Universitatea din Bucureti Facultatea de Sociologie i Asisten Social

Monarhia salveaz Romnia?

Student: Vasile Andra Specializarea: Sociologie Anul: 2 Seria:2 ; Grupa: 3

Cuprins
1. Introducere...................................................................................................................................3 1.2 Tema i ntrebarea de cercetare.............................................................................................3 2.1 Motivaia alegerii temei........................................................................................................4 2. Scurt istoric al monarhiei romne................................................................................................4 3. Regele i presa.............................................................................................................................7 4. Analiza de continut....................................................................................................................10 Dancu, Ionel (2011). 1990-2011: Regele Mihai, alungat i stimat, n funcie de guvernare. n Adevrul, 20.09.2011. [Online] http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/web-politicregele-mihai-iliescu-constantinescu-basescu_0_557944579.html...........................................10 4.1 Analiza calitativ.................................................................................................................12 4.2. Analiza cantitativ..............................................................................................................17 5. Analiza discursului....................................................................................................................21 5.1 Trei discuii despre monarhie.................................................................................................22 6 .Limite ale cercetrii...................................................................................................................26 7. Concluzii....................................................................................................................................26 Anexe.............................................................................................................................................28 Ghid de interviu.........................................................................................................................28 Transcripturi...............................................................................................................................29 Transcript 1............................................................................................................................29 Transcript 2............................................................................................................................32 Transcript 3............................................................................................................................36 Bibliografie....................................................................................................................................41

1. Introducere
1.2 Tema i ntrebarea de cercetare
Cercetarea de fa i propune s analizeze diversele portretizri ale monarhiei romne (accentul cznd pe actuala Familie Regal) creionate de ctre presa romneasc de dup 1990. Odat ce dictatura comunist a fost nlturat, iar mass-media i-a rectigat dreptul de a servi publicul larg, iar nu vreun un cult al personalitii, au nceput s apar n tipar o mulime de opinii divergente referitoare la acelai subiect. Dispariia unanimitii prerilor a fost oarecum incomod, iar fiecare ziar cu propria sa orientare ideologic, ncerca s-i impun viziunea personal. n privina disputei formei de guvernmnt republic versus monarhie, au existat prelegeri care s susin una din pri. Interesant este c, fiind o tem destul de delicat, mai ales n contextul unei tranziii, rar se regseau opinii neutre i dezinteresate. Cei mai muli i stabileau tabra fie n curtea palatului Pele, fie n faa Casei Poporului. n 1989, Romnia se afla la o rscruce de istorie. Avea o mare sete de noutate, dar n acelai timp se temea de necunoscut. Vroia s scape de plaga comunist, dar nu pierdea din calcul ideea unei continuiti aductoare de ordine. Se uita cu nostalgie spre vremurile regeti i la vorbele poetului: la trecutu-i mare, mare viitor, dar toate acestea erau nceosate de perspectiva socialist care avusese rgaz s se instaleze n memoria social. Cum bine spunea Marin Preda timpul nu mai avea rbdare i astfel Romnia a decis. Scopul cercetrii nu este s emit vreo judecat de valoare n privina acestei decizii. ntrebarea pe care o iniiez este urmatoarea: Cum a fost construit i nfiat imaginea monarhiei i a Regelui Mihai I n presa romneasc ntre anii 1990-2011?. M voi axa pe cteva perioade n care subiectul regal a fost pus n discuie mai intens, iar pana n prezent am parcurs un numr de 39 de articole. Ipoteza lansat sun astfel: pe msura ce anii au trecut i posibilitatea reinstaurarii monarhiei a devenit din ce n mai mica, Casei Regale i-a fost conferit o imagine din ce n mai favorabil, fiind proliferat un sentiment de simpatie i admiratie ctre Familia Regal.

2.1 Motiva ia alegerii temei

Anul 2011 este numit i anul Regelui graie aniversrii celor 90 de ani ai M.S. Mihai I al Romniei. Dar a mai aduga un motiv. Este anul n care un val de simpatie de proporii a fost ndreptat nspre Rege. n luna iulie, preedintele n funcie, Traian Bsescu s-a referit la M.S. prin sintagma slug la rui i a declarat c decizia de abdicare a fost un act de trdare. n perioada ce a urmat acestor declaraii, numeroase personaliti, de la oameni politici pn la istorici au discutat intens, n cadrul mass-media, inadecvarea spuselor preedintelui. Erau evocate valorile perpetuate de monarhie, importana Regelui n istorie i demnitatea pe care ia pstrat-o ntotdeauna. Cteva luni mai trziu, odat cu susinerea discursului regal n Parlament i cu prilejul numeroaselor evenimente organizate de Casa Regal pentru srbtorirea Regelui, mass-media romneasc nu a contenit cu laude la adresa suveranului. ns aceast direcie de opinie nu a existat dintotdeauna n presa de la noi. Anii au trecut, vremurile s-au schimbat i oamenii odat cu ele. Dac ziarul Adevrul publica n 1990 un editorial cu titlul Bine a-i mai rmne, Maiestate! (n sensul de a rmne n exil), acelai cotidian, n 2011 titreaz un sincer La muli ani, Majestate!. Consider interesant de consemnat aceast evoluie a opiniilor exprimate de presa romneasc. Pentru a afla dac scrierile presei au influenat i percepia publicului larg despre monarhie, ar fi necesar o cercetare mai ampl i pe un alt palier. Titlul lucrrii este o sintez a celor dou orientri privind monarhia. Partea presei care susinea ideea revenirii Regelui afirma rspicat c aceasta este soluia redresrii rii, c monarhia salveaz Romnia. La polul opus se situau ziarele simpatizante ale puterii republicane i ale ideologiei de stnga care puneau sub semnul ntrebrii respectiva formul, ba chiar o luau n derdere, considernd-o desuet.

2. Scurt istoric al monarhiei romne

Mai ntai, consider c este potrivit s enunm ce a nsemnat forma de guvernmnt a monarhiei pentru Romnia. n 1866, aa-zisa monstruoas coaliie a forat pe domnitorul Al. Ioan Cuza, cruia i expirase mandatul de apte ani n fruntea Principatelor Romne s-i prseasc funcia. n locul su, a fost adus un tnr prin prusac, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. La scurt timp, pentru a-i conferi legitimitate noul domn, a fost adoptat prima Constituie, una de factur liberal, inspirat dup cea a Belgiei. Carol I s-a bucurat de cea mai lung domnie din istoria rii (48 de ani) n care s-au nregistrat paii importani pentru modernizarea Romniei: independena n 1877, anexarea Dobrogei, proclamarea Regatului n 1881, nfiinarea Bncii Naionale, construirea Castelului Pele, alternana la guvernare a celor dou mari partide (Partidul Naional Liberal i Partidul Conservator), precum i fundamentarea dinastiei regale a Romniei. Succesorul la tron a fost nepotul su de frate, Ferdinand I, care a cptat renumele de ntregitorul sau Cel loial , n mare parte datorit bunei dirijri a rii n perioada delicat de rzboi. Regatul Romniei a reuit s obin, n urma Primului Rzboi Mondial, unirea cu Basarabia, Bucovina i Transilvania. n timpul su a fost elaborat o nou Constituie care s fie n concordan cu noul context politico-social. O prevedere important a acesteia era instituirea votului universal. Dup moartea Regelui Ferdinand, a urmat o scurt perioad la tron, nepotul su Mihai I care a domnit sub regen domneasc la numai 6 ani. Trei ani mai trziu, Carol al II-lea decide s se ntoarc n ar i s-i urmeze destinul de conductor. Climatul politic de atunci a fost extrem de nefavorabil, caracterizat prin marea criz economic, urmat de rspndirea larg a dictaturilor n Europa. Romnia nu a fcut excepie i astfel prin Constituia din 1938, monarhia constituional se tranforma ntr-o monarhie absolut. Regele era capul statului, partidele erau desfiinate, iar Parlamentul juca un rol decorativ. Au urmat Diktatul de la Viena i Ultimatumul de la Moscova care obligau ara s cedeze mai bine de o treime din teritoriu. Regele a cedat nu numai din trupul rii, ci i tronul. n 1940, a fost proclamat rege Mihai I, fiul lui Carol al II-lea. Acesta ns, nu a depus jurmnt pe Constituie, deoarece era abrogat la acea dat i nici nu a fost aprobat de Parlamentul care era suspendat. A fost n schimb ncoronat i uns de Patriarhul Romniei1. Din cauza sferei largi de puteri pe care tatl su o acordase marealului Ion Antonescu, Regele Mihai nu i-a putut ndeplini prerogativele la capacitate maxim. n august 1944, Regele decide arestarea marealului i ntoarcerea armelor mpotriva Germaniei naziste, alturndu-se Aliailor din care fcea parte i
1

Wikipedia- The Free Encyclopedia. (16 decembrie 2011). [Online] Mihai al Romaniei. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_al_Rom%C3%A2niei [Accesat pe 16.12.2011, 18:05]

U.R.S.S. Aceast hotrre a contat pentru redobndirea nordului Transilvaniei, precum i pentru scurtarea rzboiului cu ase luni. ns, la mprirea sferelor de influen ce a avut loc la Yalta, Romnia nu a putut evita extinderea braului comunist i asupra ei. Regele Mihai a rezistat pe tron nc trei ani, timp n care a ncercat s se opun intruziunilor ruseti asupra politicii rii (un exemplu ar fi greva regal din 1946). La 30 decembrie 1947, Regele este nevoit s abdice i s prseasc ara, urmnd a fi instaurat aa-zisa republic popular. Acest ultim gest de renunare la tron a constituit un mare motiv de polemici i dezbatere. Unele voci susin c Regele s-a dedat la un aranjament cu sovieticii pentru a pleca din ar teafr i chiar cu o parte din averea sa2. Majestatea Sa susine ns c a fost antajat i ameninat c 1000 de studeni vor fi mpucai dac se opune abdicrii3. Rmas fr cetenia romn, retras de ctre comuniti, Regele Mihai a trit n exil, ncercnd s militeze pentru interesele Romniei, fr mare succes ns. n aprilie 1990 i-a manifestat dorina de a petrece srbtorile de Pati n ar, dar autoritile romne nu i-au permis acest lucru. n luna decembrie a aceluiai an, Majestatea Sa a reuit s ptrund n ar, dar a fost descoperit la Curtea de Arge i expulzat. Abia n aprilie 1992, Regele a primit aprobarea puterii de la Bucureti pentru a-i revedea patria. n timpul mandatului preedintelui Constatinescu, Regele i-a redobndit cetenia romn. n prezent, are reedina stabilit n ar, n trei locaii: Castelul de la Svrin, Castelul Pele sau Palatul Elisabeta. 2011 a fost anul Regelui, n care acesta i-a srbatorit a 90-a aniversare printr-un eveniment grandios care a atras personaliti de vaz din ntreaga lume, dar mai ales printr-un discurs susinut n Parlamentul Romniei, dup mai bine de 60 de ani. Este foarte greu de rezumat perioada regal a Romniei i este la fel de greu de contestat fr a cdea n latura specific unui mojic. Putem afirma c succesele monarhiei au urmat o pant descendent n istoria noastr. Diferena cred c o reprezint cel mai bine atitudinea prim-minitrilor n faa regelui. Dac Lascr Catargiu avea capacitatea de a-i adresa obiecii lui Carol I (Aiasta nu se poate, Mria-Ta!) care s fie luate n considerare de ctre suveran, Armand Clinescu avea dou modaliti de adresare ctre Carol al II-lea: atunci cnd ceva era posibil de realizat spunea S-a fcut, Majestate, iar cnd cerina regelui era deplasat i imposibil de pus n practic, i spunea Se face, Majestate. Dincolo de greelile pe care le putem identifica acum la rece, nu cred c putem suspecta Regii Romniei de intenii rele ndreptate mpotriva poporului romn. Fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, a sintetizat perfect importana monarhiei pentru ara noastr: Memoria regalitii este pentru
2 3

idem idem

neamul romnesc o chestiune de igien identitar. Partea cea mai bun a ceea ce suntem noi ca naiune este organic legat de monarhie. Nu vorbesc, firete, doar despre perioada dintre 1866 i 1947, dar aceasta este continuarea unor tradiii pe care cei patru regi i minitrii lor au reuit s le conduc la un nivel de reprezentare superior: unitate i suveranitate naional, fora politic, militar i economic. Orice aducere aminte a regalitii este aadar, un motiv de mndrie [] Cred ntr-adevr c un adevrat patriot nu poate fi dect melancolic atunci cnd se uita n jur i compar Romnia de odinioar cu cea de acum. Dar o atare melancolie nu trebuie s ne descurajeze, ci dimpotriv s ne motiveze n a nu ne da batui. Nu e o melancolie debilitant, ci una militant. i asta o spune un ministru al republicii. Dar unul care se strduiete sa actioneze ca i cum Regele Carol I ar fi cu ochii pe el.4

3. Regele i presa
Este dificil de presupus n ce msur perspectivele asupra monarhiei expuse de pres au fost ingerate de ctre public i adoptate ca fiind proprii lui. Efectul de persuasiune este greu de explorat i ar necesita o cercetare mai ampl, relevant cantitativ la nivelul populaiei. Nu putem deci afirma dac glonul magic a strpuns opinia public, dar putem presupune c acesta a fost lansat. Septimiu Chelcea enumera n cartea sa Opinie public. Gndesc masele despre ce i cum vor elitele patru funcii ale mass-mediei: cristalizarea opiniilor individuale i de grup, construirea curentelor de opinie, medierea ntre opinie public i guvernare, modificarea opiniei publice (Drgan apud Chelcea, 2002, 110). Discursul jurnalistic nu are rolul de a transmite concepte abstractizate i de a analiza ntr-un mod pur raional i sistematic anumite evenimente, ci specificul su este tocmai nuana narativ. Jurnalitii sunt, de fapt, furitori de mituri 5. Dup cum spuneam, nu putem trage concluzii privind impactul asupra populaiei a celor prezentate de pres, dar este foarte probabil ca mass media s aduc n dezbatere public anumite chestiuni. Teoria agenda setting susine tocmai asta: jurnalitii poate nu reuesc s i impun propria viziune, dar sunt capabili s realizeze ordinea de zi a subiectelor de discuie din societate. Kurt Lang i Gladys E. Lang afirma: Mass media influeneaz atenia acordat anumitor probleme. Mass-media construiete imaginea public a personalitilor politice.
Paleologu, Th. Prefa. n Autor colectiv (2009). Familia Regal: o istorie in imagini. Trgovite: Editura Cetatea de Scaun 5 Coman Mihai, Libbrecht Liz. Victim or Victor? Mythologisation by the Local Press of King Miha's visit to Romania. In: Rseaux, 1997, volume 5 n1. p. 76
4

Mass-media prezint constant lucrurile sugernd despre ce anume s gndeasc, despre ce s cunoasc i despre ce s i formeze sentimente (Lang i Lang apud Chelcea, 2002, 116 ). n acest mod, presa i arog un rol important n producerea i reproducerea opiniei publice. Pe de alt parte, Ray G. Funkhouser atrage atenia c, dei mass-media aduce anumite subiecte n discuie, importana acestora este stabilit tot de ctre public, ntre acestea din urm (mass media) i ierarhia stabilit de public a problemelor puse n discuie exist o anumit discrepan (Chelcea, 2002, 119). O teorie care ar explica diferitele valene pe care monarhia le-a cptat n presa romneasc ar fi cea a ncadrrii: A ncadra nseamn a selecta anumite aspecte din realitatea perceput i a le scoate n eviden n comunicare, astfel ca sa se dea o anumita definiie problemelor, o interpretare cauzal, o evaluare moral i/sau s se recomande un anumit tratament pentru item-urile descrise (Entman apud Chelcea, 2002, 120). De exemplu, abdicarea Regelui Mihai este considerat de cei care-i sunt mpotriv o trdare, acetia mbrind ideea conform creia Regele ar fi acionat cu laitate cnd a cedat presiunilor comuniste i a renunat la tron. Acetia ignor ameninarea puterii comuniste de a asasina 1000 de studeni n cazul refuzului monarhului, detaliul din urm fiind subliniat de cei care l susin pe Rege. Teoria ncadrrii este strns legat de cea a pazei la barier care susine existena unui filtru prin care se trec materialele nainte de publicare. Gatekeeperi-i sunt cei care decid, n baza unor criterii mai mult sau mai puin obiective, care sunt informaiile demne de a face parte din publicaia respectiv.(Chelcea, 2002, 134) Dezbaterile privind cea mai potrivit form de guvernmnt pentru Romnia de la nceputul anilor 90 privesc de fapt problema conversiei elitelor din societatea care tocmai fcuse primii pai spre tranziie. Dumitru Sandu identific cinci teorii care contureaz modalitatea prin care s-ar aterne ptura elitelor dupa nlturarea dictaturii: 1.teoria elitei neocomuniste/criptocomuniste; 2. teoria elitei antinaionale (internaionaliste/<<vndute dumanilor naiunii>>); 3. teoria continuitii tehnocratice; 4. teoria mai mult sau mai puin explicit formulat a dreptului natural al vechilor elite proprietari, patroni, monarhi; 5.teoria seleciei i promovrii prin corupie (orice om de afaceri este necinstit, este susceptibil de a fi caz de corupie) (Sandu, 1996, 29). Dreptul natural al elitelor vechi este adus n discuie i de ctre latura monarhist a presei: abdicarea Regelui a fost un act forat de sovietici care doreau acapararea ntregii puteri a statului; odat condamnat comunismul, valorile legitime care au fost nlturate silit trebuie s-si recapete poziia anterioar. Contraargumentul la care se refer i prof. Sandu este tocmai imposibilitatea de a terge cu buretele 45 de ani de schimbri petrecute 8

la nivel macro i micro care au determinat configurarea politica i memoria social a romnilor. (Sandu, 1996, 30) O alt tem predilect a presei romneti privind subiectul monarhiei poart numele, n filosofia istoriei, de problem a alternativelor istorice. Jurnalitii i nu numai obinuiesc s aduc modificri n scenariul istoriei i s formuleze, n stilul narativ i mitologic la care deja am fcut referire, poveti care s nceap cu ce-ar fi fost dac. Este o practic bine cunoscut i constituie un bun exerciiu de imaginaie, dar i periculos dac fundamentm judeci de valoare n afara unui context istoric real. Alternativa istoric este, deci, n definiia lui Ctlin Zamfir, un curs al evenimentelor, altul dect cel ntmplat, i pe care, n virtutea cunotinelor noastre teoretice i empirice despre condiiile evoluiei sistemului, l putem considera ca fiind fost posibil (Zamfir, 41). Datele istorice care se modific n procesul de formulare al alternativelor se regsesc n rspntiile istorice, momente cheie determinate de dou tipuri de situaii distincte. Pe de o parte sunt accidentele - momente care au depins n mare msura de orientarea hazardului, iar pe de alt parte deciziile actorilor (Zamfir, 41). Acestea din urm, fiind fapte aprobate i deliberate de actori importani pe scena istoriei, sunt cel mai adesea supuse unor critici aspre. n cazul Regelui Mihai, hotrrile sale de la 23 august 1944 sau de la 30 noiembrie 1947, precum i imposibilitatea de a-i relua tronul dup 1989, au reprezentat puncte de pornire pentru realizarea multor alternative. De exemplu, partea presei care nu l susine, afirm deseori c refuzul abdicrii ar fi constiuit o piedic pentru acapararea puterii de ctre comuniti. Sau c decizia de ntoarcere a armelor mpotriva Germaniei n Al Doilea Rzboi Mondial a dat dovad de nestatornicie fa de angajamentul luat anterior i ar fi alterat imaginea Romniei ca i participant la rzboi (ara noastr nu a fost recunoscut ca stat cobeligerant). Alternativele istorice formulate de presa monarhist se axeaz pe perioada de dup Revoluie. Sunt multe scenarii ce cuprind imagini pline de nostalgie i regret a ceea ce ar fi putut deveni Romnia pn n prezent daca ar fi evoluat sub auspiciile coroanei regale. Aadar, mass media romneasc, n cazul nostru presa, a ndeplinit mai mult dect un rol informativ pentru public. A emis interpretri diverse de pe poziii total opuse n ceea ce privete monarhia i pe eful su actual, Regele Mihai I. Aa cum bine este subliniat in articolul lui Mihai Coman, presa nzestreaz relatrile cu nelesuri, realiznd n acest mod, diferite lumi culturale n care oamenii exist, simultan. (Carey apud Coman, 1997, 83). Este necesar de menionat accepiunea larg rspndit n domeniul stiinelor politice care susine c un stat pentru a fi puternic trebuie s dein trei tipuri de puteri: economic, militar i cultural (simbolic). Ultima revine n mare parte n slujba mass mediei deoarece acestea joac rolul mult mai important, decisiv n anumite privine, de a filtra totul, de a amplifica, de a 9

reconfigura, de a lansa pe pia acea imagine, acea interpretare care li se pare lor (mijlocelor de comunicare n mas n.n.) potrivit.(Dobrescu si Brgoanu, 291)

4. Analiza de continut
n primul rnd, trebuie menionat c n cercetarea ntreprins, voi analiza ziare romneti, alese aleatoriu, din urmatorele perioade, deoarece n aceste momente, Regele a fost mai mult n atenia publicului i n dezbaterea presei: aprilie 1990 Regele i-a manifestat intenia de a se ntoarce n Romnia dup un lung exil, pentru a petrece, n spiritul ortodox tradiional, Srbtorile Pascale. Cererea sa a fost respins de autoritile romne i motivat prin proximitatea alegerilor, considerndu-se c prezena Regelui ar duna ordinii fragile a populaiei. Decembrie 1990 Regele ncearc s ptrund n ar pentru a petrece Crciunul i pentru a vizita mormintele strmoilor si, Regii Carol I i Ferdinand I. Este prins la Curtea de Arge de ctre autoritile romne i expulzat Aprilie 1992 Regele revine n ar i efectueaz un pelerinaj la Putna, Curtea de Noiembrie 1994 interzicerea revenirii n ar se menine, iar PDSR propune 1997 Regelui i se restituie cetenia romn. Pe data de 1 martie revine n ar Arge i viziteaz Bucuretiul, cu acordul Guvernului. declararea Regelui ca persona non-grata cu paaport romnesc, iar pe 4 martie M.S. ajunge la un acord cu preedintele Emil Constantinescu pentru aprarea intereselor Romniei privind aderarea la NATO. Martie 2001 Ion Iliescu l invit pe Rege la un dineu i la un eveniment n Iunie 2011 Regele este numit slug la rui, iar aciunile sale ca suveran sunt 25 octombrie 2011 Regele ine un discurs n Parlamentul Romniei dup mai cadrul Galeriei Naionale de Art. aspru criticate de actualul preedinte, Traian Bsescu. bine de 60 de ani. 6
6
Dancu, Ionel (2011). 1990-2011: Regele Mihai, alungat i stimat, n funcie de guvernare. n Adevrul, 20.09.2011. [Online] http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/web-politic-regele-mihai-iliescuconstantinescu-basescu_0_557944579.html

10

Ca uniti de nregistrare am utilizat un numr total de 122 de articole ale ziarelor romneti Adevrul, Romnia Liber, Curierul Naional, Libertatea, Tineretul Liber, Dreptatea. Am observat c n articolele parcurse, autorii (chiar dac diferii i de la publicaii diferite), invoc repetitiv aceleai trsturi pozitive sau negative despre monarhie i despre M.S. Regele. La capitolul aspecte pozitive a puncta: Imagine extern buna/simbol al istoriei articolele cu valene pro-monarhiste, dar i cele care se menin neutre, tind s aduc n discuie beneficiile diplomatice ale monarhiei i faptul c Regele Mihai, dincolo de orice defecte i s-ar imputa, rmne un reprezentant de seam al istoriei romnilor, cu care ara noastr se poate mndri i prin simplul fapt c a ajuns la o vrst att de respectabil. Valori tradiionale n nenumrate articole care relateaz deplasrile Regelui n ar, nu se omit expunerile despre vizitele la mnstiri, biserici, participri la slujbe, aspecte care vizeaz religiozitatea i apartenena la ortodoxism. ntr-o societate din ce n ce mai laicizat, orientarea spre Biseric este apreciat, n special de conservatori, de asemenea au mai fost invocate caliti precum modestia, continuitate, stabilitate etc, toate acestea reprezentnd valori tradiionale ludate de pres. Reacordarea drepturilor negate de comuniti - presa monarhist susine c Regele Mihai a fost forat s abidce de ctre puterea sovietic, iar repunerea lui pe tron ar fi gestul normal, care ar urma anulrii comunismului petrecute la Revoluia din decembrie 1989. De asemenea, faptul c Regele a fost nevoit s triasc n exil i chiar i s-a refuzat accesul n ar la nceputul anilor 1990 l ndrepteste i mai mult n a fi despgubit moral. Rol de mediator despre Regele Mihai s-a scris c ar fi n mai mare msura s menin un echilibru ntre forele politice din ara noastr i mai ales ntre partidele care opteaz mai mult pentru ctigurile personale dect pentru interesul rii, n momentul n care sunt alei. Aspectele negative identificate sunt: -inacctualitatea monarhiei - unii autori consider c monarhia nu mai reprezint o soluie sustenabil pentru societatea globala care se afl ntr-o permanent schimbare. Mai ales, n contextul geopolitic, n care suveranitatea naional (susinut n sensul patriotic de instituia monarhic) este umbrit de cea european sau mondial, monarhia i valorile tradiionale promovate nu i-ar mai avea sensul.

11

- Regele Mihai nu s-a dovedit a fi conductor bun - prin deciziile luate cnd s-a aflat la conducerea Romniei, Regele Mihai nu a dat dovad de trie de caracter i de nelepciune politic pentru a ndeprta puterea sovietic. - Casa Regal nu ar reprezenta interesele rii membrii Familiei Regale ar mai mult interesai de a cheltui avuiile Romniei n scop personal, dect n scop naional. - Revenirea la monarhie ar provoca haos n societate Din 1947, Romnia a devenit republic, i n timp i-a consolidat aceast forma de guvernmnt. Schimbarea sa ar cauza o reorganizare masiv care ar duna practic bunului mers al societii romneti, crend haos. Unitile de ntregistare s-au nscris n trei tonuri generale: pozitiv, negativ i neutru. Cele pozitive sunt, desigur, cele care vorbesc despre monarhie n termeni laudativi i respect adresarea protocolar oficial7 ctre membrii Familiei Regale. Cele negative exprim dezacord fa de valorile monarhiei, articolele fiind scrise de obicei ntr-un ton sarcastic i batjocoritor. n final, tonul neutru vizeaz acele articole care nfieaz att punctele avantajoase ale monarhiei, ct i criticile aduse acestora sau care pur i simplu, redau o tire sau un reportaj, fr a adopta o anumita poziie extrem fa de subiect.

4.1 Analiza calitativ

Pentru nceput, am avut n vedere dou ziare care i manifestau clar vederile politice (Adevrul - antimonarhist i Dreptatea monarhist) i nc dou (Libertatea i Tineretul Liber) care preau s dein o poziie neutr i tratau mai puin subiectul regalitii. Dorina Regelui de a petrece Patele n ar a fost considerat inoportun de ctre cotidianul Adevrul. Guvernul nsui a emis o declaraie oficial prin care cere Regelui s-i amne vizita pentru o dat ulterioar alegerilor. Se consider c prezena Majestii Sale ar fi tulburat ordinea public, fiind pus n pericol sigurana sa i a cetenilor prin posibilele manifestaii stradale care ar fi putut s aib loc. nsui unul din liderii marcani ai opoziiei de atunci, Ion I. Brtianu, declara ntr-un interviu pentru Adevrul, ca i este team c srbtorile s nu fie umbrite de dispute, de ur i, poate chiar de violen i vrsri de snge, invocnd responsabilitate politic i civic (Adevrul, 13 apr.1990). Tot el publicase o scrisoare deschis adresat Regelui n care i susinea punctul de vedere. (Libertatea, 10 apr.1990).
7

http://www.familiaregala.ro/uploads/docs/Eticheta_in_prezenta_Familiei_Regale_a_Romaniei.pdf

12

Pentru a accentua ideea producerii de haos n cazul unei vizite regale, este relatat marul unei organizaii anti-monarhie care a fost deranjat de intervenia spontan (autorul este sceptic n privina acestei spontaneiti i presupune c totul a fost comandat) a unui grup de oameni promonarhie. Cei anti-monarhici sunt descrii ca fiind calmi i strignd lozinci precum Nu vrem s ne ntoarcem cu 50 de ani n urm ntr-un mod panic, pe cnd monarhitii sunt prezentai ca scandalagii care provoac violena, artnd semne obscene: Dac primii erau distini, la nceput zmbitori i calmi, ceilali erau revendicativi i furioi.(Adevarul, 18 apr.1990) n decembrie 1990, cnd Regele a ncercat s ptrund n ar fr tirea autoritilor romne, ziaritii de la Adevrul au realizat un amplu reportaj despre vizita inoportunilor vizitatori care au venit sa tulbure srbtorile romnilor, dnd dovad, astfel, de o mare lipsa de respect fa de acest popor (aceast vizit intempestiv a ntunecat cerul patriei i bucuriile oamenilor). Aparent, Romnia tot nu era pregatit s-i primeasc Regele, iar ct privete reinstaurarea monarhiei sau cel puin organizarea unui referedum pe aceast tem, un editorial precizeaz clar c ar fi inutil, ba chiar ar reactualiza rni mai vechi.(Adevrul, 28 dec. 1990) Pe de alta parte, existau i ziare care l susineau pe Majestatea Sa. Unul dintre ele este Dreptatea care aparinea partidului de opoziie P.N..-C.D. Aici, identificm argumente promonarhice care au ca int i atacarea guvernanilor. Se invoc repetat nclcarea drepturilor omului prin refuzul de a-l primi n ar pe Rege de Pate, ceea ce duneaz imaginii democratice a Romniei. Mai mult, articolele insist pe ideea c Regele Mihai a specificat c nu este interesat de jocurile electorale autohtone i c singurul su scop este s-i revad patria i s se reculeag la mormintele precedesorilor si.(Dreptatea, 27 dec. 1990). Cotidianul a publicat, n preajma Crciunului din 1990, cnd regele a fost expulzat, o mulime de comunicate din partea grupurilor susintoare ale monarhiei (Partidul Liberal Monarhist, Asociaia Fotilor Deinui Politici din Romnia etc) care i manifestau ngrijorarea fa de practicile ncrcate de exces de zel ale puterii fa de persoana Regelui. Acestea demonstrau c spiritul comunismului nu plise (Dreptatea, 28 dec.1990). Un alt argument al presei promonarhiste era legat de teama resimit de Ion Iliescu i cei aflai la conducerea rii de a pierde puterea i capitalul de simpatie n favoarea Regelui (Dreptatea, 27 dec.1990). n 1992, ziarul care a tratat n amnunime vizita regal a fost Romnia Liber, care a acordat pagini ntregi evenimentului. Accentul era pus pe imaginea sacr a regalitii i pe alura de salvator a Regelui Mihai I (necesitatea unei renateri spirituale). A fost afiat pe prima pagin a ziarului chiar imnul Regatului, Triasc Regele (Romnia Liber, 25 apr. 1992), iar dup eveniment cotidianul a titrat pe prima pagin: Patele nvierii romneti(Romnia Liber, 29 apr.1990). Erau scoase n relief atributele de simbol ale 13

Majestii Sale, insistndu-se pe ideea restabilirii ordinii fireti ntrerupt brutal de rspndirea comunismului. O parte a populatiei vadit nemultumita de elita sa a vazut in Rege un salvator, un vindecator dupa cum titreaza un editorial: Romania are in Mihai I singurul conducator natural si legitim, care o merita. Interesant este faptul ca articolele care aplauda venirea Regelui tin sa descrie si reactiile multimii. Un exemplu ar fi: Intreg orasul (Curtea de Arges erau strajuiti de coloane de manifestanti fericitisa intampine si sa aclame coloana regala. Declaratia Majestatii Sale remarca atitudinea primitoare covarsitoare a oamenilor si incearca sa restabileasca legaturile cu poporul sau: Reafirm juramantul facut in fata lui Dumnezeu si in fata poporului meu de a-i sluji cauza, binele, destinul cat oi trai. Adevrul a acordat si el spatiu vizitiei regale, doar ca intr-o nota discordanta fata de Romania Libera. Reportajele i editorialele contin o puternica nota subiectiva de respingere fata de Rege si fata de sustinatorii sai. In principal, este accentuata forma de guvernamant consemnata in Constitutie si faptul ca aceasta rezista si va continua sa reziste in ciuda afisarilor Regelui, la care se face referire prin termenul de oaspete. Editorialele lui Sergiu Andon (Ferii-v de bz, Maiestate si A venit, l-am vazut, a plecat) sunt redactate n acelai ton dispreuitor i ironic, asemenea celui din 1990 (Bine-ai mai rmne, Maiestate). Afinitatile monarhistilor sunt descrise ca fiind utopice, desi recunoaste ca ele exista in numar mare, insa concluzia vizitei este ca republica este din ce in ce mai legitima si statornica in societatea romaneasca (spiritul monarhist a iesit mai inviorat, iar spiritul republicat a iesit mai intarit). Iar printr-un colaj numit Vocea republicanilor decisi, in care bineinteles ca sunt statuate avantajele formei curente si indignarea privind atentia se care s-a bucurat M.S. Mihai I (o doamna invatatoare afirma chiar ca i s-au umbrit sarbatorile de Pasti mie si familiei mele). Dreptatea a avut aceeasi abordare pro-monarhista ca si Romania Libera, profitand de ocazie si pentru a indrepta cateva critici catre puterea reprezentata de Ion Iliescu( un editorial se intreba retoric: rege avem, ce facem cu presedintele?) Vizita regelui a fost numita chiar Cel mai important eveniment de la 22 decembrie 1989), Majestatea Sa fiind speranta intrupata sau personificarea unui mod de a iubi tara. Urmand exemplul ziarului Adevarul, si Dreptatea a realizat un colaj cu pareri ale oamenilor obisnuiti care exprimau, desiguri, viziuni entuziaste la auzul cuvantului monarhie. Libertatea a fost, la nceputul anilor 90, un cotidian care publica att prerile promonarhie ct i cele contra. ntr-un articol primit la redacie, sunt enunate argumentele pentru reinstalarea monarhiei n Romnia. n opinia autorului, monarhia este un simbol al tradiiei i un factor de stabilitate, iar ca dovad, sunt enumerate cele mai mari realizri din istoria Romniei (Independena i Marea Unire, ambele avnd loc n vremea lui Carol I, respectiv 14

Ferdinand I). Sunt evideniate calitile monarhilor notri: modestie, nalt educaie, loialitate fa de ar (spre deosebire de comuniti care acionau mpotriva intereselor naiunii). Meritele Regelui Mihai I pe care le identifica sunt: scurtarea rzboiului, readucerea Romniei n rndul aliailor fireti, rezistena sa pe tron o perioad, n ciuda prezenei Armatei Roii pe teritoriul rii. Autorul articolului concluzioneaz c Regele este ndreptit s se ntoarc la conducerea Romniei, iar Guvernul are datoria s l cheme. (Libertatea, 12 apr.1990). n alt numr al ziarului ns, un alt autor consider c revenirea la monarhie este sinonim cu revenirea la dictatur, iar romnii nu i mai doresc s fie iar supui (Libertatea, 11 apr.1990). Aadar, poziia ziarului Libertatea pare a fi una neutr. Urmatoarea vizita a Majestii Sale a avut loc in noiembrie 1994. cotidianul Adevrul nu a consemnat nici un articol despre eveniment, in schimb Romnia Liber, ziar care i-a demonstrat fis afinitile politice a acoperit acest subiect. Din opt articole dedicate, cinci dintre ele contin acuze la adresa preedintelui in funcie, Ion Iliescu, Regele Mihai fiind amintit ca o alternativ viabil i legitima la conducerea arii decat un membru consacrat al P.C.R. De exemplu, sunt evideniate legaturile externe cu monarhiile din Europa care ar ajuta mult la imaginea Romaniei intr-un articol care critica prestaia vizitei presedintelui Iliescu in Marea Britanie (Riscurile meseriei de preedinte: Ori dac preedintele nostru ar fi tiut c nesuferiii de regi se inrudesc intre ei, ar mai fi incercat sa le treaca pragul?). Regele Mihai I ramane, in viziunea autorilor periodicului, sperana noastr, mai ales ca venise la rugamintea tineretului din P.N. .-C.D. pe care Majestatea Sa ii numete conducatorii dintr-un viitor apropiat, fiii unui neam care a tiut sa supravieuiasc timp de secole si care acum ii va regsi tradiiile, mndria, mareia si nobleea. In 1997, Regele Mihai i-a recptat cetenia romn si a realizat o nou vizit in ar. Adevrul a privit aceasta intoarcere ca fiind palid in comparaie cu cea din 1992, insui M.S. era descris ca obosit si dezorientat. Primirea sa nu a fost realizat de toi membrii guvernului, iar ziarul a interpretat c o serie de reprezentani ai puterii s-au inut departe de fostul suveran. De asemenea, sunt consemnate, intr-un mod franc, far comentarii suplimentare, si opiniile despre aceasta vizita ale presei internaionale, ins supoziia promonarhic a unei televiziuni ruse (in Romnia s-ar putea reinstaura monarhia) este catalogat drept fantasmagorie. Aadar, poziia ziarului a ramas neschimbata faa de anii anteriori, dei ar putea fi remarcat tonul neutru prin care este relatat decizia Regelui de a ajuta, prin relaiile sale externe, aderarea Romniei la NATO. Antimonarhismul Adevrului este reflectat si de 4 pamflete in care este ironizat atenia acordat Familiei regale de ctre preedintele Constantinescu sau de prim-ministrul Ciorbea, precum i de ceilali reprezentani ai puterii, 15

susinnd astfel opiniile unor parlamentari (Vadim Tudor, de exemplu) care considera c interesul faa de Rege este o ofensa adusa formei de guvernamant a republicii. Pe de alta parte, Curierul Naional arta c au existat destui simpatizani care l-au ateptat pe Rege la aeroport, inclusiv o serie de intelectuali de marc. Acest ziar prezint, spre deosebire de Adevrul, aspecte mai spirituale cum ar fi vizitele la mormntul lui Corneliu Coposu sau la Mitropolie sau la Mnstirea Curtea de Arge. De asemenea, sunt relatate i perspectivele anti-monarhice ale unor parlamentari, far a fi interpretate n vreun fel. In rest, temele articolelor referitoare la subiectul regal sunt asemanatoare in ambele ziare, i nu am gasit nici un editorial sau articol de opinie care s comenteze evenimentele. In 2001, motivul pentru care Regele a fost adus n discuie a fost invitaia lansat de preedintele reales, Ion Iliescu, de a participa la inaugurarea Galeriei Naionale de Art, deschis n incinta Palatului Regal. Cotidianul Adevrul observa ca refuzul Regelui nu-i permite lui Ion Iliescu sa-i edulcoreze imaginea de fost lider comunist, mancator de regi. Preedintele a citit in schimb mesajul scris al Regelui, redactat pentru acest eveniment. Romnia Liber, remarca la fel ca si Adevrul, intenia ascuns a lui Iliescu de a-i mbunatai prestana public prin afiarea lnga M.S.(Spernd s dea lovitura de imagine a vietii lui). Cotidianul nu se dezminte de vederile sale monarhiste, acordand mai mult spaiu acestui subiect, inclusiv un editorial in care preedintele este blamat pentru perfidia sa: Numai Ion Iliescu se putea gndi c, dup ce l-a haruit pe Rege si l-a rembarcat intr-un avion special, impiedicndu-l s efectueze vizite in Romania, ar putea fi acceptat o asemenea invitaie conjuctural plin de perfidie. Ultima perioad analizat mai atent este cea din iunie 2011, atunci cnd preedintele Traian Basescu l-a numit pe Rege, intr-o emisiune televizat, slug la rui, adaugnd ca abdicarea a fost o trdare, iar condamnarea marealului Antonescu a fost o greeala. Un val de critici dure la adresa efului statului a venit din partea multor publicaii si nu numai, ins atenia mea se va indrepta tot catre cele dou cotidiane analizate i pana acum, Adevrul i Romnia Liber. Trebuie menionat c redacia Adevrului s-a schimbat radical, la fel i viziunea sa privind monarhia. Astfel, ziarul a titrat pe prima pagin S-i fie ruine, Traian Basescu si a prezentat in paginile sale documentul abdicrii, pareri ale expertilor (Andrei aranu, politolog, califica discursul prezidenial ca fiind fascist, iar istoricul Mihai Stonescu afirma c Regele Mihai avea <<minile>> legate i de Antonescu i de comuniti), chiar mrturisiri ale martorilor de atunci care demonstrau incorectitudinea spuselor preedintelui. Regelui Mihai i s-au acordat pagini intregi de apologie, fiind vazut ca un simbol naional, ca un lider cu care Romnia se poate mndri n istoria sa. Tot Adevrul prezint sub titlul Cele patru 16

execuii ale Regelui Mihai i primirea ostil de care a avut parte dupa Revoluia de la 1989. Romnia Liber nu abordeaz acest subiect intr-un mod diferit, ci aplic aceeai reet: relatri istorice (Inti l-au decorat cu Ordinul Pobeda, apoi l-au forat sa abdice), opinii ale experilor. Ins trebuie sa se in cont de faptul ca aceast perspectiv unanim se datoreaza nu numai dorinei de a apara adevarul istoric si persoana Regelui Mihai, ci vine si pe fondul unei dezirabiliti din ce in ce mai scazute a preedintelui. Nu instituia republicii este blamata, ci individul Traian Basescu. In final, la data de 25 octombrie 2011, M.S.R. Mihai I al Romaniei a susinut un discurs in Parlamentul Romaniei, dupa mai bine de 60 de ani. Romnia Liber s-a ntrebat atunci dac Monarhia mai poate salva Romania?, raspunznd ca ar putea dar c societatea este att de alterat acum inct reinstaurarea tronului este imposibila. Cotidianul consemneaz si opinia francezilor de la Le Monde care considera ca Regele, in ciuda varstei inaintate, inca mai face clasa politica romneasca sa tremure. Ins i politicienii care au iniiat aceasta vizit in Forul legislativ al rii, exclud posibilitatea revenirii la monarhie, Crin Antonescu fiind citat in acest sens: Vrem sa onorm i s sarbatorim o persoana important a istoriei noastre. In acest stadiu, am oprit cercetarea presei deoarece, la o privire de ansamblu, nu existau diferene de abordare ale acestui subiect. Indrznesc sa afirm ca exist o unanimitate a aprecierilor Regelui Mihai I, nu numai din partea mass-mediei, ci i a oamenilor politici care il blamau pe M.S. (Vadim Tudor, Iliescu). Reverenele multiple n faa regalitii din ultima vreme, chiar i acelora care se proclamau, pana nu demult, anti-monarhiti, se datoreaz, aa cum bine observa un editorialist al ziarului Gndul, crizei de modele publice, mediatizate. Romnii vor s regaseac n liderii lor calitile pe care le afieaz Regele Mihai: modestie, bun sim, seriozitate, o inut dreapt, o limb romn curat.8

4.2. Analiza cantitativ

Pentru analiza cantitativ a informaiilor regsite n ziarele menionate, am folosit un numr de 122 de articole.
8

Negrutiu, F. (2011). Ipocritii, exaltatii si disperatii.[Online]. Disponibil la: http://www.gandul.info/putereagandului/ipocritii-exaltatii-si-disperatii-8901951

17

Atitudinile autorilor articolelor le-am mprit n 3 categorii: pozitive, negative i neutre.

22%

ton pozitiv ton neutru 15% 63% ton negativ

Fig. 1 Astfel, n figura 1, se poate observa c majoritatea au vorbit ntr-un ton pozitiv despre monarhie (77 de articole), 22% au adoptat o poziie negativ, iar puine au reuit s ndeplineasc acel obiectivism al presei, nfind prezentri ale Regelui fr nici o conotaie de apreciere sau defimare. Adoptarea unei viziuni, fie ele pro sau contra, demonstreaz aseriunea c jurnalistul nu relateaz pur si simplu, ci el construiete poveti, realitatea nu este universal, ci are o versiune diferit la fiecare articol sau publicaie. Aadar, jurnalistul este un veritabil furitor de mituri. La capitolul Aspecte negative ale monarhiei (Fig. 2), am indentificat patru variabile care se repet n majoritatea articolelor: inacctualitatea monarhiei, lipsa calitilor de lider ale Regelui Mihai, Casa Regal n-ar reprezenta interesele rii, revenirea la monarhie ar cauza mai mult dezordine dect ordine.

Inacctualitatea monarhiei

32%

41%

Regele Mihai nu s-a dovedit a fi un conducator bun Casa Regala n-ar reprezenta interesele tarii

12%

15%

Revenirea la monarhie ar provoca dezordine in societate

Fig.2 18

Cel mai ntlnit aspect a fost, aadar, desuetitudinea monarhiei. Cele mai multe articole negative au nf iat institu ia regatului ca apar innd unor vremuri apuse, i care nu se poate adapta la contemporaneitate. Aceasta idee ar fi putut fi implementat i de propaganda comunist, care amintea deseori c republica popular este forma de guvernmnt cea mai potrivit pentru a asigura progresul oamenilor muncii. Monarhia era prezentat ca aprnd mai mult interesele burgheziei sau ale marilor proprietari, numii, n mod peiorativ, chiaburi. O treime dintre ele consider c revenirea la monarhie nu este oportun, ntruct ar altera ordinea social existent. Cele mai puine articole negativiste au adus n discuie potenialul egoism al Casei Regale n a pune interesele rii pe primul plan.

Dintre aspectele pozitive ale monarhiei (Fig.3), cel mai des menionat are legatur cu desprirea complet de comunism. Dorina presei romneti de a-i afirma libertatea de exprimare i, n general, a societii, de a condamna practicile comuniste care au adus suferin populaiei ar putea explica referirea att de mare la acest aspect. Practic, Regele Mihai nu a renunat la tron, ci acesta i-a fost rpit de instalarea sovieticilor. Un alt aspect pozitiv pentru care articolele au apreciat monarhia a fost conservarea tradiiilor. Aproape o treime dintre ele nfieaz importana conservrii valorilor care au contribuit la realizarea Romniei moderne. De asemenea, un sfert menioneaz i imaginea extern bun pe care ne-o furnizeaz Regele. M.S. este privit ca un simbol al istoriei datorit multiplelor evenimente n care a fost implicat i datorit vrstei sale naintate. Rolul de mediator a fost adus n discuie, ns ntr-o proporie infim comparativ cu celelalte.

19

Imagine externa buna/ Simbol al istoriei romanilor Valorile traditionale Reacordarea drepturilor negate de comunisti Rol de mediator

7%

25%

40% 28%

Fig.3 n funcie de perioad (fig.4), cele mai multe referine pozitive s-au fcut la venirea Regelui n 1992. Cele mai multe referine negative, comparativ cu cele neutre i pozitive, au avut loc la prima tentativ de ntoarcere n ar, n aprilie 1990. n final, articolele care nu au avut nici o tent de susinere sau de condamnare a Regelui au fost redactate la vizita sa din 1997.
Perioada Apr.90 Dec.90 Apr.92 mai.92 Nov.94 Mar.97 Mar.01 iun.11 oct.11 Total Pozitiv 3 11 22 4 8 8 4 14 4 77 Negativ 7 4 6 0 0 10 0 0 0 27 Neutru 3 0 1 0 0 13 1 0 0 18

Fig.4

20

5. Analiza discursului
n cazul aplicrii de interviuri, metoda folosit va fi analiza discursului acestora, n msura n care m intereseaz studierea lor dintr-o perspectiv comprehensiv. Astfel, metoda specificat vizeaz cum sunt formate, produse, ncrcate cu sens, construite i reprezentate instituii i subieci individuali prin configuraii specifice ale cunoaterii (Jupp, 2010, 20). Pe lng rspunsurile concrete furnizate de respondeni (nelesul lor), m intereseaz i contextul n care s-a realizat comunicarea i posibilele motivaii instrinseci, ascunse care au condus la un anumit tip de rspuns. Ca orientare metodologic, maniera comprehensiv de analiz a datelor o consider cea mai potrivit ca aplicabilitate atunci cnd sunt avute n vedere interviuri de opinie. Interviul este definit ca o tehnic de obinere, prin ntrebri i rspunsuri a informaiilor verbale de la indivizi i grupuri umane n vederea verificrii ipotezelor sau pentru descrierea tiinific a fenomenelor socioumane(Chelcea, 2007, 296). Fiind o cercetare exploratorie, iar ntrebarea de cercetare avnd o form descriptiv, nici una din metodele alternative (chestionarul, de exemplu) nu ar fi reuit s surprind informaii formulate ntr-un stil mai amplu i complex despre problematica monarhiei i a portretizrii sale de ctre presa romneasc de-a lungul timpului. Am dorit ca subiecii s aib studii superioare (doi dintre ei sunt specializai n tiine umane, iar unul are la baz studii tehnice) i s aib o vrst de peste 30 de ani, pentru a-mi furniza informaii despre evoluia publicaiilor de la noi din ar din 1990 pn n prezent. n mod special, am dorit s compar discursul unei persoane familiarizate cu istoria (profesor de istorie), a unei cititoare critice de pres (profesoar de limba romn) i a unui inginer ( cu grad nalt de discernmnt i fundamente de cunotiine generale, dar care s nu priveasc dect ca amator cele dou subiecte ale cercetrii - monarhia i ziaristica). Interviul conine un numr de 23 de ntrebri ordonate dup urmtoarea structur. Mai nti, ntrebrile introductive au fcut referire la generalitile despre monarhie (ntrebrile 1-5) i la stabilirea poziiei de pe care respondentul i lanseaz opiniile (este fie republican, fie monarhist). Urmtoarele ntrebri s-au centrat pe monarhia romneasc, pe istoricul su dar i pe situaia ipotetica n care Romnia ar fi continuat s fie regat, pe portretul Regelui Mihai I i a Familei Regale (6-14). n momentul intervievrii, am decis inserarea unei ntrebri suplimentare referitoare la controversele din jurul A.S.R. Principelui Radu, cu scopul animrii

21

discuiei. Mai apoi, am vizat i cealalt component a ntrebrii de cercetare i anume, presa romneasc (ntrebrile 15-20). Ultimele 3 ntrebri constituie un fel de concluzie a ntregii discuii prin care am dorit s extrag o prere general, poate chiar o reafirmare a celor spuse pn la momentul respectiv (imaginea Regelui aa cum a fost reinut din prezentarea presei, definiile ideal tipurilor de jurnalist i regalitate). Selectarea subiecilor nu poate fi considerat perfect deoarece nu am aplicat o metod de eantionare riguroas. De asemenea, ghidul de interviu a fost urmat ntocmai, destul de rigid, iar informaiile sunt fixe, nimeni nu se angreneaz n povesti i n justificri mai elaborate aa cum m-a fi ateptat. Aceast situaie o asemn cu ceea ce Kaufmann numea rolul elevului bun9 pe care respondentul l joac. El dorete s rspund precis, iar n dorina lui de a fi ct mai coerent, se pierde acea not de spontaneitate i de personalizare a datelor culese.

5.1 Trei discu ii despre monarhie

Opiunea politic (monarhie vs. republic) nu a constituit un criteriu de selecie, dar am fost mirat s observ c toi cei trei intervievai sunt republicani convini , argumentnd c republica este sistemul care permite cel mai rapid schimbarea, evit alunecarea nspre dictatur i ofer posibilitatea oamenilor s l aleag pe cel care deine cea mai nalt poziie n stat, avnd chiar ansa de a candida pe acest post. n acelai timp, toi au asociat cuvinte pozitive ideii de monarhie, invocnd mai ales caliti conservatoare, cum ar fi respectul, tradiia, stabilitatea, continuitatea, echilibrul. Exact aceste atribute sunt invocate i atunci cnd li se cere respondenilor s enumere avantaje ale monarhiei. Dezavantajele acesteia le constituie ntocmai argumentele lor pro-republicane. Prin ntrebarea Atunci cnd vorbim despre monarhia romn, care dintre cei patru regi ai notri v vine primul n minte?, am vrut s surprind cu ce personalitate asociaz ideea de lider monarhic, iar rspunsurile au fost variate: Mihai I (datorit mediatizarii intense din ultima vreme), Carol I (pentru c cele mai mari realizri ale Romniei moderne i se datoreaz) i Carol al II-lea (pentru c, dei intr-un context dificil, Romnia a nregistrat cteva performane de ordin economic si cultural). Primul rspuns a fost cel al profesoarei de romn i a fost influenat, dup spusele dumneaei, de menionarea dens pe care presa i-a fcut-o n ultimele luni; al doilea rspuns aparine inginerului, care dup cum am spus, are noiuni generale despre ce a nsemnat monarhia i de aceea a evocat un monarh care a nregistrat realizri majore la nivel de politic intern i extern. Profesorul de istorie l-a ales pe Carol al II-lea ceea ce
9

Kaufmann et al. (1998). Ancheta si metodele ei (p.248) Iasi: Editura Polirom.

22

reprezint un rspuns potrivit statutului su. Deoarece acest rege a fost un personaj controversat n istoria noastr, cel puin subapreciat (exprimndu-ne eufemistic), profesorul a vrut s demonstreze, poate, c el deine informaii mai presus de simul comun al istoriei pe care l are majoritatea: Pentru c a fost un personaj foarte controversat care dei, catastrofal n ceea ce privete politica, a avut pe de alt parte anumite merite. Sau, pur i simplu, a fost rege ntr-o perioad n care Romnia a avut un avans din multe puncte de vedere: economic, cultural.. Astfel a reuit s genereze un rspuns inedit fa de celelalte. n momentul n care am vizat opinia despre alternativa Regatului Romniei de dup 1989, rspunsurile au tins s varieze. De exemplu, profesorul de istorie a ieit din nou n eviden, prin rspunsul su mai complex, prin care a punctat faptul c schimbarea liderului nu echivaleaz cu schimbarea mentalului colectiv. Iar traseul Romniei n tranziie a depins i de natura societii, nu numai de elitele conductoare. Un rspuns asemntor a dat i inginerul care consider c 45 de ani de comunism au influenat societatea ntr-att nct nu a putut cntri avantajele i dezavantajele formei de guvernmnt a republicii ntr-o manier obiectiv. Cea de-a treia respondent a avut o tenta idealist n afirmaia sa, spunnd c soarta pentru Romnia ar fi fost mai bun. Problema propus n ntrebare i asupra creia converg cele trei rspunsuri este urmtoarea: Considerai c prin instalarea puterii comuniste, regelui i s-a luat dreptul de a conduce sau el nsui i l-a pierdut definitiv prin abdicare? Cei trei respondeni s-au plasat n contextul de atunci i au considerat c abdicarea a fost un act forat de comuniti, iar Regele nu a avut alt alternativ. Sacrificarea sa ar fi fost inutil i deci nu a fost aprobat de subieci. Acest tip de rspuns se pliaz i pe rezultatul analizei de coninut cantitative, potrivit creia variabila reacordarea drepturilor negate de comuniti se regsete n cea mai mare proporie a articolelor de presa discutate. Aadar, respondenii vizeaz distanarea i blamarea ideologiei extremiste, acordnd un rspuns favorabil tendinei de condamnare a efectelor comunismului. De asemenea, ei adopt o orientare structuralist, spunnd c orice personalitate individual se supune forelor politice internaionale. Aceeai viziune este adoptat i la ntrebarea n care se cere prerea asupra domniei Regelui Mihai (condiiile politice i vrsta sa fraged au influenat foarte mult deciziile pe care le-a luat). n legtura cu personalitatea Regelui Mihai I al Romniei, am obinut din nou unanimitate. Absolut nici un defect nu a fost asociat persoanei M.S., ci numai cuvinte laudative: Este un om care a fost destul de ncercat de-a lungul vieii. Are o experien politic, dei i-a cldit-o n nite vremuri extrem de tulburi i nu putem spune cu adevrat c a putut s-i dovedeasc toata capacitatea ; Regele Mihai a fost un om extraordinar i este, ns datorit vrstei, el nu mai 23

putea s aib un rol important, nu mai putea s-i exercite misiunea pe care ar fi avut-o dar a rmas acelai om echilibrat, integru, demn i care cu adevrat iubete Romnia ; O personalitate extraordinar. Informaiile ncep s se diferenieze n momentul n care sunt ntrebai despre succesorul M.S. Regelui. Profesoara de romn i inginerul cred c Principesa Margareta nu ar fi o soluie legitim n ochii romnilor, pentru simplul fapt c este femeie. De fapt, ambii respondeni cred c tocmai din acest motiv, al lipsei motenitorilor masculini pe linie direct, monarhia nu mai are anse de reinstaurare n ara noastr. Profesorul de istorie, pe de alt parte, este de prere c Principesa i-ar merita mai degrab succesiunea la tron, dect Principele Nicolae (nepotul Regelui), dar n acelai timp nu vede orice alt membru al Casei Regale ca avnd un impact mai mare asupra populaiei ca Regele Mihai. La ntrebarea Dac sptmna viitoare s-ar organiza un recensmnt cu privire la reinstaurarea monarhiei, cum ai vota?, respondenii i-au reafirmat afinitile lor republicane, alegnd s voteze contra. Referitor la pres, prerea este, din nou, unanim. Presa are un rol ascuns, n spatele celui de a informa, care este ajustat n funcie de interesele celor care scriu. De asemenea, respondenii nu consider c modul de a face pres s-a schimbat de-a lungul celor 23 de ani care au trecut de la Revoluie, doar numrul publicaiilor s-a micorat. Imaginea Regelui pe care ei au reinut-o din pres, este una pozitiv. Profesorul de istorie rememoreaz vizita regal din 1992, i marturisete faptul c Regele nu a renunat s fie o victim a sistemului (de data asta, postceauist i cred c imaginea sau relatarea faptului c tancurile l-au oprit pe autostrada s mearg spre Curtea de Arge a fost o imagine care a demonstrat ct for mai avea nc n imaginarul colectiv al romnilor, imaginea monarhiei) i-a rmas ntiprit n memorie. Atunci cnd li se cere s defineasc termenul de jurnalist, respondenii fac diferena ntre idealtip i realitate. Ei afirm c ziaristul trebuie s reflecte cu ct mai mult acuratee realitatea i s nu se lase mnat de alte variabile cum ar fi interesul personal sau ratingul. Ct privete regalitatea, respondenii au furnizat definiii intersante, chiar poetice coninnd aprecieri pozitive. Una singur dintre ele (cea a profesoarei de romn) a inut s adauge i desuetitudinea pe care monarhia a cptat-o n aceste vremuri, rolul su plind pe zi ce trece mai mult. A dori s adaug c portretizarea n nuane calde a Regelui Mihai, evidenierea calitilor sale i neaducerea n discuie a nici unui defect, ar putea proveni din formularea ntrebrilor. Respondenilor li s-a cerut s aprobe sau s dezaprobe o interogare apreciativ la adresa

24

Regelui. Kaufmann explica asta prin jocurile de influen n situaia de interviu10, i de obicei, cel intervievat are tendina de a fi de acord cu ceea ce cercettorul stipuleaz n ntrebare. N-a putea s o consider limit a colectrii de informaii, deoarece nu sunt sigur c am reuit s le determin rspunsurile subiecilor. Poate, mai degrab, ei au fost influentai de simpatia general de care se bucur Regele, mai ales n ultima vreme. Asta datorit, i ateniei pe care mass-media i-a acordat-o i a luminii favorabile n care l-a prezentat (aduc n discuie un rezultat al analizei de coninut: 63% din articole adopt un ton pozitiv). Un membru al Casei Regale comentat n diferite feluri de ctre presa, Principele Radu, a avut parte i de o prere negativ din partea respondentei profesoare de romn, una mai puin intransigent de la inginer. Doar profesorul de istorie l-a catalogat drept o persoan echilibrat i inteligent. Maniera de rspuns a celor trei intervievai este destul de diferit. Profesoara de romn, de exemplu, are tendina de a-mi rspunde n fraze mai scurte, puin sacadate, iar opiniile sale sunt exprimate rspicat ( i i- m zis, Radu Dudapoate am resentimente. Eu l tiu ca pe un a actor i nu vreau s mai fim inta manipulrilor. Ajunge cu comedienii. Mi se pare prea slab. sau De ce? Pentru c nu s-a aezat n fata plutonului s zica: glonu-i pentru mine, sta-i pentru mama). Profesorul de istorie, n schimb, folosete fraze mai ample, ofer explicaii suplimentare fr s i fie cerute. Cnd l-am chestionat despre legitimitatea Principesei Margareta ca motenitoare a tronului a rspuns: .: Regele vrea s schimbe acest lucru acum cnd se numete Mihai de Romnia i nu Mihai de Hohenzollern i aadar s-a separat cumva de familia de Hohenzollern i lucrurile pot fi mai simple n aceast direcie, precizndu-mi despre schimbarea titulaturii dinastiei. Cel de-al treilea respondent precizeaz de dou ori dragostea de ar, asociind deci foarte mult tema legat de istorie cu patriotismul. Ceea ce nu a fost menionat ca specific al monarhiei a fost strnsa legtura cu ortodoxia, calitatea de uns al lui Dumnezeu a Regelui. Poate faptul c toti respondenii s-au declarat nc de la nceput republicani a edulcorat prerea lor asupra monarhiei, dorind s etaleze echilibru i s arate c nu sunt ghidai de nici o ideologie politic n exprimrile lor.

10

Kaufmann et. al (1998). Ancheta si metodele ei (p.251). Iasi: Editura Polirom

25

6 .Limite ale cercetrii

n privina aplicrii analizei de coninut, a nota c limit, numrul destul de mic al unitilor de nregistare i nemonitorizarea unor perioade mai ndelungate, ceea ce nu permite o generalizare a concluziilor. Interviurile nu au fost aplicate dect pe trei subieci, ceea ce reprezint din nou, un numr foarte mic pentru a fi relevant statistic sau pentru a-i aroga dreptul de se numi o percepie larg rspndit a temelor n discuie. Dei numrul de ntrebri consider c a fost consistent, durata interviurilor nu a fost mare (n jur de 20 de minute). Astfel, nu pot afirma c temele au fost explorate n profunzime, ci mai degrab, trecute n revist. Dup cum am menionat anterior, se poate ca i formularea ntrebrillor s fi influenat tendina respondenilor de a se situa ntr-o poziie de apreciere fa de M.S. Regele Mihai. Ar fi interesant, ca pe viitor, s fie explorat i mediul virtual, locaie n care s-au mutat majoritatea dezbaterilor acerbe privind subiectele de interes.

7. Concluzii
n concluzie, consider c scopul cercetrii mele a fost ndeplinit, acela de a arta portretizrile realizate de presa romneasc din 1989 si pana in 2011. n urma unor cuantificri statistice, din ziarele pe care eu le-am avut n vedere, nu am putut observa o modificare concret a tendinei de prezentare pozitiv a Regelui din 1990 pn anul trecut. Aparent, dintotdeauna au existat ziare care au proslvit ideea monarhiei i care i-au acordat spaii generoase, acele ziare meninndu-i credina pn n prezent. Sigur c unele publicaii i-au schimbat autorii, deci i viziunea (ziarul Adevrul), dar asta nu nseamn ca au ncetat criticile la adresa regalitii, ci mai degrab c acestea s-au mutat n spaiul virtual. Ar fi interesant de realizat, n continuarea acestei cercetri, o alta parte care se concentreze pe mediul online.

26

Presa antimonarhist construiete portretul unui rege care nu s-a dovedit a fi un conductor bun de-a lungul istoriei, un rege btrn i obosit care nu ar putea ine pasul cu dezvoltarea att de accelerat a societii. Schimbarea formei de guvernmnt ar provoca mai mult haos ntr-o ar a crei situaie politic era oricum delicat, iar monarhia nu reprezint garania democraiei. Casa Regal ar deine o parte a avuiei naionale pe care ar folosi-o pentru satisfacerea nevoilor egoiste, nicidecum nu ar avea n calcul aprarea intereselor rii. n schimb, partea monarhista a presei susine c regalitatea ntruchipeaz valorile tradiionale care au contat n formarea Romniei moderne. Regele ar fi un bun mediator i ar nbui jocurile meschine de putere ale partidelor politice. De asemenea, prin restaurarea monarhiei, s-ar face dreptate n privina Regelui, forat s abdice de ctre comunisti, dar i poporului cruia i s-a impus republica popular peste noapte. Prin legturile Familiei Regale cu nume importante din Europa i din lume (de exemplu, Regele Mihai este vr de gradul trei cu Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii), imaginea extern a Romniei ar avea numai de ctigat. Regele Mihai i monarhia reprezint simbolul istoriei tulburate a poporului romn i merit s-si exercite dreptul divin de a conduce ara. Interviurile au relevat c aspectele pozitive sunt mprtite, iar ca aspecte negative nu s-a menionat dect inacctualitatea monarhiei n contextul modernitii pe care o trim. Rspunsurile, n mare, nu au prezentat diferene semnificative, forma n care au fost redate au variat nuanat (n mic msura), n funcie de afinitile personale ale fiecruia i ale profesiilor i mentalitii pe care vroiau s o etaleze. n ciuda limitelor ce pot fi invocate cu usurin, consider c afirmaiile respondenilor au o doz mare de sinceritate, mai ales c opiniile lor asupra monarhiei au fost pozitive, n timp ce ei s-au declarat nc de la nceput, republicani. A dori n final, s mi exprim propria poziie fa de subiectul abordat. Consider c am pus o distan considerabil ntre gndurile mele subiective i cercetarea propriu-zis, dar in s menionez c pot rspunde la ntrebarea din titlu. Credina mea, mai ales pe fondul anomic care se adncete din ce n ce mai mult n ara noastr, este c schimbarea elitei este esenial, c trebuie s rencercm reeta care ne-a proiectat pe harta rilor importante ale continentului european. Aadar, cred cu trie c monarhia este singura care poate salva Romnia.

27

Anexe

Ghid de interviu
1. n primul rnd, m-ar interesa care este opiunea dvs politic: monarhie sau republic? 2. Ce termeni asociai ideii de monarhie? 3. Atunci cnd vorbim despre monarhia romn, care dintre cei patru regi ai notri v vine primul n minte? 4. Care sunt, dup dumneavoastr, avantajele i dezavantajele monarhiei? 5. Credei n alternativele istorice? Dac Romnia ar fi avut Rege dup Revoluie, soarta sa ar fi fost mai bun? 6. Considerai c un rege ar fi un bun mediator ntre forele politice? 7. Considerai c prin instalarea puterii comuniste, regelui i s-a luat dreptul de a conduce sau el nsui i l-a pierdut definitiv prin abdicare? 8. Ce impresie v face actualul ef al Casei Regale a Romniei, M.S. Regele Mihai I? 9. Cum catalogai domnia regelui Mihai? M-ar interesa, mai ales, opinia dvs asupra actului de la 23 august 1944 i a abdicrii. 10. Dar ceilali membrii?(Regina Ana, Principesa Margareta, Principele Radu) 11. Credei c Regele Mihai I ar fi fost un conductor bun? 12. Credei c Regele Mihai este un simbol al istoriei care ne-ar reprezenta mai bine pe plan extern? 13. Dac sptmna viitoare s-ar organiza un recensmnt cu privire la reinstaurarea monarhiei, cum ai vota? 14. Daca ai vota pentru reinstaurarea monarhiei, ce prere avei despre urmaul la tron al Regelui Mihai? Fie ar veni nepotul sau, Nicolae, fie s-ar modifica din Constituia regal excluderea perpetu a femeilor, iar n acest caz ar domni Principesa Margareta 15. Avei contact regulat cu presa romneasc? 16. Are presa o misiune, o funcie anume?Dac da, care? 17. Cum catalogai, privind retrospectiv, impactul apariiei ziarelor dup Revoluie? 18. Credei c ziarele de atunci, de la nceptul anilor 90, prezentau realitatea n mod obiectiv? 19. Credei c modul de a face presa atunci s-a schimbat pn n prezent?Este presa mai obiectiv astzi comparativ cu acele vremuri? 20. Putei s v amintii cum artau ziarele de la nceputul anilor?Aveai vreun ziar preferat? 21. n legatur cu regele, ce imagine a domniei sale ai reinut din prezentarea presei, a mass mediei n general? 28

22. n final, ca profesoar de limba i literatura romn, cum ai defini termenul de jurnalist, accentund principalele atribute ale meseriei sale. 23. Dar cum ai defini regalitatea?

Transcripturi
Transcript 1
Autorul transcrierii: Vasile Andra Intervievator: Vasile Andra Respondent: L.P., profesoara I: n primul rnd, m-ar interesa care este opiunea dvs politic: monarhie sau republic? L.P.: Optiunea mea politica este republica pentru ca eu consider ca monarhia si functiile de conducere tinute mai multi ani ar duce spre tiranie, spre mania puterii si nu ar fi OK I: Ce termeni asociai ideii de monarhie? L.P.: Monarhia o vad ca pe ceva de lunga durata, lasata mosternire urmasilor, care nu intotdeauna pot sa fie competenti. Republica mi se pare mai democrata, dand posibilitatea mai multor oameni sa-si incerce calitatile. I: Deci care ar fi avantajele si dezavantajele monarhiei? Are monarhia avantaje, intr-un fel? L.P.: Monarhia ar avea avantaje in sensul ca daca ar avea un program foarte bine stabilit ar putea fi urmarit pe mai multi ani. Dar, cum spuneam, exista posibilitatea sa mearga spre tiranie cu timpul, nu in primii ani. I: Atunci cnd vorbim despre monarhia romn, care dintre cei patru regi ai notri v vine primul n minte? L.P.: Regele Mihai. S-a vorbit mai mult despre el in ultima vreme si nefiind istoric n-as putea sa vorbesc prea mult despre inaintasii lui. I: Credei n alternativele istorice? Dac Romnia ar fi avut Rege dup Revoluie, soarta sa ar fi fost mai bun? L.P.: Pentru Romania ar fi fost mai buna. Asta a fost si cauza pentru care regele a fost declarat persona non-grata, ca sa-l indeparteze de la posibilitatea de a conduce Romania. I: Considerai c prin instalarea puterii comuniste, regelui i s-a luat dreptul de a conduce sau el nsui i l-a pierdut definitiv prin abdicare? L.P.: Regele nu a avut de ales in momentul in care a abdicat. Si a facut-o nu numai pentru a-si salva propria piele ci pentru ca nu ar fi avut nici o sansa in fata rusilor. Erau dezbinari puternice la nivelul tarii si nu ar fi facut fata. Oricum daca nu abdica ar fi fost impuscat si tot n-ar fi ramas rege. I: Considerai c un rege ar fi un bun mediator ntre forele politice? L.P.: Nu stiu foarte multe. Stiu ca un rege stie sa respecte poporul, stie sa fie un bun diplomat, fara dubii mai bine ca un presedinte. Dar, iarasi depinde de ce tip de rege vorbim. Daca vorbim de Regele Mihai, da. Dar un alt regen-as putea sa ma pronunt. I: Urmatorea intrebare era: ce impresie va face Regele Mihai? L.P.: O personalitate extraordinara. 29

I: Cum catalogai domnia regelui Mihai? M-ar interesa, mai ales, opinia dvs asupra actului de la 23 august 1944 i a abdicrii. L.P.: O personalitate destul de puternica regele Mihai si destul de tanara in momentul in care sau intors armele impotriva nazistilor. Era prea tanar si nu s-a bucurat nici de prea mult sprijin datorita tineretii lui desi o persoana extrem de deschisa informatiei, destul de pregatita, de educata, mult prea tanara la momentul respectiv. Iar la intoarcerea in tara, deja prea in varsta ca sa mai poata lupta cu rechinii. I: Credei c Regele Mihai I ar fi fost un conductor bun? L.P.: Sunt convinsa. I: Si astazi ar fi un conducator bun? L.P.: E tarziu I: Credeti ca ne-ar fi imbunatatit imaginea externa? L.P.: Cu siguranta. Cu siguranta, alta ar fi fost imaginea Romaniei. Vorbim de o persoana nobila, cu educatie aleasa, altele ar fi fost relatiile Romaniei cu lumea externa. I: Dar ceilali membrii?(Regina Ana, Principesa Margareta, Principele Radu) L.P.: Destul de slaba. Nu-i vad niste oameni care sa duca mai departe monarhia, deja mi se pare terminata. Odata cu Regele va disparea si aceastaa idee. Nu, Radu Duda era actor. Il stiu de cand era actor si numi se pare ironic. I: Principesa Margareta? L.P.: Poate, dar romanii nu vor accepta niciodata ca o femeie sa-i conduca I: Sunt doua posibilitati ca urmasi ai Regelui. O posibilitate ar fi printul Nicolae, nepotul Regelui, doar ca a trait in strainatate, nu cunoaste limba romana si e tanar, prea tanar. Si alta solutia ar fi schimbarea Constitutiei pe care Regele o invoca mereu, Constitutia din 1923 unde exista principiul excluderii perpetue a femeilor pentru ca Margareta sa fie regina. Deci, ce ar fi mai bine? Un print tanar dar barbat sau o principesa mai in varsta dar femeie? L.P.: Nu cred ca romanii ar accepta nici prima, nici a doua varianta. Nu cred ca se revizui Constitutia. Sunt roman si stiu bine cum gandesc romanii. Nu va fi ales un print care nu cunoaste limba romana, dar in acelasi timp n-o vor alege nici pe Principesa Margareta pentru ca nu aleg, in general, femei. Nu cred ca monarhia astazi mai are vreo sansa. Cel putin, nu in momentul de fata. Si neavand urmasi directi barbati, nu vad o continuitate. I.: Dar uitandu-ne un pic la monarhiile din Europa, credeti ca Spania are ceva in plus fata de Italia pentru ca este monarhie sau Suedia fata de Finlanda sau Marea Britanie fata de Franta si tot asa? L.P.: Nu sunt un mare politician, dar aici vorbim de zeci, sute de ani de monarhie. Sa pui Romania pe picior de egalitate cu ele e utopie curata. Acolo e vorba de traditie, de ceva extrem de vechi. Si daca s-ar gandi sa schimbe pe republica ar avea mari dubii tinand cont ca generatii peste generatii au trait in monarhie. La ei asta este regula, e cutuma pana la urma. Pe cand, romanii n-au prea tinut multi monarhi, daca stam sa ne gandim. I.: Da, dar perioada cat a fost monarhie e aceeasi cu perioada cat a fost republica. Cred ca republica are ceva mai mult ani, ca de la Revolutie au mai trecut 20 dar, in principiu sunt la egalitate. L.P.: Da, dar mergand pe aceeasi linie, n-au fost decat cei din neamul Hohenzollern la monarhi in prelungire, generatie dupa generatie. Restul prea putin si pe perioade foarte scurte. I.: Carol I a avut o domnie lunga. L.P.: Pai da, dar tot din neamul Hohenzollern. I: El a infiintat dinastia L.P.: Pai da. I: Stiti ca s-a renuntat acum la Hohenzollern. Nu se mai numeste asa dinastia noastra. L.P.: Da, stiu.

30

I.: Dac sptmna viitoare s-ar organiza un recensmnt cu privire la reinstaurarea monarhiei, cum ai vota? L.P.: Cred ca as vota impotriva monarhiei. I: In ciuda ? L.P.: In ciuda lucrurilor pe care le stiu despre monarhie. Astazi consider ca monarhia nu mai are un cuvant de spus la noi. I: Am remarcat o contradictie. Intr-un sondaj de opinie, intrebati romanii ce prefera, republica sau monarhie, vreo 80 si ceva la suta au optat pentru republica, chiar mai multi erau cei care nu stiau si doar 5% au zis ca vor monarhie. Urmatoarea intrebare era in ce personalitate politica aveau cea mai mare incredere. Pe primul loc a iesit Regele Mihai. Cum va explicati aceasta contradictie? L.P.: Ei, daca mi-ai fi pus intrebarea de genul asta ti-as fi spus si eu: da, Regele Mihai, pentru ca e o perioada de aprige dezamagiri si normal ca fiind dezamagiri de periaoda cu presedintie, te indrepti spre perioada opusa. Dar nu stiu daca e foarte buna alegerea numai pentru ca ai fost dezamagit de un presedinte. Nu gasesc ca a pica dintr-o extrema in alta te poate face fericit. I: Deci asta ar fi. L.P.: Da I: Preferam personalitatea regelui dar ramanem tot republica L.P.: De ce?Pentru ca Regele este foarte batran si n-ar putea sa conduca singur. Nu mai e in toate fortele fizice ca sa poata conduce o tara. E deja mult prea batran. Si ti-am zis, Radu Dudapoate am resentimente. Eu il stiu ca pe un actor si nu vreau sa mai fim tinta manipularilor. Ajunge cu comedienii. Mi se pare prea slab. I: Avei contact regulat cu presa romneasc? L.P.: Da. I: Are presa o misiune, o funcie anume? L.P.: Da. Ne tine la curent cu tot ce e nou in lume dar ne si manipuleaza. I: Cum catalogai, privind retrospectiv, impactul apariiei ziarelor dup Revoluie? L.P.: Manipulator. Imediat dupa Revolutie citeam cu o fervoare de nedescris ziarele. Tinand cont ca erau numai ziare comuniste, in momentul in care au inceput sa apara o sumedenie, cumparam ziare teancuri. Niciodata cred ca nu o sa mai fie o perioada ca aia in care toata lumea sa cumpere ziare intr-o disperare. S-a renuntat la asta, astazi nu prea se mai cumpara ziare. Sunt pe faliment mai toate sau merg pe diferite sponsorizari. Dar atunci incercai sa afli adevarul, dupa Revolutie. Adevar pe care bineinteles ca nu ti l-au dat pentru ca si cei care faceau ziarele la vremea respectiva erau oamenii care le facusera pe vremea comunistilor si se schimbasera dintr-o data, pusesera alta palarie. Si multe erau cu o continua dezinformare. Mai existau gazetele istorice care incercau sa readuca cate un pic de adevar dar au murit si ele. I: Aveati vreun ziar preferat? L.P.: Da, era Catavencu. Era imposibil sa nu-l cumpar saptamanal. I: Catavencu in ce an a aparut? L.P.: Nu mai stiu sa-ti spun. Era demult I: Credei c ziarele de atunci, de la nceptul anilor 90, prezentau realitatea n mod obiectiv? L.P.: Nu. Erau ca si astazi, pentru diferite partide sau in interese comerciale, pur si simplu, daca nu erau ale vreunui partid. Tot vindeau ceva. I: Deci nu credeti ca modul de a face presa s-a schimbat in acesti 20 de ani? L.P.: Nu. E la fel. I: In legatura cu Regele, ce imagine a sa ati retinut din prezentarea presei, a mass mediei in general? L.P.: Ce mi-a placut mie: faptul ca a reusit sa-si tina familia unita si faptul ca nu a abdicat de la principiile lui morale si asta este un lucru extraordinar care-i releva intreaga clasa si care

31

dovedeste ca astazi, romanul care s-a trezit si el, l-ar vrea rege, dar s-a trezit tarziu. Acum ce sai facem I: Credeti ca mass media i-au creionat imaginea in mod diferit in functie de ideologii si interese? L.P.: Desigur. I: Adica nu a fost o imagine unanima L.P.: Nu. Pentru ca anumite persoane care acum 15 ani il laudau pe Rege, acum trecand in alt partid politic il denigreaza cand vad deja ca oamenii au trecut deja de partea Regelui. Sunt istorici care il prezinta asa cum trebuie dar nu-i citeste nimeni. I: Cum ar trebui? Mai mult pozitiv sau mai mult negativ? L.P.: Mai mult pozitiv. Mai mult pozitiv pentru ca la vremea cand a abdicat nu poate fi tras la raspundere pentru asta. De ce? Pentru ca nu s-a asezat in fata plutonului sa zica: glontu-i pentru mine, asta-i pentru mama. I: Presedintele actual a spus ca este o tradare L.P.: Nu ne putem lua dupa cultura presedintelui I: In final, ca profesoar de limba i literatura romn, cum ai defini termenul de jurnalist, accentund principalele atribute ale meseriei sale. L.P: Daca s-ar face jurnalismul dupa definitia din DEX, ar fi ok, numai ca tot omul trebuie sa traiasca si depinde unde lucreaza jurnalismul respectiv si depinde de patronul care-l angajeaza cat este de vertical. Pentru ca altfel nu-si va putea face meseria cum trebuie, ci cum i se dicteaza. I: Si cum definiti regalitatea? L.P.: O perioada frumoasa dar nu stiu, astazi mi se pare desueta. Nu mai tinem de sangele albastru, de viata traita dupa reguli. Astazi lumea se grabeste, parca nu mai are rabdare pentru regalitate. Si in tarile unde functioneaza, regele are din ce in ce mai putine puteri. Puterea a fost luata de prim-ministrii, de tehnocratii din jurul persoanei respective si sunt un fel de marionete frumoase si desuete.

Transcript 2

Intervievator: Vasile Andra Respondent: C. D, profesor de istorie I: n primul rnd, m-ar interesa care este opiunea dvs politic: monarhie sau republic? C.D.: Republica I: De ce? C.D.: Pentru ca este un sistem care permite schimbarea. I: Ce termeni asociai ideii de monarhie? C.D.: Respect. Traditie. I: care ar fi avantajele si dezavantajele monarhiei? C.D.: ca avantaje, o continuitate si poate mai multa aplecare spre cultura, spre traditie, spre o relatie mai normala cu oamenii fara a fi constransa de ideea de alegeri, de intelegeri politice s.a.m.d, intre cei care conduc tara, adica un monarh si populatie.

32

I: Si dezavantaje? C.D.: Faptul ca oamenii nu ar avea totusi posibilitatea de a face niste alegeri in ceea ce priveste persoana care conduce tara si care o reprezinta la un moment sau altul. Nu intotdeauna un monarh poate sa fie bun. Sunt cazuri in care cineva ajunge monarh si nu are neaparat calitatile necesare. I: Atunci cnd vorbim despre monarhia romn, care dintre cei patru regi ai notri v vine primul n minte? C.D.: Carol al II-lea I: De ce? C.D.: Pentru ca a fost un personaj foarte controversat care desi, catastrofal in ceea ce priveste politica, a avut pe de alta parte anumite merite. Sau, pur si simplu, a fost rege intr-o perioada in care Romania a avut un avans din multe puncte de vedere: economic, cultural. I: Credei n alternativele istorice? Dac Romnia ar fi avut Rege dup Revoluie, soarta sa ar fi fost mai bun? C.D.: Nu neaparat. Societatea ar fi fost aceeasi chiar daca conducatorul ar fi fost din alt mediu, baza piramidei ar fi fost aceeasi si probabil, problemele ar fi fost similare. I: Considerai c prin instalarea puterii comuniste, regelui i s-a luat dreptul de a conduce sau el nsui i l-a pierdut definitiv prin abdicare? C.D.: Cred ca i s-a luat acest drept, pentru ca abdicarea a survenit dupa o perioada in care comunistii, sprijiniti de Moscova, au distrus deja toate sistemele si mecanismele democratice din Romania in cei trei ani de dupa razboi. I: Considerai c un rege ar fi un mai bun mediator ntre forele politice? C.D.: Probabil da. Acest rege, probabil ca ar fi fost, pentru ca respectul pe care l-a obtinut el ca persoana si statura sa morala i-ar fi permis acest lucru. Regele Mihai, propriu-zis, da. I: Urmatoarea intrebare chiar asta era: ce impresie va face Regele Mihai? C.D.: Este un om care a fost destul de incercat de-a lungul vietii. Are o experienta politica, desi si-a cladit-o in niste vremuri extrem de tulburi si nu putem spune cu adevarat ca a putut sa-si dovedeasca toata capacitatea. I: Cum catalogai domnia regelui Mihai? M-ar interesa, mai ales, opinia dvs asupra actului de la 23 august 1944 i a abdicrii. C.D.: Domnia sa, asa cum am spus, este pusa sub semnul lipsei de experienta, intr-un fel. Era destul de tanar, tara era intr-o vreme extrem de tulbure. Multe dintre deciziile pe care el le-a luat au fost dictate de imprejurari. Din acest motiv cred ca actul de la 23 august, de exemplu, nu apartine in totalitate Regelui, ci mai degraba conjuncturii, oamenilor politici din jurul sau. El a trebuit, sub o forma sau alta, sa se plieze pe situatia existenta si in istorie nu prea exista daca Pur si simplu ei au judecat dupa datele pe care le aveau atunci. Daca ar fi stiut ce s-ar fi intamplat dupa, daca ar fi avut asa o previziune, poate ca ar fi luat o alta decizie. Dar, repet, oamenii politici judeca in functie de datele pe care le au in momentul existent si nu pot face previziuni pe termen de 20 de ani, ce s-ar fi intamplat dupa. I: Si abdicarea? C.D.: In ce priveste abdicarea, a fost un act, pana la urma, firesc si normal. Avea de ales intre a muri fara glorie pana la urma, pentru ca era o moarte si asta este, sau a incerca, a spera ca poate pe viitor lucrurile se vor schimba si va reusi sa devina o resursa care, la o adica, sa fie utila tarii sale. I: Deci credeti ca Regele Mihai ar fi fost un conducator bun? C.D.: ar fi fost un conducator bun daca situatia ar fi fost alta, daca comunismul nu s-ar fi instaurat, daca sovieticii nu ar fi impus regimul de dictatura pe care l-au impus in Romania. Daca vorbim despre ce s-a intamplat dupa 1989, poate Regele Mihai ar fi fost un rege bun, un bun mediator, desi asta, repet, nu ar fi rezolvat problemele tarii.

33

I: Credeti ca ne-ar imbuntatati imaginea externa? C.D.: Cred ca poate imbunatati imaginea externa, mai ales in ceea ce priveste relatiile cu acele tari care au deja monarhii consolidate, Marea Britanie, sau tari in care are anumite relatii, tari monarhice. I: Ce impresie va fac ceilalti membri ai Casei Regale? (Regina Ana, Principesa Margareta, Principele Radu) C.D.: Mi se par oameni echilibrati care respecta o eticheta, care incearca sa pastreze un anumit stil, sa spunem, al Casei Regale si fac asta pana in prezent destul de onorabil. I: Principele Radu este destul de controversat C.D.: Principele Radu este destul de controversat. Faptul ca nu este propriu-zis din Familia Regala, ci este casatorit cu Principesa Margareta si ca a fost actor sunt motive pentru care oamenii tind sa-l trateze putin mai superficial, este un fosst actor care incearca sa aiba o imagine corespunzatoare Casei Regale si cam atat. Asta este parerea generala. Parerea mea este ca e un om echilibrat si din cate am vazut, un om care are un anumit nivel de inteligenta si face fata onorabil obligatiilor pe care le impune apartenenta sa la Casa Regala. I: In privinta urmasului Regelui Mihai, ar fi doua posibilitati: ori printul Nicolae, nepotul lui ori Principesa Margareta. Care credeti ca ar fi mai potrivit? C.D.: este aici o problema legata de legea salica, legea Casei Regale care, dupa cate stiu, spune ca femeile nu pot succeda la tron. I: Regele vrea sa o schimbe C.D.: Regele vrea sa schimbe acest lucru acum cand se numeste Mihai de Romania si nu Mihai de Hohenzollern si asadar s-a separat cumva de familia de Hohenzollern si lucrurile pot fi mai simple in aceasta directie. Personal, cred ca Principesa Margareta ar o solutie mai legitima in ochii romanilor cel putin. In orice caz, ori Principesa Margareta ori printul Nicolae, oricare dintre ei ar ajunge sa conduca Casa Regala, aceasta va fi o functie de reprezentare, ei vor mosteni cumva respectul si buna imagine pe care casa regala o are inca in ochii multora. Nu stiu in ce masura ar putea sa faca schimbari sau nu stiu in ce masura vor mai putea sa aiba impactul asupra societatii pe care il are regele Mihai. I: Ati spus la inceput ca sunteti republican. Cred ca nu mai are rost sa va intreb ca daca sptmna viitoare s-ar organiza un recensmnt cu privire la reinstaurarea monarhiei, presupun ca nu ati vota pentru. C.D.: Depinde de sistemul politic care ar fi pus in practica. Pentru ca un sistem monarhic in ziua de astazi inseamna de fapt, asa cum este in toate tarile europene, un sistem parlamentar. Romania nu este pregatita pentru un asemenea sistem in care sa avem un conducator cu functie simbolica sau strict simbolica cum ar fi un monarh si sa avem la conducerea tarii cateva partide. Experienta republicana din ultimii 20 de ani ne dovedeste ca nici cu presedintia si cu sistemul acesta prezidential-republican nu prea ne merge bine dar un sistem parlamentar, in momentul acesta, in care partidele sa decida absolut tot, mi se pare chiar mai nociv. Inca nu sunt suficient de mature din punct de vedere politic. I: Avei contact regulat cu presa romneasc? C.D.: Da. I: Are presa o misiune, o funcie anume? C.D.: In momentul acesta, are o misiune strict economica si politica, care, de fapt, inseamna unul si acelasi lucru. Presa nu face educatie la noi in tara, si de fapt nu face educatie in nici o alta tara din lume. In schimb, in alte tari, sa spunem, nivelul de educatie al oamenilor in general face ca si presa sa adopte un anumit stil. Cu alte cuvinte, presa se galeaza dupa cerere, dupa piata si nu invers. Din acest motiv, cred ca presa romaneasca astazi este o reflexie a soecitatii noastre, asa cum si politica este o reflexie a societatii noastre. Deci, nu am o parere buna despre presa asa cum nu am o parere buna, in general, despre societatea de azi. I: Cum catalogai, privind retrospectiv, impactul apariiei ziarelor dup Revoluie?

34

C.D.: Mai ales, dupa Revolutie, impactul lor cred ca a fost unul pozitiv. A fost o perioada in care presa citita avea foarte mare putere, in care exista o mare diversitate de opinii, multe ziare, multe idei. Presa scrisa avea cu adevarat putere, era cea care interesa pe cei mai multi, pentru ca, in general, televiziunile, la inceput, erau slab dezvoltate. Si consider eu ca a avut un rol pozitiv in democratizarea tarii, pana la urma. In timp, lucrurile s-au schimbat, presa s-a monopolizat un pic, s-a instaurat un monopol asupra presei, asa cum se intampla de altfel in toata Europa si in toata lumea. I: Credei c ziarele de atunci, de la nceptul anilor 90, prezentau realitatea n mod obiectiv? C.D.: Cred ca mult mai obiectiv decat o fac astazi. I: Puteti sa va amintiti sau din cunostintele dvs, cum aratau ziarele din 90? C.D.: Din cate imi amintesc, desi eram foarte mic, mult mai colorate si nu ma refer la imagini, la culori, ci si la stil, la modul de scriere al articolelor, mult mai vehemente, mult mai visatoare, mult mai angajate in a enunta o idee sau un mod de a gandi. I: aveti sau ati avut vreun ziar preferat? C.D.: Nu pot sa spun. Cred ca Adevarul era atunci un ziar care era foarte bun. Nu imi vin in minte foarte multe nume care sa fie diferite. Curentulerau cateva ziare care erau vazute ca fiind mai mari, mai de anvergura, mai respectate dupa 89. I: Credei c modul de a face presa atunci s-a schimbat pn n prezent?Este presa mai obiectiv astzi comparativ cu acele vremuri? C.D.: Nu stiu daca presa este mai obiectiva. Din ce in mai mult, cel putin vedem ca audiovizualul domina mai mult, vedem ca exista un fel de presa de studio, dupa parerea mea, in sensul ca nu se mai face foarte, foarte multa presa de investigatie. Este din ce in ce mai dificil sa faci presa de investigatie pentru ca intotdeauna ziaristii se pot lovi de un subiect care poate sa deranjeze patronul, s.a.m.d. si atunci, presa, nu pot sa zic ca a devenit mai obiectiva, din contra, cred ca a devenit mai subiectiva si mai atenta in a discuta anumite subiecte care ar putea deranja conducerea ziarelor s.a.m.d. I: n legatur cu regele, ce imagine a domniei sale ai reinut din prezentarea presei, a mass mediei n general? C.D.: Imaginea pe care o tin minte cel mai mult este cea din 90 sau 91, nu mai tin minte exact cand a venit in tara I: 92 C.D.: 92. si erau milioane de oameni pe strada. Si cred ca imaginea sau relatarea faptului ca tancurile l-au oprit pe autostrada sa mearga spre Curtea de Arges a fost o imagine care a demonstrat cata forta mai avea inca in imaginarul colectiv al romanilor, imaginea monarhiei. I: n final, ca profesor, cum ai defini termenul de jurnalist, accentund principalele atribute ale meseriei sale. C.D.: Un jurnalist ar trebui sa fie un om care sa expuna adevarul, sa informeze publicul asupra a ceea ce se intampla cu adevarat in societate. Si sa nu se teama sa arate lucrurile intr-o lumina cat mai obiectiva, desi intotdeauna, jurnalistul ca si omul, asa cum se intampla si in istorie, isi impune punctul de vedere in modul in care reda o stire sau o informatie. I: Si cum ati defini regalitatea? C.D.: Ca o institutie care nu apartine neaparat trecutului, apartine si prezentului. O institutie care de fapt ajuta pe oameni mai bine sa se identifice cu valorile tarii si cu trecutul ei, ceea ce este un lucru important, pentru ca oamenii trebuie sa aiba un sentiment de mandrie atunci cand se gandesc la tara lor si trebuie sa aiba si sentimentul ca tara lor nu a aparut ieri, nu a aparut odata cu ei, ci a aparut cu foarte mult timp in urma. Si ideea de regalitate da tocmai aceasta senzatie de traditie, de istorie, de apartenenta la un spatiu politic, la o tara, la o cultura. Este unul dintre principalele avantaje ale monarhiei, aceasta senzatie ca strange mai mult legaturile dintre om si structura politica din tara in care traieste.

35

I: S-a facut un sondaj mai demult, cred ca dupa Jubileul Regelui, in care 80 si ceva la suta dintre respondenti au zis ca prefera republica. Dar, in acelasi timp, majoritatea l-au votat pe Regele Mihai ca fiind personalitatea politica in care au cea mai mare incredere. Cum va explicati acest lucru? C.D.: Este un paradox. Cel putin, in cazul meu, paradoxul mi-l explic, dupa cum am spus, prin faptul ca nu as dori ca puterea sa apartina in intregime partidelor politice. Desi, ca sa fiu sincer, totusi ea apartine numai partidelor politice. Regele Mihai este un om respectat prin prisma momentelor istorice prin care a trecut si pe care le-a influentat intr-un fel sau altul. Este un om apreciat si prin prisma varstei sale si a vietii sale foarte incercate. Faptul ca majoritatea oamenilor sunt republicani, arata poate totusi faptul ca ei ar dori sa se implice mai mult, ar dori sa aiba mai multe de spus in conducerea tarii si considera ca a avea un monarh ar face cumva ca optiunile lor sa fie mai limitate in ceea ce priveste alegerea celor care ne conduc. Prefera sa aleaga un presedinte, asa cum este el, cu bune sau rele.

Transcript 3
Autorul interviului: Vasile Andra Autorul transcrierii: Vasile Andra Respondent: N.V., inginer

I: n primul rnd, m-ar interesa care este opiunea dvs politic: monarhie sau republic? N.V.: Optiunea mea politic e republica. I: De ce? N.V.: Republica, pentru c mi se pare c la timpurile pe care le trim este mai aproape de doleanele i cerinele oamenilor pentru realizarea visurilor fiecruia. I: Ce termeni asociai ideii de monarhie? N.V.: Monarhie, dup prerea mea, nseamn demnitate, echilibru, putere de nelegere superioar a tot ce nseamn nevoile oamenilor. I: Deci, care ar fi, dup dumneavoastr, avantajele i dezavantajele monarhiei? N.V.: Avantajele monarhiei ar fi c ar putea regla, ine un echilibru ntre puterea care se d, ntre partidele politice care vor s ctige puterea executiv ntr-un stat. Fiind, eu zic, aa cum s-a dovedit i n trecut, n istorie, cnd monarhia a avut cu adevrat un rol important pentru ceea ce a fost s devin Romnia, dup obinerea Independenei i viitorul ei ca stat. Avnd un rol important de exemplu chiar n ceea ce a nsemnat Romnia Mare din 1918 I: i dezavantaje? N.V.: Dezavantaje, eu tiu, la ora actual, pentru noi nu este faptul c au fost peste 40 de ani n care au fost n afara rii, faptul c Regele a avut i are o vrst, dup prerea mea, nu mai putea s aib un rol benefic n rezolvarea problemelor pe care le aveam noi dup 45 de ani de comunism. I: Atunci cnd vorbim despre monarhia romn, care dintre cei patru regi ai notri v vine primul n minte? N.V.: Carol I. I.: De ce? N.V.: Carol I a fost, adevrat, i primul dar ca orice nou form de organizare a unei ri, a fost primit cu reticen de forele politicei ale Romniei din acele timpuri, au fost momente n care a fost pus ntr-o situaie n care chiar s renune. Dar a avut o trie de caracter 36

extraordinar i a demonstrat c el, cu adevrat, a iubit Romnia i a reuit s nving n disput cu cei de atunci, reuind ca monarhia s aib un rol important n continuare n destinele Romniei. I: Credei n alternativele istorice? Dac Romnia ar fi avut Rege dup Revoluie, soarta sa ar fi fost mai bun? N.V.: Dup prerea mea, faptul c au fost peste 45 de ani n care Romnia a avut alt form de organizare, faptul c generaiile care au fost n aceast perioad nu au avut posibilitatea de a fi informate despre ce a nsemnat monarhia, nu cred c mai avea anse s revin i s mai aib un rol att de important pe care l-a avut la nceputurile sale n Romnia. I: Considerai c prin instalarea puterii comuniste, Regelui i s-a luat dreptul de a conduce sau el nsui i l-a pierdut definitiv prin abdicare? N.V.: Consider c i s-a luat acest drept, practic obligndu-l s abdice. n situaia de atunci din pcate nu cred c putea s fac altceva, nu avea cum s se lupte cu forele de atunci, mai ales ca puterile acelei vremii, efectiv, ne-au lsat pe mna comunitilor. I: Considerai c un rege ar fi un bun mediator ntre forele politice? N.V.: Dac, eu tiu, comunismul nu reuea s dureze dect vreo 15-20 de ani i Regele Mihai revenea sunt sigur c avea un rol important i reuea s fac ce a fcut i Carol I. I: Ce impresie v face actualul ef al Casei Regale a Romniei, M.S. Regele Mihai I? N.V.: Regele Mihai a fost un om extraordinar i este, ns datorit vrstei, el nu mai putea s aib un rol important, nu mai putea s-i exercite misiunea pe care ar fi avut-o dar a rmas acelai om echilibrat, integru, demn i care cu adevrat iubete Romnia. I: Cum catalogai domnia regelui Mihai? M-ar interesa, mai ales, opinia dvs asupra actului de la 23 august 1944 i a abdicrii. N.V.: Sigur c n acele momente foarte importante ale istoriei avnd i o vrst destul de fraged era greu s-i impun toate principiile i autoritatea. Dar, ceea ce s-a fcut la 23 august, eu cred c a procedat corect, era singura alternativ, i eu zic c a fcut-o pentru binele poporului romn i spernd c va rmne n continuare regele rii. Dar forele comuniste l-au mpiedicat i l-au forat s abdice. I: Deci abdicarea nu ar fi o trdare, cum spune preedintele actual. N.V.: n nici un caz I: Credei c Regele Mihai I ar fi fost un conductor bun? N.V.: Da. Faptul c bunicii, strmoii lui au dovedit, bine cu excepia lui Carol al II-lea, dar predecesorii si care au dovedit i au fcut lucruri extraordinare pentru Romnia, prin ceea ce a artat n continuare, chiar fiind departe de ar, faptul c i iubete i a iubit Romnia, eu cred c putea s aib un rol chiar mai important dect Carol I. I: Credei c Regele Mihai este un simbol al istoriei care ne-ar reprezenta mai bine pe plan extern? N.V.: Faptul c exist legturi din cele mai vechi timpuri cu Casele Regale din Europa, faptul c mai sunt ri care au aceast form de organizare, sigur c relaiile puteau s fie dintre cele mai bune. I: Ce impresie v fac ceilali membrii ai Casei Regale?(Regina Ana, Principesa Margareta, Principele Radu) N.V.: Sigur, o impresie destul de bun. Mai ales prin ceea ce face Principesa Margareta dovedete c iubeste Romnia, ncearc s ajute oamenii din Romnia, mai ales oamenii nevoiai, prin crearea de fundaie. Dar, din pcate, cred c mai mult de att nu poate face. Dar oricum este de ludat c face asemenea lucruri, innd cont de faptul c au fost zeci de ani departe de ar. I: Principele Radu este un personaj destul de controversat. Ce prere avei despre Altea Sa? N.V.: Nu tiu prea multe despre el, dar nu ar fi fost o soluie pentru Romnia la ora actual.

37

I: Dac sptmna viitoare s-ar organiza un recensmnt cu privire la reinstaurarea monarhiei, cum ai vota? N.V.: Nu. A vota cu nu, pentru c i-am zis c la ora actual, zic c nu. i mai ales prin structura Familiei Regaledac Regele Mihai ar fi avut ca urma parte masculina, sigur ca am fi privit cu alti ochi. Dar in actuala forma nu cred ca se putea. I: referitor la urmaul la tron sunt doua optiuni. Fie ar veni nepotul sau, Nicolae, fie s-ar modifica din Constituia regal excluderea perpetu a femeilor, iar n acest caz ar domni Principesa Margareta. Care credeti ca ar fi mai potrivit? N.V.: Tinand cont de cele spuse si faptul ca eu nu sunt pentru monarhie, e clar ca eu n-as fi de acord cu nici una din modalitati. I: Avei contact regulat cu presa romneasc? N.V.: Da, de obicei, citesc presa, urmaresc cam tot ce scrie despre societate, despre oameni. I: Are presa o misiune, o funcie anume? N.V.: Da, presa are un rol foarte mare tinand cont de faptul ca pe timpul comunistilor aceasta nu avea libertate. Eu zic ca are un rol important si sigur ca in masura in care incearca sa redea realitatea si sa fie neutra fata de putere, fata de opozitie. Sa fie pentru oameni in primul rand. I: Cum catalogai, privind retrospectiv, impactul apariiei ziarelor dup Revoluie? N.V.: a fost ceva extraordinar.dupa Revolutie au aparut atatea publicatii. Sigur ca cu timpul sau ceernut, au ramas numai cateva. Dar mi se pare normal sa fi fost asa, tinand cont de faptul ca acest drept era interzis. I: Credei c ziarele de atunci, de la nceptul anilor 90, prezentau realitatea n mod obiectiv? N.V.: Nu, din pacate, nu. Foarte multe ziare erau practic mostenitoare ale acelor ziare vechi care, vezi doamne, s-au schimbat peste noapte. Si nu redau realitatea. Dar s a creat posibilitea sa apara si alte publicatii noi care au avut un rol important in a reda realitatile vremii de atunci. I: Putei s v amintii cum artau ziarele de la nceputul anilor?Aveai vreun ziar preferat? N.V.: Nu neaparat. De obicei apreciez un articol bine scris indiferent de ce ziar apare. Articol care sa dezbata o problema reala. I: Si cum aratau ziarele atunci? N.V.: Cum sa arate? Erau, sigur, multe pastrau vechile obiceiuri sau vechile principii. E foarte greu sa schimbi mentalitatea unui om, chiar ziarist fiind, sa schimbe peste noapte, sa gandeasca altfel de cum gandea inainte. Si se scriau de toate, era o adevarata nebunie in cum aratau in acele timpuri ziarele. I: Credei c modul de a face presa atunci s-a schimbat pn n prezent?Este presa mai obiectiv astzi comparativ cu acele vremuri? N.V.: Da, timpul a cernut publicatiile, au ramas mult mai putine. Iar din acestea putine, din pacate, nu toate sunt echidistante si neutre. Mai sunt si ziare de casa ale puterii, in general, iar asta nu e un lucru benefic pentru oameni. I: n legatur cu regele, ce imagine a domniei sale ai reinut din prezentarea presei, a mass mediei n general? N.V.: Regele, in general, presa l-a prezentat, vorbesc de o presa neutra, echidistanta, a fost prezentat asa cum a fost el, un om care si-a iubit tara, un om care sigur ca ar fi putut face foarte multe pentru Romania. Discursul tinut la aniversarea celor 90 de ani de viata a aratat adevarata fata a Regelui care nu s-a schinbat, ci dimpotriva a aratat ca a iubit foarte mult tara in care s-a nascut. I: n final, cum ai defini termenul de jurnalist, accentund principalele atribute ale meseriei sale. N.V.: Jurnalistul trebuie sa fie, sa oglindeasca in ceea ce scrie realitatea, sa judece corect tot ceea ce se intampla, sa dezbata subiecte stringente pe care societatea le are, subiecte importante care sa ajute un om sa inteleaga ce se intampla. Deci sa nu urmareasca cu tot dinandinsul sa faca

38

rating si sa dezbata tot felul de aspecte care nu sunt relevante, nu sunt importante, pentru oameni. I: Si cum ati defini regalitatea? N.V.: regalitatea inseamna prestanta, demnitate, o reprezentare frumoasa a tarii in relatiile cu celelalte state, o promotoare a libertatii omului, a exprimarii libere. Poate sa fie regalitatea un simbol la noi. I: Va multumesc pentru timpul acordat. N.V.: Cu placere.

39

40

Bibliografie

1. Chelcea, Septimiu (2002). Construirea opiniei publice: rolul mass-media. n S. Chelcea. Opinie public. Gndesc masele despre ce i cum vor elitele?. Bucureti: Editura Economic 2. Chelcea, S. (2007). Metodologia cercetarii sociologice. Bucuresti: Editura Economica 3. Coman Mihai, Libbrecht Liz. Victim or Victor? Mythologisation by the Local Press of King Miha's visit to Romania. n: Rseaux, 1997, volume 5 n1. p. 76 [Online] Disponibil la http://www.persee.fr/web/revues/home/prescript/article/reso_0969-9864_1997_num_5_1_3323. Accesat la data de 16.12.2011 4. Dancu, Ionel (2011). 1990-2011: Regele Mihai, alungat i stimat, n funcie de guvernare. n Adevrul, 20.09.2011. [Online] Disponibil la http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/webpolitic-regele-mihai-iliescu-constantinescu-basescu_0_557944579.html Accesat la data de 16.12.2011 5. Jupp, V (2010). Dictionar al metodelor de cercetare sociala. Iasi: Polirom. 6. Kaufmann, J.C. et al (1998). Ancheta si metodele ei. Iasi: Editura Polirom 7. Negrutiu, F. (2011). Ipocritii, exaltatii si disperatii.[Online]. Disponibil la: http://www.gandul.info/puterea-gandului/ipocritii-exaltatii-si-disperatii-8901951 8. Paleologu, Th. Prefa. n Autor colectiv (2009). Familia Regal: o istorie n imagini. Trgovite: Editura Cetatea de Scaun 9. Sandu, Dumitru (1996). Sociologia tranzi iei: valori i tipuri sociale n Romnia. Bucureti: Editura Staff 10. Wikipedia- The Free Encyclopedia. (16 decembrie 2011). [Online] Mihai al Romniei. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_al_Rom%C3%A2niei [Accesat pe 16.12.2011] 11. Zamfir, Ctlin. Puterea explicaiei istorice: alternativele istorice. In C. Zamfir. Filozofia istoriei. [Online] Disponibil la http://193.231.1.3/file.php/1/publicatii/prof.dr._ZAMFIR_Catalin/Catalin_Zamfir__Filosofia_Istoriei.pdf Accesat la data de 15.12.2011

41