CARACTERIZARE A MERCELOGIC A APEI MINERALE

Midvichi Crina Anul I IMAPA MERCEOLO GIE Caracterizarea merceologic a apei minerale Prof.coordonat or PRVULESC U LUMINIA
UNIVERSITATEA DE STIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR A BANATULUI DIN TIMIOARA

INTRODU CERE
Apa este una dintre cele mai rspandite substane din natur, mai ales in stare lichid, form n care acoper mai mult de 2/3 din suprafaa globului terestru, alcatuind

apele de suprafaa. Inc din cele mai vechi timpuri apa a reprezentat un factor indispensabil organismului uman, acesta fiind alcatuit in proportie de pana la 70% din apa. Aceasta substanta joaca un rol exceptional in organism, nu numai ca parte componenta a celulelor si tesuturilor organismului, dar si ca mediu in care au loc toate procesele chimice legate de activitatea biologica a organismului. Necesarul zilnic de apa al omului este de aproximativ 1,5 2 litri, consumata ca atare, dar mai sunt si necesitatile igienice gospodaresti, publice si de domeniul

activitatilor economice. In conditii naturale, apa nu se intalneste niciodata in stare pura, avand intotdeauna in ea substante chimice anorganice si organice dizolvate sau in suspensie. Apa, ca element primordial in sanatatea organismelor, apa ca substanta buna de baut ( apa potabila ), mai ales apa ca si produs alimentar, apa minerala, este prezentata in urmatoarele 3 capitole, structurate si ele pe mai multe subcapitole, care cuprind: tratarea apei minerale ca si element foarte important pentru organism, substantele din compozitia apei minerale, prezentarea caracteristicilor de calitate a apei minerale. Sunt doar cateva dintre subiectele tratate in prezenta lucrare.

Studierea produsului alimentar prezentat in aceasta lucrare, si anume, apa minerala, il va determina pe cititor sa dea o mai mare importanta sanatatii organismului sau, va afla multitudinea de beneficii care ii sunt oferite de consumul apei minerale, si de ce nu, se va incadra intr-o anumita categorie de consumatori. In speranta ca aceasta lucrare va starni interesul consumatorilor, ca le va schimba viziunea asupra stilului alimentar si asupra importantei apei in functionarea foarte buna a organismului, tin sa multumesc doamnei conf. dir. Luminita Prvulescu pentru indrumari in realizarea acestei lucrari.

Capitolul I

CALITATEA MATERIEI PRIME

1.1.Compoziia chimic a materiei prime
Apele minerale se obtin prin captarea izvoarelor subterane, prelucrarea preliminara si imbutelierea si poarta denumirea izvorului din care provin. Apele minerale naturale provin din izvoare aprobate pentru acest scop, care sunt controlate periodic, cel putin o data pe an, de catre Organele Ministerului Sanatatii. Ele contin in solutie diverse saruri dizolvate din rocile prin care circula, datorita carora au anumite proprietati specifice terapeutice.

CUPRINS

Din punct de vedere al utilizarii, apele minerale se impart in doua categorii: ape minerale de masa si ape minerale medicinale. a) Ape minerale de masa sunt cele provenite de la Borsec, Biborteni, Bodoc, Buzias, Covasna, Lipova, Tmeu, Vlcele, Zizin. b) Ape minerale medicinale din aceasta categorie fac parte apele minerale de la Caciulata, HebeSngiorz, Malna, SlanicMoldova, arul-Dornei; aceste ape se folosesc la indicatia medicului. Apa minerala are aspect de lichid limpede, admitandu-se un slab sediment de precipitate minerale, cu exceptia apei de Borsec. Apele carbogazoase turnate in pahar trebuie sa degajeze bioxid de carbon din abundenta, la temperature de circa 20C. Apele sulfuroase pot avea miros de hidrogen sulfurat. Ca apa minerala de masa este apreciata in mod deosebit aceea provenita de la Borsec. Apa minerala de la Borsec are urmatoarele indicatii terapeutice: hiposecretia si hipoclorhidria gastrica, catarul cronic gastrointestina l; in hepatite simple, congestii

hepatice; litiaza biliara, cura de repaus a cailor biliare, boli ale cailor urinare,; gut, obezitate, stari de demineralizare a organismului, urticarii, unele diateze hemoragice, anemii. Din punct de vedere fizicochimic, apele minerale sun soluii complexe, coninnd un numr mai mare sau mai mic de sruri minerale, n concentraii foarte diferite.Ele pot proveni din izvoare naturale ori forate artificial i pot exercita unele efecte terapeutice cnd sunt administrate n cur extern sau intern. Pentru ca o ap s poat fi ncadrat n categoria

apelor minerale, trebuie s ndeplineasc cel puin una din condiiile urmtoare: s conin minimum 1 g de sruri obinuite la 1 litru de ap; sa contina elemente chimice cu actiune farmacolo gica pronuntata (Fe, As, I) intr-o proportie admisa ca minimum necesara; sa contina unele gaze (CO2, H2S, radon) intr-o anumita concentrati e; sa aiba la izvor o temperatur a de peste 20C;

Sarurile dizolvate in apele minerale provin din spalarea strarilor de roc ape care acestea le strabat in circulatia lor subterana, iar temperature este conditionata de mai multi factori, cel mai important fiind adancimea la care se afla (apele de la Baile Felix care provin de la 1100m, au o temperature de 47C, iar cele de la Baile Herculane care au o temperature de 50-54C, provin de la o profunzime de 14001500m). Exista si ape de suprafata bogate in saruri, cum este cazul lacurilor sarate helioterme.Ele sunt numite astfel deoarece apa lor se incalzeste la soare, atorita concentratiei neomogene de sare, in proportie crescanda, de la suprafata spre adancime.Un astfel de lac helioterm este Lacul Ursu de la Sovata in care, in timpul primaverilor insorite temperature straturilor de apa aflate la adancimea de 1.5-2m ajunge la 45-50C. Izvoare de ape minerale: Ora situat n nord-estul Romniei (judeul Harghita),n depresiunea intramontan cu acelai nume din Carpaii Orientali, Borsec , este nconjurat de Munii Bistriei , Climani , Giurgiu , ceahlu , altitudine 900 m .

Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic nc din a duoa jumtate a secolului al XVI-lea . Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan internaional .Staiunea Borsec este recomandat n tratamentul bolilor cardiovasculare (insuficien mitral compensatorie i insuficien cardiac , hipertensiune ,varice), al bolilor endocrine (hipertiroidie , boala Basedow, starea de prepubertate a copiii supraponderali),dischinezie biliar, boli digestive(gastrit cronic hipoacid constipaie cronic , colit cronic nespecific ),colicistit cronic necalcaroas , tulburri renale i ale aparatului urinar , nevroz astenic , boli dermatologice , metabloice i de nutritie. Zcm ntul mineral Borsec are o ap bicarbonat , calcic , magnezian, cu o mineralizaie total de 6873 mg/l, precum i cu un coninut foarte redus de fier. Apele minerale carbogazoase sunt acumulate n calcarele cristalinodolomitice prinse ntre isturile cristaline care predomin n zon .Prin

fisurile i golurile carstice ale calcarelor , apele subterane au o circulaie turbulent , ceea ce favorizeaz solubilitatea mai accentuat a bicarbonailor .Coninutul n CO2 este obinut de apele subterane pe tot parcursul circulaiei lor . Apa mineral Borsec este produs i mbuteliat n Romnia de ctre Romanqua Group S.A.Borsec, Fabrica Regina Apelor Minerale Borsec. Tabel 1.1.1.
Analiza chimic ANIONI mg/dm3 Cl31,78 SO4256,38 CO2 min 2500 Reziduu sec la 1800c CATIONI Na+ Ca2+ Mg2+ mg/dm3 81,50 327,47 103,66 1415

www.educativ.ro minerala

Apa

Staiunea Climneti Cciulata este indicat n tratamentul bolilor digestive (gastrit cronic cu hipoaciditate , constipaie cronic , colit cronic) , al bolilor hepatobiliare (dischinezie biliar , colicistit cronic care prezint sau nu calculi , hepatit cronic , pancreatit cronic , stri postoperatorii n bolile ficatului) , boli ale sistemului renal i urinar (litias la rinichi , pielonefrit cronic termal = 410C i infecii urinare) , tulburri metabolice i nutriionale (diabet melitus , stri hiperuremice , obezitate) , n afeciuni respiratorii (bronit , traheobronit cronic), n bloi ale sistemului nervos periferic (parez , sechele ale poliomelitei) , stri reumatismale (spondiloz , artroz , poliartroz , tendinit) , stri post traumatismale (dup entorse , luxaii i fracturi) , bloi

ginecologice (sindrom ovarian cauzat de menopauz) , boli O.R.L. (rinosinuzoit cronic , laringit cronic alergic ) , boli dermatologice , cardiovasculare i de alt natur . Factorii de cur natural sunt reprezentai de clima protectoare i izvoarele (descoperite n 1827) de ape minerale sulfuroase , clorate , bromate , cu sodiu , calciu , magneziu , slab bicarbonatate , n principal hipotonice , cu concentraie , compoziie chimic i temperatur variabile (mineralizate ntre 1,5i 11,5 g/l ; atermale , mezotermale 410C i hipertermale 49,50C) i cu un coninut de hidrogen sulfurat ( H2S ) de 7,5mg/l . Totodat Climneti Cciulata este i un important centru de mbuteliere a apei minerale . Cantitatea de ap mbuteliat este de 500-600 l/zi . Un aspect specific al apei de Cciulata este compoziia ei chimic , ce prezint pe o perioad de 100 de ani , adic de la captarea sursei i pn n prezent , un echilibru constant n cloruri , carbonai i sulfai de sodiu , de litiu , de potasiu i de magneziu . Un alt parametru interesant este acela c indicele de refracie al apei minerale este apropiat de cel al apei distilate. Zcmntul Biboreni furnizeaz comerului ap mineral de Biboreni. n prezent la cele dou uniti de mbuteliere (Biboreni I i II ) se mbuteliaz zilnic 198 mii

litri de ap mineral de tip bicarbonat , calcic , magnezian , feruginos i carbogazos . Bicarbonaii au participare n jur de 2000 mg/l , iar gazul CO2 n jurul aceleiai valori (200 mg/l ) . Datorit unui coninut de ioni Fe++ de pn la 57mg/l , apa mineral este n prealabil deferizat. Staiunea Zizin se afl aezat pe bordura sudestic a bazinului Prejmer- Sf. Gheorghe . Izvorul avnd un debit de 0,17 l/s (10 mii l/zi ) alimenteaz unitatea de mbuteliere care produce 5600 mii l/an . Aceast unitate prepar totodat i un sortiment de

buturi rcoritoare pe baz de ap mineral . Apa mineral destinat consumului este de tip bicarbonat, clorosodic i carbogazoas, cu mineralizaie de 2733,5 mg/l . Zizin Ap mineral produs de APEMIN S.A. Tabel 1.1.2. Compoziie chimic Mg CATIO ANIO /l NI NI ClCa2+ HCO3 Mg2+ K+ Na+ CO2 Mi n 250 0 www.educativ.ro Apa minerala Mg/l 144, 28 29,1 8 4,4 128, 8

1.2.Caracteristicile de calitate ale materiei prime

Apa mineral face parte din grupa buturilor nealcoolice. Buturile nealcoolice cuprind o mare varietate sortimental cu perspective de diversificare continu datorit nivelului nalt al solicitrilor cumprtorului. Este o ap care are originea ntrun acvifer ( zcmnt subteran, protejat de orice fel de poluare, provine dintr-o surs exploatat prin una sau mai multa emergene naturale sau foraje i este mbuteliat n apropierea sursei). n general, apele minerale provin din apele de precipitaii care se infiltreaz pn la adncimi destul de mari i revin la suprafa ncrcate cu sruri, gaze i elemente radioactive. De-a lungul anilor au existat numeroase ipoteze, privind originea apelor minerale, dar numai doua teorii au fost acceptate: originea vadoasa sau meteoritica si originea magmatica sau juvenila.Conform conceptului originii vadoase, apa minerala ar rezulta din apele superficiale meteoritice infiltrate in sol si dirijate in circuit subteran de reteaua accidentelor tectonice, unde, sub imperiul gravitatiei, sunt obligate sa patrunda adesea in scoarta terestra la adancimi mari. Pe tot parcursul lor, apele minerale spala rocile strabatute, achizitionand, prin dizolvare, saruri minerale si gaze libere aflate in zonele adanci ale apei (de exemplu CO2). Desi mai atractiv, conceptul originii magmatice sau juvenile a apelor minerale, conform careia apa minerala ar proveni din zonele foarte adanci ale scoartei terestre si din cele ale mantalei superioare, isi pierde treptat sustinatorii.

Ar fi vorba de apa provenita prin deshidratarea magmei sau o apa de sinteza chimica pe baza gazelor care insotesc magma. Sustinatorii acestui concept pleaca de la considerentul ca magmele contin mai multa apa decat rocile cristalizate din care provin. Intre cele doua concepte s-a gasit o solutie mediatoare, conform careia majoritatea apelor minerale au origine vadoasa si ca se pot incorpora in unele zone adanci ale scoartei terestre cantitati de elemente de origine juvenila.

Capitolul II CALITATEA PRODUSUL UI ALIMENTA R APA MINERALA

2.1.Valoarea alimentara a apei minerale

Cu noscand compozitia chimica a apei minerale, ne putem da seama de valoarea energetica si de beneficiile pe care le avem de pe urma consumului apei minerale. Apa minerala este cea provenita din precipitatii care se infiltreaza in sol, printer diferite straturi de minerale, preluand gustul acestora. Apele minerale care se formeaza in straturile de calcar se numesc hidrocarbonat e, cele care se formeaza in straturi bogate in saruri sunt ape minerale clorurate, iar cele sulfuroase

provin din straturile de sol bogate in sulfat-hidrat de calciu.Apele minerale au efecte benefice cunoscute, de aceea ele sunt recomandata sportivilor care depun eforturi fizice considerabile. Substantele intalnite in apele minerale sunt: potasiu, calciu, fier si iod.Acestea sunt stimulente ale muschilor si sistemului nervos, coaguleaza sangele in cazul in care se produc rani deschise, si asigura transportul oxigenului.Est e cunoscut faptul ca prin transpiratie, in timpul activitatilor fizice, se elimina magneziu in cantitati mai mari de 5 ori decat in

situatii obisnuite.Mag neziul influenteaza capacitatea de rezistenta a organismului, puterea de concentrare si are un rol foarte important in coordonarea intre muschi si sistemul nervos.Asadar se recomanda ca apa minerala sa fie consumata in doze mici pe parcursul zilei, nu numi in cazul unui efort fizic. Daca exista o pierdere de lichide de 10% sau mai mult, urmeaza o cadere periculoasa pentru organism. Cantitatea optima de lichide ce trebuie consumata zilnic este de 2.5l.Dioxidel de carbon care imbunatateste gustul apei minerale stimuleaza digestia, ajuta sistemul nervos si sprijina activitatea inimii. Compozitia apei minerale ii determina gustul: sulfatii au gust amar sau dulceag, calciul are gust de pamant, clorul are gust sarat, dioxidul de carbon intepator, acrisor etc. Alte substante care se gasesc in apa minerala sunt: fierul-absolut necesar oranismului, zincul ce influenteaza vindecarea ranilor si ajuta la crestere; iodul care regleaza activitatea glandei tiroide;

manganul care participa la arderea grasimilor, si la metabolizarea proteinelor; siliciul care accelereaza cresterea scheletului si tesuturilor conjunctive; litiul ce are efecte benefice asupra intregului organism. Asadar, alegeti-va cu atentie, in functie de necesitatile biologice sau gusturi, tipul de apa minerala pe care o consumati. Indicatii generale ale apelor minerale imbuteliate: In afectiunile stomacului: Biborteni, Bodoc, Buzias, Covasna, Harghita, Lipova, Malna, Poiana Negri, Slanic Moldova, Tinca, Zizin. In afectiuni intestinale: Biborteni, Bodoc, Borsec, Caciulata, Bltaeti, Tusnad, Valcele, Malnas, Slanic Moldova, Covasna, Singeorz; dintre acestea, in constipatiile cornice sunt recomandate apele de la Baltatesti si Slanic Moldova, iar afectiunile hepato-biliare

beneficiaza de actiunea apelor de la Caciulata, Calimanesti, Olanesti. In afectiunile aparatului excretor: Biborteni, Bodoc, Bohot, Buzias, Caciulata, Malnas, Tinca, Perla Casin. In afectiunile cailor respiratorii: Caciulata, Malnas, Singeorz, Slanic Moldova.

2.2.Sortime ntul produsului alimentar

Dupa destinatie apele minerale se clasifica in: ape minerale medicinale ape minerale de masa Apele minerale medicinale au o mineralizatie ridicata, pana

la 15 g/l, continut mai redus de doixid de carbon, (sub 1200 mg/l), miros si gust specifice, imprimate de substantele continute (hydrogen slfurat, ioduri, bromuri si alte saruri). Cele mai importanta epe minerale medicinale care se imbuteliaza si se comercializea za, destinate a fi consummate in scop curative sunt: apee minerale de Slanic Moldova, Caciulata, Sangeorz-Bai (apa Hebe) si Malnos. Apele minerale de masa au si ele proprietati terapeutice dar se caracterizeaza printr-o mineralizare totala mai scazuta (cca. 6 g/l), printr-un

continut mai mare de dioxid de carbon si prin caracteristici organoleptie care le fac direct consumabile, apropiate si chiar superioare apei potabile. Caracteristicile curative, compozitia chimica si proprietatile organoletice ale apei minerale pe care le prezinta la izvor sunt mentinute daca se asigura etansietatea fata de apele subterane si fata de poluanti.Pentru evitare depunerii de sedimente si a tulburarii apelor minerale feruginoase trebuie supuse, la izvor, inainte de imbuteliere, operatiunilor de deferizare si demanganizare. Apele minerale din Romnia prezint o mare varietate hidrochimic. Se desprind trei tipuri predominante de ape minerale: srate, sulfuroase-sulfate i carbogazoase, n cadrul lor aprnd, n funcie de natura rocilor levigate local, unele caractere hidrochimice secundare (fier, arsen, potasiu, calciu, magneziu, clor, etc.) 1.Apele minerale srate (clorosodice, iodurate, bromurate) au o concentraie puternic i cunosc cea mai mare rspndire pe teritoriul rii. Unele dintre ele sunt legate genetic de zcmintele de hidrocarburi din exteriorul sau interiorul arcului carpatic, n timp ce altele provin din splarea masivelor de sare sau a

srurilor reziduale de apele subterane sau superficiale. 2. Apele minerale sulfuroase i sulfatate au i ele o rspndire relativ mare, fiind asociate genetic formaiunilor gipsifere din Miocenul Carpailor Orientali, conglomeratelor din fliul carpatic, conglomeratelor de vrst eocen din Depresiunea Getic i sulfurilor din rocile metamorfozate ale Carpailor Orientali sau celor din zcmintele de crbuni.

3. Apele minerale carbogazoase ntre aga suit de zcminte hidrominerale din bazinele Oaului, Ciucului, Baraoltului i Brsei cum ar fi cele de la NegretiCerteze, Bixad, Sncrieni, Biboreni sunt acumulate n depozite sedimentare recente. O parte din restul zcmintelor cunoscute, cum ar fi cele

de la Poiana Negrii, Poiana Conei, Poiana Vinului, SlnicMoldova, Casin, Covasna, Malna, Poian i Vlcele au ape acumulate n formaiuni stncoase ale fliului carpatic, iar o alt parte cum ar fi cele de la Borsec i Bilbor au ape acumulate n calcare cristaline carstificate. Zc mintele cu ape minerale carbogazoase aflate n Cmpia de Vest, sunt cantonate n formaiuni sedimentare relativ recente care au umplut, la finele Pliocenului i n Cuaternar, extremitatea estic a depresiunii Panonice, extins pe teritoriul

Romniei. Exploatarea zcmintelor enumerate se face n acord cu modul de acumulare, cu adncimea la care se gsesc i cu tipul de manifestri la zi ale apelor minerale carbogazoase. Cn d zcmntul este asociat rocilor stncoase i se manifest la zi prin izvoare, exploatarea lui se face prin captarea la suprafa a surselor (Borsec, Poiana Conei, Poiana Vinului, SlnicMoldova, Casin, Cciulata) sau prin executarea unor puuri puin adnci, de civa metri (arul Dornei, Covasna i Boholt). Apele minerale mbuteliate n Romnia pot

fi denumite i ape gazoase deoarece conin importante cantiti de gaze, reprezentate n speciale de dioxid de carbon. Caracterul lor cabogazos l obin prin ncorporarea dioxidului de carbon ntlnit n calea lor de circulaie subteran. Intercepia CO2 poate avea loc la adncimi diferite, dar ntotdeauna n lungul accidentelor tectonice care i nlesnesc micarea ascensional i difuzia lateral pn la distane de zeci de kilometri. n cazul unor ape minerale, dioxidul de carbon se gsete n proporie de 70% din mineralizaia lui total. Cteva exemple sunt elocvente: Poiana Cona (76%), Zizin (75%), Poiana Vinului (62%). Apele minerale cu coninut de CO2 sensibil egal cu suma ionilor (anioni i cationi) cum este cazul apelor minerale carbogazoase de la Borsec (59%),Sncrieni (54.6 %), Biboreni (43%), Boholt (44%) au cea mai mare stabilitate chimic, au caliti primare bune pentru mbuteliere, suport transportul la distane mari i CO2 este reinut de ap o perioad foarte ndelungat. n general, concentraia de dioxid de carbon a apelor minerale carbogazoase din Romnia este cuprins ntre: 1100 mg/l cele de Casin i Covasna i puin peste 3000 mg/l cele de la Borsec, Buzia, Vlcele.

Prezentarea sortimentului Apa mineral natural face parte din grupa buturilor nealcoolice i se pot clasifica dup: - modul de obinere a apei: -din izvor natural ca la Stna de Vale din Munii Apuseni ( Izvorul Minunilor ), Vatra Dornei ( Izvorul Alb ); - prin forare Harghita ( Perla Harghitei ), Borsec. - destinaia apei minerale: - apele minerale naturale de consum; - apele minerale medicinale. Apele minerale naturale de consum se clasific dup concentraia de CO n : - ap mineral carbogazoas natural. Dioxidul de carbon existent n apa mineral provine din aceeai surs cu apa i are acelai coninut de CO ca la emergen; - ap mineral necarbogazoas. Apele la emergen nu conin CO ; - ap mineral decarbogazificat. Apele conin mai puin CO ca la emergen. Eliminarea CO poate fi total sau parial ( ap plat ). - ap mineral mbogit cu CO din aceeai surs cu emergena i la mbuteliere poate s ajung cu o concentraie mai mare ca la emergen; - ap mineral carbogazificat, este o ap care a avut o cantitate mic de gaz sau nu a avut deloc CO , dar a devenit efervescent prin adugarea de CO alimentar. Mineralizaia total a apelor minerale din Romnia

variaz ntre 2,7g/l ( Zizin ) i 15,5g/l ( Slnic Moldova ). Pentru consum s-a stabilit ca mineralizarea apelor s fie de 6,6g/l. Din acest punct de vedere, apele minerale de mas se grupeaz n : - ape minerale care conin n jur de 5g sruri/l cum sunt apele de Borsec ( 5,6g/l ), arul Dornei ( 4,78g/l ), Covasna (4,4g/l ); - ape minerale care conin cantiti mici de sruri minerale ca Buzia ( 3,6g/l ), Stnceni. Apele medicinale conin n compoziia lor o serie de sruri dup care se face i clasificarea lor n : - ape minerale alcaline. Aceste ape conin de obicei NaCl, H S, sulfai ( SO ), CO i minimum 1 g NaHCO ( KHCO )/1l ap. n ara noastr se gsesc la Biboreni , Borsec, Maluai Bi, Slnic Moldova, _Zizin; - ape minerale arsenicale sunt apele ce conin minimum 0,7 mg ion arsen. Arsenul provine din splarea unor roci cristaline de origine eruptiv, ce nsoesc filoanele metelifere. Ele se ntlnesc sub form de ape arsenicale, femginoase, care n prezena

aerului se oxideaz foarte uor. Astfel de ape sunt la Covasna, Vatra Dornei. - ape minerale carbogazoase conin minimum 1g CO /l. Dac CO prezent n straturile profunde ale subsolului nu ntlnete H O n drumul su, iese la suprafa sub form de gaz cunoscut i sub denumirea de mofet. Dac ntlnete un strat de ap el se dizolv formnd apa carbogazoas. Cele mai importante zone cu ap carbogazoas din Romnia sunt : Borsec, Buzia, Covasna, Lipova, Tunad, Vatra Dornei, Zizin. - ape minerale clorosodice sunt ape bogate n NaCl cu limita

minim 1g/l ap. Ele se gsesc pure, de cele mai multe ori sunt mixte coninnd Fe , HCO , CO etc. Astfel de ape se gsesc la Cacica Bi, Ocna Mure, Ocna Sibiului, Praid, Srata Monteoru, Vulcana Bi etc. apele minerale femginoase conin minimum 10mg ion Fe /l ap i n mod constant conin CO . Fierul din aceste ape provine din splarea rocilor eruptive; au o instabilitate foarte mare, deoarece n prezena aerului Fe trece Fe , de aceea se recomand sa mbutelierea s se fac direct de la izvor. Sunt extrase de la Buzia,

Covasna, Harghita, Lipova, Tunad.

2.3.Caracteristici de caliatate ale apei minerale

Caracteristicile de calitate ale apei minerale sunt: limpiditatea, care trebuie sa se pastreze in cadrul termenelor de garantie; depunerile de sediment, trebuie sa fie limitate (sub 0,2 g/l); sa fie inodore, cu exceptia celor medicinale. Conform Hotrrii de Guvern nr. 1176 din 13 noiembrie 1996 cercetarea pentru punerea n eviden a criteriilor de calitate ale apelor minerale cuprinde: A. Cercetarea geologichidrogeologic care pentru punerea n eviden a apelor minerale se va materializa printr-un raport geologic detaliat asupra condiiilor hidrogeologice de dezvoltare a acviferului. B. Parametrii fizico-chimici privind apa mineral: Temperatura apei la surs i temperatura mediului ambiant la momentul prelevrii probei; Reziduul sec la 180C sau 240C; Conductivitatea electric, cu specificarea temperaturii n momentul msurtorii; Concentraia ionilor de hidrogen - pH-ul; Coninutul n cationi i anioni; Coninutul n substane nedisociate; Coninutul n urme de elemente cu potenial toxic; Radioactivitatea apei la surs;

 Coninutul n substane indezirabile i cu potenial toxic, de provenien natural sau contaminate. C. Parametrii microbiologici i biologici: Parazii i microorganisme patogene; Coliformi totali / 100 ml, la 37C; Indicatori de contaminare fecal; Numr de uniti formatoare de colonii; Criterii clinice i farmacodinamice se efectueaz cercetri n concordan cu metodologii recunoscute din punct de vedere tiinific i care se vor referi la caracteristicile particulare ale apelor minerale naturale cu efecte asupra organismului uman, cum ar fi cele diuretice, asupra funciilor gastrice i intestinale i la eventualele compensaii ale deficitului de minerale din organism. Certificarea efectelor apelor minerale asupra organismului uman se va face de ctre organele sanitare competente, conform legii. Indicatorii de calitate fizico-chimici ai apelor minerale sunt: temperatura apei la surs , pH-ul, conductivitatea electric cu specificarea temperaturii la care se determin, coninutul n cationi i anioni i n substane nedisociate.

Temperatura Concentraia ionilor de hidrogen Cloruri ClSulfai SO4Calciu Ca2+ Magneziu Mg2+ Sodiu Na+ Potasiu K+ Duritate total Reziduu sec Oxigen dizolvat O2 Dioxid de carbon CO2 Alte substane, cationi sau anioni

C pH Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Grade germane Mg/l dup uscare la 180C sau 240C Mg/l Mg/l Mg/l

C C C e C e C e C e C e C e C e C e C e C e C e

Andreea Neacsu, 2001 Aceste caracteristici de calitate trebuie s fie constante i s corespund rezultatelor cuprinse n buletinele de analiz elaborate de laboratoarele autorizate pe baza crora s-a acordat autorizarea exploatrii societilor comerciale. Caracteristicile de calitate organoleptice ale apelor minerale sunt: culoare, turbiditatea, mirosul i gustul, care trebuie s fie constante, s corespund buletinelor de analiz i s se menin pe parcursul circulaiei tehnice, de la mbuteliere i pn la consumator, n timpul termenului de valabilitate. Coninutul de substane indezirabile (sunt considerate substane indezirabile acelea care n cantiti mari pot deveni toxice) i toxice admise n apele minerale naturale sunt prezentate n tabelul urmtor:

Tabel 2.3.1. Indicatorii de calitate chimici ai apelor minerale

INDICATORI

fizico-

EXPRIMAREA REZULTATULUI Tabela 2.3.2.

Coninutul de substane indezirabile i toxice admise n apele minerale naturale de consum alimentar
Natura Exprimare Concentraia substanelor rezultat maxim admis SUBSTANE INDEZIRABILE Nitrai Mg/l 50 Nitrii Mg/l 0.1 Amoniu Mg/l 0.5 Oxidabilitate Mg/l 3 Hidrogen g/l Nedetectabil sulfurat organoleptic Fenoli (indice de g/l 0.5 fenol) Substane Mg/l 200 tensioactive (care reacioneaz cu albastru de metilen) Fier g/l Conform strii naturale a apei Mangan g/l Cupru g/l 100 Zinc g/l 100 Fosfai g/l 0.5 Fluor g/l 1200 Borai g/l 30 SUBSTANE TOXICE Arsen g/l 50 Cadmiu g/l 5 Cianuri g/l 10 Crom g/l 1 Mercur g/l 100 Nichel g/l 50 Plumb g/l 10 Seleniu g/l 0.1 Pesticide i produse similare: g/l 0.1 g/l 0.5 suma conenior

Numrul total de bacterii la surs, la temperatura de 37C poate atinge 5 exemplare/1ml ap, iar la cea de 22C, 20 de exemplare/1ml ap.

2.4.Conditii depozitare

de

ambalare

si

Andeea Neacsu, 2001 Din punct de vedere microbiologic, n apele minerale nu trebuie s fie prezente bacteriile coliforme, streptococii sau clostridiile sulfito-reductoare i Pseudomonas Aeruginosa ntr-un volum de 100 ml.