1. Introducere Cibernetica studiaza procesele de reglaj, comanda si control în functionarea masinilor, a organismelor vii si a structurilor sociale.

Sistemele cibernetice - ansamble finite de elemente materiale care interactioneaza unele cu altele si cu mediul exterior prin interactiuni informationale. Exista doua capitole ale ciberneticii: 1) teoria informatiei si 2) teoria sistemelor de comanda. 2. Problematica ciberneticii si relatiile ei cu celelalte stiinte Cibernetica studiaza probleme ale diferitelor discipline stiintifice pe care, însa, le abordeaza conform unei metode proprii care se bazeaza pe: a) abstractizare si b) modelare. a) Cibernetica face abstractie atât de natura materialului din care este alcatuit sistemul, cât si de energia necesara functionarii sale. Ceea ce ramâne în urma abstractizarii este schema constitutiva saustructurala a sistemului si schema de functionare saucomportamentala a acestuia. Schema structurala contine un numar de unitati legate între ele, numite de catre Ashby "cutii negre" (black box) deoarece continutul lor ramâne necunoscut. Schema comportamentala este reprezentata de succesiunea starilor prin care trece sistemul la interactiunea cu mediul ambiant. b) Modelarea sistemului studiat poate consta în desenarea (trasarea) schemei logice sau grafice a sistemului si/sau construirea unui dispozitiv tehnic care sa imite functia sistemului studiat (nu este necesara). Prin modelare se poate gasi functia de transfer a sistemului (modul în care sistemul actioneaza asupra marimii de intrare) sau, când aceasta este cunoscuta, poate fi gasita marimea de iesire. (Fig. Etapele elaborarii unui model cibernetic). Ea este înrudita cu bionica - disciplina al carei obiect este aplicarea în tehnica a unor principii de functionare a sistemelor biologice. 3. Elemente de teoria informatiei Pentru a defini informatia este necesara introducerea unor notiuni elementare de teoria probabilitatilor: experiment, eveniment, frecventa de aparitie, probabilitate. Experimentul este evolutia unui sistem catre o stare finala numita eveniment. Un experiment se poate solda cu un numar oarecare, n, de evenimente diferite, fiecare dintre aceasta având o anumita frecventa de aparitie, ni.Frecventa relativa de aparitie, fi, a unui eveniment va fi:

cu i = 1,..., n

unde reprezinta numarul total de repetari ale experimentului. Daca numarul de repetari ale experimentului va fi foarte mare, teoretic infinit, se defineste probabilitatea de realizare a evenimentului i, pi, astfel:

pentru evenimentul cert. cu pi = 1: Pentru stabilirea unitatii de masura a cantitatii de informatie Shannon a propus utilizarea logaritmilor în baza 2 (legat de sistemele tehnice de transmitere a informatiei). având p = 1. Gradul de surpriza este cu atât mai mare cu cât evenimentul este mai putin probabil. probabilitatea de aparitie a unei fete va fi . exista o corelatie între probabilitatea de realizare a evenimentului si cantitatea de informatie furnizata de acesta. Ii. pentru a putea fi transmisa. Informatia capata semnificatie atunci când exista un receptor care sa o înteleaga. Astfel. Un mod de a defini informatiaeste urmatorul: se obtine o informatie atunci când se ia cunostinta de realizarea unui eveniment în urma unui experiment al carui rezultat nu este cunoscut dinainte. si probabilitatea de producere a evenimentului. nici cu substanta si deci nu este de natura materiala. probabilitatea lor de aparitie va fi . Informatia poate fi considerata ca o însusire a materiei care leaga parti determinate ale unui sistem. Pentru un numar foarte mare de aruncari. Cu cât gradul de surpriza la obtinerea unei informatii este mai mare. Spre deosebire de energie. Totusi. Nu produce nici o surpriza evenimentul cert. respectiv producerea unui eveniment fiind reprezentata de aparitia uneia din cele 6 fete ale zarului. ea are nevoie de un suport material si de o cantitate de energie. initiatorul teoriei informatiei.cu Probabilitatea de realizare a experimentului cert este 1. Numarul distinct de evenimente este 6. Atunci când se afla rezultatul unui experiment se spune ca se obtine o informatie. Aceasta unitate a fost numita bit (binary digit). cu atât cantitatea de informatie obtinuta este mai mare. Ea nu se identifica nici cu energia. urmatoarea formula: Formula îndeplineste conditiile privitoare la corelatia dintre valoarea informatiei. prin transmitere cantitatea de informatie nu va fi diminuata. Un multiplu al bitului este 1 byte = 23 bit (octet). Un exemplu este dat de experimentul clasic al aruncarii unui zar. a propus pentru cantitatea de informatie. prin gradul de surpriza pe care-l ofera. Informatia medie a unui experiment . Daca evenimentele sunt egal probabile si diferite între ele. Definitia cantitatii de informatie Shannon. Bitul reprezinta cantitatea de informatie care se obtine în urma unui experiment cu doua rezultate posibile si egal probabile. Cu alte cuvinte.

producând evenimentul i. . notata cu H. se va obtine o informatie totala care depinde de informatia oferita de fiecare eveniment. iar fiecare eveniment i posibil are probabilitatea de aparitie pi. a fost numita de Shannon entropie informationala. Daca experimentul este repetat de mai multe ori. el furnizeaza o cantitate de informatie Ii. Exemple. Informatia totala va fi: . deci cu cât numarul de legaturi dintre diferitele evenimente care se succed este mai mare. cantitatea de informatie pentru fiecare Informatia medie se va scrie: sau În cazul în care N este foarte mare (teoretic N® ¥). cu ni frecventa de aparitie a evenimentului i si eveniment este: . Rr: Cu cât entropia reala este mai mica. cu atât redundanta relativa este mai mare. Astfel.H În practica se foloseste frecvent marimea numita redundanta relativa. de unde: Informatia medie. laN repetari ale experimentului. notata cu R. datorita faptului ca expresia ei este analoga cu formula lui Boltzmann a entropiei termodinamice: În cazul a n evenimente egal probabile valoarea maxima Hm = Immax: si entropia informationala va avea Diferenta dintre entropia informationala maxima si cea reala a unui experiment.Daca un experiment este realizat o singura data. se numesteredundanta absoluta: R = Hmax . .

pentru o singura stare posibila. Macromolecula este un lant de ADN. Daca cele 4 baze azotate distincte apar cu aceeasi probabilitate. Se considera ca fiecare dintre cei n = 20 aminoacizi diferiti cunoscuti poate sa apara cu aceeasi probabilitate: Informatia totala continuta în lantul de aminoacizi va fi: It = N log n = 500 log220 = 2200 bit Cazul II. numarul de dispuneri ale particulelor. Macromolecula este o proteina formata din N = 500 aminoacizi. entropia ar fi nula (stare interzisa de principiul III al termodinamicii).Pe baza formulei cantitatii de informatie. Maxwell presupune ca orificiul dintre cele doua compartimente poate fi închis cu o usita microscopica care functioneaza fara frecari si care poate fi actionata de o entitate imaginara pe care o numeste "demon". se poate calcula continutul informational al unei macromolecule. formata din N unitati: unde pi este probabilitatea cu care poate fi întâlnita specia i. Maxwell a imaginat urmatorul experiment ideal: Doua compartimente izolate adiabatic de exterior contin un acelasi gaz ideal. S indica gradul de dezordine al sistemului. În realitate legatura dintre cele doua tipuri de entropie este mult mai adânca. Pentru a ilustra corelatia dintre entropia termodinamica si entropia informationala. vitezele medii ale moleculelor vor fi aceleasi pentru ambele compartimente. Paradoxul lui Maxwell. la o stare total dezordonata. sistemul format din cele doua compartimente care contin gaz ideal va trece de la o stare cu un anumit grad de ordine. dupa un timp. caracterizata printr-o entropie termodinamica mai mare. Daca se considera un sistem termodinamic total dezordonat. Pentru un sistem foarte ordonat. It. formula lui Boltzmann devine: S = k ln N unde k = constanta lui Boltzmann. Daca între cele doua compartimente va exista un orificiu care sa permita trecerea moleculelor dintr-o parte în cealalta. format din N particule identice cu energii diferite. În acest fel. informatia medie a fost numita entropie informationala datorita asemanarii dintre expresia acesteia si cea a entropiei termodinamice în formularea lui Boltzmann. la temperaturi diferite. It = N log n = 106 log2 4 = 2 ×106 bit Entropie informationala si entropie termodinamica Dupa cum s-a aratat anterior. deci sistem perfect ordonat. se va produce egalizarea temperaturilor. în urma difuziei. La limita. deci numarul de stari posibile ale sistemului. el poate distinge : . Acest "demon" al lui Maxwell poseda informatie si anume. Cazul I. cu N = 106 baze azotate. . iar N este probabilitatea termodinamica a starii. cu alte cuvinte. . este foarte mic si deci entropia termodinamica a sistemului va fi mica.

desi exprimata prin semnale de natura diferita. un sistem se descompune si gradul de dezorganizare al acestuia creste. iar aceste litere formeaza alfabetul limbii respective. este constituit dinsemnale . Schroedinger a afirmat ca acestea evita cresterea entropiei preluând din mediul exterior neg-entropie.valori particulare ale unor marimi fizice. Prelucrarea semnalelor Prin aranjarea semnalelor într-o succesiune sau alta se pot alcatui diferite mesaje. pentru a obtine informatie. Totalitatea semnalelor distincte care circula de-a lungul canalului în vederea transmiterii unui mesaj formeaza alfabetul canalului. Un sistem de transmitere a informatiei poate utiliza mai multe tipuri de semnale. iar ansamblul simbolurilor formeaza alfabetul. Transmiterea informatiei Informatia primita în momentul în care se ia cunostinta de realizarea unui eveniment sau de schema structurala sau comportamentala a unui sistem poate fi transmisa unor sisteme vii sau unor dispozitive tehnice. în procesul de creatie are loc o scadere a entropiei termodinamice si o crestere a organizarii. Informatia "demonului" actioneaza ca o entropie termodinamica negativa. chimice sau numerice. ele iau energie libera din exterior si elimina produsii de dezasimilatie. Mesaj . Tot astfel. Cu privire la organismele vii. pentru a transmite sunetele la distanta este nevoie de transformarea vibratiilor mecanice ale aerului (atenuate rapid cu distanta) în semnale electrice sau electromagnetice. dar va avea o natura fizica diferita. Scaderea entropiei termodinamice se produce pe seama informatiei pe care o poseda "demonul". cele doua compartimente vor ajunge la temperaturi diferite si entropia termodinamica a sistemului va scadea. 1) Codificarea reprezinta stabilirea corespondentei dintre alfabetul sursei si cel al canalului folosit. Totalitatea semnalelor distincte utilizate de o sursa pentru a alcatui si transmite mesaje formeaza alfabetul sursei. 2) traducerea si 3) modularea. prin intermediul unui difuzor. care va purta acelasi mesaj. fiecare adaptat canalului. imagini sau date. însa. informatia transmisa sa fie aceeasi. În cazul transmiterii telefonice. "Demonul" lasa sa treaca într-unul din compartimente numai acele molecule cu viteza mai mare decât viteza medie. mai bine adaptata canalului utilizat. Pentru a asigura trecerea de la un tip de semnal la altul. Astfel. De exemplu. Prelucrarea semnalelor comporta trei operatii: 1) codificarea. Semnalele se pot propaga la distanta printr-un mediu fizic numit canal de informatie. În multe cazuri. De exemplu. . semnalele sunt prelucrate. acestea sunt transmise la distanta prin intermediul liniei telefonice si retransformate în vibratii sonore la locul de destinatie.ansamblu de idei. transmiterea informatiei necesita transformarea semnalului emis într-un alt semnal. Mesajul. Semnalelor li se pot atribui simboluri.moleculele pe baza vitezei pe care acestea o au. Prin aceasta. În cazul sunetelor vorbirii canalul de informatie este reprezentat de aerul prin care se propaga vibratiile sonore emise de catre vorbitor. Informatiile sunt transmise sub forma de mesaje. 4. Invers. semnalelor acustice care reprezinta sunetele vorbirii li se asociaza simbolurile numite litere. vibratiile sonore care constituie sunetele vorbirii sunt transformate cu ajutorul unui microfon în semnale electrice. astfel încât. iar în celalalt numai moleculele cu viteza mai mica decât aceasta. numita neg-entropie. la rândul sau.

Semnalele cu variatie discontinua (semnale discrete) pot fi reprezentate printr-o serie de impulsuri sau semne (de exemplu cifre). Amplificarea consta în marirea puterii semnalului. Conversia analog digitala este întâlnita de exemplu în diverse dispozitive de înregistrare a unor date experimentale si stocare a acestora în calculator. Daca informatia este transmisa prin mai multe canale.mediul fizic prin care se transmite mesajul. 5. Astfel. mai adecvate transmiterii. un foton poate bloca trecerea prin membrana celulei fotoreceptoare a 106 sarcini electrice elementare. care maresc sansa ca mesajul sa fie înteles de destinatar. în celulele senzoriale se produce o amplificare de putere pe baza energiei obtinute pe cale metabolica. vibratia membranei bazilare din urechea interna (marime mecanica) este transformata prin intermediul celulelor ciliate interne în influx nervos (marime electrica). De aceea se utilizeaza în practica un surplus de semnale. Perturbatiile pot afecta la orice nivel transmiterea corecta a mesajului. numitesemnale redundante. Schema generala a unui sistem complex de transmitere a informatiei (fig.2) Traducerea reprezinta transformarea unei marimi (fizice sau chimice) într-o marime de alt tip prin intermediul unui traductor. De exemplu. În sistemele biologice poate exista o variatie continua a amplitudinii. atunci când marimea are caracter periodic. frecventei sau fazei. Semnalele cifrice sunt numite semnale digitale (digit cifra). Semnalul luminos care cade pe retina este transformat prin intermediul celulelor fotoreceptoare în semnal electric. Daca semnalele prezinta o variatie continua. Canalul neuronal ca sistem de transmitere a informatiei . de aceea. care genereaza mesaje (alcatuite din semnale). semnalele sunt adaptate corespunzator si. Cu asemenea semnale se opereaza în calculatoarele digitale. microfonul telefonului) care transforma semnalul sursei în semnalului canalului de transmisie (linia telefonica) si un traductor receptor (exemplu. declansând senzatia de vedere. instalatie tehnica sau parte a acestora. Alte doua operatii întâlnite în prelucrarea semnalelor sunt: 4) conversia analogdigitala (si invers) si 5)amplificarea. 3) Modularea consta în construirea semnalelor necesare transmiterii unui mesaj prin modificarea unui parametru al marimii fizice considerate. canal de transmitere a informatiei . Sistemul poate fi afectat de perturbatii (semnale care nu fac parte din mesajul sursei). De exemplu.) contine pe lânga elementele sistemului simplu un traductor transmitator (de exemplu. prin varierea amplitudinii sau intensitatii unei marimi. difuzorul telefonului) care transforma semnalul canalului în semnalul adecvat pentru destinatar. ele se numesc semnale analogice. În comunicatii se întelege prin redundanta cantitatea suplimentara de informatii care se transmite pentru a asigura eficienta unui semnal si care intervine ori de câte ori se pune problema stabilitatii comunicatiilor. Exista o modulare în amplitudine. si o modulare în frecventa.instalatie tehnica sau fiinta care primeste si utilizeaza informatia. sistemului i se mai adauga niste elemente.fiinta. Energia necesara amplificarii provine de la o sursa exterioara sursei de semnale. destinatar (receptor) . Schema generala a unui sistem simplu de transmitere a informatiei Cel mai simplu sistem de transmitere a informatiei este alcatuit din urmatoarele elemente: sursa .

.membrana presinaptica în care semnalele electrice se transforma în semnale chimice (eliberarea moleculelor de mediator).Sursa de informatie . modulate în frecventa.membrana postsinaptica.Canal de tip I . .Canal II . musculara sau glandulara.moleculele de mediator chimic. canal neuronal): . semnalul chimic modulat în amplitudine se transforma în semnal electric modulat în amplitudine.Semnale .Destinatar . . pe baza ecuatiilor diferentiale ale excitatiei nervoase. care provin din membrana dendritica si din cea a corpului neuronal determina conul axonal sa declanseze o salva de potentiale de actiune tot-sau-nimic. .terminatia nervoasa cu membrana presinaptica. . Potentialele de actiune locale. .dendritele si corpul neuronal. deci.Canal I . respectiv un potential de actiune local. .Traductor transmitator II . sau logic. Retele neuronale Sistemul nervos central (SNC) este o retea complexa de neuroni: un neuron excita sau inhiba simultan mai multi neuroni si primeste semnale de la mai multi neuroni. Ipotezele care stau la baza tratarii logice a retelelor neuronale sunt urmatoarele: .Traductor receptor I .buton terminal pe care circula semnale modulate în amplitudine (potentiale locale care se propaga decremental).Întreaga informatie pe care o fiinta o primeste din lumea înconjuratoare prin organele sale senzoriale este transmisa sistemului nervos central prin fibre nervoase. Cu cât amplitudinea semnalului sosit la nivelul conului axonal este mai mare. Mai usor de abordat este calea logica.conul axonal. Un model cibernetic simplu al unei fibre nervoase implica urmatoarele componente (fig. Caracterizarea canalului neuronal si a parametrilor sai informationali.axonul (canal axonal) pe care circula semnale modulate în frecventa (potentiale de actiune tot-sau-nimic care se propaga nedecremental). Retelele neuronale pot fi studiate matematic.Traductor transmitator I . cu atât mai mare este frecventa potentialelor tot-sau-nimic produse.Traductor receptor II .celula neuronala. 14× 109 neuroni. . . Se poate.neuronul se poate afla în doua stari: de excitatie si de repaus. conul axonal este zona de emergenta a axonului din corpul neuronal si are forma unui trunchi de con.terminatie nervoasa la nivelul careia are loc transformarea semnalelor modulate în frecventa în semnale modulate în amplitudine. Creierul uman contine cca. . modulate în amplitudine. afirma ca întregul sistem nervos este un imens sistem de transmitere si prelucrare a informatiilor primite din lumea înconjuratoare sau din interiorul propriului corp.

0. Reteaua de multiplicare . Clasificari ale memoriei: . Sunt posibile chiar modificari biochimice la nivelul nucleoproteinelor. accentuarea contrastului.transmisia sinaptica se face cu o întârziere de cca. Totusi.procesul de retinere pentru o anumita perioada de timp a acestor informatii.Reteaua de sumare . Învatare si memorie Învatare . fapt ce sta la baza MSD si MLD. La baza ei sta aparitia unor retele reverberante.5 ms.ce se refera la un anumit comportament sau la un grad sporit de îndemânare Memoria imediata . Memorie . memoria de lunga durata. Reteaua de întârziere .la un singur semnal produs de neuronul 1. Deci trebuie sa existe si alte sisteme de memorizare care presupun transpunerea mesajelor electrice în modificari structurale (forme de memorie fixa). . neuronii implicati în aceste retele vor contura. instruibile etc..procesul de dobândire a unor informatii (noi) despre lume.5 ms. . neuronul 2 raspunde de un numar indefinit de ori. cai preferentiale de circulatie a impulsurilor nervoase. prin modificari functionale si structurale ale sinapselor. retele simple). Circulatia permanenta între neuronii unei retele reverberante duce la permeabilizarea cailor respective si în acest fel se realizeaza o cale preferentiala de circulatie a impulsurilor.dureaza un timp de ordinul secundelor.ce retine datele primite prin organele de simt . Se constata chiar o marire a volumului neuronului si axonului.motorie . nu-si schimba la trezire comportamentul si nici nu-si pierde reflexele conditionate. Exemple de retele neuronale simple (fig. fiecare raspuns fiind separat de celelalte prin 0. precum si de uitarea partiala sau totala a informatiilor memorate.pentru a trece din starea de repaus în starea de excitatie trebuie ca excitantul sa depaseasca un anumit prag. Asemenea sisteme asigura. de regasirea la nevoie a informatiilor memorate. Retelele reverberante joaca un rol important în procesele de memorizare.pentru ca neuronul 3 sa raspunda cu întârziere la semnalul provenit de la neuronul 1 se intercaleaza între cei doi neuroni neuronul 2. suprafata de contact dintre doi neuroni este sporita. Se pot imagina numeroase alte tipuri de retele neuronale: pentru recunosterea formelor. Reteaua reverberanta .totalitatea aspectelor functionale si structurale legate de învatarea si de memorarea informatiilor. probabil. un om supus anesteziei profunde care suprima temporar activitatea electrica a scoartei. neuronul 6 raspunde de 5 ori la rând.pentru ca neuronul 3 sa se excite este necesar sa primeasca semnale atât de la neuronul 1 cât si de la neuronul 2.desi primeste un singur semnal de la neuronul 1. deci si circulatia mesajelor de scurta durata. Cu timpul. Memorare .senzoriala . mai ales îm memoria de scurta durata.

retine informatiile timp de minute sau ore. chimice. Omul primeste din lumea înconjuratoare 1010-1011 bit/s din care sunt constientizati 100 bit/s. Schema cibernetica a analizorilor Semnalele luminoase. un interval îngust de timp în care are loc sinteza proteinelor memoriei iar acest interval coincide cu actul memorarii. Retina transmite o informatie de cca.informatia medie care se transmite prin canal sau fluxul de transinformatie. O fibra nervoasa transmite o informatie medie de 1150 bit/s. . termice. Exista. Rezultatul este neretinerea respectivelor informatii. limitându-se la modificarea celor deja existente sau la etalarea lor functionala în cazul în care ar fi mascate de alte molecule.1400) bit/s. Memoria de scurta durata. Un canal neuronal poate fi caracterizat prin doua marimi: . receptorii pot fi fotoreceptori. asadar.capacitatea canalului. însa. iar capacitatea canalului neuronal este de 1400 bit/s. fie translationali) se administreaza dupa mai mult de o ora de la încercarea de învatare. Daca asemenea inhibitori (fie transcriptionali. repezentând valoarea maxima a fluxului de transinformatie. de exemplu antibioticele puromicin. sinteza de novo a proteinelor. Acest lucru devine evident daca se administreaza în timpul procesului de învatare sau imediat dupa acesta un inhibitor al sintezei proteice. cicloheximin sau anisomicin. modificari care trebuie sã fie protejate de efectul distrugator al turnoverului metabolic. informatia totala care circula prin fibrele acestuia este de N(1000 .de exemplu cele privind presiunea sângelui.de exemplu muschi. Memorie de lunga durata (MLD) .). nociceptori (durere) etc. mecanice. .si nu sunt constientizate) si proprioceptori (informatiile provin de la tesuturi si organe . mecanoreceptori. luni sau ani Memoria de scurtã duratã (MSD) si memoria de lunga durata (MLD) presupun modificari durabile ale unor proteine.Memorie de scurta durata (MSD) . concentratia glucozei . În functie de provenienta informatiilor putem distinge: exteroceptori (informatiile provin din mediul exterior). miros). din exterior sunt traduse la nivelul receptorilor în semnale electrice. interoceptori (informatiile provin din mediul intern . Fluxurile informationale prin fibrele nervoase. 10 bit/s reprezinta memoria de scurta durata. saptamâni. acustice. organe. iar 1 bit/s memoria de lunga durata.actioneaza zile. nu mai apare deficitul de memorie. În mod corespunzator. În cazul unui nerv cu N fibre. având ca unitate bit/s. articulatii). termoreceptori. (MSD) opereaza fara a avea nevoie de sinteza unor proteine. 1010 bit/s (exista cca 108 celule fotoreceptoare care pot distinge 32 nivele de stralucire pentru o imagine realizata în 1/16 sec. Memoria de lunga durata(MLD) presupune. chemoreceptori (gust.

În functie de modul în care reactioneaza la stimuli. din punct de vedere al semnalelor transmise. Scoarta cerebrala primeste trenuri de impulsuri de diferite frecvente. corpii neuronali din ganglioni. on-off . segmentul periferic opereaza cu semnale modulate în amplitudine iar segmentul central cu semnale modulate în frecventa.începerea stimularii. Schema generala a unui analizor cibernetic consta (fig) din segmentul periferic.încetarea stimularii. Pe baza frecventei si a locului de pe scoarta în care ajung impulsurile se codifica diferitele proprietati ale stimulilor. retelele neuronale din mezencefal si zona de proiectie din scoarta cerebrala. receptorii sunt de urmatoarele tipuri: on . .pe tot parcursul stimularii.atât la începerea cât si la încetarea stimularii si continui . În general. off . se face în terminatiile nervoase. respectiv celulele receptoare si terminatiile nervoase în contact cu ele si din segmentul central. în care semnalele modulate în amplitudine se transforma în semnale modulate în frecventa. Trecerea de la segmentul periferic la cel central. respectiv restul fibrelor nervoase.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful