV
,
, ,
S XLI
,
,
S XLIII
3m
DE FLOCI
284
L. CHI'fESCU, A. P.l.UNESCU, 'f. PAP.\Sn!A
-;
12
3
9
.,
~
1
f
....._
Q-
-@ 8
_ _....4
Fig. 2. O r a u l de Floci. Piese descoperite pe podeaua atelierului nr. 2: 1-8 n curs de prelucrare; 9-15 finite.
Fig. 2. O r a u l de Floci. Pieces decouvertes sur le plancher de !'atelier n 2: 1-8 en differcntes etapes de finisage; 9- 15
produits en os finis.
..
CERCETARILE ARHEOLOGICE DE I.A PIUA PETHII
285

Fig. 3. de Floci. 1-2,5-6 4, Il discuri ornamentale; 8 de 7, 9, 10 podoabe.
Fig. 3. de Floci. 1-2, 5-6 ceramique: 4, 11 disques ornementaux; 8 plaquc decorative; 7, 9, 10 objets de parure.
286 L. CHITESCU, A. T. PAPAS!MA
secolul al XIX-lea
5
, un inel din argint cu
o din bronz (fig. 4/7, 10), trei bumbi din
metal comun Il nasturi din os de
n unul din cek trei atcliere descoperite
acum la de Floci
6
Cea mai timpurie
acum n necropola nr. 2
cea mai veche
n prezent n vatra
medieval romnesc de pe Este un
cvarting emis de Sigismund I (1386-1437),
la Kremnitz descoperit n S XXXVIIIb, la
adncimea de 0,75 m, ntr-o n care
din cel mai veci nivel de locuire incendiat snte
perforate de gropile. unor morminte. Moneda de
la Sigismund, n cel mai vechi nivel de
locuire al de Floci, ntrutotul
izvoarelor scrise care
numai ncepnd cu anul 1431
7

n rest, majoritatea monedelor descoperite n
1981 secolelor XVIII-XIX au fost
mai cu n morminte de copii.
mare a mormintelor de copii (aproape
tate din cele 44) ne face ne gndim la o
poate chiar la una din epidemiile de foarte
frecvente n vreme
8
, care au produs multe
5
Identificarea a fost de colega Paras-
chiva Stancu, i pe cale.
8
CercArh, 5, 1982.
7 CercArh, 3, 1979, p. 232.
9
P. Sania..rian, Ciu:n1.. Din epiiemiologia rom-
nesc, 1932, p. 219 urm.
victime, mai cu n rndul copiilor al
femeilor tinere.
ntruct unele din gropile mormintelor au fost
n nivelul de se pare n
ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea bise-
rica nr. 2 era n iar cimitirul continua
pe o arie mai pentru o
de timp.
RECHERCHES ARCHEOLOGIQUES
A PIUA PETRI DE FLOCI) DEP.
DE
RESUME
La VIIeme campane archeologique deroulee en 1981 sur
l'emplecement du centre urbain roumain, de Floci
(Viile de Floci), nous a permis d'investiguer integralement
!'atelier n' 2 pour la production des objets enos (fig. 1) date
dans la moitie du xvne siecle. Dans le secteur des
habitation; en torchis sur cadre de bois ont ete decouverts
des materiaux du xvre siecle (fig. 3/1-3, 5-6, 8, !0). Dans
le secteur de !'cglise n 2 ont ete investiguees ii tombes, qui
s'ajoutent aux 188 tombes investigm!es anterieurement,
touts datees entre le xve et XIX siecles. Le plus ancien
temmoignage archeologique en faveaur du debut de la vie
urbaine la Viile de Floci est constitue par une monnaie de
Sigismund I (LJ86-14.37), dccou'!Crte en 1981 dans la necro-
pole qui est phc5c autour de l'cglise 11 2. Eile confirme !'In-
formation co:nprise dans les sourccs ecrites qui mentionnent
l'existence de cc:tte viile dans la plaine roumaine depui3 H31.
arheologice n zona fostei
din C1npulung - Muscel
CII. CA);TACCZil\0, SP. CRISTOCEA, TRMBACIU
efectuate n 1981 la ansamblul fostei
din Cmpulung-Muscel, continund
pe cele din anii 1975- 19J7, au urm{trit sondarea
unei zone neatinse de campaniilor an-
terioare: partea de nord-est a incintei ansam-
blului medieval. n acest scop a fost
longitudinaBi n 1977 n axul
bisericii (S. 15), n ex-
tremitatea a actualei incinte, n
tatea terasei inalte a Rului Tirgului, cu o ntre-
rupere de circa 40 m de materialele depo-
zitate la est de zidul care cele in-
cinte, respectiv urmind a fi cercetat ia
viitor. Lungimea in 1981 depft-
35 m. fiind de 2 m.
Stratigrafia zonei cercetate unele ase-
cu cea in extremitatea estid
a S.l/ 1977, cu circa 20 m mai la sud:
Terenul era relativ plan in preajma pantct
care marca marginea terasei; exceptnd
din nu a fost in suprafaa
in acest an, efectuarea unor ma-
sive, grosimea depunerilor fiind mai
n cu partea de sud a incintei. .
Deasupra viu, galben cu
a unui strat foarte de
a unui strat de humus
cuprinznd rareori a fost exts-
unei lentile a grosime ajunge la 0,50
m, cuprinzind bolovani, care se pe
o de 8,10 m, la circa 6 m de margmea
terasei. Singurele materiale arheologice
r.tre bolovani snt cteva fragmente ceram1ce
lucrate cu mna, unul decorat cu caneluri, altele
proYenind dintr-un vas cu gura fundul ngust
decorat cu mici databile n prima
a fierului. Lentila cu bolovani apare ca ?upra-
punndu-se direct, n partea de nord, unm st_rat
de lipsit de materiale arheologtce,
avnd partea de urme _de
Aspectul lentilci cu bolovani ne amm-
de bolovanii n valul aflat n partea
de sud-est a incintei, descoperit n 1975, iar
ei este apropiairt de cea a Yalului
grosimea a stratului cu bolovani des-
coperit n S.15 considerarea sa ca
a unui val, similitudinile in ce
aspectul ar presupunerea ort
ne in unui nceput al
vederea defensive, la care se va ft
probabil in ime-
diatrt apropiet'e, a marginii destul de abrupte a
te;asei. acestui strat poate fi n
cu stratul cu bolovani descoperit in 1977
la circa 20-30 m spre sud sud-vest de zona
n 1981, strat aflat in
n care se de asemenea
sporad:ce fragmente ceramice hallstattiene.
Depuneri reprezentnd o nivelare a tere-
nului, au fost descoerite la est la vest de lentila
cu bolovani un strat nu prea gros
de p{tmnt cu respectiv un strat
de n care s-au
citeva fragmente ceramice databile in secolele
XVI-XVII alte citeva fragmente de
(cu dimensiunile de 32 x 20 x 3,5 cm). La partea
a acestor depuneri se nivelul de
al unei mari cu ziduri de
la marginea terasei.
Depunerea ce corespunde perioadei de folosire a
acestei are o grosime Deasupra ei
se un strat de moloz reprezentnd nivelul de
demolare al avind zidul de vest
al acesteia grosimea de 0,50 m.
Nivelului de demolare a i se suprapun
depuneri cu materiale databile in secolele XVIII
XIX (inclusiv o din 1867),
de lentile de moloz. La est de
nu a putut ajunge la nivelul
ei. pantei tere-
nului, straturile de moloz au aici
o grosime deosebit de mare. Zidul de actual-
mente zid avind o de
circa 0,60 m, are nivelul de deasupra
unui strat ce se. suprapune tuturor straturilor de
demolare nivelare, fiind sensibil ulterior deza-
din apropiere. .
Situatia materialele arheologice
o datare a
n secolul al XVII-lea, a
ei in secolul al XVIII-lea a
din zidul de vizibil actualmente-"in secolul
al XIX-lea.
n apropierea tcrasei din
dreapta riului Trgului era aproximativ
NNE-SSV avea dimensiuni remarcabile:
timea sa fiind in interior de circa 8,50 m. Grosimea
exterioare era de peste 1,20 m ; s-a
descoperit unul din zidurile interioare, avind gro-
simea de circa 0,60 m. Zidurile exterioare erau
construite din sumar
288 GH. 1. CANTACUZINO, SP. ST. TRh!!iACiti
2
3 4
Fig. 1. Cmpulung - ansamblul fostei R.uinele descoperite n partea de est a ansamblului.
1, 2 vedere dinspre vest; 3, 4 vedere dinspre est.
Fig. 1. Cmpulung- ensemble de l' ancienne residence princiere. Ruines de la construction decouverte a l'extremite
estique de l'ensemble. 1-2, vue du cote ouest; 3-i, vue du cote est.
ARHEOLOGICE LA C!MPULUNG-MUSCEL
281
Fig. 2. Cimpulung - ansamblul fostei Ruinele descoperite n partea de est a ansam-
blului . 1 spre interiorul incintei; 2, 3 intrare dinspre exterior.
Fig. 2. Campulung - ensemble de l'ancienne residence princiere. Ruines de la construction decouverte a l' extremite
estique de l'ensemble. 1 - fenetre vers l'interieur de l'enceinte; 2,3 - porte.
in cite trei ori asize. Dimen-
siunile snt in general de 30 X l,O x
X 3,5 cm, fiind folosite fragmente de
mai grofi.se, de 7 cm. In zidului in
terior a fost numai piatra cu
mortar .
Fiind pe un teren in
avea al nivel de se situa sub
nivelul terenului din interiorul incintei
tirii, dar corespundea in linii mari ou nivelul solu-
lui din partea de la marginea terasei. Pe
aici se accesul n respectivele
In parte a fost o intrare avnd
o care 1 m o care
2 m. S-au putut constata unele
ln zona montantului care a fost dezvelit
de - o spargere a probabil pen-
tru introducerea cadrului n zidul gros din-
spre curt ea s-a descoperit o deschidere
cu de 0,75 m, o la circa
2,30 m deasupra nivelului de din interio-
rul Fereastra avea un ancadrament de
gros de 15 cm, cu o deschidere de
0,60 m.
Zidurile descoperite marginile a
situate de ambele ale unui
perete interior. a acestor
peri nu a putut fi In imediata
apropiere a mai inainte spre
nord, s-a descoperit (in peretele nordic al
nii) un de pe o de
20-30 m zidul gros cu care se restul
290 CH. I. CANTACUZINO, P. DIACON'ESCU, G.
fiind demolat. Ne putem ntreba este vorba
de unui alt zid perpendicular pe zidul
exterior al sau eventual de resturile unui
pilastru angajat n aceasta din n primul
caz zidul ar limita o de peste 8 m
de circa 3,20 m, iar n cea de a doua even-
tualitate ar putea fi de. cel
ori mai
au mai furnizat alte date privind
S-au mai resturi ale
pardoselii de din interior. erau
cu o din care s-au
fragmente ornamentate cu motive geometrice
rozete realizate n diferite culori - alb, galben,
negru, etc. Au mai fost descoperite nume-
roase fragmente de olane precum un fragment
de ancadrament de Restul mate-
rialelor arheologice - n seco-
lele XVII XVIII sau unele fragmente de cahle
ornamentale au fost descoperite la exteriorul
dirii, n ulterioare acesteia.
efectuate n 1981 nu au putut pre-
ciza n ntregime planul ale
resturi au. fost descoperite. Ea era o de
mari dimensiuni, cu o de circa 11 m la
exterior, cuprinznd o serie de nalte de
peste 3 m, aflate cu peste 2 m sub nivelul tere-
nului din interiorul incintei dar la o
de cea a de acoes cu care
comunicau, spre. marginea terasei Rului Trgului.
cum s-a putut constata din desco-
perite, se dinspre exterior,
avnd ferestre spre interiorul incintei. Propor-
grosimea zidurilor, particulari-
care decui:g din modul dispunerii sale pe
teren, la marginea pa:ntei, precum grosimea deo-
sebit de mare a stratului de din inte-
rior, cel a unui nivel.
Rezultatele arheologice mai sus
prezentate puse n cu datele documen-
tare cunoscute presupunerea iden-
ale resturi au fost des-
coperite cu hanul ridi-
fate n timpul lui Matei Basarab de
hrisovul din 10 aprilie 1647
1
a fost
n 173 7, n timpul austro-
ruso-tu.rc
2
, ce "n numitul han sau
se lupte ntre husari ieniceri
3

ani mai trziu, n 1746, incinta hanului unde
se trgul, ca aveau fie men-
ca fiind ruinate din timpul
<;lintre turci austriaci
4
Ele nu au mai fost

!.Acad. R.S.R., i/CLIX; vezi 1. Cmpulung
1\.luscel. Monografie Cmpulung, 19i3, p. 79.
2 1. op. cit., p. 29- 30.
8
N. Iorga, Acte fragmente cu privire la istoria romnilor
adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului,
189,, p. Ji5.
4
din ale mitropolitului Ungrovlaliiei
!Yeojit I, trad. de Ghenadie Enlceanu, n "BOR", an. III,
febr. 1877 p. 180.
Datele documentare privind construirea
apoi distrugerea hanului
corespund stabilite pe cale arheo-
a construirii distrugerii care ne
cu indiciile documentare pri-
vind pe care o ocupau de
restul ansambllui - la est de incintae
care ncrmjura biserica la nord de s, ele
constituie argumente n sprijinul pro-
puse. Nu trebuie o ntre zidurile
descoperite in 1931, urmele sesizate mai spre
nord n timpul de executate
aici n 1960
6
Putem presupune ale
resturi au fost descoperite
iar la. nivelul superior se vor fi aflat
perile hanului. ale con-
arhitectonice,
interioare, trebuie in mod
special remarcate.
arheologice efectuate la Cimpulung
n anul 1981 nu au dus la descoperirea unor ves-
tigii voievodale din secolul
XIX-lea, restrngnd numai aria in care acestea
vor trebui Nu era exclus ca ele se fi
aflat pe locul ocupat n prezent de unele construc-
moderne din curtea Liceului Dinieu Golescu.
au scos la n acest an numai urme
care pot fi legate de momentul valului
de bolovani din secolului al XIV-lea
Rezultatele din 1981
interes prin descoperirea resturilor unei
legate de anumite aspecte nsemnate ale
conomice din Cmpulungul medieval.
c RECHERCHES ARCHEOLOGI QUES DANS
LA ZONE DE L'ANCIENNE RESIDENCE
PRINCIERE DE CMPULUNG
En 1981 les fonilles dans la zone de !'an.
cienne n'sidence princicre de Cmpnlung ont ete concentrees
dans la partie est de l'ensemble. On a pu ctablir une corres-
pondence entre certain dcp6ts dont la prcsence a ete constatee
ici et le moment de l'amenagement - au xrve siecle - d'un
vallnm vers la limite de l'ensemble. Les fouilles ont permis
la decouverte des reslcs d'une construction en pietre et bri-
ques de proportions (aproximatirement 11 m de
largeur), situee partiellement au-dessous du niveau du terrain
a 1'interieur de l'enceinte et en meme temps au niveau du sol
vers la limite de la tcrrassc. Les donnces archeologiques et les
mentions des documcnts permettcnt d'identifier ces restes
de constructions avec IPs magasins ct l'au!Jerge du
construits en et detrniles en 1737.
6
I. op. cit., p. 177.
8 FI. noi asupra cumplexului istoric al
al din Cmpulung Muscel, BOR, LXXXIII,
Il- 12, 1965, p. lOll.
arheologice n zona a
GH. 1. CANTACUZINO, P. DIACONESCU, G.
Cercetarea a zonei centrale a ora-
prefacerilor urbanistice,
poate privind nceputurile
urbane ntr-un centru cu un rol
nsemnat n istoria n acest
sens, de punere n valoare a cunoscutului
ansamblu medieval Stelea a prilejuit continuarea
arheologice ntreprinse aici n 1969-
1972 1980, informa-
privind acestui ansamblu precum
vestigiile mai vechi existente aici, descoperite n
parte prin anterioare. S-a avut astfel
n vedere precizarea planului beciului ale
ruine se spre nord-est, a ale
resturi sezisate la nord de turnul de in-
trare, precum determinarea traseului zidului de
al din secolul XVII-lea. n
acest scop au fost trasate n partea de est
a ansamblului (S. XXI, aproximativ
nord-sud, de 7 X 1,5 m), n partea de vest a aces-
tuia (S. XXII, aproximativ est-vest,
de 12 x 2 m) perpendicular pe latura de est
a corpului de de turn (S. XXIII,
de 12 x 1m), precum casete la limita dintre
turn pe latura de nord a
acesteia n de sud-vest al incintei.
efectuate au dovedit o locu-
i.re epocii n;edievale, din
tima parte a secolulUi XIV-lea. Dm
precedente erau cunoscute aici urme detabile la
secolului XIV -lea - nceputul secolului
XV-lea, ntre care o de la Mircea cel
In din 1981 au putut fi scoase
la .trei de !ipul semibor-
deielor, precum mat n;ulte toat.e
de UJ) orizont bme prectzat strahgraftc, databtl
baza materialului ceraJ?ic la finele secolului
XIV-lea nceputul secolullll XV.
de la secolului al XIV-lea
snt adncite la 0,40-0,60 m de la partea
a unui strat .cu
urme de suprapus humusulUl pamui-
tului viu. Ele astfel aici cele mai vechi
complexe de locuire Forma acestor
este .. n putut fi
numat una dm dtmensmm, de res-
pectiv 3,40 m (L.l), 3,30 m (L.2) sau 3,60 m (L.3).
In cazul L.l s-au putut constata, la
marginea gropii, urmele a 6 pari
de o 08-0,12 m, la o de circa 0,50 m
unul' de altul. Depunerile folo-
sirii snt destul de Li se supra-
pun depuneri ulterioare in unele
- n partea de vest a incintei - straturi
de urme de sau
Deasupra depunerilor nu prea groase corespun-
secolului XV-lea se nivelul de con-
a beciurilor din partea de nord-est a an-
samblului al corpului de aflat la nord
de turnul care, seama de pozi-
de materialele arheologice des-
coperite, pot fi datate la secolului al
XV -lea sau la nceputul secolului XVI-lea. n
partea de nord-est a incintei s-a putut constata
cum de a beciului taie locu-
de la secolului XIV-lea
- inceputul secolului XV-lea precum depune-
rile etapei imediat ulterioare
acesteia.
Au fost confirmate completate
stratigrafice mai vechi privind raportul ntre
de la nord de turn nivelul cores-
construirii ctitoriei lui Stelea
rul, din ultimul sfert al secolului XVI-lea. Intre
cele etape se interpun depuneri
de cu bolovani sau
bisericii de la secolului XVI-lea demo-
efectuate finele primei a
secolului XVII-lea n cu de
de Vasile Lupu la 1645 snt
marcate de straturi de moloz. Depunerile nive-
ulterioare secolului XVII au fost
prin executate de
de restaurare prin 1973-1975.
din anul 1981 au putut contura mai
bine imaginea ridicate la pragul din-
tre secolele XV XVI, cel mai trziu la ncepu-
tul secolului XVI-lea. n anul precedent
putuse fi celui de al doilea beci
din partea de nord-est a incintei - de circa 6 m-
de data aceasta s-a putut stabili care era lungimea
lui: circa 8. 70 m. Grliciul care asigura accesul
era, la rndul lung de aproape 9m lat de
2 m. n raport cu beciul aflat cu 11-12 m mai
la vest, lat tot de 6 m, dar a lungime atin-
gea circa 15 m care era n prin-
tr-un arc avnd de peste 1 m, cel de
al doilea beci este de dimensiuni mai reduse,
avind mai de circa 0,60 m. Deo-
sebirile intre cele beciuri relativ apropiate,
orientarea a unuia de
in dimensiunilor a grosimii
292 ARHEOLOGICE LA
zidurilor. faptul ele unor
distincte, care au fost dezafectatc inain-
tea de de la mijlocul seco-
lului al XVII-lea.
au adus noi date privind
- n linii mari cu cele bcciuri
la care ne-am referit - n partea de vest
a ansamblului, la sud de care avea fie
ridicat turnul de la intrare. O din
fundatia coltului de sud-vest al acestei
fusese' n 1970; i se suprapunea, par-
turnului. de care ne
a fost de n
alte puncte, ntre care pc de est,
la circa 7-8 m nord de turn. din
mortar. de circa O, 70 m, zidul
din alternnd cu cte o de
din care se mai o de
circa 0,50 m. n de sud-est cuprinde,
ntre asizele de dispuse
inclinat. A putut fi limita dinspre
vest a acestei latura din parte
a turnului o cu 0,37 m, avind
la exterior o de 8,80 m. Trebuie
remarcat faptul - scos n de
rile efectuate de arh. Cornel Ionescu - peretele
sudic al se pe o mare,
latura de nord a fiindu-i
Lungimea din sec. XV-XVI pare fi
fost aproximativ cu a celei ridicate dea-
supra ei n secolul al XVIII-lea, de peste
29 m. Nu au putut fi executate mai multe son-
daje pe latura de est, in interiorul actualului prid-
vor. n ce latura de est, zidul construc-
din secolul al XVII-lea aflindu-se aici la exte-
riorul celui precedent, vor fi necesare
n interiorul n ordine de idei
trebuie in ultima dinspre nord-
vest a actualelei unde fusese amenajat
un beci prin secolul XIX. s-a putut o por-
dintr-un zid u.terior din secolul
XVII, aflat cu circa 0,70 m mai spre interior.
Zidul are urme de la o
mult sub nivelul secolului XVII.
Desigur numai prin efectuate n inte-
rior vor putea fi problemele legate de
precizarea a ocupate de construc-
a sale interioare.
din partea de vest a ansamblului continuat
ridicarea ctitoriei lui Stelea
tarul, cnd la sud de ea s-a ridicat turnul clopot-
fiind noului ansamblu monastic.
Ea a fost la mijlocul secolului XVII cu
o alta care a folosit temeliile din
zidurile celei anterioare.
Aspectul ansamblului care nconjura ctitoria
lui Vasile Lupu ni se in linii generale
mai concludent n urma de acum
a unor efectuate in timpul diferitelor
de O de poligo-
era la vest
de turnul de chiliile aflate la nord de
acesta de alt corp df' cu o mai
circa 6 m, ale se mai la
sud de turn. Alte urme de necerce-
tate arheologic, s-au putut observa n lungul
laturii sudice. Spre nord se afla casa
care, spre vest, se mai ridica un corp de
paralel cu latura a incintci,
avnd o de 5,50 m. de care
era rostul zidului perpendicular pc latura
a casei care nu este exclus
se fi unit cu latura a incintci. vest, o
a doua nchidea un cu o de
circa 12 m, limitat spre nord de un zid ale
urme se mai la in
prelungirea laturii de nord a corpului de chilii.
Traseul laturii de vest a putut fi precizat printr-o
trei casete. Intrarea se in
parte printr-o n dreptul clopot-
avnd deasupra un arc sprijinit pe pi-
cioare masive de ale de
3,50 X 2 m, au fost cercetate la rndul lor. Lipsa
unei stratigrafioe ntre
zidul de exterior turnul sau
corpul de chilii datarea
sa la mijlocul secolului al XVII-lea, ca
restul incintei, sau la inceputul secolului al
XVIII-lea.
In din 1981 au fost descoperite mate-
riale arheologice n stare
Din semiingropate provin materiale
caracteristice secolului XIV -XV, cum mate-
riale databile n secolele XII XIII mai tir-
ziu, au fost n depunerile legate de diferitele
etape de
Trebuie n ce ceramica
fragmentelor de borcane
cu buza in de de oale
cu o avind buza cu ori-
zontale, de cu gura picior inalt,
de urcioare decorate cu dungi lustruite, de capace
conice cu marginea cu incizii in val sau
cu impresiuni, databile in secolele XIV -XV, sau
a unor fragmente de vase - urcioare, farfurii,
unele decorate cu databile n secolul XV
sau XVI. Din categoria ceramicii au fost
fragmente de farfurii decorate
n tehnica sgraffito, colorate n verzui,
brun, castaniu, de farfurii de culoare verde, ur-
cioare cu decor de culoare verde,
databile unele la secolului XIV-lea ince-
putul secolului XV -lea, altele in secolul XV- XVI
sau n secolul al XVII-lea. De remarcat un
fragment de farfurie cu decor de culoare
de
Au fost descoperite de asemeni diferite frag-
mente de clahle: de cahle-borcan cu
gura sau drept-
unghiulare, decorate cu motive vege
tale stilizate sau geometrice, discuri cu decor in
relief, dispus concentric, sau de cahle
de culoare verzui-cafenie, ntre care unele trafo-
rate sau de Pot fi fragmente
GH. 1. CANTACUZINO, P. DIACONESCU, G. 293
de olane. Dintre obiectele de metal, in foarte
stare de conservare, trebuie amintite un
vrf de lance de un cui de balama,
un fragment de de precum o
de de fier.
efectuate in 1981 n centrul
au fost relativ restrinse, dar interesul
lor nu se la o mai a unui
important ansamblu arhitectonic medieval care
va putea fi pus in valoare in cadrul
urbane. Datele n campanie se
celor aduse de din anii prece-
in cu procesului de urba-
nizare a vechiului de scaun. Pentru prima
a fost n perimetrul ansam-
blului cercetat, a unei intense locuiri de la sfr-
secolului XIV-lea - nceputul secolului
XV-lea, modeste, care n
vreme nu se in
urbane ale locuirii, care aveau
fie citeva decenii mai trziu prin
de lemn cu n
n 1980. urbane ale locuirii din
parte a manifestate nainte de mij-
locul secolului XV-lea, aveau fie pregnante
alte citeva decenii, la secolului
XV-lea - nceputul secolului XVI. Din acest
timp ne snt cunoscute, pe relativ res-
a viitorului ansamblu Stelea, trei construc-
de zid: beciuri au constituit obiec-
tul de dimensiuni deosebite
cu circa 30 m mai la vest. Ni se pare destul
de presupunerea unui caracter laic
al acesteia. efectuate incepind cu anul
1969 n zona sansamblului Stelea nu au dus la
descoperirea urmelor vreunui edificiu de cult
anterior celui din ultimul sfert al secolului XVI-lea.
Poate fi eventuali-
tatea ca un astfel de edificiu se fi aflat la sud-
vest de actuala n destul de
la fel ca cea a
unui de lemn ale urme fi
cu totul ulterioare
care fi fost nconjurat de zidiri
Nu este de aceea hazardat presupunem
ctitoria lui Stelea nu a fost de
un alt de cult, ci a fost in apropierea
unor de caracter laic existente anterior
care au putut fi integrate ansamblului monastic
de aici. Asupra acestor remar-
cabile n contextul urbanistic al de la
secolului XV -lea nceputul secolului
XVI, n sarcina viitoare ne
mai mult.
RECHERCHES ARCHEOLOGIQUES A TIR-
AU CENTRE DE LA VILLE
Les fouilles effectuees a au centre de la Jille
ont complete les informations conct"rnant l'evolution de
l'ensemble architectural mCdieml de l'ancien monastl!re
Stelea. On a constate l'cxistencc d'un ni1eau d'habitation
datant de la fin du XI\" et du debut du XV siecle, auquel
appartiennent les fosses des 3 huttcs a demi enfoncees dans
le sol, decouvertes ici. Les rechcrches ont complete les infor-
mations concernant les restes d'une cave situee a !'est de
l'ensemble et d'un grand btiment en pierre et briques
a !'auest. O n a precise du point de vue stratigraphique le
rapport des ces constructions a1ec le niveau d'habitation
anterieur, ainsi qu'avec les ruines de la premiere eglise Stelea,
errigee au dernier quart du XVI siecle. Les donnees concer-
nant l'evolution du btiment situe vers l'ouest et le trac
du mur d'enceinte du monastere au xvr siecle ont ete
aussi enrichies.
arheologice de la Poiata (jud. Gorj)
VENERA GHEORGHE CALOTOIU
Localitatea Poiata - comuna este si-
pe malul sting al riului la circa 4 km
nord-vest, n linie de municipiul Trgu Jiu.
Ruinele medievale, aflate pe "Cmpul lui
din localitatea mai sus 1sint amintite
la secolului al XIX-lea nceputul seco-
lului al XX-lea, de Grigore Tocilescu
1
,
Iuliu Moisil
2
sau Alexandru acesta
din presupunind aici a unor "mari
ale familiilor
3

Aceste considerente, ca urmele de sesi-
zate la solului cu ocazia pereghezei din
anului 1980 ', au determinat deschi-
derea arheologic cu
atit mai mult cu ct, n zona cer-
privind medievale se
impuneau.
arheologice, ncepute n vara anului
1980 (18 august-6 septembrie) continuate n
anul 1981 ( 16 iulie - 1 august), s-au
n trei sectoare.
SECTORUL 1
In acest sector a fost de
a unei cu beci, de plan dreptun-
ghiular, de noi drept
"A". Orientarea, la lungime, este NE-SV.
Dimensiunile, n interior, snt de 14,30 x 7,70 m
1

este din bolo-
vani de de dimensiuni mijlocii (circa
40 cm- 50 cm), cu mortar de culoare
avind n nisip cu granu-
mare var. de per-
fect vertical, a fost apoi cu bolovanii
temeliei. Zidurile avind o grosime de
0,80 m, s-au pe o ce de la
2,30 m la 2,60 m, constind din 6-7 asize. Supra-
1 Grigore Tocilescu, Note arheologice, mss. rom. 5141 la
Biblioteca Academiei R. S. Romnia, p. 18- 19.
u Iuliu Moisil. Arhivele Olteniei, V, 2-4, p. 3 (extras).
a Alexandru Istoria Trgu-]iului, Trgul- Jiului,
1906, p. 61.
La perieghezl!. au luat parte dr. Radu Popa Ion Chici-
deanu din partea Institutului de Arheologie din
Venera Rl!.dulescu din partea Muzeului de Istorie al R. S. Ro-
mnia, Gheorghe Calotoiu Petre Gherghe din partea Muzeu-
lui Gorj.
& Venera Rl!.dulescu Gheorghe Calotoiu, CercArh, 5,
1982, p. 119- 127.
a zidului apare aproximativ nete-
(fig. 1}.
Pe lungimea s-a trasat (S)
III, avind dimensiunile de 13 X 1,50 m. S-a
surprins nivelul de reprezen-
tat printr-o de mortar. Dispuse la
egale una de alta, respectiv 3,50 m, au
fost o de cu diametru! de
0,38 m, o de cu diametru! de 1,07 m
un fragment de de cu raza de
0,48 m. Aceste elemente, fixate n solul viu, P.e
axa a foloseau probabtl
in la unor stlpi de lemn
sau de pentru pe care il con-
a fi fost orizontal.
Cu ocazia dezvelirii zidurilor de NV, NE
SE a un pavaj din pietre de riu, amena-
jat in jurul zidurilor de NE SE pe o
de circa 2 m.
Perpendicular pe zidurile de NE NV fost
trasate (S) III A (5 X m) res-
pectiv (S) IV ( 10 X 1 ,50 m).
Solul viu a fost sesizat la adncimile de - 0,80m
respectiv - l m, de nivelul actual de
care.
ln (S)IV, pe o lungime de 8 m de la zid, ntre
adncimile de 0,36 0,80 m a un
masiv de moloz constind din romane
feudale, mortar, bolovani cuie provenit de la
dezafectarea Subliniem faptul eli, in
ambele campanii arheologice, am constatat folo-
sirea a olanelor a fragmentelor de tegu-
lae mamatae, materiale aduse, probabil, de la o
din
In caroul 1, notar ea ncepnd de la zidul. de
NV al la - 0,36 m s-a un
de argint din anul 1569, emisiune pentru Ungana
de la Maximilian al Il-lea. Moneda, fiind
in stratul de moloz, constituie pentru noi un indi-
ciu sensul amin-
tite se in a doua a secolului al
XVI-lea.
Cercetlirile de ca sondajele execu-
tate n anul 1980 1981 au stabilit la
Poiata a cel patru cu teme-
lie din bolovani de cu mortar.
ARHEOLOGICE DE LA POLATA, JUD. GORJ
295
Fi g. 1. Polata, jud. Gorj., " A".
Fi g. l. Polata, dep. de Goij. L' habitation fcodale " A".
1
SECTORUL II
La circa 50 m .est de zidul sud-estic al locuintei
feudal e "A" a fost o c;n-
("B") in mare parte de
agricole. Pentru a stabili planul acesteia s-a tra-
sat (S) I (30 x 1,50 m)
NE-SV casetele IA (3 x 1,50 m) IB (2,50 x
X 1,50 m). . .
Au fost dezvelit e ziduri, orientate
NV-SE, grosimea lor fiind de 0,80 m, iar
dintre ele de 7 m. n stadiul actual al
nu putem aprecia dimensiune apar-
sau lungimii
6
.
SECTORUL III
La 277 m sud-vest de feudalrt "A" au
fost reperate urmele unei alte de zid,
constituind, datele pe care le avem pina in
8
nu au putut continua n acest sector din
cauza culturilor agricole.
prezent: limita a zonei
constrmte. .
n acest a fost (S) V
(26 X 1 m) paralel spre est, (S) VI (9 x
X 1,50 m).
n (S) VI, la _ 0,35 m, orientat nord-sud, a
zidul "L", format din bolovani de dimen-
siuni mijlocii , cu mortar. Zidul,
o medie de 0,80 m a fost sesizat pe o lun-
gime de 7 m, fiind distrus spre nord, cu ocazia
pentru nivelarea solului. La
sud1c a fost reperat un al acestui zid, orien-
tat spre est.
La vest de (S) V, a fost caseta
VA (1.50 X 1,50 m). De la adincimea de 0,50 m,
a in intreaga un de zid, notat
"B", respectind principii constructive ca
zidul "L" pe care il punem in cu

de lucru nu au permis in anul 1981,
formularea unor concluzii cu caracter final pri-
vind planimetria acestei n c.ampaniile
viitoare vom insista in rezolvarea problemelor
legate de acest aspect.
n ceea ce mat erialul recoltat,
nind in cea mai mare part e feudale "A",
diversitat ea ceramicii uzuale
C:ecorative, din dest ul de

Ceramica este la din
oxidant sau semioxidant. Majori-
tatea pieselor urme de ardere
Au putut fi constatate mai multe tipuri de buze
oalelor-borcan .{-fig. 2/ 1-4) fragmente
de vase de provizii 3/ 1) sau de pahare cu
. picior inelar (fig. 3/6). n cazul oalelor-borcan,
decorul din incizii orizontale,
aplicate izolat sau in registru pe u.merii vaselor,
mai rar pe buze. Uneori acest registru este inter-
sectat de o linie .in val. Ceramica con-
. st.rid din farf!lrii cu fund inelar, .. sgrafitate
discuri ou decor concentriC, in r elief
cahle (fig. 4/1-5). Acest ea din .destul de
numeroase diverse ca metive Qrnam'entale, pro-
vin de la unei sobe aflate la parterul
.. Amintim_.cahlele cu corp tronoonio
. gura pe cele cu motive decora ti ve
vegetale, geometrice reprezentind
personaje, de o cruce
Constantin Elena). este in
diferite de verde, brun galben.
Au fost de asemeni citeva obiecte din
metal (un- fragment de cheie, un fragment de
o de curea, catarame mici ,
aplice pentru lame metalice,
mai multe cuie piroane).
Materialul oeramic se nscrie tipologie n seco-
lele XV XVI, cu unele analogii in ceramica
296
VENERA GH. CALOTO!U
1
Fig. 2. Poiata, jud. Gorj. Ceramidl. de uz comun din secolele XV-XVI.
Fig. 2. Poiata, dep. de Gorj. Cermique usuelle des xve- X VIe siecles.
2
CERCETARILE .-\RHEOLOG!C DE LA POL.o\TA, JUD. GORJ
--
6
Fig. 3. Poiata, jud. Gorj. Ceramicll. de uz comun din secolele XV- XVI.
Fig. 3. Poiata, dep. de Gorj. Ceramique usuelle des xve- XVI siecles.
297
298 VENERA R.l.DULESCU, GH. CALOTOIU
,.. ~ .. : .
Fig. 4. Poiata, jud. Gorj. Cahle i discuri ornamentale din secolele X\"- XVI.
Fig. 4. Poiata, dep. de Gorj. Carreaux de poele ct disqucs ornamentaux dt's xv -XVI" s i ~ c l e s .
ARHEOLOGICE DE LA POLATA, JUD. GORJ
la Coconi, jud.
7
sau
jud.
8

Elementele oferite in prezent de cercetarea
de la elemente concreti2ate att
prin unor de zid cu
precum a materialelor ceramice, mai ales a celor
decorative, dovedesc aici, in secolele
XV XVI a unor feudale, n care confortul
soliditatea unor din se mple-
tesc cu gustul pentru
Continuarea la Poiata propune
noi date privitoare la rolul economic,
politic cultural pe care localitatea
il are in istoria implicit, in
cea a
7 N." Constantinescu, Coconi. Un sat din Cmpia Rom8n4
n- epoca lui 1\Iircea cel 1972, p. 249, pl.
J5f5, Il. p. 250, pl. 16/1, 3. _
e Gh. I. Cantacuzino, CercArh, 3, 1979, p. H 1. fig. 1/2,
IL !2, p. 442, fig_ 2/11, 14, 19.
LES RECHERCHES ARCHEOLOGIQUES
DE POLATA, DEP. DE GORJ
RESUME
A Poiata, commune de dep. de Gorj. localit6
situee sur la rive gauche de la riviere de a approxima-
ti;ement i km nord-ouest de la viile de Trgu Jiu, ont
identifiees les fondations en pierre des cinq constructions
mcdicvales.
Les recherches entreprises antre 18 aotlt- 6 septembre
1980 et 16 juillet - 1 aotlt 1981 ont etabli le plan, les dimen
sions ( 1'1, 30 x 7, 70 m) anssi bien que l'epaisseur des murs
(0,80 m) d'une des ces constructions notee l'habitation feodale
.,A". On a etndie partiellement des murs appartenant a
deux autres constructions de la meme epoque, notees .,B''
et .,C''.
L'inventaire decouvert, compose de materiei ceramique
non (fragments de vases de petite et moyenne taille,
pots, coupes a pied annulaire etc.) ou emaille (carreaux de
poele, disques ornamentaux et assiettes) ainsi que la mono aie
de 1569 nous permettent de dater l'ensemble de Poiata au
XVI
8
siecle.
arheologice din Necropola
medievale Ester-
GABRIEL CUSTUREA
In campania de din anul 1981 au fost
continuate in necropola Ester.
A fost o de 20 x 2 m, n conti-
nuarea lui SA 1980. Sectiunea este
nord-sud. Scopul 'a fost acela de a sur-
prinde limitele de nord sud ale nccropolei.
Au fost cercetate 13 morminte de nhumatie, de
rit Orientarea schcletelor este cu
unele determinate de anotimpul in care
au fost nmormintrtrile. Corpul este, in
tate cazurile, ntins cu fata in sus, cu bratele im-
preunate pe abdomen
:M4, M6, l\f7, Ms,

l\P
3
) sau pe bazin (l\1
5
, l\11, M
11
, M12) - fig. 1.
Mormintele l\1 :\1
9
abateri de la
avind mina pc lng{t corp mina
pe abdomen, respectiv, mina pe
piept stinga pe abdomen. La l\1
6
se constatrt o
reinhumare (fig.l/2). Toate mormintele cercetate
urme de sicrie.
Unsprezece morminte au inventar: monede,
inele, nasturi, cercei, paftale, medalioane, resturi
de potcoave de Monedele
au fost in general cite una in fiecare mor-
mint, intre miini, M9 cu
o din 14. monede M
12
cu trei
monede. M
2
M
3
nu au nici un fel de inventar.
Inelele descoperite sint cu veriga de chaton.
Paftalele au fost in zona bazinului cu excep-
mormntului 6, unde era pe piept. A fost des-
o pereche de cercei (M
9
), dintr-un
argint ou aliaj ou pietre din de
Exemplare
datate n secolele XVI - XVII, s-au in
necropola de la Piua-Petrii
1
. Monedele in
M
9
mormintul in a doua a seco-
lului al XVIII-lea.
n continuare inventarul pe mor-
minte:
Mormntul 1, aflat la o adncime de 0,75 m,
este datat de un aspru emis de Ahmed III (1703-
1730), ntre mni. In zona bazinului s-a
o pafta din bronz avnd n centru o floare
cu petale (fig. 211). De la git a fost recupe-
rat un nasture globular, din bronz, format din
emisfere lipite ecuatorial, cu interiorul gol.
nu are inventar.
1
L. N. Conovici, R. Lungu, A. Y. Rl!.-
dulescu, CercArh, 3, 1979, p. 228.
Mormintul 3, aflat la o adincime de 0,60 m,
nu are inventar.
4 se afla la o adincime de 0,82 m.
Pc inelarul minii stingi a fost un inel din
argint, cu chaton-ul circular, cu din
de cu capetele verigii lipte sub
chaton. Marginea chaton-ului este cu
linie (fig. 3/5). De pc piept au fost
patru naturi din cositor, la baza ure-
de prindere. Nasturii snt din
lipite longitudinal (fig. 3/7).
Mormintul 5 se afla la o adncime de 0,65 m.
In zona bazinului a fost o pafta din bronz
cu flori cu petale cu o de
perle.
este datat de o para n timpul sultanului
Mustafa III (1757-1774), ntre mini. In
zona bazinului a fost o pafta cu
aceea n M
5
A fost recuperat un frag-
ment de din de culoare
este datat de un aspru emis n timpul sultanului
Ahmed III. In zona pieptului a fost un
nasture din cositor, ou cei
n M
4
. Nasturele este turnat ntreg nu este per-
forat.
Mormntul 8, aflat la o adncime de 1 m, este
datat de o para n timpul sultanului Mah-
mud I ( 1730- 1754). De pe piept au fost recupe-
patru nasturi cu cei
n M4 M7. Pe inelarul minii stingi a fst
un inel din argint, cu chaton-ul circular, cu
din de cu veriga
de chaton.
Mormntul 9 se afla la o adncime de 0,87 m.
Pe piept au fost nasturi globulari, din
bronz, din emisfere lipite ecuatorial,
cu interiorul gol. De la gt au fost recuperate o
din 14 monede otomane, din argint, cele
mai recente fiind emisiuni din timpul sultanului
Mustafa III un de din pastl de
de culoare verde, De asemenea,
a fost o pereche de cercei din argint,
cu corpul traforat, cu pietre din de
cu trei mici prisme-pandativ
S I
1980
1
,,
lffij
JITJ,,
N ECROPOLA TlRGUSOR 1981
. '
Fig. 1. 1 necropola ; 2 M
8

Fig. 1. 1 necropole; 2 M
1
.
w
o
....
302
GABRIEL CUSTURE ...
Fig. 2. Ester-Tlrgu\l(lr. l-1 obiecte de podoaM.
Fig. 2. 1-1 objets de parures.

NECROPOLA )!ED!E\'ALE DE LA
1
2
Fig. 3. Ester- 1-8 obiecte de podoabil..
Fig. J. 1-8 objets de parures.
6
303
304
GABRIEL CUSTUREA
(fig. 3/1). Din zona bazinului a fost o
pafta din bronz cu centrul decorat cu cite o floare
cu petalc, iar marginea cu perle
(fig. 2/2). Au fost recuperate potcoavele de la
resturi textilc din cordon:
La inelarul minii stngi s-a
un inel cu chatonul elipsoidal cu din
de cu veriga cu perle
(fig. 3/4).
Mormntul 10, aflat la o adncime de 1m, este
datat de o para in timpul sultanului Abdul
Hamid 1 (1774-1789), n mna
Mormntul 11, aflat la o adncime de 1 m, este
datat de o para n timpul sultanului Mah-
mud 1, n mna
Mormntul 12, aflat la o adncime de 1m, este
datat de trei parale emise de sultanii Mahmud 1
(una) Mustafa III n zona gtului au
fost doi nasturi din de
tronconici, avind la capete verzi (fig. 3/6-7)
un medalion dreptunghiular, din bronz, tra-
forat avnd o lalea in centru (fig. 3/2). Au fost
recuperate paiete din bronz (d = 8 mm).
Din jurul capului a fost recuperat un fragment de
cu fire din (fig. 3/8).
Mormintul 13 se afla la o adincime de 0,95 m.
Au fost recuperate un medalion circular din bronz,
traforat, reprezentind o floare cu opt petale
(fig. 8/3) un nasture globular, din bronz, for-
mat din emisfere lipite ecuatorial cu interio-
rul gol cu nasturii n M
11

MATERIALE DESCOPERITE PRIN
DE
In cursul campaniei din anul 1981, in raza
medievale Ester au fost descoperite
torele materiale arheologice :
1. Vrf de cu peduncul foliform. cu
dimensiunile 2 x 9,4 cm, avind
iar pedunculului Asemenea
exemplare au fost descoperite n Dobrogea in
zarea de la lui Soare
2
la
3

2. Pafta (1/2 din corp) din bronz, din
folii suprapuse, in relief cu motive
florale. n centru are o floare cu petale, iar
pe margini flori cu cite petale fiecare,
separate prin cite doi bumbi. Marginea este deco-
cu perle (fig. 2/3).
3. Pafta (1/2 din corp) din bronz, traforat, avind
o Crligul de prin-
dere este decorat la cu o floare (fig. 2/4).
4. monede din argint cum
- aspru datat in secolele XVI-XVII, perforat;
- parale datate in secolul al XVII-lea,
rupte, perforate;
- para probabil de sultanul Ibrahim
(1640-1649);
- grossetto de Ragusa in anul 1627,

- aspru emis de Mustafa III, perforat.
RECHERCHES ARCHEOLOGI QUES DE
LA NECROPOLE DE L'HABITAT Mf:DIEVAL

RESuME
Dans Ia campagne de fouilles de 198 1 a ete fait une section
de 20 x 2 m en continuant Ia section de I'annee
orienUs N- S (fig. 1/ !), dans Ia necropole de rit chretien de
!'habitat Ester (fig. 1/2).
Panni Ies decouvertes: monnaies, ceintures en plaques
metalliques (fig. 2), boucles d'oreillcs (fig. 3/ !), medaillons
(fig. 3/2- 3), bagues (fig. 3/i- .5), boutons (fig. 4/6-7),
textile (fig. 3/8).
Les decouvertes de Ia necropole chretien datees en XVIII'
presentant un importance particuliere pour l'etude
de Ia periode de Ia domination otomane en Dobroudja.
3
P. Diaconu, S. Baraschi, lui Soare.
1977, p. 2, 139- 140.
3
1. Barnea, Dinogetia, 1967, p. 339, fig. 182/3.
AA
ActaArchHung
Acta::\IX
ArchRozhl
Arhl\Iold
13.\E
non
Car pica
CPrcetArhBuc
CerccL\th

CIL
Dacia
Dacia, X.S.
DIR
DOW
DRH
l zvesti j a Sofia
Izvestija Vama
:!lfateriale
ABREVIERI
- Archiiologische Anzeigcr, Berlin.
- Acta Archaeologica Academiae Scienti-
arum Hungaricae, Budapesta.
- .\cta ::\lusei Xapoccnsis, Cluj-1\'apoca.
- ArchPologicke l{ozhledy, Praga.
Arh('ologia :\Iolcloni,
flri tish .\ rchaeological Heports, Oxford.
lluletinnl Comisinnii \IonnmPntelor
Istorice, llucnrC'sti.
- Carpica. a \IuzPului de istorie
elin
- arheologice in Bucu-

- arheologict', \1IHSR, llucu-

- istorice,
- Cor pus Inscriptionum l.alinanon, Berlin.
- Dacia. Eechcrches et dccOlncrtes archeo-
ologiqups en Roumanie,
- Dacia. Eerue d'archeologie <"t d'histoire
ancicnnc
- Documente privind istoria Romniei,
Bucuresti.
- Catalog.ue of thc Byzantine Coins in the
Dumbarton Oaks Collcction anei in the
\Yhittemorc Collection Washington.
Documenta Romaniae Historiac, Bucu-

Inestija na Arheologiceskija Institut,
Sofia.
Inestija na Varnenskoto Arheologicesko.
Druzestvo.
Incstija na Narodnija 1\luzcj, Varna,
\latcriale arheologice, I-X.

Materiale Oradea - Materiale arheologice.
A XIII-a sesiune de rapoarte,
Oradea, 1979.
:!11ateriale Tulcea - \fateriale arheologice. A
\1 a teriale
l\lcmAntiq
\IIA\Ioskva
Peucc
Pontica
Rcr\fuz
SA
Sargetia
SCA
SCL\
SCIV (SCIVA)
SlorArch
Sl\IMlM
XIV-a sesiune de rapoarte,
CraiO"ra, 19SO.
:\Iat<'riale c<"rcetiiri arheologice. A
XV-a sesiune anua!;:'t ele rapoarte, Bra-
19X 1.
- \Icmoria Antiquitatis, Piatra
\Iaterialy i issledorania po arhcologii
SSSH, :!\Ioscova.
Pcuce. Publicatie a l\luzcului "Delta

Pontica. a Muzeului de Arheo-
logic istoric
- Heista 1\Iuzl"clor,
Sorctskaja Arhcologija, Moscova.
Sargetia. Acta l\Iusei regionalis De1ensill,
sub egida Muzeului
Hunedoara, Deva.
Studii de antropologie, Bucu-

- Studii si de istoric a artei,
Ilucu
- Studii de istoric veche
arheologie),
- Slorenska Archeologia, , Nitra.
- Studii materiale de muzeografie
istoric
Studii
StComSatu \late - Studii Satu Mare.

Materiale Si Cercetari Arheologice (MCA), XVI, 1982

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Materiale Si Cercetari Arheologice (MCA), XVI, 1982

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

www.e-patrimoniu.ro, www.cimec.

S-au mai intilnit ntr-un mor-

:M4, M6, l\f7, Ms,

Вам также может понравиться