1. Introducere Cibernetica studiaza procesele de reglaj, comanda si control în functionarea masinilor, a organismelor vii si a structurilor sociale.

Sistemele cibernetice - ansamble finite de elemente materiale care interactioneaza unele cu altele si cu mediul exterior prin interactiuni informationale. Exista doua capitole ale ciberneticii: 1) teoria informatiei si 2) teoria sistemelor de comanda. 2. Problematica ciberneticii si relatiile ei cu celelalte stiinte Cibernetica studiaza probleme ale diferitelor discipline stiintifice pe care, însa, le abordeaza conform unei metode proprii care se bazeaza pe: a) abstractizare si b) modelare. a) Cibernetica face abstractie atât de natura materialului din care este alcatuit sistemul, cât si de energia necesara functionarii sale. Ceea ce ramâne în urma abstractizarii este schema constitutiva saustructurala a sistemului si schema de functionare saucomportamentala a acestuia. Schema structurala contine un numar de unitati legate între ele, numite de catre Ashby "cutii negre" (black box) deoarece continutul lor ramâne necunoscut. Schema comportamentala este reprezentata de succesiunea starilor prin care trece sistemul la interactiunea cu mediul ambiant. b) Modelarea sistemului studiat poate consta în desenarea (trasarea) schemei logice sau grafice a sistemului si/sau construirea unui dispozitiv tehnic care sa imite functia sistemului studiat (nu este necesara). Prin modelare se poate gasi functia de transfer a sistemului (modul în care sistemul actioneaza asupra marimii de intrare) sau, când aceasta este cunoscuta, poate fi gasita marimea de iesire. (Fig. Etapele elaborarii unui model cibernetic). Ea este înrudita cu bionica - disciplina al carei obiect este aplicarea în tehnica a unor principii de functionare a sistemelor biologice. 3. Elemente de teoria informatiei Pentru a defini informatia este necesara introducerea unor notiuni elementare de teoria probabilitatilor: experiment, eveniment, frecventa de aparitie, probabilitate. Experimentul este evolutia unui sistem catre o stare finala numita eveniment. Un experiment se poate solda cu un numar oarecare, n, de evenimente diferite, fiecare dintre aceasta având o anumita frecventa de aparitie, ni.Frecventa relativa de aparitie, fi, a unui eveniment va fi:

cu i = 1,..., n

unde reprezinta numarul total de repetari ale experimentului. Daca numarul de repetari ale experimentului va fi foarte mare, teoretic infinit, se defineste probabilitatea de realizare a evenimentului i, pi, astfel:

Numarul distinct de evenimente este 6. Daca evenimentele sunt egal probabile si diferite între ele. exista o corelatie între probabilitatea de realizare a evenimentului si cantitatea de informatie furnizata de acesta. Bitul reprezinta cantitatea de informatie care se obtine în urma unui experiment cu doua rezultate posibile si egal probabile. initiatorul teoriei informatiei. Nu produce nici o surpriza evenimentul cert. Pentru un numar foarte mare de aruncari. Totusi. probabilitatea de aparitie a unei fete va fi . Ea nu se identifica nici cu energia. cu pi = 1: Pentru stabilirea unitatii de masura a cantitatii de informatie Shannon a propus utilizarea logaritmilor în baza 2 (legat de sistemele tehnice de transmitere a informatiei). prin transmitere cantitatea de informatie nu va fi diminuata. respectiv producerea unui eveniment fiind reprezentata de aparitia uneia din cele 6 fete ale zarului. Astfel. Definitia cantitatii de informatie Shannon. Cu alte cuvinte. nici cu substanta si deci nu este de natura materiala. Atunci când se afla rezultatul unui experiment se spune ca se obtine o informatie. Un mod de a defini informatiaeste urmatorul: se obtine o informatie atunci când se ia cunostinta de realizarea unui eveniment în urma unui experiment al carui rezultat nu este cunoscut dinainte. Informatia capata semnificatie atunci când exista un receptor care sa o înteleaga. Un exemplu este dat de experimentul clasic al aruncarii unui zar. pentru a putea fi transmisa. si probabilitatea de producere a evenimentului. probabilitatea lor de aparitie va fi . ea are nevoie de un suport material si de o cantitate de energie. Cu cât gradul de surpriza la obtinerea unei informatii este mai mare. Informatia poate fi considerata ca o însusire a materiei care leaga parti determinate ale unui sistem. Gradul de surpriza este cu atât mai mare cu cât evenimentul este mai putin probabil. Spre deosebire de energie. prin gradul de surpriza pe care-l ofera.cu Probabilitatea de realizare a experimentului cert este 1. Aceasta unitate a fost numita bit (binary digit). urmatoarea formula: Formula îndeplineste conditiile privitoare la corelatia dintre valoarea informatiei. pentru evenimentul cert. a propus pentru cantitatea de informatie. având p = 1. cu atât cantitatea de informatie obtinuta este mai mare. Un multiplu al bitului este 1 byte = 23 bit (octet). Ii. Informatia medie a unui experiment .

.Daca un experiment este realizat o singura data. el furnizeaza o cantitate de informatie Ii. se va obtine o informatie totala care depinde de informatia oferita de fiecare eveniment. a fost numita de Shannon entropie informationala. producând evenimentul i. iar fiecare eveniment i posibil are probabilitatea de aparitie pi. Informatia totala va fi: . deci cu cât numarul de legaturi dintre diferitele evenimente care se succed este mai mare. . Daca experimentul este repetat de mai multe ori. se numesteredundanta absoluta: R = Hmax . notata cu H. cu ni frecventa de aparitie a evenimentului i si eveniment este: . Astfel.H În practica se foloseste frecvent marimea numita redundanta relativa. cantitatea de informatie pentru fiecare Informatia medie se va scrie: sau În cazul în care N este foarte mare (teoretic N® ¥). datorita faptului ca expresia ei este analoga cu formula lui Boltzmann a entropiei termodinamice: În cazul a n evenimente egal probabile valoarea maxima Hm = Immax: si entropia informationala va avea Diferenta dintre entropia informationala maxima si cea reala a unui experiment. notata cu R. cu atât redundanta relativa este mai mare. laN repetari ale experimentului. de unde: Informatia medie. Rr: Cu cât entropia reala este mai mica. Exemple.

Maxwell presupune ca orificiul dintre cele doua compartimente poate fi închis cu o usita microscopica care functioneaza fara frecari si care poate fi actionata de o entitate imaginara pe care o numeste "demon". . Paradoxul lui Maxwell. se va produce egalizarea temperaturilor. S indica gradul de dezordine al sistemului. It = N log n = 106 log2 4 = 2 ×106 bit Entropie informationala si entropie termodinamica Dupa cum s-a aratat anterior. caracterizata printr-o entropie termodinamica mai mare. deci numarul de stari posibile ale sistemului. sistemul format din cele doua compartimente care contin gaz ideal va trece de la o stare cu un anumit grad de ordine. entropia ar fi nula (stare interzisa de principiul III al termodinamicii). Acest "demon" al lui Maxwell poseda informatie si anume. formata din N unitati: unde pi este probabilitatea cu care poate fi întâlnita specia i. Pentru un sistem foarte ordonat. deci sistem perfect ordonat. În acest fel. Se considera ca fiecare dintre cei n = 20 aminoacizi diferiti cunoscuti poate sa apara cu aceeasi probabilitate: Informatia totala continuta în lantul de aminoacizi va fi: It = N log n = 500 log220 = 2200 bit Cazul II. La limita. Pentru a ilustra corelatia dintre entropia termodinamica si entropia informationala. It. În realitate legatura dintre cele doua tipuri de entropie este mult mai adânca. se poate calcula continutul informational al unei macromolecule. Macromolecula este o proteina formata din N = 500 aminoacizi. în urma difuziei. cu N = 106 baze azotate. cu alte cuvinte. . Maxwell a imaginat urmatorul experiment ideal: Doua compartimente izolate adiabatic de exterior contin un acelasi gaz ideal. Daca cele 4 baze azotate distincte apar cu aceeasi probabilitate. iar N este probabilitatea termodinamica a starii. la temperaturi diferite. Macromolecula este un lant de ADN. pentru o singura stare posibila. dupa un timp. este foarte mic si deci entropia termodinamica a sistemului va fi mica. numarul de dispuneri ale particulelor. el poate distinge : . vitezele medii ale moleculelor vor fi aceleasi pentru ambele compartimente. Daca se considera un sistem termodinamic total dezordonat. formula lui Boltzmann devine: S = k ln N unde k = constanta lui Boltzmann. Cazul I. Daca între cele doua compartimente va exista un orificiu care sa permita trecerea moleculelor dintr-o parte în cealalta.Pe baza formulei cantitatii de informatie. format din N particule identice cu energii diferite. informatia medie a fost numita entropie informationala datorita asemanarii dintre expresia acesteia si cea a entropiei termodinamice în formularea lui Boltzmann. la o stare total dezordonata.

iar aceste litere formeaza alfabetul limbii respective. Totalitatea semnalelor distincte care circula de-a lungul canalului în vederea transmiterii unui mesaj formeaza alfabetul canalului. De exemplu. numita neg-entropie. iar ansamblul simbolurilor formeaza alfabetul. Prelucrarea semnalelor Prin aranjarea semnalelor într-o succesiune sau alta se pot alcatui diferite mesaje. la rândul sau. Informatiile sunt transmise sub forma de mesaje. Cu privire la organismele vii. Tot astfel. iar în celalalt numai moleculele cu viteza mai mica decât aceasta. Scaderea entropiei termodinamice se produce pe seama informatiei pe care o poseda "demonul". în procesul de creatie are loc o scadere a entropiei termodinamice si o crestere a organizarii. 1) Codificarea reprezinta stabilirea corespondentei dintre alfabetul sursei si cel al canalului folosit. mai bine adaptata canalului utilizat. un sistem se descompune si gradul de dezorganizare al acestuia creste.moleculele pe baza vitezei pe care acestea o au. Semnalele se pot propaga la distanta printr-un mediu fizic numit canal de informatie. . este constituit dinsemnale . Prelucrarea semnalelor comporta trei operatii: 1) codificarea. informatia transmisa sa fie aceeasi. Totalitatea semnalelor distincte utilizate de o sursa pentru a alcatui si transmite mesaje formeaza alfabetul sursei.ansamblu de idei. Mesajul. prin intermediul unui difuzor. 2) traducerea si 3) modularea. semnalelor acustice care reprezinta sunetele vorbirii li se asociaza simbolurile numite litere.valori particulare ale unor marimi fizice. vibratiile sonore care constituie sunetele vorbirii sunt transformate cu ajutorul unui microfon în semnale electrice. fiecare adaptat canalului. dar va avea o natura fizica diferita. Semnalelor li se pot atribui simboluri. chimice sau numerice. 4. Informatia "demonului" actioneaza ca o entropie termodinamica negativa. însa. De exemplu. În cazul sunetelor vorbirii canalul de informatie este reprezentat de aerul prin care se propaga vibratiile sonore emise de catre vorbitor. "Demonul" lasa sa treaca într-unul din compartimente numai acele molecule cu viteza mai mare decât viteza medie. Transmiterea informatiei Informatia primita în momentul în care se ia cunostinta de realizarea unui eveniment sau de schema structurala sau comportamentala a unui sistem poate fi transmisa unor sisteme vii sau unor dispozitive tehnice. Un sistem de transmitere a informatiei poate utiliza mai multe tipuri de semnale. Mesaj . Prin aceasta. care va purta acelasi mesaj. astfel încât. pentru a transmite sunetele la distanta este nevoie de transformarea vibratiilor mecanice ale aerului (atenuate rapid cu distanta) în semnale electrice sau electromagnetice. În multe cazuri. imagini sau date. semnalele sunt prelucrate. acestea sunt transmise la distanta prin intermediul liniei telefonice si retransformate în vibratii sonore la locul de destinatie. cele doua compartimente vor ajunge la temperaturi diferite si entropia termodinamica a sistemului va scadea. pentru a obtine informatie. Schroedinger a afirmat ca acestea evita cresterea entropiei preluând din mediul exterior neg-entropie. Pentru a asigura trecerea de la un tip de semnal la altul. desi exprimata prin semnale de natura diferita. transmiterea informatiei necesita transformarea semnalului emis într-un alt semnal. Invers. În cazul transmiterii telefonice. Astfel. ele iau energie libera din exterior si elimina produsii de dezasimilatie.

si o modulare în frecventa. instalatie tehnica sau parte a acestora. Exista o modulare în amplitudine. Alte doua operatii întâlnite în prelucrarea semnalelor sunt: 4) conversia analogdigitala (si invers) si 5)amplificarea. Energia necesara amplificarii provine de la o sursa exterioara sursei de semnale. Amplificarea consta în marirea puterii semnalului. destinatar (receptor) . Canalul neuronal ca sistem de transmitere a informatiei . Schema generala a unui sistem simplu de transmitere a informatiei Cel mai simplu sistem de transmitere a informatiei este alcatuit din urmatoarele elemente: sursa . De aceea se utilizeaza în practica un surplus de semnale. Cu asemenea semnale se opereaza în calculatoarele digitale. 3) Modularea consta în construirea semnalelor necesare transmiterii unui mesaj prin modificarea unui parametru al marimii fizice considerate.) contine pe lânga elementele sistemului simplu un traductor transmitator (de exemplu.mediul fizic prin care se transmite mesajul. Daca semnalele prezinta o variatie continua. frecventei sau fazei. difuzorul telefonului) care transforma semnalul canalului în semnalul adecvat pentru destinatar. ele se numesc semnale analogice. canal de transmitere a informatiei . Perturbatiile pot afecta la orice nivel transmiterea corecta a mesajului. în celulele senzoriale se produce o amplificare de putere pe baza energiei obtinute pe cale metabolica. vibratia membranei bazilare din urechea interna (marime mecanica) este transformata prin intermediul celulelor ciliate interne în influx nervos (marime electrica). mai adecvate transmiterii. De exemplu. Astfel. În sistemele biologice poate exista o variatie continua a amplitudinii. Daca informatia este transmisa prin mai multe canale. Schema generala a unui sistem complex de transmitere a informatiei (fig. De exemplu.2) Traducerea reprezinta transformarea unei marimi (fizice sau chimice) într-o marime de alt tip prin intermediul unui traductor. declansând senzatia de vedere. un foton poate bloca trecerea prin membrana celulei fotoreceptoare a 106 sarcini electrice elementare.fiinta. Semnalele cu variatie discontinua (semnale discrete) pot fi reprezentate printr-o serie de impulsuri sau semne (de exemplu cifre).instalatie tehnica sau fiinta care primeste si utilizeaza informatia. 5. care maresc sansa ca mesajul sa fie înteles de destinatar. atunci când marimea are caracter periodic. care genereaza mesaje (alcatuite din semnale). Semnalul luminos care cade pe retina este transformat prin intermediul celulelor fotoreceptoare în semnal electric. numitesemnale redundante. Sistemul poate fi afectat de perturbatii (semnale care nu fac parte din mesajul sursei). În comunicatii se întelege prin redundanta cantitatea suplimentara de informatii care se transmite pentru a asigura eficienta unui semnal si care intervine ori de câte ori se pune problema stabilitatii comunicatiilor. Semnalele cifrice sunt numite semnale digitale (digit cifra). microfonul telefonului) care transforma semnalul sursei în semnalului canalului de transmisie (linia telefonica) si un traductor receptor (exemplu. semnalele sunt adaptate corespunzator si. Conversia analog digitala este întâlnita de exemplu în diverse dispozitive de înregistrare a unor date experimentale si stocare a acestora în calculator. sistemului i se mai adauga niste elemente. prin varierea amplitudinii sau intensitatii unei marimi. de aceea.

Retele neuronale Sistemul nervos central (SNC) este o retea complexa de neuroni: un neuron excita sau inhiba simultan mai multi neuroni si primeste semnale de la mai multi neuroni. .membrana presinaptica în care semnalele electrice se transforma în semnale chimice (eliberarea moleculelor de mediator). Creierul uman contine cca. . musculara sau glandulara. .Traductor receptor II .dendritele si corpul neuronal. pe baza ecuatiilor diferentiale ale excitatiei nervoase. . . cu atât mai mare este frecventa potentialelor tot-sau-nimic produse.Traductor receptor I . .Destinatar .Întreaga informatie pe care o fiinta o primeste din lumea înconjuratoare prin organele sale senzoriale este transmisa sistemului nervos central prin fibre nervoase. 14× 109 neuroni. .Canal de tip I .Canal II . sau logic.membrana postsinaptica. Ipotezele care stau la baza tratarii logice a retelelor neuronale sunt urmatoarele: . Mai usor de abordat este calea logica. Un model cibernetic simplu al unei fibre nervoase implica urmatoarele componente (fig.Semnale .buton terminal pe care circula semnale modulate în amplitudine (potentiale locale care se propaga decremental). afirma ca întregul sistem nervos este un imens sistem de transmitere si prelucrare a informatiilor primite din lumea înconjuratoare sau din interiorul propriului corp.Traductor transmitator II . respectiv un potential de actiune local.terminatie nervoasa la nivelul careia are loc transformarea semnalelor modulate în frecventa în semnale modulate în amplitudine. modulate în amplitudine. . .moleculele de mediator chimic.Sursa de informatie .terminatia nervoasa cu membrana presinaptica.axonul (canal axonal) pe care circula semnale modulate în frecventa (potentiale de actiune tot-sau-nimic care se propaga nedecremental). Potentialele de actiune locale.conul axonal. modulate în frecventa. semnalul chimic modulat în amplitudine se transforma în semnal electric modulat în amplitudine. Caracterizarea canalului neuronal si a parametrilor sai informationali. Se poate. . Retelele neuronale pot fi studiate matematic.neuronul se poate afla în doua stari: de excitatie si de repaus. care provin din membrana dendritica si din cea a corpului neuronal determina conul axonal sa declanseze o salva de potentiale de actiune tot-sau-nimic.celula neuronala. deci.Traductor transmitator I .Canal I . Cu cât amplitudinea semnalului sosit la nivelul conului axonal este mai mare. canal neuronal): . conul axonal este zona de emergenta a axonului din corpul neuronal si are forma unui trunchi de con.

accentuarea contrastului.la un singur semnal produs de neuronul 1. Retelele reverberante joaca un rol important în procesele de memorizare. cai preferentiale de circulatie a impulsurilor nervoase. neuronul 2 raspunde de un numar indefinit de ori. Reteaua reverberanta .. Memorare . Circulatia permanenta între neuronii unei retele reverberante duce la permeabilizarea cailor respective si în acest fel se realizeaza o cale preferentiala de circulatie a impulsurilor. nu-si schimba la trezire comportamentul si nici nu-si pierde reflexele conditionate. La baza ei sta aparitia unor retele reverberante. Clasificari ale memoriei: . Deci trebuie sa existe si alte sisteme de memorizare care presupun transpunerea mesajelor electrice în modificari structurale (forme de memorie fixa). precum si de uitarea partiala sau totala a informatiilor memorate. Sunt posibile chiar modificari biochimice la nivelul nucleoproteinelor. neuronii implicati în aceste retele vor contura. Se pot imagina numeroase alte tipuri de retele neuronale: pentru recunosterea formelor. 0.transmisia sinaptica se face cu o întârziere de cca.senzoriala . Se constata chiar o marire a volumului neuronului si axonului. instruibile etc. . un om supus anesteziei profunde care suprima temporar activitatea electrica a scoartei. neuronul 6 raspunde de 5 ori la rând. retele simple). deci si circulatia mesajelor de scurta durata. de regasirea la nevoie a informatiilor memorate. fiecare raspuns fiind separat de celelalte prin 0.pentru a trece din starea de repaus în starea de excitatie trebuie ca excitantul sa depaseasca un anumit prag.totalitatea aspectelor functionale si structurale legate de învatarea si de memorarea informatiilor. Cu timpul. memoria de lunga durata. Învatare si memorie Învatare . Exemple de retele neuronale simple (fig. Memorie .desi primeste un singur semnal de la neuronul 1. Totusi.motorie . suprafata de contact dintre doi neuroni este sporita.dureaza un timp de ordinul secundelor.5 ms. Reteaua de întârziere .Reteaua de sumare . prin modificari functionale si structurale ale sinapselor.procesul de retinere pentru o anumita perioada de timp a acestor informatii. .pentru ca neuronul 3 sa se excite este necesar sa primeasca semnale atât de la neuronul 1 cât si de la neuronul 2.pentru ca neuronul 3 sa raspunda cu întârziere la semnalul provenit de la neuronul 1 se intercaleaza între cei doi neuroni neuronul 2. mai ales îm memoria de scurta durata. fapt ce sta la baza MSD si MLD. Reteaua de multiplicare .5 ms. Asemenea sisteme asigura. probabil.procesul de dobândire a unor informatii (noi) despre lume.ce se refera la un anumit comportament sau la un grad sporit de îndemânare Memoria imediata .ce retine datele primite prin organele de simt .

nociceptori (durere) etc. însa. repezentând valoarea maxima a fluxului de transinformatie. Omul primeste din lumea înconjuratoare 1010-1011 bit/s din care sunt constientizati 100 bit/s. cicloheximin sau anisomicin. miros). mecanice. Un canal neuronal poate fi caracterizat prin doua marimi: . asadar. interoceptori (informatiile provin din mediul intern .capacitatea canalului. limitându-se la modificarea celor deja existente sau la etalarea lor functionala în cazul în care ar fi mascate de alte molecule. În mod corespunzator. concentratia glucozei . de exemplu antibioticele puromicin. Daca asemenea inhibitori (fie transcriptionali. saptamâni. 1010 bit/s (exista cca 108 celule fotoreceptoare care pot distinge 32 nivele de stralucire pentru o imagine realizata în 1/16 sec. Acest lucru devine evident daca se administreaza în timpul procesului de învatare sau imediat dupa acesta un inhibitor al sintezei proteice. luni sau ani Memoria de scurtã duratã (MSD) si memoria de lunga durata (MLD) presupun modificari durabile ale unor proteine. Fluxurile informationale prin fibrele nervoase. chimice. . Memorie de lunga durata (MLD) . Memoria de scurta durata. articulatii).1400) bit/s.actioneaza zile. fie translationali) se administreaza dupa mai mult de o ora de la încercarea de învatare. În cazul unui nerv cu N fibre. (MSD) opereaza fara a avea nevoie de sinteza unor proteine. receptorii pot fi fotoreceptori. organe.de exemplu cele privind presiunea sângelui. termoreceptori. Memoria de lunga durata(MLD) presupune. 10 bit/s reprezinta memoria de scurta durata. Retina transmite o informatie de cca.Memorie de scurta durata (MSD) . având ca unitate bit/s. În functie de provenienta informatiilor putem distinge: exteroceptori (informatiile provin din mediul exterior). iar capacitatea canalului neuronal este de 1400 bit/s.si nu sunt constientizate) si proprioceptori (informatiile provin de la tesuturi si organe . chemoreceptori (gust. O fibra nervoasa transmite o informatie medie de 1150 bit/s. informatia totala care circula prin fibrele acestuia este de N(1000 . mecanoreceptori. nu mai apare deficitul de memorie. Schema cibernetica a analizorilor Semnalele luminoase. Rezultatul este neretinerea respectivelor informatii. sinteza de novo a proteinelor.de exemplu muschi.informatia medie care se transmite prin canal sau fluxul de transinformatie. din exterior sunt traduse la nivelul receptorilor în semnale electrice. Exista.retine informatiile timp de minute sau ore. acustice. modificari care trebuie sã fie protejate de efectul distrugator al turnoverului metabolic. .). un interval îngust de timp în care are loc sinteza proteinelor memoriei iar acest interval coincide cu actul memorarii. iar 1 bit/s memoria de lunga durata. termice.

off . Schema generala a unui analizor cibernetic consta (fig) din segmentul periferic. Pe baza frecventei si a locului de pe scoarta în care ajung impulsurile se codifica diferitele proprietati ale stimulilor. Trecerea de la segmentul periferic la cel central.pe tot parcursul stimularii. on-off .atât la începerea cât si la încetarea stimularii si continui . se face în terminatiile nervoase. retelele neuronale din mezencefal si zona de proiectie din scoarta cerebrala. respectiv celulele receptoare si terminatiile nervoase în contact cu ele si din segmentul central. segmentul periferic opereaza cu semnale modulate în amplitudine iar segmentul central cu semnale modulate în frecventa. corpii neuronali din ganglioni.începerea stimularii. din punct de vedere al semnalelor transmise. În general. . în care semnalele modulate în amplitudine se transforma în semnale modulate în frecventa.încetarea stimularii. respectiv restul fibrelor nervoase. receptorii sunt de urmatoarele tipuri: on . Scoarta cerebrala primeste trenuri de impulsuri de diferite frecvente.În functie de modul în care reactioneaza la stimuli.