You are on page 1of 68

Centru de Studii , Scoala Post Liceala Vasile Alecsandri IASI Focsani

PROIECT
Examenul de absolvire a scolii postliceale Calificarea profesional: asistent medicina generala

Profesor indrumator: Absolvent: Mocanu Georgiana

- 2010 -

Tema:

ngrijirea bolnavului cu boala Parkinson

MOTTO:

Organismul uman este un

sistem cibernetic.-(Norbet Wiener)

CUPRINSUL LUCRARII

CAPITOLUL I

ISTORIC SI DEFINITIE

CAPITOLUL II

1.2.1- ETIOPATOGENIE 1.2.2- TABLOU CLINIC 1.2.3- NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL 1.2.4- STRUCTURA NEURONULUI 1.2.5- METODE DE INVESTIGARE

CAPITOLUL III

SIMPTOMATOLOGIE

CAPITOLUL IV
TRATAMENT

CAPITOLUL V

FIE TEHNICE 1.5.1- CAZURI


4

1.5.2- CONCLUZII DESPRINSE DIN CAZURILE REZOLVATE

CAPITOLUL VI

ANEXE 1.6.1- EFECTUAREA INJECIEI INTRAMUSCULARE 1.6.2- INJECIA INTRAVENOAS 1.6.3- RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE 1.6.4- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SOLIDE PE CALE ORALA

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I
ISTORIC

JAMES PARKINSON a descries boala Parkinson in 1817 sub denumirea de Paralizie agitata boala ce-i poart numele si care este mai frecvent la brbati, dup vrsta de 40-50 de ani, avnd o evolutie lent, progresiv. Definitie: Este o afeciune extrapiramidal de cauz necunoscut, caracterizat prin tremurturi rigiditate bradikinezie (micri lente), faa i pierde mobilitatea i expresivitatea devine rigid, mersul are micri ncete i pai mici (mers stepat). Nu de multe ori in stagiile de neurologie am observat dependena acestor pacieni de cei din jur, n special in stadiile avansate ale bolii, ceea ce face o dram social a existenei acestor bolnavi care sunt abadonai in suferin, att de familie ct i de prieteni. Bolnavii de Parkinson nu trebuie considerati o povar ci trebuie ajutai i ntelei deoarece handicapul lor este involuntar, tremurtura si hipertonia reprezentand simptomatologia de temut a acestei afeciuni. Nu de multe ori conflictele acestor bolnavi cu cei din familie se leag chiar de aceste simptome care determin pacientul de a-si pierde fineea miscrilor si de a deveni mari nendemanatici. INCIDENTA Boala Parkinson debuteaz dupa varsta de 40 ani i are o incident maxim in jurul vrstei de 60 de ani.

Dup multi autori maladia Parkinson detine unul dintre primele locuri ntre bolile care produc invaliditate permanent.

CAPITOLUL II
Etiopatogenie
Sindromul parkinsonian poate fi cauzat de: -intoxicaii cu oxid de carbon, mangan, sulfuri de carbon; -afectiuni vasculare cerebrale: ateroscleroza cerebral; -traumatism cranian; Tumorile cerebrale; -nu se consider a avea caracter ereditar, dar exist o predispozitie familial. Mecanismul patologic este reprezentat de procesele degenerative ale nucleelor si cilor extrapiramidale. Anatomia patologic Leziunile de la nivelul lui locus niger sunt constante i caracteristice. Degenerescena este vizibil adesea macroscopic. Examenul histologic arat dispariia unui mare numr de neuroni pigmentai cu atrofia neuronilor rmai. Pigmentul melanic eliberat se gsete rspndit n esutul nvecinat, fie extracelular, fie fagocitat de celulele gliale.

TABLOU CLINIC Sindroame parkinsoniene de alt etiologie

1. Sindroame parkinsoniene post-encefalice


Tabloul parkinsonismului postencefalic prezint cteva particulariti. Apariia sa la o vrsta tnar nu este rar, debutul situndu-se n general n jurul vrstei de 40 ani.

2. Sindroame parkinsoniene vasculare


Etiologia vascular a unui sindrom parkinsonian este discutabil. La bolnavii ateromatosi i hipertensivi, simptomatologia parkinsonian este frecvent atipic i asimetric, putndu-se asocia cu semne neobinuite, cum ar fi un semn al lui Babinski sau un sindrom pseudo-bulbar.

3. Sindroame parkinsoniene tumorale


Etiologia tumoral este rar. Meningeoamele parasagitale, tumorile frontale, septale i de ventricol III pot produce un asemenea sindrom.

4. Sindroame parkinsoniene traumatice


Etiologia traumatic a unui sindrom parkinsonian va fi admis cu pruden. n majoritatea cazurilor, traumatismul joac doar un rol revelator.

5. Sindroame parkinsoniene toxice


Sindromul parkinsonian ce poate surveni n urma unei intoxicaii cu oxid de carbon mbrac un aspect hipertonico - hiperkinetic. Examenul histopatologic evideniaz leziuni necronice bilaterale ale palidului.

NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos, mpreun cu cel endocrin, regleaz majoritatea funciilor din organism. Sistemul nervos este alctuit din tesut nervos, avnd la baza, funcia reflex, asigura legtura organismului cu mediul ,realiznd unitatea organism-mediu, Iar pe de alta parte coordoneaza
9

activitatea tuturor organelor i aparatelor corpului, asigurnd unitatea funcional a organismului. 1. Creier 2. S.N.C. (creier + mduva spinrii) 3. Mduva spinarii

Sistemul nervos este difereniat n organe receptoare, care culeg stimuli din mediul intern si extern: -exteroceptorii ; n care intr i organele de sim, ce culeg stimuli: 1. Tactili;
2. Termici;

3. Dureroi; 4. Vizuali;
5. Auditivi, olfactivi, gustative,

6. din mediul extern

- proprioceptorii, culeg stimuli de la nivelul aparatului locomotor, legat de starea de tensiune a muchilor, de poziia segmentelor corpului etc. -interoceptorii, care culeg informaii de la nivelul organelor interne. Acesti stimuli sunt transmii prin: fibre sensitive si prin cile de conducere ale sensibilitii (tactile,termice etc.), pn la centrii superiori de integrare i n ultima instanta la scoara cerebral. Aceasta i supune la analiz si sintez i elaboreaz comenzi pe care le transmite organelor efectoare (muchi,organe interne,glande etc.)

10

Pe considerente morfologice si funcionale, sistemul nervos poate fi mprit n:

sistemul nervos central sau cerebrospinal (SNC), cuprinznd encefalul si mduva spinrii;

sistemul nervos periferic(SNP) conine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul crora se pot gsi i ganglioni (corpii neuronali). Sub raport histologic, sistemul nervos este alctuit in principal din neuroni.

Structura neuronului

11

Neuronul este unitatea anatomo-funcional a sistemului nervos fiind format din: corpul celular si prelungirile sale. Acestea sunt:

Axonul, prelungire de obicei unic i lung prin care influnxul nervos pleac de la celula;

Dendritele, prelungiri scurte, prin care influxul vine la celul.

- Fibra nervoas este continuarea axonului i este constituit dintr-un fascicul de neurofibrile, numit cilindrax, nvelit sau nu de o teac de mielin. - Prin intermediul fibrelor nervoase se realizeaz legtura dintre doi neuroni, legtura care se numeste sinaps. - Energia care circul dea lungul fibrei nervoase se numeste influx nervos. - Dup sensul impusului nervos se deosebesc:
1. neuron afferent care conduce impulsul de la periferie ctre centru (calea

senzitiv);
2. neuron eferent, care conduce impusul de la centru spre periferie (calea

motoare). Corpii neuronali formeaz substanta cenusie a sistemului nervos, iar prelungirile acestora substanta alb. Encefalul este format din: dou emisfere cerebrale; formaiunile de la baza creierului; trunchiul cerebral; cerebelul. Emisferele cerebrale reprezint partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos, nvelite n cele trei foite meningiene. Fiecare dintre ele cuprinde cte patru lobi: - frontal;
12

- parietal; - temporal; - occipital; Coordonnd functionarea sistemului nervos, scoara cerebral controleaz ntreaga activitate a organismului. Ea deine n primul rnd funcia de reprezentare si selectionare, de elaborare a ideilor, gndirea (rationamentul), denumit de Pavlov activitate nervoas superioar. Spre deosebire de reflexele necondiionate, care sunt nnscute, reflexele condiionate sunt dobndite, apar pe parcursul existentei individului, determinate de diferite condiii ale mediului extern. La nivelul scoartei se realizeaz integritatea superioar, cu alte cuvinte adaptarea organismului la schimbrile mediului extern, nregistrate cu precizie precum i legtura dintre diferitele prti ale organismului.

13

Metode de investigare
-Notiuni de semiologie Examenul unui bolnav cu o afectiune neurologic cuprinde interogatoriul, examenul fizic i examene paraclinice. *Interogatoriu trebuie s cerceteze sistematic simptomele funcionale de care se plnge bolnavul:

tulburri de mers; tulburri de sfinctere de limbaj i psihice: afectivitate; atentie; rationament.

*Examenul fizic este examenul neurologic propiu-zis, se face de obicei ntr-o anumit ordine:
14

Examenul sensibilitii este legat de colaborarea bolnavului. Se incepe cercetnd tulburrile subiective putnd s existe: senzatii de nepturi; furnicturi; dureri spontane. Examenul sensibilittii se completeaz cu cercetarea simului stereognostic care const n recunoaterea unui obiect prin atingere cu ochii nchii.

Examenul mobilitii voluntare urmrete depistarea deficitului motor prin studiul micrilor spontane si al forei musculare segmentare. Se realizeaz prin colaborare cu pacientul si i se cere s execute micri de flexie; extensie; abductie; rotatie, observdu-se daca acesta le execut cu usurinta sau nu.

Examenul tonusului muscular se realizeaz spunndu-i bolnavului s-si relaxeze complet membrul examinat, n timp ce examinatorul mobilizeaz pasiv fiecare membru cercetnd rezistena musculara si amplitudinile miscrii.

Examenul contraciilor si al miscarilor involuntare cum ar fi clipitul, pendularea membrelor n mers sunt diminuate sau abolite n sindromul Parkinson.

Examenul stationrii si al mersului implic nu numai coordonarea micrilor dar i echilibrarea acestora. Se examineaz observnd bolnavul in ortostatism; pe varful picioarelor sau pe calcaie; precum si caracterul mersului.

Examenul echilibrului se face n ortostatism cernd bolnavului s i lipeasc picioarele.

Examenul reflexelor comport cercetarea: -reflexelor cutanate; -de postura; -patologice -osteotendinoase.
15

Examenul troficitii permite de asemenea informaii importante. Atrofiile musculare sunt in general de origine periferic.

Examenul limbajului const n punerea n eviden a tulburrilor de vorbire. Tulburrile de vorbire pot interesa ntelegerea limbajului: -afazie (imposibilitatea exprimrii i nelegerii

cuvintelor); -disartrie (articularea cuvintelor); -disfazia (blbiala); -dislalia (imposibilitatea de a pronuna anumite sunete); Coordonarea miscrilor este facultatea de a pune n actiune ct mai muli muchi pentru a efectua o micare si este tot o metod de investigare. Ea se realizeaz prin mecanisme complexe la care participa: cerebelul; aparatul vestibular; trunchiul cerebral i scoara cerebral.

CAPITOLUL III

Simptomatologie

16

Debutul bolii este insidios. Simptomele bolii apar cnd nivelul de dopamina din creier scade cu circa 20%. Primele semne sunt adesea puin evocatoare: dureri nesistematizate oboseal rapid reducerea activitii

Nu rareori aceste manifestri iniiale conduc la un diagnostic eronat (reumatism, stare depresiv). Adesea, apariia tremurturii este aceea care atrage atenia bolnavului i anturajului su conducnd la diagnostic. Chiar naintea apariiei acestui semn, care poate fi tardiv sau chiar s lipseasc, exist un ansamblu de semne ce permit recunoaterea sindromului parkinsonian. Hipochinezia, caracterizat prin srcia i lentoarea micrilor, este un semn fundamental i precoce al tabloului clinic.
17

Simptomele se manifest numai pe o jumtate a corpului extinzndu-se apoi si la cealalt jumtate. Bolnavul observ o greutate n efectuarea miscarilor, o ntepenire a membrelor micrile devin mai ncete, mai puin ndemnatice. Parkinsonianul este un bolnav puin mobil, a crui expresie gestual este remarcabil redus. La nivelul extremitii cefalice, raritatea clipitului fixitatea privirii i srcia mimicii confer faciesului un aspect de masc rigid, inexpresiv, impasibil, pe care nu se reflect emoiile. n aceast boal exist o tulburare important a iniiativei motorii, bolnavul pare c i economisete micrile care sunt rare, lente, uneori doar schiate. Timpul necesar mbrcrii, alimentaiei dureaz foarte mult.

Tremurtura parkinsonian este o tremuratur de repaus care dispare in timpul micrilor voluntare i n somn. Aceasta este foarte evident la nivelul extremitilor membrelor.
18

Tremurtura minilor seamn cu micarea de numrare a banilor. La nivelul picioarelor, tremurtura imit micarea de pedalare. Tremuraturile cuprind si muschii mimicii, ai limbii, ai masticaiei sincron, iar odat cu trecerea anilor devin mai ample, sunt exagerate la emoii sau oboseal si dispar n timpul somnului. Rigiditatea musculara este un alt semn caracteristic acestei afeciuni, este datorat unei hipertonii cu caracter particular, al musculaturii si poate fi pus n eviden n timpul micrilor pasive (flexia sau extensia antebratului pe brat), avem impresia ca ndoim dezdoim un baston de ceara sau plumb. Alteori miscarile de flexie extensie se fac sacadat, dnd impresia c micm o roat dinata, semnul roii dinate. Ca si tremuraturile, rigiditatea musculaturii cuprinde treptat musculatura mimicii, limbii, masticatiei bolnavul are fata imobil, rigid, nghetat, seaman cu o masc trist sau indiferent. Vorbirea devine monoton, lent, dizartritic, din ce n ce mai greu de inteles, astfel nct n stadiile avansate ale bolii, bolnavul este complet mut. n ortostatism, corpul bolnavului are o atitudine tipic, cu trunchiul aplecat inainte. Tonusul postural este notabil modificat la parkinsonieni n sensul unei atitudini generale n flexie. Aceast tendin la flexie apare precoce la nivelul cotului. Bolnavul este nepenit, fixat n aceast atitudine anormal pe care o pstreaz n toate activitile, mai ales n mers care se face fr suplee, cu pai mici, ce uneori se accelereaz pn la fug i nu se poate opri dect atunci cnd se lovete de o rezisten. Tremurtura, fr a fi constant, se observ ntr-o bun parte din cazuri. Este o tremurtur de repaus ce apare la un anumit grad de relaxare muscular, disprnd n timpul micrilor voluntare i adeseori la meninerea unei atitudini. Este exagerat de emoii, oboseal i dispare n somn.
19

Bradikinezia sau seipokinezia un alt semn caracteristic: miscarile sunt lente, mersul devine din ce in ce mai dificil, mai lent, cu pasi mici taraiti, fara balansul membrelor superioare. n cele din urma, bolnavul nu mai poate merge. Forme clinice Dac diferitele simptome ale sindromului parkinsonian - tremurtura, hipochinezia, rigiditatea - sunt reunite n mod obinuit, este posibil ns i disocierea lor, dnd loc la forme n care predomin fie tremurtura, fie sindromul hiperton - hipochinetic; acestea din urm sunt cele mai grave sub raport funcional. Evolutie Boala are o evolutie lent progesiv care se poate desfura pe durata a 10-20 de ani si chiar peste. Prognostic Din punct de vedere al supravietuirii prognasticul este bun. Din pcate ns, tulburarile extrapiramidale descrise progreseaz, astfel nct dupa trecera anilor, bolnavul nu mai poate depune nici un fel de activitate devenind un invalid permanent. Rigiditatea se accentueaz i n final bolnavul zace la pat, imobil ca o statuie nu se mai poate misca, nu se mai poate hrani, nu poate vorbi. n aceasta stare survine moartea prin infectii respiratorii, urinare sau ale pielii (ecarele de decubit).

20

CAPITOLUL

IV

TRATAMENTUL

Nu exista nici un tratament care sa opreasc distrugerea celulelor nervoase ce duce la aparitia acestei afectiuni.

Tratamentul medicamentos:

s-a bazat pna n ultimii ani pe antiparkinsonienele de sintez, care au nlocuit aproape total alcaloizii de solanacee (atropina, hioscina, scopolamina). Anticolinergicele de tip: ROMPARKIN, AKINETON, METIXEN la care se

adauga L-DOPA (NAXON, MADOPAR, SINEMET) avnd n vedere c n cursul acestei boli, dopamine (metabolit intermediar al catecolaminelor de la nivelul celebral) scade n nuclei de la baza creierului. Alte medicamente ce se pot administra sunt VIREGIT sau SELEGIN.

Tratamentul chirurgical : const n producerea printr-o intervenie stereotoxic a unei leziuni, fie n
partea intern a palidului, fie n nucleul latero-ventral al talamusului. Rezultatul const n suprimarea tremurturii i diminuarea rigiditii, hipokinezia, nefiind influenat uneori chiar agravat.

21

Interventia neuro-chirurgical asupra talamusului duce la ameliorarea rigiditatii si/sau a tremuraturii n special cnd acestea sunt unilateral (hemiparkinson). Dieta echilibrat este foarte important n cadrul tratamentului. n perioadele terminale, bolnavul imobilizat la pat trebuie s primeasc aceleasi ingrijiri ca si bolnavii comatosi.

Tratamentul fizic :
are o important considerabil. Se va cuta ca bolnavii s-i conserve ct mai mult timp posibil, toate activitile profesionale i extraprofesionale, i pentru aceasta o psihoterapie de susinere este adesea util. Tulburtorilor de mers, hipokineziei i tendinei de distonie n flexie, trebuie s li se opun metode de reeducare activ i gimnastic funcional. Aplicate chiar ntr-un stadiu foarte avansat al bolii, aceste metode au dat rezultate remarcabile, permind bolnavului o anumit autonomie.

22

CAPITOLUL V
Prezentarea cazurilor

CAZ I PREZENTAREA PACIENTULUI H.I


Date identificare : Nume -H Prenume - I Varsta -69 ani

Nationalitate - romana Profesie - inginer mecanic, actualmente pensionar

Data internrii : 6 .12. 2010 -SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI Data externrii: 18.12.2010 Diagnostic internare: BOALA PARKINSON Motivele internrii: hipertonie musculara cu alterarea grav a micrii posturii, tulburri echilibru, oboseal marcat, dizartrie, depresie, inapeten, constipaie cronic, risc crescut de accidente, nu poate vorbi, nu se hrni. Antecedente personale: nesemnificative Antecedente heredo-colaterale: fr important
23

poate

Situatie familial i social: pacientul este csatorit, a lucrat ca inginer mecanic la o mare uzin, este pensionar, locuieste cu soia, fost profesoar, pensionar. Conditii de viata: bune, locuieste cu sotia la bloc, nu fumeaz, nu consuma alcool, duce o viata echilibrata si in bun armonie. Istoricul bolii: Este diagnosticat cu boala Parkinson de aproximativ 15-20 ani, dispensarizat la cabinetul de neurologie din ambulatoriul de specialitate, unde lunar vine pentru a primi tratamentul medicamentos si i se face evaluarea strii de sntate. Face tratament continuu, conform prescriptiei, dar simptomele se agraveaz progresiv: rigiditatea se accentueaz tot mai mult, tremuraturile devin violente (scutura patul), pacientul este imobil, nu se poate hrni, spla, nu se poate ntoarce n pat, ntepeneste n ortostatism, nu se poate odihni, manifest comunicare deficitar (verbal si in scris), incapacitate total de autongrijire si accentuarea strii depresive. Simptome subiective: fata este rigid, imobil, ncremenit, ngheat, vorbire neinteligibil, tremuratur de repaus accentuate, capul si trunchiul sunt aplecate nainte, merge sustinut bilateral, cu pasi mici rigizi, trii, se blocheaz n mers i se dezechilibreaz. Tegumentele sunt palide, unsuroase (hipersecretie sebacee), prezint o salivaie excesiv ca urmare a tulburarilor de deglutiie, este depresiv. Simptome obiective: TA = 150/90mmHg; puls=80-90p/min; temp.=36,5C resp.= 15-25r/min; gr.sangv.= AB IV, fr alergii. T= 170 cm ;
24

G=74 kg

Explorri paraclinice: VSH= 16mm/h Hb=11,2 g L= 6500 mmc Glicemie= 1g/100 ml Trigliceride=800mg% Uree= 50 mg% Colesterol= 400 mg% TGO= 30 UI/L TGP= 26 UI/L (VN=2- 10mm/h) (VN=13- 15g) (VN=3500- 8000 mmc) (VN=0,8- 1,1G/100 ml) (VN= 250- 500mg%) (VN= 20- 40 mg%) (VN=150- 280 mg%) (VN= 15-20 UI/L) (VN=10- 40 UI/L)

25

NURSING - Manifestari de dependenta in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaz pe definirea celor 14 nevoi fundamentale, cu componente biologice, psihologice, sociale, culturale si spirituale ale individului. Atingerea de ctre pacient a independenei n satisfacerea acestor nevoi este defapt elul profesiei de asistent medical.

26

O nevoie fundamental este o necesitate vital, esential fiintei umane pentru a-i asigura starea de bine, n apararea fizic si mental.

Articol I.

Ca s-si mentin un echilibru fiziologic si psihologic,

pacientul trebuie s ating un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale. Independena n satisfacerea nevoilor reprezint atingerea unui nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor (un bun echilibru fiziologic si psihologic) prin aciuni pe care le ndeplineste individul nsusi, fr ajutorul unei alte persoane. Independena este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii, ndeplinite de persoana nsi. Dependena n satisfacia nevoilor reprezint n capacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei persoane, actiuni care sa-i permita un nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor astfel nct s fie independent.

Manifestari de dependenta in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Probleme de dependenta in satisfacerea nevoiei de a respira: Alterarea vocii Manifestri de dependen:


27

Disfonie/ Afonie/ Senzatia de sufocare/Dispnee Manifestri de dependen: Ortopnee/ Bradipnee/ Tahipnee/ Tuse/ Hemoptizie/ Mucoziti Amplitudine modificata/ Hipoventilatie/ Dispnee de tip Cheyene Stockes, Kusmaul/ Zgomote respiratorii/ Cianoza/Obstructia cailor respiratorii Manifestri de dependen: Respiratie dificila pe nas/Prezenta unor secretii abundente/ Epistaxis/ Deformri ale nasului/ Stranutul/ Aspiratia pe nas sau sforaitul/ Cornaj/ Tirajul Probleme de dependenta in satisfacerea nevoi de a avea o circulatie buna se manifesta prin circulatie inadecvata, care are sursa de dificultate de ordin fizic (alterarea muschiului cardiac, alterarea peretilor arteriali, alterarea debitului cardiac sau supraincarcarea inimi sau obstructiile arteriale), psihologic (anxietate, stres, situatii de criza, alimentatia, sedentarismul, etc.). Manifestari aritmic, de dependenta:Tegumente cardiace, modificate puls (reci, palide, si

cianotice)/Tahicardie/Bradicardie/Aritmii dicrot/Hipertensiunea hipoxemia

filiform,

asimetric,

arteriala/Hipotensiunea

arteriala/Hipoxia

2. Nevoia de a te alimenta si hidrata

Apar doua probleme de dependent n cadrul nesatisfaceri acestei nevoi:

Alimentaie si hidratare inadecvat prin deficit

Manifestri de dependen: Anorexie alimentar/ Disfagie/ Conditia cavittii bucale (ulceraii, glosite , carii, gingivite, etc.). /
28

Dificultti n digestie si malabsorbtie/ Greaa, vrsturi, aerofagie/ Pirozis/ Recurgitare/ Eructare/ Hidratare insuficien cantitati mici/ Dezechilibru fizic (slbiciune, tegumente si mucoase uscate)/ Gustul i valoarea alimentelor (obiceiuri greite)

Alimentatie inadecvat prin surplus Manifestari de dependenta: Indice ponderal peste 10-15 %/ Greturi, varsaturi/ Bulimie/ Polifagie/

Dificultate de a se alimenta si hidrata/ Dificultate de a urma dieta/. Greturi sau varsaturi/Refuz de a se alimenta si hidrata

3. Nevoia de a elimina

Probleme de dependen :
1. Eliminare urinara inadecvat: 2. Manifestri de dependen : Cantitativa : poliurie/oligurie/anurie 3. Manifestri de dependen : Calitativa :Polakiuria/Nicturia/Disuria 4. Alte manifestri: Hematuria/ Albuminuria/ Glicozuria / Hiperstenuria/

Hipostenuria/ Izostenuria/ Urina tulbure/ Retenia de urina (ischiuria)/ Glob vezical/ Ischiuria paradoxala/ Polakiuria/ - Incontinen urinar si de materii fecale. Probleme de dependent :

Enurezis Incontinen urinar i materii fecale

- Diareea Manifestri de dependen:


29

frecvena, consistena, cantitate, culoare, miros, aspect, crampe, colica, durere local, semne de deshidratare

- Constipaia Manifestri de dependen :


-

frecvena, orar cantitate, consisten, form, culoare, crampe, meteorism, flatulen, tenesme, fecalom, anorexie, cefalee, iritabilitate.

- Vrsturile Se urmrete: frecvena, orarul, cantitatea, coninutul, culoarea, mirosul, fora de proiectie si simptomele ce o nsotesc (dureri, cefalee, grea, transpiraii) Pot fi: Ocazionale/ Frecvente/ Incoercibile - Menstra - Diaforeza (transpiratii abundente) Se manifesta n funcie de orar, cantitate, miros, dupa localizare poate fi:

Generalizat Localizat

- Expectoratia Manifestari de dependenta, n functie de: Culoare Miros Consistenta Forma sputei, Aspect, Cantitate
30

4 .Nevoia de a se misca i a avea o postura bun

Probleme de dependen :

Imobilitate

Manifestri de dependen : Absena sau diminuarea miscrilor/ Atonie, muscular, atrofie, hipertrofie musculara/ Escare de decubit/ Contractura musculara/ Rs sardonic (in tetanie)/ Anchiloza/ Crampe/ Diminuarea interesului pentru miscare.

Hiperactivitate :

Manifestari de dependen : Vorbire caracteristic/ Reactie la toti stimuli/ Spasme, ticuri, manie, euforie/ Miscri caracteristice. Necoordonarea miscarilor

Tulburri prin lipsa sau diminuarea miscrilor normale (ataxie, convulsii, tremuraturi, tulburari de mers, etc.)

Postura inadecvat

Manifestari de dependenta : Oboseala musculara/ deformri ale coloanei vertebrale/ deformri ale soldului/ poziii inadecvate date de boal/ dificultate n schimbarea poziiei/ torticolis/ btturi Circulaie inadecvat

5. Nevoia de a dormi si a se odihni


31

Probleme de dependen : Insomnia

Vorbim de somn perturbat: - initial/- insomnie terminala Tipuri de insomnie : - Insomnie dormiional ; - Insomnie predormiional ; - Insomnie postdormiional ; Manifestri de dependen : - Aipiri n timpul zilei/ Comaruri/ Somnambulism/ Apatie/ Pavor nocturn/ Nelinite/ Confuzia/ Iritabilitate/ - Sentiment de tristee, depresie/ Concentrare sczut, oboseal Hipersomnia - somn modificat ; - somnolen ; - letargie ; - narcolopsie ; - oboseal ; Disconfort

Manifestri de dependen :

Manifestari de dependen : - iritabilitate ; -diaforeza ; - dureri musculare ;


32

- stare de disconfort ;

Dificultate sau incapacitate de a dormi

6. Nevoia de a se mbrca, de a se dezbraca

Manifestri: Dificultate sau incapacitatea de a se mbraca si a se dezbrca - Dezinteres fat de tinuta- stare de apatie ; - Dezinteres sau refuz fa de a se mbraca/ dezbraca ; - Alegere neadecvat de mbrcminte/Dezbracare continua ;

7. Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele Probleme de dependen : Caren de igien la nivelul: - prului/ unghiilor/ nas/ cavitate bucal/ piele/ deprinderi igienice Alterarea tegumentelor si a fanerelor , furunculul ,ulcere varicoase ,

- eritem ,acne , hemoroizi , excoriaii fisuri ,edeme ,descuamaii ,varice


cruste ,inpetigo ,alopecia ,vezicule ,vitiligo ,pustule, ulceraii ,papule ,escare ,

Dezinteres fa de igien Dezinteres de a urma prescriptiile de igien Alterarea mucoaselor


33

8. Nevoia de a mentine temperatura corpului la limite normale

Probleme de dependen : Hipertermia

Manifestari de dependen : frisoane/ subfebrilitate/ sindrom febril/ Piele rosie, umed, cald Tipuri de curbe febrile : Febra intermitent ; Febra continu ;Febra remitent ; Febra recurent; Febra ondulat Hipotermia

Manifestari de dependenta : -hipotensiune arterial/ cianoz /eritem/ edeme/oboseal/tulburri de vorbire/somnolen/ degerturi/

9.Nevoia de a evita pericolele

Probleme de dependenta:

Vulnerabilitate n faa pericolelor Risc de accidente, rniri, cderi ; Risc de infecii ; Risc de imbolnvire, fatigabilitate, surmenaj ; Comportament agresiv sau depresiv ;

Manifestari de dependen :
o o o o

34

11.Nevoia de a comunica

Probleme de dependenta: Comunicare ineficien la nivel senzorial si motor Manifestari de dependen :

Tulburri surditate)

senzoriale

(cecitate,

anosmie,

hipoestezie,hiperestezie,

Tulburri motorii (pareze, paralizi, ) Tulburri de limbaj (afazie, dizartrie,blbial, dislalia, mutism) Reacii afective - insuficien sau exces senzorial (neliniste, inactivitate, anxietate, halucinatii, izolare)

Comunicare ineficient la nivel intelectual Manifestari de dependen :


o o

Dificultate de a-i aminti evenimente (amnezie) Dificultate de a face o judecata, vorbire incoerent

o Comportament neadecvat o Confuzie, obnubilare

Comunicare ineficienta la nivel afectiv -(agresivitate, devalorizare, apatie, egocentrism, fobie, agorafobie,

claustrofobie, nozofobie, euforie, delir, idei de suicid, halucinatii, etc.) - Confuzie/Singurtate/Atingerea integritatii funciei si rolului sexual -Izolare social/Perturbarea comunicrii familiale 11.Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia
35

Probleme de dependen: Culpabilitate Manifestri de dependen: - Sentiment de vinovie/Depresie; -Anxietate/Tegumente reci si umede, respiraie accelerate; -Frustrare; Manifestri de dependen: Sentiment de pierdere, de inutilitate/ Supunerea la un regim/ Incapacitate de a exercita practica religioasa/ Tulburri de gndire/ Ignoranta fata de sensul propriei sale existente/ Dificultate de a actiona dupa credintele si valorile sale/ Dificultate de a participa la activitati religioase; Neliniste fata de semnificatia propriei existente

12.Nevoia de a fi ocupat si util

Probleme de dependenta: Devalorizarea

Manifestri de dependen : Sentiment de inferioritate, descurajarea, incapacitate de a trece unele dificulti, somnolena, agresivitate, diminuarea motivatiei

Neputina

Manifestari de dependenta : Conflict personal, eec professional


36

Dificultate in luarea deciziilor Retragere, resumarea Fatigabilitate Agasare, lipsa de ambitie, oboseala Dificultate de a se realiza Dificultate de a-si asuma roluri sociale

13.Nevoia de a te recrea

Probleme de dependenta:
-

Neplcerea de a efectua activiti recreative ; Dificultatea de a ndeplini activitai recreative ; Refuz de a ndeplini activitati recreative ;

Manifestari de dependen : o Inactivitate o Plictiseala o Tristete

14.Nevoia de a invaa cum s-ti pstrezi sntatea Probleme de dependen: - Ignorana


37

- Dificultate de a invaa - Cunotiine insuficiente

NEVOILE FUNDAMENTALE ALE BOLNAVULUI H.I


Nr curent Nevoia fundamentala Manifestari dependenta 1 Nevoia de a respira si Sialoree de a avea o buna circulatie 2 Nevoia de a bea si de Alimentatie a manca 3 4 Nevoia de a elimina si Tremuraturi ale Hipersalivatie de Sursa de dificultate

hidratare prin deficit Incotinenta urinara

membrelor superioare Relaxare sfincteriana Rigiditate musculara

Nevoia de a se misca Restrictie in miscare si de a avea o buna postura

Nevoia de a dormi si Insomnie a se odihni

In

decubit

dorsal

capul ramane ridicat de pe perna/perna psihica

Nevoia imbraca dezbraca

de si

a a

se Dificultate de a se Diminuarea mobilitatii se imbraca dezbraca necoordonarea miscarilor voluntare active

38

Nevoia de a mentine Racirea temperatura corpului extremitatilor in limite normale

Vasoconstrictie periferica

Nevoia

de

fi Dificultate autoingrijire

in Imposilitatea

unei

curat;ingrijit . 9 Nevoia de a

bune igiene corporale

evita Risc

de

accidente Tremuraturi ;necoordonarea miscarilor

pericolele

casnice

10

Nevoia de a comunica Comunicare ineficienta afectiv la nivel

Anxietate

11

Nevoia de a actiona Frustare conform propiilor convingeri si valori,de a practica religia

Neacceptarea bolii

12

Nevoia realizarii

de

fi Diminuarea lui

Depresie

preocupat in vederea motivitatii;interesu-

13

Nevoia recreea

de

se Dificultate de a se Vorbire angaja intr o monotona;dizartrie activitate recreativa

14

Nevoia de a invata Cunostinte cum sa ti pastrezi insuficiente sanatatea boala despre

Lipsa de interes

39

Plan de ingrijire

Obiective pentru pacient

s se strduiasc s-i amelioreze mobilitatea fizic s-i controleze parial coordonarea micrilor s tie s prentmpine accentuarea posturii inadecvate s-i ctige i s-i pstreze, pe ct posibil, autonomia n s exprime sentimente pozitive s-i pstreze capacitatea de vorbire s nu rneasc s nu prezinte depresie, s-i exprime interesul pentru activiti

autongrijire

zilnice

Interveniile asistentei
Planific : program zilnic de exerciii fizice, care cresc fora muscular, mersul, notul, grdinritul, bicicleta ergonomic exerciii de extensie i flexie a membrelor; de rotaie a trunchiului, exerciii de relaxare general, asociate cu exerciii de respiraie exerciii posturale.

atenueaz rigitatea muscular i menin funcionalitatea articulaiilor

asociate cu micarea braelor (exerciii active i pasive)

Asistenta sftuiete pacientul:


40

s mearg inndu-se drept, asigurndu-i o baz de susinere mai mare (mersul cu picioarele ndeprtate la 25 cm) s fac exerciii de mers n ritm de muzic s foreze balansarea membrelor superioare i s-i ridice picioarele n timpul mersului s fac pai mari, s calce mai nti cu clciul pe sol i apoi cu degetele s-i in minile la spate, cnd se plimb (l ajut s-i menin poziia vertical a coloanei i previne cderea rigid a braelor lateral). n perioadele de odihn, s se culce pe un pat tare, fr pern, sau n poziie de decubit ventral (aceste poziii pot ajuta la prentmpinarea aplecrii coloanei n fa)

cnd este aezat n fotoliu, s-i sprijine braele pe fotoliu, putndui, astfel, controla tremurul minilor i al braelor. Pentru ctigarea i pstrarea autonomiei n autongrijire : s foloseasc mbrcminte fr nasturi, nclminte fr ireturi, lingur mai adnc pentru sup, carne tiat mrunt, cana cu cioc. Pentru a evita cderile n locuin se recomand parchet nelustruit, fr carpete, linoleum antiderapant, W.C.-uri mai nalte, balustrade de sprijin nainte de a se ridica din pat, s stea aezat cteva momente pe marginea patului . Pentru a-i pstra capacitatea de a vorbi, s fac exerciii de vorbire. Pentru prevenirea depresiei i ameliorarea strii afective, se planific: program de activiti zilnice (s lucreze ct mai mult posibil) obiective realiste discuii cu membrii familiei pentru a gsi metodele care s-i asigure pacientului o via normal i sprijin psihologic.

41

Plan de ngrijire pacient H.I.


Diagnostic nursing Tulburari ale circulatiei datorita rigiditatii musculare Realizarea unei bune mobilitatii Recomand si ajut pacientul sa mearga cu cadrul de sustinere largita pentru a preveni eventualele traumatisme ii explic cum sa si coordoneze miscarile la trecerea peste obstacole Alimentatie ineficienta prin deficit datorita imposibilitatii alimentelor pe cale bucala Pacientul sa fie alimentat si echilibrat hidroelectrolitic Ajut pacientul sa se hraneasca sau in imposibilitate il hranesc cu alimente usor digerabile cu un grad crescut de vitamine Institui perfuzii cu glucoza si solutii electrolitice (la indicatia medicului) Obiectiv realizat Obiectiv realizat Obiective Interventii Evaluare

Comunicare

Pacietul trebuie

Asigur un mediu

Obiectiv realizat
42

ineficienta datorita anxietatii

sa fie linistit sa colaboreze

linistit placut ii explic pacientului ca trebuie sa colaboreze si sa comunice cu cadrele medicale si cu cei din jurul sau Administrez medicamente sedative anxiolitice la indicatia medicului si respect concentratia si doza recomandata Pacientul comunica si colaboreaza cu echipa medical si cu cei din jur

Evaluare la sfrsit: -pacientul respecta tratamentul , nu acuza efecte secundare -mobilitate si postura ameliorate -manifesta confort fizic si psihic -pacientul este ameliorat din punct de vedere al mobilitatii si posturii -este echilibrat hidro-electrolitic -are tonus psihic echilibrat -nu a facut complicatii
43

-comunicare eficienta la nivel afectiv -a invatat cum sa respecte tratamentul medicamentos si recuperator

CAZ II Prezentarea pacientului C.V

Date de identificare:

Nume: C Prenume: V Vrsta: 73 ani Sex: masculin Naionalitate: romn Domiciliu: Focsani Profesie: lucrtor commercial

Data internrii: 15.03.2010 SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI Data externrii: 26.03.2010

Diagnostic de internare: BOALA PARKINSON Motivele internrii: rigiditate musculara cu alterarea micrii posturii, oboseal marcat, inapeten, scdere marcat n greutate, deteriorare psihic, incapacitate de autongrijire, tremurtura de repaus. Antecedente (anamnestic) Antecedente heredo-colaterale : nesemnificative
44

personale:

meningoecenfalit

la

varsta

de

22

ani

Situaie familial si social: casatorit, ambii pensionari, locuiesc la cas, toate utilitile, sunt ajutai de cele doua fiice.

Conditii de viata: fumator pana la 10 tigarete pe zi, bine ngrijit de familie

Istoricul bolii: sufer de aceasta maladie de aproximativ 15 ani. Face tratament permanent cu antiparkinsoniene, anticolinergice, miorelaxante i tranchilizante. n ultimii ani a neglijat miscarea, exercitiile de postur, activitile recreative, motiv pentru care boala a evoluat. Pacientul este aproape blocat, prezinta depresie, anorexie, scdere n greutate, dificulti majore de autongrijire. Internarea prezent este datorat de accentuarea simptomatologiei, evaluarea starii de sanatate si ajustarea schemei de tratament. Simptome subiective: pacient cu privire fix, fa rigid, imobil, ncremenit, vorbire lent, monoton, nearticulat, mers dificil, spastic, cu pai mici, triti, fara acompaniamentul membrelor superioare, trunchiul si capul cu uoar aplecare nainte (fuge dupa centrul de greutate), tremurtura intens la nivelul membrelor superioare i inferioare, depresie, idei pesimiste. Simptome obiective: - TA= 160/90 mmHg; - puls= 68p/min; - temp= 36,2 C; - resp.= 18r/min; - gr.sang.= 0 I; nu prezint alergii. Explorri paraclinice: - L= 3800/mmc (VN= 3500 8000/mmc)
45

- Hb = 11 gr % - Ht = 38 gr% - Colesterol = 600 mg - Glicemie = 120 mg/l - Uree = 40 mg% - TGO = 26 UI/l - TGP = 62 UI/L

(VN = 13 15 gr %) (VN = 32 40 gr%) (VN = 150 280 mg) (VN = 0.8 1,1g / 000) (VN = 20 -40 mg) (VN = 15 -20 UI/L) (VN = 10 -40 UI/L)

Plan de ingrijire pacient C.V. 24.03.2010

Diagnostic nursing Tulburari ale circulatiei datorita rigiditatii musculare

Obiective

Interventii

Evaluare

Realizarea unei bune mobilitatii

Recomand si ajut pacientul sa meraga cu cadrul de sustinere largita pentru a preveni eventualele traumatisme ii explic cum sa si coordoneze miscarile la trecerea peste obstacole recomand un program de miscari si exercitii

Obiectiv realizatt

46

postural, combinand miscari pasive, active in vederea prevenirii contracturilor si deformarilor articulare si pastrarii unui grad minim de independenta in miscare si postura Alimentatie ineficienta prin deficit datorita imposibilitatii alimentelor pe cale bucala Pacientul sa fie alimentat si echilibrat hidroelectrolitic Ajut pacientul sa Obiectiv realizat se hraneasca sau in imposibilitate il hranesc alimente cu usor

digerabile cu un grad crescut de vitamine-ajut sasi faca baia zilnica si ii ofer materiile necesare, lenjerie de pat si corp curate -ajut pacientul sasi picioarele, spele sa-si

taie unghiile, sa se imbrace, sa-si igienizeze

47

cavitatea bucala -il stimulez sa

manifeste interes pentru fizic schimbe atitudinea fata de ingrijirile igienice aspectul sis a-si

Institui perfuzii cu glucoza si solutii electrolitice (la indicatia medicului)

Comunicare ineficienta datorita anxietatii

Pacietul trebuie sa fie linistit sa colaboreze

Asigur un mediu linistit placut ii explic pacientului ca trebuie sa colaboreze sis a comunice cu cadrele medicale si cu cei din jurul sau Administrez medicamente sedative anxiolitice VIREGYT 3 cp/zi; NAKOM 3 cp/zi;

Obiectiv realizat Pacientul comunica si colaboreaza cu echipa medical si cu cei din jur

48

ROMPARKIN cp/zi;DIAZEPAM 10 mg -1 cp./zi la indicatia medicului si respect concentratia si doza recomandata Risc de autolezare Pacientul la sa fie Asigur

siguranta Obiectiv realizat insotirea

protejat si insotit si medicale

examinarile pacientului

Evaluare la sfrit: -mobilitatea i postura ameliorate -pacientul se deplaseaza singur nesustinut -isi coordoneaz parial coordonarea miscrilor -pacientul i-a ameliorat starea afectiv -nu a suferit accidentri, rniri -nu a facut complicaii -pacientul a acumulat cunostintele si deprinderile noi privind ingrijirile pentru pastrarea sanatatii

49

CAZ III
PREZENTAREA PACIENTULUI D.V Date de identificare: Nume: D Prenume : V Varsta: 61 ani Sex: masculin Nationalitate: romn Domiciliu : Focsani Profesia: mecanic auto Data internrii: 22.01.2010 SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI
50

Data externrii: 31.01.2010 Diagnostic internare: BOALA PARKINSON Motivele internrii: rigiditate musculara cu dificultate in deplasare si postura, vorbire lent, micri lente, tremurtura la degetele minilor, moderat sub tratament. Antecedente personale : neogastric operat in 1985 Antecedente heredo - colaterale: nesemnificativ Situaie familial i social: pensionat pe caz de boal. Locuieste cu sotia ntr-un apartament cu dou camere. Sotia pensionar.

Conditii de viaa: bune, nu fumeaz, nu consum alcool. Are un regim de viata echilibrat.

Istoricul bolii: n urm cu doi ani, constat instalarea unei oboseli musculare, nejustificative, ncetinirea miscrilor si tulburri de coordonare a micrilor, o inepenire a membrelor care devin mai puin ndemnatice. Se prezint la neurolog, care l trimite n clinic pentru investigaii i conduit terapeutic. n ianuarie 2007 se interneaz n clinica de neurologie din Focani, unde in urma investigaiilor este diagnosticat cu boala Parkinson si se stabilete un tratament cu REQUIP 3 mg/zi, MADOPAR de 250 mg x 3 /zi si ROMPARKIN 3 cp/zi. Internarea actual este motivat de o evoluie rapid a simptomatologiei parkinsoniene sub tratament.

Simptome subiective:
51

- pacient iritat, nemultumit, cu fata rigida, fara miscari ale mimicii, vorbire lenta, miscari lente, greoaie, putin ample, fara balansul membrelor superioare, tremuratura de repaus, evidenta la nivelul extremitatilor membrelor, paliditate, astenie marcata.

- TA= 130/70 mmHg; - puls= 72p/min; - temp= 36,5C; - resp= 20r/min; - gr.sang.= AB IV;nu prezinta alergii; - T= 180 cm; - G= 86 kg. Explorri paraclinice: Hb= 10gr % HT= 28 mg % Trombocite= 210 000/mmc VSH= 16 mm/h Glicemie= 100 mg% Colesterol= 500 mg% Uree= 40 UI/L TGO= 20 UI/L TGP= 18 UI/L (VN= 15 000- 350 000/mmc) (VN= 2- 10 mm/h) (VN= 80- 100 mg/%) (VN=150-250mg/%) (VN= 20- 40 UI/L) (VN= 12- 20 UI/L) (VN= 14- 22 UI/L) (VN= 13- 15 gr % )

Rx.pulmonar: hiluri ingroate (raceli repetate)


52

EKG: morfologie normal

Plan de ngrijire pacient D. V 24.01.2010

Diagnostic nursing Tulburari ale circulatiei datorita rigiditatii musculare Igiena deficitara

Obiective

Interventii

Evaluare

Realizarea unei bune mobilitatii

Recomand si ajut Obiectiv realizatt pacientul de sa sustinere pentru a mearga cu cadrul

O buna igiena

largita preveni

eventualele traumatisme coordoneze miscarile trecerea obstacole efectuez masaj al membrelor toracelui si asigur la peste ii explic cum sa si

confortul fizic si psihic sa mearga cu spate corectarea posturii, tinutei. -efectuarea toaletei: covor antiderapant, baie
53

mainile

la

pentru

si in cada, statul pe scaun la dus, la inaltarea scaunului toaleta. de la chiuveta,

Alimentatie ineficienta prin deficit datorita imposibilitatii alimentelor pe cale bucala

Pacientul sa fie alimentat si echilibrat hidroelectrolitic

Ajut pacientul sa se hraneasca sau in imposibilitate il hranesc cu alimente usor digerabile cu un grad crescut de vitamine dieta bogata in fibre, celuloza, vitamine, minerale, proteine, saraca in lipide, glucoza. Servirea mesei la ore regulate, in liniste cu inghitituri mici, lente, hidratare corespunzatoare Institui perfuzii cu glucoza si solutii electrolitice (la indicatia

Obiectiv realizat

54

medicului)

Comunicare ineficienta datorita anxietatii

Pacietul trebuie sa fie linistit sa colaboreze

Asigur un mediu linistit placut ii explic pacientului ca trebuie sa colaboreze si sa comunice cu cadrele medicale si cu cei din jurul sau-constientizez pacientul asupra importantei mentinerii curate a tegumentelor si fanerelor, pentru prevenirea imbolnavirilor, pentru respectarea de sine si pastrarea relatiilor interumane.

Obiectiv realizat Pacientul comunica si colaboreaza cu echipa medical si cu cei din jur

Administrez medicamente sedative Diazepam 1tb. anxiolitice la indicatia medicului si


55

respect concentratia si doza recomandata Risc de autolezare Pacientul protejat sa fie Asigur si siguranta Obiectiv realizat insotirea -la

pacientului examinarile medicale

Evaluare -mobilitate si postura ameliorate -pacientul se deplaseaza singur sustinut de balustrade sectiei -isi coordoneaza partial coordonarea miscarilor -depresia a fost combatuta prin medicatie si incurajarea pacientului prin activitati recreative si intalnirea cu alti pacienti cu un tonus pshic mai bun -pacientul prezinta tegumente si mucoase curate -prezinta respect fata de sine si interes pentru ingrijirea igienica;nu prezinta sursa de infectie nosocomiala -pacientul manifesta o ameliorare psihica, optimista -manifesta interes pentru adaptarea la situatia data -pacientul este ameliorat din punct de vedere al mobilitatii si posturii -este echilibrat hidro-electrolitic -are tonus psihic echilibrat -nu a facut complicatii

56

Concluzii desprinse din caracteristicile de ingrijire a celor trei bolnavi

Cazul I
H.I., 69 ani, inginer de profesie, actualmente pensionar, s-a internat intr-o stare avansat de decompensare parkinsonian, aproape blocat, rigid, faa incremenit, cu alterarea grav a miscrii si posturii, cu tremuratura accentuate, adevarate crize de zgaltaire, deshidratat cu piele unsuroas, hipersalivatie, dureri musculare si articulare, alterarea respectului de sine i o accentuat stare depresiv. Interventiile au fost complexe, laborioase si au necesitat mult rabdare si timp, dar in final fenomenele s-au ameliorat, pacientul fiind reechilibrat fizic si psihic, tratamentul s-a reconsiderat. Att pacientul ct i familia au primit cunotinte noi privind ngrijirile acordate bolnavului suferind de Parkinson.

Cazul II

C.V., 73 ani, s-a internat pentru alterarea accentuata posturii, vorbirii, nutriiei si psihicului, pierderea devalorizarea si scderea interesului pentru pstrarea sanatatii.

a mobilitatii, de sine,

respectului

L-am ajutat s-i satisfac nevoile de care era dependent si am insistat n ameliorarea starii afective. L-am ncurajat, am reliefat aptitudinile si realizarile pacientului inainte de imbolnavire, am constientizat pacientul asupra responsabilitii privind sntatea.

57

Cazul III

D.V., 61 ani, cu o veche suferinta digestiv, s-a internat pentru fenomene parkinsoniene tratamentului. Pe langa rigiditate musculara, vorbire sacadat, pacientul prezinta o stare afectat, reprezentat prin iritabilitate, nemultumire, discomfort. L-am ajutat n satisfacerea nevoilor de care era dependent, recuperator. Pacientul a recepionat mai greu, dar a colaborat. Pacientii ingrijiti au avut acelasi diagnostic, dar cu probleme reactivitate fizica si psihica diferite. Am aplicat ngrijiri individualizate pe persoana i rezultatele au fost cele asteptate. si l-am accentuate sub tratament, n vederea reconsiderarii

ncurajat si i-am furnizat cunostinte importante legate de tratamentul

58

CAPITOLUL VI
ANEXE
EFECTUAREA INJECIEI INTRAMUSCULARE

Injecia intramuscular constituie introducerea unor soluii izotonice, uleioase sau a unei substane coloidale n stratul muscular prin intermediul unui ac ataat la sering. Scop : introducerea n organism a unor substane medicamentoase. Locuri de elecie - regiunea supero-extern fesier, deasupra marelui trochanter; faa supero-extern a coapsei n treimea mijlocie, faa extern a braului n muchiul deltoid. Materiale necesare: - Tvi renal - Casolet cu tampoane sterile sau comprese de tifon, alcool - Seringi de unic folosin de mrime corespunztoare cantitii substanei de administrat - 2 3 ace de unic folosin - fiole cu solutia medicamentoasa Acul folosit pentru injectia intramusculara are o lungime intre 4-8cm si diametrul cuprins intre 7-10 pana la 10-10 cu bizon lung

Tehnica:
59

asistenta i spal minile cu apa si sapun pregtirea psihic si fizica a bolnavului se aeaz bolnavul n decubit ventral, lateral, poziie seznd sau n picioare se dezinfecteaz locul injectiei cu un tampon de vata cu alcool medicinal se invit bolnavul s-i relaxeze musculatura i s stea linistit se neap perpendicular pielea cu rapiditate i siguran, cu acul montat la se verific poziia acului prin aspirare se injecteaz lent soluia medicamentoasa se retrage brusc acul cu seringa i se maseaza locul injectat cu un tampon de vata dup injecie bolnavul se aeaz n poziie comod, rmnnd n repaus fizic 5-10

sering

cu alcool pentru a activa circulatia favorizand rezortia minute.

Incidente i accidente:

durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale paralizie prin lezarea nervului sciatic hematom prin lezarea unui vas : - ruperea acului- extragerea acului pe cale embolie, prin injectarea accidental ntr-un vas de snge a unei substante uleioase

chirurgicala, supuraia septic

sau n suspensie

DE TIUT !!! poziia acului se controleaz, n cazul soluiilor colorate, prin detaarea seringii infiltraia dureroas a muchilor se previne prin alterarea locurilor injeciilor.

de la ac, dup introducerea acului n masa muscular

60

INJECIA INTRAVENOAS
Injeciea intravenoas introducerea unei soluii medicamentoase n ciculaia venoas. Pe aceast cale se introduc soluii izotonice sau hipertonice (care nu sunt caustice pentru tesutul muscular sau subcutanat). Nu se introduc soluii uleioase produc embolii gazoase i consecutiv moartea. Injecia intravenoas se efectueaz prin puncia venoas i injectarea medicamentului intravenos. Locul de elecie venele de la plica cotului. venele antebratului venele de pe fata dorsala a mainii venele epicraniene Materiale necesare:

fiole, flacoane cu substane de administrat 1-2 seringi de unic folosin (sterile) cu o capacitate in functie de cantitatea de tampon de vata cu alcool medicinal ac gros pentru aspiratia solutiilor si altul pentru injectare garou.

solutie medicamentoasa

Tehnica :

asistenta i spal minile cu apa si sapun se aeaz bolnavul n decubit dorsal, cu braul n extensie, pe o mic pern aplicam garoul alegem locul pentru punctie dezinfectam cu vata si alcool locul de electie si punctionam vena se controleaz dac acul este n ven
61

protejat de muama, alez sau prosop

se ndeprteaz usor cu mana stanga garoul se injecteaz lent, innd seringa n mna stng, iar cu policele minii drepte se

apas pe piston
se verific, periodic, dac acul este n ven, prin aspirare se retrage brusc acul, cnd injecia s-a terminat, la locul punciei se aplic tamponul

mbibat in alcool, compresiv pentru hemostaza

se menine compresiunea la locul punciei cteva minute de catre bolnav se supravegheaz n continuare starea general .

Incidente i accidente:

injectarea soluiei n esutul perivenos, manifestat prin tumefierea esuturilor, flebagita produs prin injectarea rapid a soluiei sau a unor substane iritante valuri de caldur, senzaia de uscciune n faringe hematom prin strpungerea venei sau retragerea acului fara a indeparta garoul ameeli, lipotomie, colaps.

durere

Intervenii: injectarea lent se ntrerupe injecia se anun medicul

DE TIUT!!! n timpul injectrii se va supraveghea locul punciei si starea general(respiraia, vena are nevoie pentru refacere de repaus de cel puin 24 de ore, de aceea nu se dac pacientul are o singur ven accesibil i injeciile trebuie s se repete,
62

culoarea feei) vor repeta injeciile in acea ven n intervale scurte punctiile se vor face ntotdeauna mai central fa de cele anterioare

DE EVITAT!!! ncercrile de a ptrunde n ven dup formarea hematomului, pentru ca aceasta,

prin volumul su, deplaseaz traiectul obinuit al venei

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE

IONOGRAMA apreciaz funcia renal de meninere constant a concentraiei de ioni Metode de recoltare:

Bolnavul nu mnnc nainte. Se recolteaz prin puncie venoas 5 ml de snge simplu.

GLICEMIE Metoda de recoltare:

Prin puncie venoas pe clorura de natriu cu 2-3ml de snge

EXPLORAREA SINDROMULUI DE HEPATOCITOLIZA urmrete alterarea integritii hepato-celulare. n acest scop se recolteaz TGP(transominaza gutamico-prinvica) se recolteaz 2-3 ml snge simplu prin puncie venoas.

BILURUBINA Metode de recoltare : prin puncie venoas snge simplu 2ml VN: BILT-0,7-1mg%
63

BILD-0-0,25mg% CREATININA Metoda de recoltare : dimineaa pe nemncate prin puncie venoas 2-3 ml snge VN-0,5-1,2mg%

TESTE DE COAGULARE TIMP QUITICK Metoda de recoltare VN 12-16 sec. TIMP HOWEL Metoda de recoltare snge venos 4,5 ml;0,5 oxalat de Na VN 60 120 minute snge venos 4,5 ml 0,5 oxalat dee Na

Administrarea medicamentelor solide pe cale oral

Definiie

calea

oral

este

calea

natural

de

administrare

medicamentelor, acestea putndu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale i a intestinului subire sau gros. Scop :Obinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor: efecte locale: - favorizeaz cicatrizarea ulceraiilor mucoasei digestive protejeaz mucoasa gastrointestinal nlocuiete fermenii digestivi,secreia gastic n cazul lipsei acestora dezinfecteaz tubul digestiv
64

- efecte generale: - medicamentele administrate pe cale oral se resorb la nivelul mucoasei digestive,ptrund unor organe sisteme,aparate (antibiotice, vasodilatatoare si sedative) . Administrarea medicamentelor solide: tabletele, drajeurile se aeaz pe limba pacientului i se nghit ca atare. Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale se aeaz sub limb. granulele se msoar cu linguria pulberile divizate n casete amilacee, se nmoaie nainte caseta n ap i se aeaz pe limb pentu a fi nghiit. pulberile nedivizate se dozeaz cu linguria sau cu vrful de cuit. n snge i apoi acioneaz asupra

65

Tomograf

Tomografie (evoluie boal)

66

BIBLIOGRAFIE
1.Voiculescu I.C. Petricu I.C. 2.Pendefunda Ghe. Anatomia si fiziologia omului Ed.Medicala Bucuresti 1971

Semiologie neurologie, Ec.Contact international Bucuresti 1992

3.Cezar I. 4..Chiru F. 5.Titirca L.

-Compendiu de neurologie, Ed.Medicala 1997 -Neurologie, Ghid practice,Ed.Cisou 1998 -Ghid nursing,Ed.Viata medicala romaneasca Bucuresti 1997

6.Titirca L.

-Manual de ingrijiri special acordate pacientilor de Asistenti medicali,Ed.Medicala romaneasca


67

Bucuresti 1998 7.Henderson V. Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului, 1991 8.Serbanescu T. Neurologie, psihiatrie, endocrinologie, Ed.Medicala ed.a 2-a Bucuresti 1997 9.Titirca L. -Nursing- Tehnici de evaluare si ingrijire a nevoilor fundamentale 10.Vuzitas Ghe. Anghelescu A. 11.F.O.521/2010 12.F.O.16/2010 13.F.O.29/2010 Neurologie si psihiatrie Manual- Societatea Stiinta si Tehnica,Bucuresti 1996 - SPITALUL NEUROLOGIE Focsani - SPITALUL NEUROLOGIE Focsani -SPITALUL NEUROLOGIE Focsani

68