1. 2.

3.

4. 5.

Hristu Candroveanu, Aromanii, ieri si azi, Craiova, Editura Scrisul romanesc, 1995. Matilda Caragiu-Mario eanu, Un Dodecalog al aromnilor sau 12 adev ruri incontestabile, istorice i actuale, asupra aromnilor i asupra limbii lor, Editura Sammarina, Constan a, 1996. Neagu Djuvara (coord.), Aromnii: istorie, limb , destin, Bucure ti, Editura Funda iei Culturale Romne, 1996. Constitutia Romaniei. Proiect Lege privind statutul minoritatilor nationale din Romania.

Conventia-Cadru pentru protectia minoritatilor nationale. 7. Emilia Luchian, Aromanii: Pretutindeni-nicaieri, Ed.Premier,Ploiesti,2007. 8. Aromanii,http://www.scribd.com/doc/49694825/Problemaaromanilor , accesat in data de 17.11.2011. 9. Alina Bargaoanu-Vasiliu, Scandal in jurul identitatii aromanilor: minoritate nationala vs. parte a poporului roman, 4 pagini, http://www.scribd.com/doc/49694825/Problema-aromanilor, accesat in data de 17.11.2011. 10. Serial documentar ''Aromnii", realizator Maria Cica, episodul 9 - Romnia, prima parte, http://www.youtube.com/watch?v=xVhCJ16S9zA. 11. Serial documentar ''Aromnii", realizator Maria Cica, episodul 10 - Romnia, partea a doua, http://www.youtube.com/watch?v=VxUAK44woYU. 12. Etnogeneza,http://www.aromanii.ro/aromanii/etnogeneza.ht ml, accesat in data de 20.11.2011.
6.

13.

14.

15. 16.

Matilda Caragiu-Mario eanu, Aromnii n mileniul III. O abordare retrospectiv , 13 pag., n:http://www.proiectavdhela.ro/pdf/matilda_caragiu_mar ioteanu_aromanii_in_mileniul_III.pdf. Inventarea minorit ii aromne, atentat la interesul na ional, in Ziarul de Investigatii, http://www.ziaruldeinvestigatii.ro/politica/76minoritati/204-inventarea-minoritatii-aromane-atentat-lainteresul-national, accesat in data de 21.11.2011. http://aromanii.blogspot.com/. Alexandru Mihalcea, "In Romania, aromanii nu sunt minoritari - au fost, sunt si vor ramane romani, in Convorbire cu dl. Stoica Lascu, presedinte al Asociatiei Aromane din Dobrogea "Picurarlu de la Pind" , http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/in-romaniaaromanii-nu-sunt-minoritari-au-fost-sunt-si-vor-ramaneromani-38336.html, accesat in data de 21.11.2011.

Istoria balcanic , foarte s rac n dovezi istoriografice, a l sat loc multor presupuneri lansndu-se multe teorii, multe dintre ele influen ate politic. Majoritatea autorilor i privesc pe aromni ca fiind urma ii romaniza i ai vechilor traci sau iliri. De la rmul M rii Egee pn la rmul M rii Adriatice, de la Lacul Ohrid, izvoarele Vardarului i Mun ii Rodopi i pn mai jos de Muntele Olimp Elimb ei sunt autohtoni. Evolu ia istoric , economic i cultural a lor a fost foarte mult influen at de relief, de geopolitica regiunii (interesele marilor puteri n zon ) i de tr s turile lor fizice i morale. Nu este un miracol c i-au p strat identitatea, este rezultatul unui proces permanent de perpetuare a valorilor, transmise din genera ie n genera ie, valori pe care ast zi Europa se sprijin . Cei trei piloni ai europenismului: Atena, Roma i Ierusalimul, mai precis filosofia greac , dreptul roman i cre tinismul n scut n cetatea Israelului, toate acestea fac parte din fiin a armneasc .

Aromnii (numii n Romnia i macedoromni, armni, macedoneni latini, macedono-vlahi, sau, mai popular, machedoni), sunt o ramur a latinit ii r s ritene, al turi de dacoromni, meglenoromni i istroromni. Num rul lor este greu de estimat, fiindc exist numeroase c s torii mixte, i fiindc muli aromni nu mai vorbesc limba aromn , astfel c estimaiile variaz de la 100.000 pn la aproximativ 2,5 milioane. Nu trebuie sa ii confundam cu macedonenii, care sunt locuitorii regiunii istorice Macedonia n sensul larg (fie ei greci, slavomacedoneni sau alii), sau cet eniiRepublicii Macedonia n sensul mai strmt. Lingvistul de origine aromna Matilda Caragiu-Marioteanu (sora regretatului actor Toma Caragiu) realizeaza un "Decalog al aromnilor sau 12 adevaruri incontestabile istorice si actuale asupra aromnilor si asupra limbii lor": 1.Aromnii (macedovlahii) si limba lor materna exista astazi si de doua mii de ani. 2.Aromnii sunt dintotdeauna sud-dunareni. 3.Limba veche (straromna/romna comuna/primitiva/protoromna vorbita pe acest teritoriu era o limba unitara.

4. Unitatea teritoriului unde se vorbea romna comuna a fost scindata de sosirea slavilor ntre Dunare si Balcani. 5. Vechea limba s-a scindat n cele patru ipostaze actuale ale sale (romna, aromna, meglenita, istriana). 6. Aromna este limba materna a aromnilor, care le confera constiinta lor etnolingvistica. 7. Exista doua categorii de aromni: "autohtoni" si din "diaspora". 8. Statutul aromnilor "autohtoni" locuind n tarile balcanice este diferit de acela al aromnilor din diaspora. 9. Statutul aromnilor aflati n diaspora (n Romnia, n oricare alta parte) are specificul lui. 10. Numele aromnilor trebuie sa fie "aromn" sau "macedovlah". 11. Aromnii sunt crestini ortodocsi. Ortodoxismul lor are specificul lui (spre deosebire de acela al romnilor din nord). 12. Aromnii (macedovlahii) trebuie sa aiba un singur scop: sa-si cultive limba materna si traditiile lor."

Originea aromnilor este disputat , dar un punct de acord ntre toi istoricii, etnologii, lingvitii i filologii este c ei descind, ca i dacoromnii, meglenoromnii i istroromnii, din protoromni. Matilda Caragiu Marioeanu a formulat urm toarea definiie: Aromnii sunt dintotdeauna sud-dun reni. Ei sunt continuatorii populaiilor sud-est-europene romanizate (macedoneni, greci, traci, iliri) sau colonizate de romani, n timp ce T. J. Winnifrith nu ov ia s afirme c : "...dac vrem s vorbim despre aromni (vlahi), trebuie s ncepem cu Olimpia i Filip ai Macedoniei". n Evul Mediu, in anul 1186, aromnii au creat n bazinul Dun rii de jos i al Vardarului (sudul actualei Romnii, Bulgaria i actuala Macedonie) regatul atunci denumit Regnum Bulgarorum et Valachorum (iar azi cunoscut ca iaratul vlaho-bulgar, denumit de istoricii bulgari i str ini Al doilea arat bulgar). Au mai existat i comunit i semi-autonome pe teritoriul actualei Grecii, cum ar fi Vlahia Mare sau Vlahia Mic . Ulterior aromnii au jucat un rol important n independena mai multor ri balcanice cum ar fi Bulgaria, Albania i Grecia fa de Imperiul Otoman.

n afara acestor formaiuni politice istorice, aromnii nu au creat, nici revendicat state, cu o singur excepie, efemer i socotit de majoritatea aromnilor ca mascarad politic , crearea n 1941 sub controlul Italiei a aa zisului Principat din Pind, dup ce armata German a nfrnt Grecia. Limba matern a aromnilor este limba aromn . Dup unii lingviti, limba aromn este o limb aparte din grupul limbilor romanice, subgrupul limbilor romanice de est, al turi de limbile romn , meglenoromn i istroromn . Ali lingviti o consider ca fiind un dialect al limbii romne, mpreun cu dialectele dacoromn, meglenoromn i istroromn. Matilda Caragiu Marioeanu, academician de origine aromn , crede c aromna este un dialect al protoromnei, adic al motenirii comune latine r s ritene i nu al limbii daco-romne i de asemenea ca cele doua limbi romanice din nord i din sud, sunt limbi funcionale i trebuie tratate ca atare.

Ca urmare a Pacii de la Bucuresti, in anul 1913, Bulgaria a cedat Romaniei partea de sud a Dobrogei cunoscuta sub numele de Cadrilater.Acest nou teritoriu romanesc alcatuit din judetele Caliacra si Durostorum era locuit in principal de turci si bulgari. Aici statul roman i-a invitat pe aromanii din Balcani sa vina acordandu-le o serie de facilitati si solicitandu-le in schimb sa romanizeze Cadrilaterul, iar ei au fost de acord.Cand s-au asezat in Cadrilater, aromanii au primit cate 10 ha de teren, cei veniti in primele randuri si cetatenie romana. In Cadrilater viata aromanilor nu a fost tocmai usoara; oameni de munte, ei s-au aflat nevoiti sa devina agricultori in campiile dobrogene.Dar nici aici aromanii nu au renuntat la oile lor. In plus aromanii au fost nevoiti sa faca fata atacurilor dure ale comitagiilor, acele bande de talhari bulgari, care isi propusesera sa alunge aromanii de pe teritoriul pe care il considerau al Bulgariei. In septembrie 1940, la Craiova s-a semnat un alt tratat care reaseza granitele Romaniei, inapoind Bulgariei Cadrilaterul.Si iarasi aromanii s-au aflat nevoiti sa lase tot, sa plece spre noi teritorii si spre un alt destin. In 1940 aproape 6000 de familii de aromani, insumand circa 30000 de persoane au fost stramutate in partea de nord a Dobrogei, in judetele Constanta si Tulcea.

Anii 40 ii consemneaza pe aromani in istoria Romaniei ca militanti in cadrul miscarii legionare.Tot aromanii, mai ales cei din Dobrogea au fost primele victime ale persecutiilor regimului comunist. In perioada 19481958 din judetele Constanta si Tulcea au ajuns in puscariile comuniste 2340 de oameni, majoritatea aromani.In perioada comunista aromanii au stat de regula departe de noile structuri ale puterii. Dupa anii 90 aromanii din Romania au revenit la ocupatiile lor traditionale in forma moderna,dovedindu-si inca o data priceperea in afaceri. Cei mai multi dintre ei locuiesc in continuare in Dobrogea unde, desi reprezinta circa 4-5 % din populatie se spune ca detin puterea economica.In anul 2007 in topul revistei Capital din cei 24 de milionari romani in euro, 9 sunt aromani. Spre deosebire de alte state din Peninsula Balcanica, unde li s-a cerut sa isi nege identitatea si originea, sa nu isi vorbeasca limba, in Romania aromanii au avut intotdeauna libertate deplina in a-si pastra limba si obiceiurile. Din fericire cei mai multi aromani din tara nostra stau departe de unele dispute, mai mult sau mai putin politice.Ei sunt interesati cu adevarat, doar sa isi conserve identitatea si limba stramosasca, sa le transmita mai departe generatiilor ce vin, pentru ca secolul al XXI-lea sa nu fie ultimul din existenta lor.

Un loc aparte in traditiile aromanilor il ocupa viata ciobaneasca,care consta intr-un mod arhaic de crestere a oilor, in care turmele se hraneau numai cu vegetatie spontana, deci traind numai in aer liber.Atat vara la munte cat si iarna la ses, turmele de oi nu cunosteau stane inchise,construite,ci tarcuri concentrice din crengi si ramuris, destinate doar sa usureze mulsul.Acest tip de crestere a oilor, obliga deci intreaga familie sa se deplaseze in acelasi timp cu turma.In acesta situatie nomadismul nu este un cuvant adecvat, ci este vorba de o transhumanta care pune in relatie oscilatorie o asezare de iarna si una de vara. Transhumanta avea intotdeauna drept punct de reper un sat fix, care poseda trasaturile specificeunei asezari supuse conditiilor climatice aspre. Datele pentru schimbarea activitatilor traditionale erau fixe iar calendarul simplu: Sfantul Gheorghe (23 aprilie) insemna intoarcerea la munte, iar Sfantul Dimitrie (26 octombrie) coborarea la ses, motiv pentru care imaginile celor doi sfinti erau foarte des sculptate pe furcile din a caror exemplare se pot vedea astazi unele la Muzeul Popular din Atena, fata insa a fi specificata originea.

Oieritul reprezentand principala ocupatie a aromanilor, tipul organizatiei lor familiale si sociale nu surprinde deloc, grupurile de pastori transhumanti nepresupunand nicio variabilitate. Principala ocupatie a aromanilor fiind oieritul, mitul fondator care ii reprezinta pe acestia este Miorita: -Nilioaravruta,/ Nilioaraaruda,/ Pricalemutresti/ Si iarba nu pasti.// Avdzaini, picurare,/ Mi bag s-mi scol,/ Misut di-una parte,/ Misut di-alanta parte,/ Somnullai nu mi-acata,/ Can i-avui una videare,/Cava s-mori tu prindzul mare,/ S-ca,la ascapitare,/ Va s-hii tra vatamare.// -Cara s-mor,cara s-nu mor,/ Ascultat-ni un singur dor:/ Mine nu voi ingrupare/ La murmintali di tu hoara./ S-mi scutet tu Valea Mare,/ S-iasa cupia di nilioare,/ Dimineata la pasteare./ S-tine, nilioara,/Ti ti-am tu vereare, / Plindzi-mi, neala, plindzi-mi,/ Di-adun cu soarle s-cu luna. Cand se vorbeste despre limba si folclorul romanilor, dacoromanilor, mace-doromanilor(aromanilor), megleno si istroromanilor este evident ca este vorba despre unul si acelasi popor pe care greutatile istoriei l-au dislocat,l-au impartit, despartindu-i pe cei din Peninsula Balcanica, de cei din Dacia.

O indeletnicire rasfranta si in creatia folclorica, unde romanii au creat, numai ei ceea ce numim Mioritabalada pastorului gospodar, ucis de alti pastori, straini pentru a-si insusi turma lui. Acest motiv a migrat si in alte literaturi populare, nu insa cu stralucirea inregistrata la noi, la daco-romani cu precadere, dar si la aromani, cum au demonstrat unii autori, in lucrari in care au putut aduna peste 50 de variante ale Mioritei si fragmente mioritice in grai aroman. Se poate spune ca motivul epic, sau mai bine-zis tesatura epica e chiar mai bogata in crampeiele sudice, unde se dezvolta, cu o discretie caracteristica si motivul iubitei, logodnicei, al iubirii deci, care potenteaza tragedia celui ucis.

Exista numeroase controverse care planeaza asupra populatiei aromane din tara noastra in ceea ce priveste statutul acestora, identitatea na ional , lingvistic i cultural a aromnilor i apartenen a lor la valorile romne ti. Se cunoaste faptul ca stabilirea aromanilor in Tara-Mama a avut loc ca urmare a Pacii de la Bucuresti din 1913 cand Bulgaria a cedat Romaniei teritoriul din Sudul Dobrogei cunoscut sub denumirea de Cadrilater. Incepand din 1925 si pana prin 1938 s-au inregistrat colonizari succesive in Cadrilater si apoi in Dobrogea ale aromanilor care au venit in Romania in mod deliberat, considerandu-se romani, iar statul roman i-a primit doar in calitate de cetateni romani si asta, deoarece in articolul 3 din Constitutia de la 1923 era stipulat clar faptul ca: "Teritoriul Romaniei nu se poate coloniza cu populatiuni de ginta straina". Ca urmare a acestui articol, calitatea de roman le-a fost atestata, individual, prin diverse documente: certificatele de botez eliberate de bisericile romane (nu aromane, ci ale aromanilor) din Imperiul Otoman, adeverintele eliberate de eforiile si comunitatile romane (nu aromane, ci compuse din aromani) din acelasi areal sau marea majoritate prin certificate de nationalitate romana eliberate de Societatea de Cultura Macedo-Romana din Bucuresti. Aromanii erau considerati etnici romani (romani balcanici) si recunoscuti ca atare de autoritatile romane.

In prezent, ca o continuare a evenimentelor decisive din perioada 1925-1938, in Romania, aromanii sunt considerati parte integranta a poporului roman, o comunitate lingvistica si culturala, si nu o minoritate nationala. Din punct de vedere legal statul roman ii incadreaza in randul romanilor, bucurandu-se de aceleasi drepturi, dar si obligatii. Aromanii nu beneficiaza de prevederile articolelor din Constitutie referitoare la minoritatile nationale recunoscute in Romania. In ceea ce priveste educatia, nu exista invatamant in limba aromana, acestia invatand in limba romana in conditiile stipulate in Legea educatiei, alaturi de ceilalti cetateni romani. Nefiind considerati ca minoritate nationala, aromanii nu au reprezentare in Parlamentul Romaniei in aceasta calitate. Exista, insa, din randul aromanilor persoane implicate in viata politica romaneasca. Aceste persoane reprezinta populatia aromana in cadrul institutiilor statului roman prin activarea lor in partidele politice existente si candidarea pentru diferite functii politice.

In ultima perioada de timp, o parte a aromanilor din Romania sustinuta de Asocia ia Comunitatea Armnjilor din Romnia (A.C.A.R.), condus de Stere Samara i Stere Beca, pre edinte, respectiv secretar general si de deputatul Costic Canacheu doreste recunoasterea aromanilor ca minoritate nationala. Insa, majoritatea aromanilor nu impartasesc ideea de mai sus, iar ca raspuns la cerinta A.C.A.R., in urma cu aproape doi ani, patru organiza ii Societatea de Cultur Macedo-Romana, Centrul European de Studii n Probleme Etnice, Centrul pentru Studierea Romanilor de Pretutindeni i Funda ia Na ional pentru Romanii de Pretutindeni, adresau un memoriu public principalelor institu ii ale statului, ar tnd pericolul inventarii unei noi minorit i na ionale: aromnii. Pn n prezent, memoriul, care este nso it de punctul de vedere oficial al Academiei Romane, nu a primit niciun r spuns din partea autorit ilor. Cu toate astea, bucurandu-se de toate drepturile cetatenilor romani, aromanii au inclusiv dreptul de a se declara ca minoritate nationala. Astfel, la recensamantul din luna octombrie a acestui an, in fisa de recensamant la pozitia nr. 32 sunt inscrisi si aromanii, urmand a se vedea cati dintre conationalii nostrii, conform dreptului constitutional, se vor declara ca minoritate nationala.

Referitor la protejare ca minoritate, daca o parte dintre aromani se vor declara ca atare, Constitutia Romaniei modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, prin art. 6, stipuleaza ca statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul de pastrare, la dezvoltare si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, conform cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani. Prin articolul 32 din Constitutie minoritatilor nationale, inclusiv celei aromane, li se garanteaza dreptul de a invata, daca doresc, in limba aromana asa cum este solicitata de unele organizatii (Comunitatea Aromanjilor din Romania). In Declaratia Universala a Dreputurilor Omului adoptata de Organizatia Natiunilor Unite la 10 decembrie 1948 se stipuleaza ca toate fiintele umane se nasc liber si egale in demnitate si in drepturi, bucurandu-se de toate drepturile si libertatile proclamate in Declaratie, fara niciun fel de deosebire, inclusiv cea de origine nationala, fiind egali in fata legii si avand dreptul la o cetatenie. Orice persoana are dreptul la libertatea de intrunire si de asociere pasnica, si nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie. Precizam ca dreptul aromanilor ca minoritate nationala este asigurat si prin Conventia Cadru pentru protectia minoritatilor nationale a Consiliului Europei incheiata la Strabourg la 1 februarie 1995, ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea numarul 31/1995. Prin aceasta conventie, oricare dintre personanele apartinand unei minoritati nationale, are dreptul sa aleaga liber daca sa fie tratata ca facand parte din minoritatea respectiva, fiind exclus orice dezavantaj dintr-o asemenea alegere si din exercitarea drepturilor legate de aceasta.

Este garantat dreptul la egalitate in fata legii si la egala protectie a legii, fiind interzisa orice discriminare bazata pe apartenenta la o minoritate nationala, adoptarea unor masuri adecvate pentru promovarea in toate domeniile vietii economice, sociale, politice si culturale, egalitatea deplina si efectiva intre persoanele apartinand unei minoritati nationale si cele apartinand majoritatii, tinandu-se cont de conditiile lor specifice. Este statuata promovarea conditiilor de natura sa permita persoanelor apartinand minoritatilor nationale sa-si mentina si dezvolte cultura, pastrarea elementelor esentiale ale identitatii lor, respectiv religia, limba, traditiile si patrimonial lor cultural. In Conventie este stabilita obligatia fiecarui stat de a se abtine de la asimilarea persoanelor apartinand minoritatilor nationale impotriva vointei acestora si vor fi protejate impotriva oricarei actiuni vizand o astfel de asimilare. Protejarea persoanelor de a fi victime ale amenintarilor sau actelor de discriminare, ostilitate sau violenta, datorita identitatii lor entice, culturale, lingvistice si religioase. Apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, respectarea libertatii de intrunire pasnica si la libertatea de asociere, libertatea de exprimare, de gandire, constiinta de religie. Recunoasterea oricarei personane de a-si manifesta religia sau credinta sa si dreptul de a infiinta institutii,organizatii si asociatii religioase. In Conventia Cadru pentru protectia minoritatilor nationale este stipulata si obligatia fiecarei persoane apartinand minoritatilor nationale de a respecta legislatia nationala si drepturile celorlalti cetateni - majoritari sau minoritari.

Guvernul Romaniei a initiat Legea privind statutul minoritatilor nationale din Romania, lege aflata in prezent pentru dezbatere si adoptare in Parlament. Prin acest proiect de lege, avand la baza Declaratia Universala a Drepturilor Omului, precum si Conventia Cadru pentru protectia minoritatilor nationale, este reglementat statutul juridic al minoritatilor, fiind recunoscuti ca factor constitutiv ai statului roman. In proiect se arata ca prin minoritate se intelege orice comunitate de cetateni romani, care traiesc pe teritoriul Romaniei, din momentul constituirii statului modern, numeric inferioara populatiei majoritare, avand propria identitate etnica, exprimata prin cultura, limba sau religie, pe care doreste sa o pastreze, sa o exprime si sa o dezvolte. Cetatenii romani apartinand unei minoritati nationale isi exprima liber si naingradit apartanenta la o minoritate nationala, inclusiv minorii a caror parinti sau reprezentanti legali au declarat aceasta apartanenta in conditiile legii. In proiect este stipulat faptul ca statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor entice, culturale, lingvistice si religioase, egalitatea in fata legii, fiind interzisa orice fel de discriminare pe criteriul apartanentei la o anumita etnie. In proiectul de lege sunt enumerate elementele identitatii unei minoritati nationale ca fiind: limba, cultura, monumentele istorice, patrimoniul cultural mobil, traditiile, religia. Este recunoscut si garantat persoanelor apartinand minoritatilor nationale,

dreptul la exprimarea libera a identitatii nationale in toate domeniile vietii politice, sociale, stiintifice, culturale si economice.

Se interzice politica sau practica de asimilare etnica, directa sau indirecta, a persoanelor apartinand minoritatilor nationale, impotriva vointei acestora. Declararea apartanentei la o minoritate nationala revine numai persoanei respective, autoritatile publice nu pot cere declararea acestei apartanente decat in conditiile expres prevazute de lege( ex. recensaamantul populatiei). Cetatenii apartinand minoritatilor nationale se pot organiza in asociatii, fundatii etc., organizatii ce-si pot constitui si structuri teritoriale. Proiectul prevede existenta Consiliului Minoritatilor Nationale (CMN) si Autoritatea pentru Relatii Interetnice. Consiliul Minoritatilor Nationale este organ consultativ al Guvernului, compus din organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale reprezentate in Parlament, colaborand pentru garantarea dreptului de a se exprima. Proiectul de lege prevede infiintarea Autoritatii pentru Relatiile Interetnice, prin reorganizarea Departamentului pentru Relatii Interetnice, existent in prezent in cadrul aparatului de lucru a Guvernului. Autonomia culturala ocupa un loc important in cadrul proiectului prin infiintarea Consiliilor Nationale ale Autonomiei Culturale. Proiectul de lege nu enumara si aromanii printre minoritatile nationale, insa consider ca in situatia in care, aromanii se vor declara ca minoritate nationala, avand acest drept constitutional, vor beneficia de drepturille cuvenite tuturor minoritatilor nationale.

In perioada 17-18 noiembrie 2009, in capitala Albaniei, Tirana, s-a desfasurat Congresul International al Aromanilor unde au participat reprezentanti ai asociatiilor si organizatiilor aromanesti din Balcani. In cadrul acestui congres s-a dat o rezolutie, invocndu-se corpusurile de documente relevante ale ONU, UE, OSCE i CE, la care statele de origine a aromnilor din spa iul balcanic sunt p r i, prin care se cere statului roman: - s - i asume deplin r spunderea pe care o are fa de romnitatea balcanic , n continuitatea i spiritul valoroasei tradi ii istorice, a a cum rezult i din documentele diplomatice romne i europene; - s - i exprime public, prin ac iuni cu relevan diplomatic i interna ional , interesul pentru aromnii din afara grani elor, n calitate de stat nrudit al acestora; - s continue i s intensifice demersurile de sus inere a aromnilor/r m nilor/ vlahilor de pretutindeni, pentru ca ace tia s beneficieze, n statele de origine a aromnilor din spa iul balcanic, de drepturile i libert ile consacrate n documentele europene n materie, astfel nct s - i poat p stra, dezvolta i afirma identitatea etnic , cultural , lingvistic i religioas ; - s continue i s intensifice sprijinirea n ar a p str rii i a cultiv rii dialectului, culturii i tradi iilor aromne ti, i pentru a nu se alimenta frustr rile ce ar putea fi speculate i instrumentalizate de "neoaromni ti" pentru alienarea identit ii aromne ti i erodarea unit ii na ionale a poporului romn.

Constitu ia Romaniei consacr drepturile culturale ale minorit ilor ,dar aromnii, fiind inrudi i cu romnii,nu sunt considera i ca minoritate, ci drept "comunitate lingvistic i cultural ". Problema indentit ii aromnilor se imparte in mai multe direc ii : una tradi ional a celor care sus in ca aromnii sunt romni,limba lor fiind un dialect al limbii romne, i o alt direc ie in care se include majoritatea,este cea a Comunita ii Armane din Romnia(CAR) care cere recunoa terea aromnilor ca minoritate na ional .In sprijinul acestora,Traian B sescu a declarat n plenul Adun rii Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 27 ianuarie 2011): Vom ntreprinde demersuri n vederea recunoa terii statutului de minoritate romneasc pentru aromni[...]Prin tratate i acorduri bilaterale ne-am asumat n mod deschis interesul fa de comunit ile romne ti din vecin tate. Fondurile pe care minorit ile na ionale le primesc de la stat i reprezentarea de drept n Parlamentul Romniei sunt mize importante pentru cei care sus in aceast pozi ie.

Deoarece conform normelor europene, numai recunoa terea statutului de minoritate national poate asigura pstrarea specificului etnic, cultural i lingvistic. Subdialectele aromnei apar in patrimoniului european i este n interesul Europei ca acestea s fie protejate i s li se confere un statut aparte. Aromnii figureaz de mai mul i ani pe listele unor organiza ii europene care au n vedere situa ia popoarelor a a zis "periclitate" (pe cale de asimilare ireversibil ). Din punct de vedere cultural,folclorul aromn a fost cel mai bine p strat i mboga it n Romnia, pe cnd n celelalte ri a c p tat influen e din folclorul popoarelor majoritare. CAR incearc, pe cale juridic , s ob in statutul de minoritate na ional . Cheia complicatei probleme aromne este la Bucure ti. Recunoa terea din partea statului romn va deschide drumul spre recunoa terea lor i in Grecia. Si numai asa se vor putea salva, c ci Macedonia este leag nul lor i acolo tr ie te cea mai mare parte a poporului macedonean.

Romnia are o mare datorie moral pentru c situa ia aromnilor dramatic de azi este urmare a gre itei propagande i a falsului ajutor ce li s-a dat. La 1913, prin semnarea Tratatului de la Bucure ti, Macedonia a fost imp r it i cei care au r mas in afara istoriei au fost Armanii. Bucure tiul a acordat Greciei cea mai mare parte a Macedoniei i Grecia s-a obligat intr-o anex s le respecte dreptul la inv mnt, biseric etc.Romnia putea atunci s pledeze pentru o Macedonie cantonal (tip elvetian) si a a ar fi avut ansa s triasc ca popor mndru printre greci, slavi, albanezi. Urmand dezastrul cu Cadrilaterul: min i i, i-au prsit Pindul pentru a fi vndu i si apoi d rui i inchisorilor comuniste pentru c floarea tinerimii armane a murit in pdurile Babadagului. Au fost eticheta i legionari, nationali ti etc. uitndu-se toat contribu ia lor la istoria, cultura Romniei (ca i a Greciei, Albaniei, Bulgariei).

Consiliul Makedonarmnjilor (CMA), organiza ie interna ional care are ca obiectiv recunoa terea aromnilor, ca popor regional din Balcani, sub numele de makedonarmnji, a protestat, la Bucure ti i la Constan a, mpotriva declara iei pre edintelui Romniei de la Strasbourg : Nu vom accepta niciodat s fim considera i romni de peste hotare! Principala organiza ie din Romnia care face parte din CMA este Asocia ia Comunitatea Armnjilor din Romnia (A.C.A.R.), condus de Stere Samara i Stere Beca , pre edinte,respectiv secretar general.

Unii aromni marcan i din Romania cum ar fi Matilda CaragiuMari ioreanu, sus in tot mai frecvent c aromnii din Romnia s-ar afla ntr-o criz de identitate profund . Aceast criz este artificial ntre inut de interferen ele politice n domeniul cercet rilor filologice, istorice, etnologice i lingvistice, care se manifest prin teorii contradictorii i dispute privind originea lor.

Se vorbeste despre aromani inca din secolul al X-lea,de aceea li se studiaza de 200 de ani limba,este comparata cu alte limbi.Se scrie o literatura in aromana si pentru aromani,se publica reviste in aromana,se fac emisiuni radio-difuzate sau televizate in aromana,se fac congrese ale aromanilor,se reunesc in Congrese Internationale. Aromana este limba materna a aromanilor,care le confera constiinta lor etnolingvistica,este ceea ce le da o constiinta entnolingvistica aparte,aceasta inseamna ca orice aroman,avand o limba a lui,se simte,in tarile balcanice, un altul,o fiinta diferita. George Murnu,Nicolae Batzaria,Marcu Beza,Eugen Iovinescu,Toma Caragiu,sunt doar putine din personalitatile care au scris in aromana si romana literara. Nu exista aromani care sa aiba alte pretentii in tarile in care traiesc,ei trebuie sa aiba grija si sa vorbeasca in numele lor..a implica pe toti aromanii in initiative,porniri,actiuni aberante,incompatibile cu conceptiile lumii contemporane,care vrea sa realizeze o intelegere reala intre popoare,inseamna a descalifica o etnie si a distruge tot ceea ce stramosii nostrii si personalitatile noastre au realizat de-a lungul secolelor.

Situatia actuala: ncepnd nca din 1994, mai amplu din 2005, s-a ncercat, din partea unor asociatii aromnesti din Romnia, acreditarea ideii ca aromnii trebuie sa devina minoritate nationala. Cazul ar fi asemanator cu al sasilor plecati n Germania sau al evreilor plecati n Israel, care ar cere, n patriile lor, sa devina minoritari. Evident, exista si alte asociatii aromne, mai vechi ca reprezentare, cum ar fi Societatea de Cultura Macedo-Romna, care au protestat vehement la aceasta idee. nca din 1994, n revista Dimndarea ntr-un articol se atragea atentia asupra unei asociatii intitulate Comunitatea Aromnilor din Romnia, care la acea vreme avea aderenta, dupa spusele autorului, doar la cteva familii din jurul familie Barba, stabilite la Freiburg (Germania), portavocea unei societati fantoma Uniunea Culturala Aromna. n publicatia Cuvntul din 27 iulie 1993, autor Irina Tudor, se zvonea ca principalul vinovat de aceasta psihoza (etnie minoritara) ar fi Vasile Barba, licentiat n Drept, fost profesor de economie politica la Institutul de Silvicultura din Brasov.

Dl. Barba a venit de mai multe ori n Romnia, cernd ajutor pentru fratii aromni. Ba chiar, la un moment dat, obtinuse un ajutor financiar din partea Fundatiei Culturale Romne, pentru a scoate la Freiburg un buletin trimestrial n dialectul aromn. n 1997, profesorul Gheorghe Zbuchea publica ntr-o lucrare dedicata aromnilor ca Esenta actiunii promovate, n acest caz (se refera la organizatia Uniunea pentru limba si cultura aromna n.n.), a fost si este recunoasterea, att n tarile de origine, ct si pe plan international, a identitatii etnice distincte a aromnilor precum si acordarea de drepturi culturale garantate Lucrurile au stagnat pna la 16 aprilie 2005 cnd, la adunarea anuala a Comunitatii (Fara) Aromnilor din Romnia (CAR) s-a votat un document numit Vrearea aromnilor, prin care se cerea explicit statului roman ca aromnii sa fie recunoscuti ca minoritate nationala in Romnia. Din acest moment a nceput propaganda acestei asociatii pentru mplinirea scopului propus. Alte asociatii aromne au protestat vehement mpotriva acestui demers. Actiunile si demersurile diversioniste ale CAR au fost publicate n revista Armnamea, sprijinita financiar chiar de Ministerul Culturii. Presedintele CAR, militant fervent pentru transformarea aromnilor n minoritate nationala, este deputatul PD Costica Canacheu.

Personalitati marcante ale aromnilor din Romnia, oameni de stiinta si academicieni, chiar si Academia Romna, s-au pronuntat n privinta absurditatii ca aromnii sa fie considerati minoritari n tara lor. Vasile Barba revenea ntr-un articol din Curierul National, la 18 martie 2006, exprimnd ideea ca speranta de supravietuire a aromnilor sta tot n statul romn: Eu sunt azi n vrsta si privesc cu mare teama la evolutia destinului aromnilor. Peste tot n Balcani soarta lor este ngrijoratoare: o splendida cultura apune ncet, fara sa trezeasca regrete nimanui. Nu am ce face si trebuie sa-mi pun sperantele tot n Romnia. Ea este, daca nu patria noastra natala, precum n cazul daco-romanilor, n schimb singura noastra patrie pe acest pamnt. Iar istoria si cultura noastra sunt depozitul vechi si, credem noi, stimabil - al nsesi originilor si culturii sale. n timp ce n tarile de origine, europene, sau aspirante de a se integra n Uniunea Europeana, aromnii sunt asimilati etnic, pare evident ca se doreste ca statul romn sa fie pus n defensiva, spre a nu mai acorda un sprijin cultural comunitatilor de aromni care doresc si solicita acest lucru. ntruct, daca n Romnia aromnii ar fi minoritari, n Balcani ei, evident, ar fi greci, albanezi, bulgari si macedoneni.

Nu putem sa nu semnalam asemanarea de continut ntre ideea moldovenista si cea armna, precum si faptul ca se ncearca confiscarea de catre o grupare a simbolisticii si idealurilor culturale si nationale ale romnitatii balcanice si transformarea n contrariul lor, cum este cazul iradelei imperiale, considerata astazi drept motiv de zi nationala, a poeziei lui Costa Belimace (Parinteasca Dimndare), imn national, a jertfei nationale a romnismului balcanic ca fiind o chestiune circumstantiata de epoca. Citez din Vrearea aromnilor: Romnia a fost de la nceputul existentei sale ca stat national un sprijin pentru armni, n forme astazi depasite, circumstantiate de epoca. Strategia de supravietuire a strabunicilor nostri, care, la sfrsitul secolului al XIX-lea, sacrificau propria identitate pentru a gasi protectori puternici, era si ea circumstantiata de epoca. Strategia noastra de salvare si dezvoltare a limbii, a culturii aromne este cea de afirmare a propriei identitati si de participare la concertul multicultural European si universal. Ciudata logica, stiut fiind faptul ca, fara sprijinul material si cultural al statului romn, aromnii ar fi disparut (ca aromni) din peisajul balcanic. Enigma si miracolul istoric al supravietuirii aromnilor poate fi gasita si n romnismul norddunarean, cum de altfel, si aromnii si-au adus obolul la cultura nationala dnd personalitati ca Andrei Saguna, Emanoil Gojdu, Evanghelie Zappa, Jean Mihail, Elie Carafoli, George Murnu, Theodor Capidan, Tache Papahagi s.a.

Marele lingvist Tache Papahagi s-a nselat profetind ca: Acest al douazecilea secol va fi secolul stingerii aromnilor, cunoscuti mai mult sub numele de macedo-romni: treptat, treptat va disparea graiul acestei populatii romanice, care fara ecouri n viata istorica si politica a Europei a ndeplinit anumite misiuni n evolutia generala a popoarelor conlocuitoare din Peninsula Balcanica. Evident, cheia nu este transformarea aromnilor n minoritate n patria adoptiva, ci acolo unde ei sunt autohtoni. Inten ia anun at de pre edintele Traian B sescu, n plenul Adun rii Parlamentare a Consiliului Europei, pe 27 ianuarie a. c., de a face demersurile de recunoa tere a aromnilor ca minoritate romneasc n rile balcanice a strnit proteste vehemente la nivelulConsiliului Makedonarmnjilor (CMA), organiza ie care are ca obiectiv recunoa terea aromnilor ca popor regional din Balcani. Vom ntreprinde demersuri n vederea recunoa terii statutului de minoritate romneasc pentru aromni, vlahi, istroromni i meglenoromni.

Prin tratate i acorduri bilaterale ne-am asumat n mod deschis interesul fa de comunit ile romne ti din vecin tate, a spus pre edintele Romniei, spre indignarea organiza iilor neo-aromniste, care sus in c aromnii nu sunt parte a poporului romn i cer recunoa terea lor ca minoritate na ional . Fondurile pe care minorit ile na ionale le primesc de la stat i reprezentarea de drept n Parlamentul Romniei sunt mize importante pentru cei care sus in aceast pozi ie.

Dansurile si cantecele traditionale sunt prezente si astazi in vietile aromanilor din romania chiar si intr-o forma modernizata,in privinta muzicii se poate ca melodiile armanesti au cucerit publicul din toata tara. Mai mult ca oriunde in alta parte la noi,aromanii si-au pastrat limba lor ba chiar mai mult de atat in locurile unde sunt aromani,romanii au ales sa vorbeasca limba aromana.

In urma unui studiu efectuat in Romania despre felul in care sunt identificati aromanii de catre ceilalti locuitori alaturi de care convietuiesc, lasand la o parte elementele tehnice plictisitoare (locatie, perioada, tehnica de sondare, panel reprezentativ etc.) ,iata rezultatul: La intrebarea : Cu ce asociati cuvantul machedoni/ aromani?, raspunsurile dupa centralizare au oferit urmatorul top: 1. Becali 2. bani 3. Hagi 4. endogamie 5. Pindu si Cornelia Rednic 6. Mircea Geoana / Margareta Costea 7. armeni 8. Republica Macedonia 9. o populatie din Balcani / Grecia 10. Toma Caragiu

Ni colae Cusa: Aromanii aveau si au ca specific profesional pastoritul transhumant, si isi considerau ca patrie intreaga Otman, ca natie aparte, in anul 1906, la insistentele diplomatice ale regatului Romaniei. Aromanii, dupa marea colonizare, dupa exodul lor din Macedonia, inceput in anul 1925,au sosit in Cadrilater. Situatia lor era a unor oameni liberi, a unor nomazi. Tanase Musi: Grecii ne au desfintat scolile romanesti, insa nu ne au gonit! Ne fortau sa devenim greci! Insa noi nu am vrut, am vrut sa ne pastram limba noastra. Desi ne promisesera toate drepturile daca devenim greci, nu am acceptat . Sofica Dusu: Cand tata a vrut sa si faca pasaport pt Romania, grecii i -au cerut semnatura . Semnati acum ca plecati de buna voie si nu va goneste nimeni! Si cum a iscalit tata, am si primit pasaportul!Nici n am apucat sa ne vindem caprele, caii Hristu Presa: In Cadrilater am ajuns toamna, rudele au venit sa ne astepte in port in Constanta.Am plans. Nu ne vazuseram de aproape 20 de ani.

Prof Maria Patarza: Adaptarea lor in Romania a fost dificila, mai ales in ceea ce priveste ocupatiile pe care trebuiau sa le practice, in Dobrogea. Aici trebuiau sa se limiteze la agricultura. Dumitru Racu: Si aici, in Dobrogea, ne cumparam oi. Fiecare avem 100-150 de oi, toti aveam, verii, fratii, toata familia. Enache Dumitru : Foarte multi aromani care traiesc astazi in Tulcea, Constanta, s- au nascut in Cadrilater, au venit aici si au facut schimb de case cu cetatenii bulgari care au plecat, incet incet au cumparat animale din zona, si astazi sunt peste 15.000 capete de oi in zona. George Cusa: Anii 1940 ii consemneaza pe aromani in istoria Romaniei ca militanti ai miscarii legionare. Am intrat in miscarea legionara foarte lent, fara sa mi dau seama, la 14 ani. Intrau cei care invatau bine, ordonati, cuminti, credinciosi, respectuosi, mergeai pe cale lenta, nu fortat, intrai fara sa vrei. Stoica Stercu: Tatal meu a fost arestat in primul grup de legionari, a fost condamnat, si noi nu am stiut nimic. In 1951 a fost impuscat in trenul mortii, impreuna cu alte 40 de persoane. Noi nu am stiut nimic pana in anul 1964.

Dupa anul 1990, aromanii au revenit la ocupatiile traditionale, in forma moderna, dovedindu si priceperea in afaceri. Desi reprezina circa 5% din populatia din Dobrogea, se spune ca detin puterea economica. Niculae Dusu: Aromanii sunt un factor important in economia Dobrogei, si chiar in economia Romaniei, au un cuvant de spus. Au reusit prin faptul ca au stiut sa se mentina uniti. Cred ca aromanii au demonstrat ca pot tine pasul cu modernitatea, acolo unde suntem facem, si suntem responsabili si devotati tarii unde suntem cetateni. Betty Dusu: Parintii mei au fost economisti, si mi-au insuflat si mie asta, de mica. Provin dintr o familie mixta, insa avem o familie foarte numeroasa si am copilarit mai mult cu rudele din partea tatei, acestia fiind foarte multi in Constanta. Ma simt aromanca foarte mult si din acest punct de vedere, fiindca am crescut si am copilarit cu ei, ei mi -au fost cel mai aproape. Mama, desi este romanca, a aplicat toate traditiile tatalui, si a bunicii mele, lucru foarte important pt ei. Sunt foarte mandra ca sunt aromanca.

Stelu Enache, interpret: Muzica noastra armaneasca are un parcurs, un traseu, locurile de unde am plecat, pe unde am venit, toate astea au influentat-o. Cand o asculti, vezi un film, creezi o anumita atmosfera. Ovidiu Lipan Tandarica: S-a ajuns la un succes international al muzicii armanesti. Albumele se gasesc si in America, si in Europa..in Franta, Belgia, Germania. Gheorghe Hagi: Aromanii sunt oameni ambitiosi, le place sa munceasca, sa -si indeplineasca ambitiile. Noi in casa vorbim limba aromana, copii mei vorbesc limba si ei.

DIMNDAREA P RINTEASC P rinteasca dimndare n sprigiur cu foc mare, fra di mum i di-un tat . noi, armni di eta toat . Di sun plocili di murmin strig -a no tri buni p rin : Bl stem mare si-aib -n cas cari di limba-a lui si-alas care- i las limba-a lui s-lu-ard pira focului, s s-dirin viu pri loc, s -li si frig limba-n foc. El n vatra-li p rinteasc fumelia s-nu- i h riseasc ; di fumeli curuni s-nu ba e, nat n leag n si nu-nfa e. Care fudze di-a lui mum i di p rinteasca-li num , fuga-li doara-a Domnului i dul eamea somnului!