You are on page 1of 11

1.Sursele de zgomot si vibratii.Influenta lor asupra organis. omului.

Sursele vibratiilor sunt compresoarele ,pompele, elementele sistemului de ventilatie ,conductele de lichide ,gaze,prafuri,diferite instalatii de macinat,si maruntit ,motoare electrice si alt utilaj tehnologic. In constructii si industrie,sursele de zgomot si vibratii pot fi grupate in felul urmator: Masini mobile- excavatoare,buldozere,macarale de diferite tipuri. Masinii pt compactarea betonului-instalatii de dozare,vibratoare,turnatoare de beton. Instrumenete mecanice de mina cu motoare electrice si pneumatice. Caracteristicile fundamentale ale unui zgomot sunt:nivelul in dB ,continutul in frecventa, durata totala si variatia nivelului in timp. Zgomotul unui agregat sau a unei masini reprezinta fenomene acustice utile care trebuie sa detaseze de un fond sonor parasit pt aputea constitui schemale sectoare informativedespre modul de functionare a utilajelor. Oboseala auditiva se traduce printr-o crestere temporara a pragului de perceptive a sunetului in urma expunerii la actiunea uinui zgomot intens.Oboseala auditiva este un fenomen de uzura reversibila, dar revenirea este din ce in ce mai dificila daca o persoana este expusa in timp indelungat actiunii zgomotului,dar nu se cunoaste in intregime modul ei de producer. Efecte asupra sistemului nervos: Tulburari ale somnului. Vizuale. Modificari in functionarea sistemului nervos.

Caracterul actiunii vibratiei este determinat de nivelurile parametrilor de spectrul frecventelor si particularitatile fiziologice ale corpului uman. Vibratia locala de intensitate mica poate avea o influenta pozitiva asupra organismului uman: restabilirea schimbarilor trafice, inbunatatirea stariifunctionale a sistemului nervos central, accelerarea cicatrizarii ranilor. In conditii de productie ,masinile de mina cu nivel maxim al vibrovitezei in bandele frecventelor joase duc la patologia vibrationala cu afectare priritara a aparatelor neurolunscular. Vibratia generala de frecventa joasa duce la traumarea discurilor coloanei vetebrale si a tesuturilor osoase, deplasarea organelor abdominal, schimbarea ritmului muscalatorii, aparitia si progresarea schimbarilor degenerative si a coloanei vertebrale. 2.Notiuni de baza si caracteristica zgomotului si vibratiilor. Vibratia prezinta prin sine oscilatii mecanice ale corpurilor solide percepute
ca trepitatii. Cel mai simplu tip de oscilatii sint cele armonice .Parametrii de baza ai oscilatiilor semisoidale sunt: frecventa, amplitudinea, viteza, acceleratia.Acesti parametri prezinta caracteristicile de baza ale vibratiei. Pt oscilatiile sinosoidale, viteza si acceleratia se determina cu:

Accelerat.

v-viteza j-frecventa A-amplitudin. Valorile relative ale vitezei si acceleratia se exprima in dB si se determina dupa:

- valoarea de prag a vibrovitezei. = m/s. = m/s.

Cauzele principale ale vibratiilor utilajului si masinilor st rotirea maselor neechilibrate,miscarea gazelor si lichidelor cu viteza mare insotita de pulsatii in unle aparate si instalatii tehnologice. Vibratia generala se transmite prin suprafetele de sprijin asupra corpului uman,care sade sau sta. Vibratia locala care se transminte prin miini. In conformitate cu sursa de provocare,vibratia generala ,se clasifica: 1.De transport- care actioneaza asupra conducatorilor masinilor mobile si a mijloacelor de transport in timpul miscarii lor. 2.De transport-tehnologica- care action. Asupra conducatorilor masinilor si agregatelor care se misca pe cai tehnologice. 3. Tehnologica,care actioneaza asupra operatorilor instalatiilor stationare sau se transmite la locurile de munca ce nu poseda surse de vibratie. Dupa caracter, zgomot. Se impart in constantesi variabile. Zgomotele constant e se considera acelea la care nivelul sunetului pe durata intregului schimb de munca se schimba nu mai mult de 5 dB. Zgomotul variabil-care se schimba cu mai mult de 5 Db.

3.Masurile de combatere a zgomotului si vibratiilor,mijloace individuale de protectie. Principalele metod. de combatare a vibratiilor masinilor si utilajului st:
1.Miscarea vibratiilor prin actiunea asupra sursei de excitare sau frigiditatii sistemului oscilatoriu. 2.Reglarea de la regimul de regimul de rezonanta prin alegerea rationala a masei sau frigiditatii sistemului oscilatoriu. 3.Vibroamortizarea. 4.Modificarea elementelor constructive ale masinilor si utilajului. Cunoscind factorii ce influenteaza asupra presiunii solare pt combatarea zgomotului, pot fi folosite urmatoarele metode: Metode tehnic-organizatoriu-folosirea proceselor tehnologice cu zgomot redus.

Controlul automat si dirijarea de la dist. a masinilor si utilajului. Folosirea masinilor si utilajului cu zgomot redus ,schimbarea obictivelor constructive.nodurilor de ansamblare. Stabilirea regimurilor de munca si de odihna pt muncitorii ce deserves utilajului sau muncesc la intreprindere cu nivel sporit al zgomotului. Mijloace de foabsorbtie ,mijloace de vibroizolare, mijloace de amortizare.

4.Normarea zgomotului si vibratiilor la locurile de munca. Normarea zdomotului consta in calcularea si alegerea valorilor admise,ce caracterizeaza zgomotul,care,actionind permanent asupra muncitorului in tot timpul activitatii de munca,nu provoaca boli. Normarea zgomotului se efectuiaza conform standartului de stat(GOST 12.1.003-83)prin 2 procedee:dupa spectrul limita(S.L.) si dupa nivelul sunetului in dB A. Normarea conform spectrului-limita este de baza pt zgomotul permanent cu actiunea de diferite durate. Normarea vibratiei Aprecierea igienica a vibratiei care actioneaza asupra omului in conditiile de productie se face prin una din urmatoarele metode:1-analiza spectrala a parametrului de normare; 2-aprecierea integrala dupa frecventa parametrului de normare;3-doza de vibratie.

5. Notiuni generale ale iluminatului de productie.


Informatia de baza privind lumea inconjuratoare omul o are datorita analizatorului vizual. Capacitatea inalta a lucrului vizual si productivitatea muncii, sunt strins legate de iluminatul rational al locurilor de munca. Analizatorul vizual al omului are capacitate de a deosebi lucrarile si obiectele prin culoare, prin dimensiuni, prin contrastul cu fondul, prin distanta de la obiect. Analizatorul vizual reactioneaza la luminozitate adica la fluxul de lumina. Retina este in stare sa receptioneze nu numai lumina , dar sis a deosebeasca dimensiunile obiectului. Toate lucrarile vizuale se impart in urmatoarele tipuri: 1.lucrari vizuale efectuarea carora nu necesita folosirea aparatelor optice, Obiectul de distingere poate fi cum aproape asa si departe de ochi. 2. lucrari cu folosirea aparatelor optice ( lupa, microscop) deoarece obiectele de distingere sunt de dimensiuni mici. 3. lucrari vizuale ce receptioneaza informatia de pe ecran. Insuficienta iluminatului duce la dereglari ale vederii: 1. myopia falsa si reala 2. presbitismul real si senil. Cerintele iluminatului de productie : 1. suficienta iluminatului 2. uniformitatea iluminatului.

6.Sistemele si tipurile de iluminat.


Exista 3 tipuri de iluminat de productie: 1. iluminatul natural 2. iluminatul artificial 3. iluminatul combinat sau mixt. Dupa activitatea biologica spectrul radiatiei solare este impartit in 3 domenii:

1. domeniul radiatiei ultraviolete 2. domeniul radiatiei vizibile 3. domeniul radiatiei infrarosie. Iluminatul natural poate fi lateral, superior si combinat. Exista 2 metode de baza de normare a iluminatului natural al cladirilor: - geometrica - fototehnica. Esenta normarii geometrice consta in stabilirea relatiei stationare dintre suprafata geamurilor si suprafata podelei in dependenta de destinatia incaperii. Aceasta relatie poarta denumirea de coefficient de lumina. La baza metodei fototehnice de normare a iluminatului natural se afla de asemenea o unitate abstracta coeficientul zilei. Dupa realizarea constructiva luminatul artificial poate fi de 2 sisteme: 1. general 2. combinat Dupa destinarea functionala, iluminatul artificial se imparte in urmatoarele: - iluminat de lucru - iluminat de avarie - iluminat de evacuare - iluminat de paza Iluminatul de lucru este obligatoriu in toate incaperile sip e teritoriile illuminate pentru asigurarea lucrului normal, deplasarea oamenilor si miscarea transportului. Iluminatul de avarie este prevazut pentru continuarea lucrului in acele cazuri cind deconectarea iluminatului de lucru ( in cazul avariilor) si in legatura cu aceasta dereglarea deservirii normale a utilajului poate duce la incendii , la otravirea personalului , poluarea mediului. Instalatiile de pompare a apei si a altor incaperi de productie unde nu se admite intreruperea lucrarilor. Iluminatul de evacuare trebuie prevazut pentru evacuarea oamenilor din incaperi, la deconectarea de avarie a iluminatului de lucru. Iluminatul de paza - a teritoriului intreprinderii sic el de serviciu sunt allocate o parte din lampile iluminatului de lucru sau de avarie.

7. Indicii de lumina si normarea iluminatului.


Iluminatul este caracterizat de indici cantitativi si calitativi. Indicii cantitativi sunt: fluxul de lumina, intensitatea luminii, iluminarea si luminanta. Fluxul de lumina este puterea iradierii iluminoase appreciate dupa senzatia de lumina de catre ochi in stare normala a omului . Drept unitate de masura a fluxului de lumina este acceptat lumenul. Intensitatea luminii este raportul dintre fluxul de lumina si unghiul solid I = / w Drept unitate a intensitatii luminii este acceptata luminarea internationala candela. Iluminarea- E- aportul dintre fluxul de lumina si aria suprafetei illuminate. E=/S Unitatea de masura a iluminarii este fluxul lx Luminanta B caracterizeaza iradierea suprafetei ce lumineaza sau retracteaza intr-o anumita directie. Aceasta valoare fotometrica este nemijlocit receptionata de ochi. Drept unitate de luminanta este acceptata luminanta unei astfel de surse care iradiaza de pe 1 metru patrat de suprafata luminoasa luminind cu puterea de o candela B = I/S Coeficientul de reflectare caracterizeaza capacitatea suprafetei de a reflecta luxul de lumina ce cade asupra ei .

Se determina ca raportul luxului de lumina reflectat, catre fluxul de lumina ce cade pe suprafata data. Indicii calitativi ai iluminatului sunt : - coefficient de pulsatie - indicile de orbire si discomfort - componenta spectrala a luminii . Pentru aprecierea conditiilor lucrului vizual exista urmatoarele ceracteristici: fondul, contrastul obiectului cu fondul, vizibilitatea obiectului.

10.Pericolul electrocutarii si masurile de profilaxie a electromatismului .


Pericolul electrocutarii este determinat de aceea ca partile conductoare sau corpurile masinilor in rezultatul defectelor de izolatie nimeresc sub tensiune. Deci nu emit semnale ca re ar preintimpina omul de pericol. Reactia omului la curentul electric apare la trecerea prin corpul uman. Valoarea curentului ce se scurge prin corp este factorul principal de care depinde rezultatul electrocutarii . CCCu cit este mai mare curentul cu atit si pericolul. 0.5- 1.5 mA = valoarea curentului de simt 10 15 mA = curent de retinere provoaca contractii involuntare a muschilor miinilor si omul nu se poate elibera desinestatator. 50 80 mA = curent de vibratie incep haotic sa lucreze inima si plaminii, provoaca moartea clinica. 100 si mai mult mA = curent mortal .

Masurile organizatorice si tehnice privind protectia de la actiunea curentului electric.


Masurile organizatorice - folosirea retelelor cu tensiune reduse ( 42. 36. 24. 12 W) - ingradirea partilor conductoare sau amplasarea in locuri inaccesibile. - folosirea mijloacelor individuale de protectie. - folosirea sistemelor de blocare, semnalizare . Masurile tehnice - protectia prin legare la pamint unirea in mod voit a partilor metalice a instalatiilor electrice c priza de pamint. - protectia prin legare la conductor nul unirea cu mod voit a partilor metalice a instalatiilor electrice, cu firul nul de protectia unit direct la priza de pamint. - declansarea automata se foloseste foarte des in retele cu punct neutru izolat.

11.Definirea electrotraumei si factorii ce influenteaza rezultatul electrocutarii.


Electrotrauma cauzata de curentul electric poate fi in rezultatul : - atingerea unei faze aflate sub tensiune; - atingerea simultana a doua faze aflate sub tensiune; - apropierea omului la distanta periculoasa in instalatile cu tensiune 1000 V; - conectarea omului la tensiunea de pas in zonele cu scurgere a curentului la sol;

- influenta arcului electric, eliberarea persoanei ce se afla sub actiunea curentului electric. Rezultatul electrocutarii depinde de un sir de factori: 1. puterea curentului electric 2. rezistenta corpului uman 3. durata actiunii curentului 4. genul curentului ( alternative continuu) 5. frecventa curentului 6. calea curentului prin corp 7. starea fiziologica a corpului 8. starea mediului inconjurator.

12.Cauzele electrotraumatismului in activitatea de producere.


Analiza accidentelor in urma actiunii curentului electric determina urmatoarele cauze: - incalcarea regulelor de exploatare a instalatiilor electrice, normelor, regulelor; - organizarea incorecta a muncii; - lucru masinilor- mecanismelor in zonele de protectie a retelelor electrice;\ - folosirea utilajului electric defectat; - reparatia conductorului neutru fara deconectarea retelelor monofazate; - executarea lucrarilor in instalatiile ce se afla sub tensiune; - folosirea tipurilor de conductoare si cabluri ce nu corespund tensiunilor utilizate, punerea incorecta a lor sub tensiune; - alimentarea mai multor consumatori de la un dispozitiv de pornire cu protectie prin sigurante calculate pentru cel mai puternic consummator; - executarea dispozitivului de punere la pamint cu abateri de la normele tehnice, ruperea conductorului de legare la pamint, legarea incorecta la pamint a conductorului nul; - lasarea sub tensiune a consumatorilor in timpul liber; - executarea lucrarilor fara mijloace individuale de protectie impotriva electrocutarii sau folosirea mijloacelor cu termenul de probare expirat; - abandonarea probarilor periodice a utilajului, a controlului rezistentei izolatiei si dispozitivului de punere la pamint; - instruirea necalitativa, controlul intirziat al cunostintelor si atribuirea grupelor de calificare, vizind tehnica securitatii personalului ce deserveste instalatiile electrice. Majoritatea accidentelor se produc in instalatiile cu tensiunea pina la 1000 V care au o raspindire mai larga si sunt deservite de un personal mai putin calificat.

13.ACtiunea fiziologica a curentului asupra organismului uman.


Trecind prin corpul uman, curentul electric provoaca actiune termina, electrolitica si bioligica. Actiunea termica se manifesta in arsuri ale unor sectoare ale corpului, incalzirea vaselor sangvine, nervilor si tesuturilor precum si organelor interne. Actiunea electrolitica se manifesta in descompunerea plasmei singelui si altor lichide ale corpului ce duc la schimbari esentiale a componentei fizico-chimice a lor. Actiunea biologica- este un process specific, deosebit characteristic doar pentru material vie. Ea se manifesta in excitarea tesuturilor vii ale organismului, precum si in dereglarea proceselor

bioelectrice interne, ce decurg intr-un organism sanatos si strins legate de functiile principalelor organe vitale( inima, plaminii). Ca rezultat se poate intrerupe activitatea inimii si plaminilor, aceasta actiune poate fi directa atunci cind curentul se scurge nemijlocit prin aceste tesuturi si reflectorii, adica prin intermediul sistemului nervos central, cind calea curentului electric iese in afara acestor tesuturi. Diversitatea actiunilor curentului electric, adesea ori duce la diferite trauma electrice, care conditional pot fi reduse la trauma de 2 feluri: 1. traume electrice locale 2. traume electrice generale(socul electric). Traume electrice locale afectiuni locale ale tesuturilor organismului clar evidentiate, cauzate de actiunea curentului sau arcului electric. Sunt cunoscute urmatoarele trauma electrice locale: arsuri electrice, semen electrice, metalizarea pielii, afectiuni mecanice si oftolmia electrica. Traume electrice generale- socul electric- este excitarea tesuturilor vii ale organismului, provocata de scurgerea curentului electric prin corp, si insotita de contractii involuntare ale muschilor. Sunt stabilite urmatoarele 4 grade ale socului electric: 1.contractii convulsive ale muschilor fara pierdere de cunostinta. 2. contractii convulsive cu pierdere de cunostinta dar cu pastrarea lucrului inimii si plaminilor. 3. pierderea cunostintei si dereglarea activitatii inimii si plaminilor sau si a inimii si a plaminilor. 4. Moartea clinica- adica lipsa respiratiei si circulatia singelui.

14.Clasificarea incaperilor si locurilor de munca conform pericolului de electrocutare.


Mediul inconjurator si imprejurarile pe santiere, in sectii, in incaperi, si la ontreorinderile din diverse domenii ale industriei , sporesc sau reduc pericolul electrocutarii.Pornind de la aceasta in regulile de constructie a instalatiilor electrice incaperile se grupeaza dupa pericolul electrocutarii in 3 clase: 1. Incaperi cu pericol inalt de electrocutare- caracterizate de una din urmatoarele conditii ce creeaza acest pericol: - umeditatea relativa depaseste 75% - prezenta prafului conductibil in aer - prezenta pardoselelor conductibile( din metal, pamint< beton armat, caramida) - temperature inalta ( m.m. de 30* timp indelungat) - posibilitatea atingerii simultane de catre om a constructiilor metalice ale cladirilor, aparatelor tehnologice, mecanismelor si alte ce au legatura buna cu pamintul, pe de o parte si a corpurilor metalice ale instalatiilor electrice pe de alta parte.

15.Acordarea primului ajutor in cazul electrocutarii.


Ajutorul acordat la timp in cazul electrocutarii permite de a pastra viata accidentatului.Acest ajutor trebuie acordat imediat(pina la sosirea medicilor), deoarece orice intirziere poate avea urmari ireparabile. Primul ajutor consta din 2 etape: 1. eliberarea accidentatului de sub influenta curentului electric. 2. acordarea ajutorului medical. Eliberarea accidentatului de sub influenta curentului poate fi efectuata prin citeva procedee, cel mai simplu si sigur procedeu este deconectarea sectorului de retea sau instalatiei electrice defectate cu ajutorul intrerupatorului.Daca acest lukra nu poate fi efectuat rapid, atunci la tensiuni pina la 1000 V se poate taia conductorul cu un topor cu manunchiul uscat din lemn.

16.Mijloacele individuale de protectie (MIP) contra electrocutarii.


MIP dupa destinatie se impart in principale si auxiliare, iar dupa tensiunea de utilizare: mijloace de joasa tensiune si inalta tensiune. Mijloacele principale sunt acelea care mentin tensiunea de lucru o perioada indelungata si pot proteja angajatii de sinestatator. Cu acestea se permite atingerea elementelor ce se afla sub tensiune. Mijloacele auxiliare nu pot proteja angajatii de sine statator si se folosesc numai asociat cu mijloacele principale. Dupa modul de protectie MIP pot fi: electroizolante, de ingradire si suplimentare. - mijloace electroizolante principale de joasa tensiune: prajini electroizolante, indicatoare de tensiune, manusi electroizolante, scule cu minere izolante(surubelinite, clesti. Chei) - mijloace electroizolante auxiliare: placi, teci, palarii, folii. Degetare, galosi, electroizolanti, cizme, platforme, si covorase izolatoare. MIP electroizolante de inalta tensiune: - principale:prajini, cleste, indicatoare de tensiune inalta, indicatoare de coincidenta a fazelor. - auxiliare: placi, teci, manusi dielectrice, cizme, platforme, covorase electroizolante. MIP de ingradire sunr destinate pentru ingradirea temporara a partilor conductoare si pentru a uni in scurt circuit fazele instalatiei electrice (ingradiri mobile, scurtcircuitoare, dispositive de descarcare a sarcinii capacitative, atenuatoarea de tensiune indusa). MIP suplimentare sunt destinate pentru protectia angajatilor de actiunile optice, termece, mecanice, chimice ale curentului electric ( ochelari de protectie, casti de protectie, manusi din prelate, centuri de siguranta, gheare de fier, fringhii, lanturi, scari).

17.SCopul si problemele activitatii de profilaxie a incendiilor.


Profilaxia incendiilor este un complex de masuri tehnico-ingineresti si organizatorice indreptate spre asigurarea securitatii impotriva incendiilor a obiectelor din gospodaria nationala.Scopul activitatii de profilaxie a incendiilor este de a mentine la nivel inalt securitatea impotriva incendiilor in orase, localitati, locuri de concentrare a bunurilor materiale si la alte obiective din gospodaria nationala. Problemele principale ale activitatii de profilaxie sunt: - elaborarea si realizarea masurilor orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile. - limitarea in spatiu a posibilelor incendii si crearea conditiilor favorabile de evacuare a oamenilor. - asigurarea conditiilor de descoperire la timp a incendiului aparut. - anuntarea rapida a serviciilor de combatere a incendiilor. Masurile de securitate se impart in urmatoarele grupe: - organizatorice - de exploatare - tehnice - speciale. Masurile organizatorice se refera la instruirea angajatilor privind securitatea impotriva incendiilor. Organizarea lectiilor, convorbirilor, editarea instructiunilor materialelor illustrative. Masurile de exploatare prevad exploatarea corecta a sistemelor de incalzire de ventilare, intretinerea exemplara a cladirilor si altele. Masurile tehnice respectarea normelor si regulelor cu privire la securitatea incendiilor, la instalarea sistemelor de incalzire utilajului tehnologic precum si la edificarea cladirilor.

Masurile speciale interzicerea sau limitarea folosirii focului deschis in locurile cu pericol de incendiu, interzicerea fumatului in locurile nestabilite.

18.Cauzele aparitiei si extinderii incendiilor.


Incendiul este un process fizico-chimic complicat, care include pe linga ardere si fenomenele de schimb de masa si caldura care se dezvolta in timp si spatiu. Aceste fenomene sunt reciproc legate si sunt caracterizate de parametrii incendiului: viteza de ardere, temperatura incendiului precum si de un sir de conditii, multe din care poarta un character intimplator. Fenomenele schimbului de masa si caldura sunt numite fenomene generale, caracteristice pentru orice incendiu, indifferent de proportii si locul izbucnirii. Fenomenele generale pot conduce la aparitia unor fenomene partikulare de asa natura care se pot sau nu produce in cazul incendiului. La forme particulare sunt atribuite: - exploziile - deformarea si prabusirea aparateloe si instalatiilor tehnologice - prabusirea elementelor de constructie. Evidenta statistica a incendiilor, permite a stabili distribuirea aproximativa a pagubei si a jertfelor omenesti in cladirile dde diverse destinatie de la actiunea factorilor periculosi ai incendiului. Sub factor periculos ai incendiului se intelege factorul provocat de incendiu, actiunea carora provoaca trauma , intoxicarea sau decesul omului precum si distrugerea sau defectarea bunurilor materiale.

19.Clasificarea materialelor de constructie conform pericolului de incendiu. Clasele incendiului.


Materialele de constructii pot fi combustibile, greu combustibile si incombustibile. Incombustibile- sunt substante care nu sunt capabile sa arda in atmosfera obisnuita. La ele se refera toate metalele folosite in constructie, materialele neorganice naturale si artificiale, vata minerala cu un continut de pina la 6% de leant organic. Greu combustibile- materiale si substante care sub actiunea temperaturii inalte se aprind. La ele se refera materialele care au in componenta lor substante organice si neorganice sau fractii combustibile si incombustibile. Combustibile- sunt materiale si substante care sub influenta focului se aprind si continua sa ards sau sa mocneasca si dupa inlaturarea sursei de foc. In functie de tipul materialelor si substantelor care ard, incendiile se impart in 5 clase: Clasa A- incendii cu arderea substantelor solide, in majoritatea lor de origine organica(lemnul, hirtia. Textilele) Clasa B- incendii cu arderea lichidelor combustibile. Clasa C- incendii cu arderea gazelor. Clasa D- incendii cu arderea metalelor si aliajelor acestora. Clasa E- incendii cu arderea instalatiilor electrice.

20.Procedee de intrerupere a arderii si mijloace de stingere.


Prin substanta de stingere a focului se intelege asa substante care actioneaza nemijlocit asupra apei si creeaza conditii pentru intreruperea acestuia. In natura exista multe substante stingatoare. Afara de aceasta tehnologiile contemporane permit capatarea a astfel de substante de stingere care in natura nu exista si nu toate substantele sunt acceptate de formatiunile de pompieri, cid oar acelea care satisfac urmatoarele cerinte: - sa effect maxim de stingere la un consum comparative mic. - sa fie accesibile, ieftine si simple in utilizare.

- sa nu exercite actiune vatamatoare asupra oamenilor in timpul folosirii. Dupa indicile dominant a intreruperii arderii substanta de stingere se divizeaza in: Substanta cu actiune de raciere (apa, bioxidul solid de carbon) Substanta cu actiune de diluare(gazele inerte, vaporii de apa) Substanta cu actiune de izolare (spumele mecanica si chimica) Substanta cu actiune de inhibitie(halonii)

21.Protectia oamenilor in caz de incendiu.


1.Masuri constructive de amenajare a cailor de evacuare 2.Masuri indreptate spre limitarea extinderii incendiului. 3.Elaborarea planurilor de evacuare. Instruirea privind regulile de securitate contra incendiilor. 4.Mentinerea in ordine a utilajului special ce favorizeaza cu succes evacuarea personalului. 5. Stabilirea unui control sistematic din partea administratiei asupra pastrarii si circulatiei materialelor si substantelor combustibile si explozibile.

22.Rezistenta la foc si ridicarea limitei de rezistenta.


Prin rezistenta la foc se subintelege capacitatea elementelor se constructie de a se opune actiunii temperaturii inalte si focului deschis. Timpul dupa care constructia isi pierde capacitatea postanta sau de izolare termica se numeste limita de rezistenta la foc si se masoara in ore de la inceputul probarii constructiei la rezistenta la foc, pinaa la aparitia unuia din urmatorii criterii : - formarea in constructii a fisurilor - ridicarea temperaturii pe suprafata neincalzita a constructiei - pierderea de catre constructie a capacitatii portante.