You are on page 1of 18

CARACTERUL ca latura relational-valorica si de autoreglaj a personalitatii CARACTERUL ca latura relational-valorica si de autoreglaj a personalitatii 1.

. Acceptiunile notiunii de caracter Ca latura relationala a P, ,,responsabila de felul in care oamenii interactioneaza unii cu altii in cadrul societatii, caracterul a fost definit ca o pecete sau amprenta ce se imprima in comportament, ca un mod de a fi al omului, ca o structura psihica complexa prin intermediul careia se filtreaza cerintele extreme si in functie de care se elaboreaza reactiile de raspuns. 17274joj32brm7k Intrucat caracterul exprima valoarea morala, personala a omului, a mai fost denumit si profilul psiho-moral al acestuia evaluat, in principal, dupa criterii de unitate, consistenta si stabilitate. Caracterul reprezinta configuratia sau structura psihica individuala, relativ stabila si definitorie pentru om, cu mare valoare adaptativa, deoarece pune in contact individul cu realitatea, facilitandu-i stabilirea relatiilor, orientarea si comportarea potrivit specificului sau individual. In 1952 H. Pieron semnala in ,,Vocabular de psihologie 4 definitii ale caracterului:
1. 2. 3. 4.

maniera obisnuita si constanta de relatie, proprie fiecarui individ (Wallon) or274j7132brrm individualitate psihologica (Dumas) ansamblul, uneori sinteza dispozitiilor stabile ale unui individ (Burloud) ansamblul tendintelor afective care dirijeaza reactiile unui individ la conditiile mediului in care el traieste (Heyer) Dispuse intr-o alta ordine cele 4 definitii arata:

1. continutul psihic al caracterului (def. 4) 2. caracteristicile acestui continut (def. 1 si 3) 3. efectul general produs de stabilirea continutului (def. 2) Marea majoritate a definitiilor date caracterului oscileaza intre aceste 3 elemente.
1

Unii autori incercand sa identifice continutul propriu-zis al caracterului s-au oprit pe rand asupra celor 3 mari componente ale vietii psihice: intelectuale, afective, volitive. Astfel: Fr. Paulhan caracterul este ,,forma particulara a activitatii mentale. Le Senne caracterul este ,,scheletul mental, ,,armatura mentala a omului. Alti autori si-au fundat caracterologiile lor pe vointa. Constantin Radulescu-Motru:considera caracterul ca fiind format din ,,dispozitiile specifice ale vointei. Levitov: vointa reprezinta coloana vertebrala a caracterului. Sunt si autori care definesc caracterul cu ajutorul structurilor afective care apar in calitate de constituienti psihici esentiali ai caracterului. Al. Rosca: caracterul- ,,ansamblul sentimentelor. Aceste definitii se indeparteaza de esenta notiunii de caracter. Alti autori au incercat sa reuneasca elementele cognitive, afective si volitive in structura caracterului. St. Zisulescu: caracterul = ,,insusirea P luminata de intelect, sustinuta de sentiment si directionata de vointa spre a lua o atitudine fata de realitate. Dificultatea definirii caracterului provine din natura lui complexa si mai ales din multitudinea sensurilor sub care apare termenul respectiv in literatura de specialitate. Zisulescu arata ca s-au conturat cel putin 3 sensuri ale notiunii de caracter:
2

1. caracter in sens de caracteristic, aceasta acc. provenind chiar din etimologia cuvantului grec ,,haractir, care Teofrast, se refera

la ,,monograma individului, la anumite particularitati ale comportamentului lui; 2. caracter in sens etic, ca o insusire de P investita cu valoare morala. ,,Cand vorbim despre caracter mai mult ca sigur implicam un standard moral si emitem o judecata de valoare (Allport). 3. Caracter in sens psihologic, ca semn caracteristic distinctiv al unei P care ii determna modul de manifestare, stilul reactiei fata de evenimentele traite. In psihologie, se intalnesc 2 curente:
1. unul care include in sfera notiunii de caracter atat insusirile genotipice determinate biologic, cat si pe cele fenotipice, dobandite sub

influenta mediului natural si social; cand importanta acestuia din urma este recunoscuta se sterge orice deosebire calitativa dintre caracter si temperament (reprezentantii orintarilor biologizante si fiziologizante); 2. altul care raporteaza notiunea de caracter numai la P umana, in care se include insusirile fenotipice de esenta socio-culturala, eticaaxiologica, subliniind astfel existenta unei deosebiri calitative ntre caracter si temperament (reprezentantii orientarii socio-antropoculturologice). In acc. extinsa, caracterul exprima schema logica de organizare a profilului psiho-social al P, considerat din perspectiva unor norme si criterii valorice. In acest caz el include: a. b. c. d. conceptia generala despre lume si viata a sb.; sfera convingerilor si sentimentelor socio-morale; continutul si scopurile activitatilor; continutul aspiratiilor si idealurilor.

Toate aceste ,,elemente sunt corelate si integrate intr-o structura functionala unitara, prin intermediul unui mecanism de selectie, apreciere si valorizare. In sens restrans notiunea de caracter desemneaza un ansamblu inchegat de atitudini si trasaturi, care determina un mod relativ stabil de orientare si raportare a omului la ceilalti semeni, la societate in ansamblu si la sine insusi. Caracterul se manifesta numai in situatiile sociale. El se structureaza numai in interactiunea individului cu mediul socio-cultural, ca mecanism specific de relationare si adaptare la particularitatile si exigentele acestui mediu.
3

Orice individ isi structureaza pe baza unor complexe transformari in plan cognitiv, afectiv, motivational, un anumit mod de raportare si reactie la reactiile sociale, adica un anumit profil caracterial. Caracterul apare ca mod individual specific de relationare si integrare a celor 2 multimi de solicitari. El poate pune individul in urmatoarele 3 ipostaze: 1. de concordanta deplina cu societatea 2. de respingere reciproca totala 3. concordanta partiala-discordanta partiala Caracterul se structureaza prin integrarea in plan cognitiv, afectiv, motivational si volitiv a ceea ce este semnificativ pentru individ in situatiile, evenimentele si experientele sociale. El se manifesta numai in asemenea imprejurari. Nu este suficient sa punem sb. intr-o situatie oarecare, ca in cazul temperamentului, ci neaparat intr-o situatie sociala semnificativa. Semnificativul se poate imparti in individual si general. - cand caracterul se structureaza pe dominanta semnificativului individual, va fi etichetat ca marunt, mercantil;

cand se structureaza pe dominanta semnificativului general (supraordonat), va fi etichetat ca mare, nobil. In primul caz, individul isi va demonstra intrega forta a caracterului sau in actiunile indreptate spre atingerea scopurilor personale. In cazul al 2-lea, forta caracterului se va dezvalui numai in actiunile subordonate atingerii unor scopuri cu valoare sociala mare.

Rezulta ca modalitatea cea mai eficienta de cunoastere si evaluare a caracterului o reprezinta analiza actelor de conduita in situatii sociale semnificative pentru individ.

PROIECT DE LECIE

OBIECTUL DE NVMNT: PSIHOLOGIE CLASA: a X-a SUBIECTUL: CARACTER ( caracterul ca profil psihomoral al personalitii ; formarea caracterului ; caracterul ca mecanism integrator al personalitii ; caracterul ca mecanism relaional) TIPUL LECIEI: de comunicare de noi cunotine

OBIECTIVE :
Competen general: Obiective operaionale: Cunoaterea fenomenelor psihice, a componentelor i trsturilor specifice personalitii umane, n scopul nelegerii vieii subiective a omului; Oo1: s defineasc i s caracterizeze caracterul; Oo2:s explice formarea caracterul i mecanismele implicate; Oo3:s explice importana atitudinilor valori n cristalizarea caracterului ; Oo4:s neleag implicarea caracterului n relaionarea interuman;

STRATEGII DIDACTICE:
METODE I PROCEDEE: expunerea, explicaia didactic, conversaia, problematizarea, observaia sistematic i independent, reflecia personal, activitatea independent. MIJLOACE I MATERIALE: fie de lucru individuale

BIBLIOGRAFIE:
Mielu, Zlate coordonator manual Psihologie cls. A X-a, Edit. Aramis 2005 Tinca, Creu ; Nicolae , Mitrofan; Mihai, Aniei colab.
5

Secvenele leciei

Ob.

Elemente eseniale de coninut Activitatea profesorului Activitatea elevilor

Strategii didactice Metode Mijloace

Evaluare

1. Captarea ateniei

3'

- se va realiza discutnd pe -strategie marginea urmtoarei discursiv de afirmaii pentru tema n - particip la discuii, tip cauz : argumentndu-i argumentativrspunsurile ; persuasiv ; Caracterul se refer la acele trsturi care descriu modul de a fi, de a se comporta, atitudinile, convingerile, profilul moral al unei persoane.

-manual de psihologieEditura Aramis;

observarea sistematic a elevilor;

-dezbaterea ; 2.Comunicarea subiectului i a obiectivelor leciei 2' - se vor trece n revist - ascult cu atenie elementele-cheie ale temei, obiectivele leciei ; prezente n schema leciei (anexa nr. 1) ;

3. Dirijarea nvrii

30 '

Oo1

Caracterul ca profil psihomoral al personalitii n timp ce temperamentul


6

este neutral, nu implic orientri valorice caracterul este ncrcat valoric, el descrie profilul psiho moral al personalitii ; temperamentul este nnscut, ns caracterul este dobndit prin modelare socio cultural. Caracterul este alctuit din trsturi care se desfoar pe un continuum, de la pozitiv la negativ ; toi oamenii au caracter, dar orientat valoric ntr-o manier diferit. Puterea caracterului este dat de fora convingerilor, de tria cu care le aprm i susinem, de constana i persistena lor n timp i n mprejurri variate, i nu de ncrctura lui valoric. Caracterul este schimbtor, el se poate modifica n timp sub influena unor factori de mediu, socio culturali.

- ascult ceea ce li se comunic ;

- particip la discuii, -strategie explicnd care sunt discursiv de deosebirile dintre tip explicativ ; temperament i caracter

-manual de psihologieEditura Aramis;

-expunerea ;

- ofer exemple practice ; -explicaia didactic ;

-conversaia ;
7

Formarea caracterului
Oo2

Geneza caracterului debuteaz n copilrie. 1. Imediat dup natere ncepe formarea caracterului prin procesul nvrii sociale pe ci foarte variate ( familia, prinii vor ncuraja comportamentele dezirabile i le vor sanciona pe cele indezirabile ; copilul va nva foarte repede ce comportamente i aduc laud, recompense i pe cele care i aduc reprouri, pierderea unor privilegii, chiar sanciunea) acesta este mecanismul condiionrii care are ca efecte fixarea unor comportamente mai simple, n primii ani ai copilriei. 2. Mecanismul autoritii este sursa principal de formare a caracterului ; autoritatea adultului se impune de la sine, ceea ce decide el este sfnt; mecanismul autoritii

- enumer care sunt mecanismele de formare a caracterului i importana lor n conturarea personalitii umane ;

manual de psihologieEditura Aramis; -strategie didactic de tip argumentativdeductiv ;

-conversaia ; - explic modul de desfurare a mecanismelor implicate n formarea caracterului

-problematizarea ;

merge mn n mn cu cel al condiionrii . Pe msur ce copilul crete autoritatea ar trebui exercitat cu msur, pentru c va crete i nevoia de autonomie a copilului i mai ales a adolescentului. Autoritatea ar trebui s se schimbe n coparticipare, antrenarea adolescentului la viaa de familie, a colii, n luarea deciziilor, prin consultare i nu prin impunere. 3. Mecanismul imitrii i al modelului copilul va imita i va adopta modelele de conduit din mediul lui familial ( prini, bunici, frai etc.) ; are loc un proces de imprimare , de ntiprire, de asimilare a acelor modele ce i pot prelungi efectul pe toata durata vieii. Modelul este o surs puternic de formare a caracterului, tindem s ne identificm cu un model, s mprumutm din calitile lui ( pozitive, negative); model poate fi orice

-strategie - explic importana discursiv de mediilor : familial, social tip explicativ; i cultural n modelarea caracterului

manual de psihologieEditura Aramis;

-expunerea;

-explicaia ;

explic influena modelelor asupra conturrii caracterului


9

persoan din anturajul nostru ( familie, coal, viaa social, artistic, de pe strad, anumii colegi dintrun grup) ; sunt perioade n via, mai ales n adolescen cnd suntem foarte permiabili la un model, mai trziu ( odat cu maturizarea intelectual i social, moral) suntem mai selectivi i mai critici n alegerea modelului. Geneza caracterului este legat de lumea n care intr copilul dup natere (reguli, norme ale familiei, ale societii) , va trebui s le respecte, s le asimileze, nvnd ce este bine i ce nu, de dorit sau nepotrivit, pe baz de recompens sau pedeaps i pe baz de exercitarea autoritii ; modelele sunt importante i contribuie la formarea caracterului, pentru ca la maturitate omul s fie capabil de autodeterminare, de alegeri n cunotin de cauz.

- exemplific cu situaii concrete ;

-expunerea; -explicaia ;

manual de psihologieEditura Aramis;

tem de lucru n clas ;

-strategie didactic de tip argumentativdeductiv ; -conversaia ;

observarea sistematic a elevilor;

- identific unele situaii n care modelele au rol determinant -problematizarea ;

tem de
10

Caracterul ca mecanism integrator al personalitii Caracterul este considerat mecanismul integrator sintetic cel mai important al personalitii, este orientativ i reglator, reunete ansamblul de atitudini valori definitorii pentru profilul psihomoral al personalitii. Nu orice manifestare comportamental este o trstur caracterial . Trsturile caracteriale trebuie s aib anumite atribute : - atributul generalitii - atributul constanei, al stabilitii - atributul plasticitii Trsturile de caracter sunt adevrai invariani de personalitate ce permit predicia comportamentelor. Trsturile de caracter exprim ceea ce este constant, relativ invariabil, stabil i definitoriu pentru personalitatea uman. Conceptul de atitudine : - rein tipurile de atitudini valori i importana lor n cristalizarea caracterului

lucru n clas ;

Oo3

-activitatea independent; -exerciiul; -fie de lucru individuale; -observaia sistematic i independent; -conversaia; evaluare oral

- exemplific cu situaii concrete unele trsturi de caracter

-activitatea independent; -reflecia personal;

- enumer componentele
11

atitudinea este un raport , o poziie fa de ceva anume, trsturile caracteriale se exprim ca atitudini valorice. Atitudinea are urmtoarele componente : 1. componenta cognitiv 2.componenta motivaional 3.componenta afectiv ( 1, 2, 3 asigur latura orientativ a caracterului, direcionndu-l ) 3. componenta voluntar reprezint latura reglatorie. Conceptul de valoare atitudinea valoare este o structur complex de natur socio cultural n cadrul creia primul element este form, cel deal doilea este coninut ; valoarea confer coninut atitudinii ; valoarea nu este un dar n sine, ea este rezultatul unei relaii dintre subiect i obiect ; n timp oamenii i fixeaz un sistem de valori sub influena factorilor sociali, de mediu, familiali i instituional rezultatul

atitudinii i explic conceptul de atitudine

-activitatea independent; -exerciiul;

manual de psihologieEditura Aramis;

tem de lucru n clas ;

-observaia sistematic i independent; -conversaia; - explic conceptul de valoare i importana valorilor n crearea propriului sistem de valori observarea sistematic a elevilor; -activitatea independent; -reflecia personal;

- reliefeaz rolul valorilor dezvoltarea

-observaia sistematic i independent;

manual de

tem de lucru n
12

este constituirea unui sistem personalitii individului de valori propriu. Caracterul ca mecanism relaional Caracterul este cel care pune omul n relaie cu lumea prin intermediul sistemului de atitudini valori ; n timp atitudinile se organizeaz , se structureaz, se ierarhizeaz astfel nct caracterul capt o dimensiune sistemic i o specificitate individual. La baza caracterului se afl mii de dispoziii, trsturi circumstaniale, conjuncturale, modaliti de a denumi multiple manifestri ale personalitii trsturi secundare ale caracterului. n cursul maturizrii intelectuale, afective, sociale, n condiiile confruntrii cu variate situaii de viat , se structureaz un set de trsturi principale ( n numr de 10 15) .Aceste -conversaia;

psihologieEditura Aramis;

clas ;

Oo4

- particip la discuii , argumentnd importana formrii unui sistem de atitudini valori propriu -activitatea independent; -reflecia personal;

observarea sistematic a elevilor

- enumer i exemplific trsturile caracteriale al individului

-observaia sistematic i independent; manual de

observarea sistematic a elevilor


13

trsturi sunt caracteristice, pot fi recunoscute cu uurin la o persoan. Confruntarea n continuare cu situaii de via mai complicate conduce la filtrarea, selectarea unui numr foarte restrns de trsturi , n numr de 2 3 care sunt definitorii pentru o persoan trsturi cardinale. Astfel se dezvolt i se maturizeaz trsturile caracteriale i se dispun n structura personalitii. Modul cum se impune o - exemplific cu situaii trstur, cum devine ea n concrete trsturile istoria unui individ este caracteriale propriu acestuia. Relaiile dintre atitudini se structureaz i n raport cu obiectul atitudinii fa de ce anume exprim, se raporteaz. Fiecare om este caracterizat de : - atitudini fa de societate, fa de ceilali semeni ( exprim poziia fa de societatea n care trim, fa

-conversaia;

psihologieEditura Aramis;

-activitatea independent; -reflecia personal

-observaia sistematic i independent;

manual de psihologieEditura Aramis;

observarea sistematic
14

de instituiile ei, fa de semenii notri : sinceritate, altruism, corectitudine, toleran, buntate dar i opusul acestora); - atitudini fa de propria persoan ( exprim raportarea la propriul eu fizic, social i spiritual, se traduc prin admiraie fa de propriul eu, ncredere n sine, optimism, stpnire de sine , modestie, demnitate, spirit autocritic dar i opusul acestor trsturi); - atitudini fa de munc ( exprim raportarea la propria activitate, la cerinele acesteia, la rezultatele ateptate i realizate hrnicie, contiinciozitate, exigen, autoexigen, disciplin, punctualitate, responsabilitate, asumarea erorilor, iniiativ, creativitate dar i opusul acestora). - pe baza datelor privind importana motivaiei n conturarea personalitii

a elevilor

-conversaia; - enumer tipurile de atitudini pe care le poate manifesta fiecare individ i importana lor n relaionarea interuman

-activitatea independent; -reflecia personal

-observaia sistematic i independent;

observarea sistematic a elevilor

.Obinerea

15

performanei ; asigurarea feed-back-ului

5'

umane i n dezvoltarea individului uman , se va realiza caracterizare a motivaiei ca factor declanator n manifestarea personalitii - se va realiza frontal, prin evaluarea rspunsurilor obinute la solicitrile adresate; evaluarea va avea o component predominant stimulativ;

5.Intensificarea reteniei i transferului 7'

-conversaia;

6. Evaluarea performanei 3'

- se vor da ndrumri bibliografice, referitoare la tema abordat.

-activitatea independent; -reflecia personal

evaluare oral

16

I.

ANEXA NR. 1 SCHEMA LECIEI CARACTERUL CA PROFIL PSIHOMORAL AL PERSONALITII

n timp ce temperamentul este neutral, nu implic orientri valorice caracterul este ncrcat valoric, el descrie profilul psiho moral al personalitii ; temperamentul este nnscut, ns caracterul este dobndit prin modelare socio cultural. Caracterul este alctuit din trsturi care se desfoar pe un continuum, de la pozitiv la negativ ; toi oamenii au caracter, dar orientat valoric ntr-o manier diferit. Puterea caracterului este dat de fora convingerilor, de tria cu care le aprm i susinem, de constana i persistena lor n timp i n mprejurri variate, i nu de ncrctura lui valoric. Caracterul este schimbtor, el se poate modifica n timp sub influena unor factori de mediu, socio culturali II. FORMAREA CARACTERULUI

1.. Mecanismul condiionrii care are ca efecte fixarea unor comportamente mai simple, n primii ani ai copilriei. Imediat dup natere ncepe formarea caracterului prin procesul nvrii sociale pe ci foarte variate 2. Mecanismul autoritii este sursa principal de formare a caracterului 3. Mecanismul imitrii i al modelului copilul va imita i va adopta modelele de conduit din mediul lui familial Modelul este o surs puternic de formare a caracterului. Geneza caracterului este legat de lumea n care intr copilul dup natere (reguli, norme ale familiei, ale societii) , va trebui s le respecte, s le asimileze, nvnd ce este bine i ce nu, de dorit sau nepotrivit, pe baz de recompens sau pedeaps i pe baz de exercitarea autoritii ; modelele sunt importante i contribuie la formarea caracterului, pentru ca la maturitate omul s fie capabil de autodeterminare, de alegeri n cunotin de tindem s ne identificm cu un model, s mprumutm din calitile lui ( pozitive, negative). III. CARACTERUL CA MECANISM INTEGRATOR AL PERSONALITII

Caracterul este considerat mecanismul integrator sintetic cel mai important al personalitii, este orientativ i reglator, reunete ansamblul de atitudini valori definitorii pentru profilul psihomoral al personalitii. Nu orice manifestare comportamental este o trstur caracterial . Trsturile caracteriale trebuie s aib anumite atribute : - atributul generalitii - atributul constanei, al stabilitii - atributul plasticitii Conceptul de atitudine : atitudinea este un raport , o poziie fa de ceva anume, trsturile caracteriale se exprim ca atitudini valorice. Conceptul de valoare atitudinea valoare este o structur complex de natur socio cultural n cadrul creia primul element este form, cel de-al doilea este coninut ; valoarea confer coninut atitudinii IV. CARACTERUL CA MECANISM RELAIONAL

Caracterul este cel care pune omul n relaie cu lumea prin intermediul sistemului de atitudini valori ; n timp atitudinile se organizeaz , se structureaz, se ierarhizeaz astfel nct caracterul capt o dimensiune sistemic i o specificitate individual Tipuri de trsturi caracteriale : - trsturi secundare - trsturi principale - trsturi cardinale Relaiile dintre atitudini se structureaz i n raport cu obiectul atitudinii. Fiecare om este caracterizat de :

17

atitudini fa de societate, fa de ceilali semeni atitudinea fa de munc atitudinea fa de propria persoan

18