Monitorizarea calitii rului Prahova n punctul de prelevare Cmpina

Bucureti, 2010

Rul Prahova

Valea Prahovei este aezat n mijlocul Munteniei, n bazinul superior i mijlociu al rului cu acelai nume i o parte a bazinului Ialomitei. Ea se nvecineaz la sud cu Judeele Ilfov i Ialomia; la vest cu Dmbovia; la nord cu Braov; la est cu Buzu (Munii Bucegi) i are o suprafa : 4.716 km2 (respectiv 2 % din teritoriul rii). Prahova este un ru din sudul Romniei care izvorte din Munii Bucegi i se vars la Adncata n rul Ialomia. Cei 183 de kilometri i parcurge n judeele Braov (6 km), Prahova (161 km) i Ilfov (16 km). 75% din suprafaa judeului Prahova face parte din bazinul hidrografic al rului.Cursul superior al Prahovei amonte de confluena cu Azuga este cunoscut i sub numele de Prahovia.

I. Locaie - Municipiul Cmpina

Cmpina este un municipiu din Judeul Prahova, Muntenia, Romnia. n 2002 avea o populaie de 38.789 locuitori. Amplasat ntr-un adevrat amfiteatru natural, Municipiul Cmpina este situat pe Valea Prahovei i este nconjurat de trei ruri (Cmpinia, Doftana, Prahova), care au modelat terasa Cmpina. Urmtoarele caracteristici sunt specifice zonei Vii Prahovei: Topoclimatul acestui sector n care se afl Cmpina are un caracter de adapost, att fa de circulaia vestic, ct i fa de ptrunderea crivului din nord est. Aici bat vnturi cu caracter de foehn. Un vnt foehn ori vnt fhn, conform originalului fhn din limba german, este un tip de vnt descendent care apare pe versantul protejat al unui munte. Foehnul are loc ca urmare a unei micri ascensionale a aerului (de obicei) dea lungul peretelui vertical (sau mai abrupt) al unui munte, (ascensiune orografic), urmat de descindere n partea cealalt a masivului.

Pe msur ce curentul de aer se mic ascensional de-a lungul pantei muntelui, aerul se destinde i ca atare se rcete, determinnd transformarea vaporilor de ap n precipitaii. Devenind dehidratat, curentul de aer continu micarea ascensional pn la atingerea crestei sau vrfului muntelui, dup care i continu micarea descensional, n partea cealalt a abruptului. Pe msur ce coboar panta domoal a muntelui temperatura aerului crete adiabatic datorit creterii presiunii atmosferice odat cu atingerea unei altitudini mai joase, ca rezultat, acest front de aer creeaz vnturi puternice, furtunoase, calde i uscate. n doar cteva ore, un astfel de front de aer poate produce creteri de pn la 30C.

I.1. Clima municipiului este temperat continental, flora i fauna reflectand

varietatea reliefului, fiind imprite in trei grupe ce depind de altitudine: alpin, subalpin i silvo-step, fiecare avand frumuseea i bogia proprie. o Izotermele lunii ianuarie n municipiul Cmpina, medii multianuale: (-60C) (-30C). o Temperatura medie multianuala este + 9,5C. Maxima pozitiva a verii a tost de + 37,1C inregistrata in luna iulie a anului 2000, iar valoarea minima de - 21C, in luna ianuarie a anului 2002. o Amplitudini termice extreme absolute in oras: 64,4 C. o Regimul precipitatiilor este de 500 - 700 mm / an. o Numarul anual de zile senine: 160 - 180; viteza medie a vantului: 1,5 m/s; valoarea coeficientului solar, Ks = 0,32; intensitatea izoseismica: 7. Toate statisticile recomanda Cmpina ca fiind localitatea din Romania cu cele mai multe zile insorite pe an si cu un aer avand efecte curative. Prahova este un ru din sudul Romniei care izvorte din Munii Bucegi i se vars la Adncata n rul Ialomia. Cei 183 de kilometri i parcurge n judeele Braov (6 km), Prahova (161 km) i Ilfov (16 km). 75% din suprafaa judeului Prahova face parte din bazinul hidrografic al rului. Cursul superior al Prahovei amonte de confluena cu Azuga este cunoscut i sub numele de Prahovia.

I.2. Date geografice :

o Codul Rului este XI.1.20; o Zon de izvorre Munii Bucegi ; o Emisar: Ialomia .

I.3. Date hidrologice :

o Bazin de recepie 3.740 km ; o Lungimea cursului de ap 183 km ; o Debit mediu 28,3 m/s ; o Dintre judetele traversate amintim: Braov, Prahova, Ilfov

I.4. Solul este alcatuit din: material mineral provenit din dezagregarea si alterarea
rocilor, material organic provenit din transformarea resturilor vegetale, apa provenita din precipitaiile atmosferice sau irigaii si din aer. Proporia n care aceste componente se gasesc n sol determina gradul de fertilitate a solului. n urma monitorizarii calitaii solului din punct de vedere al coninutului de metale grele, n cele 11 puncte de pe DN 1 si n 5 puncte de pe Valea tejealenului, valorile medii anuale masurate pentru nichel, cadmiu, zinc, cupru, depasesc valorile normale n sol (conform Ordinului Ministerului Mediului 756 / 1997), dar aceste valori nu depasesc pragurile de alerta pentru tipurile de folosine sensibile si mai puin sensibile. n vederea monitorizarii calitaii solului, s-au efectuat de catre Oficiul Judeean pentru Studii Pedologice si Agrochimice Ploiesti o serie de studii pedologice, destinate realizariireactualizarii sistemului judetean (national) de monitorizare sol-teren pentru agricultura.

I.5. Vegetatie, fauna

Dintre plantele ierboase, cele mai frecvente sunt: captalanul, feriga, fragul, ghiocelul, pedicuta, pelinul, podbalul, sovarful, sunatoarea, trei frati patati, zburatoarea, s.a. Mentionam ca in padurile si poienile din preajma Campinei se intalnesc mai multe varietati de ciuperci, unele dintre ele comestibile: manatarca sau hribul, iutarul, buretele serpesc, creasta cocosului, zbarciogul, urechea babei, buretele cu peruca, ciuperca alba de padure, pastravul de fag, ghebele si rascovul. De la un anotimp la altul, padurile din zona Sinaiei au un aspect deosebit: primavara, domina o culoare verde- deschides, iar vara, verde-intens; toamna, de pe la jumatatea lunii septembrie pana aproape de caderea brumei, verdele constant al brazilor se armonizeaza cu coloritul aramiu al foioaselor, pana in clipa cand acestea isi scutura frunzele. Dintre animalele salbatice refugiate in locuri ferite din imprejurimile Campinei, amintim cateva de interes cinegetic: cerbul, ursul, caprioara, capra neagra, mistretul, lupul, vulpea, rasul. Acestora li se adauga veverita, iepurele si diferiti soareci de padure. In apele cristaline din zona, pastravul isi are un mediu prielnic de viata. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla, gaita, pupaza, cotofana, ciuful de padure, vulturul plesuv, cocosul de munte, gaina salbatica sau gainusa, privighetoarea, ciocanitoarea, codobatura, cucul, cinteza.

II. Stabilirea indicatorilor de calitate SR ISO 5667-6 Prezenta parte a ISO 5667 stabileste prevederile care trebuie aplicate la elaborarea programelor de prelevare, a tehnicilior de prelevare si pentru manipularea probelor de apa prelevate din rauri si din cursuri de apa, in vederea evaluarii fizice, chimice si microbiologice a calitatii apei.

Materiale de prelevare Pentru prelevarea probelor de apa in vederea analizarii acesteia,trebuie sa sa tina cont de urrmatoarele: 1.echipamente auxiliare. 2.echipamente necesare pentru determinarea indicatorilor de calitate Pentru majoritatea situatiilor se recomanda prelevarea probelor de apa in recipiente de polietilena, polipropilena, policarbonat si sticla; recipientele de sticla au avantajul ca sunt transparente si pot fi sterilizae inainte de folosirea pentru prelevari microbiologice. Pentru determinarea compusilor organici se recomanda folosirea recipientelor de sticla, iar recipientele de polietilena sunt indicate pentru prelevarea indicatorilor de calitate care fac parte dintre principalele elemente din compozitia sticlei ( de exemplu sodiu, potasiu, bor si siliciu), cat si pentru prelevarea impuritatilor metalice in stare de metal in urme. Totusi recipientele de polietilena pot sa nu corespunda in unele situatii pentru prelevarea de probe destinate analizei unor metale in urme ( de exemplu, mercurul). In astfel de cazuri, acest tip de recipiente poate fi utilizat doar daca incercari preliminare indica niveluri de contaminare acceptabile.

Tipuri de aparate
Deoarece anumite metode implica utilizarea unui echipament numeros ca numar de aparatura si ustensile, este necesar ca vasele utilizate sa fie confectionate din materiale usoare, pentru ca greutatea sa fie cat mai mica.In situatiile in care prelevarea nu se realizeaza la mal, este nevoie o barca, ca mijloc de transport pana la locul respectiv . In functie de configuratia malului, daca acesta este periculos sau alunecos,este nevoie de echipament pentru protectia individuala si anume:cizme de cauciuc, vesta de salvare, hamuri, cordelina.Echipament pentru pastrare proba: lada frigorifica. Prelevatoare de suprafata In majoritatea situatiilor in care intervine prelevarea de probe pentru determinarea unor substante chimice din rauri si parauri, este suficienta scufundarea unui recipient cu gura larga chiar sub suprafata apei ( de exemplu, sau o cutie). In situatii cand este importanta prelevarea de la anumite adancimi, bine precizate (sau in cazul prelevarii de gaze dizolvate), este obligatorie utilizarea altor aparate de prelevare. La prelevarile din straturile de suprafata pentru analize microbiologice( in particular bacteriologice) se pot utiliza recipiente similare ce cele pentru prelevarea apei potabile; acestea au in general o caacitate de minim 250 ml si sunt prevazute cu dop filetat, dop de sticla sau orice alt tip de dop care poate fi sterilizat, acoperite cu o folie subtire de aluminiu. Daca se utilizeaza dopuri filetate, in interiorul dopului trebuie aplicate garnituri de elastomer de silicon, capabile sa reziste la autoclavare la 1210 C, sau la sterilizare 1600C. Daca in timpul manipularii este posibila contaminarea bacteriologica, se recomanda fixarea pe flacon a unui inel de siguranata a unei bare suport. Aparate de imersie, etanse Aceste aparate sunt formate din recipiente etanse, umplute cu aer( sau cu gaz inert), care se scufunda in apa, la adancimea dorita, cu ajutorul unui cablu. Sistemul de inchidere (de exemplu un inel etans) este apoi desfacut astfel incat recipientul se umple treptat cu apa, pe masura ce aerul (sau gazul inert) este deplasat. Prin amplasarea in interiorul dispozitivului a unui flacon adecvat, acest tip de aparat poate fi folosit pentru prelevarea de

probe in care se urmareste daterminarea gazelor disolvate. Un exemplu de aparat de acest tip este recipientul Dussart. Aparate cilindrice sau cu tubul deschis Acest tip de aparat este format dintr-un tub sau cilindru, deschis la ambele capete, prevazut cu capace sau dopuri, cu balamale si inchidere etansa, care se lasa deschise in timpul scufundarii la adancimea dorita. Prin coborarea unei greutati pe un cablu, se declanseaza un mecanism cu arc, care inchide capacele sau repune dopurile. Aceste aparate sunt eficiente daca se realizeaza circulatia libera a unui debit de apa prin tub sau cilindru, cand acestea sunt deschise. Exemple de acest tip de aparat sunt dispozitivele Rutner, Kemmerer, Van Dorn si Friedinger. Aceste aparate sunt recomandate pentru prelevarea din cursuri de apa caracterizate prin tendinte de strangere sau viteze mici de curgere; pentru prelevarea prelevarea din rauri si cursuri de apa cu regim de curgere torential, este indicat prelevatorul Zukovwsky, avand in vedere tendinta de orientare a tubului deschis, preferential pe orizontala, ceea ce favorizeaza prelevarea in conditii izocinetice. In general, functionarea este identica cu a aparatului de prelevare Friedinger. Dispozitive de pompare Dispozitive de pompare sunt adesea un procedeu adecvat de prelevare a probelor si ele constau din dispozitivele submersibile, cu aspiratie si peristaltice. Alegerea sistemului de pompare dePinde de conditiile specifice ale prelevarii. Aparate automate de prelevare Aceset aparate pot fi utilizate cu maxima eficienta, in multe cazuri de prelevare din rauri si parauri, deoarece permit prelevarea in mod continuu, fara nici o interventie manuala, a unei singure probe sau a unei serii de probe. Aceste aparate sunt deosebit de practice pentru obtinerea probelor compuse si la studierea variatiilor calitatii in functie de timp. In cazul unei depozitari mai indelungate a probelor, este obligatoriu sa se verifice daca instabilitatea acestora nu prodce erori.

Dispozitivele automate pot fi de tip intermitent sau continuu, iar functionarea lor poate depinde de timp sau debit. In alegerea celui mai potrivit tip de aparat se tine seama de conditiile specifice fiecarui progra, de prelevare: de exemplu, prelevarea pentru determinarea concentratiei medii de metal in urme de apa unui rau sau parau, se poate efectua in cele mai bune conditii pein folosirea unui dispozitiv care este in legatura continua si directa cu debitul unui sistem de pompare peristaltica. Avand in vedere gama larga a sistemelor de pompare existente, alegerea celui mai adecvat tip depinde de conditiile specifice fiecarui program de prelevare.

Importanta amestecului
Daca programul de prelevare urmareste, in mod special, efectele produse de un afluent sau efluent asupra calitatii apei pe un anumit sector al cursului principal, este necesar sa se fixeze cel putin 2 zone de prelevare: o zona chiar in amonte de confluenta si o zona in aval, la o distanta suficienta pentru asigurarea unui amestec total. Distanta la acre se realizeaza un amestec complet al efluentilor cu debitul unui curs de apa depind de caracteristicile fizice ale albiei. Intr-un curs de apa, efluentii se amesteca pe trei dimensiuni, respectiv: Pe verticala ( de sus in jos) Pe laterala ( dintr-o parte in alta) Pe longitudinala ( aplatizarea in aval, pe directia de curgere a apei, a valorilor maxime si minime de concentratie ale elementelor constitutive din efluent) In majoritatea cursurilor de apa, amestecul total pe verticala al efluentilor evacuati se realizeaza la cel putin 1 km. In general, pe un curs de apa este suficienta prelevarea pe un singur nivel de adancime, desi in rauri si cursuri de apa cu regim de curgere lent pot aparea stratificari datorate efectelor termice si altor efecte de densitate. In astfel de situatii, este in general necesara prelevarea pe mai multe niveluri de adancime si de aceea se recomanda efectuarea unor incercari preliminare in scopul aprecierii gradului de stratificare. Pentru obtinerea unor rezultate reprezentative, frecventa de prelevare a probelor trebuie sa fie in imediata apropiere a unei descarcari de caracter neregulat, comparativ cu

un punct situat in aval, la o distanta oarecare, unde amestecul longitudinal s-a realizat intrun grad ai mare. Pentru calculul toatal al distantei se realizeaza un amestec total cu o abatere de 1% fata de omogenitatea completa, se recomnda euatia urmatoare:
l= 0.13b 2 c(0.7 + 2 g ) gd

In care: l = lungimea tronsonului de amestec, m b = latimea medie a tronsonului, m c = coeficientul lui Chezy pentru tronsonul (15<c<50) g = accceleratia gravitationala, m/s2 d = adancimea medie a tronsonului, m Indicatori de calitate ai apelor utilizati -turbiditate; -pH; -temperatura; -oxigen dizolvat; -consum chimic de oxigen; -consum biochimic de oxigen; -conductivitate electrica; -continut de saruri -indicatori specifici ( N total, P total, Detergenti, det. Microbilogice, Fe) Pentru determinarea turbiditatii se utilizeaza un turbidimetru. Pentru determinarea pH-ului,temperaturii,conductivitatii si oxigenului dizolvat, analiza se face la fata locului cu ajutorul unui multimetru.Apa este preluata in vase de sticla si apoi aceasta se supune analizei cu ajutorul aparatului. Determinarea deficitului de oxigen din apa Deficitul de oxigen este diferenta dintre cantitatea de oxigen dizolvat in apa in conditii de saturatie si cantitatea de oxigen gasita in proba de analizat. El are mare importanta in caracterizarea sanitara a unei ape; cu cat deficitul de oxigen este mai mare cu

10

atat nivelul poluarii apei este mai crescut si pericolul pentru sanatatea consumatorilor mai ridicat. Principiul metodei: se face diferenta dintre cantitatea de oxigen in conditii de saturare la temperatura apei de analizat si cantitatea de oxigen gasit in apa. Modul de lucru: cunoscand cantitatea de oxigen dizolvat in apa, determinat mai sus si cantitatea de oxigen n conditii de saturatie, se detemina deficitul de oxigen din apa procentual. Consumul de oxigen al materiilor organice Desi se face distinctie intre consumul biochimic de oxigen si consumul de oxigen de catre materiile organice, de cele mai multe ori aceste notiuni se confunda.Pentru determinarea consumului de oxigen de catre materiile organice,majoritatea metodelor utilizeaza cantitatea de oxigen consumata de probele de apa.Printre oxidantii utilizati subliniem: K2Cr2O7, KMnO4, KIO3, Ce(SO4)2, I2, cloramina etc. Fosfor total si azot total Metoda de determinare de referinta se realizeaza prin spectrofotometrie prin absorbie molecular.

11