Вы находитесь на странице: 1из 27

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

Proiect la disciplina dezvoltare durabila

Calin Andrei-Stelian
In acesta prezentare va voi transpune o idee despre cum s-ar pune caramizile unui proiect precum, crescatoria unei ciupercarii prin bazele dezvoltarii durabile; aici veti observa toate detaliile privind dezvoltarea unei mici afaceri, de la investitie pana la profit.

Universitatea Ovidius
Ecologie si Protectia Mediului Dezvoltare durabila Anul: III
Constanta 2012

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

Constanta 2012

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

CUPRINS

1. INTRODUCERE...........Pag.4 2. Capitolul I
2.1. PREZENTAREA SCOPULUI PROIECTULUI.................................Pag.5 2.2. PREZENTAREA OBIECTIVELOR PROIECTULUI..................................... Pag.6 2.3. CARACTERIZAREA ZONEI SI A SITUATIEI INITIALE IN LOCATIA PROIECTULUI ..............................................................................Pag.8

3. Capitolul II
3.1. ASPECTUL ECONOMIC........................Pag.12 3.2. ASPECTUL SOCIAL...............................Pag.15 3.3. ASPECTUL DE MEDIU..............................Pag.16

4. Capitolul III
4.1. SCENARII:...............................................Pag.19 4.2. CONCLUZII:....................................................................Pag.23 4.3. BIBLIOGRAFIE:......................................Pag.25

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

1. INTRODUCERE
Insemnari despre consumul ciupercilor comestibile, apreciate de vechii romani, din cele mai vechi timpuri s-au pastrat pana in zilele noastre. Referiri la aceasta pot fi intalnite si in operele unor renumiti oameni de stiinta ai antichitatii. Astfel, Pliniu cel Batran, istoric si literat roman, in lucrarea sa Istoria naturala scrie si despre ciupercile bune de mancat, iar Dioscoride, medic si botanist grec, originar din Asia Mica, trateaza in lucrarea sa "Despre mijloacele de vindecare" si medicamente de origine vegetala obtinute din ciuperci.

La inceput, ciupercile au fost recoltate din flora spontana si consumate datorita gustului si aromei specifice.Mai tarziu, empiric s-a trecut si la introducerea unor specii in cultura. La nivelul anului 1990 productia mondiala de ciuperci cultivate era de circa 3 763 000 t, China situandu-se pe primul loc, urmata de S.U.A. In anul 1991, venitul rezultat din comertul mondial cu ciuperci depasea 7,5 miliarde dolari. Dintre speciile cultivate, primul loc il ocupa Agaricus bisporus (champinion), urmata de Pleurotus sp.(bureti), de Auricularia sp. si Lentinus sp.

Pentru a veni in sprijinul celor ce doresc sa cultive ciuperci, cu investitii minime, in foarte multe carti sunt prezentate sfaturi practice privind modul in care trebuie sa se lucreze pentru a obtine recolte bune, destinate consumului familial - si nu numai.

Pe langa valoarea lor alimentara, ciupercile constituie si o cultura rentabila, care asigura o productie ridicata, ce se obtine pe unitate de suprafata folosita, spatii special amenajate in acest scop. De retinut mai este si faptul ca in cultura ciupercilor nu se foloseste teren agricol ci, cu preponderenta, spatii dezafectate, adica spatii carora nu li s-a dat alta intrebuintare, iar pentru substratul nutritiv au fost luate in considerare materiale refolosibile, ieftine.
Gh. Mohan, Mica enciclopedie a naturii-Ciuperci, Editura Myosotis, 2003

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

2. CAPITOLUL I

2.1. PREZENTAREA SCOPULUI PROIECTULUI

Cultivarea ciupercilor reprezinta una dintre putinele afaceri profitabile din tara noastra
care a trecut testul timpului. Inca din anul 1973 la Arad si la ferma Mogosoaia , au inceput primele culturi de ciuperci din tara noastra, si de atunci tot mai multi mici antreprenori castiga bani frumosi din cultivarea si comercializarea ciupercilor.

De ce cultivarea ciupercilor?
Cel mai puternic avantaj pe care il ofera aceasta afacere este piata romaneasca de desfacere nesatisfacuta in totalitate si intr-o continua expansiune. Incepand cu anii 2000-2002, romanii au devenit tot mai mari consumatori de ciuperci, lucru care a incurajat enorm importul de ciuperci. Dar cum ramane cu productia interna? Importatorii de ciuperci, desi castiga foarte multi bani, se simt amenintati de putinii producatori romani care castiga din ce in ce mai mult teren in fata lor, datorita unei calitati mai bune a ciupercilor, lipsei taxelor vamale, costuri de transport mult mai mici, posibilitatea de a vinde si cantitati mai mici, toate acestea fiind in avantajul producatorilor romani.

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

2.2. PREZENTAREA OBIECTIVELOR PROIECTULUI

Obiectivul proiectului este amenajarea unei hale de ciupercarie cu doua celule prin transformarea, modernizarea unui teren intavilan care a avut destinatie agricola.Ulterior, aceasta se va dota cu utilaje specific si se vor asigura utilitatile necesare. Se vor cultiva ciuperci din familia Pleurotus si Agaricus prin ingrasarea compostului cu miceliu ntr-un microclimat optim, intregul sistem fiind controlat si reglat automat prin senzori. AVANTAJE: y y y investitie initiala modica, concurenta redusa. Cererea de ciuperci este de 26 de ori mai mare decat oferta, derulare rapida. La o cultura intensiva de ciuperci se obtin 5 - 6 recolte pe an ( a nu se omite, este cultura cu cel mai mare randament pe metru patrat), y piata de desfacere pentru ciuperci este asigurata. Ciupercile Champignon sunt cele mai cautate ciuperci din Romania, y y exista posibilitati multiple de extindere si export, cadru legislativ favorabil pentru IMM-uri, plus oportunitatea finantarii prin fonduri europene, y nu necesita teren agricol. Un hambar, un beci sau un garaj bine amenajate sunt tot ceea ce este necesar, y materialele sunt foarte ieftine si usor de procurat ( spre exemplu, cel mai bun sol pentru ciupercile Champignon este balegarul), y ca un ultim avantaj, putem puncta faptul ca, se poate incepe ca o afacere de familie.

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

O afacere cu ciuperci in ziua de azi ofera: y desfacere garantata pe piata romaneasca ( magazinele prefera sa cumpere de la cultivatori romani, costurile de achizitie sunt mai mici, calitatea este mai buna; datorita posibilitatii de a cumpara mai putin dar mai des, se indeparteaza astfel riscul ca marfa sa se strice pe raft). y investitie initiala minima, se poate incepe intr-un beci, sau o incapere improvizata, nu este necesara investirea a mii de euro inca de la inceput in sere si alte aparate sofisticate. y afacerea poate fi dezvoltata pe tot parcursul anului, asadar se va castiga tot timpul un flux de numerar pe care se va putea reinvesti sau folosi in scopuri personale. y produsele vegetale sunt usor de transportat, spre deosebire de cele animale care implica costuri enorme ( se poate folosi doar o autoutilitara sau chiar un autoturism de familie). y nu conteaza unde se va desfasura activitatea, pe tot cuprinsul Romaniei sunt alimentare, magazine si supermarketuri care pot incheia contracte pentru desfacerea produselor. y o ciupercarie ofera garantia viitorului; facuta profesionist, poate aduce multi bani, deoarece toate afacerile bazate pe mancare vor fi intotdeauna profitabile. y afacerea nu implica angajati, pana la un anumit nivel, de ea, se poate ocupa o singura persoana. y in mai putin de 2 ani de la inceperea afacerii, se poate intra pe piata exportatorilor. Multi straini si romani plecati in afara tarii, apreciaza produsele romanesti si prefera sa manance ciuperci delicioase decat ciuperci pline de chimicale si cu gust de burete. In plus, se poate beneficia de fonduri nerambursabile prin Programul National de Dezvoltare Rurala Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole sau Masura 123 Cresterea valorii adaugate la produsele agricole. Se poate obtine foarte usor finantarea necesara pentru cultivarea ciupercilor si dezvoltarea acestei afaceri.

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

2.3. CARACTERIZAREA ZONEI SI A SITUATIEI INITIALE IN LOCATIA PROIECTULUI

Zona se afla in judetul Tulcea, orasul Macin. Terenul este intravilan si se afla pe lunca Dunarii. Momentan aici se cultiva lucerna. In randurile ce vor urma va voi prezenta imagini cu terenul, atat din satelit cat si de la fata locului Terenul este situat in partea de nord-vest a Dobrogei la 4515 lat. nordica si 2810 long. estica.(vezi fig. 1.)

(Fig.1. Vizualizarea hartii terenului cu legenda.)

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

Este asezat pe un platou (alt. medie 40 m) in vecinatatea Dunarii Vechi la vest si a Muntilor Macinului ( Culmea Pricopanului) la est si nord-est. Este strajuit la nord si nord-vest de Dealul Orliga, la sud-est aflandu-se carierele de piatra de la Turcoaia si Iacobdeal. Are acces rutier dinspre Braila (traversarea Dunarii cu bacul la Smardan), Galati (traversarea Dunarii cu bacul la I.C.Bratianu), Tulcea (soseaua E87), Constanta.(vezi fig.2-3.)si (fig.4-5.)

(Fig.2. Vizializare harta din sateli

(Fig.3. Vizualizare teren harta din satelit)

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

(Fig.4. Inagine cu terenul vizualizat din est spre vest)

(Fig.5. Imagine cu terenul vizualizata din vest spre est)

10

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

Clima are un regim accentuat continental, cu influente submediteraneene in zonele mai inalte si cu evidente caracteristici stepice in sudul acestora. Verile sunt calduroase si secetoase, toamnele lungi si uscate si iernile geroase si cu putina umiditate. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 10-11C, iar cantitatile medii de precipitatii nu depasesc 500 mm/an, fiind astfel cuprinse in extremele valorilor termice si de precipitatii din tara. In perioada rece a anului, precipitatiile cad sub forma de zapada, pe sol, formandu-se un strat considerabil, acesta reprezentand o rezerva importanta de apa. Numarul mediu al zilelor cu strat de zapada este in jur de 30 de zile. Primul inghet apare ca data medie la 1 noiembrie, iar ultimul inghet are loc la sfarsitul lunii martie. Statistic inghetul se produce in 85 de zile, grupate in jurul lunilor ianuarie si februarie. Bruma cade in medie cu 10-15 zile mai devreme decat primele ingheturi. Ea apare ca data medie la 21 octombrie si dispare in jur de data de 11 aprilie. Numarul zilelor fara inghet este in jur de 200. Anual se insumeaza, in medie 20-30 de zile tropicale. Vanturile sunt frecvente din directia nord si nord-est. Crivatul este un vant puternic, rece si uscat, avand directia NE-SV. Determina geruri mari, ingheturi intinse, polei iar uneori viscole puternice cu viteze ce pot depasi 100-120 km/h, conducand la spulberarea si troienirea zapezii.

11

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

3.CAPITOLUL II

3.1. ASPECTUL ECONOMIC

Structurile de tip tunel sunt o varianta avantajoasa pentru constructia de ciupercarii moderne, acestea fiind proiectate pentru conditiile climatice din Romania. Exista culturi de diverse tipuri, in functie de suprafata ideala de productie. Suprafata optima este de 8x30 metri raportata si la functionarea eficienta si optima a echipamentelor de incalzire, racire si umiditate. Facultativ, sera de ciuperci poate fi construita cu o anticamera tehnica si de dezinfectare de 24 metri patrati, 8x3 metri. Inaltimea serei de ciuperci este de 3,3 metri, iar a spatiului interior de 2,35 m. Sera de ciuperci se livreaza automatizata cu senzori de umiditate, racire si incalzire, in functie de tipul de ciuperci. Exista doua dimensiuni de sera pentru ciuperci cu aceleasi dotari: 120mp+24mp(8X18 metri) respectiv 400mp+24mp(8X53 metri). Structura: Structura este din otel galvanizat cu diametrul de 60 de mm. Zincarea Sendzimir Z275 si otelul FE320 ofera garantia calitatii si durabilitatii acestor structuri. Arcele sunt dispuse din 1,5 n 1,5 metri, si sunt conectate prin 6 profile longitudinale de 28 de mm (4 pe lateral si 2 la coama) ceea ce confera robustete si rezistenta sporite. Arcele sunt prevazute, standard, cu tiranti.(vezi fig.6.)

12

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

Acoperirea: Cea mai rentabila acoperire pentru Romania, atat din punct de vedere al pretului, termic, dar si al rezistentei este acoperirea in 3 straturi: folie triplustratificata dubla cu perna de aer de 1015 cm, vata minerala si in exterior un rand de folie triplustratificata. Folia triplustratificata, dubla inflata cu kit de aer inclus, este rezistenta la ultraviolete (UV), infrarosii (IR), elongatie (EVA) tratata impotriva condensului (AF), cu o grosime de 200 de microni si cu un efect termic de 80%. Stratul de aer dintre cele 2 folii, are un efect termic foarte economic pentru producator, cel putin 8 grade Celsius fata de temperatura exterioara. Folia are o durata de viata de 6-7 ani. Garantia pentru folie este de 45 de luni.(vezi fig.6.)

(Fig.6. imagini cu structura si acoperirea cuipercariei)

Randamentul exprimat in kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru patrat, in cazul speciei Agaricus bisporus este, in functie de sistemul de cultura si de conditiile de microclimat asigurate, intre 15 si 30 de kilograme. Daca intr-un an se realizeaza doua sau patru-cinci cicluri de

13

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

cultura, reiese un randament de 30-80 kg/mp/ an. Un ciclu de cultura la ciuperci dureaza, in functie de specie, intre 70-100 de zile, aceasta facand ca amortizarea investitiei sa se faca intr-un timp scurt, fiind cea mai activa din cadrul sectorul vegetal. In ciupercariile bine organizate se pot realiza culturi pe 3-4 niveluri pe aceasi suprafata. Rentabilitatea culturii ciupercilor este data si de faptul ca de la majoritatea speciilor se consuma toate partile componente, astfel ca proportia de utilizare ajunge la 99-100%. Deoarece ciupercile sunt amplasate in imediata apropiere a locuintei, se asigura o mai buna supraveghere a activitatii si a economiei de timp. Inca un avantaj consta in faptul ca, in general, materialele necesare culturii se gasesc in orice gospodarie sub forma de productie agricola secundara ( paie, pleava, tulpini si ciucalai de porumb, tupini de sorg, vreji de mazare, fasole, soia ), sau dejectii de animale amestecate cu asternutul care, de obicei, este alcatuit din paie, rumegus, talaj sau coji de floarea -soarelui. Posibile valori de recoltare: Productia la I val este de 8-9 kg ciuperci. Daca sunt prea multi butoni, reducerea se face prin udare cu apa in cantitate de 0,5 l/mp, cu 36 h inainte de primul val. Productia la al II-lea val este de 8-9 kg ciuperci. Productia la al III-lea val este de 4-6 kg ciuperci. Productia la al IV-lea val este 2-4 kg ciuperci. Productia la al V-lea val este de 1-2 kg ciuperci. Din datele prezentate mai sus se observa ca productia cea mai mare de ciuperci se obtine in primul val de aceea, acestuia trebuie acordata o atentie sporita. Uneori in conditii anormale valurile IV si V pot lipsi sau pot sa fie foarte mici.

14

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

Profit initial din cultivarea ciupercilor: Cu un spatiu de cultura de 100 mp (realizat prin supraetajare) , se vor obtine incasari de peste 55.000 de lei noi/an. Daca se vor inmulti cele 9.000 kg de ciuperci pe an cu 6 lei (1 kg ciuperci - en-gross), rezultatul, 54.000 lei, reprezinta venitul obtinut de firma in cauza. Si asta numai dupa primul an! Desfacerea si, deci, profitul sunt asigurate, deoarece cererea pe piata este mult mai mare decat oferta.

3.2. ASPECTUL SOCIAL


Aceasta este piata de desfacere!
Din ce in ce mai multi romani vor sa manance sanatos, dar si mai multi vor sa manance gustos. Ciupercile prin continutul lor bogat in proteine, fibre alimentare si minerale, le ofera consumatorilor un deliciu sanatos... de asemenea, se digera foarte usor si regleaza nivelul colesterolului in sange. Profitand de acest comportament al consumatorilor romani, este asigurata garantia unei afaceri de succes distribuind ciuperci in: y y y y y y y pietele agro-alimentare magazine alimentare lanturile de supermarketuri restaurante, fast-food-uri, pizzerii fabricile de conserve pensiuni si hoteluri export in tarile Uniunii Europene

15

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

In plus, din punct de vedere social obtinem si deschiderea unui numar de locuri de munca atat pentrul orasul Macin cat si pentru celelalte sate din jurul acestuia. In plus, se poate descoperi: y y y y cum se poate obtine randament maxim pe metru patrat cum se testeaza noi piete locale dar si europene ce utilaje sunt necesare pentru a spori si automatiza productia planificarea investitiilor, in raport cu gasirea de noi piete de desfacere

3.3. ASPECTUL DE MEDIU

ECOLOGIA CIUPERCILOR

Desi organismele apartinatoare regnului Fungi sunt ubicuitare, ecologia ciupercilor a fost relativ putin studiata, indeosebi in cazul ciupercilor microscopice ( cu exceptia ciupercilor fitopatogene si a drojdiilor de fermentatie). Cunoasterea ecologiei ciupercilor este foarte importanta, atat pentru studiul naturii cat si pentru domenii mult mai practice ( devine un criteriu important de deosebire intre ciupercile comestibile si ciupercile care produc intoxicatii, are aplicatii in industria alimentara, medicina, fitotehnie, etc.). In ciuda afirmatiilor ca ciupercile pot sa creasca in orice gaura mai intunecoasa, cresterea ciupercilor pentru comercializare necesita incaperi speciale echipate cu ventilatoare. Desi ciupercile sunt de obicei crescute in intuneric, lipsa luminii nu este o necesitate. Ciupercariile pot fi considerate reciclatoare a deseurilor din alte ferme. Ciupercile folosesc pe post de hrana deseurile altor ferme cum ar fi: fan, frunze uscate, balegar sau gainat.

16

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

Ciupercile nu au capacitatea de a prelucra lumina soarelui precum fac plantele verzi, care se bucura de prezenta clorofilului. Ciupercile extrag carbohidratii si proteinele dintr-un mediu bogat in materie organica de natura vegetativa care de obicei este in stare de putrefactie. Aceasta materie organica trebuie preparata in compost pentru ca ciupercile sa il consume. Daca compostul este corect preparat, poate fi folosit exclusiv pentru cresterea culturii de ciuperci dorite. La un moment dat a descompunerii materiei veti opri procesul de putrefactie pentru a planta ciupercile pentru ca ele sa devina principalul organism care beneficiaza de acest mediu.

Compostul: metode de prelucrare

(Fig.7.Deseuri organice provenite de la cresterea animalelor) Produsele reziduale din complexele de crestere a animalelor se folosesc la pregatirea compostului. Compostarea, prin definitie, este un proces de transformare biochimica, fizicochimica si microbiana a reziduurilor organice. Aceasta transformare dureaza cam o luna si necesita multa munca din partea producatorului.(vezi fig.7.)

17

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

Pentru producerea compostului sunt necesare urmatoarele material naturale: y y paie de grau, orz sau orez, balegar de cal pe baza de paie care sa fie proaspat de maximum o luna, nefermentat, de culoare galbena, y y gainat solid, balegar de porc uscat. Prelucrarea compostului e un proces destul de lent: dureaza cam o luna si necesita multa munca si materie prima. Odata ce compostul este produs, acesta este asezat pe niste rafturi sau saci de plastic in care se presara si miceliul pentru ca dupa 10-12 zile sa apara primii muguri sau primordiile de fructificare, dupa alte 6 zile sa apara butonii de fructificare. Dupa 3 saptamani de insamantare va aparea primul val de ciuperci gata de recoltare. Perioada de recoltare tine cam 4045 zile si la fiecare 2 zile apare o noua recolta. Astfel de pe 1mp se culeg cam 10 kg de ciuperci Agaricus pe un ciclu. La sfarsitul ciclului se sterilizeaza incaperea pentru ca sporii generatiei precedente, sa nu imbolnaveasca cu virusi si bacterii urmatoarea generatie de ciuperci. Urmatorul ciclu se incepe imediat dupa sterilizare. In functie de conditiile de temperatura pe timpul iernii, se pot creste 2-3 cicluri pe an. Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata insamantata. In medie, se foloseste 80-100 kg de compost pe metru patrat de cultivare. De exemplu, daca se doreste a se cultiva o suprafata de 10 mp, se va pregati compost de 800 kg - 1 tona. Pentru o tona de compost sunt necesare 500 kg de material initial uscat, adica paie, balegar si gainat ( 50% balegar de cal si porc, 20% gaienat si 30% paie). Se recomanda pregatirea unei cantitati mai mari de o tona de compost, altfel s-ar putea ca materia prima sa nu treaca prin procesul de fermentare. Toate aceste materii prime sunt naturale si se pot gasi la orice ferma, de aceea putem spune ca este un material care intru-un fel sau altul se refoloseste.

18

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

4.CAPITOLUL III

4.1. SCENARII
Cresterea ciupercilor. Pleurotus si Agaricus, ciuperci cautate pe piata.
Ciupercile sunt un produs agroalimentar foarte apreciat in toate anotimpurile, mai ales iarna cand legumele se gasesc in cantitati reduse in Europa. Datorita usurintei de cultivare, ciupercile pot constitui baza unei afaceri de succes pentru oricine. FAMILIA PLEUROTUS

Ciupercile Pleurotus sunt de forma asimetrica si cresc grupate in buchete. Piciorul gros, scurt si carnos se continua cu palaria ce are forma asemanatoare unei scoici. Pe partea inferioara a palariei se afla lamelele producatoare de spori, de culoare alb-crem, ce coboara pana la baza piciorului. Ciupercile Pleurotus sunt rezistente la variatii mari de temperatura si suporta temperatura de pana la -20 gr C. Sunt economic viabile deoarece sunt rezistente la atacul diverselor boli, nu

19

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

necesita tratament cu pesticide si cere un volum mic de manopera. Pe de alta parte exista si riscuri in cresterea acestor ciuperci: palaria ciupercilor nu are o membrana care sa acopere lamelele cu spori astfel incat sporii circula liberi in aerul din spatiu si pot infesta ulterioarele cicluri de productie cu bacterii sau virusi. Deasemenea sporii din aer poti fi inhalati de catre lucratori ducand la probleme respiratorii si alergii. Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de culoare vanata cunoscuta si sub numele de Pastravul de Fag sau Burete de Fag. Temperatura de fructificare: 10-16 gr C. Pleurotus Florida este o ciuperca de culoare crem foarte apreciata de cultivatori datorita costurilor energetice scazute si de consumatori datorita aromei placute. Temperatura de fructificare: 20-23 gr C FAMILIA AGARICUS

In romana se mai foloseste si denumirea de ciuperca criofila sau in engleza Button Mushrooms. Genul Agaricus cuprinde aproximativ 100 specii dintre care o parte sunt otravitoare. Agaricus Bisporus este o ciuperca de culoare alba sau crem. Aceste ciuperci au reusit sa mentina suprematia productiei in genul Agaricus. Temperatura de fructificare: 12-18 gr C.

20

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

Agaricus Edulis este de culoare alba cunoscuta si sub denumirea de bulgare de zapada deoarece are palaria neteda, fara scuame. Aceste ciuperci necesita costuri mici de productie fata de Bisporus si e mai rezistenta la virusi. Temperatura de fructificare: 23-25 gr C Agaricus Blazei este de culoare alba, cu suprafata neteda si cu o mica concavitate in centru. Mai este cunoscuta sub denumirea de Gods Mushroom, adica ciuperca zeului. In prezent nu se cultiva in Romania. Temperatura de fructificare: 21-26 gr C Alegerea speciilor de ciuperci comestibile Semintele ciupercilor, numite miceliu, sunt sub forma de spori si se imprastie foarte usor in spatiu astfel incat nu se poate insamanta o noua generatie cu acestia. Samanta trebuie cumparata de la un laborator care introduce miceliul in boabe de grau sau alta forma pentru a putea fi manevrabil intr-o ciupercarie. Pentru orice noua generatie de ciuperci cultivate, se vor cumpara seminte noi de la laborator. Pentru lista cu magazinele ce vand miceliu se poate consulta publicatia: Vanzatori de miceliu. Insamantarea compostului cu miceliu Dupa introducerea compostului in local se va lasa 24-48 ore pentru a se raci. Temperatura in interiorul compostului nu trebuie sa depaseasca temperatura camerei. Pentru o racire mai grabnica se poate amesteca compostul cu mana sau cu furca. Aranjarea compostului in incapere poate fi facuta in doua moduri. Prima metoda ar fi asezarea compostului pe niste rafturi astfel incat sa se repartizeze uniform pe un metru patrat cam 100 kg compost. Pentru a se insamanta compostul e nevoie cam de 0,7-1 kg miceliu la 100 kg compost. Jumatate din cantitatea miceliului se va imprastia uniform deasupra stratului de compost si apoi se va sapa cu mana compostul, astfel incat miceliul sa cada in interior. Se va mai presara o data miceliu deasupra stratului si se va mai sapa o data, de data asta pana la fundul stratului. Acesta se taseaza usor si se niveleaza, apoi se mai imprastie putin miceliu de control deasupra. Stratul de compost cu miceliu inauntru, se va acoperi cu o mixtura din 50% pamant de telina, 17% nisip, 33% praf de carbune.

21

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

O alta metoda de a aranja compostul este de a-l pune in pungi de politilena de 0.05-0.1 mm grosime cu diametru de 25-30 cm si inaltime de 70 cm. In acesti saci se va plasa compostul in straturi de 10-12 cm peste care se va presa miceliu. Peste ultimul strat nu se va presara miceliu. Nu trebuie lasat aer in saci. Pentru asta se taseaza compostul cu o batere usoara cu palma. Pentru saci cu dimensiunile amintite se vor pune cam 15-18 kg de compost printre care se va presara 0,5 - 0,75 kg miceliu. Dupa umplerea sacilor se vor perfora cu niste gauri de diametru de 10-12 mm la distante de 12-15 cm intre gauri. Fundul sacului se va perfora cu niste gauri mici pentru a facilita evacuarea apei in surplus. Dupa insamantare, temperatura in spatiu trebuie sa fie 20-24 gr C pentru a realiza incubarea miceliului. Diferentele dintre zi si noapte sa nu fie mai mari de 3-4 gr C. Umiditatea relativa a aerului sa fie de 85% prin mentinerea mixturii de acoperire si a pardoselii permanent umede. Ventilatia trebuie sa fie de 1-2 mc aer/ora/m.p. Cresterea si recoltarea ciupercilor Odata compostul insamantat si mentinute conditiile de mediu, dupa 10-15 zile, se vor observa mici inele albe de miceliu care ies la suprafata. Peste alte cateva zile va incepe recoltarea. In faza in care incep primele fructificatii, temperatura in incapere trebuie sa fie cea mentionata la prezentarea fiecarei specii de ciuperci. Daca nu este mentinuta temperatura in limitele accesibile speciei date, atunci ciupercile aparute se inmoaie, pier, apar din ce in ce mai putine si intr-un final se compromite intreaga cultura. Temperatura de fructificare trebuie mentinuta pe parcursul intregii perioade de fructificare. Umiditatea sa fie 80-95%, ventilatia de 1-2 mc aer/ora/m.p cu viteza aerului nu mai mare de 3 m/sec (la viteza mai mica de 3 m/s flacara unei lumanari aprinse nu palpaie). In cazul in care ventilatia este insuficienta piciorul ciupercii se alungeste, palaria se micsoreaza si se deschide prematur astfel scazand valoarea comerciala.

22

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

Pregatirea spatiului de cultura pentru un nou ciclu Inaintea golirii spatiulu de cultura se face o dezinfectare termica a compostului uzat, prin injectarea aburului direct in incapere si mentinerea compostului uzat la 60-70 gr C timp de 12-24 ore, urmat de o racire. Abia dupa aceasta se poate goli incaperea de compost. Compostul se transporta si se depoziteaza la distanta mare de incaperea in care se cresc ciupercile. Compostul poate fi folosit imediat pentru fertilizarea solului in camp. Daca se doreste folosirea compostului ca ingrasamant pentru sere se prefera sa se pastreze cel putin un an deoarece compostul proaspat folosit are multe saruri nocive plantelor verzi. In spatiile de cultura sezoniere, unde nu urmeaza imediat un alt ciclu de crestere a ciupercilor, se recomanda o dezinfectare chimica prin stropirea cu o solutie de sulfat de cupru 45% sau soda caustica 10% si abia dupa aia se evacueaza compostul.

4.2. CONCLUZII

In urma studiilor efectuate, am ajuns la concluzia ca infiintarea unei ciupercarii prezinta reale sanse de reusita. Momentan pe piata din Romania cererea pentru ciuperci este de 26 de ori mai mare decat oferta pentru acest produs.In plus mancam produse sanatoase crescute ecologic fara sa contina E-uri sau alti conservanti,care ne dauneaza grav sanatatii, daca sunt consumate intr-un timp indelungat.

In concluzie ce aflam in urma acestui proiect? y y cum se poate porni si dezvolta propria afacere bazata pe cultivarea ciupercilor, cum se poate obtine un fond nerambursabil pentru a dezvolta o astfel de afacere,

23

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

se constata ca exista oportunitatea implicarii intregii familii in dezvoltarea si buna functionare a afacerii,

profitul nu trebuie supraestimat: exista o perioada de aproximativ 1 an necesara intrarii intrun ritm normal si constant de functionare a afacerii ,

cum se gasesc clienti in Romania, cum se abordeaza, ce oferte trebuie facute, care sunt preturile de pornire, pe ce perioade se negociaza contractele, ce clauze trebuie privite cu atentie, etc.

cum se gasesc clienti in afara Romaniei si in ce standarde trebuie sa se incadreze productia pentru a fi exportata,

reinvestirea profitului in tehnologia de productie si asigurarea titlului de lider pe piata de ciuperci,

luarea la cunostinta a modului de amenajare a spatiului pentru cultivarea ciupercilor si in acelasi timp, materialele si materiile prime necesare;

y y y

aflarea unei idei de ansamblu asupra investitiei si a profitului din primul an de activitate; descoperirea normelor care trebuie respectate la cultivarea ciupercilor pentru comercializare, aflarea actelor necesare pentru infiintarea firmei / asociatii familiale, pana la incheierea contractului cu primul client.

Ce se poate invata din acesta afacere? Cultivarea ciupercilor: constituirea si functionarea firmei y y y y y y y y care este cea mai avantajoasa forma juridica, care sunt actele necesare si costurile asteptate, cultivarea ciupercilor: initiere in cultivarea ciupercilor, alegerea materiilor prime si auxiliare pentru compost , amenajarea spatiului de cultivare, cultivarea de pleurotus in sticle, insamantarea cu miceliu, incubarea miceliului,

24

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

y y y y y y y y

cultivarea ciupercilor: desfasurarea activitatii , incheierea acat mai multe contracte pentru piata de desfacere a ciupercilor, instruirea angajatilor ( pentru dezvoltarea afacerii), incheierea contractelor de colaborare avantajoase, cultivarea ciupercilor: promovarea afacerii , fidelizarea clientilor astfel incat sa revina, vanzarea unei cantitati cat mai mare de ciuperci, la acelasi numar de clienti, eficientizarea distributiei produselor, astfel incat sa nu existe cheltuieli suplimentare, pe motorina, angajati, etc. Intr-o succinta incheiere putem afirma ca un proiect la acesta scara ne introduce in

contextul unei dezvoltari durabile in Romania, intr-o zona nevalorificata la potentialul sau maxim. Impactul de mediu pe care il va avea cresterea unei ciupercarii intr-o zona virgina, va fi unul pozitiv, atat din punctul de vedere al deseurilor cauzate, care sunt apoape inexistente, cat si din faptul ca, materialele folosite la construirea halei sunt reciclabile. Terenul nu va avea de suferit in urma interventei umane, deoarece sera de tip tunel se poate dezasambla, acesta ramanand la forma sa initiala. De asemenea, calitatea solului nu va avea nici ea de suferit, ciupercaria permitand popularea, cresterea si dezvoltarea altor organsime animale, vegetale, dar si microorganisme in jurul ei. De precizat ca, toate lucrarile se vor realiza cu o atenta supraveghere a personalului calificat, dar si in normele Uniunii Europene, Directiei pentru Sanatate si a Directiei pentru Mediu. Printr-un proiect de asemenea amploare, vom aduce la cunostinta generatiei noastre, dar si celei urmatoare, o educatie privind dezvoltarea durabila si punerea ei in aplicare in mediul care ne inconjoara zi de zi.

25

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

4.3. BIBLIOGRAFIE

Gh. Mohan, Mica enciclopedie a naturii-Ciuperci, Editura Myosotis, 2003 Iona Tudor, CIUPERCI SI MICELIU, Editura Lucman, 2007 Zahiu Letitia, AGRICULTURA UNIUNII EUROPENE SUB IMPACTUL POLITICII AGRICOLE COMUNE, Editura Ceres, 2008 Diana Burduja, Idei de afaceri. Ciuperci comestibile, Editura Lucman, 2007 Manolea Gh., - Sisteme automate de actionare electromecanica, Editura Universitaria, Craiova, 2004. Mateescu N., Bengulescu L., Dinu N., Jurcovan C., - Tehnologia culturii ciupercilor, Editura Ceres, Bucuresti, 1997. Pelaghia Chilom, Cultivarea ciupercilor pleurotus, Editura SITECH, 2005 http://www.seretransilvania.ro/solarii/ciupercarii?gclid=CNfJhe6Ika0CFUG_zAodFG9e7g http://www.afaceri-ciuperci.ro/?gclid=CIrf9veIka0CFYMXzQodHCzm_Q http://ciuperci.daky.ro/ciuperci-champignon.html http://ciuperci.crestere-melci.ro/ http://www.afacerilacheie.ro/champ.php http://afaceribune.3x.ro/ciuperci.htm http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_ecologicEcologia_ci upercilor.html

26

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

27