1. Introducere Cibernetica studiaza procesele de reglaj, comanda si control în functionarea masinilor, a organismelor vii si a structurilor sociale.

Sistemele cibernetice - ansamble finite de elemente materiale care interactioneaza unele cu altele si cu mediul exterior prin interactiuni informationale. Exista doua capitole ale ciberneticii: 1) teoria informatiei si 2) teoria sistemelor de comanda. 2. Problematica ciberneticii si relatiile ei cu celelalte stiinte Cibernetica studiaza probleme ale diferitelor discipline stiintifice pe care, însa, le abordeaza conform unei metode proprii care se bazeaza pe: a) abstractizare si b) modelare. a) Cibernetica face abstractie atât de natura materialului din care este alcatuit sistemul, cât si de energia necesara functionarii sale. Ceea ce ramâne în urma abstractizarii este schema constitutiva saustructurala a sistemului si schema de functionare saucomportamentala a acestuia. Schema structurala contine un numar de unitati legate între ele, numite de catre Ashby "cutii negre" (black box) deoarece continutul lor ramâne necunoscut. Schema comportamentala este reprezentata de succesiunea starilor prin care trece sistemul la interactiunea cu mediul ambiant. b) Modelarea sistemului studiat poate consta în desenarea (trasarea) schemei logice sau grafice a sistemului si/sau construirea unui dispozitiv tehnic care sa imite functia sistemului studiat (nu este necesara). Prin modelare se poate gasi functia de transfer a sistemului (modul în care sistemul actioneaza asupra marimii de intrare) sau, când aceasta este cunoscuta, poate fi gasita marimea de iesire. (Fig. Etapele elaborarii unui model cibernetic). Ea este înrudita cu bionica - disciplina al carei obiect este aplicarea în tehnica a unor principii de functionare a sistemelor biologice. 3. Elemente de teoria informatiei Pentru a defini informatia este necesara introducerea unor notiuni elementare de teoria probabilitatilor: experiment, eveniment, frecventa de aparitie, probabilitate. Experimentul este evolutia unui sistem catre o stare finala numita eveniment. Un experiment se poate solda cu un numar oarecare, n, de evenimente diferite, fiecare dintre aceasta având o anumita frecventa de aparitie, ni.Frecventa relativa de aparitie, fi, a unui eveniment va fi:

cu i = 1,..., n

unde reprezinta numarul total de repetari ale experimentului. Daca numarul de repetari ale experimentului va fi foarte mare, teoretic infinit, se defineste probabilitatea de realizare a evenimentului i, pi, astfel:

respectiv producerea unui eveniment fiind reprezentata de aparitia uneia din cele 6 fete ale zarului. Bitul reprezinta cantitatea de informatie care se obtine în urma unui experiment cu doua rezultate posibile si egal probabile. cu atât cantitatea de informatie obtinuta este mai mare. urmatoarea formula: Formula îndeplineste conditiile privitoare la corelatia dintre valoarea informatiei. Informatia capata semnificatie atunci când exista un receptor care sa o înteleaga. prin gradul de surpriza pe care-l ofera. Pentru un numar foarte mare de aruncari. Cu alte cuvinte. Astfel. initiatorul teoriei informatiei. Un mod de a defini informatiaeste urmatorul: se obtine o informatie atunci când se ia cunostinta de realizarea unui eveniment în urma unui experiment al carui rezultat nu este cunoscut dinainte. Gradul de surpriza este cu atât mai mare cu cât evenimentul este mai putin probabil. Cu cât gradul de surpriza la obtinerea unei informatii este mai mare. Daca evenimentele sunt egal probabile si diferite între ele. exista o corelatie între probabilitatea de realizare a evenimentului si cantitatea de informatie furnizata de acesta. a propus pentru cantitatea de informatie. Aceasta unitate a fost numita bit (binary digit). pentru evenimentul cert. ea are nevoie de un suport material si de o cantitate de energie. Totusi. prin transmitere cantitatea de informatie nu va fi diminuata. si probabilitatea de producere a evenimentului. Atunci când se afla rezultatul unui experiment se spune ca se obtine o informatie. Ii. Spre deosebire de energie. Numarul distinct de evenimente este 6. probabilitatea de aparitie a unei fete va fi . Un exemplu este dat de experimentul clasic al aruncarii unui zar. pentru a putea fi transmisa. Informatia medie a unui experiment . Informatia poate fi considerata ca o însusire a materiei care leaga parti determinate ale unui sistem. Nu produce nici o surpriza evenimentul cert. nici cu substanta si deci nu este de natura materiala. probabilitatea lor de aparitie va fi . Ea nu se identifica nici cu energia. cu pi = 1: Pentru stabilirea unitatii de masura a cantitatii de informatie Shannon a propus utilizarea logaritmilor în baza 2 (legat de sistemele tehnice de transmitere a informatiei).cu Probabilitatea de realizare a experimentului cert este 1. având p = 1. Definitia cantitatii de informatie Shannon. Un multiplu al bitului este 1 byte = 23 bit (octet).

cu ni frecventa de aparitie a evenimentului i si eveniment este: . de unde: Informatia medie.Daca un experiment este realizat o singura data. notata cu H. Daca experimentul este repetat de mai multe ori. se va obtine o informatie totala care depinde de informatia oferita de fiecare eveniment. el furnizeaza o cantitate de informatie Ii. cu atât redundanta relativa este mai mare.H În practica se foloseste frecvent marimea numita redundanta relativa. . laN repetari ale experimentului. Informatia totala va fi: . cantitatea de informatie pentru fiecare Informatia medie se va scrie: sau În cazul în care N este foarte mare (teoretic N® ¥). datorita faptului ca expresia ei este analoga cu formula lui Boltzmann a entropiei termodinamice: În cazul a n evenimente egal probabile valoarea maxima Hm = Immax: si entropia informationala va avea Diferenta dintre entropia informationala maxima si cea reala a unui experiment. producând evenimentul i. . a fost numita de Shannon entropie informationala. Exemple. deci cu cât numarul de legaturi dintre diferitele evenimente care se succed este mai mare. Astfel. Rr: Cu cât entropia reala este mai mica. iar fiecare eveniment i posibil are probabilitatea de aparitie pi. notata cu R. se numesteredundanta absoluta: R = Hmax .

formata din N unitati: unde pi este probabilitatea cu care poate fi întâlnita specia i. Se considera ca fiecare dintre cei n = 20 aminoacizi diferiti cunoscuti poate sa apara cu aceeasi probabilitate: Informatia totala continuta în lantul de aminoacizi va fi: It = N log n = 500 log220 = 2200 bit Cazul II. În acest fel. în urma difuziei. sistemul format din cele doua compartimente care contin gaz ideal va trece de la o stare cu un anumit grad de ordine. cu N = 106 baze azotate. se va produce egalizarea temperaturilor. formula lui Boltzmann devine: S = k ln N unde k = constanta lui Boltzmann. este foarte mic si deci entropia termodinamica a sistemului va fi mica. format din N particule identice cu energii diferite. la o stare total dezordonata. S indica gradul de dezordine al sistemului. entropia ar fi nula (stare interzisa de principiul III al termodinamicii). . It = N log n = 106 log2 4 = 2 ×106 bit Entropie informationala si entropie termodinamica Dupa cum s-a aratat anterior. Daca între cele doua compartimente va exista un orificiu care sa permita trecerea moleculelor dintr-o parte în cealalta.Pe baza formulei cantitatii de informatie. La limita. Maxwell presupune ca orificiul dintre cele doua compartimente poate fi închis cu o usita microscopica care functioneaza fara frecari si care poate fi actionata de o entitate imaginara pe care o numeste "demon". vitezele medii ale moleculelor vor fi aceleasi pentru ambele compartimente. Maxwell a imaginat urmatorul experiment ideal: Doua compartimente izolate adiabatic de exterior contin un acelasi gaz ideal. informatia medie a fost numita entropie informationala datorita asemanarii dintre expresia acesteia si cea a entropiei termodinamice în formularea lui Boltzmann. iar N este probabilitatea termodinamica a starii. Acest "demon" al lui Maxwell poseda informatie si anume. Pentru a ilustra corelatia dintre entropia termodinamica si entropia informationala. caracterizata printr-o entropie termodinamica mai mare. Daca se considera un sistem termodinamic total dezordonat. Macromolecula este o proteina formata din N = 500 aminoacizi. se poate calcula continutul informational al unei macromolecule. cu alte cuvinte. . It. Daca cele 4 baze azotate distincte apar cu aceeasi probabilitate. deci numarul de stari posibile ale sistemului. numarul de dispuneri ale particulelor. el poate distinge : . Pentru un sistem foarte ordonat. la temperaturi diferite. Macromolecula este un lant de ADN. Cazul I. Paradoxul lui Maxwell. pentru o singura stare posibila. dupa un timp. În realitate legatura dintre cele doua tipuri de entropie este mult mai adânca. deci sistem perfect ordonat.

Scaderea entropiei termodinamice se produce pe seama informatiei pe care o poseda "demonul". pentru a transmite sunetele la distanta este nevoie de transformarea vibratiilor mecanice ale aerului (atenuate rapid cu distanta) în semnale electrice sau electromagnetice. desi exprimata prin semnale de natura diferita. în procesul de creatie are loc o scadere a entropiei termodinamice si o crestere a organizarii. . este constituit dinsemnale .ansamblu de idei. În multe cazuri. Prelucrarea semnalelor comporta trei operatii: 1) codificarea. Semnalele se pot propaga la distanta printr-un mediu fizic numit canal de informatie. chimice sau numerice. la rândul sau.moleculele pe baza vitezei pe care acestea o au. Mesaj . dar va avea o natura fizica diferita. numita neg-entropie. Invers. Schroedinger a afirmat ca acestea evita cresterea entropiei preluând din mediul exterior neg-entropie. Transmiterea informatiei Informatia primita în momentul în care se ia cunostinta de realizarea unui eveniment sau de schema structurala sau comportamentala a unui sistem poate fi transmisa unor sisteme vii sau unor dispozitive tehnice. iar aceste litere formeaza alfabetul limbii respective. care va purta acelasi mesaj. Prelucrarea semnalelor Prin aranjarea semnalelor într-o succesiune sau alta se pot alcatui diferite mesaje. vibratiile sonore care constituie sunetele vorbirii sunt transformate cu ajutorul unui microfon în semnale electrice. mai bine adaptata canalului utilizat. însa. Pentru a asigura trecerea de la un tip de semnal la altul. "Demonul" lasa sa treaca într-unul din compartimente numai acele molecule cu viteza mai mare decât viteza medie. În cazul transmiterii telefonice. 2) traducerea si 3) modularea.valori particulare ale unor marimi fizice. Informatiile sunt transmise sub forma de mesaje. Cu privire la organismele vii. imagini sau date. Astfel. Semnalelor li se pot atribui simboluri. De exemplu. Totalitatea semnalelor distincte utilizate de o sursa pentru a alcatui si transmite mesaje formeaza alfabetul sursei. Prin aceasta. Tot astfel. ele iau energie libera din exterior si elimina produsii de dezasimilatie. prin intermediul unui difuzor. Mesajul. fiecare adaptat canalului. pentru a obtine informatie. informatia transmisa sa fie aceeasi. astfel încât. acestea sunt transmise la distanta prin intermediul liniei telefonice si retransformate în vibratii sonore la locul de destinatie. Un sistem de transmitere a informatiei poate utiliza mai multe tipuri de semnale. un sistem se descompune si gradul de dezorganizare al acestuia creste. semnalelor acustice care reprezinta sunetele vorbirii li se asociaza simbolurile numite litere. Totalitatea semnalelor distincte care circula de-a lungul canalului în vederea transmiterii unui mesaj formeaza alfabetul canalului. transmiterea informatiei necesita transformarea semnalului emis într-un alt semnal. 1) Codificarea reprezinta stabilirea corespondentei dintre alfabetul sursei si cel al canalului folosit. cele doua compartimente vor ajunge la temperaturi diferite si entropia termodinamica a sistemului va scadea. De exemplu. iar ansamblul simbolurilor formeaza alfabetul. semnalele sunt prelucrate. În cazul sunetelor vorbirii canalul de informatie este reprezentat de aerul prin care se propaga vibratiile sonore emise de catre vorbitor. 4. iar în celalalt numai moleculele cu viteza mai mica decât aceasta. Informatia "demonului" actioneaza ca o entropie termodinamica negativa.

fiinta. Perturbatiile pot afecta la orice nivel transmiterea corecta a mesajului. În sistemele biologice poate exista o variatie continua a amplitudinii. un foton poate bloca trecerea prin membrana celulei fotoreceptoare a 106 sarcini electrice elementare.instalatie tehnica sau fiinta care primeste si utilizeaza informatia. în celulele senzoriale se produce o amplificare de putere pe baza energiei obtinute pe cale metabolica. Canalul neuronal ca sistem de transmitere a informatiei .2) Traducerea reprezinta transformarea unei marimi (fizice sau chimice) într-o marime de alt tip prin intermediul unui traductor. sistemului i se mai adauga niste elemente. prin varierea amplitudinii sau intensitatii unei marimi. instalatie tehnica sau parte a acestora. De exemplu. numitesemnale redundante. În comunicatii se întelege prin redundanta cantitatea suplimentara de informatii care se transmite pentru a asigura eficienta unui semnal si care intervine ori de câte ori se pune problema stabilitatii comunicatiilor. Cu asemenea semnale se opereaza în calculatoarele digitale. De aceea se utilizeaza în practica un surplus de semnale. Daca informatia este transmisa prin mai multe canale. Schema generala a unui sistem complex de transmitere a informatiei (fig. difuzorul telefonului) care transforma semnalul canalului în semnalul adecvat pentru destinatar. Amplificarea consta în marirea puterii semnalului. microfonul telefonului) care transforma semnalul sursei în semnalului canalului de transmisie (linia telefonica) si un traductor receptor (exemplu. si o modulare în frecventa. canal de transmitere a informatiei . Exista o modulare în amplitudine. 3) Modularea consta în construirea semnalelor necesare transmiterii unui mesaj prin modificarea unui parametru al marimii fizice considerate. mai adecvate transmiterii. 5. care genereaza mesaje (alcatuite din semnale). frecventei sau fazei. Semnalele cifrice sunt numite semnale digitale (digit cifra). atunci când marimea are caracter periodic. Alte doua operatii întâlnite în prelucrarea semnalelor sunt: 4) conversia analogdigitala (si invers) si 5)amplificarea. Energia necesara amplificarii provine de la o sursa exterioara sursei de semnale. Semnalele cu variatie discontinua (semnale discrete) pot fi reprezentate printr-o serie de impulsuri sau semne (de exemplu cifre). semnalele sunt adaptate corespunzator si. Sistemul poate fi afectat de perturbatii (semnale care nu fac parte din mesajul sursei).mediul fizic prin care se transmite mesajul. care maresc sansa ca mesajul sa fie înteles de destinatar. De exemplu. declansând senzatia de vedere. Conversia analog digitala este întâlnita de exemplu în diverse dispozitive de înregistrare a unor date experimentale si stocare a acestora în calculator. de aceea. Semnalul luminos care cade pe retina este transformat prin intermediul celulelor fotoreceptoare în semnal electric. Daca semnalele prezinta o variatie continua. ele se numesc semnale analogice. Astfel. vibratia membranei bazilare din urechea interna (marime mecanica) este transformata prin intermediul celulelor ciliate interne în influx nervos (marime electrica). destinatar (receptor) .) contine pe lânga elementele sistemului simplu un traductor transmitator (de exemplu. Schema generala a unui sistem simplu de transmitere a informatiei Cel mai simplu sistem de transmitere a informatiei este alcatuit din urmatoarele elemente: sursa .

. cu atât mai mare este frecventa potentialelor tot-sau-nimic produse.membrana presinaptica în care semnalele electrice se transforma în semnale chimice (eliberarea moleculelor de mediator).Traductor transmitator I . Retelele neuronale pot fi studiate matematic. canal neuronal): . . pe baza ecuatiilor diferentiale ale excitatiei nervoase. Cu cât amplitudinea semnalului sosit la nivelul conului axonal este mai mare.Canal de tip I . modulate în frecventa. modulate în amplitudine.Traductor receptor II . Un model cibernetic simplu al unei fibre nervoase implica urmatoarele componente (fig.Traductor transmitator II .Sursa de informatie . . .Canal II . Ipotezele care stau la baza tratarii logice a retelelor neuronale sunt urmatoarele: .celula neuronala. Mai usor de abordat este calea logica.Semnale . Se poate. respectiv un potential de actiune local. . . sau logic.axonul (canal axonal) pe care circula semnale modulate în frecventa (potentiale de actiune tot-sau-nimic care se propaga nedecremental). semnalul chimic modulat în amplitudine se transforma în semnal electric modulat în amplitudine. Potentialele de actiune locale. .dendritele si corpul neuronal. musculara sau glandulara. afirma ca întregul sistem nervos este un imens sistem de transmitere si prelucrare a informatiilor primite din lumea înconjuratoare sau din interiorul propriului corp.buton terminal pe care circula semnale modulate în amplitudine (potentiale locale care se propaga decremental). . .Întreaga informatie pe care o fiinta o primeste din lumea înconjuratoare prin organele sale senzoriale este transmisa sistemului nervos central prin fibre nervoase. care provin din membrana dendritica si din cea a corpului neuronal determina conul axonal sa declanseze o salva de potentiale de actiune tot-sau-nimic.moleculele de mediator chimic.Traductor receptor I . 14× 109 neuroni.membrana postsinaptica. conul axonal este zona de emergenta a axonului din corpul neuronal si are forma unui trunchi de con. Caracterizarea canalului neuronal si a parametrilor sai informationali. deci.terminatie nervoasa la nivelul careia are loc transformarea semnalelor modulate în frecventa în semnale modulate în amplitudine. .conul axonal. Creierul uman contine cca.Destinatar .Canal I . Retele neuronale Sistemul nervos central (SNC) este o retea complexa de neuroni: un neuron excita sau inhiba simultan mai multi neuroni si primeste semnale de la mai multi neuroni.neuronul se poate afla în doua stari: de excitatie si de repaus.terminatia nervoasa cu membrana presinaptica.

dureaza un timp de ordinul secundelor. Totusi. 0. Exemple de retele neuronale simple (fig.. Memorare . mai ales îm memoria de scurta durata.pentru ca neuronul 3 sa se excite este necesar sa primeasca semnale atât de la neuronul 1 cât si de la neuronul 2.5 ms. Se constata chiar o marire a volumului neuronului si axonului. . un om supus anesteziei profunde care suprima temporar activitatea electrica a scoartei. accentuarea contrastului. Reteaua reverberanta .pentru ca neuronul 3 sa raspunda cu întârziere la semnalul provenit de la neuronul 1 se intercaleaza între cei doi neuroni neuronul 2.senzoriala . neuronii implicati în aceste retele vor contura. Se pot imagina numeroase alte tipuri de retele neuronale: pentru recunosterea formelor. La baza ei sta aparitia unor retele reverberante.totalitatea aspectelor functionale si structurale legate de învatarea si de memorarea informatiilor.ce retine datele primite prin organele de simt . Circulatia permanenta între neuronii unei retele reverberante duce la permeabilizarea cailor respective si în acest fel se realizeaza o cale preferentiala de circulatie a impulsurilor. neuronul 2 raspunde de un numar indefinit de ori.desi primeste un singur semnal de la neuronul 1. Sunt posibile chiar modificari biochimice la nivelul nucleoproteinelor.Reteaua de sumare . deci si circulatia mesajelor de scurta durata. retele simple). Reteaua de multiplicare .pentru a trece din starea de repaus în starea de excitatie trebuie ca excitantul sa depaseasca un anumit prag. Memorie . Deci trebuie sa existe si alte sisteme de memorizare care presupun transpunerea mesajelor electrice în modificari structurale (forme de memorie fixa). cai preferentiale de circulatie a impulsurilor nervoase. probabil. Reteaua de întârziere . prin modificari functionale si structurale ale sinapselor. neuronul 6 raspunde de 5 ori la rând. Învatare si memorie Învatare . . instruibile etc.procesul de dobândire a unor informatii (noi) despre lume. Asemenea sisteme asigura.5 ms.procesul de retinere pentru o anumita perioada de timp a acestor informatii.la un singur semnal produs de neuronul 1. suprafata de contact dintre doi neuroni este sporita.transmisia sinaptica se face cu o întârziere de cca. Cu timpul. de regasirea la nevoie a informatiilor memorate. fiecare raspuns fiind separat de celelalte prin 0.ce se refera la un anumit comportament sau la un grad sporit de îndemânare Memoria imediata . precum si de uitarea partiala sau totala a informatiilor memorate. memoria de lunga durata. fapt ce sta la baza MSD si MLD. Clasificari ale memoriei: .motorie . nu-si schimba la trezire comportamentul si nici nu-si pierde reflexele conditionate. Retelele reverberante joaca un rol important în procesele de memorizare.

însa.de exemplu muschi. un interval îngust de timp în care are loc sinteza proteinelor memoriei iar acest interval coincide cu actul memorarii. Schema cibernetica a analizorilor Semnalele luminoase. nu mai apare deficitul de memorie. Retina transmite o informatie de cca. Un canal neuronal poate fi caracterizat prin doua marimi: . Exista.1400) bit/s. . chimice. asadar. termoreceptori. interoceptori (informatiile provin din mediul intern . Memoria de scurta durata. informatia totala care circula prin fibrele acestuia este de N(1000 . nociceptori (durere) etc.retine informatiile timp de minute sau ore. concentratia glucozei . miros). Omul primeste din lumea înconjuratoare 1010-1011 bit/s din care sunt constientizati 100 bit/s. sinteza de novo a proteinelor. mecanoreceptori. .Memorie de scurta durata (MSD) . acustice. 1010 bit/s (exista cca 108 celule fotoreceptoare care pot distinge 32 nivele de stralucire pentru o imagine realizata în 1/16 sec. luni sau ani Memoria de scurtã duratã (MSD) si memoria de lunga durata (MLD) presupun modificari durabile ale unor proteine. fie translationali) se administreaza dupa mai mult de o ora de la încercarea de învatare. În mod corespunzator. de exemplu antibioticele puromicin. chemoreceptori (gust. În cazul unui nerv cu N fibre. repezentând valoarea maxima a fluxului de transinformatie. O fibra nervoasa transmite o informatie medie de 1150 bit/s. termice. Rezultatul este neretinerea respectivelor informatii. Acest lucru devine evident daca se administreaza în timpul procesului de învatare sau imediat dupa acesta un inhibitor al sintezei proteice. modificari care trebuie sã fie protejate de efectul distrugator al turnoverului metabolic. (MSD) opereaza fara a avea nevoie de sinteza unor proteine. Fluxurile informationale prin fibrele nervoase. articulatii). organe.si nu sunt constientizate) si proprioceptori (informatiile provin de la tesuturi si organe . În functie de provenienta informatiilor putem distinge: exteroceptori (informatiile provin din mediul exterior). având ca unitate bit/s.).actioneaza zile. mecanice.de exemplu cele privind presiunea sângelui. limitându-se la modificarea celor deja existente sau la etalarea lor functionala în cazul în care ar fi mascate de alte molecule. Memoria de lunga durata(MLD) presupune. Memorie de lunga durata (MLD) . iar 1 bit/s memoria de lunga durata. 10 bit/s reprezinta memoria de scurta durata.informatia medie care se transmite prin canal sau fluxul de transinformatie.capacitatea canalului. cicloheximin sau anisomicin. din exterior sunt traduse la nivelul receptorilor în semnale electrice. Daca asemenea inhibitori (fie transcriptionali. saptamâni. iar capacitatea canalului neuronal este de 1400 bit/s. receptorii pot fi fotoreceptori.

segmentul periferic opereaza cu semnale modulate în amplitudine iar segmentul central cu semnale modulate în frecventa. Schema generala a unui analizor cibernetic consta (fig) din segmentul periferic.atât la începerea cât si la încetarea stimularii si continui . În general. retelele neuronale din mezencefal si zona de proiectie din scoarta cerebrala. receptorii sunt de urmatoarele tipuri: on . on-off . Pe baza frecventei si a locului de pe scoarta în care ajung impulsurile se codifica diferitele proprietati ale stimulilor.începerea stimularii. corpii neuronali din ganglioni. off .pe tot parcursul stimularii.În functie de modul în care reactioneaza la stimuli.încetarea stimularii. . în care semnalele modulate în amplitudine se transforma în semnale modulate în frecventa. respectiv celulele receptoare si terminatiile nervoase în contact cu ele si din segmentul central. Trecerea de la segmentul periferic la cel central. se face în terminatiile nervoase. din punct de vedere al semnalelor transmise. respectiv restul fibrelor nervoase. Scoarta cerebrala primeste trenuri de impulsuri de diferite frecvente.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful