CUPRINS

I.MOTIVATIE I EXPLICAII............................................................................................2

II.CUNOATEREA FIRMEI I A SECTORULUI DE ACTIVITATE.................3 III.STRUCTURA ORGANIZATORIC A FIRMEI S.C. ,,AC-AC SRL......4 IV.PERSONALUL SI MANAGERII......................................................................5 V. DOTAREA TEHNICA.......................................................................................6 1.USTENSILE FOLOSITE N COFETRIE.....................................................6 2.UTILAJE SPECIFICE LABORATORULUI DE COFETRIE...................7 VI. SISTEMUL INFORMATIONAL I INFORMATIZAREA ACESTUIA....10 VII.ACTIVITATEA FIRMEI...............................................................................12 VIII.CONCURENTA............................................................................................13 IX. PIAA FIRMEI..............................................................................................15 1. Descrierea pietei si a rolului firmei................................................................16 2. Segmentarea pietei.........................................................................................17 3.Piata tinta........................................................................................................17 5.Analiza pieei pinii din Romnia i Europa..................................................18 XI.MIXUL DE MARKETING..............................................................................22 1..Produsul.........................................................................................................23 1. Tehnologia prelucrrii produselor ...............................................................27 de cofetrie-patiserie.........................................................................................27 2. Politica de preuri adoptat de TAC-TAC.....................................................30 3.POLITICA DE PROMOVARE......................................................................30 4.DISTRIBUTIA...............................................................................................31

I.MOTIVAIE I EXPLICAII

Pentru stagiul practic al proiectului de management-marketing firma aleas este SC.,,ac-ac.SRL cu sediul social n str. 22 Decembrie 1989, orasul Targu Frumos, judetul Iasi, inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J 22/201/1993, CUI R 4414862, a fost infiintata la 06.07.1993, avand ca obiect de activitatea realizarea si comercializarea produselor de panificatie. n aceast lucrare voi incerca s pun n eviden importana cunoaterii i aplicrii a elementelor ce in de managementmarketing n activitatea societii comerciale SC. .,,ac-acSRL unde am desfurat stagiul de practic n perioada 09.0524.05.2010. Am ales acest firm deoarece obiectul su de activitate cuprinde mai multe domenii(producie,comer,prestri servicii) ceea ce mi-a conferit posibilitatea studierii i obserrii activitii de marketing n cele trei tipuri de activiti. Un alt motiv care m-a determinat s aleg firma SC. .,,ac-ac.SRL este c mi doresc s lucrez n aceast organizaie. Cunoscnd deja o parte din colectivul firmei am colaborat foarte bine cu salariaii din departamentele de interes,fiindu-mi destul de uor s obin date i informaii necesare ntocmirii acestui raport de practic.Timp de 3 sptmni,n fiecare zi am ncercat s aflu ct mai multe despre acest firm,deoarece consider c este o afacere profitabil,de ce nu interesant i frumoas atunci cnd depui toate eforturile pentru a fi satisfcut i mplinit. n ceea ce privete teoria fcut la curs,practica mi se pare mult mai uor de neles.Teoria prezint procese care necesit mult timp pentru elaborare,iar n viaa organizaiei timpul este vital.Un manager este cel care tie s acioneze n timp real cu soluia perfect. Probleme deosebite nu au aprut n aceast perioad i dac s-ar fi ntmplat,conducerea este pregtit s acioneze n timp util pentru rezolvarea acestora.

II.CUNOATEREA FIRMEI I A SECTORULUI DE ACTIVITATE

Societatea comercial TAC-TAC este o societate cu raspundere limitata cu domeniul de activitate: panificatie, patiserie, cofetarie. Societatea are sediul in Tg-Frumos, Str 22 Decembrie 1989, Nr 7, Judetul Iasi.Aceasta societate s-a infiintat in anul 1993 cu domeniul de activitate morarit. Din anul 2002 societatea si-a largit domeniile de activitate: panificatie, cofetarie, patiserie. Odata cu largirea domeniilor de activitate societatea si-a atribuit un nou brand BRUTARIA DOMNEASCA. Din anul 2005 societatea are un nou spatiu de productie,o cladire la standarde europene avand la baza un proiect suedez.Atat brutaria cat si laboratoarele de cofetarie si patiserie sunt utilate cu utilaje noi si un personal calificat in industria panificatiei. SC TAC TAC este o societate certificate ISO 22000 si HACCP.In urma certificarii societatea si-a marit parcul auto cu 3 masini noi echipate la standarde europene. Societatea are mai multe puncte de desfacere in Iasi, Pascani, Harlau,Tg-Frumos cat si in comunele invecinate. SC TAC-TAC mai colaboreaza cu intreprinderi de stat cum ar fi:SPITALUL ORASENESC HARLAU, C.A.S. TARGU FRUMOS, SPITALUL DE PSHIATRIE HARLAU, SCOALA DE ORBI TARGU FRUMOS, si mai multe gradinite cu program prelungit din raza judetului IASI. Brutaria Domneasca are o gama larga de produse de panificatie:franzela alba, paine impletita, paine la tava feliata, margarete, paine graham, paine de secara, paine cu cartofi, paine toast, paine intermediara, bagheta. Precum si unele specialitati: prescuri, colaci, colacei, chifle, japoneze, chifle hamburger si hot-dog. In domeniul cofetariei, se produce o gama diversificata de prajituri: emiliano, eclere, boema, diplomat, tiramishu, carpati, bucuresti, negresa, maresal, vanilla, caramel, amandina, domino, rafaelo,etc.. Totodata si in domeniul patiseriei se produc foarte multe sortimente cum ar fi: placinte cu branza, pateuri cu ciuperci, pateuri cu branza, strudel cu mere, dobrogeanca, palmier, pizza, croissant, cozonac cu nuca si rahat, precum si unele produse de post. In urma unui studiu de piata, SC TAC- TAC se afla in topul preferintelor consumatorilor de pe raza judetului Iasi datorita calitatii superioare a produselor si a preturilor accesibile.

III.STRUCTURA ORGANIZATORIC A FIRMEI S.C. ,,AC-AC SRL

Structura organizatoric a firmei - reprezint ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice i relaiilor dintre acestea, astfel constituite nct s asigure premizele organizatorice adecvate realizrii obiectivelor prestabilite. Prile structurii organizatorice sunt: - structura de conducere (funcional) care reunete ansamblul persoanelor, compartimentelor i relaiilor organizaionale, constituite i plasate astfel inct s asigure condiiile economice, tehnice i de personal necesare desfurrii corespunztoare, att a procesului de conducere ct i a procesului de execuie a produciei; - structura de execuie operaional cuprinde ansamblul persoanelor, compartimentelor i relaiilor organizaionale constituite n vederea realizrii directe a obiectivului de activitate a firmei. Societatea este administrat de ctre Consiliul de Administraie desemnat prin Actul Constitutiv, pentru un mandat de patru ani. . Consiliul de Administraie este condus de un preedinte. Consiliul de Administraie (C.A) este format din 2 membri: domnul Vatmanu Ionel si doamna Vatmanu Zanica.. Structura organizatoric este de tip piramidal: ADMINISTRATOR director economic director vanzari sef productie; sef transporturi; reprezentantul managementul sef mecano-energetic laborant sef resurse umane medic medicinas muncii consilier juridic responsabil protectia muncii serviciu de paza Consiliul de administratie se intruneste la sediul societatii ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui sau a unei treimi din numarul membrilor sai. El este prezidat de presedinte sau in lipsa acestuia de vicepresedinte. Presedintele numeste un secretar fie dintre membrii Consiliului de administratie, fie din afara acestuia. Pentru valabilitatea deciziilor este necesar prezenta a cel putin l/2 plus unu din numarul membrilor Consiliului de administratie si deciziile se iau cu majoritatea absolut a membrilor prezenti. Consiliul de administratie poate delega o parte din competentele sale Comitetului de Directori.

In relatiile cu tertii, societatea este reprezentata de domnul Vatmanu Ionel si doamna Vatmanu Zanica, asociati ai societatii, care vor putea exercita orice act ce este legat de administrarea societatii in interesul acesteia, in limita drepturilor care li se confer. Membrii Consiliului de Administratie raspund individual sau solidar, dupa caz, pentru prejudiciile rezultate din infractiuni sau din abateri de la dispozitiile legale, pentru abaterile de la statut sau pentru greseli in administrarea societatii. Structura organizatoric a societatii este o structur functional. Structura funcional este un mod de mprire a firmei pe departamente n care posturile sunt grupate n funcie de principalele domenii funcionale

IV.PERSONALUL SI MANAGERII
In perioada 1993-2009 subsistemul resurselor umane a prezentat o tendinta crescatoare din punct de vedere numeric.La data de 1 mai 2010 situatia personalului se prezinta astfel: 1. Total personal persoane : 70 2.. conductori, efi de compartimente = 12 persoane; 3. ali specialiti cu studii superioare = 5 persoane; 4. tehnicieni i maitri =10 persoane; 5. funcionari cu studii medii =30 persoane; 6. muncitori calificai = 13 persoane Rezultatele unor studii de specialitate efectuate de catre organizatia noastra in perioada ianuarie 2005-ianuarie 2010 arata ca evolutia productivitatii inregistreaza un trend pozitiv cu cresteri de circa 20% la nivelul fiecarui an al perioadei analizate

V. DOTAREA TEHNICA
In anul 2009s-a facut o retehnologizare completa prin inlocuirea tuturor utlilajelor de prelucrare si modelare a aluatului precum si in sistemul de coacere prin inlocuirea cuptoarelor cu sistem de coacere pe vatra cu sistemul de coacere in cuptor tunel. ,,Deasemenea am inlocuit metoda directa de fabricare a aluatului prin metoda bifazica, cu maia ceea ce confera painii consistenta, gust, miros total diferit, prospetimea. Sistemul de coacere in cuptoare tip tunel confera un luciu deosebit al cojii painii. (Domnul Vatamanu Ionel, administrator al firmei ,, S.C. ,,TAC-TAC SRL).

1.USTENSILE FOLOSITE N COFETRIE

Ustensilele se folosesc la operaiile de preparare, ornare decorare a produselor de patiserie i cofetrie. Cele mai cunoscute i mai mult folosite snt urmtoarele: - Cznelul de cofetrie (fig. 1, a) este confecionat din ( cupru, cositorit n interior, sau din oel inoxidabil, de mrimi diferite fiind prevzut cu dou minere. Este folosit pentru fierberea i omogenizarea compoziiilor. - Chipceaua (fig. 1, b) este confecionat din tabl cositorit n interior, sau din oel inoxidabil, n diferite mrimi

(0,5003,000 l) ; este prevzut cu miner. Se folosete pentru pregtirea i omogenizarea cremelor, a compoziiilor i glazurilor in cantitate mic. Tava pentru prjituri , confecionat din tabl neagr, poate fi cu margine sau fr margine, fiind folosit pentru coacerea blaturilor, checurilor etc. Tava pentru baclava este confecionat din tabl de cupru cositorit n interior sau din oel inoxidabil. Sinia (fig. 1, e), confecionat din tabl de cupru cositorit sau din oel inoxidabil, de form rotund cu baz concav, este folosit la coacerea plcintei romneti i la expunerea acesteia pentru vnzare.

 Placul este confecionat din tabl de aluminiu i are forma dreptunghiular ; se utilizeaz la finisarea produselor de cofetrie. Cercul pentru tort , de form rotund, se folosete la coacerea blaturilor. Rama dreptunghiular este confecionat din band metalic, asamblat i dimensionat dup numrul de porii. Pentru a fi folosit, rama se aeaz pe tava cu 2 sau 3 margini (avnd hrtie la baza). n interior se toarn compoziia de blat i se introduce la cuptor. Grtarul pentru glasat prjituri este confecionat dintr-o tav cu piciorue i dou minere din. srma cositorit. Pe rama este aezat o plas din srm subire. Grtarul pentru savarine ) este asemntor, ns are form rotund. Trusa de duiuri i priuri cuprinde un numr de 1012 priuri cu vrful zimat sau duiuri (forme metalice) cu vrful drept. Sunt confecionate din tabl cositorit i se utilizeaz, mpreun cu poul, la ornamentarea i decorarea, prjiturilor i a torturilor. Telul 'tip cofetar este confecionat din srm de oel cu minerul din lemn (uneori din srm). Se produce n trei mrimi n funcie de utilizri. Este folosit pentru btut spuma. Croeta este confecionat din srm, cu minerul din lemn tare. Este prevzut cu 2, 3 sau 4 furchei sau cu inele de diferite diametre. Cu ajutorul ei snt glasate prjiturile, bomboanele etc. Ruloul reglabil pentru tiat coca este confecionat dintr-un ax de oel 7 pe care snt montate "discurile tietoare 2 (din oel inoxidabil). Cuitul de patiserie ), confecionat din oel inoxidabil cu lama flexibil, are diferite mrimi. Se utilizeaz n patiserie i cofetrie, pentru umplerea i porionarea hiaturilor, aluaturilor i glasarea torturilor. Sita este confecionat dintr-un cilindru din tabl sau lemn pe care se monteaz la una din extremiti o plasa din srm ce constituie suprafaa de cernere pentru fin, amidon, zahr farin, cacao etc. Merdeneaua (fig. 4, /) este confecionat din lemn, de form cilindric, prevzut cu minere. Este utilizat pentru ntinderea aluaturilor. Barfcs......... este o perie confecionat din lemn, cu minerul luug, avnd montate- la unul din capete fire din pr de porc sau plastic. Se folosete la ungerea tvilor cu grsime, ndeprtare surplusurilor de fin de pe tvi, foi Dobo, Richard, aluaturi etc. Forme diferite confecionate din tabl cositorit sau neagr. Forma geometric determin forma final a produsului. Sunt folosite pentru coacerea savarinelor, rulourilor, cozonacilor, tartelor etc

2.UTILAJE SPECIFICE LABORATORULUI DE COFETRIE

2.1. MALAXORUL Este folosit la omogenizarea i frmntarea (malaxarea) unor aluaturi. Dup construcie, snt de dou tipuri: malaxor cu melc i malaxor cu bra oscilant. Malaxorul cu bra oscilant se compune dintr-un batiu din font pe care se sprijin un cazan. n partea superioar a cazanului este montat tir bra malaxor.

Malaxorul eu mele se compune din batiu de font 1 pe care este aezat o cuv 2, fixat n dou lagre ce susin malaxorul 3, sub 2 form de urub melcat, care este antrenat de motorul electric 4, grtarul' cuvei 5, dispozitivul de basculare 6. Modul de funcionare. nainte de nceperea operaiei de malaxai se verific starea de curenie, se execut o prob de funcionare a mainii, apoi se ncarc cuva 2 cu 40 45% din volumul su, se nchide grtarul din srm de inox 5 i se pornete motorul electric 4. Dup malaxare (care dureaz 510 miri) se deconecteaz motorul de la curentul electric se descarc cuva 2, se cur i se spal cu ap cald.

2. 2.MAINA DE TABLAT FONDANT Se compune dintr-o carcas 1 de tabl n interiorul creia se afl motorul care pune n micare cilindrul 2 de prelucrat fondantul . Cilindrul efectueaz o micare de rotaie continu i este nconjurat de o carcas de rcire 3. Siropul fierbinte este alimentat din bazinul 4, prevzut cu capac 5 i un robinet 6, la cilindrul 2 de prelucrat fondantul, care are un robinet de scurgere a fondantului 7. Modul de funcionare. .Se deschide robinetul cu apa de rcire, se nchide de alimentare 6 i se toarn siropul n bazin, se pornete atu, n iot oi ui electric i se deschide robinetul 6 alimentnd cilindrul 2 rotativ. Pe msur ce se tableaz, fondantul se colecteaz ntr-un vas corespunztor. La terminarea operaiei de tablare se oprete motorul, se nchide robinetul 0 de alimentare cu sirop i se retrage vasul cu fondant. Se spal bazinul cu ap cald care se elimina prin locul de scurgere a fondatului, recuperndu-se se pentru valorificare. 2.3.Cuptorul Cuptorul este ntrebuinat n laboratoarele de cofetrie i patiserie pentru coacerea aluatului, a blaturilor, a preparatelor de patiserie, etc. Cuptorul se compune, n general, dintr-un schelt metalic mbrcat la exterior cu tabl emailat i uneori cu tabl din el neoxidabil. n interiorul scheletului se gsesc montate tobele, care au aspectul unei camere confecionate din tabl neagr sau emailat, avnd pe pereii laterali trei pn la 4 suporturi din oel laminat pentru susinerea grtarelor cu tvi. Cuptorul cu gaze este prevzut cu dou ui(geamuri de observare), care se nchid cu ajutorul a dou arcuri montate n balamaua uii. Uile sunt izolate i au mnere, utilizate la deschidere. n partea de jos a uilor se afl mai multe orificii, care permit ptrunderea aerului n camera de ardere. La baza cuptorului se gsesc butoanele de pornire, tip cheie, cu trei poziii: maxim, economic i oprit. Pe partea din fa, la baz, se afl robinetul principal de alimentare, iar la tipurile moderne se gsete i un ventil electremognetic.

VI. SISTEMUL INFORMATIONAL I INFORMATIZAREA ACESTUIA

In societatea moderna, sistemele informationale, in general si cele bazate pe tehnologia computerizata, in special, impun acceptarea ideii ca producerea informatiei este un domeniu de sine statator. Un complex de activitati economice specific existentei unei afaceri nu se poate desfasura fara a lua in calcul costul si valoarea informatiei. Se estimeaza ca, spre exemplu, domeniile producerii si distribuirii informatiei detin o pondere de peste 30% din produsul national brut al Statelor Unite ale Americii. In acest context, pentru cele mai multe firme, competivitatea a devenit sau va deveni in viitorul imediat, un atribut al calitatii procesarii si analizarii informatiei. Ca urmare a extinderii si generalizarii domeniilor de producer a informatiei, managerilor interprinderilor comerciale le revin atributii noi legate de cresterea rolului informatiei in actul de decizie. Apar astfel competente noi legate de: controlul si gestionarea tehnologiilor si informatii; proiectarea sau reproiectarea sistemelor informationale in raport cu cresterea si diversificarea afacerilor dobandirea de abilitati in utilizarea computerelor pentru producerea informatiilor in vederea elaborarii si monitorizarii deciziei. Valorificarea informatiei si a tehnologiei de procesare a ei devine, pe z ice trece o component a strategiei interprinderii comerciale. Implementarea sistemelor informationale ofera acesteia o pozitie competitive pe piata. Legate de dinamismul inregistrat de industria tehnicii de calcul, sistemele informationale inregistreaza, la randul lor, o evolutie accelerate. Inbunatatirea si modernizarea sistemelor informationale devine un atribut al managementului schimbarii. Potrivit acceptiunii ca un system informational este un set de procedure organizate, se poate prezuma ideea ca informatiile produse sunt destinate sustinerii obiectivelor firmei. In acceptiunea moderna, informatia este privita ca o entitate tangibila sau intangibila, subordonata obiectivului reducerii riscului in afaceri (informatia complete reduce nesiguranta). In prezent, procesul de implementare sau perfectionarea a unui sistem informational este strict legat de integrarea tehnologiei computerelor in procesul managerial al firmei. In conformitate cu obiectivele si cu dimensiunile afacerilor sale, o interprindere comerciala se afla in situatia procesarii unui numar impresionant de date, iar un system informational bazat pe microcomputer aduce, in mod categoric, un plus de rapiditate. Pe masura ce interprinderea comerciala se incadreaza in mediul concurential, are loc o diversificare a destinatiei informatiei produse. Astfel, o parte din informatii sunt destinate utilizarii de catre angajatii firmei, potrivit cerintelor managementului, iar o alta parte trebuie pusa la dispozitia publicului (informatii referitoare la produse, preturi) sau statului (informatii referitoare la datele financiare). Fara un sistem informational informatizat, acest lucru nu este posibil. Desi procesarea informatiei nu este obiectivul cel mai important al multor firme, el este totusi o componenta citala a cadrului lor operational. Ca urmare, managerii sunt coordonatorii proiectarii si totodata beneficiarii acestui sistem. Pentru ei informatia este formata din date care au fost precesate intr-o forma care are un inteles pentru cei care o recepteaza si are valoare in procesul decisional actual sau viitor. Tipurile diferite de decizii necesita tipuri diferite de informative, iar sursa majora a acestora se gaseste in totalitate operatiunilor conduse in cadrul firmei. Existenta unei

10

multitudini de cai de receptare a informatiei, complica procesul decisional si mareste urgent perfectionarii sistemului informational prin informatizare. Sistemele Informationale joaca un rol vital in succesul unei organizatii.astfel, prin acestea se pot asigura infrastructura informationala interna(prin intraneturi) sau externa, interorganizationala(prin extraneturi pentru necesitatile businessu-lui in: -asigurarea eficientei operationale - asigurarea unui management efficient -asigurarea unui avantaj competional. Succesul unui sisitem informatic nu trebuie masurat numai prin eficienta sa(in minimizarea costurilor,timp sau utilizarea resurselor de informatie) ci si prin suportul pe care il asigura in: -elaborarea strategiilor de afaceri -desfasurarea proceselor comerciale -imbunatatirea strucuturii organizationale si a culturii organizatiei -cresterea cifrei de faceri si valorii firmei intrun mediu dynamic, concurential. Schimburile tot mai rapide in mediul de afaceri au determinat ca sistemele informatice sa ajunga o componenta esentiala a organizatiei in indeplinirea scopului acesteia(in esenta obtinerea de profit). Astfel utilizarea tehnologiei informatiei a devenit un aspect indispensabil si in desfasurarea activitatii firmei SC,,TAC_TAC Tg.Frumos. Programele utilizate de catre intreprinderea SC,,TAC-TAC Tg.Frumos pentru sistemele de fundamentare a decizilor sunt: 1.programele de baze de date, sunt programe specializate care permit crearea, utilizarea si intretinerea bazelor de date integrate unui system de fundamentare a decizilor. 2.programele de calcul tabelar sunt programe tot specializate cel putin la fel de importante ca soft-urile precedente.Programele de calcul tabelar sunt utilizate atat pentru sistemele de fundamentare a deciziilor cat si pentru analiza businessu-lui.Mai multr, acestea pot fi utilizate si pentru rezolvarea de probleme ce necesita comparatii, estimari precum si evaluarea alternativelor. 3,programe de prezentare sunt utilizate pentru a converti diverse informatii in element grafice 4..programe utilitare ce efectuiaza diverse activitati precum- diagnoza utilizarii sistemului si resurselor, protectie antivirus, arhivarea documentelor,etc.

11

VII.ACTIVITATEA FIRMEI
SC AC-AC SRL, cu sediul in str. 22 Decembrie 1989, orasul Targu Frumos, judetul Iasi, inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J 22/201/1993, CUI R 4414862, a fost infiintata la 06.07.1993, avand ca obiect de activitatea realizarea si comercializarea produselor de panificatie. Domeniu de activitate principal (CAEN) al TAC TAC SRL: 1071 Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor i a produselor proaspete de patiserie Firma si-a extins activitatea de la productia de paine la produsele proaspete de patiserie si cofetarie. La sfarsitul anului 2005, s-a finalizat constructia unei noi cladiri ce a fost dotata in totalitate cerintelor Comunitatii Europene si unde in prezent lucreaza un colectiv format din 70 de angajati. In ceea ce priveste departamentul de productie acesta este structurrat astfel:

Sectie de productie pentru specialitati Sectie de productie pentru produse de panificatie Laborator patiserie Laborator cofetarie

Transportul produselor noastre se realizeaza cu mijloace auto noi, corespunzatoare transportului de produse alimentare. Toate produsele noastre au garantia calitatii si a prospetimii deoarece societatea noastra are implementat si certificate Sistemul De Management Al Calitatii conform conditiilor din standardul SR EN ISO 9001:2008 si Sistemul de Management al Sigurantei Alimentului conform conditiilor din standardul SR EN ISO 22000:2005. Certificarile au fost facute de catre SOCIETATEA ROMANA PENTRU ASIGURAREA CALITATII (SRAC) si IQNet si sunt datate in 12.09.2006.

12

VIII.CONCURENTA
Marketingul este un instrument al concurenei, care reprezint un factor esenial al mediului nconjurtor. La prima vedere, mrfurile concureaz ntre ele, n realitate, ns, concureaz ntreprinderile care produc i vnd aceste mrfuri. De aceea cunoaterea subiectului i obiectului concurenei permite s se fac o argumentare a nivelului competitivitii mrfurilor. Procesul de asigurarea a competitivitii mrfii este prezentat n schema nr.1. Trsturile caracteristice Numrul de ntreprinderi Tipul produsului Controlul asupra preului Condiiile intrrii n ramur Tipurile de concuren Concuren Concuren monopolist oligopolist Numeroas Difereniat n limite nguste Comparaie uoar ntreprinderi de producere (a nclmintei, etc.) Cteva Standardizat sau difereniat Dependen reciproc limitat Exist obstacole eseniale ntreprinderi de producere a mrfurilor de uz casnic etc.

Concuren pur Foarte mare Standardizat Lipsete Foarte uor, fr obstacole ntreprinderi cu proprietate privat (individuale, gospodriile rneti, societile cu rspundere limitat)

Monopolul Una Unical (nu are nlocuitori) Important Sunt blocate ntreprinderi locale (energetice, termice, servicii comunale) pentru deservirea societii)

Apartenena

Schema nr.1 Trsturile caracteristice ale tipurilor de concuren pe pia.

Relatiile dintre agentii economici pe piata, in functie de interesele lor, constituie un sistem economic de concurenta, in care fiecare are libertatea sa produca si sa vanda ce-i convine, in conditiile pe care le considera cele mai favorabile. Sistemul concurential reprezinta totalitatea relatiilor dintre agentii economici aflati in competitie pe piata ,in functie de interesele lor

Pornind de la concurenta neloiala sau incorecta ,trbuie sa amintim ca exista si infractiuni economice in lupta de concurenta .In prctica se intalnesc ,de regula, urmatoarele :

intelegerea intre vanzatori in scopul impiedicarii manifestarii concurentei; impunerea preturilor catre distribuitori;

13

inducerea in eroare a consumatorului asupra preturilor sau a marfii printr-o publicitate inselatoare sau fals etichetaj; revanzarea in pierdere, deoareca anuleaza semnificatia pretului de vanzare ( nu afecteaza cumparatorul, dar falsifica concurenta, deoarece implica intentia necinstita caci nu se poate supravietui piezand bani). Instrumentele luptei de concurenta sunt de natura economica si se concretizeaza in:

reducerea costurilor sub cele ale concurentilor; diminuarea preturilor de vanzare; ridicarea calitatii; acordarea unor facilitati clientilor.

Ar mai trebui mentionat ca exista si politici ,,antitrust reprezentate printr-un ansamblu de reglementari legiferate in diferite tari dezvoltate, care interzic incheierea de intelegeri monopoliste intre inteprinderi, care ar duce la diminuarea sau disparitia liberei concurente. Spre exemplu SUA a elaborat o lege antitrust in 2 iulie 1890, sub presiunea opiniei publice, a proletarilor de intreprinderi mici si mijloci, ce se vedeau inlaturate de pe piata de catre marile trusturi. Piata cu concurenta imperfecta este de patru feluri si anume: - piata cu concurenta monopolistica; - piata cu concurenta de oligopol; - piata cu concurenta de monopol; - piata cu concurenta monopsonica. Piata cu concurenta de oligopol se defineste prin:

numar redus de producatori cu forta economica mare; atomicitatea cererii; fiecare ofertant poate influienta piata si trebuie sa tina seama de deciziile celorlalti.

Astfel, coninutul concurenei poate fi studiat: 1) n sens ngust marfa i proprietile fizice ale ei; 2) n sens larg satisfacerea cerinelor consumatorilor. Totodat, trebuie analizat concurena orizontal i vertical, precum i concurena ntre ntreprinderi, concurena ntre mrfuri conform nivelului de satisfacere a cerinelor consumatorilor.

14

Antreprenorul deseori activeaz pe pia n condiii de concuren. Pentru a-i atrage pe consumatorii poteniali, e necesar a crea prioriti de concuren a ntreprinderii i a elabora strategii de atingere a competitivitii acesteia n raport cu concurenii. Principalii concureni ai S.C.,, AC-AC S.R.L.:

Principalii concureni

Cifra de afaceri - mil.euro -

Cota de pia % 12 10 9 9

VEL PITAR BOROMIR IND DOBROGEA Group TITAN

150 130 120 115

Acestora li se altur alte companii care activeaz pe piaa de panificaie din Romnia: SNACK ATTACK BNEASA S.A. MOARA BACIU S.A. Cluj Napoca MOPAN Suceava

COMPAN Trgovite, .a.

Aceasta concurenta se poate pe cat posibil diminua prin: - mentinerea pretului de desfacere sub pretul acestora; - ridicarea calitatii,sigurantei acestor produse; - infiintarea de noi centre peste cel al acestora ca nr.; -dezvoltarea publicitatii prin dotarea centrelor cu afise,banere,cat si a centrasilor cu materiale publicitare ( sapci , tricouri,manusi de protectie,etc); - organizarea a unor tombole ocazionate de anumite date importante (1 Mai,Craciunul,Paste,etc) care sa aib ca scop stimularea populatiei. - asigurarea unui flux continuu de aprovizionare a centrelor;

IX. PIAA FIRMEI

15

1. Descrierea pietei si a rolului firmei

In ultimii ani, concurenta in domeniul produselor de panificatie a crescut vertiginos. Datorita ciclului foarte scurt de fabricatie al acestor produse si a cererii relativ stabile, intreprinzatorii privati au preferat sa investeasca in domeniu, astfel incat in prezent exista in judetul Iasi 176 de brutarii, din care mai mult de jumatate in municipiul Iasi. Piata S.C. Tac-Tac S.R.L. reprezinta spatiul economico -; geografic unde ea este prezenta cu produsele sale, cu prestigiul si influenta sa. Societatea produce si comercializeaza anual pe piata interna peste 3000 de tone de paine in diverse sortimente si 35 de tone de produse de patiserie. Piata careia i se adreseaza S.C. TAC-TAC are un caracter local pe de o parte si traditional pe de alta parte. Geografic aceasta piata e localizata in orasul Iasi, iar din punct de vedere al componentei este o piata traditional universala Societatea realizeaza vanzari prin reteaua de magazine TAC-TAC de pe raza municipiului Iasi si prin intermediul unor firme private. Cu firmele private de distributie vanzarea se face pe baza de comenzi ferme si contracte. Reteaua de distributie era constituita in 2005 din 2 magazine proprii de desfacere. Aprovizionarea magazinelor (proprii sau nu) se face prin intermediul masinilor speciale pentru paine, aflate in dotarea societatii. Daca in urma cu cativa ani acestea corespundeau perfect nevoilor de distributie a produselor, in prezent scaderea productiei a redus eficienta utilizarii lor, facand de dorit utilizarea unor masini mai mici. In 2009 numarul magazinelor proprii a crescut la 4, doua treimi din acestea fiind dotate cu vitrine frigorifice pentru pastrarea alimentelor. Toate magazinele au fost dotate cu case de marcat si cantare electronice. Personalul este calificat si bine pregatit pentru a asigura un comert civilizat. Magazinele primesc, gestioneaza si vand produsele. Actele intocmite in magazine sunt predate biroului financiar-contabil, iar numerarul incasat se preda zilnic la casierie, putand fi utilizat chiar in ziua urmatoare in scopurile stabilite de societate. Criteriile de selectie a modalitatii de distributie se bazeaza pe urmatoarele: - plata imediata; - volumul comenzii; - relatia anterioara.

16

2. Segmentarea pietei
CRITERII Demografice Vrst Sex Mrimea familiei Venit Ocupaie Ras Religie GRUPURI TIPICE Toate categoriile Masculin, feminin >=1 <500.000; 500.000-1.000.000;etc. Toate Albi, negri, etc. Ortodoci, catolici, etc.

Geografice Psihografice Clase sociale Stil de via

Locuitorii judeului Iai si Bacau. Toate categoriile Nu are importan semnificativ

3.Piata tinta

n cazul nostru este greu de delimitat o pia int. Orice persoan este client al nostru, consumator de pine. Totui pentru specialitile noastre (covrigi, batoane, saleuri, pateuri ) principalii clieni ai notri sunt copiii i adolescenii (marea majoritate a magazinelor noastre sunt amplasate n jurul grdinielor, a liceelor). Premisa esenial a identificrii unei inte de comunicare eficiente o constituie analiza corespunztoare a pieei i a elementelor sale componente. inta noastr comercial rspunde la ntrebarea: CARE SUNT CLIENII NOTRI POTENIALI?, iar inta de comunicare rspunde la ntrebarea: CUI TREBUIE S NE ADESM PENTRU A VINDE SAU A FACE S SE VND PRODUSELE NOASTRE?

17

4..Principalii furnizori ai societii sunt:

DENUMIRE FURNIZORI S.C. VINIFRUCT S.A. S.C. AGROMEC S.A. S.C. ROMPAN S.A. Iai S.C. DISCRET S.A. Iai S.C. UNIREA S.A. Iai S.C. ZEELANDIA S.A. Iai S.C. COCA COLA S.A. Iai S.C. LACTIS S.A. Iai S.C. KOSAROM S.A. Pacani S.C. BUCOVINA S.A. Suceava S.C. CONEL S.A. Iai S.C. TERMOFICARE S.A. Iai S.C. ROMGAZ S.A. Iai S.C. ROMTELECOM S.A. Iai PRODUSE/SERVICII Sare, amelioratori fin drojdie amelioratori ulei, margarin ingredieni pentru patiserie buturi rcoritoare brnzeturi preparate carne sortimente lapte energie electric energie termic gaz metan convorbiri telefonice VALOARE (mil. lei lunar) 20 60 40 40 10 5 25 1 25 20 70 20 28 7

5.Analiza pieei pinii din Romnia i Europa

Consumul de pine din Romnia Piata painii din Romania creste cu circa 25% in 2008, la 1,3 miliarde de euro. Romanii mananca de la an la an, din ce in ce mai putina paine. Conform statisticilor Rompan, patronatul din panificatie, consumul de paine a scazut in ultimii zece ani cu zece kilograme pe consumator, la 108-110 kg pe locuitor pe an, si, cu toate ca este inca ridicat fata de media europeana, trendul de scadere va continua si in urmatorii ani. Conform Rompan, panificatia a intrat intr-un puternic proces de segmentare, in care specialitatile si painea traditionala se lupta din ce in ce mai aprig pe cosul zilnic al romanilor. Urmand acest trend, Pambac Bacau, Dobrogea Group si VelPitar, trei dintre principalii producatori de paine din Romania au trecut deja la dezvoltarea puternica a productiei de produse premium, de la painea feliata la cea cu minerale, fara E-uri si cu aport caloric redus. Painea pare sa scada ca importanta in alcatuirea cosului zilnic al consumatorului roman. Cel putin asta arata studiile Rompan care spun ca obiceiurile de consum ale romanilor sau schimbat destul de mult in ultimii 10 ani. Pe fondul cresterii preturilor in domeniul panificatie dar si al interesului tot mai vadit pentru produsele sanatoase si care nu ingrasa, romanii nu mai cumpara in fiecare zi paine, cum o faceau inainte. Pe de alta parte, se prefera din ce in ce mai mult painea ambalata, feliata, cu E-uri cat mai putine si cu un aport caloric scazut. Si obiceiurile privind locul de cumparare s-au schimbat. Romanii cumpara mai mult din supermarketuri si mai putin de la magazinele de cartier. Dincolo de motivele legate de pret, o franzela costand in medie intre 0,7-0,9 lei in prezent, iar o paine feliata intre 3,5-4,5 lei, dar si urmare a unei alimentatii mai rationale, oferta destul de bogata de

18

alimente din piata a determinat consumatorii sa inlocuiasca painea cu alte produse. Romanii consuma in prezent in proportie de 70% paine alba si 30% paine neagra.Un studiu realizat de Euromonitor, citat de Spicul, arata faptul ca in 2007, produsele de panificatie de nisa au crescut cu pana la 70%, la vanzari de aproape 150 de milioane de euro. Consumul de paine din Romania vs. Uniunea Europeana In prezent, romanii se afla pe locul III in Europa in privinta cosumului de paine, cu 108-110 kg pe locuitor pe an, dupa Albania si Bulgaria, in timp ce media europeana este de 78-80 kg/locuitor/an. Painea este un aliment de baza la romani, motiv pentru care consumul anual pe cap de locuitor depaseste cu circa 40% media european. Confruntati cu o crestere a importanta a importurilor de produse de panificatie si implicit cu o majorare a cotei de piata a produselor altadata considerate de nisa, producatorii romani se gandesc sa relanseze painea traditionala drept "produs de baza" in obiceiul de consum al romanilor. In prezent, pe piata romaneasca se importa paine din Austria, Germania, Ungaria si chiar din Bulgaria sau Ungaria. In prezent, pretul painii din Romania este apropiat de nivelul celui din Ungaria, Polonia, Cehia, dar cu 40% mai mic decat media europeana. Cea mai ieftina pain este in Bulgaria, unde pretul este cu 60% sub media UE, iar cea mai scumpa in Suedia si Norvegia, cu 40-65% peste media europeana. Obiceiurile de consum ale romnilor pe zone geografice Conform unui studiu de piata prezentat de Rompan, franzela de 280-300 de grame este mai cautata in zona Constanta-Pitesti, painea de 500 de grame este consumata in zonele Teleorman, Dolj, Olt, Valcea, iar painea de 500-600 de grame este preferata de consumatorii din zona Moldovei. Franzela de peste 800 de grame si pana la patru kilograme este consumata in Ardeal si Banat. Producatorii din domeniul panificatiei estimeaza ca in acest an, dincolo de scaderea consumului si cresterea preturilor, piata painii va creste, ca valoare, cu aproape 20%, de la 1,4 la 1,6 mld.euro, dar va scadea in ceea ce priveste consumul, cu pana la 5%. Anul trecut, in Romania s-au produs 3 milioane de tone de paine. Piata painii in cifre Valoarea pietei painii - peste un miliard de euro . Volumul pietei painii - doua milioane de tone . Consumul de persoana/an - 108-110 kg de paine. Media consumului din Uniunea Europeana este de 78-80 kg/locuitor/an . Consumul de paine a scazut cu 10 kilograme in ultimii 10 ani . 90% dintre romani consuma paine alba . 10% dintre romani consuma paine cu alte ingrediente. Romania ocupa locul 3 la consumul de paine, dupa Albania si Bulgaria . A crescut consumul de paine feliata si ambalata in 2008 fata de 2007 . A crescut cu 30% ponderea vanzarilor de paine din supermarketuri si hipermarketuri. Magazinele specializate au o pondere in vanzari de numai 6% . TVA ul pentru paine este de 19%, in timp ce in tarile UE este 5-7%.

19

X.SITUATIA ECONOMICO-FINANCIARA
Exerciiul financiar al societii ncepe de la 1 Ianuarie i se ncheie la 31 Decembrie a fiecrui an. Primul exerciiu ncepe la data constituirii societii. Evidena contabil a societii se organizeaz i se conduce potrivit reglementrilor n vigoare. Administratorii trebuie s prezinte cenzorilor cu cel puin o lun nainte de ziua stabilit pentru edina Adunrii Generale, bilanul exerciiului financiar, contul de profit ( beneficiu ) i pierderi, nsoit de raportul lor i documentele justificative. Beneficiul impozabil se stabilete cu diferen ntre suma total a veniturilor i suma cheltuielilor efectuate, pentru realizarea acestor venituri. Din beneficiul societii se va prelua n fiecare an, cel puin 5 % pentru formarea fondului de rezerv pn ce acesta va atinge maximum a 5-a parte din capitalul social. Dup scderea impozitului legal, rezult beneficiul net cuvenit fondatorilor asociai, care se repartizeaz proporional cu aportul la capital. Eventualele pierderi se repartizeaz la fel proporional ntre asociai. Plata dividendelor cuvenite asociailor se face de ctre societate, n condiiile legii, n cel mult dou luni de la aprobarea bilanului de ctre Adunarea General a Asociailor. n vederea unei corecte determinri a veniturilor, cheltuielilor i rezultatelor financiare, se va conduce evidena contabil n condiiile prevzute de lege i regulamentele aprobate de Ministerul Finanelor. Personalul societii este alctuit din salariai ncadrai pe baz de contract de munc cu respectarea prevederilor Codului Muncii i a Regulamentului de asigurri sociale ale personalului unitilor de stat. Salariile urmeaz a se stabili prin liberul acord al prilor cu respectarea limitei minime prevzut de Lege. Cifra de afaceri reprezinta cuantumul valoric al vanzarilor efectuate intr-o perioada de timp de catre o societate. Altfel spus, Cifra de afaceri cuprinde suma totala a veniturilor din operatiunile comerciale efectuate de firma, respectiv vanzarea de marfuri si produse ori prestarea de servicii intr-o perioad de timp determinata. In cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare si veniturile exceptionale. Cifra de afaceri este inregistrata la valoarea neta, dupa deducerea eventualelor discounturi, rabaturi acordate clientilor si a pierderilor probabile cu garantiile.

20

Cifra de afaceri este alcatuita din urmatoarele componente: - productia vanduta: include veniturile din vanzarea de produse finite, semifabricate, produse reziduale, executarea de lucrari, prestari de servicii, venituri si studii si cercetari, venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii, venituri din activitatile anexe. Productia vanduta este evaluata la pret de vanzare, exclusiv taxa pe valoarea adaugata - venituri din vanzarea marfurilor: sunt specifice intreprinderilor comerciale dar si intreprinderilor cu activitate de distributie. Vanzarile de marfuri sunt evaluate la pret de vanzare (pretul pietei), exclusiv taxa pe valoarea adaugata. Date financiare TAC TAC SRL An Cifr de afaceri bilant (RON) 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 14.868,70 14.362,00 53.867,90 149.761,80 314.940,70 531.649,10 866.850,00 1.577.365,00 2.384.717,00 3.672.177,00 Venituri (RON) 14.876,80 14.380,80 53.878,80 149.861,90 323.115,00 573.639,20 1.346.354,00 2.358.908,00 3.324.113,00 4.669.215,00 Cheltuieli (RON) 14.424,90 16.657,50 43.627,50 110.992,90 282.812,40 571.467,10 1.343.879,00 2.356.228,00 3.320.738,00 4.644.713,00 Profit net / pierdere net (RON) 451,90 -2.276,70 9.842,20 36.621,10 35.514,50 898,90 59,00 362,00 1.496,00 18.887,00 Numr angajai 6 2 1 9 14 15 35 54 59 72

21

Date financiare TAC TAC SRL Continuare An Stocuri bilant (RON) 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Cas i Total Creane Conturi la capitaluri (RON) bnci (RON) (RON) 1.838,70 1.433,90 Nedisponbil -1.308,30 4.134,80 1.982,00 443,30 -3.585,00 15.431,30 27,30 779,70 220,00 33.691,00 5.236,90 Nedisponbil 220,00 93.121,40 12.016,20 8.917,70 240,00 96.507,10 32.657,70 10.708,30 1.138,90 52.111,00 20.307,00 557.699,00 1.198,00 231.273,00 25.467,00 15.018,00 1.560,00 236.572,00 56.739,00 152.681,00 3.056,00 306.886,00 55.332,00 337.404,00 797.307,00 Capital social (RON) 200,00 200,00 200,00 200,00 200,00 200,00 200,00 200,00 200,00 786.322,00 Provizioane pentru riscuri i cheltuieli (RON) Nedisponbil Nedisponbil Nedisponbil Nedisponbil Nedisponbil Nedisponbil 0,00 Nedisponbil Nedisponbil Nedisponbil

XI.MIXUL DE MARKETING
22

1..Produsul
Firma ,,Tac-Tac dispune de o gama variata de produse, dupa cum urmeaza: Produse / panificatie proaspata Oferta TAC-TAC cuprinde diferite sortimente de paine proaspata din faina alba de grau si din fainuri speciale si mixuri de cereale cu gramaje si forme diverse. Principalele produse livrate zilnic sunt:

Franzela mica pe vatra Franzela mare pe vatra Impletita Painea la tava

Painea graham Margarete Baghete

Painea pentru o nutritie speciala este intr-o gama variata ce corespunde celor mai diverse gusturi si nevoi nutritionale:

Specialitatile VIKORN - painea multivitamine (C,B1,B2,B12) Specialitatile PROKORN Painea cu multicereale Painea integrala Colac Traditional

23

Specialitati:

Pe langa produsele de baza si paine pentru nutritie speciala TAC-TAC, produce si livreaza si o gama larga de specialitati: japoneze, batoane, chifle, covrigi cu mac si sare, colacei, chifle hamburger. Panificatie ambalata In urma orientarii preferintelor consumatorilor catre painica feliata, atat de intrebuintata pentru prepararea sandwichurilor, firma noastra vine in intampinarea clientilor sai cu produse ca:

Paine tava feliata 350g Paine tava feliata 500g Paine graham 500g Paine toast 500g Paine franzela feliata 500g Paine Domneasca Paine Raggana Paine Margareta

Torturi Oferta TAC-TAC cuprinde:

Diplomat Martipan Frisca Ciocolata Tort cu fructe

24

Produse / de patisserie In urma orientarii preferintelor consumatorilor catre painica feliata, atat de intrebuintata pentru prepararea sandwichurilor, firma noastra vine in intampinarea clientilor sai cu produse ca:

Gogosi Langosi filing Langosi cu crema Langosi cu branza Pateuri cu ciuperci Pateuri cu branza Minipateuri cu ciuperci Minipateuri cu branza Saleuri Cozonaci cu rahat si nuca

Cozonac de post Polonezi Placinta cu mere Placinta cu branza Melci cu branza Melci cu nuca Chec Croissant Clatite cu ciocolata Clatite cu gem Strudel cu mere Strudel cu branza Dobrogeana Macedonia cu ciuperci Macedonia cu branza Fundite cu vanilie Pateuri cu vanilie Cornulete de post Tarta mar Palmieri Cornuri cu rahat Caise Paleuri

25

Produse / de cofetarie

PRAJITURI:

Maresal Tedy Primavara Delicia Amandine Ecler cu ciocolata CapsuniEcler cu fructe si frisca

Savarine Boema

Nuferi Diplomat cu visine Diplomat cu kiwi Emiliane Garofita Bucuresti Caramel Domino Caraiman Fantezia Irina Loredana Garofita Yogofresh Rigo-Alis

26

FURSECURI:

Fursecuri glazurate Fursec cu cireasa Alba ca zapada Negresa Tiramisu Vladut Rafaello cu cocos Figaro Negresa de post Rulada cu ciocolata Rulada cu gem Chouri aperitiv Tarta cu fructe Baton lapte Tarta cu cirese Vanila Choix a la crme

1. Tehnologia prelucrrii produselor de cofetrie-patiserie

Produsele de cofetrie sunt produse pentru desert caracterizate printr-o foarte mare varietate de sortimente i obinute prin procedee tehnologice diferite din fin, zahr, ou, produse lactate i grsimi(ca materii prime de baz) cu diferite creme i umpluturi, ornamente i forme care dau diversitatea acestor produse; acestea sunt destinate consumului uman direct, n stare proaspt sau refrigerat. a. Ecler vienez Scurt descriere a produsului: Aspect i form: Buci ntregi de form regulat, acoperite cu fric Ornament din fructe: kiwi, portocale, ananas i cirea confiat. Crem de vanilie. Consisten: Crem ouctoas, omogen. Culoare: Coji de culoare alb-glbui Creme colorate conform aromelor i adaosurilor folosite, fr puncte de culoare Arom: Plcut; bine precizat, specific aromelor i adaosurilor folosite; ft miros Gust: Dulce, plcut, specific aluatului din care s-au realizat cojile, cremelor, aromelor, adaosurilor folosite

27

Listarea pe scurt a ingredientelor: - coji eclere, crem vanilie, fric btut, fructe, gel.

Scurt descriere a procesului: I. Recepie II. Depozitare III. Prelucrare primar: 170-200C IV. Asamblare ecler produs finit Cojile de ecler se taie pe orizontal. Pe baza eclerului se pune crema de vanilie i se aeaz capacul. Pe capacul eclerului se aeaz frica btut i peste fric kiwi, portocale ananas i cirea confiat. Combinaia de fructe, fric i crem vanilie dau acestui produs un gust plcut, natural i deosebit. Pentru o bun strlucire fructele se dau cu gel. Se taseaz, se aeaz pe tav i se dau spre livrare. Se pstreaz la 00-40C.

28

29

2. Politica de preuri adoptat de TAC-TAC

n cadrul companiei TAC-TAC, obiectivele politicii de pre sunt stabilite att pe termen lung, ct i pe termen scurt. Astfel, obiectivele pe termen lung vizeaz: lrgirea clientelei i consolidarea i creterea poziiei concureniale pe pia. Pe termen scurt compania i stabilete obiective legate de vnzri, mai precis, maximizarea cantitativ a acestora. Creterea vnzrilor este un factor determinant pentru bunul mers al firmei i pentru maximizarea profitului acesteia. Metodele de stabilire a preurilor utilizate de TAC-TAC sunt: metoda bazat pe costuri, prin adaos (n cazul produselor de panificaie, preul acestora fiind influenat mult de evoluia preului materiei prime). Costurile, mpreun cu materia , reprezint 60% din preul produselor. Din totalul costurilor, cele cu salariile au o pondere de 15 %, restul fiind costuri cu combustibilul, energia, apa i servii prestate de ctre teri. De obicei, preurile se determin astfel nct s fie acoperite cheltuielile de producie, de distribuie i de vnzare. metoda bazat pe comparaia cu concurena, n funcie de preul pieei metoda bazat pe valoarea perceput de consumator. Aceast ultim metod este utilizat de obicei pentru produsele noi care urmeaz a fi lansate pe pia, n faza de testare analizndu-se i ct este dispus potenialul consumator s plteasc pentru noul produs. Bineneles, aceast metod este utilizat n combinaie cu metoda bazat pe costuri. Pentru a atinge obiectivele politicii de pre, compania dezvolt urmtoarele strategii: preuri mai ridicate pentru produse nou pe pia preuri joase pentru atragerea clienilor este cea mai utilizat de ctre compania TAC-TAC , n special pentru pine i produsele de panificaie. Opiunea companiei pentru aceast strategie se justific datorit elasticitii cererii n raport cu preul i datorit faptului c ajut la atingerea unuia dintre obiectivelor politicii de pre menionate anterior, i anume, consolidarea poziiei pe pia. Preuri promoionale pentru clienii en detail i en gross. Clienii en detail sunt reprezentai de supermarketuri, hypermarketuri, restaurante, iar clienii en gross sunt clienii care, la rndul lor fac distribuia fie prin ageni de vnzri, fie prin vnzare la un punct fix. Acestei ultime categorii de clieni, en gross, li se acord discounturi variabile, cuprinse ntre 5% i 8% pre. n plus, compania practic preuri prefereniale pentru clienii care cumpr de la sediul firmei, cu plata pe loc, acetia beneficiind de un discount de 5 % din pre.

3.POLITICA DE PROMOVARE
Activitatile promotionale cunosc, in perioada actuala, o mare varietate de manifestari sub raportul continutului, rolului si al formei de realizare. De aici si dificultatea clasificarii lor riguroase, fapt ce a condus la utilizarea in literatura de specialitate a unor scheme diferite de grupare si delimitare. Cu o frecventa mai mare sunt retinute drept criterii esentiale de delimitare, natura si rolul lor in sistemul educational al firmei; in functie de aceste criterii, activitatile promotionale se pot structura astfel:

30

1. publicitatea; 2. promovarea vanzarilor; 3. fortele de vanzare; 4. relatiile publice. La randul lor, fiecare beneficiaza de procedee, tehnici si mijloace specifice de actiune. Formand impreuna continutul unei politici promotionale unitare, aceste componente se deosebesc prin modul particular in care participa la atingerea obiectivelor strategice ale intreprinderii. Astfel, publicitatea este o variabila calitativa, de natura psihologica, cu actiune pe termen lung, care, in general, este greu masurabila cantitativ in privinta efectelor economice pe care le genereaza. In schimb, promovarea vanzarilor este o variabila de ordin cantitativ si cu actiune pe termen scurt; in ansamblul lor, tehnicile cuprinse in aceasta grupa aduc consumatorului avantaje economice si materiale immediate, care pot fi cu usurinta masurate cantitativ, iar intreprinderii ii ofera posibilitatea exercitarii unui control riguros al activitatilor desfasurate. Indiferent de natura activitatilor promotionale, de omogenitatea sau eterogenitatea tehnicilor pe care le antreneaza, o firma moderna trebuie sa aiba permanent in vedere caracterul lor complementar; o politica promotionala inchegata si operationala, apta sa contribuie la infaptuirea obiectivelor sale strategice.

4.DISTRIBUTIA
n ceea ce privete strategiile de distribuie utilizate de TAC-TAC, compania a optat pentru utilizarea canalelor directe (productor consumator) i a celor indirecte (productor distribuitor consumator). Din punct de vedere al prezenei pe pia, putem afirma c TAC-TAC a adoptat strategia distribuiei intensive deoarece produsele realizate i comercializate de Vel Pitar intr n categoria bunurilor de larg consum, avnd o baz larg de desfacere i beneficiind de o larg prezen pe pia. Grupul Vel Pitar este un partener important al marilor reele de retail din Romnia, asigurnd, prin echipa de vnzri, prezena produselor sale n peste 10 puncte de livrare din judetul Iasi. Produsele TAC-TAC ajung la locaiile de desfacere (supermarketuri KAUFLAND,SELGROS,PLUS BOTOSANI, magazine de dimensiuni mici i mijlocii) fie prin sistemul propriu de distribuie, fie prin intermediul partenerilor. TAC-TAC recunoate importana specificului local ca o valoare suplimentar n aciunea sa de a oferi consumatorilor produsele dorite, astfel, fiecare dintre punctele de lucru ale grupului este lider de pia i exceleaz n unul sau mai multe produse, beneficiind de conceptul dezvoltat la nivel naional.

31

XII.PLANIFICAREA STRATEGICA
Planificarea strategica de marketing reprezinta un proces complex de stabilire si mentinere a celei mai bune relatii ntre obiectivele, pregatirea angajatilor si resursele unei ntreprinderi, pe de o parte, si mixul de marketing, raportat la conjunctura pietei, pe de alta parte. Principalele avantaje ale planificarii de marketing constau n : - cresterea nivelului de motivatie manageriala si o mai buna cooperare interdepartamentala; - stabilirea unor obiective de marketing realiste si o mai mare probabilitate de realizare a obiectivelor generale ce deriva din misiunea firmei; - mai buna coordonare a activitatii ntregului personal de-a lungul timpului, - probabilitatea mai mare de a identifica evolutiile ulterioare ale pietelor si produselor, capacitatea mai mare de a face fata schimbarilor comunicarea mai eficienta ntre indivizi, - alocarea mai eficienta a resurselor organizationale n functie de oportunitatile pietei, - asigurarea unui cadru optim pentru o verificare si coordonare permanenta a activitatilor desfasurate. Planificarea strategica de marketing se desfasoara, n general, pe mai multe niveluri, si anume: 1) nivelul organizational superior - are n vedere aspecte cum sunt misiunea firmei, obiectivele generale pe termen lung, portofoliul de activitati, strategiile de dezvoltare a ntreprinderii si resursele ei- avnd ca principal instrument de realizare a ei planul strategic al ntreprinderii. 2) nivelul unitatii strategice de afaceri (activitate) - planul unitatii strategice de afaceri (activitate). Pentru pstrarea i lrgirea poziiei pe pia ntreprinderea va adopta o strategie ndreptat spre: - -ridicarea calitii produsului; - -lrgirea sortimentului produsului; - -ridicarea nivelului de deservire post-vnzare; - -stabilirea unii pre convenabil pentru toate pturile sociale. Se remarc faptul c ponderea cea mai mare o au produsele alimentare de baz, caracterizate printr-o cerere puin elastic n raport cu preul, ceea ce a determinat o scdere mai puin accentuat a consumului n condiii de inflaie. Unele din produse fac parte din clasa bunurilor Giffen, cererea lor crescnd n condiiile scderii veniturilor. Acest fapt constituie, n condiiile unei rate a inflaiei ridicate i ale scderii veniturilor reale, un avantaj potenial pentru societate. n acelai timp, ciclul de fabricaie foarte scurt favorizeaz adaptarea rapid a preurilor de desfacere la variaiile costurilor materiilor prime. Societatea realizeaz vnzri prin reeaua de magazine Tac-Tac de pe raza municipiului Iai i prin intermediul unor firme private. Cu firmele private de distribuie vnzarea se face pe baz de comenzi ferme i contracte. Ca avantaje ale implementrii acestei strategii: datorit loialitii clienilor i a disponibilitii lor de a accepta preuri mai mari, firma poate obine profituri mai mari; aceeai loialitate a clienilor asigur firmei o poziie forte n faa competitorilor, o mai mare flexibilitate n relaiile cu furnizorii.

32