Вы находитесь на странице: 1из 33

CAIET DE PRACTICA

Potrivit regulamentului scolar al anului III de studii din cadrul Facultatii de Stiinte Economice am efectuat practica in productie la societatea comerciala PGS Financial Consulting S.R.L., societate care efectueaza servicii complete de consultanta pentru afaceri si management, activitati de contabilitate, expertize, declaratii de impunere pentru oricare tip de intreprindere. Am respectat un program de sase ore in fiecare zi lucratoare. De asemenea am asistat, si totodata am participat la procesele de munca cu sprijinul angajatilor societatii. Acestia, impreuna cu directorul societatii m-au indrumat pentru a intelege si a efectua cu corectitudine sarcinile care imi erau incredintate din cadrul domeniului contabilitate. Pentru a intocmi caietul de practica am convenit cu directorul societatii sa imi prezinte o intreprindere societara care foloseste serviciile de contabilitate si expertiza ale S.C. PGS Financial Consulting, cu conditia sa pastrez sub raport de confidentialitate toate datele la care voi face referire despre aceasta societate. Astfel mentionez ca de aici incolo voi sterge numele societatii pe care o voi prezenta, cat si alte date ce ar putea viola confidentialitatea acesteia. Studiul pe care il voi sustine a fost efectuat cu ajutorul accesului la documentele societatii, cat si a observarii de aproape a proceselor de munca si organizare din sediile societatii SIMPA S.A., cu sustinerea conducerii.

CAPITOLUL 1 PREZENTAREA SOCIETATII


1.1. Date de identificare a agentului economic
Nume firma : S.C. SIMPA S.A.

Inregistrarea in registrul comertului: J13/1370/1990

Cod fiscal: R Forma juridica de constituire: societate pe actiuni Sediul social: B-dul Tomis, Nr.124, Constanta Tipul activitatii curente: panificatie si comercializare a produselor de panificatie Natura capitalului: in natura si in numerar Capital social: 2.179.000 mii lei Actionari principali: Radulescu Lenuta Boiceanu Gheorghe Brumar Vasile Societatea Comerciala Simpa SA a fost constituita in anul 1990. Capitalul social subscris a fost varsat in intregime la constituirea societatii in suma de 2.179.000 mii lei: - in natura 2.129.000 mii lei; - in numerar 50.000 mii lei

1.2. Obiectul de activitate al societatii asa cum este prevazut in statut cuprinde
urmatoarele: a. fabricarea painii b. fabricarea produselor de panificatie c. fabricarea produselor zaharoase si de patiserie d. fabricarea stiksurilor e. comercializarea painii si a produselor fabricate f. comercializarea marfurilor alimentare ambalate g. comercializarea de materii prime alimentare h. prestari servicii pentru: producerea de produse de panificatie cu materia prima a clientului servicii de transport analize fizico-chimice pentru produsele tertilor

1.3. La 31 decembrie 2002 societatea Simpa SA avea urmatorii indicatori de referinta:


capital social cifra de afaceri profit net numar de personal numar de clienti magazine proprii - 2.099.350.000 lei - 16.077.344.000 lei - 212.847.000 lei - 246 - 100 - 10

1.4. Societatea detine urmatoarele autorizatii:


Autorizatie sanitara de functionare nr. 1026/1992, vizata annual, pentru atelierul de stiksuri; Autorizatie sanitara nr. 102/1992, vizata annual, pentru fabrica de paine; Autorizatie sanitar-veterinara, nr. 1019/1994; Autorizatie de mediu nr. SP07/1993.

1.5. Drepturi de proprietate


a) Proprietati funciare Societatea comerciala SIMPA S.A. detine certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M07 nr. 0423 pentru 35.045 m2 in proprietate exclusiva cu o valoare totala conform HG 834/1991 de 183.899.926 lei. b) Alte drepturi de proprietate Societatea are luate cu chirie 5 magazine de desfacere a produselor proprii conform tabelului urmator: Nr. Crt. 1 2 3 4 5 export. Societatea foloseste o marca de fabrica, care nu este inregistrata la OSIM. Societatea nu este titulara unor brevete de investitii. MAGAZIN Magazin nr. 31 Magazin nr. 35 Magazin nr. 36 Magazin nr. 51 Magazin nr. 114 ADRESA Str. Tulcei, nr. 34 Str. Mircea cel Batran, nr. 6 B-dul 1 Mai, nr. 41 Str. Dezrobirii, nr. 15 Str. Soveja, nr. 2 SUPRAFATA (m2) 27 77 16 22 31 CHIRIE (mii lei/luna) 4.727 160.000 4.248 1.012 1.121

Societatea nu foloseste licente de produse sau tehnologii si nici licente de import-

1.6. Alte aspecte juridice


a) Situatia salariatilor Activitatea salariatilor se desfasoara pe baza de contracte de munca, colectiv si individual. Formele principale de salarizare sunt: - salarizarea in acord ( toate formatiile de lucru, distribuitori, incarcatori auto) - salarizarea in regie ( personalul TESA, personalul de intretinere, laboranti, femei de serviciu, etc.) b) Situatia imprumuturilor Societatea are deschisa o linie de credit la Banca Comerciala Romana. In prezent nu are imprumuturi pentru achizitionarea de materii prime. Rambursarea este curenta. c) Activitatea comerciala Activitatea comerciala se desfasoara prin intermediul a 10 magazine proprii si circa 100 clienti (societati comerciale de tip SRL) din intregul judet Constanta, dar si din toata tara. - 70% din productie se desface prin magazinele proprii

30% din productie se desface catre diversi beneficiari.

CAPITOLUL 2 DOMENIUL TEHNIC SI TEHNOLOGIC 2.1. Echipamente de productie si de transport Echipamentele de productie le impartim in urmatoarele grupe:
echipamente de panificatie echipamente de uz general La S.C. Simpa S.A. Constanta, marea majoritate a echipamentelor este de provenienta autohtona. In general, echipamentele sunt uzate moral, dar sub aspectul uzurii fizice, unele sunt functionale si relativ bine intretinute. S.C.SIMPA S.A. Constanta fabrica paine in greutate de 0,790kg, 1kg, 0,500kg, 1,200kg alba, precum si specialitati (cornuri, cozonaci). Are in dotare: 6 malaxoare cu cantare suspendate , pentru cuve de 500l. 4 malaxoare italienesti de 300l, cu doua brate si cu doua viteze, cu cantare de faina. Dintre acestea doar unul este functional din cauza lipsei pieselor de schimb. 4 ridicatoare rasturnatoare de cuve cu cabluri de tractiune impletite. Acestea functioneaza defectuos din cauza principiului de antrenare: datorita intinderii inegale a celor doua cabluri sau datorita infasurarii lor neuniforme pe tambur, se blocheaza cariciorul ridicator. Din acest motiv sunt neutilizate. 4 masini de divizat MADIA neutilizate din cauza diferentelor de gramaj la divizarea volumetrica. 3 cuptoare tunel de 20t/zi incalzite cu gaz metan, avand atasat suplimentar cate un arzator de incalzire a benzii transportatoare. 3 benzi dospitoare scurtate la 1/3 din lungimea normala 1 cuptor PANETOANE capacitate 10t/zi, 2 linii de fabricare a sticksurilor de provenienta romaneasca. Ambalarea , cantarirea, termosudarea pungilor se face manual. Dispozitivul de sarare a fost eliminat, sarea fiind inclusa in compozitia aluatului. 2 site de control PIONIER cu elevator. 4 masini de modelat rotund MAROB, neutilizate din cauza aluaturilor moi cu care se lucreaza. 2 masini de roluit ROLUX, inutilizabile din acelasi motiv ca mai sus. 1 transportator cu sipci, lung de 20m. 1 tunel de spalat navete construit prin autoutilare. 1 masina de spalat, cu tambur rotativ de mare capacitate, storcator centrifugal Tehnofrig si etuve de uscare construite prin autoutilare (fara circulatie de aer).

Echipamente de transport
A. Mijloace de trasnsport si de ridicat in interiorul unitatii: Benzi transportatoare Transportator cu sipci Transportator cu snec Elevatoare cu cupe Motostivuitor

Ridicator rasturnator B. Mijloace de transport in afara unitatii Autodube transport paine Furgoane de paine Autofurgonete paine Autobene Vidanje Autocamioane izoterme Automobile Dacia

Lista mijloacelor de transport dau o idee asupra capacitatilor de aprovizionare, desfacere si distributie pe care le are societatea. Instalatiile de producere a energiei termice au un randament scazut, fiind posibile masuri tehnice de imbunatatire a randamentului. Calitatea produselor fabricate corespunde standardelor tehnice de ramura si normelor interne, care prevad indicatori fizico-chimici si organoleptici, termene de garantie si de valabilitate a produselor, in limitele carora se asuma raspunderea producatorului. Piata de valorificare, prin folosirea potentialului propriu de desfacere, este indreptata spre extinderea in directia marilor centre urbane si acoperirea segmentelor de piata posibile din intreaga tara. S.C. Simpa S.A.dispune de o inzestrare tehnica bogata de mare capacitate, un element important in jurul careia societatea isi va forma si structura strategiile de penetrare si castigare a pietei produselor de panificatie. Faptul ca societatea dispune de o gama variata de masini si utilaje si in acelasi timp de mare capacitate reprezinta cel mai important aspect pozitiv ce caracterizeaza situatia actuala a societatii. Este foarte adevarat insa, ca utilajele de mare capacitate au fost proiectate pentru a raspunde unui alt tip de piata si pentru a face fata unor alte cerinte si nevoi, motiv pentru care varietatea utilajelor si capacitatile mari eficiente intr-un astfel de tip de economie au devenit ineficiente in actualele structri concurentiale. Astfel un element care ar trebui sa fie un plus important pentru societate poate deveni in lipsa unui compartiment de marketing care sa creeze strategii corespunzatoare unui curs bun al societatii. Gama mare de masini si utilaje necesita cheltuieli de intretinere si reparatii care nu se justifica, nu se recupereaza in cazul utilizarii sub capacitate. Gama variata de masini si utilaje fac posibila producerea unor game diverse de produse de panificatie, si asigura totodata posibilitatea societatii de a se impune pe piata. Capacitatea mare de productie ar putea sa transeze lupta cu concurenta de pe piata daca acest lucru ar fi sustinut de calitate si de un marketing performant. Un alt factor cu efecte serioase in situatia actuala a societatii este existenta utilajelor uzate moral si fizic si deci neperformante. Avand in vedere evolutia rapida a tehnologiilor, vechimea unei parti din baza tehnico-materiala, reprezinta un factor important ce influenteaza negativ rentabilitatea si activitatea firmei. Uzura fizica are mare influenta in cresterea cheltuielilor de utilizare si reparatii, cresteri care se regasesc in costul final de fabricatie a produselor si care fac rentabilitatea redusa. Pe langa uzura fizica apare si uzura morala, motiv pentru care din punct de vedere al calitatii, S.C. Simpa S.A. trebuie sa faca eforturi mari pentru asigurarea standardului calitatii impus de piata. Cu o zestre tehnica uzata moral si fizic este foarte greu sa intri in competitie cu fabricile moderne iar rentabilitatea redusa si implicit profitul redus va fi ineficient pentru modernizari si investitii de anvergura.

CAPITOLUL 3 DOMENIUL RESURSELOR UMANE


Resursa umana este cea mai pretioasa, ea fiind singura dotata cu capacitatea de a-si cunoaste si invinge propriile limite. Rezultatele intreprinderii depind atat de calitatea personalului, cat si de modalitatile de organizare si de conducere, fapt pentru care cunoasterea evolutiei, a structurii si a eficientei utilizarii resurselor umane ale firmei este foarte importanta. Societatea este nou infiintata avand un numar de 246 salariati.

3.1. Structura personalului


a) Clasificare dupa domeniul de activitate Categoria Personal de conducere Alt personal tehnico-adm si comercial Personal muncitoresc TOTAL Nr. persoane 3 43 200 246 % 1,2 17,5 81,3 100

Se poate aprecia ponderea mare a personalului muncitoresc, ceea ce indica un caracter dinamic al activitatii societatii. Avand insa in vedere ca societatea lucreaza la din capacitate, personalul este numeros. Pentru a sesiza mai bine ponderea diferitelor tipuri de personal am realizat graficul urmator:
p n e a tip rilo d p rs n l o d re u r e e oa

person de al con cere du person teh icoal n admsi com ercial person al mn u citoresc

3.2. Aspecte sociale


Salariatii lucreaza pe baza de contracte de munca colectiv si individuale. La salariul de baza se aplica un sistem de sporuri, adaosuri si premii, astfel: - spor pentru conditii grele, periculoase sau nocive : 15% - spor pentru lucrul in timpul noptii: 25%

- spor pentru vechimea in munca, conform legislatiei in vigoare - prime de vacanta de 1.500.000lei/salariat - premii din fondul constituit din profit, precum si din fondul de salarii - cota parte din profit de pana la 10% - salariatele primesc la nasterea fiecarui copil cate un salariu - salariatii care se pensioneaza primesc un salariu Salariatii beneficiaza de 2 zile libere pe saptamana, de sarbatorile legale, nationale sau religioase, precum si de concediu legal de odihna. In caz de evenimente deosebite de familie (nasteri, casatorii, decese, mutari) se acorda 1-5 zile de concediu platite. De remarcat ca lucratorii productivi lucreaza adesea sambata, primind zile libere in compensare. Un alt aspect pozitiv important la economia activitatii societatii il reprezinta existenta unui personal matur si experimentat. Experienta poate fi punctul forte al societatii daca conducerea si repartizarea personalului nu este de aceiasi calitate, vechimea si experienta se pot intoarce impotriva fenomenului de productivitate. Experinta unei mari parti din personalul societatii S.C. Simpa S.A. poate fi nu din proprietatile personalului, care cu ajutorul pregatirii si adaptarii la noile cerinte sa fie principala arma in recucerirea pozitiei de lider detasat pe piata locala. In cadrul domeniului de resurse umane lipsa marketingului se resimte intr-o mare masura in lipsa unei motivari constructive si in lipsa promovarii profesionalismului. Personalul resimte acut lipsa concurentei pe posturi, lipsa motivatiei si a promovarii creativitatii si capacitatii. Lipseste personalul tanar si ambitios si mai ales personalul pregatit pentru cerintele economiei de piata.

CAPITOLUL 4 DOMENIUL MANAGERIAL 4.1. Sistemul organizational


Societatea comerciala S.C. Simpa S.A. produce o lista diversa de produse, in cantitati mari. Organizarea productiei este pe produs, in care scop sunt reunite in cadrul sectiilor de productie executarea tuturor stadiilor procesului tehnologic, in cadrul carora pentru procesele pregatitoare cu caracter tehnologic s-au organizat unitati de productie pe stadii ale procesului si s-au creat unitati de productie pentru fiecare fel de produs in parte, in care sunt reunite celelalte stadii ale procesului de productie pentru obtinerea si finalizarea produsului. S.C. Simpa S.A. Constanta este organizata in doua mari sectii: sectia de fabricare a painii si sectia producerii stiksurilor. In cadrul sectiei de paine se disting mai multe ateliere in care sunt preparate produse specifice de panificatie (cozonaci, colaci, cornuri, etc.). Anumite procese pregatitoare se fac comun atunci cand acest lucru este posibil. Fiecare sectie este condusa de catre un maistru care la randul sau are subordonati care se ocupa de produsul pe care este specializat pana la finalizare. Maistrul are ca rol realizarea corelatiei si a bunei conlucrari intre subsectii. Caracteristic pentru activitatea de productie este tocmai slaba coordonare intre sectii si imobilitatea personalului intre sectii. Personalul de conducere al societatii este impartit in mai multe compartimente (birouri) subordonate direct directorului tehnic sau directorului economic. Astfel directorul tehnic are in subordine pe langa sectiile productive si: biroul productie organizare normare-CTC biroul mecano energetic investitii Directorul economic se ocupa de birourile de contabilitate si de statia de calcul si prelucrare a datelor. In cadrul societatii functioneaza si alte compartimente subordonate directorului general: biroul personal-salarizare, administrativ biroul de desfacere aprovizionare transport protectia muncii, PSI, paza.

4.2. Sistemul informational


In cadrul S.C. Simpa S.A. sistemul informational formal se realizeaza pe cai incurcate atat ascendent cat si descendent. Intre personalul de conducere si personalul de productie exista o ruptura care duce la propagarea incorecta a informatiei. Existenta in functii de conducere a unui personal mai putin calificat face ca sistemul informational formal sa fie mai putin utilizat si sa se dezvolte in paralel sistemul informational informal care duce la distorsionarea si filtrarea informatiei. In consiliul de administratie nu exista un reprezentant al personalului productiv, fapt pentru care calea informatiei de la organele de conducere la muncitori este lunga si nu intotdeauna conforma cu cea reala. In cadrul personalului TESA, organizarea unui sistem informational computerizat in retea este un lucru care a contribuit la circulatia operativa a informatiei.

4.3. Sistemul de metode si tehnici


Metode ca: managementul prin proiecte sau managementul prin produs sunt ignorate in cadrul organizatiei. Managementul este facut pe baza cunostintelor si abilitatilor naturale si mai putin prin intermediul unor tehnici si metode stiintifice. Exista cateva metode de motivatie a comportamentului uman, dar acestea se raporteaza doar la indeplinirea planului si nu la stimularea creativitatii si productivitatii personalului. In fapt motivatiile cuprind doar factori materiali mai mult in sens negativ, respectiv penalizari si reduceri salariale.

CAPITOLUL 5 ACTIVITATEA DE MARKETING Domeniul comercial 5.1. Produsele societatii comerciale


Societatea comerciala Simpa S.A. produce diverse produse de paine si produse specifice domeniului de panificatie. S.C. Simpa S.A. produce o gama diversificata de paine, incercand sa vina cat mai aproape de cerintele diverse ale pietei. Astfel se disting urmatoarele tipuri reprezentative de paine: Graham, Paine Alba, Paine Ardealul, Paine Taraneasca si Paine Neagra. Painea este produsa si comercializata in mai multe variante de gramaj, realizandu-se astfel paine de 1kg, 0,800kg, 0,520kg, si 1,200kg pentru a usura alegerea diversa a consumatorului. Alaturi de produsul principal, painea, S.C. Simpa S.A. produce si alte produse specifice domeniului de panificatie, cum ar fi: Cornuri simple Branzoaice Colaci Cuibi de viespe Impletiti suprapusi si sticksuri, pentru care are o sectie separata si o retea de distribuire proprie ce depaseste piata locala. Activitatea de export: Societatea nu exporta nici unul din produsele sale.

5.2. Piata societatii comerciale


Piata de aprovizionare Principala materie prima este faina, care in prezent se cumpara in principal de la S.C. MOARA S.A., care se afla pe aceeasi platforma cu societatea, iar faina se transporta direct pe linie. Principalele materii prime aprovizionate se prezinta in tabelul urmator: Materie prima Cantitate Furnizor mai 2002 kgFaina 525.440 S.C. MOARA S.A Constanta Margarina 5.000 S.C. ONIX S.A Medgidia Plantol 2.000 S.C. ONIX S.A Medgidia Ulei 1.070 S.C. ONIX S.A Medgidia Drojdie 4.900 S.C. OVERSEAS SRL Bucuresti Ulei 1.800 S.C. GENTIANA SRL Constanta Glucoza 3.650 S.C. AMYLON S.A. Constanta Zahar 1.000 S.C. ZAHARUL S.A. Buzau Motorina 3.700 S.C. ROMPETROL S.A Constanta Ulei mineral 100 S.C. ROMPETROL S.A Constanta Benzina 530 S.C. ROMPETROL S.A Constanta

Piata de desfacere Piata de desfacere este, in general, locala, societatea acoperind necesarul de paine pentru o parte a populatiei orasului Constanta prin cele 10 magazine de desfacere proprii. Circa 30% din productia societatii se desface prin aceste magazine, restul de 70% fiind preluata de circa 100 de beneficiari din judetul Constanta, Municipiul Constanta, iar pentru sticksuri, din intreaga tara.

PONDEREA DESFACERII PROPRII


magazine proprii 30% beneficiari 70%

Principalii clienti sunt prezentati in tabelul urmator, care de societate in luna aprlie 2003. Client Cantitate (kg) 191.500 S.C. ALCOM SIB S.A Constanta 10.000 S.C. SUPEROCOM SRL Constanta 17.400 S.C. GENICA IMPEX SRL Constanta 13.700 S.C. PROSPER COM SRL Constanta 11.800 S.C. LAZARET SRL Constanta 6.800 S.C. OPRIS SRL Constanta 1.206 S.C. DUNAREA ALBASTRA SRL Fetesti 540 S.C. ARDELEANCA JUNIOR SRL Tulcea

cuprinde si cantitatile livrate Produse Paine Produse panificatie Paine Produse panificatie Paine Produse panificatie Paine Produse panificatie Paine Produse panificatie Paine Produse panificatie Paine Produse panificatie Paine Produse panificatie

Preturile produselor se fac prin calculatie de pret si se negociaza cu beneficiarii. Platile se fac in numerar (de la populatie), prin CEC, ordine de plata sau combinat.

5.3. Organizarea distributiei


Painea si produsele de panificatie se distribuie proaspete, o mare parte prin magazinele proprii, amplasate dispersat pe teritoriul municipiului Constanta. Lista magazinelor proprii a fost prezentata in capitolele anterioare.

Atat la magazinele proprii, cat si la beneficiarii particulari, produsele se transporta cu ajutorul a 8 autodube proprii, specializate pentru paine si autorizate sanitar. Unii beneficiari mai mici ridica marfa cu mijloacele de transport proprii, dar trebuie sa prezinte dovada ca autovehiculul respectiv este autorizat sanitar.

5.4. Promovarea produselor societatii comerciale


Pana acum societatea nu a initiat actiuni de reclama deosebite. Luandu-se in considerare mediul concurential deosebit de activ, societatea si-a propus actiuni de reclama prin postul de radio local, prin presa locala si prin ambalarea deosebit de atractiva a produsului stiksuri.

5.5. Concurenta
In judetul Constanta exista 141 producatori de paine si de produse de panificatie avand capacitati de productie 2 si 56t/24h. Societatea are o capacitate de 75t/24h, dar produce numai circa 20t/24h, datorita concurentei, dar si uzurii morale si fizice a utilajelor, precum si a faptului ca painea se coace in cuptor tunel. In Constanta principalii concurenti sunt: -S.C. DOBRUN S.A. -S.C. PANDORSIB S.A. -S.C. REDAL SRL -S.C. CARA SRL Cota de piata la productia de paine este de 11% dupa cele mai recente date obtinute, iar pozitionarea pe piata a principalilor concurenti arata astfel:

S.C. SIMPA S.A.

11% 8% 6% 3% 2% 70%

S.C. DOBRUN S.A. S.C. PANDORSIB S.A. S.C. REDAL SRL S.C. CARA SRL MICII PRODUCATORI

Pentru sticksuri, concurenta este si mai mare deoarece aproape toate fostele intreprinderi de morarit si panificatie judetene au cate o linie de sticksuri. In afara de acestea, o mare concurenta o constituie produsele similare de import, prezentate in forme variate, cu gusturi diverse si, mai ales, in ambalaje foarte atragatoare si diversificate. Printr-o reclama sustinuta si ridicarea calitatii produselor, societatea isi poate mentine clientii si castiga noi piete de desfacere.

Lipsa unui compartiment de marketing reprezinta cel mai important aspect negativ, aspect care este la baza multor factori negativi existand in cadrul societatii. Inexistenta unui compartiment de marketing are repercursiuni in domeniul comercial, in domeniul tehnic si tehnologic si in domeniul resurselor umane. Lipsa marketingului in cadrul S.C. Simpa S.A. a fost principalul factor care a dus la scaderea drastica a cotei de piata si a comenzilor. Slaba activitate de marketing s-a reflectatsi in functionarea societatii mult sub capacitate, din aceasta decurgand si slaba rentabilitate, cresterea cheltuielilor, scaderea profitului. Lipsa unei reclame sustinute si a unor cresteri si imbunatatiri continue a calitatii gamei de produse realizate, reprezinta factori importanti si definitorii in evolutia defectuasa a firmei. S.C. Simpa S.A. se confrunta cu lipsa unor strategii concrete atat de moment cat si de termen mediu si lung, cu lipsa implementarii unor tehnici moderne de evidentiere a elementelor negative si de eliminare a acestora. Lipsa unui marketink specializat si eficace, a dus pe langa pierderea clientilor si la o scadere de calitate si eficienta. Modul de prezentare al produselor, precum si distributai acestora deriva tot din inexistenta unei strategii de marketing, mai ales a unui compartiment specializat de marketing. Marketingul este necesar in special pentru a directiona activitatea societatii si de a surprinde firmele concurente.

CAPITOLUL 6 ANALIZA DIAGNOSTIC A ACTIVITATII SOCIETATII COMERCIALE SIMPA S.A.CONSTANTA Domeniul financiar-contabil
Principalul obiectiv al diagnosticului financiar-contabil este de a pune in evidenta performantele societatii prin valorificarea potentialului sau tehnico-productiv, care constituie elemente importante in formularea strategiei de care trebuie sa tina seama in stabilirea valorilor de randament. Scopul analizei este de formare a unei imagini generale asupra evolutiei principalilor indicatori care caracterizeaza activitatea economico-financiara a societatii comerciale, cum ar fi: Veniturile totale Veniturile din exploatare Cifra de afaceri Profitul brut Rata rentabilitatii Active nete Disponibilitati banesti. In urma sintezei raportului de evaluare se va constata daca societatea este viabila si valorifica corespunzator potentialul sau tehnico-economic. Profitul, ca indicator absolut al rentabilitatii, constituie premisa si consecinta a unei afaceri. Ca premisa, se are in vedere faptul ca initierea unei afaceri implica o anumita investitie, iar consecinta o constituie rezultatul asteptat de investitor. Cu cat acest rezultat este mai mare, cu atat se formeaza noi resurse disponibile pentru investitii. In activitatea practica de evaluare, cunoasterea potentialului unei firme de a produce profit, reprezinta conditia esentiala pentru aplicarea metodelor de evaluare de randament. Diagnosticul rentabilitatii se realizeaza pe baza Contului de profit si pierdere, care arata modul in care s-a ajuns la o anumita starea patrimoniala finala, care au fost fluxurile de venituri si de cheltuieli.

5.1. Evolutia economico-financiara


Societatea comerciala Simpa S.A. Constanta a avut o evolutie economica sinuoasa, datorita atat schimbarii continue a pietei, cat mai ales datorita adaptarii lente la noul tip al economiei de piata. Lipsa concurentei pe piata locala inainte de 1990 a facut ca trecerea la economia descentralizata de piata sa necesite crearea unor compartimente, care inainte nu erau necesare. In timp, lipsa unui compartiment de marketing, precum si aparitia mai multor concurenti pe o piata oarecum limitata a facut ca S.C. Simpa S.A. Constanta sa piarda foarte multi clienti si cota sa de piata sa scada treptat pana la 11% din piata actuala. Cerinta de paine pe piata locala este de aproximativ 190 de tone pe zi. In momentul actual pe piata exista 141 de producatori de paine, din care se disting 5 cu capacitati mai mari si 136 de mici producatori dar care au acaparat peste 65% din piata. Volumul productiei declarate al principalilor producatori de paine este redactat in tabelul urmator:

SOCIETATE

S.C. SIMPA S.A. S.C. DOBRUN S.A. S.C. PANDORSIB S.A. S.C. REDAL S.R.L. S.C. CARA S.R.L. MICI PRODUCATORI TOTAL

VOLUM ( kg paine ) 20.000 15.000 12.000 6.500 4.500 132.000 190.000

Din anul 1998 pana in anul 2002 S.C. Simpa S.A. a obtinut urmatoarele rezultate contabile: An Cifra de afaceri Cota profit din CA Profit (mii lei) (mii lei) 1998 1.831.530.000 104.555 5,7% 1999 5.000.000.000 300.000 6% 2000 14.000.000.000 900.000 6,4% 2001 13.788.502.000 536.304 3,9% 2002 16.077.344.000 212.847 1,32% In general, cheltuielile si veniturile sunt structurate pe domenii de activitate, respectiv: de exploatare, privind sectorul industrial, comercial sau prestari servicii; financiare, adica participatiile de capital propriu la alte societati, precum si folosirea de capital strain; exceptionale, respectiv venituri si cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale. Scopul diagnosticului financiar-conatbil il constituie stabilirea performantelor proprii in ceea ce priveste capacitatea actuala si in perspectiva de a genera profit, ca singura sursa care poate asigura amplificarea activitatii. Analiza financiara a activitatii societatii comerciale Simpa S.A. Constanta s-a efectuat in conformitate cu datele obtinute din bilantul corespunzator anului 2002. Evolutia activitatii firmei, mai exact a profitului pe parcursul acestui an, este redata in graficul urmator cu ajutorul datelor din balantele anului respectiv.

Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Suma (mii lei) -38.624.144 58.044.178 17.136.574 29.328.490 21.517.351 8.947.667 14.463.057 -8.557.057 36.955.360 7.101.759 39.005.459 132.894.025

evolutia lunara in 2002


150000000 100000000 50000000 0 -50000000 1

IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE

5.2. Analiza bilantului contabil


BILANTURI (inregistrari contabile si analiza verticala)
IMOBILIZARI NECORPORALE IMOBILIZARI CORPORALE Mijloace fixe la valoarea ramasa Terenuri Imobilizari in curs IMOBILIZARI FINANCIARE ACTIVE IMOBILIZATE STOCURI, din care: Materii si materiale Stocuri aflate la terti Productie in curs de executie Produse Marfuri Ambalaje ALTE ACTIVE CIRCULANTE Furnizori debitori Clienti Alte creante Conturi in lei Conturi in devize Casa in lei Casa in devize Alte valori ACTIVE CIRCULANTE CONTURI DE REGULARIZARE TOTAL ACTIV CAPITAL SOCIAL PIERDERI NEACOPERITE Rezerve Repartizarea profitului Fonduri Repartizare la fondul de dezvoltare PROFIT CAPITALURI PROPRII Imprumuturi Furnizori Clienti creditori Alte datorii DATORII Venituri inregistrate in avans Decontari in curs de clarificare CONTURI DE REGULARIZARE TOTAL PASIV -mii lei3908453 3229762 678691 21691 3930543 848482 438050 10488 392771 7173 700233 230954 147016 165589 433 155477 764 1548715 60044 5539302 2099350 219948 212847 1398258 212847 3769002 215531 878195 676.574 1770300 5539302 % 70.56 58.31 12.25 0.39 70.96 15.32 7.91 0.19 7.09 0.13 12.64 4.17 2.65 2.99 0.01 2.81 0.01 27.96 1.08 100 37.90 3.97 3.84 25.24 3.84 68.04 3.89 15.85 12.21 31.96 100 99.44 82.64 17.36 0.55 100 54.79 51.63 1.24 46.29 0.85 45.21 32.98 21.00 23.65 0.06 22.20 0.11 100 55.70 5.84 5.65 37.10 5.65 100 12.17 49.61 38.22 100 -

Analiza bilantului contabil are ca punct de referinta activul total si pasivul total, precum si analiza elementelor componente ale celor patru mase bilantiere: active imobilizate, active circulante, capitaluri proprii si datorii. In cadrul bilantului, ponderea importanta o detin activele imobilizate (70,96%), constituite in principal din active corporale. In cadrul acestora, mijloacele fixe detin o pondere de 82,64%, terenurile de 17,36%, in timp ce imobilizarile financiare au o pondere mica de 0,55%. In ceea ce priveste ponderea activelor circulante in totalul activului bilantier, la 31.12.2002 acesta este de 27,96%. In cadrul creantelor, ponderea principala o detin clientii (4,17% din activul total). Alt element al activului circulant, stocurile, reprezinta 15,32% din activul total si 54,79% din activul circulant. Un element important al activului circulant, disponibilitatile banesti, detin o pondere mica, respectiv de 5,82% in activul total. Din analiza pasivului bilantier, se constata ca ponderea capitalului reprezinta 68,04% din acesta. Ponderea datoriilor in pasivul bilantier este aproape o treime a pasivului (31,96%). Imprumuturile reprezinta un credit pentru descoperire de cont pentru acoperirea decalajului dintre incasarile si platile curente.

5.3. Analiza contului de profit si pierdere


Inregistrarile contabile si analiza verticala a contului de rezultate sunt prezentate in tabelul urmator:

Contul de profit si pierdere


Indicatori
Cifra de afaceri Productie stocata Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli materiale Lucrari si servicii executate de terti Impozite, taxe si varsaminte Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortizare si provizioane CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE REZULTATUL DIN EXPLOATARE VENITURI FINANCIARE CHELTUIELI FINANCIARE REZULTAT FINANCIAR REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI VENITURI EXCEPTIONALE CHELTUIELI EXCEPTIONALE REZULTAT EXCEPTIONAL VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI IMPOZIT PE PROFIT (38%) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI

Inregistrari contabile (mii lei)


16077344 5534325 23795 21654914 10324041 5974339 603633 380919 3491381 11715 373540 21186598 468316 31025 169252 -137228 330089 114361 87228 0 21800300 21443078 357222 144375 212847

Analiza verticala (%)


74.24 25.56 0.11 99.33 47.36 27.40 2.77 1.75 16.02 0.05 1.71 97.18 2.15 0.14 0.78 0.63 1.51 0.52 0.40 0.00 100 98.36 1.64 0.66 0.98

48.73 28.20 2.85 1.80 16.48 0.06 1.76 98.80 0.79

0.41 100

Concluziile desprinse din aceasta analiza sunt urmatoarele: Veniturile totale au structura: Venituri din exploatare (99,33%) Venituri financiare (0,14%) Venituri exceptionale (0,52%) In structura veniturilor din exploatare, ponderea importanta o detine cifra de afaceri (74,24%), productia stocata detinand o pondere de 25,56%. Veniturile in valoare de 31.025 mii lei reprezinta dobanzi. Veniturile exceptionale sunt constituite in principal din cedarea activelor si din despagubiri si penalitati. Analizand structura cheltuielilor pentru exploatare, se poate afirma ca aceasta este specifica domeniului de activitate al societatii. O pondere importanta au cheltuielile cu marfuri si materii prime. Un aspect negativ de semnalat, care este imputabil societatii, este ponderea foarte mica a cheltuielilor cu amortizarea in total cheltuili: 1,71%.

Cheltuielile totale la 1.000 lei venituri totale sunt de 983,6 lei, influentand in mod corespunzator rentabilitatea societatii. In aceste conditii, profitul brut reprezinta 1,64% din veniturile totale, iar profitul net 0,98%. Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii societatii. 5.3.1. Situatia generala pe baza contului de profit si pierdere Pentru a putea observa evolutia activitatii societatii se raporteaza rezultatele anului studiat cu rezultatele din anii precedenti. Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 INDICATORI Cifra de afaceri Cifra de afaceri actualizata Subventii Alte venituri Total venituri exploatare Total cheltuieli exploatare Marja bruta din exploatare(4-5) Cheltuieli de exploatare -de personal -altele Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale Rezultat din exploatare Rezultat financiar Rezultat exceptional Total venituri Total cheltuieli Profit inainte de impozitare Impozit pe profit Profit net (18-19) Profit net actualizat

An
2001 13788502 1516735 0 10868 18358256 17202488 1155768 17202488 3416367 15095 34673 224482 1155768 7705 0 18429858 17461643 968215 431911 536304 5899344

An 2002 16077344 1125414 0 23795 21654914 21186598 468316 21186598 3491381 11715 169252 87228 468316 0 27133 21800300 21443078 357222 144375 212847 1489929

Marje 2288842 -391321 0 12927 3296658 3984110 -687452 3984110 75014 -3380 134579 -137254 -687452 -7705 27133 3370442 3981435 -610993 -287536 -323457 -440942

Rezulta ca in ultimii ani S.C. Simpa S.A. a realizat profit, insa atat cifra de afaceri, cat si profiturile realizate in anul 2002 sunt situate sub cele din anul precedent. In timp ce cifra de afaceri a scazut cu 25%, profitul reprezinta doar cca 25% din cel precedent. Se remarca astfel parcursul descendent al activitatii economico-financiare a societatii.

5.4. Diagnosticul factorial al rezultatului explotarii


Acest diagnostic are menirea de a stabili sistemul de factori care determina rezultatul exploatarii in vederea alegerii criteriilor principale de estimare a evolutiei profitului. Astfel putem afla influenta veniturilor si influenta cheltuielilor asupra profitului aferent exploatarii. In anul 2002, profitul a scazut fata de anul 2001 cu 323.457 mii lei.

P = P2002 - P2001 =212.847 - 536.304 = - 323.457


Din care: Influenta veniturilor

V 1 Ch2001 = V2002 1 Ch2001 2001 V 2001 V 2001 =21.800.300 (1-17.461.643 / 18429.858) 18.429.858 (1-17.461.643 / 18.429.858) = =175.262.984 lei Influenta cheltuielilor

V 1 Ch2001 = V2002 1 Ch2002 2001 V 2002 V 2001 =21.800.300 (1 21.443.078 / 21.800.300) 18.429.858 (1-17.461.643 / 21.800.300)= =53.927.072 lei Se constata ca reducerea profitului se datoreaza in principal scaderii veniturilor, dar si datorita cresterii cheltuielilor. Pentru a surprinde mai exact influenta anumitor factori asupra evolutiei profitului vom utiliza modelul urmator: Datele necesare sunt prezentate in tabelul urmator: Indicatori An 2001 Numarul de personal 258 Valoarea medie anuala a mijloacelor 3805127 fixe ( mii lei) Productia exercitiului (mii lei) 11223454 Venituri din exploatare (mii lei) 18358256 Inzestrarea tehnica (mii lei) 14748,55 Randamentul mijloacelor fixe (mii lei) 2,95 Gradul de valorificare a productiei 1,64 exercitiului (mii lei) Rentabilitatea veniturilor (%) 2,92 An 2002 246 3908453 9862000 21654914 15888,02 2,52 2,19 0,98

Conform datelor, influenta factorilor mentionati este urmatoarea: Influenta numarului de personal Mf Q V P N 1 0 0 0 0 P0 = N Mf Q V 0 0 0 0 = 246 X 14748,55 X 2,95 X 1,64 X 0,0292 536304 = -23757,65 Mf N1 0 N 0 Q0 Mf 0 V0 Q 0 P0 V 0 = P1 = 512546,35

Influenta gradului de inzestrare tehnica V0 Q 0 V0 Q 0 P0 V 0 P0 V 0 P1 = 35817,41 = P2 = 548363.76

Mf Q N1 1 0 N Mf 1 0 Mf Q N1 1 0 N Mf 1 0

Influenta randamentului mijloacelor fixe: P0 V 0 P0 V 0 P2 = - 79930,98 = P3 = 468432,77

Mf Q V N1 1 1 0 N Mf Q 1 1 0 Mf Q V N1 1 1 0 N Mf Q 1 1 0

Influenta gradului de valorificare a productiei exercitiului P3 = 157096,36 = P4 = 625592,13

Mf Q V P N1 1 1 1 0 N Mf Q V 1 1 1 0 Mf Q V P N1 1 1 1 0 N Mf Q V 1 1 1 0

Influenta rentabilitatii veniturilor

P1 P4 = 512546,35 625592,13 = - 113045,78


In urma sintetizarii rezultatelor rezulta ca investitiile realizate si puse in functiune in anul 2002 nu au avut ca efect cresterea productivitatii muncii, mai ales datorita randamentului foarte scazut al mijloacelor fixe. Reducerea numarului de personal nu a avut efectul scontat.

5.5. Diagnostic pe baza ratelor de rentabilitate

Exprimarea relativa a nivelului de rentabilitate completeaza diagnosticul prin capacitatea informationala a indicatorilor respectivi. In elaborarea disgnosticului firmei, ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparatii in spatiu, precum si fata de anumite norme sau standarde elaborate si acceptate de organisme abilitate in domeniul evaluarilor. Fiecare forma de exprimare a rentabilitatii are o putere informationala proprie, indeplinind o functie specifica in activitatea practic de plasamente si gestionare a capitalului. Cele mai semnificative forme de exprimare a rentabilitatii, utilizate in teoria si practica economica sunt: Rata rentabilitatii financiare (Rf) Rf = ( Profit net / Capital propriu ) x 100 Rata rentabilitatii economice (Re) Re = ( Profit brut / Capital permanent ) x 100 Rata rentabilitatii activului total (Rt) Rt = ( Profit brut / Active totale ) x 100 Rata rentabilitatii resurselor consumate (Rc) Rc = ( Profit brut / Cheltuieli totale ) x 100 Rata rentabilitatii veniturilor (Rv) Rv = ( Profit brut / Venituri ) x 100

Pentru calcularea acestor rentabilitati se folosesc urmatorii indicatori: Nr. Crt. Indicatori An 2001 1 Capital propriu 3588119 2 Capital imprumutat 3 Capital permanent 3588119 4 Profit brut 968215 Rentabilitatea economica 5 17,5% 6 Profit net 536304 7 Cheltuieli totale 17461643 8 Venituri 18429858 9 Active totale 5531121

An 2002 3769002 3769002 357222 6,45% 212847 21443078 21800300 5539302

Pentru a putea surprinde si compara evolutia diferitilor indicatori de rentabilitate, i-am sintetizat in urmatorul tabel: Indicatori An 2001 An 2002 Rata rentabilitatii financiare 14,94% 5,64% Rata rentabilitatii activului total 17,5% 6,45% Rata rentabilitatii resurselor consumate 5,55% 1,66% Rata rentabilitatii veniturilor 5,25% 1,64% Analiza comparativa pe verticala cu realizarile perioadei precedente pune in evidenta scaderea eficientei activitatii din toate punctele de vedere. Nu numai ca eficienta economica a scazut, dar cifrele arata cat de drastic a avut loc aceasta scadere. Datele respective sunt relevante in ceea ce inseamna activitatea actuala a societatii. Intrucat rezultatul final este in legatura directa cu activitatea de baza a firmei, aceasta poate fi evidentiata prin modelul urmator:

Pn/Kp = ( V/At ) x ( At/Kp ) x ( Pn/V )

Pn profit net
Kp capital propriu V venituri At active totale

Din model rezulta ca rata rentabilitatii financiare este dependenta de: Viteza de rotatie a activelor totale (V/At) care exprima volumul vanzarilor pe unitatea monetara. Cu cat rotatia activelor este mai mare, cu atat sporeste eficienta capitalului investit, daca in activitatea de exploatare se obtine profit; Parghia financiara (At/Kp), prin care se exprima in mod sintetic corelatia dintre structura financiara si capitalul imprumutat; Rentabilitatea neta a veniturilor (Pn/V) in care se reflecta, in principal, eficienta activitatii de exploatare. In acelasi timp, aceasta rata este utila in pozitionarea firmei in raport cu altele din aceeasi ramura sau domeniu de activitate. Daca rata este peste media sectorului, exista un avantaj competitional fata de concurenti, ceea ce constituie un element de siguranta in activitatea viitoare, care nu trebuie neglijat in activitatea de evaluare. Pentru exemplificarea acestor indicatori se folosesc datele din urmatorul tabel: Indicatori An 2001 An 2002 Venituri 18429858 21800300 Active totale 5531121 5539302 Capital propriu 3588119 3769002 Profit net 536304 212847 Rentabilitatea financiara 14,94% 5,64% Viteza de rotatie a activului 3,29 3,93 Parghia financiara 1,5415 1,4697 Rentabilitatea neta a veniturilor 0,029 0,009

Comparativ cu perioada anterioara s-a inregistrat o scadere semnificativa a ratei rentabilitatii financiare cu 9,3%, scadere care se datoreste: vitezei de rotatie a activului Pn V1 At At 0 Kp 0 V Rf 0 = 1 0 0 = 3,93 X 1,5415 X 0,029 - 0,1494 = 0,0262 Pn At Rf 1 = V1 At 0 Kp 0 V = 0,1756 1 0 0 parghiei financiare V1 At Pn At 1 Kp 0 V Rf 1 = 1 1 0 = 3,93 x 1,4687 x 0,029 0,1756 = -0,0082 At Pn Rf 2 = V1 At 1 Kp 0 V = 0,1674 1 1 0 rentabilitatii nete a profitului Rf1 - Rf2 = 0,1756 0,1674 = 0,0082 Rentabilitatea financiara a scazut in principal pe seama ineficientei activitatii de exploatare si a ineficientei parghiei financiare. 5.5.1. Pragul de rentabilitate si intervalul de siguranta Cunoasterea pragului de rentabilitate si a intervalului de siguranta este utila intrucat se pot face judecati corespunzatoare asupra comportamentului firmei in cazul modificarii unor variabile care influenteaza mecanismele de functionare ale acesteia. Potrivit metodologiei oferite de literatura de specialitate, pragul de rentabilitate (Q) se determina pe baza relatiei: Q = F / [ 1 (qcv/V(CA))] = 16.569.833 F suma cheltuielilor fixe qcv cheltuieli variabile V venituri sau CA cifra de afaceri Intervalul de siguranta (Is) se determina pe baza relatiei: Is = [1 (Q/V)] x 100 = 23,32%

5.6. Diagnosticul financiar patrimonial


Diagnosticul financiar-patrimonial se realizeaza pe baza bilantului contabil, document oficial de gestiune al agentului economic, care trebuie sa ofere o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Principalele elemente ale diagnosticului financiar-patrimonial sunt prezentate conform datelor din bilant.

5.7. Evolutia patrimoniului net si a surselor de finantare


Patrimoniul net al unitatii reprezinta averea acesteia la un moment dat. Pentru activitatea de evaluare economica a intreprinderii, cunoasterea evolutiei acesteia prezinta importanta in vederea alegerii metodelor de evaluare, precum si in ceea ce priveste determinarea unor elemente necesare aplicarii diferitelor metode de evaluare. Patrimoniul net se determina pe baza celor prezentate in tabelul urmator: Nr.crt. 1 2 3 4 5 Elemente de calcul Active fixe
Active circulante

Total elemente activ Obligatii curente Patrimoniul net

An 2001 (mii lei) 3827588 1563812 5531121 2744704 2646696

An 2002 (mii lei) 3930543 1548715 5539302 2420828 3058376

Se remarca cresterea patrimoniului net in 2002, ceea ce reprezinta o situatie pozitiva. Aceasta situatie pozitiva se datoreaza imbogatirii mijloacelor fixe, ceea ce demonsteeaza ca se fac investitii, si scaderii obligatiilor curente. Cu privire la sursele de finantare a patrimoniului net, acestea sunt prezentate in tabelul urmator: Nr. Indicatori An 2001 An 2002 crt. 1 2 3 4 5 6 Capital social Fonduri proprii Rezerve si alte surse Capital propriu Imprumuturi pe termen mediu si lung Capital total mii lei 2.094.050 1.235.079 259.070 3.588.199 3.588.199 % 58,36 34,42 7,22 100 100 mii lei 2.099.350 1.398.258 271.394 3.769.002 3.769.002 % 55,70 37,10 7,20 100 100

Se remarca lipsa imprumuturilor pe termen mediu si lung, desi imprumuturile ar putea insemna investitii si dezvoltare. Faptul ca societatea reuseste sa se descurce cu propriile fonduri reprezinta un lucru bun, pe de o parte, dar si o automultumire, pe de alta parte. Se stie ca marile investitii necesita capitaluri atrase importante, de multe ori imrumutate.

5.8. Diagnosticul corelatii creante obligatii


Pentru activitatea financiara a firmei este importanta cunoasterea evolutiei corelatiei dintre creante si obligatii, intrucat aceasta influenteaza capacitatea de plata. Din punct de vedere notional, creantele reprezinta anumite drepturi banesti, realizabile in termen diferit. Formarea lor este in legatura directa cu rotatia capitalului, cu momentele pe care le parcurge in procesul schimbarii formei acestuia. Aparitia creantelor este determinata, in principal, de relatiile care se formeaza intre firma, in calitate de furnizor, si clientii sai. Opusul creantelor il reprezinta obligatiile sau datoriile firmei catre terti, formate in cadrul relatiilor acesteia cu furnizorii, actionarii, salariatii proprii, bugetul statului etc.

In cadrul diagnosticului se cerceteaza in primul rand evolutia creantelor si a obligatiilor, in raport cu cifra de afaceri pentru a pune in evidenta raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si cel care priveste folosirea surselor atrase. Datele necesare acestui diagnostic sunt redate in tabelul urmator: Nr. Crt. 1 2 3 4 Indicatori Cifra de afaceri Creante Obligatii Raport creante/obligatii

An 2001
mii lei 13.788.502 563.101 2.744.704 0,20 % 100 100 100

An 2002
mii lei 16.077.344 377.970 2.420.882 0,15 % 116,6 67,12 88,20

Rezulta ca in perioada analizata creantele si obligatiile scad, in timp ce cifra de afaceri creste, ceea ce influenteaza favorabil fluxul de disponibilitati. Aceasta influenta este aratata si de raportul dintre creante si obligatii. In cadrul diagnosticului se cerceteaza in primul rand evolutia creantelor si a obligatiilor in raport cu cifra de afaceri, pentru a pune in evidenta raportul de imobilizare a capitalului firmei si cel care priveste folosirea resurselor atrase. Aceste aspecte sunt puse in evidenta cu ajutorul urmatorilor indicatori: durata de imobilizare a creantelor (Di): Di = ( Sd x 360 ) / CA Sd soldul creantelor CA cifra de afaceri durata de folosire a resurselor atrase (Df): Df = ( Sc x 360 ) / CA Sc soldul creditor al conturilor de obligatii CA cifra de afaceri Conform datelor din bilant, situatia la S.C. Simpa S.A. se prezinta astfel: Nr. Crt. 1 2
Indicatori

Durata de imobilizare a creantelor Durata de folosire a resurselor atrase

An 2001 14,70 71,66

An 2002 8,46 54,20

Se remarca faptul ca ambii indicatori scad vizibil, lucru ce influenteaza fluxul de disponibilitati.

5.9. Diagnosticul lichiditatii si solvabilitatii firmei


Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, aceasta putand fi si un criteriu de grupare a posturilor in bilant. Deci lichiditatea ar fi un raport intre elementele de activ, in sensul ca se poate stabili cat din valoarea activului se afla sub forma lichida in conturile de disponibilitati banesti, care pot sa devina lichide imediat (de exemplu creantele, stocurile de produse finite). Lichiditatea patrimoniala = = (Disponibilitati + Mijloace care pot sa devina lichide) / Datorii curente

Lichiditatea patrimoniala >1 Sovabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente. Aici intervine comparatia dintre elementele de activ si elementele de pasiv, respectiv disponibilitati si obligatii. O intreprindere este solvabila daca dispune de disponibilitati, de mijloace de plata. Valoarea minima trebuie sa fie 0,3, iar peste 0,5 situatia poate fi considerata normala, luanduse in considerare raportul rata rentabilitatii economice si procentul de dobanda. Solvabilitatea intreprinderii = = Capital propriu / (Capital propriu + Credite bancare) In cadrul studiilor de evaluare economica, in special in cazul transmiterii dreptului de proprietate, practica recomanda folosirea urmatorilor indicatori: Lichiditate generala = Active circulante / Datorii curente Se apreciaza ca valoarea minima admisa poate varia intre 1,2 si 1,8. Lichiditate imediata = (Active circulante Stocuri) / Obligatii Intervalul care poate fi acceptat ca satisfacator este de 0,65 1. Rata solvabilitatii generale = (Active circulante + Active fixe) / Datorii totale Situatia la S.C. Simpa S.A. se prezinta in felul urmator: Nr. Crt. Indicatori 2001 1 Lichiditatea generala 0,56 2 Lichiditatea imediata 0,36 3 Rata solvabilitatii generale 2,84

2002 0,63 0,29 3,12

Marimea si evolutia indicatorilor arata ca societatea din punct de vedere al solvabilitatii sta bine, neavand o situatie alarmanta.

5.10. Diagnostic pe baza datelor de echilibru economico-financiar


Echilibrul economico-financiar al societatii reprezinta un sistem de corelatii prin care se stabilesc anumite proportionalitati in cadrul si intre diferite fluxuri financiare. El reprezinta o premisa, dar si o consecinta a desfasurarii normale a actvitatii firmei, in conformitate cu obiectul sau. Ca premisa, trebuie avute in vedere corelatiile obiective dintre necesitatile de resurse materiale (in sens general) si posibilitatile de finantare. De modul in care sunt utilizate si valorificate aceste resurse depinde asigurarea echilibrului economico-financiar sau dereglarea acestuia. Pentru exprimarea sintetica a multiplelor corelatii implicate de echilibrul economicofinanciar, se folosesc urmatorii indicatori: Rata autonomiei financiare = Capital propriu / (Capital propriu + capital imprumutat)

Rata de finantare a stocurilor = Fond de rulment / Stocuri Rata de autofinantare a activelor = Capital propriu / (Active fixe + Active circulante) Rata datoriilor = 1 - Rata de autofinantare a activelor La S.C. Simpa S.A. rezultatele sunt urmatoare: Nr. Crt. Indicatori 2001 1 Rata autonomiei financiare 1 2 Rata de autofinantare a activelor 0,65 3 Rata datoriilor 0,35 2002 1 0,68 0,32

Echilibrul economico-financiar cunoaste evolutii favorabile, incadrandu-se la finele perioadei in parametrii ce pot fi considerati normali. Se constata existenta autonomiei financiare si cresterea inzestrarii tehnice. Societatea este solvabila. Ca aspecte negative se evidentiaza scaderea profitului, randamentul redus al mijloacelor fixe. Indicatorii de lichiditate se situeaza sub pragul minim acceptabil. Rentabilitatea scazuta a afacerii. Profitul mic este cauzat de rentabilitatea redusa (randamentul redus al mijloacelor fixe si investitii neperformante). Randamentul mic al mijloacelor fixe se datoreaza productivitatii sub capacitate (investitii neperformante si uzura morala si fizica a unor utilaje). Acestea au ca efect productivitatea redusa. Aceasta atrage cheltuieli mari , eficienta economica redusa, profit mic, reducerea personalului. Prelucrarile datelor si informatiilor pe parcursul lucrarii in diferitele domenii au scos in evidenta o serie de aspecte critice pozitive sau negative care au mare influenta in activitatea actuala si viitoare a S.C. Simpa S.A. Aspectele pozitive constatate la S.C. Simpa S.A.sunt numeroase si se refera in principal la: inzestrarea tehnica experienta personalului Evolutia activitatii S.C. Simpa S.A. a scos in evidenta o serie de aspecte si probleme negative cu care se confrunta societatea. Printre aceste aspecte negative, mai importante si generatoare a altor aspecte negative sunt: lipsa unui compartiment de marketing lipsa utilajelor moderne si performante Recomandari de imbunatatire Avand in vedere multitudinea de aspecte negative remarcate la S.C. Simpa S.A. se impune crearea si implementarea unei ample strategii de redresare economico- financiara. Situatia la S.C. Simpa S.A. se poate redresa prin implementarea imediata sau prin actiuni ample care necesita studii si evaluari complexe. Printre propunerile care si-ar putea gasi rezolvare imediata se gasesc urmatoarele: Crearea unui compartiment de marketing. Gasirea de noi clienti, comenzile carora sa sporeasca productia spre capacitate maxima.

Modernizarea si dezvoltarea sistemului de distributie si vanzari. Dezvoltarea bazei de materii prime, materiale de adaod, materiale auxiliare provenite din import. Implementarea unor metode motivationale eficiente. Promovarea pe baza competentei. Cresterea bugetului pentru promovarea produselor si reclama. Dezvoltarea de noi produse, cu accent pe cele cu piata potentiala, pe produse cu adaosuri. Imbogatirea bazei de masini si utilaje cu aparatura performanta care sa faca fata conditiilor impuse de piata. Restructurarea organizatorica Restructurarea organizatorica trebuie sa vizeze realizarea unei forme de organizare flexibile, indreptate spre: Piata: Organizarea activitatii de vanzari pe cerintele distributiei de produse cu informatizarea corespunzatoare a activitatii. Crearea unui colectiv de marketing si pregatirea acestuia pentru cercetarea pietei, promovarea vanzarilor, gasirea unor nise si segmente de piata. Urmarirea vanzarilor in magazine proprii si organizarea de actiuni de promovare de produse noi si sondarea opiniei cumparatorilor. Marirea gamei produselor vandute in magazinele proprii si en-gros, cu accent pe produsele alimentare a caror ambalare se poate realiza cu fortele existente. Subordonarea activitatii de transport, distributiei produselor, in paralel cu realizarea de contracte sau de actiuni de asociere cu transportatori de produse pentru acoperirea varfurilor de cerere. Dezvoltarea retelei proprii de magazine prin inchiriere sau cumparare. Programe speciale pentru sarbatorile traditionale. Cercetare dezvoltare Organizarea unei activitati care sa aibe in vedere: - Realizare de noi produse si tehnologii; - Implementarea de tehnologii noi si folosirea produselor de sustituire si adaos; - Modernizarea tehnica si organizatorica a productiei si a muncii; - Dezvoltarea si modernizarea capacitatilor de productie care sa vizeze realizarea de capacitati flexibile. De asemenea in managementul societatii lipsesc din modul de organizare metode si tehnici specifice de management cum sunt: Delegarea Brainstorming-ul Metoda Delfi Metoda Delbeq. Promovarea unui management eficient este esentiala pentru mentinerea societatii in cadrul pietei si pentru promovarea unei activitati performate si rentabile.

Crearea compartimentului de marketing- solutia pentru o mare parte din problemele cu care se confrunta S.C. Simpa S.A. De-a lungul anilor, marketingul a evoluat de la o simpla functie legata de activitatea de desfacere, pana la un grup complex de activitati care nu sunt intotdeauna bine integrate, nici intre ele si nici cu celelalte activitati nelegate de marketing, ale firmei. Compartimentul de marketing modern este produsul unei lungi evolutii. Pot fi distinse cel putin cinci stadii in cadrul acestui proces de evolutie si pot fi identificate firme care se afla in fiecare din aceste stadii. Compartimentul de desfacere. Toate firmele isi incep activitatea dispunand de cinci functii simple. Cineva trebuie sa adune capitalul si sa-l gestioneze, sa angajeze oameni, sa produca bunul sau serviciul, si sa tina evidenta contabila. Activitatea de vanzari este condusa de un vicepresedinte care coordoneaza forta de vanzare si totodata mai vinde si el cate ceva . Atunci cand firma are nevoie de cercetari de marketing sau de reclama, vicepresedintele se ocupa si de aceste activitati.