Вы находитесь на странице: 1из 17

Academia de Studii Economice - Facultatea de Management-Administratie Publica Bucuresti, 2012

Studiu comparativ asupra sistemelor administrative din Franta si Germania (autoritatile locale)

Prof coord: Armenia Androniceanu Studenti: An: III Seria: A Grupa: 234

Academia de Studii Economice - Facultatea de Management-Administratie Publica Bucuresti, 2012

Studiu comparativ asupra sistemelor administrative din Franta si Germania (autoritatile locale)

Cap 1. Justificarea alegerii Franta este una dintre marile puteri din Europa de Vest datorita dimensiunii, pozitiei, economiei, armatei si a politicilor pe care aceasta le duce in domeniul energetic si in afacerile europene. Este unul dintre principalii sustinatori ai unei Uniunii Europene puternice pe plan global, din punct de vedere economic si politic. In cadrul Uniunii Europene se considera ca relatia acesteia cu Germania este unul dintre principalele motoare ale functionarii acesteia. Cooperarea dintre acestea in perioada de dupa cel de al doilea razboi mondial a inlocuit cu succes situatia tensionata dintre acestea, existenta din secolul XIX pana la acel moment. Aceasta se materializeaza printr-o puternica integrare intre economiile celor doua tari, prin participarea la numeroase programe de securitate comuna si prin numeroase activitati culturale comune printre care: functionarea postului de televiziune cultural si editarea recenta a unui manual de istorie comun.1 Cele doua tari alese, Franta si Germania sunt tari fondatoare ale Uniunii Europene. Ele demonstreaza ca un sistem administrativ eficient duce la o dezvoltare puternica a tarii. Experienta dobandita de-a lungul timpului le-a creat posibilitatea dezvoltarii unui sistem administrativ eficient si eficace. Caracteristicile principale ale sistemele acestor tari sunt responsabilitate, transparenta si adaptabilitate, ce nu pot conduce decat la performanta. Acestea sunt si motivele pentru care am ales ca tema de discutie a acestui studiu sistemele administrative din Franta si Germania. Urmarind evolutia acestor tari si modul in care acestea se organizeaza si se administreaza, am putea descoperi elemente ce ar putea fi introduse si in sistemul administrativ romanesc. Povestea de succes a acestor administratii publice locale poate constitui un exemplu concludent pentru sistemul administrativ romanesc, in procesul de reformare.

16 august 2010, Relatiile externe ale Frantei, http://ro.wikipedia.org/wiki/Relatiile_externe_ale_Frantei

Academia de Studii Economice - Facultatea de Management-Administratie Publica Bucuresti, 2012

Cap 2. Prezentarea contextelor 2.1. Context politic Franta Republica Franceza este o republica unitara semi-prezidentiala cu puternice traditii democratice, guvernata conform constitutiei celei de-a cincea republici franceze, aprobata prin referendum in 28 septembrie 1958. Puterea executiva este reprezentata de presedinte, ales prin sufragiu universal pe o durata de 5 ani (pana in 2002 durata mandatului era de 7 ani) si de guvern, condus de un prim ministru numit de catre presedinte. Sistemul politic este pluripartit, iar membrii Parlamentului sunt alesi prin vot: deputatii prin vot universal direct uninominal iar senatorii sunt alesi de catre un colegiu electoral. Principalele grupuri parlamentare sunt organizate in jurul a doua grupari politice opuse: gruparea de stanga, organizata in jurul Partidului Socialist (Parti Socialiste) si gruparea de dreapta organizata in jurul UMP (Union pour un Mouvement Populaire). Partidul de extrema dreapta Frontul National (Front National) este actualmente al treilea partid francez, cu o cota relativ constanta de peste 10% din voturi. In ciuda procentajului important al acestui partid, el nu este reprezentat in parlament datorita alegerilor de tip uninominal. Actualmente, partidul de guvernamant este UMP care este singurul partid reprezentat in guvern. Actualul presedinte al Frantei este Nicolas Sarkozy.2 Germania Denumirea oficiala este Republica Federala Germana (Bundesrepublik Deutschland). Suprafata tarii este 357.002 km2, capitala este orasul Berlin, iar moneda oficiala este euro. Limba oficiala este germana.3 Din punct de vedere constitutional Germania este o democratie republicana federala reprezentativa. Forma de guvernamant este parlamentara, in care Seful Guvernului cancelarul, este ales de catre parlament (bundestag), si confirmat de catre Presedintele statului. Desi cancelarul detine cele mai puternice competente politice din stat, in ierarhia protocolara el se afla abia pe locul 3, dupa Presedintele statului si Presedintele bundestagului. Cancelarul este ales cu majoritate absoluta de catre parlament (bundestag) pe o perioada de 4 ani. El are dreptul de a numi si elibera din functie pe ministri, precum si dreptul numit "competenta liniilor directoare" (Richtlinienkompetenz), prin care formuleaza in linii mari sarcinile fiecarui ministru din cabinet (guvern). Guvernul Germaniei (Bundesregierung), numit si cabinet este format din cancelar (prim-ministru) si ministri. Actualul cabinet, numit cabinetul Merkel II, este format exclusiv din politicieni ai partidelor CDU, CSU si FDP. Toti ministrii actuali sunt in acelasi timp si membri ai Parlamentului, cu o singura exceptie (Philipp Rsler, FDP, ministru al economiei si vicecancelar, nu este membru al bundestagului). Sarcina principala a Guvernului este Executivul.4

30 decembrie 2011, Franta, http://ro.wikipedia.org/wiki/Franta

Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana, Editura Economica, Bucuresti, 2001. 4 http://www.superbit.ro/germania/politica.html

Academia de Studii Economice - Facultatea de Management-Administratie Publica Bucuresti, 2012

2.2. Context economic Franta Economia Frantei este o combinatie de multe intreprinderi private (peste 2,5 milioane companii inregistrate) si de importante (dar in scadere) interventii ale Guvernului care pastreaza o influenta puternica asupra anumitor sectoare economice fiind principalul actionar la numeroase societati considerate drept strategice (cale ferata, electricitate, constructii de aeronave, etc.). Franta este membra G8 , grupul celor mai industrializate natiuni. Franta are o importanta industrie aerospatiala reprezentata de concernul european Airbus si este singura putere europeana (in afara de Rusia) care are propria sa baza de lansare de rachete spatiale (Centre Spatial Guyanais). Franta este de asemenea cea mai independenta tara din punct de vedere energetic dintre Tarile Europei de Vest. Agricultura, cea mai dezvoltata industrie a tarii, a fost descrisa ca fiind combustibilul verde (petrole vert) al Frantei. De departe, Franta detine cea mai mare intindere cultivabila si cel mai mare potential agricol din Uniunea Europeana. Procentajul mare de terenuri fertile, cumulate cu utilizarea tehnologiilor moderne si importantele subventii europene (aproximativ 14 miliarde dolari) au facut din Franta principalul producator si exportator agricol din Europa si al doilea exportator mondial de produse agroalimentare dupa Statele Unite. Cu o varietate de peisaje si conditii climatice, o diversitate culturala, precum si o bucatarie renumita, nu este o surpriza ca in Franta turismul a devenit o activitate foarte importanta. Direct si indirect, turismul inglobeaza 7% din forta de munca si contribuie cu aproximativ 8% la PIB, aducand un venit substantial de la vizitatorii straini si facand mai mult decat sa compenseze suma cheltuita de turistii francezi in strainatate. Franta este una dintre primele destinatiile turistice din lume, fiind vizitata de aproximativ 70 milioane de turisti straini in fiecare an, de la sfarsitul secolului al XX-lea.5 Germania Germania are cea mai mare economie nationala din Europa, a patra din lume ca PIB nominal, si a cincea din lume in functie de paritatea puterii de cumparare, conform datelor din 2008. De la inceputurile erei industriale, Germania a fost un lider, inovator si beneficiar al unei economii din ce in ce mai globalizate. Germania este lider mondial in exporturi, exportand bunuri in valoare de 1,133 trilioane de dolari in 2006 (incluzand tarile din zona Euro) si genereaza un surplus comercial de 165 de miliarde. Sectorul servicii contribuie cu aproximativ 70 % la PIB-ul total, sectorul industrie cu 29,1 %, si sectorul agricultura cu 0,9 %. Majoritatea produselor sunt din domeniul ingineriei, in special automobile, instalatii mecanice, metalurgie si bunuri chimicale. Germania este cel mai mare producator de turbine de vant si tehnologia puterii solare din lume. Cele mai mari targuri si congrese internationale de comert din fiecare an au loc in orase germane, cum ar fi Hanovra, Frankfurt si Berlin.6

5 6

Bailey, Rosemary (2010), National Geographic Traveler -Franta, editura Adevarul Holding, Bucuresti 30 decembrie 2011 , Germania, http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania#cite_note-11

Academia de Studii Economice - Facultatea de Management-Administratie Publica Bucuresti, 2012

Date economice Indicator economic Crestere PIB Compozitie PIB pe ramuri Rata inflatiei Forta de munca Forta de munca distribuita pe sectoare Rata somajului omaj Buget de stat Cheltuieli de stat Deficit bugetar Datorie publica 2.3.Context social Franta Numar de locuitori al Frantei este de 61,6 milioane, iar densitatea este de 114 locuitori / km. Distributia populatiei este de 77% urban si 23 % rural. Speranta de viata este de 84 ani pentru femei si 77 ani pentru barbati. Religiile intalnite in aceasta tara sunt: romano-catolica, musulmana. Limbile vorbite sunt: franceza (limba oficiala), basca, bretona, catalana, corsicana si alsaciana. Sistemul dezvoltat al Frantei este evidentiala si prin gradul sau de cultura ridicat, rata analfabetismului fiind sub 1%. Din cauza razboaielor si a foametei, in Franta a existat tot timpul un declin al populatiei. Din pricina ratei scazute a natalitatii si a consecintelor iluminismului, cresterea populatiei a fost ingreunata. Astfel, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, Franta era cea mai populata tara din Europa cu 29,5 milioane de locuitori. In mai putin de 100 de ani Germania, Marea Britanie si Italia au trecut in fata francezilor la capitolul populatie. In prezent sunt aproximativ 60 de milioane de locuitori, iar densitatea este de 113 locuitori / km patrat. In aceasta tara natalitatea a fost o problema inca din trecut. Pentru cateva zeci de ani dupa 1945, Guvernul a incurajat politica natalitatii, lucru ce a dus Franta pe primul loc in ceea ce priveste rata natalitatii. Astazi, insa, tara a ajuns din nou in josul clasamentului european, atat la nivelul natalitatii cat si al mortalitatii. Franta poseda si multe comunitati cu origini etnice diferite. Mai mult, de la jumatatea anilor '50 si pana la jumatatea anilor '70, lipsa de forta de munca a dus la campanii de recrutare nu numai in Africa de Nord, ci si in tari europene mai sarace, ca Grecia, Spania. Multi dintre acesti muncitori straini au ales sa se stabileasca permanent in Franta.7 In ceea ce priveste oamenii, la fel ca in cazul peisajului, elementele-cheie pentru Franta sunt diversitatea si regionalitatea. Franta este o tara profund civilizata. Nimeni nu poate vizita Franta fara sa observe rolul jucat de politete, eticheta si bune maniere.
7

Valoare 1,7 % agricultura: 1 %, industrie: 31 %, servicii: 68 % 1,6 % pe an 42,63 milioane agricultura: 2,8 %, industrie: 33,4 %, servicii: 63,8 % 8,4 % peste 3 milioane de cetateni 1.200 miliarde euro 1.300 miliarde euro 80 miliarde euro 65,8 % din PIB

Populatie Franta, http://www.travelwiz.ro/populatie-franta

Academia de Studii Economice - Facultatea de Management-Administratie Publica Bucuresti, 2012

De asemenea, este imposibil sa vizitezi Franta fara sa-ti dai seama imediat de importanta stilului. Scaunele de pe terasele barurilor si cafenelelor frantuzesti sunt adesea asezate cu fata spre exterior, si nu unul catre celalalt: esti acolo sa te uiti la cei care trec.8 Germania Populatia Germaniei in 2004 a fost de 82.424.609 locuitori. Densitatea populatiei este de 231 loc/km2. Media anuala de crestere a populatiei a fost de 0.02% intre ani 1999 si 2003. Structura populatiei este urmatoarea: sub 15 an- 14.7%, peste 65 ani -18.3%. Sporul natural in 1995 a fost de -1.4%. Rata natalitatii in 2004 fiind de 8.45 %, iar rata mortalitatii de 10.44%. Rata mortalitatii infantile s-a inregistrat la nivelul de 4.2%. Speranta de viata la barbati este de 76 ani, iar la femei de 82 ani. Numarul barbatilor la 100 de femei este de 96. Indicele de dezvoltare umana este de 92.5%. Rata de alfabetizare este de 99%. Populatia urbana reprezinta 86% din totalul populatiei.9 Cap 3. Modul de organizare si functionare 3.1. Franta administratia publica centrala Conform Constitutiei promulgate la 6 octombrie 1958, amendata ultima data in 1999, Franta este republica prezidentiala. Puterea legislativa este exercitata de un parlament bicameral, format din Senat si Adunarea Nationala. Senatul include: 321 membri, dintre care 296 reprezinta Franta metropolitana 13 membri reprezinta teritoriile de peste mari 12 membri reprezinta francezii din strainatate senatorii sunt alesi pentru un mandat de 9 ani de catre un colegiu electoral alcatuit din delegati ai Adunarii Nationale si reprezentanti ai Consiliilor departamentale si municipale o treime din Senat se schimba la fiecare 3 ani Adunarea Nationala include: 577 membri,555 din Franta si 22 din teritoriile de peste mari deputatii sunt alesi prin vot direct mandat de 5 ani. Puterea executiva este exercitata de presedinte, care numeste Consiliul de Ministri, condus de un prim-ministru. Consiliul de Ministri este raspunzator fata de Parlament. Seful statului, Presedintele, este ales prin vot direct, pentru cel mult 2 mandate de cate 7 ani. In Franta au fost modificate modalitatile de realizare a sarcinilor si de divizare a responsabilitatilor. O autonomie considerabila a fost acordata autoritatilor teritoriale (regiuni, districte, municipialitate). In paralel, administratia publica centrala deleaga responsabilitatile sale incetul cu incetul, prin prefect, reprezentantului statului in fiecare district si seful serviciilor descentralizate ale statului. In 1982, procesul de descentralizare a fost mai accentuat si au fost delegate o serie de sarcini catre autoritatile teritoriale, in special pentru domeniile educatiei, sistematizarii teritoriului
8 9

Bailey, Rosemary (2010), National Geographic Traveler -Franta, editura Adevarul Holding, Bucuresti Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana, Editura Economica, Bucuresti, 2001.

Academia de Studii Economice - Facultatea de Management-Administratie Publica Bucuresti, 2012

si protectiei sociale. In cadrul statului, sarcinile au fost divizate intre administratia centrala si celelalte niveluri care desfasoara activitatea sub autoritatea prefectului. Franta este o republica indivizibila, laica, democratica si sociala, asa cum se mentioneaza in Art. 2 din Constitutie. Organizarea si functionarea Guvernului deriva din Constitutia din 1958, care recunoaste principiile Declaratiei Drepturilor Omului si Constitutia din 1946. Constitutia din 4 octombrie 1958, aprobata prin referendum, a constituit punctul de pornire pentru reforma constitutionala din 1962, potrivit careia Presedintele Republicii este ales de toti cetatenii francezi prin vot direct universal. Seful statului este Presedintele Republicii: are responsabilitati formale ca Sef de Stat in cadrul sistemului parlamentar este cel care conduce executivul desemneaza Primul Ministru si alti membrii ai Guvernului conduce Consiliul Ministrilor poate sa dizolve Adunarea Nationala potrivit articoluilui 12 din Constitutie are drept de promulgare a legilor votate de Parlament poate sa solicite o revizuire a legilor (lucru care se intampla foarte rar) este comandantul fortelor armate joaca un rol important in relatiile externe, intrucat reprezinta Franta este asistat in desfasurarea activitatii de catre un Secretariat General al Presedintiei si de un birou personal daca se intampla ca postul de Presedinte al Senatului sa fie vacant, Presedintele Republicii il poate ocupa, in regim interimar pana la alegerile care trebuie organizate in 45 de zile. Cele trei ramuri ale autoritatii sunt bine reprezentate si in administratia franceza. 1. Autoritatea juridica Curtile franceze sunt de doua tipuri: Curti Juridice si Curti Administrative. Curtile Juridice se afla sub autoritatea suprema a Curtii de Apel si includ multe curti speciale: Curtea Comerciala, Biroul de Conciliere, patru cabinete de relatii etc. Curtile Administrative se afla in subordonarea Consiliului de Stat. Acestea includ curtile administrative simple si, potrivit recentei reforme, exista Curtile Administrative de Apel si Curtile Specializate. Acestea exista cu precadere in sectorul financiar. 2. Autoritatea legislativa In mod normal, legislatia este votata de Parlament. Parlamentul este bicameral: Adunarea Nationala si Senatul. Senatul nu poate fi dizolvat, spre deosebire de Adunarea Nationala. In toate deciziile importante Adunare Nationala are putere decizionala finala. Structurile ascociate adunarii nationale si senatului sunt urmatoarele comitete: Comitetul de Aprobare in special pentru domeniul legislativ si al finantelor, care variaza de la o camera la alta si care este grupul principal de acceptare a textelor inainte ca acestea sa fie dezbatute public; Comitetul de Selectie poate fi constituit la cererea membrilor Parlamentului pentru a examina propunerile particulare ale parlamentarilor; Comitetele de Ancheta si Control pot fi constituite pentru probleme particulare si au o putere de investigare foarte mare. 3. Autoritatea executiva Este divizata intre Presedintele Republicii si Primul Ministru.

Academia de Studii Economice - Facultatea de Management-Administratie Publica Bucuresti, 2012

Guvernul Central Seful Guvernului este primul ministru. Guvernul este format din primul ministru, un numar de ministere si secretariate de stat. Structura Guvernului poate varia. Exista aproximativ 20 de departamente ministeriale cu structuri administrative cvasipermanente. Ministrii si secretarii de stat au propriile lor birouri conduse de catre asistenti. Primul ministru, care este numit de catre Presedintele Republicii, este responsabil pentru actiunile Guvernului potrivit Art. 21 din Constitutie. Acesta organizeaza activitatea Guvernului si este ajutat de asistenti si de Secretariatul General al Guvernului, care are rolul central in derularea multor proceduri administrative care implica activitatea Guvernului. Ministerele- Departamentele Pot fi create sau dizolvate prin decret. Responsabilitatea pentru fiecare minister este precizata prin ordinile Consiliului de Ministri dupa consultarea Consiliului de Stat. Fiecare minister se afla sub conducerea propriului ministru, care poate fi asistat de ministri, delegati sau secretari de stat. Ministrul poate da ordine pentru aplicarea continutului legilor, dar si instructiuni speciale birourilor si personalului din administratie. Ministrul concepe si implementeaza propriul buget care apare in fiecare an exprimat printr-un decret. Biroul Personal al Ministrului este un grup de consultanta care cuprinde membri alesi de catre ministru. Departamentele externe care au sarcini la nivelul ministerelor sunt dublu subordonate, Ministerului de resort si prefectului care coordoneaza activitatea agentiilor guvernamentale la nivel local si regional. 3.2. Germania administratia publica centrala Germania este o republica parlamentara cu o Constitutie adoptata in 1949. Legislatura bicamerala cuprinde Adunarea Federala (Bundestag) si Consiliul Federal (Bundesrat). Prima contine 672 de membri alesi pe 4 ani prin sistemul de reprezentare proportionala si majoritate simpla. Al doilea contine 69 de membri alesi de cele 16 guverne statale, fiecare avand intre 3 si 6 locuri in functie de populatie. Seful statului este Presedintele federal, ales pe 5 ani de o conventie federativa speciala. Guvernul federal exercita autoritatea executiva si e condus de Cancelarul federal, ales de Adunarea Federala. Cancelarul propune ministrii federali care sunt numiti de Presedintele Federal. Germania este caracterizata de o structura administrativa policentrica, un sistem de cooperare la nivel federal si o puternica pozitie a Cancelarului Federal. Aparatul administrativ german are trei niveluri: nivelul federal, nivelul landurilor, nivelul local. Fiecare nivel are autonomie din punct de vedere legal in realizarea propriilor sarcini constitutionale. Atributia principala a Guvernului Federal este elaborarea legilor. Exceptand cateva domenii, specificate in legea de baza, care sunt administrate de autoritatile federale, sarcinile administratiei federale sunt transmise landurilor. Fiecare land are Constitutie, Parlament si Guvern propriu. Germania este un exemplu reprezentativ de democratie. Toate puterile suverane revin cetatenilor care in mod indirect exercita puterea lor in stat prin procesul electoral. Cei alesi sunt membrii Budenstagului. Forme democratice, ca petitiile populare sau referendumul pot fi intalnite in cateva Constitutii ale catorva landuri. Constitutiile landurilor trebuie sa respecte principiile unui stat democratic si social, care se fundamenteaza pe legile de baza. In afara de aceasta, fiecare land este liber sa fundamenteze propria sa Constitutie, dar sa tina seama de Constitutia Federala.

Academia de Studii Economice - Facultatea de Management-Administratie Publica Bucuresti, 2012

Seful statului german este Presedintele Federal, ales de Conventia Federala, un grup constitutional din care fac parte deputatii, membrii Bundestagului si un numar egal de membrii alesi de adunarile generale ale landurilor. Conventia Federala se intruneste numai pentru realizarea acestui obiectiv. Presedintele Biroului Federal este ales pe cinci ani, iar realegerea este permisa o singura data. In general, functiile Presedintelui Federal sunt doar de reprezentare. Presedintele Federal este reprezentantul Germaniei in relatiile internationale. El propune Bundestagului un candidat pentru Biroul Cancelarului Federal si, la sugestia Cancelarului, reuneste sau demite ministrii Cabinetului. Daca apare o motiune sau o situatie conflictuala complexa in activirtatea Bundestagului, Presedintele Federal poate cere dizolvarea Bundestagului, la propunerea Cancelarului Federal. Cele trei forme distincte ale autoritatii administrative (juridica, legislativa si executiva) se regasesc si in administratia din Germania. 1. Autoritatea juridica Autoritatea juridica in Germania este autonoma. Juristii federali alesi sunt confirmati de Guvernul Federal, iar cei locali sunt confirmati de catre Guvernul landului. Administratia Curtii landului este independenta de autoritatile federale. Sistemul curtilor in Germania contine cinci ramificatii: -Curtile ordinare -Curtile pentru Munca -Curtile Administrative -Curtile Sociale -Curtile Fiscale 2. Autoritatea legislativa Parlamentul Federal este format din doua Camere: Bundestag si Bundesrat. Bundestagul reuneste 662 membri care reprezinta legislativul, alege Cancelarul Federal si controleaza activitatea Guvernului. Bundesratul (Consiliul Federal) este institutia care reuneste reprezentantii prin care landurile participa la activitatea legislativa a Federatiei. Spre deosebire de Bundestag, Bundesratul nu este format din membrii alesi direct, ei sunt membrii ai guvernelor landurilor sau delegati ai acestora. Fiecare land are cel putin trei reprezentanti, cele mai cunoscute landuri avand dreptul chiar si la sase persoane. Propunerile pot fi introduse de orice deputat din Bundesrat sau de catre Guvernul Federal, iar daca in urma dezbaterilor acesta intruneste majoritatea voturilor, propunerea este inaintata Bundestagului. Daca Bundestagul si Bundesratul nu pot sa ajunga la un consens este constituita o Comisie de Mediere formata din membrii ai ambelor Camere. Fiecare land are propriul sau Parlament ales si un Guvern Local. De asemenea, cea mai mare parte a activitatilor desfasurate in cadrul politiei, justitiei, culturii si invatamantului, de la nivelul primar la cel universitar, sunt administrate la nivel de land. Principiul suveranitatii landurilor confirma faptul ca Parlamentul Federal nu poate obiecta la legile avansate de parlamentele landurilor. Curtile Constitutionale ale landului trebuie sa decida atunci cand constitutionalitatea legilor este pusa sub semnul intrebarii. Propunerile supuse aprobarii Parlamentului Federal sunt studiate in detaliu de catre Comitetele/ Comisiile Parlamentare. 3. Autoritatea executiva

Academia de Studii Economice - Facultatea de Management-Administratie Publica Bucuresti, 2012

Germania este un stat federal cu trei niveluri ale administratiei, fiecare cu autonomie legala, independent in realizarea prevederilor constitutionale. In general, principala functie a Guvernului Federal este sa pregateasca deciziile politice si legislative, in timp ce responsibilitatile administrative sunt delegate catre landuri. Guvernul Federal Central Sistemul de guvernare din Germania este adesea cunoscut ca o democratie a cancelarului, care reflecta puternica pozitie a Cancelarului Federal. El este doar membru al Guvernului ales de Bundestag si are responsabilitate formala pentru activitatea desfasurata. Legea de baza, Constitutia, cuprinde un vot constructiv de neincredere, care inseamna ca, daca majoritatea membrilor Parlamentului doresc sa acorde votul de neincredere Cancelarului, acestia trebuie sa aleaga in acelasi timp succesorul lui cu majoritate de voturi. Cancelarul Federal nominalizeaza membrii Guvernului, conduce activitatea Guvernului si determina coordonatele politicii care urmeaza a fi implementata de catre minister. In Germania exista un principiu ministerial inca in vigoare. Potrivit acestuia, fiecare minister opteaza, in mod autonom, pentru politica sa si are responsabilitate proprie in cadrul Ministerului respectiv. Sistemul politic german se caracterizeaza printr-o absenta relativa a constitutionalitatii autoritatii ierarhice a Sefului Guvernului asupra ministerelor. Seful ierarhic este liber sa aleaga membrii ministerelor care, o data instalati in functii, se bucura de un inalt grad de independenta tinand seama doar de principiile politice de baza. Biroul Sefului Guvernului Cancelaria Federala are misiunea de a oferi Cancelarului Federal informatii care sa-i permita coordonarea activitatilor necesare si dezvoltarea corespunzatoare a politicii guvernamentale. Structura Cancelariei Federale o reflecta pe cea a ministerelor, iar seful Cancelariei Federale este responsabil pentru organizarea activitatii interne a Cancelariei. Sistemul de Informare al Guvernului este condus de un grup de planificare al Cancelariei. Datele importante pentru fiecare proiect transmise de ministere sunt raportate Cancelariei, iar stocarea acestora se face in computerul Cancelariei. Ministerele au acces la toate datele. La Cancelaria Federala se adauga Birourile de Presa si Informare ale Guvernului Federal. Ministerele Ministerele au autoritate federala suprema, indentifica problemele, cerceteaza, analizeaza variante decizionale pentru a gasi cele mai bune solutii si fundamenteaza legislatia primara si secundara. Cooperarea interministeriala este un element deosebit de important pentru buna coordonare in politica. Ministerele sunt conduse de un ministru asistat de un Birou de personal format din persoane civile. In mod normal, acesta cuprinde un asistent/consilier personal, un reprezentant al presei, un asistent parlamentar si secretari. In directa subordonarea a Ministerului se afla unul sau doua Secretariare de Stat Parlamentare si unul sau doua Secretariate de Stat proprii. Pe nivel ierarhic imediat inferior Secretariatului de Stat exista cativa directori generali. Cap 4. Asemanari

10

Academia de Studii Economice - Facultatea de Management-Administratie Publica Bucuresti, 2012

Franta

Germania

Presedintele Republicii joaca un rol important Presedintele Federal este reprezentantul in relatiile externe, intrucat reprezinta Franta Germaniei in relatiile internationale Presedintele Republicii poate sa dizolve Presedintele Federal poate cere dizolvarea Adunarea Nationala potrivit articoluilui 12 din Bundestagului, la propunerea Cancelarului Constitutie Federal. Parlamentul este bicameral: Adunarea Parlamentul Federal este format din doua Nationala si Senatul. Camere: Bundestag si Bundesrat. Structuri organizationale (tablissements Structuri organizationale (ffentliche Anstalt). publics) Majoritatea functiilor statului bunastarii la nivelul protectiei sociale n-au apartinut administratiei publice. Si-au indeplinit functiile in mod satisfacator pe parcursul multor decenii Mai multe similitudini in ceea ce priveste reglementarile guvernamentale Reglementarile de personal pentru functionarii publici sunt in mare masura asemanatoare Modele administrative Marimea teritoriului statului O autonomie considerabila a fost acordata Fiecare nivel administrativ (federal, landurilor, autoritatilor teritoriale (regiuni, districte, local) are autonomie din punct de vedere legal municipialitate) in realizarea propriilor sarcini constitutionale. Sistemul administrativ al Frantei s-a bazat in ultimii 150 de ani pe folosirea conceptului de descentralizare functionala a structurilor organizationale, care au o personalitate juridica separata de cea a administratiilor locale, regionale sau ale statului. Aceste institutii (tablissements publics) au un echivalent in Germania (ffentliche anstalt ). Atat in Germania cat si in Franta, majoritatea functiilor statului bunastarii la nivelul protectiei sociale n-au apartinut administratiei publice. Aceste doua sisteme si-au indeplinit functiile in mod satisfacator pe parcursul multor decenii. In afara specificitatilor sistemului federal german si a sistemului sau de control al legalitatii de catre Curtea Constitutionala, exista mai multe similitudini intre Franta si Germania in ceea ce priveste reglementarile guvernamentale opuse legilor Parlamentului supuse limitarilor derivate din puterile bugetare si financiare ale Parlamentului, pe de o parte, si controlului de legalitate al curtilor administrative, pe de alta parte. La fel ca in Franta, reglementarile de personal pentru functionarii publici din Germania sunt in mare masura supuse adoptarii prin legi ale Parlamentului si limitarilor de catre principiile constitutionale. Franta si Germania sunt cel mai des citate cand este vorba de tipuri de modele administrative. In plus, multe din elementele comune se refera si la marimea teritoriului statului si ca teritoriu, si ca populatie.10
10

Directoratul Guvernare Publica si Dezvoltare Teritoriala, 19 iunie 2007, Organizarea Administratiei Centrale de Stat: politici si instrumente, http://www.oecd.org/dataoecd/58/27/40960602.pdf

11

Academia de Studii Economice - Facultatea de Management-Administratie Publica Bucuresti, 2012

Cap 5. Deosebiri Franta Republica prezidentiala Constitutie promulgata la 6 octombrie 1958 Seful statului, Presedintele, este ales prin vot direct, pentru cel mult 2 mandate de cate 7 ani. Autoritatea executiva este divizata intre Presedintele Republicii si Primul Ministru. Numarul membrilor Senatului: 321 Numarul membrilor Adunarii Nationale: 577 Senatul: ales pentru 9 ani Adunarea Generala: aleasa pentru 5 ani Seful Guvernului este Primul Ministru. Germania Republica parlamentara Constitutie adoptata in 1949 Seful statului este Presedintele federal, ales pe 5 ani de o conventie federativa speciala Guvernul federal exercita autoritatea executiva si e condus de Cancelarul federal, ales de Adunarea Federala Numarul membrilor Adunarii Federale: 672 Numarul membrilor Consiliului Federal:69 Adunarea Federala: aleasa pentru 4 ani Sistemul de guvernare din Germania este adesea cunoscut ca o democratie a cancelarului, care reflecat puternica pozitie a Cancelarului Federal. Ministerele au autoritate federala suprema, indentifica problemele, cerceteaza, analizeaza variante decizionale pentru a gasi cele mai bune solutii si fundamenteaza legislatia. Fiecare land are propriul sau Parlament ales si un Guvern Local.

Responsabilitatea pentru fiecare minister este precizata prin ordinile Consiliului de Ministri dupa consultarea Consiliului de Stat.

In 1982, procesul de descentralizare a fost mai accentuat si au fost delegate o serie de sarcini catre autoritatile teritoriale. A demonstrat o mare continuitate in sistem. Federalismul german de la 1870 la 1933 a fost foarte diferit de federalismul german de la 1949 incoace. Sistemul francez al administratiei publice s-a Sistemul german, de origina prusaca, s-a bazat bazat foarte mult de la sfarsitul secolului al o lunga perioada de timp pe juristi si avocati (a XVIII-lea pe o puternica prezenta a inginerilor, existat o lunga traditie juristenmonopol, in constructorilor de drumuri si poduri si administratia publica a Germaniei). administratorilor padurilor si pamantului arabil. In Franta 70% din personalul administratiei Ministerele angajeaza numai 6% din angajatii centrale sunt angajati de catre ministere (66% publici federali, in comparatie cu 51% in excluzand apararea). administratiile de drept public. Presedintele statului desemneaza Primul Cancelarul propune ministrii federali care sunt Ministru si alti membrii ai Guvernului. numiti de Presedintele Federal.

Daca Franta a demonstrat o mare continuitate in sistem pe parcursul ultimelor doua secole, Germania a suferit o rasturnare totala in 1945, odata cu dizolvarea ca administratie de stat, a Landului Prusia, care reprezenta doua treimi din teritoriul si populatia intregii tari. In privinta

12

Academia de Studii Economice - Facultatea de Management-Administratie Publica Bucuresti, 2012

administratiei publice, federalismul german de la 1870 la 1933 a fost foarte diferit de federalismul german de la 1949 incoace. Sistemul francez al administratiei publice s-a bazat foarte mult de la sfarsitul secolului al XVIII-lea pe o puternica prezenta a inginerilor, constructorilor de drumuri si poduri si administratorilor padurilor si pamantului arabil, care erau in mod traditional reuniti in corporatii (corpuri) profesionale, care aveau propriile lor scoli, si sisteme de cariere profesionale. Sistemul german, de origina prusaca, s-a bazat o lunga perioada de timp pe juristi si avocati (a existat o lunga traditie juristenmonopol, in administratia publica a Germaniei). Pentru acelasi motiv, dupa o oarecare opozitie, datorata unei pretinse origini anglo-saxone, modelul institutiilor de reglementare a normelor pentru industriile de retea si pentru serviciile de retea a fost folosit in administratia franceza de la mijlocul anilor 1990, fiindca inginerii au descoperit ca acest model ofera o protectie si mai buna a capacitatii lor profesionale, a standardelor de etica si de interese ale profesiei, decat modelul traditional de organizare a liniilor de autoritate intr-o structura de tip piramida din departamente/ministere sau ca directori ai organizatiilor numite tablissements publics. In Germania, dimpotriva, obstacolele constitutionale de natura legislativa si teoretica au impiedicat generalizarea institutiilor independente de reglementare. Fenomenele de deconcentrare si parteneriatele public-privat au fost folosite foarte mult, din prima jumatate a secolului al XIX-lea in Franta, (concession de service public, concession de travaux publics etc.), dar mult mai putin in Germania. Explicatia acestei situatii este ca functia publica in Franta a fost multa vreme ocupata de ingineri, care erau capabili sa proiecteze si sa controleze componentele foarte tehnice ale contractelor dintre administratia tehnica si partenerii privati, care pe vremea aceea erau executate de persoane cu aceleasi profesii, dar angajati in firme private. Pentru acelasi motiv, dupa o oarecare opozitie, datorata unei pretinse origini anglosaxone, modelul institutiilor de reglementare a normelor pentru industriile de retea si pentru serviciile de retea a fost folosit in administratia franceza de la mijlocul anilor 1990, fiindca inginerii au descoperit ca acest model ofera o protectie si mai buna a capacitatii lor profesionale, a standardelor de etica si de interese ale profesiei, decat modelul traditional de organizare a liniilor de autoritate intr-o structura de tip piramida din departamente/ministere sau ca directori ai organizatiilor numite tablissements publics. In Germania, dimpotriva, obstacolele constitutionale de natura legislativa si teoretica au impiedicat generalizarea institutiilor independente de reglementare. In Germania, ministerele angajeaza numai 6% din angajatii publici federali, in comparatie cu 51% in administratiile de drept public. Prin contrast, in Franta 70% din personalul administratiei centrale sunt angajati de catre ministere (66% excluzand apararea).11 Cap 6. Avantajele sistemelor administrative Franta Traditie de stat unitar

11

Directoratul Guvernare Publica si Dezvoltare Teritoriala, 19 iunie 2007, Organizarea Administratiei Centrale de Stat: politici si instrumente, http://www.oecd.org/dataoecd/58/27/40960602.pdf

13

Academia de Studii Economice - Facultatea de Management-Administratie Publica Bucuresti, 2012

Distinctia si stilul asociate Frantei si esentei ei isi au radacinile in istoria sa extraordinar de bogata si diversa - o istorie plina de contraste. Franta de astazi serveste ca model de centralizare statala, procedurile sale administrative atent perfectionate, fiind un exemplu pentru restul lumii.12 - O treime din senatori se schimba o data la 3 ani Se reduce astfel posibilitatea coruptiei. - Grupuri de consultanta Franta are o experienta remarcabila in ce priveste grupurile de consultanta atat la nivel local cat si central, grupuri ce asigura luarea unor decizii foarte bine fundamentate. Fiecare regiune are un grup de consultanta economica si comitete sociale, formate din personalitati din domeniul social, economic si al muncii. Directia Generala pentru Administratie si Servicii Publice In Franta, Directia Generala pentru Administratie si Servicii Publice are numeroase atributii, printre care se numara: promovarea si stimularea proceselor de modernizare a administratiei si identificarea metodelor de imbunatatire a calitatii serviciilor publice. Este foarte important faptul ca exista un organism preocupat de modernizarea administratiei publice. Institutiile statului reusesc astfel sa tina pasu cu dezvoltarea si sa se adapteze conditiilor economice, tehnologice si financiare aflate in continua schimbare. - Descentralizarea administrativa Recent a avut loc o descentralizare administrativa. Regiunile sunt teritorii libere administrate de Consilii alese. Descentralizarea duce la o apropiere a institutiilor statului de catre cetateni, lucru care nu poate fi decat benefic relatiei dintre acestia. Administratia publica trebuie sa lucreze in folosul cetatenilor si nu poate face eficient asta, decat daca le cunoaste indeaproape nevoile, nevoi aflate in continua schimbare si diversificare. Germania Este caracterizata de autoguvernare. Aparatul administrativ german are trei niveluri: nivelul federal, nivelul landurilor, nivelul local. Fiecare nivel are autonomie in realizarea propriilor sarcini constitutionale. Prin autonomie se intelege, independenta din punct de vedere juridic, legal, decizional si financiar. Adica autoritatile fiecarui nivel administrativ au un sistem juridic propriu, au capacitate de decizie si isi desfasoara activitate din resurse proprii. Autonomia autoritatilor locale este si din punct de vedere decizional. Autoritatile locale sunt cel mai aproape de cetateni, ele cunosc indeaproape problemele acestora si pot reactiona prompt si eficient in vederea rezolvarii lor. De aceea o putere de decizie mare a autoritatilor locale duce la eficientizarea sistemului administrativ. - Principiul ministerial Fiecare ministru capata independent in dezvoltarea propriilor politici si are responsabilitatea implementarii lor. Se evita in acest fel birocratia exagerata si procesul decizional este mai rapid, deci si solutia va fi implementata mai rapid si problema aparut, rezolvata. Capacitatea de decizie acordata acestuia este insotita insa si de responsabilitate. Ministrul trebuie sa raspunda pentru eficienta politicilor sale si modul in care acestea au fost implementate. - Cooperarea internimisteriala mare Ministerele coopereaza in vederea atingerii obiectivelor stabilite, lucru ce duce la atingerea scopurilor propuse si la o eficienta extraordinara. Desi beneficiaza de autonomie, ministerele trebuie sa coopereze pentru o crestere economica. Acesta este una dintre importantele caracteristici 12

Bailey, Rosemary (2010), National Geographic Traveler -Franta, editura Adevarul Holding, Bucuresti

14

Academia de Studii Economice - Facultatea de Management-Administratie Publica Bucuresti, 2012

ale Germaniei, care au transformat-o in cel mai puternic stat din punct de vedere economic din Europa. - Are o structura administrativa policentrica Existenta mai multor centre de putere, lucru ce conduce la evitarea abuzurilor de putere, realizandu-se astfel o buna administrare.

Cap 7. Transferul de know-how din Franta si Germania in Romania Am putea urma exemplul celor doua tari analizate, incercand sa dezvoltam mai mult relatiile externe. De exemplu membrii comisiei de afaceri europene din Germania se intalnesc regulat cu omologii lor din organismele similare ale Frantei si Poloniei. E important sa construiesti astfel de aliante pentru ca atunci cand Romania va avea nevoie de o majoritate simpla pentru a bloca o initiativa sau pentru a propune ceva, sprijinul altor Parlamente va fi absolut necesar. Am putea si noi sa cooperam macar cu statele cu care avem preocupari comune precum Bulgaria.. In Romania, lipsesc ideile. Din nou urmand exemplul celor doua state, ar tebui sa intelegem ca in Uniunea Europeana sunt apreciati oamenii care au facut ceva intr-un anumit domeniu, au o expertiza in chestiuni economice, monetare, fiscale si de justitie. Un alt exemplu il reprezinta cooperarea stransa intre Parlament si Guvern, in materie de afaceri europene din Germania. In Consiliile Europene reprezentantul Romaniei este Presedintele si nu primul ministru. Sigur Parlamentul controleaza Guvernul, dar ar trebui sa intensifice cooperarea-consultarea cu administratia prezidentiala pe teme de afaceri europene. Presedintele poate fi invitat in Comisia de afaceri europene pentru ca sa fie discutate temele importante inainte de Consiliile Europene. De asemenea, Presedintele se poate adresa plenului Parlamentului si poate prezenta parlamentarilor pozitia Romaniei inainte de astfel de Consilii. Ministrul de externe ar trebui sa prezinte un raport post-Consiliu al deciziilor luate si al pozitiilor sustinute de Romania.13 De asemena si cooperarea interministeriala puternica, ar putea imbunatatii considerabil situatia tarii noastre. Elaborarea si implementarea politicilor publice ar fi astfel mai eficiente.

Cap 8. Bibliogafie Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana, Editura Economica, Bucuresti, 2001.

13

Matei Dobrovie, 13 ianuarie 2011, Ce putem invata de la nemti in afaceri europene, http://www.adevarul.ro/international/foreign_policy/web_exclusive/invata-nemti-materie-politicaeuropeana_0_407959587.html

15

Academia de Studii Economice - Facultatea de Management-Administratie Publica Bucuresti, 2012

Bailey, Rosemary (2010), National Geographic Traveler -Franta, editura Adevarul Holding, Bucuresti www.travelwiz.ro www.adevarul.ro www.wikipedia.org www.superbit.ro www.facultate.regielive.ro

Cuprins

Cap 1. Justificarea alegerii....................................................................................................2 Cap 2. Prezentarea contextelor.............................................................................................3 2.1. Context politic.......................................................................................................3 2.2. Context economic.................................................................................................4 2.3. Context social........................................................................................................5 Cap 3. Modul de organizare si functionare.........................................................................6 3.1. Franta administratia publica centrala.................................................................6

16

Academia de Studii Economice - Facultatea de Management-Administratie Publica Bucuresti, 2012

3.2. Germania administratia publica centrala...........................................................8 Cap 4. Asemanari.................................................................................................................11 Cap 5. Deosebiri....................................................................................................................12 Cap 6. Avantajele sistemelor administrative.....................................................................14 Cap 7. Transferul de know-how din Franta si Germania in Romania..........................15 Cap 8. Bibliogafie.................................................................................................................19

17

Оценить