CAPITOLUL 3

INTEGRALA LEBESGUE
1. Integrarea functiilor simple
Fie (X, A, )  un spatiu cu masura nita, f : X R  o functie simpla, adica
n

f (x) =
j=1

cj 1Aj (x),

(60)

unde
n

Aj = {x X | f (x) = cj },

Ai Aj = , i = j,

Aj A, j = 1, n,
j=1

Aj = X. (61)

Denitie 3.1.1.
(notatie
X

Vom numi integrala Lebesgue de la functia simpla f pe spatiul X

f (x)d(x) sau
X

f d) suma
n

f d =
X j=1

cj (Aj ).

(62)

Observatie 3.1.1. Fie A X  multime masurabila, f  functie simpla masurabila.

Atunci f (x) I (x)  functie simpla, masurabila. Prin denitie
def A

f (x)d(x) =
A A

f d =

f IA d.

(63)

Exemplul 3.1.1. a) Fie A X, A A si IA (x)  functia caracteristica a multimii A.

Atunci

IA (x)d(x) = (A).
X

b) Fie X = [a, b], A  -algebra multimilor masurabile n sens Lebesgue, = m este

masura Lebesgue, D
[0,1]

(x)  restrictia functiei Dirichlet pe [0, 1]. Atunci

D
[0,1]

[0,1]

(x)dm(x) = 1 m({Q [0, 1]}) + 0 m({[0, 1] \ Q}) = 1 0 + 0 1 = 0.

44

2. Proprietatile integralei Lebesgue

Fie (X, A, )  spatiu cu masura nita.

Teorema 3.2.1.
{, } R. Atunci

(linearitatea integralei) Fie f, g  functii simple masurabile,

(f + g)d =
X X

f d +
X

gd.

Demonstratie. Fie
n n

f (x) =
j=1 k

cj IAj (x),

Ai Aj = , i = j,
j=1 k

Aj = X,

g(x) =
i=1

bi IBi (x),

Bi Bk = , i = k,
i=1

Bi = X.

Cum functia f + g primeste valoarea cj + bk pe multimea Cji = Aj Bi , avem

n k

f (x) + g(x) =
j=1 i=1

(cj + bi ) ICji (x),

unde

masurii, se obtine
n k n k n k

j,k

Cjk = X , si multimile Cjk sunt disjuncte. Conform denitiei integralei si aditivitatii

(f +g)d =
X n k j=1 i=1

(cj +bk )(Aj Bi ) =

j=1 i=1 k n

cj (Aj Bi )+
j=1 i=1 n k

bi (Aj Bi ) =

=
j=1

cj
i=1

(Aj Bi ) +
i=1

bi
j=1

(Aj Bi ) =
j=1

cj (Aj ) +
i=1

bi (Bi ) =

=
X

f d +
X

gd.
(nenegativitatea integralei) Fie f  functie simpla, masurabila si

Teorema 3.2.2.
f 0 (mod ). Atunci

f d 0.
X

Demonstratie. f 0 (mod ) nseamna ca daca cj < 0 pentru un careva j , atunci

(Aj ) = ({x X | f = cj }) = 0, prin urmare, f d 0.
X

45

Teorema 3.2.3.
f g (mod ). Atunci
X

(monotonia integralei) Fie f, g  functii simple, masurabile si

f d
X

gd.

Demonstratie. Se considera functia simpla masurabila h = f g si se aplica teorema

3.2.2.

Teorema 3.2.4. Fie f  functie simpla masurabila si a f (x) b (mod ). Atunci

a(X)
X

f d b(X).

Demonstratie. Rezulta din teorema 3.2.3. Teorema 3.2.5. (referitor integrala de la o functie echivalenta cu zero) Daca f este
functie simpla masurabila si f = 0 (mod ), atunci
X

f d = 0.

Demonstratie. Rezulta nemijlocit din denitia 3.1.1. In adevar, daca toti coecienti
cj sunt nuli, atunci f este identic nula, iar daca cj = 0 pentru un careva j , atunci (Aj ) = ({x X | f = cj }) = 0 si
n

f d =
X j=1

cj (Aj ) = 0.

Teorema 3.2.6.
f d =
X X

Daca f, g  functii simple masurabile si f = g (mod ), atunci

gd.

Demonstratie. Se considera functia simpla, masurabila h = f g h = 0 (mod ) si Teorema 3.2.7. Daca f  functie simpla masurabila, atunci
X

se aplica teorema 3.2.5.

f d
X

|f |d.

Demonstratie. Daca f  functie simpla masurabila, atunci |f | la fel simpla masurabila

si x X :

|f (x)| f (x) |f (x)|.

Conform proprietatii de monotonie a integralei

|f |d
X

f d
X

|f |d

sau, echivalent,

f d
X X

|f |d.

46

Fie f  o functie simpla masurabila xata, : A R o functie numerica denita prin

(A) =
A

f d,

A A.

(64)

Teorema 3.2.8. Functia de multimi  masura cu semn. Demonstratie. Este clar ca () = 0. Vericam -aditivitatea functiei . Fie
A = i = j,

Aj , X=

Aj A,
n j=1

Ai Aj = , i = j,

f (x) =

j=1

j=1

cj IBj (x),

Bi Bj = ,

Bj .
n n

Utilizand denitia integralei si -aditivitatea masurii , se obtine

(A) =
A n

f d =
X

f IA d =
j=1 n

cj (Bj A) =
j=1

cj Bj
i n

Ai

=
j=1

cj
i

(Bj Ai )

=
j=1

cj
i

(Bj Ai ) =
i j=1

cj (Bj Ai ) =
i A i

f d =

=
i

(Ai ).

Denitie 3.2.1.

Vom spune ca functia de multimi : A R se numeste absolut

continue n raport cu masura , daca pentru orice > 0 exista un numar pozitiv , astfel ncat pentru orice E A cu (E) < se verica |(E)| < .

Teorema 3.2.9.

(continuitatea absoluta a integralei) Masura cu semn denita n

(64) este o functie absolut continua n raport cu masura .

Demonstratie. Fie f  functie simpla masurabila si c = sup |f (x)|. Daca c = 0,

teorema este clara. Fie c > 0. Pentru orice > 0 punem = . Atunci, pentru (E) < c avem |(E)| =
E xX

f d
E

|f |d c (E) < c

= . c

3. Integrala Lebesgue de la functii marginite

Fie (X, A, ) un spatiu cu masura nita, f : X R o functie masurabila marginita pe X . Atunci (a se vedea teorema ??????) exista un sir de functii simple masurabile

(fn )nN uniform convergent la f pe X . Vom considera sirul integralelor respective In = fn d si vom arata ca sirul (In ) este fundamental. In adevar, cum fn
X

f pe X, avem

47

 > 0 n0 N m, n > n0 ,

x X avem |fm (x) fn (x)| < . (X)

Atunci, pentru m, n > n0 avem

Im In =
X

fm d
X

fn d =
X

(fm fn )d
X

fm fn d <

(X) = , (X)

adica (In )  sir fundamental si deci exista lim In = I .

n

Usor de vericat, ca I nu depinde de alegerea sirului (fn ), ce converge uniform pe X la

f.

Denitie 3.3.1. Fie f : X R  functie masurabila marginita pe X , (fn )nN  un

sir de functii simple masurabile ce converge uniform pe X la f . Integrala Lebesgue de la functia f se deneste prin egalitatea

f (x)d(x) =
X X

f d = lim In .
n

def

(65)

Fie f  functie masurabila marginita, A A. masurabila si la fel este si produsul f IA .

Atunci IA (x)  functie marginita

Denitie 3.3.2.

Fie f  functie masurabila marginita, A  multime masurabila.

Atunci integrala Lebesgue de la functia f pe multimea A se deneste prin

f d =
A

def X

f IA d.

(66)

Vom studia proprietatile integralei Lebesgue de la functii masurabile marginite. Aceste proprietati sunt absolut similare celor de la functii simple.

Teorema 3.3.1.
{, } R. Atunci

(linearitatea integralei) Fie f, g  functii masurabile marginite,

(f + g)d =
X X

f d +
X

gd.

Demonstratie. Fie (fn )nN , (gn )nN  siruri de functii simple masurabile, fn
gn g pe X . Atunci fn + gn
integralei Lebesgue de la functii simple, se obtine:
48

f,

f + g pe X . Conform denitiei 3.3.1 si linearitatii

 (f + g)d = lim
X n X

fn d +
X X

(fn + gn )d = lim
n

gn d =

= lim

n X

fn d + lim

n X

gn d =
X

f d +
X

gd.

Teorema 3.3.2. (nenegativitatea integralei) Fie f  functie masurabila marginita si

f 0 (mod ). Atunci
X

f d 0.

Demonstratie. Fie (fn )nN un sir de functii simple masurabile uniform convergent la
f . Cum functiile fn pot  alese astfel ncat fn 0 (mod ) (a se vedea teorema ??????),
avem
X

fn d 0. Trecand n ultima inegalitate la limita cu n obtinem

X

f d 0.

Teorema 3.3.3.
f g (mod ). Atunci

(monotonia integralei) Fie f, g  functii masurabile marginite si

f d
X X

gd.

Teorema 3.3.4. Daca f  functie masurabila marginita si a f (x) b pe multimea

masurabila A, atunci

(A)
X

f d (A).

Teorema 3.3.5.

(integrala de la functia echivalenta cu zero) Daca f  functia

marginita si f = 0 (mod ), atunci

X

f d = 0.

Demonstratie. Rezulta din teorema 3.3.4 cu a = b = 0. Teorema 3.3.6. Daca f, g  functii masurabile marginite si f = g (mod ), atunci
f d =
X X

gd.

Teorema 3.3.7. Daca f  functie masurabila marginita, atunci

f d
X X

|f |d.

Demonstratie. Fie (fn )  sir de functii simple masurabile, fn

functiile |fn | la fel sunt simple, masurabile si |fn | fului precedent

f pe X . Atunci

|f |. Conform teoremei 3.2.7 paragra-

fn d
X X

|fn |d,

si ramane de trecut n ultima inegalitate la limita cu n .

49

Fie f  functie masurabila marginita xata si

(A) =
X

f d,

A A.

(67)

Teorema 3.3.8. Functia de multimi denita de (67) este masura cu semn. Demonstratie. Din denitie 3.3.1 si 3.3.2 rezulta () = 0. Vericam -aditivitatea
functiei , adica daca A =

Aj , Ai
j

Aj = , i = j , atunci (A) =
m

Vom stabili initial aditivitatea functiei , pentru m N :

j=1

(Aj ).

f d =
m j=1

f d.
j=1 A
j

(68)

Aj

Fie (fn ) un sir de functii simple, fn

f . Atunci conform teoremei 3.2.8

m

fn d =
m j=1

fn d.
j=1 A
j

(69)

Aj

Trecand n (69) la limita cu n , se obtine (68). Cum pentru orice m N

m

A=
j=1

Aj =
j=1

Aj
j=m+1

Aj

utilizand aditivitatea functiei , se obtine

m

(A) =
j=1

(Aj ) +
j=m+1 j=1

(70)

Vom estima ultimul termen din (70). Cum

(Aj ) = (A) < +, pentru > 0

k N a.. pentru m > k

(Aj ) < , unde c = sup |f (x)|. Pentru asa m avem: c xX j=m+1

j=m+1

Aj

=
j=m+1

f d
Aj
j=m+1

|f |d c
j=m+1 Aj

Aj

= c

(Aj ) < c = , c j=m+1

de unde
m

lim
j=m+1

Aj
50

= 0.

Trecand la limita n (70) cu m , se obtine -aditivitatea functiei . Asadar,

 masura cu semn.

Teorema 3.3.9.

(continuitatea absoluta a integralei) Masura cu semn denita n

(67) este o functie absolut continua n raport cu masura .

Teorema 3.3.10. Daca f R([a, b]), atunci ea este integrabila si n sens Lebesgue,
n plus
b b

(L)
a

f (x)dx = (R)
a

f (x)dx.

Demonstratie. A se vedea, de exemplu, [???]. Teorema 3.3.11. (Lebesgue) Functia f , marginita pe [a, b], este integrabila Riemann,
atunci si numai atunci cand multimea punctelor ei de discontinuitate are masura Lebesgue egala cu zero.

Demonstratie. A se vedea, de exemplu, [???]. 4. Integrala Lebesgue de la functii nemarginite nenegative

Fie (X, A, ) spatiu cu masura nita, f  functia masurabila pe X , a.p.t. nita si nenegativa pe X . Pentru N N denim functia fN prin f (x), daca f (x) < N, fN (x) = N, daca f (x) N. Este clar, ca fN M(X) si lim ({f N }) = 0.
N

Cum pentru orice N N Lebesgue. In plus, deoarece

fN  functie masurabila marginita, fN este integrabila

x X : f1 (x) f2 (x) f3 (x) ...

conform teoremei 3.3.3

f1 d
X X

f2 d
X

f3 d ...

exista limita (nita sau innita)

N X

lim

fN d.
51

(71)

Denitie 3.4.1. Vom spune ca functia f este integrabila n sens Lebesgue (sumabila),
daca limita (71) este nita. In asa caz integrala Lebesgue de la functia f se deneste prin egalitatea
def

f (x)d(x) =
X X

f d = lim

N X

fN d.

Daca limita (71) este innita, punem

f d = +.
X

Teorema 3.4.1. Fie {f, g} M(X),

sumabila. Atunci f  sumabila si

0 f (x) g(x) (mod ) pe X si g  functie

f d
X X

gd.

Demonstratie.
N N. Atunci

Din conditiile teoremei rezulta fN (x) gN (x) (mod ) pentru

fN d
X X

gN d
X

gd < +,

de unde rezulta ca lim

N X

fN d este nita si trecand la limita cu N , obtinem

inegalitatea din enuntul teoremei. Fie f  functie sumabila pe X, A X multime masurabila si IA (x)  functia caracteristica a lui A. Atunci f IA M(X) si cum

0 f (x) IA f (x),
conform teoremei 3.4.1 f IA  functie sumabila.

Denitie 3.4.2. Daca A X multime masurabila si f IA este o functie sumabila pe

X , integrala Lebesgue de la functia f pe multimea A se deneste prin f (x)d(x) =
A A

f d =
X

f IA d.

Teorema 3.4.2.

(linearitatea integralei) Fie f, g  functii sumabile nenegative,

{, } R+ . Atunci f + g este sumabila si

X

(f + g)d =
X

f d +
X

gd.

Demonstratie. A se vedea, de exemplu, [1]. Fie f  functie nenegativa, sumabila pe

X si xata, A A si (A) =
A

f d.
52

Teorema 3.4.3. (continuitatea absoluta a integralei) Functia de multimi este absolut

continua n raport cu masura .

Demonstratie. Din denitia 3.4.1 rezulta ca pentru > 0 N N astfel ncat

0
X

(f fN )d =
X

f d
X

fN d < . 2

Punem =

. Atunci pentru A A cu (A) < avem 2N f d = (f fN + fN )d =

X X

0 (A) =
X

(f fN )d +
X

fN d

+N = . 2 2N

Teorema 3.4.4. Functia de multimi este masura. Demonstratie. A se vedea, de exemplu, [1]. 5. Integrala functiilor nemarginite
Fie (X, A, )  un spatiu cu masura nita, f  functia numerica masurabila, a.p.t. nita, denita pe X ,

f+ (x) = max{f (x), 0} = f (x) = min{f (x), 0} =

|f (x)| + f (x) , 2 |f (x)| f (x) . 2

Este clar, ca f+ (x), f (x) sunt functii masurabile nenegative, a.p.t. nite si

f (x) = f+ (x) f (x),

|f (x)| = f+ (x) + f (x)

(72)

Denitie 3.5.1. Functia f se numeste integrabila n sens Lebesgue (sumabila), daca

ambele functii f+ (x) si f (x) sunt integrabile Lebesgue. In asa caz integrala Lebesgue se deneste prin

f d =
X X

f+ d
X

f d.

Teorema 3.5.1.
sumabila. In asa caz

Functia masurabila f este sumabila, daca si numai daca |f | este

f d
X X

|f |d.

53

Demonstratie. Necesitatea. Fie f  functie sumabila. Rezulta functiile nenegative f+

si f sunt functii sumabile. Atunci, conform linearitatii integralei Lebesgue de la functii nenegative, functia |f | = f+ + f este sumabila si

|f |d =
X X

f+ d +
X

f d.

Sucienta. Fie |f |  functie sumabila. Cum f+ (x) |f (x)|, f (x) |f (x)|, conform
teoremei 3.4.1, functiile f+ si f sunt sumabile, prin urmare si f este sumabila. In plus,

f d
X X

f+ d
X

f d
X

f+ d +
X

f d =
X

|f |d.

Denitie 3.5.2. Fie A X multime masurabila, functia f IA sumabila pe X . Atunci

functia f IA se numeste sumabila pe A si
def X

f d =
A

f IA d.

Si n cazul integralei Lebesgue de la functii nemarginite raman valabile teoremele despre linearitatea integralei Lebesgue, continuitatea absoluta a integralei si -aditivitatea integralei.

6. Trecerea la limita sub semnul integralei Lebesgue

Fie (X, A, ) un spatiu cu masura nita.

Teorema 3.6.1. (Lebesgue) Fie:

1) sirul (fn ) de functii sumabile convergente n masura la functia f ; 2) exista asa o functie sumabila nenegativa g , astfel ncat n N : |fn (x)| g(x). Atunci f este sumabila si
n X

lim

fn d =
X

f d.

Demonstratie.

Cum fn

f , conform teoremei Riesz exista un subsir

(fnk ) : fnk f (mod ). Din conditia 2) |fnk (x)| g(x). Trecand la limita cu k , se
obtine |f (x)| g(x) (mod ) si prin urmare, f este sumabila. Pentru > 0 consideram multimile

En () = {|fn f | },
54

Fn () = {|fn f | < }.

Atunci

n =
X

fn d
X

f d
X

|fn f |d =
En ()

|fn f |d +
Fn ()

|fn f |d

(73)

Cum

|fn (x) f (x)| |fn (x)| + |f (x)| 2g(x) (mod )

din (73) se obtine

n 2
En ()

gd + (X).

(74)

. Cum integrala Lebesgue este absolut continue n 2(X) gd < . raport cu masura , vom gasi asa un > 0 astfel ncat din (E) < sa avem 4
Pentru > 0 punem = Cum fn f , rezulta ca n0 N astfel ncat pentru n n0
E

(En ()) = ({|fn f | }) < .

Atunci pentru n n0 din (74) rezulta

n < 2
adica, n 0, n .

+ = , 4 2

Teorema 3.6.2.

(lema Fatou) Fie (fn ) un sir de functii masurabile nenegative, ce

converge n masura la functia f . Atunci

f d lim
X n X

fn d.

Demonstratie. A se vedea, de exemplu, [2]. Teorema 3.6.3. (Bepppo Levi) Fie (fn ) un sir crescator de functii masurabile nenegative si f (x) = lim fn (x). Atunci
n

n X

lim

fn d =
X

f d.

(75)

55

fn d
nN

Demonstratie. Cum (fn )  sir crescator, rezulta

X

 sir crescator, prin

urmare, exista limita (nita sau innita) a acestui sir numeric. Conform lemei Fatou

f d = lim
X n X

fn d = lim

n X

fn d.

(76)

In plus, cum fn (x) f (x) avem

fn d
X X

f d,

de unde trecand la limita cu n , se obtine

n X

lim

fn d
X

f d.

(77)

Din (76) si (77) rezulta (75).

7. Integrala Lebesgue-Stieltjes
Fie g : [a, b] R o functie crescatoare, continue la stanga. Atunci g deneste pe

-algebra multimilor boreliene ale segmentului [a, b] o masura nita  g  masura LebesgueStieltjes. Integrala Lebesgue generata de aceasta masura se numeste integrala LebesgueStieltjes si se noteaza
b b b

f (x)dg (x) =
a a

f dg =
a

f (x)dg(x).

In particular, daca g este functia salturilor, g  masura discrita si integrala LebesgueStieltjes se reduce la suma
b

f (x)dg(x) =
a

f (ck )

(ck ),
 saltul functiei g n ck . Daca

unde ck  punctele de discontinuitate ale functiei g ,

g (ck )

functia g BV ([a, b]), continua la stanga, atunci g(x) = (x) (x), unde ,  functii crescatoare, continue la stanga si integrala Lebesgue-Stieltjes de la functia f se deneste prin egalitatea
b b b

f (x)dg(x) =
a

def a

f (x)d(x)
a

f (x)d(x).

56

Teorema 3.7.1.
functia g , (R S)
a

Fie f C([a, b]). Atunci exista integrala Riemann-Stieltjes de la

f (x)dg(x) si are loc egalitatea

b b

(R S)
a

f (x)dg(x) = (L S)
a

f (x)dg(x).

Demonstratie. A se vedea, de exemplu, [1].

57

Bibliograe
[1] .., .., .. .  : , 1990. [2] .. .  : , 1989. [3] .. .  .: , 1953. [4] .., .. .  .: , 1989. [5] .. .  .: , 1965. [6] ... .  .: , 1976. [7] . . .  : , 1990. [8] . .  .: , 1974. [9] . .  .: , 1983. [10] W.Rudin. Analiza reala si complexa.  Bucuresti: Theta, 1998. [11] Nicolescu M. Analiza Matematica III.  Bucuresti: Ed. Tehnica, 1960. [12] M. Sabac. Analiza reala.  Bucuresti, 1988. [13] Chicu G. Probabilitati si procese stocastice.  Bucuresti, 1979.

58