Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Producerea de biogaz este sustenabila, regenerabila, neutra din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon si reduce dependenta de combustibilii fosili importati. Deseori, operatorii sau beneficiarii centralelor de biogaz sunt capabili sa devina sustenabili energetic. Ei consuma electricitatea si caldura pe care o produc n propriile centrale de biogaz.. Utilizarea biogazului sprijina obiectivele Uniunii Europene de utilizare a energiei regenerabile n procent de 20% pana in 2020. Biogazul este o sursa de energie neutra din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Sursele provenite de la plante si animale emit dioxidul de carbon pe care l-au acumulat pe parcursul vietii si pe care l-ar fi eliberat si fara utilizare energetica. n ansamblu, electricitatea produsa din biogaz genereaza mult mai putin dioxid de carbon dect energia conventionala. 1 kW de electricitate produsa prin biogaz mpiedica eliberarea a 7,000 kg CO2 pe an. Alte beneficii:
Reducerea emisiilor de metan, acesta fiind de asemenea un gaz cu efect de sera Alimentare cu energie descentralizata Producerea fertilizatorilor de nalta calitate Reducerea mirosurilor neplacute Consolidarea economiei la nivel local si regional Crearea autonomiei energetice
Instalatiile industriale de biogaz sunt foarte similare sau chiar identice cu instalatiile la scara redusa sau cele agricole, n ceea ce priveste tehnica de fermentare. Difera doar materialele sursa si capacitatea instalatiilor. Materialele necesare instalatiilor industriale de biogaz sunt asigurate de industria de procesare a alimentelor. Principalele materii sunt reprezentate de deseurile alimentare, grasimi si deseuri din abatoare. Acestea trebuie amestecate, dispensate de compusii nepotriviti, taiate sau diluate. Trebuie avuta mare grija atunci cnd se lucreaza cu deseurile din abatoare, care trebuie omogenizate dar si igienizate. Deseori, reziduurile fermentate nu pot fi folosite ca ngrasamnt. Mai mult, forma de proprietate a instalatiilor industriale de biogaz difera de cea a instalatiilor din fermele private. Proprietarii sunt n general companii mici sau asociatii. Instalatiile industriale au nevoie de o mai buna organizare a muncii. Uneori, instalatiile de biogaz sunt folosite ca si sisteme de evacuare, deci materialele sunt micsorate mpreuna cu celelalte. Acest lucru necesita o infrastructura corespunzatoare. Pentru utilizarea biogazului n instalatii combinate de caldura si energie, caldura trebuie folosita eficient. Un procent de 20 % pna la 40 % din caldura generata pote fi folosit chiar pentru instalatia de biogaz, nsa surplusul ar trebui folosit n sprijinul industriei apropiate, n eventualitatea existentei unei cereri pentru uscarea lemnului, paletilor sau ierbii. De asemenea, utilizarea caldurii n procesele de racire este o optiune pentru folosirea surplusului.
Fermentarea anaeroba este un proces strict bacteriologic. Procesul are loc n absenta aerului si poate fi mpartit n patru etape. n prima faza, bacteriile anaerobe folosesc enzime pentru a descompune substantele organice cu un numar mare de molecule, cum ar fi proteinele, carbohidratii, celuloza si grasimile n compusi cu putine molecule. n timpul celei de-a doua faze acidul ce formeza bacteria continua procesul de descompunere n acizi organici, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat si amoniac. Bacteriile acide formeaza acetat, dioxid de carbon si hidrogen n timpul celei de-a treia faze, aceto-geneza. A patra faza, metano-geneza, implica bacteria de creare a metanului, producnd metan, dixid de carbon si apa alcalina. Bacteria poate digera orice fel de material biologic, cu exceptia biocombustibililor solizi ce contin o cantitate mare de lignit, cum ar fi lemnul. Bacteria din faza de metanizare necesita o mai mare perioada de reproducere dect bacteria din faza de acidifiere. Astfel, viteza si proportia fermentarii depind de metabolismul bacteriei de metan. Pe de alta parte, bacteria de metan are nevoie de metabolismul produs de bacteria de acid. Astfel, acestea doua se afla n simbioza, iar conditiile necesare pentru ambele bacterii sunt imperative pentru a asigura un flux continuu. Datorita compusilor cum ar fi: vaporii de apa, hidrogenul sulfurat, dioxidul de carbon si particulele de praf, biogazul nu poate fi folosit imediat ce a fost extras din instalatie. Totusi, dupa ndepartarea vaporilor de apa si dioxidului de carbon, biogazul poate fi folosit la fel ca orice alt gaz natural curat.
genetic sau hormoni. Procentajul de materie urscata variaza ntre 20 si 30 %. Balegarul solid sau lichid de la fermele de crestere a animalelor repezinta una dintre principalele substante pentru procesul de fermentare. Balegarul de vaca este foarte potrivit, pe cnd gainatul de pasare, de exemplu, da o cantitate mare de biogaz, dar poate contine nisip. Materia uscata din balegar solid variaza intre 15 si 30%, iar n cazul balegarului lichid ntre 5 si 7%. Culturile de plante cu valoare energetica sunt preponderent cultivate pe terenuri care altfel nu ar avea o alta ntrebuintare, cum ar fi porumbul, iarba de Sudan, mei, sulfina alba (melilotus alba). Deseurile industriale alimentare provin din procesarea si producerea alimentelor si a carnii, cum ar fi zerul, resturile de la procesarea cartofilor, resturi vegetale, resturi de cereale rezultate de la producerea berii, borhoturi de mere. Aceste tipuri de surse sunt n mod normal foarte bune surse de biogaz si nu contin substante periculoase. Resturile din procesare carnii, cum ar fi deseurile de la abatoare, reprezinta bune surse de producere a biogazului, dar necesita tratare speciala pentru reducerea riscurilor pentru sanatatea publica si pentru mirosuri.
Unitatea de fermentare 1:
Dupa tratare, pregatire si o posibila depozitare, substraturile sunt introduse n unitatea de fermentare 1. Acest prim container este destinat substraturilor proaspete si este necesar pentru nceperea procesului de fermentare. Este nevoie de o cultura de start pentru procesele discontinue, n cele continue culturile de bacterii sunt deja existente. Timpul n care aceste substraturi ramn n primul digerator variaza ntre 20 si 80 de zile. Cantitatea de gaz produsa nu este foarte mare, tot gazul generat fiind captat n colectorul de gaz. Temperatura digeratorului trebuie sa fie ntre 40-60 C. Astfel, digeratorul trebuie sa dispuna de un sistem de ncalzire, deseori amplasat n subsolul unitatii de fermentare.
Unitatea de fermentare 2:
Ambele containere ale unitatii trebuie neaparat sa fie protejate mpotriva apei si gazelor, etanse si ncalzite. De obicei sunt realizate din otel sau fier-beton.
Agitatorul/ Mixerul:
Fiecare digerator trebuie sa contina un mixer, crucial pentru pastrarea omogenitatii substratului si garantia ca gazul este eliberat n mod egal.
Rezervorul de gaz:
Gazul din rezervor variaza, deci acesta ar trebui s afie flexibil. Totusi, trebuie prevenita intrarea aerului. Primul rezultat al progresului este producerea biogazului si reziduurilor din unitatile de fermentare.
Reziduurile:
Reziduurile din unitatile de fermentare sunt fertilizatori de o nalta calitate. n timpul procesului de fermentare carbonul este descompus iar raportul carbon-azotat din ngrasamnt se apropie. Deci azotul este mai usor de manevrat iar efectul de fertilizare este mai usor de calculat. De asemenea volumul este redus iar ngrasamntul mai cursiv. Exista si avantaje aditionale: atenuarea mirosurilor neplacute si distrugerea buruienilor.
Curatarea gazului:
Tot biogazul folosit n mod normal trebuie curatat prin ndepartarea hidrogenului sulfurat si amoniacului. O centrala de biogaz poate produce trei lucruri: electricitate, caldura si gaz. Pentru transformarea biogazului n electricitate, este folosita o centrala cu doua surse combinate, caldura si electricitate. Sunt folosite motoare diferite.
ncalzirea instalatiei de fermentare ncalzire pentru casele si a companiile din vecinatate Uscarea namolului, a lemnului sau peletelor Convertirea caldurii printr-un sistem de absorbtie n frig
n afara de elementele de constructie, alte instalatii sunt necesare, de exemplu, instrumente de masurare. Ce produce o centrala de biogaz depinde de criteriile pentru care este folosita. Biogazul poate fi folosit pentru vehicule si introdus n reteaua de alimentare cu gaze naturale. Dupa ce stim ct de mult gaz, caldura si electricitate pot fi folosite, un plan detaliat al centralei este necesar sa fie realizat , incluznd numarul de instalatii de fermentare, potentialul sistem de curatare a gazului si sistemul de schimbare a gazului, pentru masa de intrare si compozitie.