E sezonul strugurilor i al mustului, iar medicii recomanda sa profitam din plin de aceasta perioada.

Strugurii contin o multime de vitamine si de saruri minerale. Au efect diuretic, ajuta ficatul si rinichii si fac pielea mai frumoasa.

Strugurii sunt recomandati in hipertensiune, celor care au probleme biliare, afectiuni hepatice sau, nu in ultimul rand, celor care sufera de anemie. Insa strugurii mai au o calitate speciala: sunt utili pentru mastile faciale de infrumusetare. Astfel, mastile pe baza de struguri remineralizeaza, revitaminizeaza si previn aparitia ridurilor. "E una din cele mai importante plante terapeutice, fiind recomandata in metodele de fitoterapie", afirma specialistii. Un ciorchine de struguri pe zi inseamna sanatate curata, spun medicii: contin multe vitamine si saruri naturale utile, precum fier, sodiu, calciu, potasiu, fosfor, magneziu, crom sau siliciu. Iar taninul din strugurii rosii intareste sistemul imunitar, luptand impotriva bacteriilor. Strugurii sunt si bine tolerati de catre stomac, gratie efectelor diuretice si remineralizante. "Insa trebuie consumati in stare proaspata" - intaresc doctorii. Daca suntem in stare de convalescenta, stresati sau obositi, strugurii pot creste nivelul de energie din organism.

Insa strugurii mai au o calitate speciala: sunt utili pentru mastile faciale de infrumusetare. Astfel, mastile pe baza de struguri remineralizeaza, revitaminizeaza si previn aparitia ridurilor. "E una din cele mai importante plante terapeutice, fiind recomandata in metodele de fitoterapie", afirma specialistii.

Un ciorchine de struguri pe zi inseamna sanatate curata, spun medicii: contin multe vitamine si saruri naturale utile, precum fier, sodiu, calciu, potasiu, fosfor, magneziu, crom sau siliciu. Iar taninul din strugurii rosii intareste sistemul imunitar, luptand impotriva bacteriilor.

Strugurii sunt si bine tolerati de catre stomac, gratie efectelor diuretice si remineralizante. "Insa trebuie consumati in stare proaspata" - intaresc doctorii. Daca suntem in stare de convalescenta, stresati sau obositi, strugurii pot creste nivelul de energie din organism.

Opt semine de mr (care pot fi mestecate cu uurin) conin doza zilnic de iod necesar unui om adult

Seva vitei de vie apa vindecatoare

Posted by Raluca at 00:04

Seva vitei de vie apa vindecatoare

Cunoscuta popular si ca plansul vitei sau apa de vie, seva de vita de vie picura din abundenta din mladitele proaspete o data cu taierile de primavara ale viei. Cu un gust placut, usor acrisor si un bogat continut de vitamina C, inzestrata cu proprietatile astringente si cicatrizante ale vitei, aceasta seva a fost folosita de-a lungul timpului mai ales pentru tratarea afectiunilor oculare si ale pielii, precum si pentru regenerarea organismului, in curele de tonifiere si revitalizare, ca si pentru eliminarea calculilor renali si urinari. 1. O planta cu istorie indelungata Via are un caracter cu totul aparte in viata oamenilor, fiind una dintre cele mai vechi plante cultivate de catre om. Datorita abundentei si gustului savuros al strugurilor si proprietatilor medicinale ale vitei, ea a fost respectata ca o planta dintre cele mai valoroase, capatand adesea semnificatii religioase si mistice. Romanii sarbatoreau pe 17 martie Liberaliile sarbatoare consacrata lui Dionysos (Bachus), zeul vitei, moment care coincidea cu plansul vitei si cu Dionisiile grecesti. La vechii greci, cultul lui Dionysos era legat de cunoasterea misterelor vietii de dupa moarte, ale renasterii si cunoasterii, via fiind un simbol vegetal al nemuririi. In Israelul antic, vita de vie era considerata de asemenea o planta sacra, fiind identificata in vechile traditii cu miticul arbore al vietii. Simbol al belsugului si bucuriei, ea a fost identificata in traditia crestina cu sufletul omenesc care se trezeste si care, atunci cand precum via, este lucrat cu daruire si atentie, ajunge sa ofere nenumarate roade: strugurii dulci ai cresterii spirituale si ai apropierii de Dumnezeu. Textele evanghelice fac din vie un simbol al Imparatiei Cerurilor; Iisus afirma de altfel ca El este vita cea adevarata. Clement din Alexandria spunea inteleg prin vie in sensul alegoric, pe Domnul cu care trebuie sa ne hranim, dar in urma unei munci de cultivare care se face prin lucrarea ratiunii. O planta care a inspirat atat de mult arta si literatura, care a oferit atatea simboluri si a servit ca baza pentru numeroase alegorii, nu poate sa nu fie incarcata de valente aparte din punctul de vedere al regenerarii, fortificarii si intaririi sufletului dar si a intregii fiinte. Si daca despre struguri si rolul lor exceptional in terapie s-a vorbit in numeroase randuri, efectele remarcabile ale sevei din vita adevarata apa vie au fost adesea neglijate, cu toate ca miile de vii din intreaga lume plang in fiecare primavara. Sa invatam in continuare cum putem sa folosim aceasta apa vie, pentru a ne vindeca si intari.

2. Boli ce pot fi tratate cu seva de vita Conjunctivita, inflamatii oculare Cu o pipeta sterila, se aplica in coltul exterior al ochiului cate 5-10 picaturi de seva. Ochiul este mentinut pe cat posibil deschis cat timp se face aplicarea, dupa care pleoapele se strang cu putere

de mai multe ori si apoi, cu ochii inchisi, se realizeaza cateva miscari usoare de rotatie ale globilor oculari. Aceasta aplicatie se va realiza de 3 ori pe zi, pana la completa vindecare. Efectele tonice, usor astringente si cicatrizante ale sevei de vita se vor simti in 5-10 minute de la aplicarea acestui remediu natural. Se recomanda aplicarea in acelasi mod a sevei de vita si in cazurile ochilor care ustura din cauza suprasolicitarii, in cazul lucrului indelungat in fata ecranului calculatorului, pentru a inviora vederea si a inlatura oboseala. Hemoragii oculare superficiale Seva se recomanda in cazul persoanelor care au tendinta de inrosire a ochilor sau la care vasele fine de la nivelul scleroticii tind sa se sparga cu usurinta. In cazul unor leziuni superficiale la nivelul ochilor ca urmare a contactului cu particule sau substante din mediul exterior (praf, aschii, rumegus, solutii iritative), este necesara mai intai clatirea cu apa rece din abundenta dupa care se recomanda aplicarea a 7-10 picaturi de seva in fiecare ochi. Dupa aceasta, ochii vor ramane inchisi si cat mai bine relaxati cel putin 10 minute. Se recomanda de asemenea, suplimentar, ca la scurt timp dupa aplicarea sevei in ochi sa se aplice pe pleoapele inchise o compresa cu macerat la rece din flori de albastrele (Centaurea cyanus) sau craite (Tagetes patula). Maceratul la rece din plante se obtine lasand peste noapte (5-6 ore) 2 lingurite de pulbere de planta intr-o cana cu apa, la temperatura camerei. Dupa incheierea timpului de macerare, preparatul se filtreaza si se foloseste in aceeasi zi. Tulburari de vedere, oboseala oculara In cazul tulburarilor de vedere care au aparut ca urmare a suprasolicitarii sau in urma inaintarii in varsta, este indicat sa se asocieze aplicatiile externe cu apa de vie (sub forma de colir, asa cum a fost descris anterior) cu administrarea ei interna. In astfel de situatii, efectele regenerante ale sevei se pot remarca realizand o cura de 3 saptamani, in timpul careia se va consuma de 3 ori pe zi cate o lingurita de seva, pe stomacul gol. Dermatoze si eczeme, inflamatii ale pielii Un remediu stravechi, datand inca din vremea romanilor, recomanda ca apa de vie, proaspat culeasa, sa fie amestecata cu putina miere de albine si rasina de brad pentru a obtine astfel o pasta ce va fi aplicata pe zona afectata a pielii. Acest remediu trebuie preparat imediat dupa recoltarea sevei si se va aplica pe piele la scurt timp dupa preparare. Gastrita si inflamatii intestinale (colite, enterocolite, rectocolite) Vita de vie pare a fi o planta special lasata de Dumnezeu pentru a usura aceste suferinte. Atat seva cat si frunzele de vita au, datorita taninurilor, proprietati astringente, reducand aciditatea gastrica si ajutand la refacerea tesuturilor lezate chiar in cazurile in care exista tendinta de instalare a ulcerelor la nivel gastric. Ele produc totodata o stare de relaxare si calmare nervoasa, elimina diareea si prezinta o actiune diuretica. Seva se administreaza de 4 ori pe zi cate o lingurita, iar la 10 minute dupa administrarea sevei se foloseste sublingual un amestec de frunze de vita (Vitis vinifera), pulbere din radacina de obligeana (Acorus calamus) si frunze de zmeur (Rubus idaeus) Convalescenta, oboseala, astenie, imbatranire, devitalizare Desi ii rostim adesea numele, putini dintre noi ne-am gandit poate ca el indica o stransa legatura a acestei plante cu insasi energia vietii. Daca via a fost considerata timp de secole in traditia greaca si romana simbolul lui Dionysos zeu al renasterii, al manifestarii energiei creatoare a vietii si al abundentei aceasta cu siguranta ca nu este o pura intamplare, cu atat mai mult cu cat in toate traditiile spirituale vechi via este asociata cu abundenta si chiar cu nemurirea. Aceste manifestari sunt strans legate de puterea regeneranta pe care o au toate partile vitei: strugurii, frunzele si seva. O data cu primavara, seva concentreaza in cea mai mare masura aceste proprietati revigorante de care pot beneficia acum toate persoanele slabite, care se confrunta cu

astenia sau devitalizarea. O cura intensiva cu seva pentru aceste cazuri, presupune ca in fiecare dimineata sa se consume 1-2 linguri de seva proaspata, pe stomacul gol, timp de cel putin 2 saptamani. Litiaza renala si urinara Efectul puternic diuretic si de eliminare a calculilor se poate constata in special in cazul curelor ceva mai drastice. O astfel de cura presupune in primul rand folosirea unei alimentatii lactovegetariene (fara carne, zahar si alimente cu aditivi) axata in proportie de minimum 40% pe salate de cruditati si sucuri din legume si fructe. Apa de vita se foloseste in doza de 2 lingurite la o cana cu apa de izvor, de 3 ori pe zi, numai pe stomacul gol. Este recomandat sa nu se manance nimic timp de cel putin 30 de minute de la administrare. Ingreunarea organismului, adjuvant in curele de dezintoxicare Cu ajutorul apei de vie se poate prepara un elixir depurativ, combinand o lingurita de apa de vie cu o 2 lingurite zeama de lamaie si 200 ml apa. Se beau cate 2-3 pahare pe zi, inainte de masa. Acest elixir poate fi inclus si in curele de slabire realizate primavara, pentru combaterea obezitatii, iar in cazul unei utilizari mai indelungate (o cura de 1 luna) apar efecte considerabile de reducere a celulitei.

3. Recoltarea si pastrarea sevei Seva se recolteaza in mici recipiente din plastic sau sticla ce vor fi bine legate de capetele corzilor de vita proaspat taiate in cadrul taierilor de primavara. Cantitatea ce va fi recoltata intrun singur vas nu este foarte mare si de aceea este bine sa fie folosite 5-10 astfel de recipiente. Borcanele sau sticlele folosite trebuie sa fie foarte bine sterilizate inaintea recoltarii, iar imediat dupa umplerea cu seva ele vor fi inchise etans si pastrate numai in frigider pana in momentul utilizarii.

Mari, 30 August

2011

Bobul de strugure, o pastil tmduitoare pentru orice boal

Toamna aduce cu sine bucuria fructelor care dau n prg, printre care la loc de cinste se afl strugurii. Fiind uor asimilabili, strugurii reprezint excelente produse energetice, musculare i nervoase pentru organism, avnd efecte remineralizante, antitoxice, stimulente i decongestive.

Nu degeaba anticii vedeau n bobul de strugure o pastil tmduitoare pentru orice boal, iar n vin o butur de leac cu o excepional valoare. Cercetrile recente au demonstrat c n sucul de struguri negri, n smburii de struguri i n pieli se gsete o substan numit resveratrol, unul dintre cei mai puternici antioxidani naturali cunoscui. Resveratrolul are un potenial antioxidant de 50 de ori superior vitaminelor C i E la un loc, este de 10-20 de ori mai puternic dect vitamina E n ce privete protecia antioxidativ, pentru c mpiedic oxidarea LDLcolesterolului, scade nivelul sangvin al colesterolului total i al trigliceridelor, fiind un vasodilatator arterial. De asemenea, resveratrolul poate reduce dezvoltarea melanomului malign, poate avea aciune citostatic n cancerul de sn, previne i combate eficient osteoporoTraditia
spune ca un pahar cu must din struguri cu albi, dimineata, la pranz si seara, cam vreo doua saptamani zilnic, face mai mult decat cele mai scumpe si vestite creme de intinerire a pielii.

Sucul de struguri verzi (necopi) ajuta la tratarea anginelor, stomatitelor, ndeprtarea strilor febrile. sucul de agurid (din struguri necopi) se prepar prin diluare cu ap (200 g

suc la 1 litru ap) i se folosete la prepararea unor alimente sau ca butur rcoritoare. Este indicat n angine, hemoptizie, stri febrile i stomatite. Prin siropare se utilizeaz ca diuretic mpotriva celulitei i obezitii, scorbutului i icterului. Ca uz extern, sucul de struguri verzi poate fi utilizat sub forma de loiune pentru fa. Trebuie s mncai struguri zilnic, dac vrei s depii anotimpul rece fr dificulti, cci ntrindune imunitatea natural, ei ne protejeaz de guturai i de grip. Strugurele cur bine intestinul, astfel nct, consumndu-l cu coaj i cu smburi, el va permite persoanelor care sufer de constipaie s profite de drnicia sa. Bogat n vitamina B, acest fruct este nzestrat cu virtui calmante, sedative i hipnotice. Un strugure nainte de somn le-a ajutat unora s scape de insomnii. Masc tonifiant pentru ten normal: un ciorchine de strugure (foarte bine splat sub jet de ap, la robinet). Se zdrobesc boabele i cu un tampon de vat se umezete uor pielea feei. Se las sa acioneze dou sau trei minute, apoi se cltete. Diabet dei strugurii snt foarte dulci snt indicai chiar i n diabet, dar consumai, totui, cu moderaie. Strugurii conin zaharuri, care se elibereaz lent i se asimileaz cu uurin. Stimuleaz procesele schimbului de substane n organism, pofta de mncare. Ajut s depii starea de oboseal cronic. Strugurii diminueaz riscul dezvoltrii unor boli cronice, pentru c au un efect antiinflamator i imunostimulator puternic. Snt eficieni i n cazul multiplilor virui inclusiv cel de herpes simplex. Indigestie. Strugurii ajut la depirea indigestiei. Este preferat n cazul indigestiilor i pentru c este o hran uoar pentru stomac. S-a stabilit c n cazul tuberculozei i cancerului, administrarea strugurilor influeneaz benefic organismul.

Istorie Strugurii slbatici au fost recoltai de cultivatori i fermierii timpurii. De mii de ani, fructul este cules att pentru proprietile sale medicinale, ct i pentru cele nutriionale, istoria lui fiind strns legat de cea a vinului. Schimbri n conformaia smburilor (mai mici la formele cultivate) i distribuii ale seminelor slbatice cultivatorilor, au avut loc ntre cca 3500-3000 . Hr., n sud-vestul Asiei sau n sudul Transcaucaziei (Armenia i Georgia). Cultivarea strugurilor s-a rspndit i n alte pri ale lumii, n perioada preistoric sau n antichitate. Strugurii au fost transportai n coloniile europene din ntreaga lume, ajungnd n America de Nord n jurul anului 1600 i apoi n Africa, America de Sud i Australia. n America de Nord, strugurii au format hibride cu o specie de Vitis, gen originar din regiune; unele hibride fiind create intenionat pentru a combate Phylloxera, o pest cauzat de o insect, care a afectat viade-vie european cu mult mai mult dect pe cea nord-american, reuind s devasteze producia

european de vin n civa ani. Mai trziu rdcinile nord-americane au fost folosite n ntreaga lume pentru a altoi V. vinifera, astfel nct aceasta s reziste n faa Phylloxerei. n America de Nord creterea Vitis viniferei a fost limitat la regiunea cu clim temperat de pe Coasta de vest a Statelor Unite, n New Mexico i California. ns, datorit unor cercetri interprinse de Konstantin Frank, Vitis vinifera este cultivat acum i n regiunile cu un climat mai aspru ca New York i sudul provinciei canadiene Ontario. Munca Dr. Helmut Becker din anii '80 a adus Vitis vinifera i n Valea Okanagan din British Columbia. n martie 2007, cercettori australieni de la CSIRO, lucrnd n Centrul cooperativ de cercetare pentru viticultur [2] au descoperit c "mutaii independente i extrem de rare din dou gene [VvMYBA1 i VvMYBA2] [din struguri roii] produc o singur vi-de-vie alb, care este printele aproape tuturor varietilor de struguri albi din lume. Dac numai o singur gen ar fi suferit mutaii, majoritatea strugurilor ar fi rmas roii i astzi nu am avea mai mult de 3000 de cultivatori disponibili, de struguri albi."[3] [modificare] Utilizare

Strugure Folosirea strugurilor dateaz din neolitic, fapt demonstrat, de descoperirea unui depozit improvizat de vin, vechi de 7,000 de ani pe teritoriul actual al Georgiei, n 1996. [4] Alte dovezi au artat c mesopotamienii i vechii egipteni aveau plantaii de vin i deineau miestria necesar fabricrii vinului.[5] Filozofii greci preamreau puterea vindectoare a strugurilor, att ca ntreg ct i sub form de vin. Cultivarea Vitis viniferei, ca i producia vinului, au nceput n China n timpul dinastiei Han, n secolul al II-lea .Hr.[6], odat cu importarea speciei din Ta-

Yuan. Totui, dup ali autori, via de vie slbatic, crescut la munte ca Vitis thunbergii, a fost folosit pentru producerea vinului nainte de secolul al II-lea .Hr.[7] Seva viei de vie a fost folosit de vindectorii tradiionali europeni pentru tratarea bolilor de piele i de ochi. Alte utilizri includ folosirea frunzelor pentru oprirea sngerrii, dureri i inflamaii ale hemoroizilor. De asemenea, pentru tratarea durerilor de gt au fost folosii strugurii necopi, iar stafidele au fost folosite pentru tratarea tuberculozei, constipaiei i setei. n tratamentul cancerului, holerei, variolei, ameelilor, infecilor ale pielii i ochilor, boli ale rinichilor i ficatului au fost folosii strugurii necopi. [[2]] Au fost dezvoltate i varieti de struguri fr smburi, pentru a atrage consumatorii, ns cercetri recente au artat c multe dintre propietile vindectoare ale strugurilor provin chiar de la smburi. Frunzele viei de vie sunt umplute cu carne tocat, orez i ceap n prepararea mncrii tradiional-balcanice Dolma, precum i a sarmalelor romneti.

Caprioara si vita de vie

O caprioara urmarita de vanatori se ascunse intr-o vie. Cu inima cat un purice, ii astepta sa se departeze si apoi, linistindu-se, incepu sa manance frunze de pe butucii vitei. Unul dintre vanatori vazu crengile miscandu-se si descoperi ascunzatoarea caprioarei. Duse arma la ochi si o impusca, in timp ce se prabusea, caprioara isi spuse: Merit asta, nu trebuia sa fac rau viei care ma salvase!"

Morala acestei fabule: Fii recunoscator celui care te-a ajutat la nevoie.