?

BIBLIOTECA
dc

///055L
'

,i'i

/\r,'j :,li
''

MATEMATICAlN FOI{MA1'ICA

fr

14003b tnu.,lo, 0;t A:f ]'3

con

'^ I - ttr/'

DRAGO$-RADU POPESCLI

COMBINATOR.ICA ${ TEORIA GRAFURILOR.

l|||||N||l|||||||l|lll|ll1llilllllillil1]]]1fi]]]]tr]Nfrffiffiffil|illilNilffiffillffiill''

Ir

Drugos-Radu PoPescu

COMBINATORICA $l TEORIA GRAFU RILOR

Copyright @ 2005

Societatea de $tiinle Matematice din Romania

ISBN 973-0-03761-2

in ntenwia httnulti neu littti,

preotul Cheoryhe C. Pope.tcu

Matematice din Toate drepturile asupra conlintltului sunt rezervate Societalii de $tiinle

Nici o parte din acest,volum nu poate fi copiati

$tiinte Matematice din Romdnia. Drepturile de distribulie aparfin editorului'

Rorninia.

frri

pennisiunea scrisd a Societalii de

without All rights reserved. This work may be not translated or copied in whole or in part
the written permission of the publisher.

Societaleo de $tiinle Matemqtice din Rotndnia Str. Academiei,nr. 14. Sector l, 0l00l4Bucuregti, Rominia Tel.: 021 314 46 53;Fax: 021 312 40 72 E-mail: offi ce@rms.unibuc.ro

Tehnoredactor: Barbara lonescu

Cuprins
Cuvant inainte

Teoria grafurilor
Repere istorice | .l Problerna podurilor din Krinigsberg I.1. Jocul icosian . 1.3. Corpurile platonice gi grafurile asociate 1.4. Teor-ema celor patru culori I .5. Originea cuvdntului graf

I
3
3 5 7

l0

Delinifii. Notafii. Convenfii

2.1. Notatii generale ?.2. Mullimi finite. Echipotenla. Cardinal. Incluziune. OperaJii cu rrullinri 2.3. Multiseturi ?.4. Familii de vectori (cuvinte), multipirgi pd4i peste o rnulfime $i 2.5. Grafuri orientate, neorientate gi simple 2.5.1. Graforientat. 2.5.3. Craf simplu. 2.6. Izornorfisrr 2.7. Subgrafuri 2.8. Subgrafuri induse (generate) 2.9. Adiacenlri. lncidenia
2"5.2" Graf neorientat.
.

il ll
t?

1i
t3 t5
I5 I5

l6
intr_un

graf
20

2.10. Crade I I , Multisetul scor. Multisetul gradelor. Mullirnea ^2. 2.12. Vecini 2.13. Drumuri. Lanprri 2. 14. Conexitate. Componente conexe
2. I 4. I
2.1

gradelor

....

2t
.

2l
11 23 25 25 25 26

:Cazul grafurilor neorientate. 4.2. Cazul grafurilor orientare.

2.

I5. Circuite. Cicluri

vll
2.16. Operalii cu grafuri 2.17. Grafuri tiP (standard) 2.18. Familii de grafuri
27 30 34

u Combinatorici
Principii
gi metode de

123 numirare
.

t25
125
125 126

Teoreme de caracterizare a multiseturilor de numere care pot fi gradele unui graf

36
42 42 49 53
53

Arbori
4. I

Teoreme de caracterizare a arborilor

4.2. AplicaJii 4.3. Arbori Parliali

4.3.

in grafuri

9.1. Principiul bijecliei (PB) . . 9.2. Principiul partitiei (PP) . 9.3. Principiul grafuluibrpartit (PGB) 9.3.1. Plincipiul grafului bipartit gi legula produsului 9.3.2. Principiul grafului bipaltit pentru niullimi de pdrli 9.3.3. Sume de cardinali ai intersecliilor de parli 9.3.4. Aplicalii
.

.t26
127 128

129 129
.

unui Grafuri cu muchii ponderate. Ponderea unui graf Lungimea Distan16. Raza. Diametru' Centru' lan1. 4-3.2. Arbore economic. Arbore al distanlelor'

l.

9 .3 .4

.l

55 58
61

4.3.3. APlicalii.

9.3.1.2. 9.3.4.3. Cardinalul diferenlei sinretrice 9.3.4.4. lnegalitalile lui Bonferroni qi Hunter 9,3.4.5. Inversiunebinomial6
9.4. Argumentul polinomial 9.5.

Surna cardinalilor tuturor intersecJiilor Principiul includerii qi excluderii (PlE)

129

129

r30
133

Grafuri planare
5.1

l3tt

Teorema poliedrald a

5.2.

' 5.2.1.

lui Euler Hamiltoneitate in grafuri planare

APlicalii. Colorari

64 69
'71

Apticalii

.....140

l0 Funcfii

5.3.

14

Linii euleriene

79

145 de numirare . . . . . 145 gi combindri cu repetitie 10.1. Comtrinari I 0. I .l . Modele combinatoriale pentru combindri de n obiecte luate cate p 145 10.1-2. Modele cotnbinatoriale pentru cornbindri cu repetilie de l obiecte

6.1. Teoremedecaracterizare 6.2. Gratul liniilor . 6.2.1. ExemPle

.

8l
84 84

luatecAtek

...

......149

Linii hamiltoniene

9l
9l
92 93 93 94 99
100

'.

10.1.3. Formule de recurenfA. Evaluari . 10.1.4. Triunghiul lui Pascal. Proprietali 10.1.5. Aplicalii

l5l
155 159

7.1.

Condilii necesare de hamiltoneitate a unui graf simplu

7.1.1. APlicalii

7.2. Condi{ii

suficiente de hamiltoneitate a unui graf simplu Teoremele lui Dirac 9i Ore 7 .2.1 proprietatea Ore 7 .2.2. Caracterizateagrafurilor care au Probleme 7.2.3. 7.2.4. Tehnica inchiderii

i0. 1.5.1. I 0. 1.5.2. 10. 1.5.3. 10. 1.5.4.

10.2. Partaje
10.2.

Numlrul functiilor Numdrul funcliilor bijective Numdrul funcliilor injective Numdrul funcliilor surjective

r60
160

160

r60
163

l. Modele combinatoriale pentru partaje 10.2.2. Formule de recurentf,. Evaluari

10.2.3,Identitalimultinomiale 10.2.4. Aplicatrie . . . . : .
10.3.1. Definilii 9i notalii

r63
166
168

7.2.5. ExemPIe 7.2.6. APlicalii

"/.2.6.1.

r03
106 106

112

10.3. Numere Stirling qi Bell

t72
t72 t75 t78
184 187

1.2.6.2. 1.2.6.3. 7.2.6.4.

Hamiltoneitate qi stab ilitate. Teorema lui Chv6tal Caracrerizarea grafurilor nehamiltoniene cu un numar maxim de muchii. Exemple

r07

10.3.2. Evaludri

ll

ll2
1r6
116 118

10.3.3. Forrnule de recurentd 1 0.3.4. Polinoame genera.toare 10.3.5. lnversiune Stirling

Cuplaje

l0.3.6.Aplica1ii
10.3

8.1. 8.2.

Teorema

lui Berge

Structura unui graf bipartit in raport cu un cuplaj de cardinal maxim

l0.4.NurnereCatalan l0.4.l.Drumurilelaticiale

.l

Cazuri particulare. Identitatea lui

Euler

.....188 . . . . I 89 195 ...... ...-.195

l().4.1. Dluinurile laticialc crr resti.iclii

ir0.4.2.1. ApiicaIie

t9l
l(x)
nuirriirril Irii Ctntalan l()
I

I0.4.3. Modele cornbinatorialc

;rentr.u

uvfixnt lnaf;xate
monografiei conthinatoricti .si rarr.itr gttrfitr.ilu.scrist. de colegul meu mai tanar DragonRadu p"opescu, in corecfia Bibriotcca ssMr{. Ea conline doua parii distincte care se intrepitruntl in mod natural: tc.rra

10.4..1. Evaluirli. Fornrule de' rccurenla 10.-5. ,{ -pdr{i /-separate intr.un gral-. Numere Fibonacci 5i Lucus I0 5.1. Definilii 5i notalii

i0.l
2()8

10.5.2. Lenrele Iui Kapiansky l().-s.1. Far{i l-scplate in lirirlrrri. Ntrrrrere Frhorrlcci 10.5.4. Pnrli i-separate in cicluri. Numerc Lucas

l0()

irni face o sinceri bucurie apariiia

1.1

115

il

Numilrarca arborilor
I I .l . t.r-urndlarea arborilor parliali

2t7
:l
.

I I .1.1. 1 1.1.2. I 1.1.3. I i. I .4.

Nurnarti arborilol Cin 1i,, cu gradeie varfur.ilor- flxate

Nurndrul arborilor

).11

Numdrui arborilor par'1iali din 1i,, din./,, caie conlin olr-pddurc iraqialar {rxata Numarul arborilor pariiali ai unui gi-af simplu.
Tcorema iui T'ernpclley Teorema ,,produs"

219

zle
220
1.t I

lt.t.5.
I 1.1.7.

I I .1.6. Numarul

arboliior parliali din /i,,11 cu giad[il uriui airLirnit Iaii

fixat

Numirul p-paduriior lui

arbolidisjuncli
I
1.1

. ..

Ii

723
care au vArfirriie fixate
r.1

..

. . . r',, in

223

.8. Nurnirul arborilor parjiali din graful partit complet I{,,.....,,,.

Terirema lui Austin

gr-alirrilrr com^binatorica. irr partea de teoria gralurilJrse introduc no{iunile de bazij. Iirrrrilii de graluri' multisetul gradelor, conexitite,. arbori, grafuri planare, linii eulcr.icno. lrrrii harniltoniene gi cupraje. in capitorere de combinat.ricii su't pr.r.nrut. fri,r.io,, ,, urcr.crc cie uuurarare qi funclii de.numdrare: combindri gi cornbinari cu repeti{ie. partajeJ ll.rrcrc Stirling' Bell, catalan, Fjbonacci gi Lucas gi sunt expuse in final problene.cle rrurrr;i.rrcir arbot'i1oq care fac o legdtura fericitd intre cele doud pdrfi ale lucrarii, prec,rr gi rr*.tlc tle codificarc a arborilor (prrifcr.gi Neville,1. Monografia sebazeazdpe bogata experienlh cridacticd a autorului la cursur cu accla;;i nume de Ia secfia de matematica, cul'sur de Aigoritnica grafttriror. de ra sec{ia dc inlbr.nraticd precurl qi cursul opfional Ccqtirole rpurloln de conrbitnl.t"i.ci.si teoriu grtlu,i!rtr. iinute la Facultatea de Maternaticd gi rnformaricd a universi,,lii di" B;.;;.;;; Lucrarea este scrisS clar, materialul..este preze'tat intr-o structurd bine g6ndita, in virtutea unei viziuni dc ansamblu .ur. u..rpta mra rroJincori i*""',ari ,,rerioare pe care autorul inten{ioneazd sd le producd.
g,i

ll.)9

2t5
227

Aplicafii I i .l .9.1. Numllui arborilor pnrliali din 1i,, carc nu coittru muchiiie unui 7r-cirplaj fixat I L l.g.2^ Nurndrul arboriior parliali care nu co;rgiir nruchiiJe
p-steic
I
1

2)l
r-rnci

228

.1.9.3. Suma func{iilor r(I,', 1:) pentru toateJ)-padLrrilc parJiaic

I 1.1.9

lFl dintr-un lant P,, 4. Nurnirui alborilor parliali din y'f,, culc
muchiilc unLii
.>--lanl clementar'

:28
nLr

conlin

:29
230
2j.-]
r l4

1l.l.9.5.identitaiimultinomiaIe.[dentitatcaIuiAbcl

Ii.l

Mt:toda rccursivd de nundrare a arboriior I 1.3.1 . Aplicalii Nlctotlcr clc codiflcare a arbolilor I i. i.l. ( oriiflcare ;i decociilicarc Pii.i{br I I l .l ('orlifjcarc gi dccodificare Neviiie

2.11

gi estetica.

Se realizeazd tratarea unitard a temeror abordate intr-un lirnba.j Lrnic. sus{inutd de o il,rstrare grafica de cxcepiie, ceca ce ii sporeqte atracfrvilalea. Multe enunruri qi demonstralii sunt originare sau sunt expuse intr-o maniera proprie (probieme de hamirtoneitate gi.cupraje, ..G .ur. privesc grafurire pr"*r",'i.i".ipiire qi metodele de numdrare, numerele iui Catalan). Publicarca unei asemenea ltrcrdri valoroase se impunea de mult, ea ilustrAnd rin dorreniu al matematicii mai pulin abordat in literatura de specialitate in linrba rorndnd in ultimele decenii. dar care are o dezvoltare irnpresionantd pe plan rrondial, irr strdnsd legatura cu inlormatica Ei lucrdrile de cornplexitate a algoritmilor, o recomand cu cdldurd tuturor celor inteleiali: elevi gi studenfi in nraterraticr sa' irfounaticd, profesorilor lor, cat gi.ceror. care vor sa aprice acest nrocl de garair.li metodere cornbinatoriale in alte domenii alc crrnoaEtcrii. Lectura acestei lucrdri va prodLrce cu siguran|5 o rcali'i satisfaclie, atdt intelectuald

cit

i4l
24E

i3r-rcurcqti, 23 noien-rbric 20[i4

pr-of. cir. ioan .lomescu

l\4embru cot'espondent al Acacjerniei Rolnane

Partea

I
e

Teoria grafurilor

Capitolutr

Repere istorice
1.1.
Problema podurilor din Ktinigsberg

teoriei grafurilor. InaceastdlucrareEulerarezorvatceeaceinliteraturasenume$te din Kdnigsbetg.

in anul 1736 marele matematician Leonhard Euler a publicat in revista cornentarii Acadenriae Scientiarm Imperialis un articor scris in limbri latina cu titrur s"trri, ii,'i'lematis ad geometriam situs pertinenrri, rucrare care poate fi nunrird uc,tur
cre tlesrer.p

''-'L

dr ^t

pruthretttttpodtrrirey

Problemi l.l. Ora1ul Krjnigsbetg, locul de na$Iere al.filozo/itlui gerntctn 1t1.1117(r,r,r.7 Kant, se intindea pe antbere maruri are rdurui prager pe iotta i,isrrc.Vek latr.u regiuni Ei ale orasulai erau conectate prin Sapte poduri.
Este posibil ca un om sdfacd o primbare tn cate s.d treacd pe roate cere ,rurtte pocruri ale orasului exact o singurd datd si sd se fntoarcd ra rocur cre p,rnirc /

( B:
D
Figura I.
I
-

Modelare' Se noteazd cu A,.B,c,D cele patru regiuni.ale oragului qi se figureazdprin puncte, iar podurile se reprezintd prin culbe care conecteazd aceste puncte. problema se reforrnuleaztr astfel:

4
pe hartie Si liira a desetlLt o linie de dttuci ori?
Se ptsate desena

RLPUI{}: ISTORICL

Jo('uL

rr'osl^N

u ritlicu t'rciottul de diugrrtnru printr-o curbd t'ontintrd tnchisti.fara

Excrci{iu. in figula 1.3 este reprezentat un tliunghi gi o linie conrinua ncinc6isa care intcrscctcazd in intcrior fiecare segment exact o singura clatd. Un exernplu aserniinitor estc rellrczentat in figura 1.4.

Rispunsul

ll

itttlebar'e este negativ'

,l

/'/\ \\/

D
1.2.

Figura

printr-o curba inchisd fdrd intr-adevar, d3s5 prin absurtl diagrarna ar putea ti desenatd fiecare dintre punctele A, B , C , p ar fi vi;ital de un nutnar par ridicarea creionului atunci ;;;ti ;;"*.ul intraritor va fi egal ctt cel al iesirilor).ceea cc nu se poale' dc'rat'ccc itt n".u*'Jin,r. punctele A, B,C.D sunt incidente 3 sau 5 linii --adica un lrtrmar i'ara sot' Deci raspunsul 1n in1;cbarea formulati in problema este negativ'
.'1R. BD, No(irrni dcsprirrsc. Votn numi punctele A.B.C,D vtirfitri, arcele de curbi l, ('/) lc y1y1|l lltllrli muchii, iar perechea ,4(:, B(

Figura

1.3

Figura

1.4

Sd se demonstreze ca in cazul desenului reprezentat in figura 1.5 nu existd o linic cortrnu6 neinchisa care sa intersecteze in interiorficare segment exact o singura data.

5t'

r!
o

(l', l, ), urrdcV : {A,B,C:,D}' E : {;\B').13D2''1('lJ(' D('}

il vonr nr-rmi rrryl-

4|

vllt

EXponentUl 2 la care figuleazd muChia.4ll f r1tf 1 Llttt! ttt.tttit'tttutf.

rt,rt,.,r

r,iil tl r*ir r,r'ti

r

ttl,li,

/,,i

*rr. lrirrFrrlEe r,,el rrlrrchiile exact o singurd datd, va Ii nurrrit t'ic'ltt cttlaritrn. iar un glal ltccca$i , si. stlirrile-rrri e=tfrl tlc ciclu va fi rrurnit gro.f'ettlerian. Un trascu rrcinchis ctt rri,l ir tnrts --e itturtetl (f I an 1 eule ria n' lrt ul ctlttul: I tlil rlHr,,r,.rr elirr l)lccedenta rezultd ca este adevdrai ut'miltot

incide nte intr-un I lt t',rrrt intlicele de-repelititritutc). Nunrarul rruchiilor proprietalile cct't-ttc in probletr-ra' g,,r,/tt1 acclui vdrf' Un traseu inchis cu

Figura I.5.

1.2.

.Iocul icosian

I rts..1t ,,,tliltttt,ttttcit'ltratrler.itnttrtL,Ir,Lrt(,gtttrlt,lt,t'it'littil,tr'.t,tl,1ttttt.
l,trrtrrr gralrriiiF | ilnexe este adeviratd 5i rcciproca acostoi alirrnaltr. ol"i

laFFtllptrrlit: lrrrlperaliuniledcdcscnaleautonrati.aturorditgrattrc.tt-tlll()rcitcttitc kt." ,,,,1,,,,,,r,o brltl de taierc automatA a unor bucdli dc tabll satl dc stolll ctc' strlllclrl irtFrts=6li ,ltir llrlrvc de economie de timp sau de nlatcric prinld itt <lctcttlrillarca ,''t l ir l* F,lF1d'. {,uca ce ar pefmite executafea ,,dintr'-o bucatir" a opcrrlitrrlii. [)lczi
ilil xallFl rL- r tr ltr lilt tlxistd suntem interesaii in detenninarea untli nulllir nrittittr tlc r rtlr hf, llllllllrlllr'/F rlt:scnul'
lt'asee

in anul ltJ56 matcnraticianul englez sir Willianr llrwan Ilanrilton a invenrar un -ioc ntrrrtit .htcul it'tt'riurt care avca ca supolt uratct'ial un clotlccaedrr,r di1 le.-rn reprezctttirtd globul ptrrnitrrtcsc alc cilrui viirluri claLr notirtc cLl nurnelc unor oralie cum sunt: Bruxollcs, (lanton, I)clhi, frranklirrt, Zanzibar, ctc. (ln linrba grcacd eikosi=2g, oo4eka=tz.
hcclra=lirli-r. )

,sri

f)rtllllcrtrr't 1.2. ,5i' t't't't',tti .tt' irttlit'<: rttr rlrtltt irtr.hi;;1tc ntLtchiiltt dodet,uetl.ului .ure rtt'trt'ti 1tt'itt.fiu'trt't't,tir.l c.rut.t o.titrTittt,ti tlrtrri, tttr.lcl tla,,r.,piui in.jurul luntii,, !
tlirrtr--o rncrnbrana elasticij din lltltttirliortltlii. rtltoi o cxlirrrlerrr plrri'r rlcvinc pllrra. oblinerl irnaginea

llsrvollflr I ls|)rrlh,r.. Pornind de \('l l{ {lr' l{'/lllllll(' Irrvind: (,trl11lr crtlctione: condilii
r rlnlr (l(' olr{tttutc;

la aceastd problenra a lui Eulcr s-atr olrtirltrt irr necesare gi suficiente de existenla,

lirnll

Morlchlrc. Illlill{illiilll srrptitlirll rlorlt:crrcrlr'ului lcirlizatii

cittc tL-:t:ttltllttt o
tlr[11

llillllarrll lor, algo-

rrrrrri

trir':r

l.

tlcscotnpttnert ouleriene in lanluri.

lltispuns.

I Jrr tlrrst.rr ('u l)tol)r

ictililc tlirr cnunl

ostc irtdicat in

ligula I.ir.

6
va

Rl,ptiRt: ls.roRl(

t:

CoRpuRtL[ pLAToNtcE $t GRAFURtLE AsoctATE

Sunt adevarate urmAtoarele Formule

Nofiuni desprinse. Un traseu inchis care parcurge toate vdrfurile exact o singura clatd fi numit ciclu hamiltonian,iar un graf care admite un astfel de ciclu va fi nunritgr.4/ handltonian. un traseu neinchis cu aceleagi proprietdfi se nulne$te lunl haniltoniurr.
Aspecte practice. (Problenra contis-voiajorului) Fiind ttata o nullinre.{i.wrlri tlc ot.us.c si distanlele intre ele se ceresd se deterntine un troseu [nchis rJe lunginc minintti ..ore,s..i perntita vizitarea.fiecarui oras exact o singura data.

Dt'

:7

Fi

D2

SD;rS

D5

:1
Figura
1.7.

D2

: gpl 5

iniliala prin care se ajunge in 1.

Figura 1.6.
.

. . .t,r

notat cu 1gi

vrirful-de incepere, respectiv cer de sosire, gi cu o sageatd muchia

Utirizdmbaata rlrmuta r : Ds, de trei ori formula caracterul asociativ al produsului gi oblinem

Dz :

sDrfl

linern cont de

Dezvoltiri teoretice. S-au studiat condilii necesare gi condilii suficiente cle existenli a unui ciclu hamiitonian pentru diferite clase de grafuri, algoritmi pentru deternrinarea unor cicluri hamiltoniene de lungime minimd etc.

1:

D5

-'p2ps:

(sr3.9)D3

(SDl12

:62D2DSD)2 = [s215lr qDSDf

= 6D2D)2:

[s(srrs)r],

sssDDDSDSDSSSDDDSDSD.

Noti' Hamilton a ajuns sa inventeze acest joc practic deoarece calculul formal cu lanJurilb grafului dodecaedruluiprin care a descris solufia ilustra calculuI nLrmit de el ic:o"-ian rJin studiul algebrelor necomutative. Pe scurt, solulia lui Hamiiton este urmdtoarea:
Datoritd simetriei grafului dodecaedrului, nu conteaza in analiza noaslrd nruchia de pornire' Un jucitor care ajunge la capdtul unei muchii are de ales intre urmAtoarelc trei

Secvenla ob{inutd are 20 de litere qi nu con}ine nici-o subsecvenld egala cu 1. Ea reprezintd deci codul unui ciclu hamiltonian.

Exercilii
1. Sd se demonstreze unndtoarele formule de calcul icosian:

posibiliuli:

(a) sd meargd la dreapta. operalie notati cu D; (b) sd rneargd la stdnga, operatie notatd cu ,S; (c)
sA

(atDr:5t:j; bt D52D: sDS gisD?s : DSD: (c) D2 : SD35 9i 52 : DS3 D.

ramdnd pe loc, operafie notatA ce 1.

(a) Sa se denronstreze cd urmdtoarea egalitate este adevdrata: D,g:t : s. (b) Putern oare inrnulli.rai:np,1 cu D in egaritatea precedcnra,? cu arte cuvinre, esre oare adevdratd egalitatea DS:tD : Sl)?

2.

Sc definegte un produs al acestor opera{ii astfel: stdnga, de

pxl 5tt pk" 3r" . . . ins.umnd ca jucdtorul merge de k/ ori la dreapta, r1e // ori la k" orila dreapta, de 1,, ori la stdnga, etc. o Doud produse sunt egale daca plecdnd din acelagi v6rf, in care au intrat pe aceeagi rnuclrie, se ajunge in final intr-un acelagi vdrf. r Un produs este egal cu 1 daci varful de sosire este acelagi cu vdrful de plecare. . Do : So : i prin conven{ie.

1.3. Corpurile

platonice qi grafurile asociate

['r0dusul este necornutativ (SD

DS), dar este asociativ.

lJn poliddru este un corp mirginit numai dc suprafele plane. Un poliedru se numegre convex d,aca segmentul care une$te doud puncte oarecare din el conline numai puncte din interiorui poliedrului. Un policdru rcgulat cont)ex este un poliedru convex ale cdrui feJe sunt poligoane regulate congruenle. sunt cinci poliedre convexe regulate: tetraedrul, octaedrul, cubLtl, icosaedrul qi dodecaedrul.

tr
rl
i

Rl:P[,Rl ls toRt(
Tetraednr

t:

TEoREMA ('ELOIt

PAI-RU CULoRI

'

Istoric' Descoperirea acestor corpuri este atribuitd grecilor antici din coloniile ltaliei de srd' se pare cd ei ar fi abstras crodecaed'ur regulaidi' cristalere ;; il;.';;J,ffi,;; sicilia' Su't dovezi ca <iodecaedrul era fblosiica zar in ltali; anricd fi cu senrni{icatii religioase in civilizalia etrusca.
ELrclid expune in cartea a tiJ-a a Erenrcnterot.te.ria poliedrero' r.euulate.

Octaeclnr

Cub

a Universului care r-a cariiuzit p. -r-? 'v^'rrv u!u!rv!' Lurrl 5.lr:: condu.ce astizi nu spre tbrme statice, curr sunt coryurire regulate, ci spre.Jegi gi principii generale.
,.-.-_ut] 9*tture Jntersecteze doar in

caedru" ocraedru gi icosaedru. Keprer a facut paralere in,,-" Iogice dec6t astrofizice)planetelor gi celc ale coryurilor r"i pdtt'unsese adinc in secretele Creatorului.

a menrionat de,semenea existenfa poiiedreror con\jexe r.egurate in diarogLrr Tinteu. Er a asociat retraedrur. octaedrur, cutri gi icosaedru[ ., ."r. ri,n,, erernen,tc are filozotieiantice grecc'yi. foc. aer. parninr qiapii. iar irr dodecaccl.' ,J&"-i,;i;;;;';;: versului in ansamblu. De aceea poiiedr-ere.onu"*" regulate runr.rnur.url gi srrb nurnere de coryturi pluktttice. Kepler in M-tsterium t.u.smogruphicrarr (1595). cu mult inainte de descoper.irea cclor. trei legi care ii poa'ta nunrele a flcut incercarea de a reduce distanp,l. Jri"n,urul prun.rar la razele unor sfere altemativ circumscrise gi inscrise .".p";ii;;;;;;,.,i... c.r. 9or" sfere in ordinea descresceroare a razeror.orerpund..lor gu.. prunii",-iuru,n, Jupiter, Marte' Parndnt, venus gi Mercur separate, in a.e.ta ordine, printr-un cub, tetraedru,
Platon Credinla inrr-o armonie maternaticir

propri.ialrl;'6;, murr astro_ br.i"..'iil'i,.')i,inri" ca asrrcr

.ode_

ie poate reprezenta in plan astfel inc6t curbele asociate nruchiilor sa se vdrl

Icosaedru

varrurisi mucrriicu acesta. Grarur asociat unui poliedru este planar. ' "J:lyriTE'jFJ#;'!l::::teaei Pentru un graf pranar G o.reprezentare $i plan6 a sa definim gr:,y' tr cluur G*,grafur ate cdrui va.furi sunt fetrele lui G, inclusiv..u innniia 9i ate caruiinricrriiruni p.r..,rir.,r. feie care au niuchii in comun.

Unuiporiedru

,.

crafurile cubului gi octaedrLrlui, precum gi cele ale dodecaedrului 9i icosaedrulLri sunr perechi de grafuri duare, iar grafur ietraedruiui.s" autodual. Interesant este ca propri_ etatea se regase$te la corpuri. De exemplu, cenrrele f'e;elor unui *,.i.0,a, ..grlat sunt vdrfu|ile unui tetraedru regulat, cenhels reletor unui dodecaedru regulat .(iuur vdrt-urile unui icosaedrtr regulat gi cent'ele felelor unui cub sunt varfurile unui-octaJu regr.rlat ,si rectproc.

Exerciliu. Ardtali
Dodecaedru

ca

grafurile poliedrelor regulate sunt hamiltoniene.

1.4.

Teorema cclor patru culori

tur'irron o inrrcbarcr'<ri"ifiiii. r,raenrurFrancis
mntcrnatic-iunul De Morgan rnenfio'a intr-o scriscar.e aclresatd lui sir.

ln arrtrl l8'52,

,Il'[1jt[:'*n

c,,r;;;;,

r,reo

d'i

st'p,tt!t'trtrtn'tt 0 rturrd turcr:urc (u pqrru urori ust/er hrctir 0t.ice douti rtir.i, c,Qrc (!r! .liuttttic'trl t'ontutttr ,vi t'utv ttu ,rc recruc:c ra'utt purc:r','rri aibd c:urrtri cti/.erite?
Poliedrul regulat Graful planar asociar Accrrsl{l itttrchu'c n dcvcnit cun.scuttr sub numcle pntbletnu c.elor.putttrc.u/orr. Rds-

l0
pslsul
este

RLPr-.Rr.

rs'r()rilct:

afirtrativ qi a fost obiinut abia in anul 1976 cu ajutorul calculatortllui elec-

tronic de cdtre Appel gi Haken.

carc se pot colora valfurile sale astfel

cronntic X(G) al unui graf G este prin definilie numdrul minirn de cttlori cu incit orice nruchie sa aibi capetelc dif'erit colorate. Problerra celor patru culori afirma ca 1(D(G)) ( .1 pentru ot'ice gralplarrar-$i 5LNuntarLtl

vodc uqor cd ea este echivalentd cu urm6toarea afirmaiie:

.\(G) <

ltattru

ot'ice gru.f

plunor

Capitolul

1.5. Originea cuvintului graf

(luvintul gt.a.f in inlelesul actual a fost derivat din termenul ,,notalie grafica" din chimic qi a fost folosit prima datd de J. Silvester in anul 1878 intr-un articol publicat hr
priniul numdr al revistei American Journal of Mathernatics, infiinlata chiar de el. Degi teoria Lrnitari ,,chimico-aigebric5" pe care el incerca s-o fundamenteze s-a dovedit o utopie, tr:olia grafurilor are totugi rnuite aplicalii in chimie.

Defrnifii. Notafii. Convenfii

2.1.
Nota{ii generale
Vom citi semnele

. :: :! :+)
notdm

egal prin

defini1ie,

izomorf prin defini1ie,

echivalent prin definif e.

Notdrn prin,Al mullimea numerelor naturale N Nzr :: {i,i + 1, i + 2, . . .}.

::

{0, 1,2,3,

..

.],

iar pentru r,

6g

PentrunNnotdm
[n]

::

{1,

2,J,...,n} ti

[n]o

::

Pentru n

:
e

{0, 1,2,3,. .., n}.

0 extindem sirnbolul precedent astfel [0]

:: 0. pentru z. g IR notdnr n A y :: rnirr{e, y} qi r V g :: rrrax{r, y}.

/a nclia

Pentru

IR 9i

,t N definim
..rt:

factorial descrescdtctr
1),

::
r

r(n _ 1)(r _ 2) . .(r _i. +

qi

functi

a .fb

ctorial

c re.s t' ti t o

:r^
iar pentru de c6te

:,--, .1.(,.

* t)(r + 2) :.. (n+ & _ 1),

:
r:e

numere di' ccrr. ,l '' Pentru r R rrot,trrr rrr | . supdrioard

Pentruri.Nnurrrt.rc

0 corrsi<lcriirrr pr.irr convcnlie cd

'r:'r volll nota prin

: l. Iz1

'.

.ur suma tuturor produselor

it

| ;i f . I lrrrrcliilcTrarlca
: IR

i n t rca gd

tfc t.i t, t t r-ti, respect

iv

i I tft ,'/,, l'l

-, z

t2

l)t ltNrilt. N()tAltl. C'oNVliNlll

pr rtr ptupr
te

MLiLTISETURI

13

(Z este rnullimea numerelor introgi) tlclitritr'

lfllilc
ltcttltrt oricc

2.3. Multiseturi
'r'c
lR..

f.rl

(,r < l.rJ + 1, 1,,| | . .r' '

I,r:

Cu alte cuvinte, l:rl este ccl nrui rnurc rtrrnr[r'irritc11 ntui tttic tlccttt ,r', irrr [.r'l este cel mic nunrdr intreg mai marc dccdt .r.

tlai

pesle s sau o mulriparte u lui s este o (s, r') formata din mullimea ,9 9i o funclie r : ,g * N>e numita.lirncfid nrultiplicitate (repetilie) a elementelor din 5. O notalie alterrrativd pentru rnultisetul R se obline prin tabelarea functiei rnultiplicitate r pe care convenim sa o descriem astfel
pereche

Fie

s o mullime finitd nevidd. rJn multiset

,i -

2.2. Mulfimi finite. Echipoten{fl.

Opera{ii cu multimi

R:{7'(,,')lseS}.
Curdlnal. lncluziune.
Dacd un element :x are multiplicitatea 1 vom scrie 11 sau. simplu, "u, iar daca are multiplicitatea 0 vom scrie r0 sau chiarputern sd nu il mai rnenlionani in descrierea lui R. spunem cd un element r aparline multisetului^R qi vom nota aceasta prin :r j? daca gi numai dacd r(z) ) 1. Atunci cand intr-o expresie vom scrie r R vom inlelege cd c parcurge toate cele r(r) realiziLri (repetilii) ale lui c in r?. Mullimea elernentelor r .R o vom nota sup -R gi o vom numi mullimea suport a multisetului fd. De exemplu, pentru

Pentru doud rnullimi finite A, lJ dclinirn:

relalia de echipoten(d

A
a

I:l

:+

existA

./ : A B

* B,l *

bijeclie;

(O notalic altemativA pe care o vorn fblosi pentru echipotenfa

S:

{a,b,c,d} mullimeasuportamultisrtului
Pentru doud multiseturi
,4,,

R:

az60"s4o

estesupi

doui rnullimi

,4.,

este .4

B.)

peste .9 definim:

{a,c:}-.

cardinalil
incluziunea rguniunea interseclia diferenla

diferenla simetricd
Pentru n mullimi finite

:: nurndrul elementelor mullimii A; A!B:e@eA=+rB); Att B :: {r I r e Asau.r e B}; AetB :{zlreAqireB}; A-B:: {rl;re Agit(B}; AL.B :: (-4 - B) u (B - A).
lAl
Ar,,4z,
.

cardinalul

lAl
(O.

::

JEJ

a(r);

DacA

notalie altemativd pentru cardinalul lui ,4 este ff',4. lAl : k vom spune cd .4. este un k-nwltiset peste sau o k-multiparte alui S.l1
:<+

.S

incluziunea reuniunea

ACB AU B

a(r) ( b(c).

pentru orice e

,S;

,.4,, notAm

prin lJ Ai relutiunea tli.sjunt'td a lor

1

L?rl

definitd astfel

re[nl
unde
dis.juncte ale mullimilor

U U ,n,- tJr'] ol,

i l i hr]. spunem
ca

:: {ra(')vb(") le e S}; reuniuneadisiunctd A\,tB:: {ro(o)+b('i) ls e S}; di/brenla A- B:: {r(o(r)-6(r))v0 ls e S}.
observafie 2.1. o parte P a lui ,s poate fi privita ca un multiset peste s cu funclia multiplicitate ludnd valoarea 1 pentru elementele din P gi valoarea 0 pentru elemente le dincomplementarain salui P,P: S _p(adicafuncliamultipliciateestechiar./i4: (t caracteristicd a lui P in raport cu S).

Af - A, $i A'rn A'r:

0, pentru orice

Ai

sunt cripii

A;, i. e ln].

Uneori vom utiliza semnul U doar pentru a subliuia faptul ca mullirnile ,4i suut lllutual disjuncte, i e, [n].

FieR: (S,r)

Exerci{ii

l.

Pe mullimea pdrtilor unei

mullimi S operalia diferen(d simetricd este

cardinal egal cu lRl ale carei elemente le vom numi etichete. O eticheiaie a multisehrlui g R este o funcJie e'. E - cu proprietatea le-1(r)l : r(z) pentru orice r S, unde 9-t(r) ,: {z I z e E, e(z): r}. Purem identifica o etichetare cu vectorul imaginilor

unmultisetpesteScu lRl

19i

E: {rr,...i

z1n;} o'rullimede

("("r), . ..

,e(21a1)).

(a) asociativd:

(b) comutativd; (c) mullimea vidd este elernentul neutru; (d) fiecare parte este propriul sdu element invers.

2.4. Familii

de vectori (cuvinte),

multipir{i Not6m:

qi

pirfi

peste o mulfime
e nutlsintea

Fie S o mullime finitd nevidd Ei m N.

2. Diferenla sirnetricA A;61,4 Ai a rr mullinri ,4;, i e Irr], este mullimea elenrentelor care apa{in unui umdr irrpar de mullirri Ai &ezi gi paragraf'ul 9.3.4.3).

m-cuvintelor peste S;

t S- :: {("r,.. .,r,,i) I xt S):mullimeam-vt)aorilorpe,sre,gsau

14

Dr.F-lNr'[u.

Nor,\]u. CtoNvl:].illr

GRAFURI ORIENTATE, NIjoRIENTAT!: $I SIMPLI:

t5

Un rn-vector (:r1,...,J,,.) va finotatgi sub forrna:r1 ... vafi nunrit nrcut,anl. c g(u) .- {X I X este nz-mulriset peste S}; .,5'(trt) ': {-r | -Y c S, lXl - rrz} : mulsinrca n>pt-trsilorhi,9.
jl;?, gi

2.5. Grafuri

orientate, neorientate gi simple

elenrentelevsln111nr1 r.rit.fitt.i.
1...

FieI,'I0onrullirnefinitinevidiialecdrei

Vorn nota adesea ni-pdrlile X ale unei mullinii S sub forrna urror rr-cLrvir.rtc cu litc.re dil'crite in care nu conteazd ordinea lor. Prin 50.S(0) ,S(0) vom inlelege nrullirnea fonnatd din cuvantul vid, nrultisetLrl vicl (atlici urultisetul in care fiecare elenient ar"e nrultiplicitatea zero), rcspectiv partea vid5.
NotAnr de asemenea

nume$te huclo. El se poate r.eprezenta astt-el:

G undc li : r') este un murriser pesie lrz tun nruitir.t'oJ'i-.uuin,. sau artfer spus, de pcrechi ordorrate)' Un elenrnt r-: : (z.rr) din e r. nunr.g* in general urc. iar-dacd
(1"'2'
esre o pereche

2.5.1. Graf orientat.

Lln

grd'ot.ielr/al peste

: (I:,fl).

r,se

S*:: U S"', S(*) ,- U q('r') si S(.) :: u ?rrl\>0 rtrl!>o

trr.Q

^s'{"'1).

o_.-_=.o
rc

s.

: (tt. u) \
L]

Ii 7, '

\d/
bucla

P:(u'tt)

I:lvident 5(*) este mullimea pA4ilor tui S (termenii ultirnei reuniuni flind vide pentru rrr > l,9l: ^S("') :0).

lixcmple 2.2. (a) Pentru ,9 : {r, y, z} qi ir

52

.
2 avem:

Figura 2.2.

: {:rr, UA,2..x.y. lJr.r:.,2:r.'gz,.y\. S(2) : tlr, !)9; zz, xt1, :rz, yz) : {r''. g2, z2..r,u..rz. gtl, S(2): ttr,y), [r,:], {a.r}}.
[)utcnr asocia unndtoarele reprezentAri grafice:

gi 'u se numesc caperere sau ex*enitarile arcurui e. vdrfur se nume$te sau originea, iar vdrful ?) se nume$te varlitr .itrilial finar sau terntit.tLtsar arcului (r.1,). Vdrful u se mai numeste nume$re succesorullui u. De asemenea vom nota e- qi t,

virfurile z

r:

vdtfitl

Dacd r(e) p pentru.orice e -E, atunci G se numegte p-graf orientul. pentru un graf orientar G notdm G-1 graful orie'tat ob;inut din

p,",t"""r,iruli;i;;,'iuJ;ffii;,';';;, .u: : e+.

c

p* fulr*r;;;.il;.
V2

arceror:

V(C-r): l/(G), EG-t ) :

l(r,u)t.t!tt.) lt:y e e

j.

general nrucltie, iar dac6 ?r 1.) se numegte bucrci puncte gi un arc de curbS continua cu capetele in acesrea astfel

2.5.2. Graf neorientat. tJ.n graJ.neorientatpeste E : (YQ).r) este un murtiset peste y(2). rln

G : (I., D), unde din ,E se nurneqte in "t.,r,.n, gi poate fi reprezentat in pran pr.in doui
I,r esre o pereche

1t,.r

ylt

all

{v,.}
S:(2)

G-_-i--=o uu
Figura 2.3.

e:

LIU

()

V
:
11.t.1.

52 : {i,y}
53 : ,S(3) : 5(3) :

.)'-,
Varfurile
rr'?.r sc

Figura 2.1.

perrlru orice r:

E,

(b) Pentru S

Ei

rn

nunlcsc c:apart,re strn cxtt.ernitdlilc rnuchiei p atunci G'sc nunregtc 1t_grtrl neorienrat.

Daca

r.(r.)

7_.r

3 avem:
1

{r rr, xx: lJ rl1 r ) y m, :t"y y, r {zrr,,r ra, rUa, Uyu} : {rtt, r''!},
y

y,'11 ;y :r, y'g

y}
}

ry2,'!Jt\

0.

litolcl<rr: ( :: tL\). ()bsc'rvilttt cll tttt gritl'sitttpltt ostc un graf'neorientat fdra bucle gi cu ordinul de multilrlicitrrlc nl rrrrci rrrrri:lriicgll cu 0 sau I aclici, unr-gro.f nenrienratfdrirbucle.

simpru. r.rn grti,'ttcrtrit,tttrt simpru (pe.scurt simplu) peste r/ este o pereche ytzt csrc o parrc iin yrrr. undc din E se rlumc$te ntuchit 5i vo fi .'t't atlcsca sub forma unui cuvant in carenu.i",#t ordinea

2'5'3' craf
C

(\', D),

Ii c

U.;i#;i;": j;;;

t6

lrt Iritl|l

lJirt \ltl

( ilt1\ t ltlil

l/,{ )Nlr,lr I lSNl

t7

D0rqirr,ltltrriiraEr4lllliti +itttlrlrtlrtlrlrttrrr:rlrlrr'nlnl .'pttrtlt ttttlttlltill ttttlt'tittt'/,,

N,ob!rr,rrrfriirrilrrrnri hrl,' r!:ttrl l, tutltutil(;

(1,/"),rrrrtlcl',' I rl), Miti p('ll(tlill,

ncatlirrccrrlelc varlirrilor, adicd pentru orice z,

.l (tr.)

dacdE l " *lrrirr!t, (1,/ )'i,'rruilrr',rlc ltr1t,'t1it,tl Nolrltrtl,rltrr' {1, I l'r I l,rltrtlttl rrttrlltll'1111'111111, Mulltrrr'ir \irllrnlrt, rr"ilrr'(lrv it rnlr(lrirlor'. unut !,rill (l sc ttolitczii i'({i) qi 1i({i). Pentru/ f 1t,';.,r'rr)t('n/nnr l'(/,,'/)nrul{inloirvallirilorrnuchiilurdirr lll. " Prirr r,.tr,rpr,rt,r lrrrt'lclor rrrrrri llrirl ncorrcntilt (,: = (V', /i) 5i prin iulocLrirea nlultirlruchiilor e /,.'1rrrnr urrrllrnrrrclrii cu nlultiplicitatea egalA cu I oblinem grulill :;ittlplLt suport al acestuia. l'rirr rgrurnrlcu oricntdrii arct:lor unui gralorientat () : ll', E) oblinem glalrl
n

Ii2. Noliuncl dc izornorlisrn ale interpretareil urma{oare: doua grafirri G1. c1 srrnt nrorl'c dacd sc pot reprezenta in plan prin acelaEi tlesen.

l (u)

u Vt avem echivalela: ut: 6 E1 {+

rzu_

2.6.2. Pent'u

urr gi. de rn grafuri G1,

....(],,,

acestora un gir de nr. grafuri C],1,. .

.,Gf,,

se in{elege prin //?, c6pii tri.slurc,te are

cu urrlatoarele

pronrietili:

eo ri enl

( t I .tt t t t t't al ucestu ia. ln cazuli particulare, vom descrie un grafprin indicarea unei diagrarne asociale lui.
1 r

- Glt, ..., G,,,, ,u G1,,,, Vl avj :A, oricarear fii,+ j {1,....ni}.

Clr Exemplu 2'4. ln ligura urmdtoare sunt reprezentate o serie de grafuri izornorf-e graful lui Petersen. Etichetele v6rfurilor indicd bijeclia.
cr-r

Gr : (lt, E1) dcfinit prin tr' : { a, ir, L:} Craful neorientat suport al lui G1 este G2 : 0',8), {ao.,ac,ba,(bc.)z,cb}. unde E2 : {aa,ab,ac,(bc)s}, iar graful simplu suport al lui G2 este G3 : (1,'. c,3), unde
Exemplu

2.3.

Sa considerim graful orientat

$i El =

E3:

{ab,ac,bc}.

qd
c... q-(

.J'l

)b-

-\

cq

C)
Figura 2.5.

Gz
Figura 2.4

Exerci{ii

l.

dodecaedrului regulat.

Aratali cii grafurile reprezentate in figura urmdtoare sunt izomorfe cu graful asociat

2.6. Izomorfism
Fie G1

: (V,

Et) $i G2

(Vz, Ez) doua graturi.

7
isos:cgal. molphc =firrrna)

I{
:-'
"

2.6.1, Spunem ca G1 gi G2 sunt izontot'fe (in limba greacd Gz, dacd existA o funclie bijectiva $i vorn nota prin G1

\:

:V1

-Y,
;.:i

cu proprietatea r1(u'u) : r2(!fu)J@)) pentru orice u, u V1, unde 1r gi r'2 surrt funcliile multiplicitate ale celor doua grafuri. Cu ahe cuvinte, grafurilc G1 9i (J2 sLrrrt izomorfb daca gi numai dacd existd o bijecfie a rnullimilor vdrturilor lor care consclvil
multipliciLalile muchiilor.

J;

in cazul 1-grafurilor gi, in particular al grafurilor simple, existeniei unei bijectii a mullimilor vdrfurilor .f : V1 - V2 care conservA adiacenlele gi
Aceasta.corespunde

Figura 2

18

DEFtNT'[lt. NorATu. C'oNvr,N.1

rr

srjBct{Ar-'uRt

TNDUSE (OENERATE)

ilrn_uN

cRnr

lg

2. Detenninali perechile de grafuri izomorfe reprezentate in figura urntitoare:

2.8.

Subgrafuri induse (generate) intr-un graf

(1" E) un graf cu func{ia rnultiplicitate a rnuchiilolnotatri prin r.. Consider.Anr A E' c E,A X,_y1,...,Xu e {/pe'trr-r :,L,y)l"Telernullirni: p # 2. oncc I < i <.7 lt.unde Fie G

t.cri,nx; :

2.8.1.

Subgraful G[X] cu urmdtoarele proprietdli:

(a) l,-(Gl.tl) := (b) E(G[x]) ::

(a) (b)

x;

{st(':) | e, e E(G), V(r:)

c Xi,
cdnd grafLrr

se nurne$te subgruJirl flace

Gf,yl indus (generat) tle X in G.

Vonr prefera noraiia mai simprd leferire se inlelege de la sine.

[x] in roc de cJ[-y] atunci

(i

la care se

2.8..2. Vom nurni subgru.fp-partit Gl-y1,...._y,,]

nrullirni de v6rfuri reciproc disjuncte

itrclus (generut)

{xr,

...

,,r,,f subgrarll

in G tle lanrilia dc cu urmritorere proprietnli:

,X;, r, E Xi
(c)
Figura 2.7.

(a) V (G1X1,..., X,,l) (b) E{GIXr, astfel

:: Xr U.. . U Xr,; :: {e'(") l_e e E(G) pentru care exjsti l : -.,,Y,J].

incdtV(e): {u,t,}}.

<t<

.1

p 9i

Vompreferanotafiarnai.sirnpla[X1
(d)

2.7.
2.7.1. 2.7,2.

Subgrafuri

Fic G1

(V'r, Er ) qi G2

(V2.,

E2) doud grafuri.

nedisjuncte n x2 0. observdrn cd notalia de la paragrafui 2.g.2 .rr. o extinclcre a celei de la paragraful 2.8.1 in sensul urmiitor, f-Xl iX Xi (,' Xn . Dacd este graf orientatl,i A X, Vtatunci vorn llotel cLt G[,t )1] sugraful definit astfel:

graful G Ia care se face referire se inftlege ae la line. p: 2 delinilia precedentd se extinde Ei pentru situa{ia in care avem rnLrllinri .in.cazul

,...,.{,,j inlocileG[X, ,....,\,,]

arunci

cancJ

xl

: y g t.

\, :

Spunern cd

Gr

este

xtbgraf al lui G2 gi vom nota aceasta prin G1

V1

G:,

dacn

(a) (b)

C\/2 $i &eEz.
Gr ntbintincle G2 gi vonr nota

t/(G[X * ).-]) :: X uy; E(G[X * Y]) :: {(r.u),0,a)

e X, a

\,}. [x .-* ].] in roc dc '.- I-'

Spunem cd G1 este subgrafpurlialal lui G2 sau cd

Glr -- )'l
.

Dacd graful G rezurta crar din context atunci vom folosi notalia

accasta prin G1

<

G2, daci

\i:V\
2.7.3.
un

si E1cE2.
(i
1

2.'8'3' Subgru.fut G((Xt

tle vddilri rccipntc dis.iuncte

glafG astlel incat G

Spunem cd G1 se sc't.tfundd in G2 gi vom nota aceasta prin g. Gz qi G1

".''X,,)) generctt prin iclentificurea {X,,...,X,,) ." define$re astfel:

._ . 1(i(i(r,

clcntcn[alst. unci./hntilii

(lz,

tlaca cxista

l'(C(-Yr,...,Xr)) :: {.Yr,...,X,,}; (b) lt(G(-rr,....X,,)) := U {X,rlntr,'r,tl1.

(a)

L.t.*. r\t,tdrrr|rt,'\G,J 2.7.4. Notxnr prin {l')

t'u nt
ir

tnut(ttrt(usuOgru.lut'ItOt- lulU2 tZUlllUllcstl ,nut1i,r"a subgra.furilor.lui G.2izornotlc cLi

(i 1 ;i (,tIll,l

pr

'llt

ut lu

I accstci rnullirni:

/C;'' \ \(i l/

Vornpreferanoratriamai simpld.(X1 ,...,X,,) inlocdeG(X,....,_yr) atuncicdnd graful G [a care se face referire rezulti clar clin context.

fcrl ,: t^tr,n c2. c - n\ t' lGz\: llr;., lt n c') ^' IG (;;l lt;;}l {i,,} - {G <
l)rt1ril cnz, votn adduga aldturi de Gl in cadrul acestor semne o iistd de coudilii suplinrcnlilrc pc curo gralul curent G trebuie sa le indepiineaScd.

t"-:''"

{r.,,...,,;,,},,\1 {;r:yi. .... . '\n.-2 : l:t:,-2), -\'--t-: {t:,,-1.:r,,}, voln spurle cir graful (_\t....,1.,,_1 ) este oblinut din G prin identificarctt vdrfurilor ?:a-1 gi r:,, sau pr.in conrtitcliLr rnuchiei r,, :
$i

i".Tul.: cTeX: rr volllnota

1 unde n.

2 2,ri V' :

G*e:= (x1,...,-\,,_r).

20 2.8.4.
prietaJi: (a) Subgraful GIE'I indus (generat) de

Dlil;lNl'pl. Nor^ [ll. CoNv[NTll

GRADE

2t

[/

in (J este subgrat'ul cu urmdtoarele pro-

2.10. Grade
2.10.1.
Fie G = E) un graf orientat. pentru un varf ;r. (a) grudul interior al lui r, notat cu d"(:r:)

Y(G[E']) (b'y E(GlE'l)

::V(E');

(ll

.{ definim:

:: E'.

Vom prefera nota{ia mai simple [E'] in loc de G[E/].

d. ::

l{e I e e E, ;r este verf terrrinus pentru c} l:

2.9. Adiacen{i. Incidenfi

Fie G

(b) grudul exterlor al lui

r,

notar cu

d[(r)
;r est originea arcului r:}l:

(V,

E)

un graf neorientat.

d[r(xS
(c)

::

l{c I c -8,

2.9.1. Douivdrfuii u,u V

senumesc adiacentedacdu'u E.

gntdul lui :r, notat u d1;Q)

d6

:: d.(x) + d*(r).

V
.
Figura 2.8. Adiacenla a doud vArlhri u, o.
e.

2.10.2.

Fie G

(v, E) un graf neorienrat.

2.9.2. Omuchiee Espunem ciresleincidenld.intr-unvirfu V dacdu

H
u

Q.
.u
virfu.
senumesc adiacente dacdexistiunvdrf incareacestea

Gradul d6.(r) aI unui vArf z tr/ este egal cu numdrul muchiilor cu capetele diferite incide'te in i plus de doud ori numdrul buclelor incidente in u. observam ca d6(r;) este egal ci-r gradul lui c intr-un graf orientat al cdrui graf neorientat suport este G. De asemenea' in"cazul unui graf simplu, gradul unui varf r este egal cu numd.ul mr-rchiilor incidente in r. Se noteaza cu A(G) Ei d(G) gradul rnaxim, resplctiv minirn, al unui v6rf din G. Un graf rieorientat cu gradul-oricdrui vdrf egal cu &, & N;:0, se nume$te grr( kregulat. un k-factor al unui grafneorientat G eite un subgratpirlial k-regulat al aces_

tuia. Vorn prefera si notdm d,+(:x).d(r).A,d in loc ie.l,;(r),a[(.r),dc;(,r). a(G)' d(G) atunci cind graful-d-(.r),care se face referire rezulti clar din context. G la

Figura 2.9. Incidenla unei muchii e intr-un

2.1t.
Z.ll.l,

2.9.3. Dou[muchii e,f e E sunt incidente en f + A.

I\{ultisetul scor. Murtisetur graderor. N{ur(imea graderor

fie G

nrultisetttl gradelor exterioare ale vdrfurilor lui G

(V,E) un graf orientat, V

s+(G)

{t,1,.... u,,}.

Se noteaza cu .s+(G)

"O, u:u

clo
Figura 2.10. Adiacenla a doud muchii e, J.

A
" | )f

::

\rt+(ra),. . .. d+(u,,)].

V
u

,s+

(G) rnai este denumit gi vectorul scor asociat lui G. Analog se defineqte .s- (G) rurltisetul gradelor interioare.

intr-un graforientat relafiile de adiacenli qi de incidenla sunt induse de relaliile corespunzitoare din graful neorientat suport asociat. Fie I// C V qi E' C E. Spunem cd I/' este independenta daca orice doud vdrfuri din V' sunt neadiacente. Asemdnitor, spunem cE E/ este independenta daci orice doui arce (muchii) din .E/ sunt neadiacenie. in u".*t ultim caz mai spunem cf, E/ formeaza un cuplaj.

ordonate (crescdtor sau descrecator)

2'^ll^'2. Fie G : (l,, E) graf neorientat. Se noteazd cu s(G) ntttrtisetur graderor vdrfurilor lui G. s(G) mai "n denumit gi secvenla graderor este sau inca sirur graderor rui G. vom nota adesea multisetul s(G) ca un cuvenicu ,,literele.., adicd grade-le vdrf.urilor

s(G):{dr(...<d,}.
uneori vom considera nurlintea graderor sup(s(G)), adice mullirnea suport lui gradelor lui G.
a murgisetu-

22

DEFrNrTlt. NorATlr. CoNVEN1n

DRUMURI. LANTURI

23

Considerim dou6 grafuri neorientate G' : (V',Et) gi Gtt lV" l : n, cu multiseturile gradelor ordonate crescetor

- (\'",8't), lv'l :

Observdm cd

s(G,): 1,1,r,...,d,,1,
Spunem cd G/ este grad majorat de

s(G,,1

\d,l ,....d,,,,j.

NJ(") :

l/6,(r)

Nc'({r}, r/), NJ(tr'], y),

Nc;(X) **.t/c(x, !.'),

G"

qi notdm s(G/)

< s(G")

dacd d'n

dl' pentru

Nc@): .^/[(tr), r),

NJ(x) l{a(x)

: t'), ^,4(x, : lrc (x, 7).

oricei {i,2,...,n}.
Exernple 2.5.
G'.

Deasemenea, dacd G este graf simplu observdm cd avem relaJia

d1;@)

lt{c(r)1.

Vom prefera sE notlm l/(z), N(X), . . . in loc de G la care se face referire rezulti clar din context.

N6(r),l/c(X),.

..

atunci cand graful

2.13. Drumuri. Lan{uri

uz
Figura 2.1

l.

Figura2.l2.

de lanf pentru grafurile neorientate. Fie G (I{ E) un graf.

vom defini in continuare-noliunea de drum pentru grafurile orientate, respectiv pe cea

at@)

a,

dr(!)

:3,

dt(u)

:2, d"(s) -- t, dt(r) :0, dr(z) : a, atfu) :2, d.(u) : Q,

s+1c)

:6, ds(y) :2, d6Q) : 4, ds(u') : ), A(G) : 6, d(G) - 2,

da;@)

2.13.1. Pentru G graf orientat un drum cu m v6rfuri,

secvenld

sau

de vdrfuri qi arce care se succed altemativ

n,-dtum,

_. i N,

est" o

P::
unde u1,

[u1, e1 ,,t)2,e2,., . turt_7,rr_1.,0,,,.1

s(G)
0134,

:2246,

0224, s-

(G):

sup(s(G))

.. .,un, V(C), 1t... tnr-t eE(G)

cu proprietatea

{2,4,6}, 2.13.2vdrfurilor din G

unde

u* e,i gi

ut+r

- e{

pentruorice

i e {1,2,...,m-7}.
p
de

2.12.

V'ecini

FieG: (I/,8)ungraf5iu V,A + X,Y C\r. Mullimea .N6(z) a vecinilor vdrfurilor iui r X
adiacente lui

Pentru G graf neorientatun lany cu m, v6rfuri sau m.-lans,este o secvenfr vArfuri gi muchii care se succed altemativ

este mul1imea

lut, eI,u2, ez,... t,L)rt*It nt_I.,1)n,,]

cuproprietatea

N6(r)
Muliimea

l/c(X)

a vecinilor

{z I z e V, z,; adiacente}. pdrtii X a I/ este definitd astfel

::

i'i, ...,um t/(G), 1,...r arr,-t D(G) {ui,ui,,1} =

V(et)

pentru orice

i U,2,. . ., nr - l}.

Nc(X):: U.I{ct(r),
7;eA

2.13-3.

FieP:

lu1,e1,u2r2t...turn-7tcnr-7tur,,] undrumsauunlanlinG(dupa
notdm prin uo *a

cum G este graforientat sau neorientat). Pentru 1

de

iar mullimea

Nc(X, Y) avecinilor dinY al /ui X

.1'/c(X,1')

este

P cu capetele in ui gi ui
P
?)i

( ,{ f (

ui

sau

plui,,il

drunrul,respectiv lanlul i,dus

:: ff6(X) n f.
-

Dacd

C este gral orientat notam asemdnator

uj :: lui,ei.,,Ui.+7,ei+L,

..

j,t)j- t,ei*t,Uif.

/Vj(r) :: {z I z e V, rz e E), l/" (r) :: {z I z e V, z:r E},

1vJ(x,r)

::lfi(x)n r,
uY.

in cazul neorientat, notAm cu .P-1 lanful

p ,,citit..

invJs
..,

N;(x,Y) :: N;(x)

P-l ..- lu^,etr,-t.,nm-1.m-2..

,r.

",,

,,,].

74

DEt-rNrTil.

NOTATT

l. CoNvr'NTil

CONEXITATE.

Cov

poN r,Nre CoN ExE

: I avern cazul drurnului, respectiv lanfului, P cu un vdrfgi fird arce (nruchii). Vdrfurile't-rr. t!r, se numesc capetele lui P. in cazul orientat r.r1 g l'r1ai nume$te r,al/r// irritrial sau originea lui P, iar'u,,, se mai nume$te var/itl ftnal sau terminus al Iui /). Notdrn P- :: ut gi P+ :: u,,, . Spunem ca P este un ul , u,/r -drLlrn, respectiv ut , t,,r -lanf . Notdrn:
Pentru nr. e

2'13'4'

existdun_virfcareserepetdlaremultipiictatea

Spunenl ca un drum sau un lanl P se autoitrrersectctt:ti in vdr../irt.i,tlacii rrr (/,r I

repecriv in ntuchii (dupa curr G este giaf ori*ntut ruu arc sau o muchie care se repetd (are rnultiplicitalea

Multiseul arcelor (ntuchiilor) lui P

E(P)

::

{r::y, r:2.. .

., L-,,* I }.

este un drum care nu se aut,ointersecteazi in arce. Anarog, trrr /,rir1 'rimpltr este un lan{ care nu se autointersecteaza in muchii. Un drum elenretttut..1) csl(. rI drunr care nLr se autointersecteazd in nici-un vdrf inter.n.r: itrt (p). in gc-nerrl, dirtrri rrrr se fac alte preciziiri, vom considera cd un drunr

'

un drum sintplu

)2)gi cap seautointersectc:(iuttltt n.*;";;,;:..jilfi;'fri'r',; .^ir,,, ,,,, 2 2).

Numdrul lE(P)l se nume$te lungintea lui P. o Multisetul va./urilot'lui l'

liang; erementarare capcterc dirbritc.

2'r3'5'
!'

sd considerdrn G
.r.

:
qi

nurrrim tlistttnla dinrre

(r':,8) graf neorientat.

y u' nui,a,

l/(1'])

::

{tr1

,r.r2,....u,,,.}.

"";;;i;,i., l)
esre
.?..

pentr-u doua vdrtiu.i oarL-carc./. ?/

definir asrlct
dac1,

Mttl!isatul vtir/urilor interne alelui P irrt (P)

a.@.y) ,u,,-L\ {u1, oa,}.

,:

{o

rniu { lE( I

p)l I p

t' :

A: u.

y_tanl in C}

daciL

::

t' f

1r2,.

..

o Mttltiscntl

capctelor lui P sau.fiontiera lui P fr (P)

unui

Astfel, distanla d6(tr,37) dintre doua vdrfuri :r,g

r,

y-lan1. Un astfel de lan( se nume$te toriopti,n.

este egard cu lungirnea

minr'rrj

;r

::

{rr1,.u,,,}.

2.14. Conexitate. Componenteconexe

2'14'l'
G
esle

Vom nota tot prin E(P),V (P).rnt'1f 1, fr (P) 9i mullirnile suport corespunzdtoare Ei vom preciza sensul notatiei dacd este cazul. De asetnenea, vom nota tot prin I, gr.aful G[n@l indus de arcele (muchiile) lui P. Pentru r V (P) numim inh'arc (in), respectiv ieqirz (din ) vdrful .r o phereche de elemente succesive ale lanlului P de tip muchie-v6rf (e;-r, r.i), respectiv vdrt'-mucl.rie

grof c,.tnex dacir,p^.nj:r go.u1 varflruri x.lt l, existd un Pe rnullirnea I,, a vdrfurilor lui G definirn unnatoar"a
relalie

cazur grafur'or neorientate. Fie G

: (y,plun

gruf n"ori.nrar. Spunerr

.r.

erl

t1_lapl.

(,.i,ri),unde'u/

:rgi

N u :e

.?

(in), respectiv al ieEirilor

e{L,2,...,nt}.Notrrncuip(.r) sauif,(.r)nunrarul intrarilor (din) vArful r. Avem, evident, rela;iile

existd r,.y_lan1 in G.

ir-,(.r)

: itrft) ei lf,-, : zF(r').

:
:

ff#ff

u;or ca

este

o relalie de echivalenfd. adicd su't verificare urratoarere p'o

.1-

(a) reflexivitatei .n ru
(b.) sirnetrie: rr

Observafie. in cazul grafurilor orientate un drum P poate fi descris doar prin secvenja arcelor sale (pentru II > 2)

Ler, 2,. .

., ,,,

-rf.
I.

Dacd intr-un graf ordinul de multilicitate al arcelor, r&ipectiv al nruchiilor, este 0 sau atunci un drum sau un lanl P poate fi descris doar prin*secvenla vArlurilor sale

- U s.q - / pentruorice:r.9 1r; (c) tranzitivitale: ir g - $i !] _: =+ :r _ . p.i.,,r, once r. y,: l,r Notdm cu v, ' ".Ij, clasele de echivare'1a in raport cu r-eralia -. Grafur.iie Gr : G[I\], ..., G,,: G[V;,l .

pentru orice t:

V;

l,:*:r1".f"fi"u;,;i;||".'-Iifi::
r:(G)

cotnponctttete cottete ate lui

G. Norirn cu r ((,'r

[rt,u2,. ..,u,,.f.

::p

gi C:(it!...rC|,,. ' """..r.* ,1.. G : (1,/, E) un lraforientar. Spunem

neorientat suport asociat.
estc

Acesta este cazul 1-grafurilor qi, in parricular, al grafurilor sinrple.

Exerci{iu. Fie P

(c)i-(r) : i+(r).

un u,,u-Ian1(drunr) 9i z int P. Avem: (a) dacd P are capetele diferite u u, atunci i(u) i(u) (b) dacd ?(r) 1 (urod 2), atunci e e {u,u} 9i u u;

: I

observim cii pentru un vd'f n L/ cornponenta conexd G,, care co'1.ine virfirr subgraful Iui G indus de de vrirlrrri de a prin ranfuri. 'rurlirnea
2):

1 (nrocl

2.14.2. Cazut grafurtro:,::,_..n1u,..

este

co'ex dacd graful neorientat suport ar lui este conex. sunt induse in G de componentele conexe are gr"rrili

co*po'entere conexe are r ui (,,

ca (,i

26
in cazul grafurilor orientate

DEFlNlTll' NorATIl' CoNveultt

OPERATn

cu

cRAFURI

27

se pot defini qi alte tipuri de conexitate. Dintre acestea tare-conexitatea. Acest tip de conexitate se definegte asemandtor cu cea din mentiondm cazui neorientat; singura deosebire este cA in definilie sunt utilizate drumurile in locr"rl

Exercilii
1' Pentru n'
qi un al n

laniurilor. Astfel, spunem ci G este tare-cottex dacd pentru orice doud vdrfuri c,9 11 existd un y, r-drum. ,r, g-drum. observdm c6 schimbind ordinea lui c ai I oblinem cd existd gi un ale grafului G sunt subgrafuri induse de clasele de echivaCornponentele tare-conexe lenla ale relaliei : definite pe V astfel

3notamcuw^ graful,,roata"
Wr,.',

l-lea virfauxiliar conectat prin cdte

compus dintr-uneiclu elementar cu n varfuri o muchie de toate v6rrfurile ciclului.

r = g daclgi numai dacd existd atdt r, y-drum

este conex.

cat

ti

g,

r-drum'
(a) Demonstrali cd pentru brice 3 cu m virfuri.

Figura2.l3.

Exercifiu. Fie C un graf simplu. Demonstrali cri cel pulin unul din grafunle G sau G

rn

( n*

graful lrz,, confine un ciclu elementar

2.\5.

Circuite. Cicluri

(b) Cdte rn-cicluri elementare areWn? (c) Cdte cicluri elementarc are.Wn? Un graf simplu G : (7'E) se nume$te autocontplementar dac| el este izomorf cu. propriul sdu graf complementar G -G. (a) Demonstraf cA P4 gi C5 sunt autocomplementare. '(b) Determinali toate grafurile autocomplementare cu 4 gi cu 5 vdrfuri. (c) Demostratri c6, dac6. G : (v,,8) este autocornplementar atunci li,l este multiplu de 4 sau multiplu de 4 plus l.

2'

Vom defini in cele ce urmeazd notiunea de circuit peniru grafurile orientate. respectiv pe cea de ciclu pentru grafurile neorientate. Fie G

: (Il E) un $af.

2.15.1.

Pentru un graf orientat G tn circuit cu drum cu 7n arce cu capetele identice

mvdtfuri

sai m-circuit. rn N. este un

,C
unde
o1 ,

::

lu1,

e1 I 1)2,

e2, . . . t r m- I r em-

l, 0 m, e-,

tf

2.16. Operafii
2.16.1.

cu grafuri

...,ur, V(G)

$i

er,.. -,en e E(G)'

sa.u

Fie G : (V, E) ungraf. Definim urmitoarele operafii: c $tetgerea unei mullimi de vdduriVt C V

2.15"2.

Pentru un graf neorientat G un ciclu cu m. vdrfuri ciclu cu m. muchii cu capeteie identice

nt-cicltt, m N, este un

-V' ::
-

GLV

-V'1.

C
unde u1,

::

l?4,

e!

1'l:)2 1

e2 t .

.',

um

-\

t rrr

- !,

urn, t

en',

cu alte cuvinte,
D 17'

V'

: lt]' vom scrie G -

se ,,gterg" vdrfurile din v/ gi arcele (muchiile) incidente in ele. Dacd u in loc de G {u}.

...,un QV(C)

$i

er,.. -,e*

e E(G)'

2.15.3, FieC:1ts1,e1,a2,e2,..-,uryr,1,1)1)uncircuitsauuncicluinG(dupdcum
graful este orientat sau neorientat) in cazul grafului neorientat notAm cu C-1 ciclul C ,,citit" invers

C-I ; lur,"^"u-.,**1,utn-7,''

'

''2,u2,e1,u1f

'

respectiv ale Notem cu E(C) qi l,Z(C) multiseturile arcelor sau multiseturile muchiilor, indus de arcele sau muchiile De asemenea, vom notg tot prin c graful GIE(c)]

G
Figura 2.14

{u,u,w}

vdrfurilor. iui C. asociat Circuitul, respectiv ciclul, se numeqte simplu dacd drumul' respectiv lanful

c $tetgera unei nrullimi de muchii

Et C E

asociat este elementar' este simplu gi se numegte elementar dacldrumul, respectiv lanful

G-E'7(V,E-E')

28 Dacd

('0trvt:trrltt

OPERATII CU CRAFURI

E' : {e} vorn scrie G Sunta

r: in loc de G - {r }. dintrc un grafSi o ntulyime D' dc un'c (nmchii)

G
Su

+ E,

:: ::

(l/

U 1,,(t,:'),1,: \) I,;').

-00
F

nta

nut

h i

e-l isjuncta
G

+ E'

(l/ u V(Et),

tit-J I:i ).

igura 2. I 6.
,

*A t/\
w u rt
G

2.16.3.

(a) Suno vdfi'-disjuncrd a grafurilor Gr. Gz este un graldefinir nrotlrrl,, ,,,, rnortisrn astlbl,

Gt

Gz

:x G', + G,2,

G_'t-:G! sunt copii disjuncte ale grafurilor G1, respectiv G2, adica (|,1 G2. qi \/i r,; $.

u!d"

,. t;,

?.lr

'u

l,

?l'

(b)

Sunta

arc (muchie) disjunctci a grafLtrilor

G t . Gz

G+z'ut+zu
I lguta J. I 5.

Giztuizu. l{.}.

G,

Gz

,: ('[i u lzr, ElU

E2).

Daca

E':

{e} vorr scrie G *

Se vede u$or cd suma varf-aisjunctd este o operaJie asociativa si c,.rrtu!urit.ti ,rt),rt1r,,,. izonort'isn, in sensul urmdtor

e 9i

G+e in loc de G +

{ri

qi

{f

2,16.2.

Fie G1 : (Vr, Et), G2 : (V2,82) doud grafuri, Definirn urmdtoarele opcralii: Interseclia gra./urilor Gr , Gz in cazul V1 a Vz * A

(Gi + Gz)

i G. - Gt l-(Gz+Ct), Gt*Gz-Gz*Gt.
,.,

Gt

)Gz::

(Yi n

V2, E1

a E2).

izontorfi.rm. Fie G1,

De asemenea' suma muchie-disjuncta este o operalie asocialiva $i (ot1turcrtit,(l trtrrrtrr,,

...,G,

grafuri undep

Z. Notam

Daca l'l aI4 : |sau daca Erf)Ez: 0 spunem cd grafurile G t ;i C:|z sunt vatl-disjttncte, respectiv nt uc lie-disj uncte. t Reuniwrea sau suilla graJilrilor G1,G2

=- G,,- Gtt...*Gt, ) $i /-b'::Uif"'+(;t'' t ^ e L/,1

i[p]

Vom utiliza Si notatia Se vede uqor ca interseclia gi reuniunea (suma) sunt operalii asociative qi c'ontututive. Pennu p ) 2 grafuri G t,. ..,G, notam

': alternativd Gt * Gz in loc de G t l-) Gz.

Gt0Gz

(I/r UVz,Et0Ez).

Fie G un graf gi m N un numAr natural. Notam

itG:_g+...+C gi n)G,,C_
tlt ort ;"

.. t C..
,

iV')

[l C,' :Gr o G2) ..oGp, daceIz(G1)n...n\'(Gj) *A

rc

aceleaqi capete.

Graful rir' G este compu.s.din m copii disjuncte ale rui G, iar grafur t1i G areilcr.rt..r vArfuri cu G gi fiecare muchie (arc) r: g i;n c este inlocuitd prin ,r, *u.hii ,,

,"i.,:,

2'16'4'
(t) Jo

U
[/)j

C,

: I Cr,: Gr *.. . *G7, :G1 U...UGp.

i

in u

Fie Gr, Gz doua grafuri neorientate. Definirn urmdtoarele operarii: I grafuril ot. G 1, G 2 sau cuplarea compl eta

elp]

Gt

t Articularea intr-un varfa grafurilor Gr,Gz in cazulVl aV2 : 0. Fie doua vArturi ut e Vt gi u2 e V2. Prin operlia de artiulare a grafurilor G1 Si G2 intrun t,ai au.riliar u: c'oresputtzdlor lui u1 Si r,2 inlelegeln graful oblinut din Gr + Gz prin idcntifictu'eu cu
u, a

Gz:: (V1UV2,E1t) E20 {rg l, e V,

\i}).

Joinul (sau cuplarca compretd) vdrf-disjunctar grafuriror G1, G2 este un graf.dclirrr, modulo un izomorfism, astfel

varfurilor

r'1 gi

rr2

Gt

Gz

:-

G\ v

G,2,

30
unde

DEFlNrTil. NorATil. CoNvenltr

G/1 ,

GRAFURI TIP (STANDARD)

3l

GL Gi G Si sunt c6pii disjuncte ale grafurilor G1, respectiv G2, G\ Se vede u;or ci joinul este o operafie asociativd gi conrutativd, iar joinul vArf-disjunct este asociativa gi comutaiivd nrodulo un izontorfism in sensul uilndtor

Gl

Vl

AV;:

0.

(ii) Pt

P, :P2

n-drumul elementar
P3
Pr,.

(G1vG2)vG3
Pentru

-Cr V(C:VCr) Ei GtvG2 - GziGt.

Gr,
. . . . G,,

O---.O o*+O-+A
elementar

O.----rc_.->o+OF+ci_-+o
UL U2
.a'l]
,Lt

2 grafuri neorientate

notinr:

V ,: G, v." v cp $i ,h,l :V ,[p]

(ii) Produsul cartezian al grafurilor Gr, Gz
astfel

Gr V ...i Gt,.

2,17.2. C,, :- n-ciclu

Ct:

este un graf definit modulo un izomorfism

G1 x
unde

G2:-

G,

?GAL]
2.17.3.
Cn,

Cz:

C$

C4:

V(G):V xVz: {(sr, xz)lu V, rz eVz), E(G) : {{(:r1,r2), (at,az)} I (orgr e E1 qi x2: y2) sau (r1 :

:-

n-circuitul elementar

U1 Ei

r2y2

E2)|.

cr:

cz:

c{

d o,

Se vede ugor cd produsul cartezian este o operaiie asociativa gi conwlativd ntodul) utt izomotfism in sensul urmdtor

(Gr x Gz)x
Pentru 1r

GB

G1

x (G2x G3)
..

9i

G1 x Gz

Gz x Gt.

?d3Ail
2.17.4. Kn

C,

,,,,*,,,
u1
uz
n,

2 grafuri neorientate Gt,

., Gr. Notdm

,lpl

ll"n-Gix...*Gp.
(V, -O), unde rn. este un numar natural

:- (V,Ve)) : K; K2: Kil:

graful simplu complet cu

vdrfuri

(iii)
rn N,

Puterea
este

G"' a unui graf simplu G :

G"'

{1r,a} i {*,A} e V(2) , dc@, a) { "r} ). Exerci{iu. Si se demonstreze ci pentru orice trei grafuri neorientate Gr . G2. G3 avem
(V. rela{ia

::

..__./\xw
:- un 1-graf orientat fhrd bucle al cdrui graf simpru supon este A,,. Grafur A-,, se mai nume$te Si graf lurneu. Un exemplu de grafturneu cu b vdrfuri este reprezentat in figura urmdtoare.
2'.17'5' K,,
Figura 2.17.

A ffi,^.

K+:

Kr,:

Gri(Gz.i- c:r) -

(G1 V Gz)

+ (Gl

c3).

2.17, Grafuri tip (standard)

Fie n N gi V
2.17.1

: {rt, . . ., u,,}. Definirn, modulo

un izomorfism, urmdtoarele grafuri

(i) P", :- n-lonlul elenrentar

Pn

r-1

o--__.o--__o--ffi
UI U2 ?)3
'l)tt

32

DEI.INITII. NOT^TI I. CONVINTtI

GRAF.URI TIP (sTANDARD)

2.17.6.

vaiilri

colrplcmcllturul gralului sirnplu complet cu :ii liird nut:hii : nlullime indepcndentd de n vArfuri.

/i,, ,-

rr.

varfuli

gt'trfitl ctr

rt

2.17.10. 5,,

:-

K1V lin :
,S,,:

n-steu (.steuua t'u tt ra:e)

2.17.7. li,,,....,,,, '-K,,,V" Vf,,,, :grtlul p-pu,'titco,npletculFpartitiavarfurilot

detip (a1.....(r,,). unde{r1,...,n,1t N Sip )
2.

H
Kt.r

o s/ -2
ILr.'.1

22 d4---4
fi

/L4,', d!1-4 t'l

/it.,,

//f

,6'

]L

2.17.11. ?],,:-ungrafconexoblinutprinafticularcassccesjv,,ian-lmuchii(rrrrrrrrrrr
unui (n - 1)-cuplaj): un arbore cu zr vArfuri pentru n ) 2. vom nota de asemenea cu fi unicur arbore cu un v6rf (inodulo un izomorlis'r) (l) 7r : arborii cu 1 vdrf: O

r.:r

HX#
Kz.z Kz.'t

tr
Kz.,r

ffi
K2.,,

f^ ///:

l)tt
:

(2)72 :arborii cu 2 v6rfuri:

(3) 73

?
A

l)2
't.'
I

arborii cu

.J

v6rfuri:

A ab

(4)74 :arborii cu 4 varfuri:

K&
K't.q

4
6

(5)z.,:arboriicu-1vdrturi:

tA\
E: :

dt

Observafii. (a)FieX,,

:(V:

5A

E).unarborecu

dintr-oseriedez- I arbori[11
k,rJ

au fbst indiciate in ordinea articulardrii ror. Arunci. urso..G

din altul prin articularea cdte unei muchii

{et,.2,:t...,,,*t},undenrtrclrrrlc z;,'po"" n pri"iiJr.pr Lrrlirrrrrl fet,ez,3,...,",1, unOe 1 <, < ri _ l,ob1inu1i rltul

["r,e:]

ler,ez,er]

(...(

[",, e2,er,...;e,,_Ll:7,,

2.17.8. 2.17.9.

Ko,,,... ,tt,,'.- cofiplenrcntarul grafului pr-partit complet de tip (41 ,...,Q1,).

r1,,:-

'rLP2

: n-6aplni;: graful indus de tr muchii

independente

e8

I'rn

TTTTTTT ._4 6 d 6 6_j_i_<_-,_

Figura 2.19. Un arbore cu 13 vArfuri (tip n3) cu muchiile indiciate in ordinea articulArii lor.

ft)

bvident, pentru producerea unui arbore ordinea articularii muchiilor nu estc ,rrr

il

34

DEFrNlTil. NorATil. CoNVENTIT l-ln cactus este un graf conex oblinut

FAMILII DE cRAIjURI iar prin ,v\e,,/r ,uu ' lS(Gn)l

2.17.12.

prin articularea succesivd de arbori

35

gi

cicluri elernentare.

":{.,l,l.",od\,*,A,*fr

cu proprietatea (p).

*" /9"\ cardinalul acestei mullirni. Dacd (p) este o anurnird propri_ \ s'/ etate' vom nota prim S(Go);(P)) sau t'" {"[br} rnurlimea erementeror din .S((i1y)
Principarere murfmi de grafuri srudiate in aceastd rucrare sunt. moduro un izo_

",:{Ail*#*

ll,t;:;, I :: mulfimea tuturor grafurilor. R :: mullimea grafurilor regulate,

K.::
multrirnea grafurilor

:: mullimea cuplajelor, Z :: rpplgh"a arborilor, C :: mullimea ciclurilor elementare. Cl :: mulfimea cactu$ilor.

"4.4

coiplete,

2.18.4. un graf Gs : (Vo, Eo)", n : lUol uu"*, ^Pentru C,,\Go) :: multimea ciclurilor hamiltoniene.i. gr.flriri Cr, T\Cr):: mullimea arborilor pa4iaf i g."f"lui

"i. :: mulfimea suUgrafurltor tr.f,"lJ"i" grrnCr, C,,. R,,(Go) :: mullimea faciorilor grafuf ui "i Cn.-- "
g:,(Go)
f

Figura 2. I 9.

2.18. Farnitii
2.18.1.
Notam prin

de

grafuri

FieGs:
Sfi.

mulJimea grafurilordin

(Vo,Eo) ungraf,Somullimedegrafuri,n,c Ngim F.{20" 5 care au n vdrfuri, nr. muchii (arce) Ei c com-

ponente conexe

qll"
selectate din
sau

{G I G s, Iv(G)l

: nll(G)l = m, c(G) :
llz(G)l

c}.

Daci unul dintre parametrii n,m,c nu este menlionat, atunci vom cons'idera cd grafurile c(G)

nu sunt supuse condiliei corespunzdtoare

ti

sau

E(G)I

ttt

c.

2.18.2.

Notdm prin

cu grafuri din

5
s(Go)

" :

*"0.*

{?} mullimea subgrafurilor

lui

G1;

cale sunt izomorfe

{G I G <

G0 pentrucare existd G' S, G

G'),

TEoREME DE CARACTERIZARE A MULTISETURILoR

Exernplu 3.2.

(i: s(G)

{3,5,3,1,1,1.

c.0}:

su

Capitolul

rr,ar-V
c_.-o
x5
16

a\

Teoreme de caracterizare a multiseturilor de numere care pot fi gradele unui graf

Teoremi 3.1. IJn multisetsll
grcttlelor unui gral neoriental

Bz-a
,/,-\\

,/,-\\ (o) \Z
U
:x7

tr-\Q/
Bs, Bs,P6, Bs

G:

tV' E ) dacd Si numai dac:d

(ttnde n [d1 '-.'.d,,1 e ro9,1

2 ]) t'ste nultisetul

o
IB Teoremi

dt
Demonstralie. s6. Avem

do+

"' + d,, = 0 (rnod2)'

existl un graf neorientarG

Sa presupunem cd

: (\l

E) cu s(G)

3.3. Un multiset se : {d1 multisetul gradelor unui graf neo rientat.fdrd bucle dacd nu^o{ioca si
(a)dr
(b) d,,

* ... * d,,: < dt -t ... *

0 (mod2),.
(1,,._t.

d't

d'z+ '

''+ 'k : Y, rts(t) :2lEl : rV

0 (rnod 2)'

cu s(G)

Dentonstralie. =+ Sa presupunem ca existd un grafneorientat fhra bucle cj

so. Proprietatea (a) este adevdratd deoarece

ilI

+s6presupunemacumcitd, i_...lrlu=0(mod2).Vorncon'struiunglafneorid, = 0 (nrod 2) entat G :' 1V, nl cu s(G) = so. ObservAm mai intii ca din relagia Li,l:,

dr

*..

+ d,

: r a"(") : ol/

2lf,l = 0

(nro<l2).

care putem rezulta cd in multisetul s0 existd un numdr par 2k de numele inrpare, despre d1, dz,...,tLzn' presupune cd sunt urmdtoarele: in Considerim V(G) = {,', '. ',r,,} mullimea v6rfurilor grafului G 9i constrtrinr ir(C) unnumdr maxim de bucle astfel incdt sd avem 41;(,r';) { rl;, fiecare v6rf u.; e 1 < i < ri,. Definim graful neorientat G astfel

Proprietatea (b) este adevaratd deoarece, graful G flind fbra bucle, avenr succ(.:;r\

d",<lEl ed,( dt*'-'|_d'' d,( dt-t...*d,,*t. 2

neorientarc:(v.E) nuarfisupusresrriclici rr,..r ,,,, avea bucle, atunci proprietatea (b) nu mai este in general adevaratd. De exempiu; r,, ,.,.,,r grafului cu exact o muchie care este bucld zr, atunci d.6 (r) 9i = 2,lEt 1, iar nrrrlr r,,,.rrr j. j,,. gradelorestes(G) {0,...,0,2} giavem d6(:r) 2 0o: d., +
observafie3.4. Daciigrafur

G
undc B,:

:: Bt t

Bz -1

"' *

Bu

* xtrz * rtrt+ "' + "r2A-l:Lzk'

formatdin vdrful

: ({r;}, (r.;r)L'tnlz)1este grafui plicitrrtc ld tl2l, i e bt). t lrvrtlcnt s(Ci) : 5,,. n

ri

qi o bucld

'l;'r'

cu multi-

: ) :

i.

Sd presupunem acum ca multisetul se {d1 qi (b). Vom construi un graf neorientat ferd bucle G (V,

E)

cu

"1b;

:1,,.'

38

T Eo

REM

EcA

ACT

E R

zA

F..

i\t u r_'t I s

E T. t

n I t.,o R

TEOREME DE CARACTERIZARE A MULTISETURILOR

39

considerdm graful neorienLat Gt : (l/t. E'l construit ca ;i in dernonstralia te(lrenrei 3.1, cu proprietatea s(C}t) : so (aceasta este posibil deoarece s11 al-e ptopl.letatea (a)). Transfonnim bucleie din G' in muchii cu capete difer-ite prin opcralii de tipul .rr: I yy + 2ty,

Avem

dc;',(l) * nt

2=

zI,'*ir:]

tlc;"(z)
2

m,
.

.deoarece acestd inegalitate este echivalentd cu urntitoarea

()

2d6,,(r)
iar din (b) gtim ca
Figura 3.
I
.

r/
u

( I ,",,(.), zeV

2nrax{d6,,(z)
3]

lzeV} < f a6r,1.;. n

:el-

aplicate atdta tinrp cdt exist[ doui bucle

se conservA prin aceste transformiri.) Se obgine un graf neorientat Gtt : (It,E,,\ cu s(Gt') : s0 care are bucle cel mult intr-un virf: fie acesta:1:. Asociem fiecare bucla de 1ip r:r cu cdte o muchie gz din Qt' - :l gi transfornr;inr fiecare astfel de pereche in c6te doua muchii astfel

:tr ii ya cu r f

l'.

(cradele vdrl'ulilor'

(d2 1,dg gradel o r unui graf sinp lu.

n ) 2li dr ( ntultisetul s'u:

Teoremi3.5.(HavelqiHakimi)Unmultisets6:{d1>...'>
n.

- 1, este*multisetul graderor unui graf simpru daca si numrti tlacd 1,.".,d,1r+1 -I.ria.r+z.,da,+,t,...,d,,) este ntultisetttl s6 presupunem cfr existd un graf simpru G
9i d6(21)

Lr.+

!!2

:r:!J

* t:

Demonstralie.

(,)

V
ll ---1J
2

5\-"
Figura 1.2.

mai precis 1t

cu:x1a:1

(Irt , E, cu s(G,) : s,u. Cazul 1. Dac6 pentru orice i {2,...,.11 + 1} avem xi..r, E, arunci detinirrr G' '.: G - rr gi evident G/ este graf simplu 9i s(G,) : si,. Cctzul 2. Dacdexistdi,12,...,dr*lIcur.tri /E.atanciexistd.i,dr*I(.1 s, rr. Gt

{r1,. ..,r,!}

di pentrul

(t', E) cu s((i ) :

.s1,.

[n]. Vom consrrui un gral-simph-r

cu.rr.rr.
(Aceasta transformare conservd gradele vdrfurilor.) Se oblne un grafneorientat fara bucle C : (V.El cu s(C) : s,,. Singurul lucru care mai trebuie demonstrat este cA numirul buclelor de tip .r.r. din G/' este cel mult egal cu cel al muchiior din Gtt - ,u. intr-adeuar notdm cu lr numirul muchiilor cu capete diferite incidente in r gi avem r numdrul buclelor incidente in :r este (rC6;,, (:r:) - nt) l2; r numdrul muchiilor din G" - :r: este ( I 116,'(:) - rrt) l'2.

Definirn

ESi.rir1. /

,E $i, deoarece dc@,) E.

2 dc(ri),

rezultd cA exista

A.

12,...,n1,

A.

/,. i,.j

G1

::

G
'J:2

- t(xj - rirk

+ x:rri + r.irA..
:r2
i:,.1

IB
:

:l'-{r:}

O,

ri
I

I.i

tr,.
Figura 3.4.

Figura 3.3.

C1 cstcgrafsimplu, I'(Cr): V(G) 9i d,;,(r,):dcltt) -drpenrr.uf e In]. Fie p numdrul indicilor i e 12,3,. . .,dt * 1] pentru czre !r.1ix.; /. E. prin p transformdri de tipul descris anterior furentru fiecare din acegti indici), oblinem o secvenlii

40

TEoREME DE cARAcTERtzARE A N4uLTisETURil-oR

TEOREME DE cARACTERIZARE A MULTISETURILoR

de grafuri simple G.Gr,Gz,...,G,,"peste mullimea de vdrfuri 'v : {:r'r....,,r,,} cu acelagi gradin fiecarevdrf:r:1 l'. Inplus,pentruoricei e {2,3,....r/y -F 1} avern EvidentCJ'estegral'siniplugi l;1 .x; E(Gt,). Definim,ca$i incazul l,G':Gp-xr.

Definirn

s(G')

G,,::G

*f

rr"r,

s',,.

*f
,Drr,,r^.,

:rr:r1,

*Ir.,,r'^,.

V' : {rz,rx3,

SA presupunem cd existd un
..

graf simplu ., e,, } astfel incdt sa avem

dz

G' : (1,",E') cu s(G') : sl). Notalr

1.

- 1, dc'(t,t,+z):d,,r,t+2,
d6'(,r2):
Fie:lr
un v6rf auxiliar. Definim

: /a,+r dc(r,,):d,,.
da;,(t,,1,.p1)

Graful Go astfel construit este simplu, V(Gr,) = iz(G) qi d6;,(:r1) = dr, t [n]. Definirn G' :: Gt, - 11. Graful G/ este simplu gi s(G') : slr. Yezi figura 3.S, unrl, v6Lrfurile rk1,rk21. . . ,txtrrp din graful G, nu sunt neapdrat diferite.

::

G'

Evident G este graf simplu

* [:r1,',;3] +'.. + 1.,,..,,,+']. 9i s(G) : so. tr *

[c1,.r2]

Problemi3.7. Fiep,n Nqi 0 (p( (n-l)f2. C : (V, E) cu V : {rr, x2, . . . ,4,}, da;(r1)

Sasecon.struiasca.ungrufsinrltlt,

carc sltnt necesarc p transformari (in tentenii demonstrasiei teorenrci 3.5, cazul2) pcrrrtt, a obline un graf simplu G' : (V,Et) cu proprietatile: ds,(ri) : dc;(rr) pentt.u i / ltt si r1ri. e Et pentru i e {2,3,...,p+ 1}.

.1

xtrh 4 8,...,r1ui.,, /. E. Dacit p:0 atunci definim Gt :: G -;rr. DacAp > 0atunciexist[pindiii diferili .jr,...,j, {dr +2,...,rt} .E
1.ti,7,

Observa{ie 3.6. in cazurile I gi 2 putem prezenta girul transfonndrilor sintetic astfel: Fie i1,. ..,ip {2,3,dr* 1} acei indici dinmullimea {2,3,...,dr * 1} pentrucare

Exemple

"'*

3.8.

1.

: Kr(r2,.

., :rp*r) + St(:r1; r,p+l2,. : ., :T:2p+r)

:r2p42

r",..

2.
pentrucare

Pentru n.p

{rr,"r,....,r,")
:x4

= 0 (mod2) se considerd G un grafp-regulatcu n varfuri I/(G) etichetateastfel incdtvecinii lui :;ri sanufie12,13.....r1,f1.
:f,3

t 11,---rI1.J.iDtt

Deoarece G este graf simplu pentru fiecare

I {1, . . . , p} avem

r1ri,

(.

E,

ry:'i, e

E Ei d(z;,; 2 r1(.rr, ).

&5

:x2

rezulti cd existi p indici, nu neapirat distincli,

'

k1

cu proprietAlile

k.,,f!,,,iy,, ftr,...,k,e{2.3,...,'rz} *h,jt r.itr' E gi:r.i,np, (. E pentru orice t {1,. ..,p}.

1l,"Ar

o rro
xA:z

011

rit
E.i,

,l t,^

P:

4,

n:

17

P:3,n:8
Figura 3.6.

Figura 3.5

TEoREME DE CARACTERTZARE A

ARBoRtLoR

43

: {er, ,,,,,_,t. ;;;. ,, e ru,r.r. iar muchiile au fost indiciate in ordinea articulaliiror tor. Daci,' prr,, ,ur,ro, .ru",=t 7 ar confine un ciclu elenrentar C < Z'cu C.r :

Dentonstrasie. in cazur unui arbore cu un vdrfnu este nimic de de'ronstrat. Sd considerim un arbore T. (I/,E) cu E e:,.. .

Capitolul

fr1,

2 3 Ei it,iz,...,r,r-r ( .i1 atunci muchia (:i! ar avea cele ir:;,,e;", ui" sale in ar.borele doui ua.t',,d lr,,"r,. . .,ei.,-tf, ceea ce este imposibil, deoarece [r:1.e,2.. .,;"f ,J ot,tin. .iln e2,.. .
,

.,;r,-i,il;t

er:,-il prin articulareu t.t.ruihi"i e;, . Deci T nu'con;ine ciclLrri.

tr

Arbori
4.1.
Teoreme de caracterizare a

arborilor

Propozilie 4.1, Prin articularea intr-un varf a doud grafuri conexe var/:disjltttL'te '\c
obgine un grafconex.

Figura 4.2.

Denlonstralie. Sdconsiderdmdoudgrafuri conexeGl : (y1 ,El), G2: (\;2.E2), unde Vj aV2 :0, cu t'1 V1, u2 e %, Ei G graful oblinut din G1 qi G2 prin articularea lor in vArful auxiliar ?, corespunzdtor virfurilor'u1 gi u2. Fie r,y e V(G) doua vdrfuri diferite. Vom demonstra cd existd un r,y-lanJ P ( G. intr-adevir, dacd z, g e V(C1) atunci, deoarece Gi este conex, existd un:r.y-lan! P ( Gr, deci P ( G. Analog, se procedeazd in cazul in care.r:,;t7 1/(G2). In fine, daca e e V(G1) gi g e V(Gz) atunci, deoarece Cli $i G2 sunt conexe' existi urr

, teorema . In

oo,..u1! 4.4. pr.opotiriile 4.29i 4.5.

IJn

4.3 aratd ci4 un arboreiste un gr.al'rr.,rr?r;i acicric. 4.6"vom vedea cd aceste doud proprietd{i sunt def itorii p-entru un ar.borc.

Propozifie

cctn{ine cel pulin doua vdrfuri de gradul

Cr:f T:

(y,E) cu lVl >- 2 conex Ei acicli<, 1../iirzi t.ic.lrtri)

I.

(Gtgi .zri-lan1 in G. tr
z,ur-lanJ&

unur,

11-lanlP2

( G2,prinurmareP:, " Gt

,r,

"
Clt

,,csteull

Gt

Gz

capetelc tlc [r,.rt,:r/t..... gradul 1: cl7 (x) : ,1r\g) : 7" lntr-adevir. din faptul ci p este maximal rezultd A'(:i:) c ir(p), deoarece altlel la'1rrl s-ar putea prelungi. Cum in ? nu exista cicluri, averr IIV (u) | : i, d.our.." oltlel ar. existu z e 1/(r), z * .,'qi am avea ciclul C : lr,!,r,,,...,2,.r] ( ?; contr.adiclie. Dcci dr :1 9i analog d7(y) :1. !

Denonstrttlie" Vom demonstra cd orice lan; elernentar maxinral (adicd el 1u estc sutrgraf propriu al unui alt lanl elementar) p < ?. p : r7j are

#=_o___o_.__o_ o -_o

.r x'

..r,,

z
Figura 4.3.

o
a

Figura 4.

l.

Teoremi 4.6. un gra.f

Fropozifie

r :

4.7.

Un arbore este un graf conex.

aciclic.

(v, E) este arbore craca si nuntai dacci er esre t.ontx ;;i

Dentotzstt'alie. Afirmalia este ziiiei 4.1 . !

Propozigie

consecinld imediata

a definiliei Ei a
lic)-

propo-

4.3.

Un

arbore ttu

cott(ine

cicltrri clertrenlttt'e (estt'ttcit

cu

DemonsttrtSie (l) Daca ?este un arboreatunci, el este graf conex aciclic conform Ei propoziliilor 4.2 9i 4.3 (2) sa presupuner'acum cd r : (v,E) este un graf conex gi aciclic cu r, : lr,'l v6rfr-rri. Vom detnonstra prin induclie matematici dupit,n c6 gralul Z'este arbore. Nolijn:l

Z(n)

ipoteza inductivd.

44
7(1)

ARBORI

TEOREME DE CARACTERIZARE A

ARBORILOR

,IT

I(2)
7(3)

este adevirata deoarece in acest cazT este adev6ratd deoarece in acest cazT este adevdrati deoarece in acest cazT

Vom demonstracdT(n Fie l/(T) un vdrfde gradut 1 din T (cea ce existd conform propoziliei 4'5) qi fie

- o. Pz - o--<>. Pr - o------o-------o' - 1) implica T(n) pentrun ) 4* -r

Kr

Graful (v, E') oblinut este conex (deoarece gtergerea unei muchii dintr-un cir.lri nu afecteazd conexitatea) qi este aciclic. Deci ? este arbore. Propozifie 4.10. un
muchie-maxintal. Demonstrafie. Pentru lvl {1,2} proprietatea este evidenta. considerdm lvi > J (1) sa presupunem cd T (v,-E) este arbore. Fie x,y e V doua vdrfuri neadiaccrrr. in ? (exista deoarece altfel T ar fi complet qi cum lvl 3, atunci T ar conline ciclur.i ) Fie P ? un c,g-lanJ (exista deoarece T este conex). Graful T r.r7 con{rrr.

r:

grafr : (v,E) este arbore daca gi nmnai daca este ac,it,rt,

z/ v6rful

adiacent acestuia. este aciclic, deoarece ? este aciclic. De asemenea, Se vede ugor ci graful T graful 7 rr este conex, deoarece graful 7 este conex iar varful r. avand gradul utlu, nu se poate afla strict in interiorul nici-unui lanl elementar din ? 9i, prin urmare, $tergerea sa nu produce disconectarea grafului. c este arbore conform T(n, 1), iar graful T se obline prin Rezulta atunci ca ?

articularea arborelui T

-r

cumuchia

r'r

in virful

r/.

Deci T este

arbore' n

observa{ie4.7. Fie ? un arbore cu lv(T)l ( 2 qi r y(T) un vdrf de grad k. Atunci graful T - r are k : dr@) componente conexe 9i acestea sunt arbori'
7':
:x

T-r:
+

ciclul C : P + r'y. Deci 7 este aciclic muchie-maximal. (2) Si presupunem acum ca T es"; aciclic muchie-maximal. Fie t: I g l/ dorri vdrfuri oarecare din ? 9i sd demonstrrm cd existd un r, y-lant p < Dacd, ry e t,,, atunci ludm P ::1r,11]. Dacdra I E atunci graful rt : T * ag conline un ciclu (: ". rr cum T este aciclic, avem e : ra E(c). Deci p :: c - e ( ? este un x,y-lan[in,t' Rezultd cd 7 este conex qi fiind aciclic, el este arbore. I Propozi{ie 4.11. intr-un arbore T

rt ::

dbt d
:

rtl)/\
Jb
H
J.

a1

t)

Tz

o
?
,l

(V, E) avem

lVl

lEl

1.

oo

oo
Figura 4.4.

'

Daca

da(r)

1, atunci

T'

fi

este arbore de asemenea'

Demonstralie. utilizam inductia matematicA dupd numdrul l!'l'al vdrfuril.r arborelui ?. NotAm cu Z(n) afirmajia din enunt. Z(1) este adeviiata, deoarece ({"}, 0) 9i avem lV(T)l lElT)l 0 1. Vom demonstra cd T (n 1) implicd 7 (n) pennt n 2. Fie V(T) cu d7(r) (r exista conform propoziliei 4.5). Arunci T, T ^r este arbore cu n 1 v6rfuri pi n 2 muchii (conformZ(n 1)). Avem

." :

:1

"

Propozilie

4.8.

Un graf

T : (v,E) este arbore

:1 - : : -

dacd si numai dacd este conex

muchie-minimal.

(1) Si presupunem ci T : (V,E) este arbore. Fie e : nA E cu r *'A o muchie *e arfi conex, din?(existadeoareceTesteconex gilvl> 2). Dacdprinabsurd, T' :T ( 7 este ciclu in ?; contradiclie. atunci ar oxista un r,g-lan[P < ?'. Dar C :: P + ry Deci

Demonstra{ie. Pentru

l7l

1 proprietatea este

evidentd' Consideram

lVl >

2'

lvg,)l: ly(")l- I, lEg')l: lE(")l* 1, lv(.t)l - lEg)l: fly(")l * 1) _ (E(")l

T:

1)

-.lv(r,)l _ lE(r,)l: 1. n

rnt.

(2)

este conex muchie-minimal. Sd presupunem acum cd

T:

(V,,E) este conex muchie-minimal. Dacd, prin

absurd,?nuarfiarbore,atunciin?arexistauncicluc<".PringtergeradinTaunei
muchii oarecare e a ciclului C s-ar obline un graf ?/ Deci T este aciclic qi, fiind conex, el este arbore. n

::

e, tot conex; contradiclie.

Consecinfi4.g. Orice graf onex G : (V,E) conline un arbore parlialT' < G. Acesta poate fi oblinut prin gtergerea treptate a muchiilor din G, cu condilia conserv5rii
conexitdlii la fiecare pas, pAnd
se

Figura 4.5.

obline un grafaciclic astfel:

(a) Dac[ G nu conJine cicluri atunci definim T := G qi STOP; (b) DacE existd in G un ciclu C, atunci alegem o rnuchie oarecare e E(C), inlocuim G cu G e qi repetdm pasul (a).

,,ri lVl

Propozifie 4.12. lJn graf - lE'l = 1

r: :
1 .

(v,

E)

este

arbore dacd si numai daca

esre c.oncx

Demonstragie. (l) Daci T conform propozilt1lot 4.6 9i 4.1

(V,E)

este arbore, atunci

este conex $l

ll/l - lEl

46

ARgoRt

TEOREME DE cARACTERIZARE A ARBoRILoR

(2)SdpresupuriemacumcitT: (I/,8) esteconexgi lyl -lEl :1. Fie?.,: (v, E') -( z un arLrore pa4iai al lui ? (existd conforrn consecinlei 4.9). conforrn propoziliei 4.11 avem lVl - l0'l - 1. Dar lVl - lEl :1 prin ipoteza. Rezulta lEl : lE,l <le unde,lindndcontcd E) Et,E: E'gideci?: ?/. Deci?estearbore. tr
Propozifie 4-73' un gra.f

ri lt'l

- lEl :
:

r: :

(v, E) este arbore daca si nuntai dacd T

esre uc'ic.lic

--^--

vP'

Demonstra(ie. (l) Daca:r V,E) esre arbore atunci ? este aciclic prin defini{ie 9i li/l lEl 1 conform propoziliei 4.11. (2) Sd presupunem acum cii Z este aciciic ai lvl lDl 1. Fie T Tr + ... + T,l descompunerea lui ? in componente conexe. Pentru orice, i1,...,q) graful Z,

Figura 4.7.

(V,Eo) esteconexgiaciclic,deciarbore,giconformpropozitriei4.ll
qqq

deundel(lyrl *lE,l) : qsauf l%l - Ilt,l : Qsaulyl -lEl : q. iyl - lEl : l prinipotezd.. Rezultds:1$i T:Tr. Deci?estearbore. n
Tz:

: avem lVil-l"ol: i

Propozifie4.16.
neadiacente xg

E. Atunci gralulTt ..: T

FieT: :

(V,E)unarbore, l',1 >

* ry conline

Sir#U l,doudtt)fiitri
cicl,.

e-\act Lm

Dar

Demonsttalie. Graful ?' T * ru conline cel pufin un ciclu c deoarece 7'fiind arbore este aciclic muchie-maximal (conform propoziliei 4.1 0). Acest ciclu confine muchia

A
I
Figura 4.6.

7 este aciclic. sd presupunem, prin absurd, cdinTtmai exisia un cicru c, + c. $i acest.ciclu contine in mod necesar muchia xy. Fie p gi ptlanlurile oblinute clin c respectiv c, prin qtergerea muchiei eg. Atunci P + p' ( gi p * p/ este ciclu; contradiclie. Deci
r1q deoarece

T'

rg

conline exact un

ciclu. tr

"

Observafie 4.14. O altd demonstratrie a cazului (b), asemanitoare cu cea a teoremei 4.6, este urmatoarea:

aciclic qi lvl - lEl : I. Fie E/ cu E C E' e Vtzl o parte maximald cu proprietatea c6 graful T'(V,E,) este aciclic. Conform teoremei 4.lA,Tt este arbore gi conform propoziliei 4.li avem lVl*lE'l: 1. Dar lVl*lEl: l prin ipotezi. Rezulti l9l: lE,l. Prin urmare T :Tl
Detnottstrafie. Sa presupunem

.ta
Figura 4.8.

ci T

este

9i deci

este

arbore.

Propozifie 4.17. {Jn ntr.ltiset so de n } 2 numete naturale ntai mari sau egale c.,t r, so: rlr ) dz2..'2 d,,. a Ngru, estesirul gradelorttnuiarboreT: (V,,E)dacci,si ttuntai dttcd ch * dz *... d,,. : 2(n - j). Denrsnstralie. (1) Sa presupunem cd existd Un arbore
Avern

conex

r,g-lanl.

Propozifie 4.15. Un graf T : (V, E), lVl > 2, este arbore daca Si numai dacd esre prin lanluri unice, adica orice doua vdrfuri r + y V sunt capetele utui unic

? : (\/,8)

cu

s(T) :
t).

s,,.

Denxonstra.lie.

vdrfuri r I a e V. Graful ? contine un c, y-lanJ P prin absurd 7 ar mai conJine un z, g-lanl Pt < T, P' * P,atunci P * P' < ? gi P + P, este ciclu; contradiclie. Deci ? este conex prin lanluri unice. (2) S5 presupunem acum cd 7 este conex prin lanluri unice. Dacd, prin absurd, T nu ar fi arbore, atunci in 7 ar exista un ciclu C < T. Pentru doul vdrfuri a * A e VIC) existd in C doud r,y-lanluri diferite ceea ce contrazice ipoteza. Deci 7 este aciclic Ai, fiind conex, el este arbore. !

(l) Si presupunem cd T

d1 Lrt.2 (V,.8)
este arbore gi si considerdm dou[ < ? (deoarece ? este conex). Dacd

!... +d,,: f tt,,(.r\:.2lEl:2lvl_ t):2(p_ (V

.r

(2) Sd presupunem acum cd th * . . . { dr, :21',, 1). Vom demonstra prin induclie matematicd dupd n cd exist5 un arbore ? : (V, E) cu s(T) : so. Notdm cuT.ln,) iporeza

inductivf,.
Z(2)
rezulta

tl :

este adevdratd. intr-adevlr, din relaliile

dz

gi avem.s(7')

: (i,1) :

1. considerdm arboiele
so.

1) : 2 Si rl,t 2 tlz ) 1 cu doud vdrfuri gi o muchie.care le unegre

rh

* dz:2(2 -

48
Vom demonstracdl(n.

ARBoRT

APLTcATil

- 1) implicaZ(n,) drlrlz +'..+ d":2(n-t),

pentru

n) 3.in acest caz, din relaliile

dz

k: 1ti ll/rl : 1 este imposibil deoarece n: lvl: cazutk:tEil\l)2

cazul

1+ lvil

il)

rezultd uqor prin reducere la absurd cd d,,. : I gi d1 ) 2. intr-adevar. dacd, prin absurd, d" >'2 alunci 2(n - 1) : dt l-'..* d".2 2n de unde -2 > 0, contradiclie, iar daca dr: l atunci th: dz d":1$i avem2(n- 1) :dr +'..+ d,,:Tt,, deunde rr : 2; contradictie.

JQ) > 1+ (/(n)

cazul k
)>, 2

_,

> 1+

(2

1)

2;

Secvenlas6: dr -1d'z
sau egale cu 1 (deoarece

"'d,.*t

Conform ipotezei inductive I(n - 1) existd un arbore T' cu s(?') : cu d,7'(:r) : dt - 1 9i g un vArf auxiliar (y / V(T')). Gratul ? :-*
arbore qi

&2

1numerenaturaletnai rnari 2) gi suma acestor numere este 2(n * 2), deoarece d,, : 1.

estecompusadina

I(r)>
Deci

s('/; : 5u. !
T

si. Fie t e l'(T') T' -f [.r. y] este un

f rftnl- i)+ I l> f (2-r)+ f r_ i,il9, ri:,rt!, fti[9, r;;l!,

D

r,

l(T)

>-

2.

3. DemonstraJi propozilia 4.1 I prin inducJie matematicd utilizdnd observa{i:r .r l

Solutrie. Vom demonstra cA in orice arbore ? (V, E) avem li/l _ I ,rrr, ,., metoda inducliei matematice dupi numirul n al vdrfurilor arborelui T,'n lr' Notdm cu Z(rr) afirmalia de demonsrrat. Z(1) este adevdrati deoarece lyl 1, lEl 0 9i deci llzl _ lfil t. Vomdemonstracdl(< n) implicaZ(n) pentru 2. Deoarecef =_ (1, / conex $i n 2 2. rezultd ci orice virfdin T are gradul cel pulin egal cu r. Iric .r ,
I

T'+

[r,

yl:

r 'o9

lfll I ':

n)

: k ) 1 giT' : T - n : Tr+... +?6 descompunereaii.omponcnl.r.rr,,, lui 7' : 7 * r (confo*n observaliei 4.7). Fiecare graf Ti : (V, Ei),r cslr ;rr 1,,,,.
dv@)
Figura 4.9.

;, , l

Utilizdm ipoteza inductivd gi oblinern

lA],

Exercifii
1. Demonstrafi prin reducere la absurd proprietatea din observalia 4.7.

tvl-tol
Deci

,k& : (t*I1rz,1)*(*+ttE,t) : r_r,+f0%t_tai) :1

lEl

t,

tr

Solulie. Fie T

Tt

.-

*Tp

descompunere alui

T' : T * r

in componente conexe.

Vdrful z are in fiecare componentA conexd cel pulin un vecin (deoarece 7 este conex). Decip) k. DarvArful ,rnupoateaveadoivecini inaceeagicomponentaconexddeoarece

irl-

:1

tr

?esteaciclic.Deci p(/c.Rezultip:k.Pedealtaparte,pentruoricel{1,...,p}
graful Z,

4.2. Aplicafii
Teorerni4'18' (K6nig) un graf G
dacd,si nunai dacd G este bipartit

: (V, Et) este conex

gi aciclic, deci este

arbore. !

2. Demonstrafi propozilia 4.5 prin inducJie matematici utilizind observalia 4.7.

: (v,E) are toate cicrurire erentertt,rr,. 1,,,..

Solulie. Pentru un graf oarecare G notam cu /(G) numdrul virfurilor de gradul 1. Vom demonstra cA f (T) >- 2 pentru orice arbore T : (V, E) cu n : lV I > 2 vdrfuri. Utilizam metoda inducJiei matematice dupi numarul n al vArfurilor lui ?. Notdnr cu Z(ru) afirmafia de demonstrat. T('2) cste adevirartd deoarece T - Kz. Vt.rnr dcrnonstracAl(< n) implicdZ(n) pentru rt ) 3. Deoarece T : (\,,,8) este conex gi rt. > il, rezvltd cd orice vdrfdin ? are gradul cel pulin egal cu 1. Fie r V cu d,'1'(:r)=.i;

Iui'1"

)l9i '1"':''f-t::Tr+...+T6descompunereaincomponenteconexea :7' - :r; (con{irrrn observaliei 4.7). Pentru fiecare arborc 7l; : (Vi,Ei) culVil >- 2 vdrfuri avem f (T;) ) 2 conform
e
lA.].

ipotezei iriductive. Pe dc altd parte, virful z are exact cdte un vecin in fiecare Vi, I Jinem cont de obscrvaliilc precedente qi oblinem:

7 si aiba capetele diferit colorate. Vom ardta cd orice muchie f : ra urmare, ca graful G este bipartit
din

-Fie c:V -

par de muchii qi sa aratam cd el este bipartit. Vom presupune cd graful este colgx. rr,,,! evident cd este suficient sd demonstrlm proprietatea in acest caz. T (V, E') < G un arbore pa4ial din G (exista, deoarece ,.r

Demonstralie. (1) Daca G : (V,E) este un graf bipartit cu bipartilia vArfuri'rr I A U ts, atunci orice ciclu C ( G este par deoarece, la o citire a acestuia, vdrllrr rl,.,.,i, aparfin altemativ muilimilor A gi B (vezi figura 4.10). (2) sa consideram acum un graf G : (v,E) in care orice ciciu confine..,,',,,i!

{0, 1}obicolorareavArfurilorsalecuculorile0gil,=251fsl

G este concx; t,, inc6toriccrrrrr,t,,,

aE

Et

are capetele diferit coloralc 1r,

1,r,,,

50

ARI]ORI

APLICATI|
.5 I

b'.r,"r:'.'^',uq,urf l:: + e) E(C) sunrqarbori j. ac.e:la Tre impar gi ? ) 3. componenrele f G: Ti: (1.;,E,n) cuai e l,tipentru (T 1 <;i;
(T + e)
Vorn folosi urmAtoarea afirmafie:

conexc tlin

- E(C): n

+ Tz

*...

*7,r.

(A) Orice muchie

n - (8, u {e }) are antbele

copete intr_un acelosi arhort,t},.1.

Dacd acest lucru este adevdrat, atunci demonstrafia teoremei este incheiatd. intr.adevar, in acesr caz oblinem o partilie a mullimii E . (8, U {r:}) in,1 pd.ti:

E
Figura 4. I 0.

{E' u {"}}

Ei,

u...u

Eii,

intr-adevir,

sA presupunem

prin absurd ca existi

c(r) :

;;;"

";;4. iarcapetelesaleauaceeagiculoare.RezulticaciclulC":P,,u+/<"*l(C''este tr impai: ceea ce este exclus prin ipotez6' Deci' graful G este bipartit'

din-a1bg1ele T' Acesta a unicul r, v-lan1 elementll c(u). Nolam muchii deoarece la o parcurgere a sa culorile vdlfurilor alterneazd' par de

cu P,u i: * -

o muchie f : ry E * E'

inV, t ( i (
cu este cactus:

unde prin E!.t am notat mulfimea muchiilor din -o

conform ipotezei inductive

q. Dar grafurile Gi

zfl{

l), sunt ca*ugi, penrru 1 <

u {e}) care au ambele capete :: !o+ Ei, <- i\E' toltJ.i.i".ii. Iri"re gi deci, u,

i < g. Rezurtd

cd Ei grafur G

G:C*Gr+Gz*...*Gr. f: cu P,. :: * L
asemenea cu

elementare Teoremi 4.19. lJn gra{ simplu' conex G : (l', E) are. toote ciclurile impare dacd Si numai daca G este cactus cu toote ciclurile inrpare

Rdmdne sd demonstrim afirma{ia (A). Sa presupunem prim u9'].rd .: afirmafia (A) este falsd Ei si consider:{m prin urmare o muchie xa E (Et U {e}) cu e' V, U,unde 1 i .j <s. Notdm

u,unicul
pi

P/

p,,

cele

( * ', r. u,.-lan1 din, arborele 4 qi unutog pn :: g i ' v r

doui u;, tri_lanfuri
Oin

i ,

impare. atunci lru Demonstralic. (l) Dacd G : $"-E) este cactus ctr toare ciclurile este nimic de demonstrat. : lV'l in care orice ciclu (2) Sd consideram acum un graf conex G : (V,E) cu n vom demonstra prin induclie matematica elementer contine un numdr impar de muchii. dupd n ca G este cactus. Notdm cu
(a) (c)

ciclut C.

Notiirn de

I(n)

ipoteza

inductivi'

7(1)
Z(3)

(b) Z(2)

K't 7 o ' este adevirartd deoarece in acest caz G P2 ' deoarece in acest caz G este adevdratd adevdrartd dqoarece in acest caz avem, modrilo un izomorfism' este

* o-o

".{A A}
(d) Z(4) este adevirati deoarece in acest caz avem, modulo un izotnorfism'
f;

Tj
Figura 4.1 L

". {/t\, '--*-.-.,A=) ?: * < : *

}
Lanfurile Pt gi
elementare

5' Vom demonstracEtT(< n) implicdJ(n) pentru n (VrE') G un arbore par{ia1 din G (existd' doearece G este conex)' Fie E' l) E' :'1atunci G ? $i piin urmare'G este cactus' Dacd E elementar Daca E E E/. Graful 7 + e confne un unic ciclu sd considerdrn o muchie e

P"

formeazdirnpreund cu ui" uj_lan{ul r,

!_ r,, :u t;

doua

cicluri

t'

52

A RBORI

l.RBoRt eAR'1IALI iw

cR,qpuRt
l

Ciclurile

C , C' ,

C"

sunt impare prin ipoteza, adicd

lE(C)l: IE(C')l: lE(cr")l=

lE(C)l + lE(C')l + lo(c")l

1 (rnod2),

ceea ce este imposibil, deoarece suma lanfurilor lor este parf,

Rezulta c't a4 /.,41 gi a1 ,41i contradic;ie. Deci, existd un element 04 r ,(i ,rr proprietatea din enun!. (b) Pentru nal pa{i,41, . . ., An.+rafirmaJia de la (a) nu mai este in gcneral atlcv;r r.rr,r De exemplu, pentru urmdtoarele z * 1 pdrti

a,{ar},{oz},...,{n,}
este evident ca avem
A

(lE(P')l+ lE(P")1) + (lE(r,, )l+ 1+ ll'(e/)l + l]'(P/)l) + (lE(P,,)l+ 1 + lE(Pu)l+ lE(l'")l) :2(lE(P')l + lE(P")l+ lE(P")l + lE(P:,)i + 1) :0 (mod2)' Agaciar afirmalia (A) este adevdrata qi demonstra{ia este incheiatd' tr
I'ropozifie 4.20, FieS

- I"oI:

{nr,}

{or}

: 0

penrru orice

ar

S. !

4.3. Arhori par{iali in grafuri tur'}

{rr, ...,a,) Sinpdrli

cu

diferite

A1,

(a) ixisia un element a1,. e S .sttnt tlt uscmenea dilerite. (b) Pentru tt I I parli diferite alirmalia (a) nu mai este tn general adevaratd.

proprietateaAr

{ol }' Az

{ar\,''', A,

",A'

S'

4'3'l' Grafuri cu rnuchii ponderate. Fonderea.unui graf. Lungirnea unui Distan{i. Razi. Diametru. Centru. Fie G : (1,,8) ;n g."t."i"._ v6rfuri, E I a qi o func{ie w : E "" i,t mi o.i"i[ pe murlimea
pozitive numitit
p o n d e re.

r:rrr1
I r

muchiilor E cu val,ri

t.;rr,

1'- {u*} : A" *

elementului o6.

Demonstralie. (a) Observdm mai intii cd, dacd A'

{a6}, atunci

A" : 4'u {an},

adicd Attsb obline prin addugarea

A" e S, l'4'l <

lt{"1, ap

e S 9i

Extindem ponderea ur la mulJimea subgrafurilor G,

G astf.el

tu(G'):: I
ee

wG),

56 presupunem prin absurd ci nu exisg un element at S cu proprietatea din enun{. Atunci, jindnd cont de observafia precedentd, oricdrui element a1. ,S i se poate asocia o peroche de mullimi e1" + cu proprietaleaciL Ai se poate obline din

E{G,)

: \Ai,Ai]},1'

A; prin

prin gtergeria observam c[, pentru doui elemente diferite din S' o5" ar'"
addugarea sau

{Au,Ai| gie6, : {Ar',Ai,,} contradictie). Fie G : (V,6) un graf definit

V
G

lAol)' S perechile asociate e1' : ' suntdeaSemeneadiferite(altfel amavea QN: a'k't;

astfel:

lui a5 (dup[ cum l,4il > lA;l sau lA,l <

j,

G' esre egald cu suma ponderilor muchiilor sare. Pentru un tan{ p G num'rul ,. mai numegte Itur.u t, nu este elementar, atunci in tu(p) ponderea flecdrei muchii este adunatd de un nunurr rr,. ori egal cu numdrul repetiJiilor in p ale u."t"i rnu"iil. Pentru dou6 v'rfuri oarecare r,a Q ,, numim distanladintre e g numdrul .rr;rr 5i dc(r,U) definit asrfel

adicd ponderea unui subg-raf

,(r,;

turgi.;"i;1)ii p.

: {At,...,An) qi E: {er | 1 (,k (n}.

dr;(x,u)

(o : l" lrrrin,[ur(p) |

este un graf cu n vdrfuri qi n muchii. Prin urmare G conJine un ciclu elementar C' cu o eventual[ renumerotare a pdrJilor At, . . . ,,4, qi a elementelor mullimii s putem

daca
esre

r,

g_lan1

in

G]

dacit

rf

r' =

g. g.

considera ciclul C de forma

C:lAt,A2,...,Ar,Arl,
undeel
qi 1,41 I Avem, conform observaJiei de la inceputul demonstraliei:

Astfel, distantrLdc(r,y) dintre doud varfuri r,y e v este egard cu lungimea minirrr:r unui r, gr-lanJ P. Un astfel de lanf se nume$te l*1 oprt_. , ^lbsTvam cd un ran{ de rungime minima este'in mod necesar erementar deo.r.r altfel' prin eliminarea eventualeloi cicruri
capete.

,
,.

: {At,Az},"r: {Az,,as},... ,e,p: {Ay,,,41}

l'421,

"

to.,nuta,-r-^. obJine un lanl mai scurt cu acert:rr:;r

,1Arl'

dcci u1 e ,'1p; -- A1 se obline din Ln prin $tergerea elementului au, deci ar At.

A2 se obline din ,41 prin ailEugarea elementului o1, deci ot / - A3 se obline din A2 prinaddugarea sau gtergerea elementului a2, deci a 1 A3i - lo ss obline din,43 prin addugarea sau $tergerea elemeirtului 43, deci ot At, P A,, se objine din Ap-r prin addugarea sau $tergelea elementului on-t,

A $i rn Az;

+
este gi el

tH

ti
F igura 4.12.

AsemdLn,tor, remarcdm ca orice ranl care este o parte a unui lanl de lungime minirrr;r minim.

54
Propozifie 4.21. Fie G lK' . Avent;

ARBoRT

ARBoRI pARTIALI iN cnapuRt

(V,

E,w)

un graf conex cu

llrl

n ponderat, ut

'.

(d)diam(p,):n-l;

5-5

r) = 0 Pentru olicb r V ; (2) d6(r,g) : dc(a,x) penttu orice t,g e V; (3) d5@,C) ( dc(r, z) + d6Q,y) pentru orice r,'!1,. V (incgalilatea
(l ) d6(c,
ghiului).

tt'iun-

Demonstralie. Proprietalile ( l) li (2) decurg imediat din definifie. Pentru a demonstra proprietatea (3) consideram x,g;z e V $i P.v, P.,,r,P"r, trei lanpri de lungime minime cu capetele in u qi 37, n 9i z, respectiv : gi y. Atunci, ,r. ylanlul Q ob;inut prin concatenarea in z a lanfurilor P,,, gi P,, are lungimea cel pulin egald cu cea a r, g-lantului minim P", $i avem

: {il* t, pentru?z impar,n : 2k*7, I iA.,t I t 1 penrru n par, rt :2k. 2. se considerd ciclul C,, : U,2,J, . ., ft,1]. Avem (a)d(i.i): rni,{lt - .it," _ ._yi11p"'.r,, urmdtoarele evaludri: oricei, .(il.: [nlz] pe2!ru orice ri 1; 1i,'i,'s, . . ,,5; j {1.2,3..... ii}: ! lb] (c) rad(C,,) : [nl2]; (d) diam(C") : lnl2l:
(e) centr(P,,)
.'

,,,

(e) centr(Cn )

{ 1.

2,2.....n}.

dc@,a)
Fie G
fi

:
(V,

u(P")
E)

u,(8)

w(P"") +

*(!,r) :

dc(r, z) +

d6(z,y). tr i.
Pentru

i;ffif,.1oll' (a) Dacd llll ) 3 atunci

centr(Z) n term(?)

'o)

un arbone si

term(?) 'nulfimea vdrfurilor

de gradur 1 din

(murlimea

ecare vdrf

t' V,

un graf simplu conex cu ponderea fiecdrei muchii egali cu excentricitdtea lui u, notatd prin e(u) este defi nitd prin

: fl 9i

centr(? _ term(Z))

(b)1<lcentr(?)l(2. 4'3'2'

: centr(Z).

e(o):: max{d(rr,u) lue V,u* ul.

Raza luic, notalA prin rad(G),

"

-'

este definitl prin

n,I

rad(G)

::
::

min{e(tr) I tr e Iz}.

Diametrul lui G, notat diam(G), este definit prin

dacd d7(u, n) dr:(r. x) pentru orice a! dis-ranplor varfului u in gaful

T < G de pond... ti"uu r" fi numit arbore cd un arbore panial-T < G consirvd 'arriar aitnnli"tr'unuivdrf u

un arbore

-.lR+

Arbore economic. Arbore ar distan[eror. Fie G : \ ',!/ u,, funcgi'aponderep.*ur1rn*rnu.iiito.rut.. (v, E) un.graf conex
,

gi

economrc. spunem

diam(G)
Centt"ul

maxt(u) | u e V).
prin

respectiv a unui arbore al

vom prezenta in paraler doi

algoritmi

G.

,-;t. ;; -

,.I4 la celelalte varfuri din Z astfel de arbore ? va numit arbore

fi

lui G, notat prin centr(G). centr(G)

este definit

Fropozifie

: {u I tr V, e(u): rad(G)}. 4.22. Intr-un graf simplu conex G : (V, E) avem

rad(G)

o"Jl;*ott

.argoritmi arbore economic, distanleloii".;o;;;-;" anumit vdrf u Fse consiJerd u.u*.r. i:-11r1, o;'irarri} u ca punct

pentru determinarea uhui

"uorr

de

*Yt:;::::tli:'
:

j:::::'u-":"u:':,,t,r::

diam(G)

care u,(xA) :" : nininr " " :""XnYcsre l,,l

2rad(G).

"i

c'

r'

te

ti

i i,,

(!,:!,:andarboreter tri ;:; ; : ";i; ;,,'arend ;: -

m,,chii

;:;:X

"

Demonst't'a1ie. Prima inegalitate este o consecinfd imediatd a definiliei. Pentru a demonstra a doua inegalitate, considerdm doui vdrfuri u, u, V maxim depdrtate, adici d(u,u) : diam(G), 9i un virf u.r in centrul lui G. Utilizann inegalitatea triunghiului gi

):::;;:^t

tui Dijkstra.

Se

rqtrtd ut.ntdtirut pas pand cdnd arborete T, are n

_1

se adaugtt care d7,(u, rr;)

lu'1,o nuchi.t:,,

rrr(:ri, ,y) a,tta

., .r:,lt tnittirtt.

t lV,(f),V1fll

"u

r V(T) si y i@

p.,rtru

oblinem

Pentru licclr.c tlin nccgli llgoriltrri rrolrlrtr cu

diam(G)

d(u,u)

d(u, tr)

d(w,u)

rad(G)

rad(G)

: znd(G)- tr

:l:t)

1,,:ljl, tl:?,...,;l:?r_ |
rrri

Si e1,e2,...,,*1
ordinea adaugdrii lor. De asemenea, penru

Exercifii

l.

Se considerd

(a) d(i,

j) : U - {pentruorice i,j q i1, 2,3,...,n); :max{i -L,tu- i}pentruoricei {1,2,'.',n}; (c) rad(P" ) : L" I Z) partea intreagd a numdruiui rr/2;
(b)e(r)

lanfui P"

[1,

2,3,. . ., n]. Avem urmitoarele evaludri:

J<i<rr

v'rfurilc, rcs;rr'criv rr rrrc:rriire.

'/'

.{,.r.r,,,r,r,..:..,.,,,},d=i.r,...,ei}sicuTl{V,,Ei},arborele t"""'c7rrruu1i1vi,t1i oblinutirrprrrrrr.lr./tt(.titl'.I,r,rrlt.lrt I :t|,;:

Tctrlr'rttrl

l,rrolirrrrl,
'l'21'

irrrrie irrtc in

'lr li,ttrlc'rtltlirtrtr ltrirr algoritntul lui

prim

este arbore econontic.

56

ARBoRI

ARBoRt pARTtALT iN cnepunl este adevdrata in mod evident dat fiind felul in care este serechta prima muchr. Vom

Demonstralie. Notdm cu f un arbore partial economic care are in colnun cu T,,-1 o secventrAinilialimaxirnddemuchii 1,2,...,ei-7 undeii {1,,2,. .,z}. Vomdemonstra ca

T,-1 : T.

demons{rac6 (.I(i_ 1)) implica (Z(i)) pentru 2 Intr-adevdr' d6(xs, x;) ( dr, (ro ,,;
'

oeoa.ece

i,

lDo:U

,ri arfivalabild,atunci d6;(211,:r:i):d7.;(to,ri),gi astfel (T(i))arfiadevdrar.!r ,,,,,r,,,,, principiului inducliei maternatice, teorema ar fi demonstrata. Pentruademonstrainegaritatea(4.1)sdconsiderdmun tr4-, r0,:ri-lanttlelungirrr.rr,,,,,,,=

", d6;(:t11,ri,))dy,(r11,r.;)

( i ( n _ 1. G. oaca Ei irigarir"r,.,, , ,,,,,,,,, <

P (deci z' %_r). Avem

l':-G

N.otdm cu

:"

primul v6rf din p care este in

gi cu

:,

vdrfur anterior

;r( ,.,,r,r, , :,

tlr:(xo,ei)

d6e:rl,2,,)

(z(=-t))

dc(ra, z,) + w12,,2,,1

,lr,_r(xo,2,1

w12,,

r,,)

) d.r,(ro,r,.). tr

,,-, {
Si presupunem prin absurd cdT,-1 7 i. fte e1 ,: :xA cu I e l';-r 5i 37 7, prima muchie selectatd prin algoritm care nu este in ?, gi fie P unicul z, y-lan{ din artorete f. Lanlul P con{ineinmodnecesaro muchie e't: t'A' cur' eVi-t $i'!)' V i-t $iavem e'of eideoarece"i /E(i).Grafuli':i+",-.el estearboreparlial deoarece este conex, are ru vArfuri gi n - 1 muchii. Pe de altd parte 6vem: o w(e'.) 2 w(ei), datorita modului in care este aleasd in algoritm muchia e;: . w(el;) ( ru(el), deoarece'i fiind arbore economic, deci
1

Figura 4.13.

E(G) atunci inlarr1rrt7,,r,,. demonstra{ia teoremei 4.24 avem ciiu, ,i : zl,. intr_adevar, jeoarece ,t,,1 i., , d.c(xo,z,) in relaJiile (4.2) avem p.rt. toi.gutitate, deci d.r:(xn.r.,\ :;.,i, "' dc(ro,q) d,c('ro, ),;7-* d,"1r,, ,r;) de unde , 1 "'
,

Observafie4.25. (a)Dac6w(e))0pentruoricee

o";:,";,i!';i,'il"-,1'1'.1,

I'o:'
?

V-t

d^
I

,(f) < *(i') _-tr(i)+

Rezulta caw(e'r) :

u'(e;)

u1e',).

wlet),de unde oblimem u,1i'1 : u11f1. Agadar, ?/ este gi el un arbore economic. Dar T' ate in comrn cu T o secvenfd iniliala de muchii e1 , e2, . . . , e 1. cu cel puJin unu mai mare decdt are T; contradicfie. Deci

t'r-t

I I

'r.V I
J,,
igura 4.14.

1,4

Tn-t

: T' !

Teoremi 4.24, Arborele oblinut prin algoritmul lui Dijkstra lelor in raport cu vdrful u : rs-

este un arhore al distan-

Demonstralie. Vom demonstra prin induc{ie matematica dupd

i cI
1

QU,)) Afirmalia

rl'6(r1v,xi):d7',(r1s,n1) undel ,lr,(ro,:r'i)

116;(r;1y,

( i (rr'-

(b) Prin determinarea. arborelui Z al distangelor vdrfului r0 : ?,, algoritrrrrrl trr, Drjkstra fumizeazd,lanfuri optime derarll ru ori.u.. art vdrf al grafurui G. I)irr:ri ..rrrr tem interesafi si determindm numai un lani optim de la v6rful o la un anumit varl.;. rrtrrrr, putem opri funciionarea algoritmului ta pasui in care z a devenit v6rf in arborere ./
r ,

Aceasta este suficicnt dcoarece

: dr,,,,@o,rt)

pentru 1

( z(

ri

1.

(z(1))

r1) : d7,(rs,x1)

U*n rnoder fizic pentru probrema raufurui optirn. Se considerd un graf ( / cbnex cu ponderea w : E R+. gi doua variuri z, a e v. Suntem interesali sir rr.rr mindm lanprile optime cu capetere in r qi g. Asociem fiecdrei muchii a grafurui (,, , ;rr, o bucatd de sfoard astfel incat lungimrte ac;stora ,, n" oir"", propo4ionaie cu p.rrtrr.r rri

58 corespunzdtoare. Legam la capete in nod

ARBoRI

ARBoRI IARTTALI iN cnapunr

1r,

bucilile de sfoari asociate muchiilor adiacente.

Luam nodurile colespunzdtoare virfurilor r qi y in mdna st6ngd 9i in mdna dreaptS' 9i le depdrtdm cdt de mult posibil. Lanlurile de sfori intinse de la la y constiruie rdspunsul concret la problema r, g-lanlurilor optime.

Exemple 4.26. in graful reprezentat in figurile 4. I 5 9i 4. 16 nunrerele scrise in dreptul muchiilor reprezinta ponderile acestora. in figurile 4.15(a) gi 4.16(a) este reprezentat cAte un arbore economic obfinut prin algoritmul lui Prim, iar in figurile 4.15(b) li a.i6(b) cite un aibore al distan{elor vArfului

r0 oblinut prin algoritmul lui Dijkstra.

Figura 4.17

I0

G
100

400

F
I60

20

E
100

Z--\ 12 t
(")

.,/\,

r,1

x4
(b)
(u)

zs 7

:LA 7
(b)

H
:xt)
30

H
120

160

Iqa
80

D
r20

Figura 4.1 5

Figura 4.16

A
(u)
Figura 4. [ 8.

-10 B t20 c
(b)

spunzAtor. Observam Cu aceastd ocazie ci un arbore economic nu este in general 9i un arbore al distan{elor unui vdrfgi reciproc. Un lanf de lungime minimd cu capetele in ro $i 15 pentru graful reprezentat in figura 4.16(b) este [cs, xz,rs).

in toate cazurile indicii vdrfurilor reflecti ordinea selectdrii lor in algoritmul core-

4.3.3. Aplicafii. in figura 4.1 7 este reprezentata harta drumurilor unei regiuni cu noui este oraqe: ,4, B, C: D, E, F, G,I{, I dintre care ,4 este capitala' in dreptul fiecdrui drum

scris costul lucr[rilor de modemizare ale acestuia precum gi lungimile lui. (a) Autoritalile regiunii vor si realizeze cu un cost minim o relea de drurntrri prin printrmodernizarea celor existente astfel incdt in final orice doud orage sd fie conectate un ansamblu de drumuri modernizate. pentru determinarea unei astfel de re[ele gi a costului necesar rnodernizirii ei, asociem graful reprezentat in figura 4. I 8(a) in care in dreptul muchiilor sunt Scrise costurile lucrArllor de modernizare. Releaua de drumuri modernizate cu un cost minim corespunde evident unui arbore economic in graful asociat. 4.19. cu algoritmul lui Prim oblinem succesiv un rdspuns la problemd conform figurii ponderile muchiilor adiacente vdrfurilor arboreiui, acestea La fiecare pas sunt scrise participAnd 1a calcularea minimului.

[L] ml ,.[H,.,,rn
A 30 A" ,;",

,.r-'*l_l

^^:

rH ffi',

60

ARBORI

Costul rninim al lucrdrilor necesare realizdrii unei reiele de drumuri modernizate este
agadar I 55 unitali monetare.
10

20

10

25 -t- 5

30

+ 30 a 25 :

ll-rir.

(b) SI considcrdrn acum cazul in care autoritdlile regiunii vor sd realizeze o relea de rlrrrrrruri prirr rnodcrnizarca cclor existente astfel incat in final capitala .4 sd fie conectatd tlc olicrrrc llt orap prin cel mai scurt drum posibil.

Capitolut

u,ll

I
120

Grafuri planare
A40 22,0
100
160 160

Q
A

280

260

UngralG= (v'E)senurnesteg/afpranardacitadrniteoreprezentareinprancupropri_
iar G spunem cd. este grafur suport ar htu\ii,'rmai multe hd4i distincte (figurile s.r (a)
etatea c5 muchiiror le corespund segmente de curbe continue care nu se inlersecteaza in interior unele pe altere. o astfer de rlprezentar. wiin ptun a grafutui c ,. nunr.gt"

oir.*a* ii (b)).

a_"a,

cd un graf planar poate admire srar Ptd'at po

160 /

160

160 A

Figura 4.20.

I)cntrrr tlctcrminarea unei astlel de relele asociem graful reprezentat in figura 4.18(b) irr cirrc itr drcptul muchiilor sunt scrise lungimile lor. Releaua de drumuri cdutatd in acest uirz corcspunde evident unui arbore al distanlelor vArfului ,4, corespunzdtor capitalei, in

grrrlirl lstrcirt.

('u algoritmul lui Dijkstra oblinem succesiv un rdspuns la

pas sunt scrise

problema confortl

ligurii 4.20. La fiecare

tlc

in dreptul vdrfurilor

selectate distanJele

lor fa;a

(a)
Figura 5.1.

(b)

21. Dc asemenea, sunt scrise ponderile

muchiilor adiacente vdrfurilor arborelui, aces-

tca participdnd la calcularea minimuiui.

AII, t3I, ] D, HG, DE,IF.

Agadar, releaua oblinutd $i care urmeazd sd fie modemizatd conJine drumurile:

,48,

;:;:,:,.n^"^ hI
cdte

considerdm G un graf planar conex. o harta ,t1 a. lui G induce o impa4ire a pranului intr-o mulfime F de parti c.onexe nurmire /e;e. Una dihrre acestea esle ra;a infinita. Vorrr asociatd grafului G (v,Eiprin i't 1v,a,r1, unJe?"

Definim harta duald llrl" aha4iiM astfel;

.1" unpunct,notatinhartacuf*; ' (2) mttlsimea muchiilor E(M* j se obline

"iir,rrtsirriu
f.e1e

(1) mursimea vdrfurilor v

(!t-)

obline alegdndu-se.in interiorul ----D-'^ fiecarei

lui

construind penrru fiecare muchie a lui Ar comuna Ia doud fele /, si f t,., citteunsegment a..urua.oo,lnur.u .up;;;;;;,e v'rfurite, f '* $i f "* alese anterior in f ' qi f " . lrr. .onrr*,r, aga incdt sd inrersecreze in interiormuchia e qi sd nu mai intersecte4 urrfrt *.i_o altd muchie alui A,I ,in harta duala vom nota aceastd curbd cu e*.

A.*;;.bd

62
Se poate demonstra ugor cd duala

GRAF.URI PLANARE

GRAFURi PLANARE

63

hdrlii duale lui

,\/

este izomor{E cu ,lir

(11I.).

1'1.

.41* cu

in figura 5.2 muchiile ha4ii &f sunt desenate cu linii subiiri, iar cele ale hdrlii duale iinii groase.

proprie alui IV

Analog, noram cu A.,(XI) gradul maxim al unui vdrf din ,4I Ei cu A.1(,4/) gradul maxim al unei fefe din ,41. Fie,4'1 o hartd gi p ry>1. a p-cororare o nturlintii t,arrurirot. rui ./'r1, sau o |t-varf utlot,'a.re,7st:,y. func{ie c : V.(tl|) - {p]. Colorarea c se nume$re ptopt.ie dacd orice muchic dtn E(n1) are capelele de culori dilerite sau. altlel spus. daciorice doua vArluri de aceeaEi culoare sunt neadiaccnte. Astfel. (, este o p-vdrf cororare proprl aaca paaire ',, nonocrome ,-t (i), pentru i e [p], sunt mullimi independente de vdriuri. Notdm cu x"(,4'1) numirul minim p de,,culori" pentru care existi op-vdrf
cororare

X,,(M)::

mirr{p I p N2r, exista o p-vdrf colorare proprie

lui ,4/}.

Nunrdrul X.,(11) se nume$te numdrul vdtf-crcmaric al lui 11. Analog. o funclie c : F(A't) * [p] se numegte o p-.fald cororare proprie a rui x,.I dacd orice doui fele adiacente au culori diferite. Se noteazd de asem"ne. cu 11(,4f) numd,ul .fa[d-cromatic al lui ,421, adicd numirul minim p de culori pentru care exist5 o p-fa{d colorare proprie a Iui lll:
Figura 5.2.

17

::

min{p I p e

N)

1, existi op_fa\|colorareproprica lui,4/}

Pentru o fafa

/,

numdrul rnuchiiior ciclului care o delimitcazd se noteazd cu r?n1(/) 9i

se nume$te g'ri?dul acelei fe1e.

gi reciproc. Avem

Evident, o p-falitcolorare alui X4 induce o p-vAr{'colorare,proprie a hiirlii rlullq A/:

xrWI)
haqi.

: y,(LI.) qi 1,,(,44) :

XrUvl-).

Astfel, problema colordrii felelor este echivalenta cu problema colordrii virlirrilor rrnci sdconsiderdmacumop-varfcolorareproprieaha4ii Ir,I ,c:v(Iv[) * [p]. Mul1i*irc c-1(1)'..,,r-1 (p)inducopartilieamulfmii vdrfurirorv(M)inppi4i nuneapilr..r rr.vide monocrome gi independente
Figura 5.3.

V (A,I)

c-11t; u.. . ur-t(p).

in figura 5.1 numerele reprezinta gradele feielor, iar in harta ciin figura 5.3 anr mai'cat prin sageli citirea muchiilor 13-feiei. Gradul felei este egal cu numdrul sagefiior. Observam ci pentru orice / F'(.{1) avem d,11(/) : du,(J-), adica gradul unei fe{e / din harta h'I este egal cu grddul vdrfului asociat ei f. din harta duald. " Pentnr harla M : (V, E,F) notam cu Vi mullimea i-vdrfurilor, adicd a vdrf urilor de gradul i, ri N2o, Ei F, mullimea i.fefelor, adici a felelor de gradul z, i e N2r, Vq,

LI:

Vu

UVll)V2U...Uyr, Fgi :
dy(n/)

FoUFt

UFzU"

fi'
1

Notam de asemenea cu

gradul minim al unui vdrf din .4y' qi cu d1(,4{) gradul

mir:irn al trnei fe;e din J\{

6o :: min{dnr(") I r e y(i,X)}, riy(}{) :: mh{d1i(./) I / r(nl)}. Dacd harta la care se face reierire

'*

(1)

.-r

(2)

c*1(?)
Figura 5-4.

C_IU)

rezul6 clar din contextvom nota pe scurt

d,,, dy.

64
Sd .41

GRAFURI PLANARE

TEoREMA PoLIEDRALA A LUI EULIR

considerim in continuare doud culori deferite i,

j e [pl qi graful bipartit indus in

deprrtilemonocromec-11;; qi

(bicolo16)agrafului

"*!(j), (i)U"-1U)] senumegte

nf[c-1(z) u.-r(i)].Ocornponenticonexa
lat4Kentpc. Pentruunvarloarecare

fiind arbore avem lVl

(2) observim mai intdi cd pentru,4,/0 relalia din enunl este adevdrate, deoarece acesra lg0l I 9i lPol 1 de unde rezulta

^,Ilc^l r ec-l (';,1notemcu4;(r) lantul Kempedeculori

al colordrii.

i,.lcareconliner. Observdmcidacd

lYl

lE"l+ lrol

:2.

inversdnt culorile asociate vdrfurilor intr-un lanf Kernpe se conser-v'd caracterul pnrytritt

(3)in_continuare,pentruflecared{1,2,g,...,p},muchiaeiimparreoa'umitaf'a{i
din ,41'-1 in doud fefe, pentru /11t. Astfel. atat numdrul muchiilor cat al f'e[elor cregte $i
la fiecare pas cu

l,1k - t (t)uc-1U)l:

cite o unitate

r PilQ)
I

lr'l

lE'-tl+
lF'-l1+

lr,l:
Rezultd

1.

c-t

1i1

c-1U)

lvl-lEul+ lr.tl: Vl_lqo-tl+ lF,-rl, Vi e {1,2,J,...,pL

de unde oblinem ceea ce trebuia demonstrat

Figura 5.5.

5.1.
Si

Teorema

poliedrali a lui Euler

=
(V, E) un graf'planar conex

lyl-lEl+lFl: lvl-lnr1+lr.pl: lyl- lEol+lfol =2. !

Putem spune acum ce -pentru orice hartd conexd It,I urmdtoarele formule

(v,8, F) sunt adevdrate

(5.1) (5.2)
(5.3 )

LI

Teoremi 5.1. (Teorema poliedrali a lui Euler) Fie G : (V, E, F) o harta a lui. Avem

lyl
Demonstralie. (1) Fie
este conexa)

- lEl+ l/rl = 2.
un urborc purliul (existd, deoarece,4l

;i

"

:
E

(V,Eo,F(r) < ,\/

E0

{et,c2,111,...,r11)

mullirnea muchiilor lui &1 care nu sunt in

?'. Mrrllilncl

/"1)

crlnlinc cxact o fald, cea

infinita.

r
i>r

t lF,l:
vl

I ilvtl:2lEl,
i>1

r lVl:
i>r

lvl,

lFl,

ilF,l:2181.

(s.4)
z. (5.5)

Considerlmh64ileMt:(V,Ei ,Ft),pentrul e
prin addugarea la T, una cdte una, a muchiilor din .D
IuIo Evident IvIP

{(}, 1,2,...,2}.oblirrrrtcsucccsiv

Itll
'-. r

- lEl + lFl:

::7,

hIi := Ali-t i t'i, I

..

1,.

NI

intr-adevaq formule (5. r ) qi (5.3) sunt consecinfe imediate ale definiliilor. Formula (5.5) este teorema lui Euler. Ramane si mai observam, pentru formulerc (5.2) gi (5.4), czi in rnembrul stdng se adund gradele vdrfurilor, respectiv gradele felclor, gi urif'.I fi..ur. muchie este numiratd de douA ori.

"\r

Teoremi 5.2. Fie

Avem: (a)

M : (v,E,F) (r

o hartd conextrcl

rr lljl 't ,) sr 1t,q N;r.

\,
Figura 5.6.

- nh)lrr.,,l' (b) tFt < #t?t* (, - #)tn",t

lvl

( #l4n

tcl

(r-

#)trr.,.,,I ,

(r-

,i/,)lr'.,,1

..r , (,

,,i, ,?,)lt1

GRAF.URI PLANARE

TEOREMA poLIe onRI-Aa LUI EULER sau

67

D e nt o n s I ra 1ie.

(a) Avem

2lEl:Ii[;l : t ilv,l+ f rlvnl> I rlr/,1+(p+1) I iv,l 'i>1 i>p+l t(t(p i7r'lt 1a<i(1,

_ lv.rtrz-lrnr 15,"1
sau

Ks:

: I (i*d,)lt1,l+d.,ltkr,l+(p+1)lt/l - (r+1)lt!,,1' 1(t{p

l(;(p

I(i-d,,)l%l+d-,,

r(,(p

lul+@+l)

ilp+t

[il

11 ='lt)25 1)j'
d

_.10 ll

sau

ffi
f rgura ). /.

: I
Rezulta rr,'r

t' *d")l%l + (1?+ ry1v1

contradicfie.

1(t,-(P

- b+1 -d,)lvk,l.

(b) Daca, prin absurd, graful r(3.3 ar fi planar atunci pentru o harta a sa am avea
d,,

: 3,

61

4,
p:

ly<,ri
B Si

ll/l

: 6,

lEl

: 9,
I{3.3:

Conform teorem'ei 5.2 pentru

: 3 obfinem

lF<rl =

0.

<

#rEr+

(l

-#lrv<pr-#,R,,'-d,,)rr;l
:
sau

d'' \'u'...i. ,-p+t' tnr+(t- p+J/'="' ' ' \

unde am linut cont ce pentru 1 < i < d, ivem l%l 0. (b) Analog (este varianta duali a inegalitAtii (a). (c) Utilizam formula lui Euler 9i inegalitalile (a) Si (b), 9i rezulta inegalitatea

('- #)r',<,r+ (r - fr)rr.,r

> z+ (r

_?_)
:
0 atunci 0 atunci

,r,
Figura 5.8.

(1/4) .6 > 2,adicd.J/2) 2; contradictie. tr

(c).

tr

Observa{ie 5.3. Se poate demonstra ugor cd in inegalitatea (a) a teoremei 5.2 avem egdlitate dacd gi numai daci este indepliniti una din urmdtoarele condilii: (i) 4., 5', $i p 2 A, 1 (cazul grafurilor regulate);

(ii)

A, > 6" +l,p A/ :

dr si q)

Au

(V,E,F) o haltd conexd. ly<rl > S. lf<sl > B (enungutdual). Dentonstralie. (a) Avem 6f ) I $i 6., 21. Conform teoremei

: (b) Dacd ly<zi :

(a) Dacd iF'<:l 2 oblinem

Teoremi 5.5. Fie tuI

5.2 pentrup

b gi

Analog, in inegalitatea (b) avem egalitate dacd gi numai dacd este indeplinitd una din urmatoarele condilii:

- l qiVsa"*1 :

V0.,.

sau

(iii)

(iv)A1 7 6t +

Lr - I;

1, g

AJ

- 1 giFqar-r :

(5/6) | Zgs | ) 2, de unde I/<s ) i | (b) Se demonsheazdanalog. E

/1\ ('- #)r(sr+ ('- #)rr<zt ) z+ (r #

3.

fr)rrr
112.
1

Far.

Lemi 5.6.

Fie A,f

: (V,E,F) -

o hartdconexd- Aven

(I/6,,) +

(I/6f) >
Ain

Teoremi 5.4. (a) K5 este neplanan

(b) 1{3,3 este neplanar.

Dentonstralie. in inegalitatea(c)ateoremei 5.2 cons.iderdm p:5,,*1 9i q:5., _ gi oblinem 0 > 2 + (I - (2/6,,) (2/6t))lEl. Rezultd inegalitatea

Demonstralie. (a) Dac6, prin absurd, graful K5 ar fi planar atunci pentru o hartd a
am avea

sa

o hartticonexd. DacdlVgzl: lFgzl parantett"ii 6,, Si 6y pot avea valorile din urnmtontl fabel
6,,

Teoremi 5.7. Fie

I,I = (V,E,F)

"n,.,nf.' :Oatuttci

tr

6,:4,

67

3, :

1V5+l

lVl

:5,

lEl

: 10,

lF<zl

:0.

3
3

J 4

5 .)

Conform teoremei 5.2 pentru p

4 $i q

6J 2 oblinem

adicd 6,,,d7 {3,4,5} qi au loc itnplicaliile

('- #)'".nt* (' -

) "i-llF<zl

+ (r

f*

fr;rnr

d,,:3 +

riy e

{3,4,5},

d, e {4,5}

=+

dr: l.

68

(rllAl lrlil I'l ANAI{l

Demonstralie. Inegalitateadin lotnrt 5.(r s(: ll(lilltr e N;a prin ipoteza qi pt'itt ttrttttttt',\,,
I

IAM

r.'l'oNEtrntr

it

cneruRt

PANARE

6!

h(

llt'91

'),i1 tlt'r'tthttt(l,l),(1,1),(:',1),(l,it)qt (il'l) d,,-2gid1 -2potaveaurmiltoilrclcpctctltt ceea ce este echivalent cu alirnlaliit tlilt cttttttl I
Dar 5.,,6y

Anllrl {(1r, '.') (')l :l) ' l' l. ' | !{t'rrtllil ffl ltttrttctt'lt:

asociate corpurilor platonice. Parantetrii k,h pot avea valorile din urntdtorul tabel

k h Demonstrafie. Pentru

.)

4 5
J

.l

Defini1ie5.8. Fie,L, lr e N,,,. () lrrrrlA ,4l r,r.rrrrrrrr'?lc l,,lt r't,1,1tlttlri tllrt'li gt'lttlttl oric6rui v6rfeste ,k gi gradul oricitlci ltlc rrlr /r (irrrlirl lrlttttttt sttltotl rrl rtlrci lrstlcl tlc h64i se numette, de asemenea, gntf ltlttrtur A' , lt t,'gtlttt ' ..k

o hart6 k,h-regulatd ,1.1 avem tlr, : ,k, 6t : 1,,. ,Valorilt pe care le pot avea pararnetrii k,h rezultd, din teorema 5.7. Hdrlile &,. /r-regulate core" spunzdtoare acestor pararnetri se oblin relativ sirnplu desenAnd rnai intdi in plan o lr_fa{d, h e \3,4,5),9i apoi continudnd construclia de lr-fege astf'el incdt in fiecare varfsd fie incidente ft muchii. Se ob;in hd4i unice modulo un izomorfism (figura 5.9). n

N
3

,1

at

r\
lvl:

/-Jt-\

/t\
-.--.:t) Tetracdrul

A
4,

,/--'*,N
Octucdrul

l( N
0, lltl

l\

F;_-,2
4

t{
Cubul Dodecaedrul

11,'l =.

,1

lvl

:8

lvl:

A
Icosaedrul

5.2.

Harniltoneitate in grafuri planare

notam f l.', z

Teoremi 5.10. Fie IUI (v, E, F) o hartd conexd, c g AI un cicru ere*enrctr si R', R" cele drsua regiuni detenninate de C in plan. Notdm cu f i, i ) 1, ;i p, ,utrrdrul i-"fe1elor din R' si, respectiv, nuntaral varJuriror rui IuI din R, care nu rur,, in c. Analog,

1, qi

ut' corespunzdtor regiunii R,t. Avem

12,

lrl :

20

f t, - 2)(fi i>l

Ji'):2(,/ *,").

Denxonstrarie. Notdm cu e/ numdrul muchiilor lui ,4y' din,R,. Teorema pohedrala a lui Euler aplicatd in cazul ha4ii induse in ,7!rI de mulqimea varfurilor din .R/ impreund cu cele ale lui C, conduce la urmatorea egalitate Nu existd Nu existd

(o/+ lv(c)l) _ (", +lq(c)l)

sau, lindnd cont ca

(t 'i>r

fl+r)

:z

Ivl:8, lrl :6

lY(C) I : lE(C)|,

Ir::e'-'u'+r' i>1
Pe de altd parte

(5.6)

Nu existd

Nu existd

i>1

Ltfi:2e' + lE(ctl.
2.

(5.7)

Elimindm e/ din (5.6) qi (5.7)

ll/l:8,

IFI

:12
Analog,
Figura 5.9.

Ir, - z)f: : ll(c)l + 2u' i>L

(s.8)

Itt - uf!' :lE(c)l +2u" _ 2. i>r

Din (5.8) scddem (5.9)

(5.e)

Teoremi 5,9. Existd exact 5 grafuri planare k,h-regulate. Acestea sunt grafurtle

li

oblinem relafia din

enun!. I

70
Consecin{i 5.11. Daca in
i'egiuni I?'.1?" se
ttl

(;tApuRr Pr-AN.\Ril
,11 existd un

HAMtLt oNElt-Atg iN

c;nlrunt

pn NARE

lt
2.

ciclu elementar C astfel incdt in cele cloud

(.1), atunci

Analog,

I (r - 2)(./i -

afli acelagi nurndr de vdrfuri (excluzand pe ceie ale lui fi') : 0.

f
5.2.1. Aplica(ii.

t, .- 2)l\,;"1 : lE[r,,,,t/,,]l I

(5.r)

,i)i

Din (5.10) scidern (5.1 I ) gi ob'linem relalia din

enLrnl. tl

Sd contideranr gralul G; :- 61,, x pL, rt ) 3. Fie /1 _t (,,,, un oiciuharrriltonian. Dac6existai {1.2.....rr}cul,r:;11 ,.t,i,Ui.yi+l tr-ll.arunci se clenronstreaza r.rgo'c6 f1 este de tip (A) qi sunt rr astlbl cle cicruri. ugor ca

irlcazcott{rar'.existai {f ,2....,,,}cul.r.;.rr,.r,. ll
1/
este de

tip (B); lucr.u posibil nLrrnai pentnr

/?

tle ciclrrli.

,lt, 1ls. /I$i sctlcrrr'rrslr.t,rza par,.siiuaiie in carc sunt tlourl astf-e l

Figura 5. I 0.

'l-eorerni5.!2. (Tq,tcrnalui Crinberg,l Fict\!

:(1.tr.F)

oltut'ttitt.trtt'.tti.tl -2.,\l

un ciclu hantiltonian Si R',R" cele doua regiuni cleterntinatc de

li, Ii', i,)

II

in plun. h'oltittt cu

1, nuntarul

i-feklor lui XI din

R.t, re.spectit' R" . Avent {t.

r'

- 2)(Ji- ti'):

tip (B)
Figura 5.1

'zl
l.
Putem astf'cl formula unnatorul enunl.

Dentonstrolie. Formula este o consecintd irnediatri a teoremei 5.10 cleoarece. cu notaliile de acolo. avein r'' : r'" : U. tr
Teolema 5.13 prezintd o extinciere pentru grafuri neplanare a teorcrnei iui Crinberg.

Teoremi 5.i3. Fic G : (11 E1 trn gn4f ttcrtricnrut si i'/ U 1'// - \' t, p(tt'tili('irr lttir'1t nevidacoreinduceinGdoi urhori7'':(V',E'):Gl\"1 ,siT":(,\'"',E"):a''11 '"]
Avent

Itn - 2)|q'l - l1,i"l; : i>1

i 2 l, ant notat clr V;.' , respectir,
?/
avem

s,

^ 11(G,,) se dcscrie astlbl; (a) penlru tt intpar, H(G,,) e;;tt: ttlt:tituitti rlirt rt t.iclr,.i de tip (A); (b) penlru tt par H(G,,) e.ste ulciitt.ririr tlirr rt t'itltrri de tip (A) si tlouri t.itlut.i Je tip (B).
lttrntilktrtierte

fropozi1ie5.l4,

ingt'afL.tl

G,,2-(1,,x [)2,tt'.rilntullirnealiclurilot.

unde, pentru

\/r" , mulsimea

vdt'[ut'ilot de gratlul i tlin l:'

respectiv din Vtt. Denronstralie. in arborele

llv,'l: .i>1
Eliminarn

lE'i+

t ei Lolv,'l:zll'l+ lE[i"' v'"]l i>l

2)lv,'l: lrlt''. r "li - :
(_5.

.r'illi.J i+tUt+1.

Consecinfi 5.15. Pentru rr inrpal trtr cit:lrr lriurrilrorrilrr Il -, Ci,, nu corrfile sirrultan doua nruchii 't:;y;.gi t:.;11 ldaci r. .i I r r. Miri Jr.ccis, rrrr ciclu harnilrouian 11 -< c,,, pentru /r impar, conline exact dour rrruclrii tlc rrlt.t.,t1,;i, irr prus, acestea sunt succesive

,. Propozifie 5.16.
i0)

l['l

G1 e.stc nchurttiltoni(ut (t,r,:t li.r,trrtt 5.1?,).

It,i>t

Denrrtttslralia l.NotdtllcuC|1,(i2,(,';1 t:clt'lrcr ,,trrrrrl,lrirrri"rlinrliagr.antd.presupunern prin absurd ci G. este harniltclnilrr. lric // .: {,', rrrr r.rt lrr lr:rrrrrlrrrri'rr.

7Z

GRAt.uRl PLANARtI

I-IAMTLTONETTATE

iN GRAF'uRI PANARE

73

Gt

G,I'
Figura 5.14.

Conform teoremei lui Grinberg avem

2(Ji

- fi)+ 3(fi - f,,,) + Uh- /i,r) : o,

fi:.ft:
I,=+ J'4- .fi e

'
Fir[
aa,

Figura 5.12. Graful lui Tutte.

a micgora generalitatea, putem presupunec6'tt)!J'uz

E(II)' Atunci avem

deundeSl2(f'4- ftot)ceeaceesteirnposibildeoarece flr+ {+1, -1}. Deci, Gr nu este hamiltonian. tr

,bb, Q E(H)

prin trei deoarece G1 este conectat de restul grafului G/ mubhii o'o, b'b. utx, dintre care gtim cd wt # E(H) '

rp,xq

E(tr{)'

I d"ou'ect w:t /' E(H)'

G3 cdte un lanl hamiltoRezultd ca ciclul I{ induce in fiecare dintre grafurile Gr'Gz Si nian. in Gr, /J induce un o, b-lanl hamiltonian' Ilr ' Gr ab. un ciclu hamiltonian H't care couline Lanpl I11 induce in $aful Gi in graful G'/ un ciclu hamiltonian H'l care contine muchiile ab Si pq, iar uceita induce 5' 16 muchiile uT., 9i rs; ceea ce este imposibil conform propoziliei

Figura 5.15. Graful lui Grinberg

(l).

Gt
Deci Gt nu este hamiltonian.

G',
Figura 5. I 3.

Gi

Propozifie 5.17. G:), nu este hanriltonian. Demonstrasie. Presupunem prin absurd cd exista un ciclu hamiltonian Analizim structura felelor lui G.,,
L

-q C,tr.

tr

Demonstratria2.Primaparteestecomundcuceaademonstrafieil.Trecemlapartea Analizim stt'uctura feielor a doua. Lanlul 111 induce in graful G'{' un ciclu hamiltonian.

Ji
2T

Conform teoremei iui Grinberg avem

tuiG'{'

3(fi,
5 8 a
1

f!,') + 6(fi

fi') +7(f6

* f{) :0.

rr4ftrlr
[iT'

f7]-1

Rezulta 3 I 7 (J6- f {) ceed ce este irnposibil deoarece 1. Deci Gg, este nehamiltonian. f] +

fi f{ :

-14
Olrscrva{ic 5.1S. in analiza puterr sd precizarn .fi, : 0, .l't' JtnitA este exterioard ciclului /1) dar in acest caz nu era util' Propozifie

(iR^l'uRl

fIAMILtoNEtr,\triN cn,rrunl

IANARE

15

: I ldeoarece fala in-

sa presupurrcnr acurn ct rl .11([) = 0.(ruo,l2)pcnlru orice / s l,(.]l ). Arrrrrci rrr.icc ciclu elernentar c din ,41 esre par (lE(ct)l : 0 (urr>rl 2)). intr-aclevir, un .i.1,, clerpcrlrirr C deternrirli in plan o regilrne interioarr (rndrginitd) 1?/ gi una c.xtelioar.ri (nc6rarruipilrl)

5'lg'

C;,r' ('ezi .figtrra 5'16)

ttt't

esle htrmiltonian'

Il".

Fie

E' *ul1i*ea

rnr-rchiil.r lui ,4I din 1i,dif'erirc de cele alc lLri C:

Analizim strLtctura f-elelor lui (i,,,

,1,

Demonstrolie. Presupunetn prin absu|d ca existd un ciclu harlrillonian

Cnnfuanl tao,"rnei lui Crinberg avclll
;

II < G'1,'

pt:{e lce n(t1) _E(C),a:CIt,}.

Notdrn de asernenea cu ,tr/ rnuliinrea i-fe{elor.din /1,, il pentru z : I (urr,rcl 2) prin ipotezd gi avem

fJ>:r.

.f

inern co6t

cii

lri :

()

3(fi,5 6 8
1E J

li,')+ 1(/[

- 11/)+ 6(l'i - 7.(/; :

l'\,

t)'

Rezulta 3 I 4(.li

: .f['). Dar

+,lii

./i;

:]

li

'trit if.r;;

: f ,tr,/i :.)lE,i+lr((,)1. ,il;;,

lJ

oblirrem.fl e {0.:li. in dcecair Aceasta este insd imposibil deoarece in ambele cazuri cele 3 hexagoane {rind u ar'fi inaccesibil ciclului han.riltonian Iy'. regir.rne in raport cu 1{, vdrful central
3

Rezultaca lE(c)l :0 (nrod2). conformteroremei lui Konig,graful supor.ral har;ii este bipartit gi, prin unnare 1, (,1,/) : 2. (b) Afirmalia este echivalentd cu cea dernonstratd la (a) deoarece X1'(n1)

G,,,

prrnctul (b) ;;i arrunrc r/1r(.r:)

: 1,,(.41*) Ei d,17(r) : drr- (,r:"), pentru orice:r i'(.11). ll Dentortstragia 2. Vom da o a doua denronstralie pentru una din implicaliile de la :0
(rnocl 2) pentr.uorice:r

I;(n/) +-=+ rr(.111

:2.

Sa presupunern agadar ci orice varf ciin ,l\/ are gradul par. Atunci, deoarece ;iif este conexi prin ipotezi, rezultd cd exista in ,/\.iI un ciclLr eulerian.C. Fie Ct . C':, Cr , , C,, o descoinpunere in cicluri elementale a lui cl. Notdrn cLr..Rj gi Rf) rcgiunea nrarginita, lespectiv legiunca nernirginitd, in care ciclul (l; imparte planul pentru t {1. ,,.,t,}. Fe{ele harfii ,11 se pot reprezenta unic ca interscc{ie a regiunilor R.i, , i {1, .,;,i. i {0, 1}. Definim o 2-fa[A colorare propric a hirlii r\1. c : fl(i_r) * 1d L; asitct pcnLruo lula I : R| a. . a Ru'' dcfinirn

c(f):6r J " '

Figura 5.16. Graful lui GLinbcrg (2).

i- e,, (rrrotl 2),

unde srrma se face nrodulo 2. Rezultd x

r(At)

,-'2. u

Deci G,r,

este

nehamiltonian. n

Propozifie 5.21. Petttttt utr urbot.r"l' .-. (1,', D)

l\,,1

2 utent

5.3. Colordri
Teorema5.20. (a) Ohurttit,otte'rit AI: (1.,-8,'F) rll.t, 1,.(,11):'),lLt,,isi tttttltLti ttnca c|,,,,,(J) = 0 (rrnd 2)p entu ot'ice ,l' F(Xl)' ' b) (i ll;srtd conexci xi : (l'"t' F) utu v1(al) : 2 dac'ti si rtttrtrrti tlu.a rl "'\''r) = 0 (rnocl 2) pentru orice r Y(l/).
Dentonstralia

\, (7') , l.
Fie rr;
(
..

1/ un varf {ixat. I)cfirrirrr c.lorarca c : l.'

*
'

{0,

l}

asti.el

_., -, 't't

._ J () '\.1

(ri:..r') (l (rrr,,,ll). tllrcri r/1 (ir,,.r.) : I (rrrr,l 2).

tllrci't rl7

"'-..t

Denlonstrulirll.(a)Dacar.,('A1):2atr"rncigrafiilsunoriallrarliil-[estebipartitpi, laltl a htrriii conforrr treoiemei lui Kdnig, orice ciclu al siu es'ie par" in palticuiat-, ot-icc : 0 (rloc1 2) pentru orice .l e F(-41)' /"r-l ar:e gradul par' adicd :1,,,(l )

c este o.2-colorare ploprie deoarccc 7'cslc corrcx pr irr lirrrlrrli rrrricc (varlulile olicirui rtrIartf surrt colorate alternativ cu () pi I rrre cPrirrrt r'u { 0). I)cci .\,,(7 ) < 2. Deoirrece

IDl

(ir)) : llrl * 1> I avcm q,,('/') ): 2. I(czrrlrri 1,,('/') .,..

'76

(iRAr'URl I'l.ANAltl

HAN,I LToNEITATc

in cnerurnt E
+.

pANARE

77

Cazul 1. lI

Definim o 5-vdrf colorare proprie pentru

lcl(l/(r))l

,l/,

c:

:V

[5] astfel

Clttr :: ct

I .,-'
rl

gi alegem

c(r;) e

[5J

c/(Ar(:r)).

rtt{

},ll

0()
Iriguru 5. I 7.

c'(:;):t,r[5].
Dcntontruliu 2. .lric Al "- (v,l.i,[') r> hart6 asociati. .41 are 5'20 (a) avem aceasra arc dinlcnsiunca par[ (2llrl = 0 (nrod2)). conform teoremei

Atunci,deoarecell{(X)l (5avemllf(")l :b.NotamN(:r) : {rr,rr,.a3.:.1,:5,}. vdrfurile fiind indiciate in ordinea in care apar la o rotire in jurul lui gi'consider.arn .r:
Sunt posibile urmdtoarele

Cazul 2. lc'(,n/(r;))l

5.

doui situalii:

o singura fald 9i

X,Utl)

:'Z' I

y(&,,J(.t)) !) t, i avem ct (w) Ei z.a V(P2.a(22)). Atunci pentru un v6rf ur Iz'(Irr.r(;r)) --.(P2.aQ2)) V { 1, 3} n lZ, 4} : 0; contradic$e.

Tcorcmi 5.22. (Tait) Dacd o hartd

rr(n1)

( a.

I\[ : (v,E,F)

este hantillttttiuttd cttttrtt'i

f/ < -l[r1 un ciclu hamiltonian 9i R' ,R" Iegiunile interioare, respectiv exterioare, in care el imparte planul. Notdm qu F', F"'mulJimea felelor lui -41 din ?,, respectiv R,,. in harta duala r\,1. : (F,8.1,r), rnullimile F' 9i F" induc doi arbori
Demonstralie. Fie
vArf-dis.juncti

T"
Avem

: (F',Et) qi

T"'

: (F",8")
(ir)

Figura 5.18

y1$l = X,(M*) ( X,(?') + x,,(7//) < 4'

tr

Teoreml 5.23. (Teorema (5C) celor cinci culori) Pentru orice harta avem y,,(A,I) ( 5 tl xr(IVI) ( 5.

LI:

(V''

E, F)

z:t v(P13Q1)) z+ v(P2.aQ2))- cere doua cazuri su'r anaroage. Sa lau consideram primul dintre ele zs l/(pt,g(zr)). Vom transforma 5-vdrf colorarea proprie c/ intr-o 5-v6rf colorare propr-ie c,, : 1,.,, 4, situalie analizatitdeja la cazul (i). [5] cu proprietatea lcl/(l((e))l

atunci Dentottstralie. Evident, dacd prima inegalitate este adeviratd pentru orice harld
5. gi a doua este adevlrati, deoarece 1,,(,4'1* ) putem presupune fbra a micaora generalitatea cd M este simpla 9i conexa, deoarece suportul simplu al lui ,14 are acelagi numir vArf-cromatic cu ,Lf , iar componentele conexe se coloreazd indePendent.

^ "" vdrfurile langului Kernpe

!i?

v' *

[5] colorarea.oblinuta din c/ prin interschimbarea curorilor 1 qi 3 pe

Pt.,t(ri

x1]\lt):

c,,. t:/

: ft dacac'12):3. f l dacitc'(z'):1,

pentru z

e v(P1'3(21))

$i c"lr"-t trrr3tz111 :
,', li

ct,

Notdm cu Z(n) urmatoarea afirmafie, echivalentd cu enunlul teoremei restrins la

prima inegalitate,

c// este o 5-vdrfcolorare proprie gi c,, (z) J c,,(zt),deci lcl/(l/(r)) | Ca gi in cazul 1, definim 5-varfcororarea proprie pentru ,ty',

: :

+.

[5] astfel

I(n):
"Z(1 <

Orice hartd simpla 5i conexd IvI

(V, E,

F)

cu lV I :

vom construi prin inducJie dup6 rz o 5-varf colorare proprie a ha4ii I'1, 6 I 1z - [5] de unde va rezulta gi concluzia dorita x,,(M) ( 5, afirmalia z(n) fiind astfel demonstratd. [5] prin n ( 5) Pentru 1( n ( Snotam V : {xt,..',nn),definim c:V

"

arc 1,'

('\'/) g

5'

cl1r,

: c" gi

c(r)

1.

c(r) : I(<

( 5 (exista conform ") L'I - r qi c' ; y' * [5]' o harta Mt : (V',8',F') teoremei S.S (a). ": 5-virf colorare proprie a lui M/ (existd conform 7(n - 1)). Vom construi o 5-vdrf colorare proprie alui l\,t , c : V - [5]. Analizam cazurile posibile.

'i pentru z

[n] 9i T(n) rczttltd adevirati' I(n) pentrun ) 6. Fie r V unvdrfdegrad =+ 'Considerim

Agadar, analizdnd toate cazurile posibire, am construit o 5-varfcolorare proprie pentru 1'11. Deci 1,(ll1)

(5 !

pas

Denrcnstt".(ia 2. Demonstralia decurge in acelagi mod cu precedenta pana la singurul

netrivial gi anume

pentruz

Cazul 2. lcl(,ni (r))l Analog,-deducem lli

e f5]. DeoareceK5

cazul2. : 5. (r)l : 5, notdm 1/(r) :

'{."r,.

..;5,}

qi considerdm

esteneplanar,rezultd'cd

exsiai'+j [5] eu z1z1 /

c,(z;)

r,

Et.

?8

GRAFURI PLANAI{E

Considerdrnhartacu2-2vArfuri lt[tt:(Vtt,E",F") ir'' ConformT(n - 2)' existi o 5-virf colorare carea vAt'furilor z; !i i1 tul"l ua'tuu*ilial ; l;;/;;, r; :v'| (s]' otnni't' colorarea c"' :v'- l5lastfel
obqinutddin-11I'-prinincientifi-

'

c"'(z;): tl'(u')' ' c"'(zi): ( 4' Ca 9i in cazul i' dcfinim c"' este o 5-vArfcolorare proprie a lui '41' cu lc"'(lf(r:))l astfel 5-virfcolorarea propde pcntru -A/' c: " V '[5] c)1', : r""' 9i r:('r) [5] - c"'(N(r:;)' ( 5' [] Rezulta asetndndtor cd 1,,('/\y')
c"'lY'-1",'tr1
c"

Capitolul 6

Linii euleriene
Fie G un graf neorientat. Un ciclu eulerian al lui G este un ciclu sirnplu C ( G cu proprietatea E(c) : E(G), adica un ciclu care la o citire a sa parcurge toate muchiile grafului exact o singuri datd (figura 6.1). Graful G se numegte gt"af eulerian dacd el conJine un ciclu eulerian. Un lanl eulerian al lui G este un lanl simplu P ( G cu proprietatea E(P).= E(G) (figura 6.2). O k-descompunere euleriand in lanpu'i a unui

grafG,keN2r,esteomullimedeklanfurisimpleD:{P1,...,Pr}muchie-disjuncte
ale cdror muchii induc o k-partilie a mullimii E(G) (figura 6-3)'

E(Pi)nE\Pj):A E(G) : E(P)U E(P2),J E(P3) U'..U E(PA).

G:

pentruoricel < t <

< k.

(a)

Figura 6.1.

K-;>
I

tr,4 lr\
(a)

o.

X TVi "* I-l

l- \l
(b)
(a)
Figura 6.2. 7s :

,\

r,11-lanl eulerian

(b)

{P1, P2}

o 2-descompunere euleriand in ldnpri

Figura 6.3.

80
a

LINII

EULERIENE

TEOREME DE

CARACTERIZARE

8I

6.1.
Unciclusauunlanlsimplupoateficititindou[serrsuri.Citireasainduceoorientare
Fie C

Teoreme de caracterizare
se descompune in c,iclut.t

muchiilor.

G un ciclu simplu qi r V(G)' Noidrn:

Propozifie 6.1. intrun graf neorientat G orit.e ciclu simplu

a I em e

nI ttre nt uc

hie-di s.i un c te.

i-a]$):numdrularcelorcareintrainvdrlul.l:laocitire(numArulintrarilorin.r); (numdrul ieqirilor din r)' numarul arcelor care jes tlin virful :r la o citire al.ciclului C' e; e V(C)' Observdm ca ?A(x;) : i"(n) pentru orice varf :r r l/(G) avent Dac6 c esti un ciclu-eulerian, atunci pentru orice

;ii,ri :

Dentonstralie. Fie C

{ C:

G un ciclu simplu din G

l*r

r 1r

12r 2r lxgr eBr.,

.,r1,

e1, :r1111,

clc@)

d"(n) + d[1r) = 0

(mod 2)r

P introducem aceleaqi notalii $i pentru un lan; simplu

< G' in acest caz avern:

: rr, iar muchiile tt 2, .. . , 1 sunt diferite. Vom demonstra cd existi ciclurile elementare Ct,. . . ,Co ciror muchii induc o partilie mullimii E(C)
unde 2111

G muchie_disjuncte ale

: r'p(r) pentru orice v6rf r eV(P) care nu este capat al tui P; tli"i : ir(r) + 1 daca r este capdtul initial al lui P; dFit j : i r(n) - t daca a este capetul final al lui P;
tf,(t)
avem Daci P este lanl eulerian, atunci pentru orice r; V(G)
.

E(Ci) n E(Cr): A E(C) : E(cL) 0 E(c2)

pentruorice 1 (

u...

E(c;. i<j

i(I(

p,

in secvenp 1,2.3,. ..,t,1 +1 alegem doi indinci avind proprietatea ri: rt. Definim
C1
gi inlocuim

cu diferenp lor

j-

I minima,

dc(r)

: i,(n)+'I(I) =

tl l;::;l ffi ;:T::,:':j$Jli fi; "

lp:*T

t: ti:-'i

ciclul

Fuziuneaadouiciclurisimple.Fiecl,cz{GdouiciclurisimpleinGmuchie-prin ci un ciclu C <'G este oblinut disjuncte Ei fie o e V(Ct)nV(Cz);

.p)iunea in

cu cel oblinut prin gtergerea din el a muchiilor lui c1

(figura 6.4) a ciclurilot Ct qt Cz' gi notdm

C::C-E(Ct)'
. . ,c, se oblin analog repetdnd operaliile descrise anterior cdt timp posibil, adicd pind cand E(C) : 0. Evidenr ciclurile Ct,C2,C3,...,C, oblinute sunt elementare. muchie-disjuncte gi constituie o descompunere a ciclului simplu inilial C. n

" C-CtCz,
daca el este de tiPul urmdtol

ciclurile cz,cs,.

aceasta este

c-r-fr-r,

Ct

Cz

Propozifie 6.2. Fie G un graf neotientat cu d6@) :0 (mod2) Si pentru orice r e V(G). Urmdtoarele afrmagii sunt adevdrate:. (a) Exista Ct,Cz,...,Ce { G cicluri elementare in G cu proprietalile

da/x)

E(Ci) n E(C j)

E(c)

pentruorice 1 (

i(

E(cr)u E(C2)u...u E(c;.

p,

(b) Orice muchie e E(G) aparline cel pulin unui ciclu elementar. Dentonstrafie. Evident (a) =+ (b). Demonstram (a). Fie Gr o componenti conexd a grafului G. Din d6, (r) : 0 (nrod2) Si d6,(r) I 0 pentru orice e e V(Gr),rez,:irtd.d6,(r) 2 2 pentru orice r v(G)' Deci G1 nu este arbore gi, prin urmare, existd un ciciu elementar o ( Gr. Inlocuim graful G cu graful oblinut din el prin $tergerea muchiilor ciclului cr: G : G - E(cr). componentele conexe care nu sunt virfuri izolate ale noului graf G au proprietitile din enun!. Analog oblinem existen{a unui ciclu elemenlar c2, etc. D

Figura 6.4.

trece la citirea ciclului c2' Evident' rrdicd sc citcatc ciclul cr din r pdnd 9i apoi se aven.l patru pOate fi citit fiecare din'ciclurile c1 Ei c2' asociind ccledoud sensuri in care Cz' rnoduri in care pot fuziona in vArful r ciclurile Ct 9\

82

LtNll

EULERILNE

TEoREME DE CARACTERIZARE

83

Teorerni 6.3. Fie G un graf neot"ientat conex. G ,y' 1(b cu exact 2k t'atliu'i de grad impar Avent:
(a) k A daca Si nuntai dacd G este grttfeulerian; (b) pentru k > o eristd o k-descompunerc eulerittnd ln lanluri a gra/irltti c], proprietdle' \Pt, Pz,. . . , Pt ), ;i k este cel ntcri tttic numrir cu aceastd

(b) Fie
Pasul

:r1 , 12, . . .

,r21. vdrfulile de grad impar din G

l. Vom demonstra mai intdi cd existd o k-descomp,_rnere euleriand in lanluri a grafului G. in acest scop, construirn graful G/ obginut din Ci prin addugarea nlucSiilor
ei

:r:2i-tr2i,unde

r.

{1, 2,. . .. A},

Dentonstralie. (a) + Fie G grafeulerian gi orice vdrf r e V(G) avern

c < G un ciclu eulerian din (J. Peutru :

0 (mod2)

Gt

G J:ry;x2+:rit:?i4 115,116;

i...ir27._1,r,21..

.Jc(")
deoarece

: ir(r)

+ ;},(t)

iF(n). : S[ presupunem acum c5 graful G nu con]ine varfuri de grad impar (cazul A 0)' qi d6(r) I t) adica d6(r) : 0 (mod2) pentru orice 'r V(G)' Avem de asemenea p.n,.uoii."" eV(C)deoareceGesteconex giG * I{t. Confo'npropoziliei6.2cxisth

i;(r) :

Graful G/ este conex Ei orice vdrf al lui are gradul par. Conform celor clernonstrate la punctul (a) , in graful G/ existd un ciclu eulerian c' < G' . cu o eventuala renumerotare a vdrfurilor r, putem considera ca muchiile addugate grafului G sunt citite in ciclul C, astfel r1e2, I:tI 4, a,5.LB, . . . :r:,zk- r.r2k.. Definim D : Ih, . . ., I)1, ) unde

Ct,C2,...,

Co

G cicluri elementare din G cu proprietalile

Pl :: :t2 D._-. t') .- L4

rD.*- rtj :.t .-

E(C)nE(Ci):0 E(C) : E(Cr)u E(C2) u "'u

Fienumdrul
astlel incdt

Pentruoricel E(Cp).

( i ( j (P ( t1 d "'< 'ir (
p

-:lr3r C
5.

-./ C
J7,.

ili6

, {1,2,-..,t'}
V(Ci,) +
0

maximcuproprietateacdexista1

P1,-1 :: 1:2k-2
C

.t:?

r2k- r,

Pk :: I2k

C-

v(ci,) )v(ci,) + a V \C,") nl\/(Ci,) JVICt\ t' A v(cu) nlv(cd|v(cr")uv\ci,)l + a

V(Cr,) n [v(Ci,-1)
Sunt doud posibilitali:

-.lll. D este o ft-descompunere euleriand in lanfuri

a

Figura 6.5.

grafului G.

rV(Ci,-")

"'U

V(Ct,)l

0'

Pasul 2. Vom demonstra acum cd numarul k este minim cu proprietatea anlcriour,il. Pentru aceasta consideram o k'-descompunere euleriani in lanfuri a lui G

D
gi vom ardta cd avem

{Pi, P;,. .., Pi",}

Cazul 1. Dacd
eulerian C

<

G oblinut prin fuziunea succesivdL a ciclurilor C t,

i = p, atunci {'ir,iz,.",ir\ : {1,2,""p} 9i putem defini ciclul Cnr''''' C

i,
C

k ( k'; demonstrafia fiind astfel incheiatd. Fie graful bipartit B definit astfel

:: ("'((Ct

Ct,)

C,") o'

"

Ci,,) o

Ci,'

Deci, in acesl caz graful G este graf eulerian'

Cazul 2. Dacd

v'(B) E(B)
Avem

:
:

{Pi,P;,...;
{{Pi, r}
I1

Pi,,}

uv(G)
kt,

<t

<

r f(G) 9i r este o extremitare a lanlului

/,,1

}.

f < P' atunci

v (c

o lv (ci,) u v (ci,-,)

u'''

uv

(c,,)l

dc(Pi):2 pentruoricei{I,2,...,k'},
un lant

(6.1)

indus G[V(C1' ) U pentru orice {1, 2' . . ., P| - {h, i2, . . ., ir.}' Prin urmare, subgraful . U y(q, i] este o component6 conexa proprie a lui G; contradiciie cu faptui cd G este .' conex. Deci cazul 2 nu este posibil. Demonstrafa punctului (a) este incheiat6'

deoarece in graful B fiecare lanl Pl e Dt esle adiacent capetelor sale. pe de alttr parte, oricevdrf degrad impar U V(G), undee {1,2,3,...,2k}, este capatul a ccl pulin

Pj D, adicd

d6(:ri)

>-

pentruoricei

I1.,2,...,2kI.

(6.2)

84

Lrrurr

ulentrNl,

TEOREME DE cARACTERIZARE

85

t i..
:rrJr@

4
45

intr-adevar, din relatia

k'

dct(r)

=Ldr,(r)
.j:1

Pentru

orice

xe

V (G),

yt ."(*--+G----o p-.1. 12
1

23 34
s,ts

p,1,.,. tzs 2J4 ..,,<:

L3(Fn): ^1234 'H
_2345

tt.!'i =l (rnotl 2)' rezultdcddacdd5'(:') = 1 (niod2)atunclexsitdJ {l'2'- :'i'.}t.u 1 cup.t.le lan;ului P; Ei prin unnare rIs(:t:) ) 1' Deci' tIs(t:;) ) adica :r este unul dintr.

pentru orice i

{1,2,...,24}'
de

in fine, findnd cont

relaliile (6' l)

qi (6'2) avem

Lr{Fr1:

o12345

lE(B)l

: L,tue) :12

k,k

=2k'

in general avem

lE(B)l :

,I", ,,,E",o"rrr,,lc=l '

ds(e)

: Lau,',) >\r :

2k

2A

to(V,)
zn

-F,-n

pentruo

( f ( rz- 1.

3. Analogoblinem

L(C") -.C,,
2

(rrrod 2)

' $'':
.

Rezul6 li

<

k'. I : (V"4)' Daca A :

el

dr,

1{
(graf orientat)

6.2. Grafut liniilor

Defini{ie6.4. Fle un digraf
L (D

\r }r 5-J
54 )

/to\

I(C5): 12 A /\ 51d bz;r \/ O------O

t/

D
a

0 notdm
sau
t in

cu

45

34

iar daci,, a + lui D 9i il definim astlel

D,

"*at"

., L(D) gruful

rc

or

sau gra.fu

li

i i lo

egrafu

l
4. Graful

Figura 6.7.

(L(D))
un

:: A(D), :

A(L(DD

;:

la'

u" I a' a" A(D)

'

a'+

t'"

*
I
'

:: Bo:01
Bi

Li(Bs), pentru,i

0, este numit graful de Bruijn.

unde pentru

arc a

uu A(D)am notat o- = tr 9i o'+

: tr: F"?Bt;
()'

Dactr o este bucld, atunci

a- -

a+' Notam
pentru

Lo(D)

:: D,

I'i(O1

:: L(LFL(D))

i ) | qi A(Li-r (D)) +

6.2.1,
1.

ExemPle

L1(D):

L
a' a'l

Figum

6.6.

E6

L rNr r

t--i

I-F.Rt t,-N i.

J F.oREMh DE CARACTEIIizAI{E

ti/

consecinfd, pentru

- Li- t (Bt), i. ) I, avem rr(B;): {0, i},, A(R,): {0,1}n+', df, (x1:2, d;, (^) :
B;
^,
uvem

pentru oricc A

1, (

/l;

Tcoremi 6.5, Fie D

:r'

e L'(D)

ot'ice'i,

I.

: (v,,4) un gt'af'conex orierttut.yi /r N. l)trt.ri lst,rttytr pr.it.c rl[(tt):,1- (D) : k, urt.rnc,i Li (D) esfa eult:t.ian Si lt(tptilt()1it,tl)lttt.rt

001i

0010 0101

Dernonstralie. Este suficient sa demonstlim pentru i :,1 ca rl(/J) cste culerian gi hanriltonian, qi ca d],,1a; @) : ,1r,tpl(ri,) : I'penh.u orice rr A(D) (iporeza repetandu-se astl'el pentru Lr(D) in locul lui ,/)). pcntrLr or.ice n ,{( /)) avern

,1[, 111,kr): (11)(o+):

k.

11,r,,o1la)

: d r:(rt-) :

k.

0i00
I

1010

l()u

Deoalece D este conex gi df,(r) : di\r'): k pentru orice:r: V(D),rczultirca D este culcrian. de unde rl ( /l) csle hamilronian, deci qi conex. Deorr.ece l r { D) cste conex qi ,t['111.,@) : t],r,1r1fu): A pent'u orice r.r, e AID), rezulrd ca LLiDI esre eulerian. Dcnronstra{ia este incheiatd. U

Din exernplele precedenre rezultd ca ntullinter ua.furiio. grafului L'-t[)) poate fi pusa in corespondenli bijectivd cu mullirnea rl-drurnurilor din D, iar mullinrea arcelor- lui L' '(D) poate fi pusd in corespondenp bijectivd cu mLrllirnea (i + l)-dLunrulilor ltri /1. Prin urmare, graful Li-t (D), i > 1, poate fi descris direct astfel

observafie 6.6.

D - \l',.4)
harniltonian

_Teorema nu este adevarata pentru rl

este conex gi

d+(") : d-(t) :

2 pentru orice

0. De exemplu. gr-aful urmdtor I e L.', dat.nu este

l'

-t (r)) : {) | .\ i-drum in lf (drum cu 'r. vArfuri, nu ueaprrat distincte)} 4\t''rD;.1 - 1,\'\" l )'.)" l (I' r(r)). At : rttttlt.rl/tl, . . ' r', ,a,',., tt.',
11,i
,

lt \n il il D tr tl /l ,\ : ./ ttLt.l2(t..) ".?',_ltl) l.fi.

corolar 6.7, Gruful lui

de

Bruijn B.i,

ti:

tl,'--1,

(t/,: af"
in D}.

pentm2 <

* \u I u (r; + 1)-drum '

l<i-

1,9i t:',

:.r'"-t.\

Iillcrpretctre. Un circuit hamiltor-rian

toli cei 2t vectori i-ciinresionali peste

nente aie unui vector sunt acelea$i qi

i ) 1. este eulet'ian gi hcrntiltorrictrt. in fi, este un circuit elementar care are ca varlirri
1} cu
pr-oprietatea cd r,rltinrele

.{0,

Cunotalia.\-,.\+ pentruvarfurileinitiai$i
d,I,,,1o1(I)

frnal aleunui

i-druiir'\ e t'/(l'-l(D))avenr

-,li;(^+) ;i rl1, ,1r;(,\) -,1;(^-).

in aceeagi ordine cu prirnele I - J. cornponente ale urtnitot'ului vector din circuit. Un astfel de circuit induce o 0, l-etichetare a varlurilor unr"ii 2"-ciclu cu llroprietatea cd cele 2" n-secventre (de etichcte succesive in ciclu)ce se pot fonna, sunt toti cei 2" l-vectori peste {0, l }.
Exemplu 6'8. in cazul grafului 8.1, circuitr-rl harniltonian rnarcat in ciiagrapra ilriuce uirnitoarca 0. l -ciicitetare a unr-ri 8-ciclu (vezi figura 6.8)

i-

.l conrpo-

Doud rl-drumuri )', )" { .D sunt adiaccnte in Li-t (D) daca (l - 1)-drumul indus ln ,\' de ultimele i - 1 vArfuri esie totodatd qi (i - i)-drumul indus in l" dc prirnclc I I varf'uri ale lui .\/'. De aceea, mullimea arcelor A'\" A(Li r(.D)) poate fi pr.rsi in coresponden{5 bijeciiva cu mullimea (i + 1)-drumurilor din D. DacE indicele de repetitivitate a arcekrr lui D este [] sau 1, atunci drumurile lui D pot fi descrise prin menlionarea numai a succesiunii vdrfuriior. Rcvenim 1a exerrplul 1.4, g.alut lui de Bruijn, peniru a-i descric. Evicent, f -drumuriie din lJr, descrise pl-in succesiunea virfiirilor, suni t-vectorii peste {0, i}, adicir {0, I }i. ln

in

cazr"rl

glalului

134,

circuitul hamiltonian nrarcat in diagrauri induce urmirt6area

[), 1 -ctichetare a unui 1(i-ciciu (vezi figura 6.9)

'Ietrrenri 6.9. (Problcma 1uj Posthurnus) Notam cu (n) nunuintlininitn de cifi.e de J 0 si 1. care se ltot disputtc r:irc:ular, cu proprielatea cd intre t.ete .f(tr) TL-.te(\'enle tle cifi-e ,succ:esive clelernihate dpar ttlli cei )" n-vt.ttori p'c.ste {{'},11 (citita in ucelctSi .sen.s). At,srt1

.f(rt)

2"

iaf,fl[f,afr[f,a[[ililmililililililililiifniffiimffiiiilillfililflflii|f[[lm[[[ffi[ifiiftiiffiftlltlllll]lllM.

88
circulard

LtNtr riulERtuNtl

TEoREME DE cARACTERIZARE 0011

89

Dentonstra{ie. Un circuit hamiltonian din grafut lui de Bruijn .B,, induce o a$ezare
cifre de 0 9i i cu proprietatea din enunt. Rezultd 2". intr-o situafie de minim sunt /(n ) n-secvenfe, iar nurndrul ri,-vectorilor peste {0, 1} este egal cu 2n. Rezultd f(n) 7 2" . in concluzie f(n) :2" . tr

a2"

/(n) (

Pe de alta parte,

0010

0101

000 00
0

0100
1

1010

1l 111 110 101 010 100 000

I

'ol

/ f

| ,tn-t-'-

.\

\l

\n
0

o\--'r

Figura 6.8.

Exercifiu.
lente:

Fie

D : (7,,4)

un graf orientat conex. Urrndtoarele afirmalii sunt echiva-

0000 0001 0011 0111 1111 1110 1101 1010 0100 1001 0010 010 1 10 11 0 1- 1 0 1100 1000 0000

(a) existd k e N cu aB@) : di@) : & pentru oricc (q Lr @) este eulerian gi hamiltonian.

r V;

Solutrfe.

LL

(D)

Din

,1(D)

este eulerian gi hamiltonian conforrn tcorcrnci (r.9. hamiltonian rezultd

este eulerian, este conex.

(6.3 )

(6.4)

Vom ar6ta cd pentru orice zu ,4(D) avem

"
qi, deoarece

d[("): d;(u1:

dB@): d,;(u)
enun1.

Figura 6.9.

D este conex (conform (6.4)), rezulta afirmalia din Fie zu , (D). Din ,L1(D) eulerian rezultA

Dar f) cste culcrialr (conform (6.3)) si avem

(6.5)

d;,,rr(a)

df,,oy@) sau do(Q

afrlu).

di,fu): a'[1rrt 9i tlr(u) :

,1b(")

(6.6)

90

LINltirULERttN[.

Din (6.5) 9i (6.6) rezultd

dL@)
gi teorema este

: d p(u) :

df,@\

d,,(t'1.

de$onstrati. n

Exercifiu.

NotSm cu g(n) numirul minim de citie de 0 Ei 1 cu care se poate fbrtna r"rn rr * 1 ?l-secvenle de cilre consecttttve detcrlttinatc qir cu proprietatea ca intre cele ri (n) l. apar toli cei 2'' n-vectori peste {0, 1}. Avem g(n') = 2"'+ n

Capitolul

Solulie. Exercifiul este echivalent cu problema lui Posthumus' D

Pentrurr,:3

avem

S\3):2:t + 3 - 1:1i1. g(4):2a +4-!:19.

Un qircu 10 termeni cuproprietateadin

Linii hamiltoniene
Fie G un graf neorientat- tJn cicru hamirtonian ar lui G este un ciclu c < G elementar gi parfial, adicd un ciclu care la o citire a sa parcurge toate vArfurile grafului exact o singurd data. craful G se numegte graf hantilronian dacd el conline un-"i.lu hamiltonian. Un lanr hamiltonian al lui G este un ranl p < G elementar parJial. Grafur G se nume$te 9i panciclic dacd pentru orice k {3,4, . , lI/(G)l} .t .on1ln. un k-ciclu elementar.

enunl este urmdtorul

000i110100.
Penhun = 4aVem enunl estc urmdtorul Un$ircu lgterrneni cuproprietateadin

0000111r01001011000.

7.1.

Condifii necesare de hamiltoneitate a unui graf simplu

lalea urntdtoare

Teoremi 7.1. intr-un gra,(simplu hamilroniatt 5'

11,.

E)

este aderarata itteguli_

c(G-s)<lsl
pentra orice multrinte S de vdrfuri, unde A I S Demonstralie. Fie

V
.9 de

A*SSV,avem

c < G un ciclu hamiltonian. pentru orice mullime

c(c *.s)

vdrfuri,

c(c

- s) < lsl
componentelor

Primainegalitaterezultadinfaptul

ca

E(G*s)2 E(c*s),iarnumdrul

conexe cre$te, nu npapfuat strict, prin $tergerea muchiilor. Pentru a doua inegalitate este suficient sd observdm cd vArfurile lui doud vdrfuri din ,9, succesive la o citire a lui c induc cel mult un lanJ in

'

C cuprinse intre

Teorema este astfel demonstrati (vezi figura

7.1). n

c.
inegali-

corolar 7.2. inn-un graf sintpltt hamiltonian G

t0tea um'tdtoare

: (v,E) este adevdrald

c(G[s])+ lsl < lyl

pentru orice multrinte S de vdrfuri, S

V.

Dent.nstt'lie.Fie so rnullime devdrfuri, s

rv

Aturrci 0

/ v - sc I'. confonn

11
I

1l

ii

92
teoremei 7.1 avenr

l.lNllllAN4lt-T()NILNE

CoNotllr suFICtENTL DE

I_IAMtLToNEITATE A uNUl ct{AF slMpLU

r:((i (V

,5'))

' ly

5l srrrr,'((J[S]) < lyl

lSl, adice

r'((Jl.sl)

| l,el 1 llzl. tl

(2) Dacd' inegalitatea din enun! este adevdratd, atunci graful G esre hamiltonian cr ce reiese ugor din procedeul de construclie ,ug.rut in figura n

- 7.2.

t
CIS: {ur,u2,...,u8}
lelI iu a o

I
1

C_S
c(Cr'- $.; : i;
Figura 7.1.

A3
Figura 7.2.

Corolar 7.3.,. Intr-un graf simplu hamiltonian G

tatea urmdtoare

7.2.
: (V,E)
este adevdratd ineguli'

Condifii suficiente de hamiltoneitate a unui graf simplu

T'eoremele lui Dirac Ei Ore

rsr
pentru orice mullinte S de varfuri, S.e V.
Demonstra1ie. Fie

<

lll
2

7.2.1.
cd orice

Teoremd

vaj

:c

7'5' (Dirac) (Jn graf simpru G : (r/,8) cun) Bvar/irri. t.u v are gradur mai mare .satr egar cu n,f 2 este Jtuntirtortittn. Ttrotrtrietutt

S e I/

o mullirne independenta de

graful G este hamiltonianqi c(G[S])

vdrfuri. Atunci ,9 f V deoarece Conform'corolarului 'l .2avem 1.91.

Demonstralie. Notim cu r5,, funcfia multiplicitare a muchiilor

zlsl
qi demonstralia este

c(Gfsl)+ lsl < lYl;

f6 ;l'L'rr --

{().

l},

uncle

incheiati. tr
Condilia necesdrd Si sufcientd ca un graf p-parti.t complet

,c,(lt.y}) = I, [(]

daca {.r. trl daca {.r'. !t}

t I

E.

E.

7.1.1. Aplicalii Propozifie 7.4.

G : (AtU....Ae,E),
sd.fie hamiltonian este

undep N2z, lAll

lA,l

lArl+

1.421

+...+

lAp_rl.

Demonstralie. (1) Daca G este hamiltoniangtunci, mul1imea,4r, fiind independenta, conform corolarului 7.3 avem lAi,l < ly(G)l f 2, ceea ce este echivalent cu

Din E, I rezurt.i cd existd dt,rr, z I u V cu e-: J",o| / -El. Deoarece G/ este nehanriltonia, maxinral, rezultd ci in graful G, + e exista un ciclu harniltonian C < G, * r,. ^ut.lrr, Dlr r,,, nefiind han.riltonian, avern ct < G'- Rez.rta e. E(c). Fie p : (, - r.r,-rar)i.r hanriltonian din C, indus de C. Notdrn p : 1r,,...,r,,1 unde.r.1 : u "gi 1.,, Observdrn cd pentru orice i daca {.r1, ri} e E, aturrci !2: ..,n] {r,,,,.r.; } / t deoarece altfel s-ar.forma in G, ciclul hamiltonian' varfuri
,

graful G : (v,E') este hamirtonian muchie rnu*imul, adicitGt nu este hamirtonia. orice muchie i-am adauga devine hamiltonian. ytzl

Sd presupunem, prin absurd, cd G nu este hamiltonian. Deoarece graftrl (I,,. y(''r)) este harriltonian" exista o rnulgime de m'chii

E', E c E, j l,iz;,cu'propri"1at.,,,,

A,

crrr

lArl

( lAil+ lA:l + lA3l +...+

]Ap*rl

| - r,.. ^tfPP-'1 L"r

__ Lt-tlrrt-it't:url

- La,t <t

94

LINII HAMILToNiENE

CoNDITIt suFtctENTE DE HAMILTONEITATE A uNUt cRAF srMpr,ll

95

t-';T:j:1,::,::.."1i.y1|_5

.f'

1 .fi
Figura 7.3.

.Jlrr

L:(c) In continuare, notdm cu p gradul minim al vdrfirrilor lui G, p ,t(G) gi cu lj, rnultimea vdrfurilorde grad p. De asemenea, pentru o rnullime

n JVa(y)

iar

p : [",u,,]

G este un r:,37_r"l

l/c

(.r)

l/r;

(.u )

Astfel, pentru orice

i {2,. . ., n} este adevaratd inegalitatea lc;({rr, -r,i}) * rc;({r,,, :r;-1 }) ( 1.

S,S

oarecare ,.9 q V (G) notdm cu S complementara in l/(G) a lui

V(G)

*,9.

Sunt posibile

urmatoarele situalii:

Cazull.p)n12.
Atunci, evident

Rezult6,lindndcontcdl/6,(;r;1)
d.t;,

Q{rt,...,:r.}qi

Nc;'(r,,) e

Figura 7.4.

{..',...,,r,,-1}:

@)

d.a;,

(n,,):

i"r,({r', i:2

"r})

'i.:2

"a;,({",,, "',-1 }) ri

.l ^ \ llr\u/l : 4 ), dc\t') 2 - rel/(G)

I L't /1\t

Inri 224

: f ttc,ttz1,r")) *16;,({l,,,r,i*1)}] ( tic,lr) i

cls,l:r.,,)

1.

Deci lU (G)l >- rP f 4. Ca:ul 2.p<n12.

Aceastd inegalitate contrazice insa ipoteza deoarece. conform acesteia. avem:

2 d.c@t) * cl6;(t:,,1, t * | :,r,.

Deci graful G este hamiltonian.

tl

Teorema urmdtoare, datoratd lui O. Ore ( 1960). admite in mod evident o demonstrafie aproape identicd celei precedente.

: Glvpl ii.dus itt G de mullimea vdtfurilor de grael ninihr este ^ conrplet. intr-adevar, dacd prin absurd ar exista doud uerfuri n.udiu. 1y e vo uiun.i, p. o. o parte am avea d6(r) + dc.(a) : "nte'nf ?.'p .n, iar pe de altd parte, .onio.n, i.opri"rulii ain
(i) Gr1ful.G,
enunt, ds(:r)
Ar fi convex ceea ce contrazice observaiia lbcuta ia inceputur demonstraiiei, ori G ceea ce nu sepoate deoareceam avea n/2 > p n _ > n/2. Deci p > lv,l _ I. (iiil irr consecitrlii. pentru orice-viri, e v,,.*irta un ::';roprierarea

in acest caz avern:

TeorernE

7.6. (Ore) (Ln gra{;;intplu G : (V,E)

cd d,61(:r) + dc;(A)

n,

cu n 2 3 vatjuri Si c'u proprietatert pentru orice doud varfuri neadiacente r,1t \,', este humiltonian.

(ii)p > lV,,l- L. inrr-adevar.peniru.r V,,aremp: dc(rl 2 dc (r\:lv,l_ deoarece Gr, < G giG,, este graf complet. Di: p I l%l _j';;;_."""Jiti.l ori G

+ dc(a)^> rr;.conrradicJiel

Deci G,, este graf complet.

7.2.2. Caracterizarea grafurilor care au proprietatea Ore -I-eorcmi 7,7. Un graf simplu G - (V,E) cu n l$22 vd$ilri at pt"oprietateu cd ds(r) + dc(a) ) n. pentnr orice doud vdrfuri neadiacente r,g e V, cre cel pulin tt,2 f 4 muchii, lEl >- n2 la. Demonstralie. Pentru n : 2 afinnafia din enun{ se verifici sirnplu deoarece singur-ul graf cu proprietatea din enunJ este graful complet cu doud vArfuri, G - Iiz,9i avem lEl : 1 :2'214. Considerdm in continuare n N2l gi fie G un graf cu proprietatea din enLrnf.
Observdm mai intdi cd grqful G este conex. Pentru a demonstra aceasta voln ardta cd pentru doud vdrfuri oarecare r,y V existd un -r,'g-lan\ P < C. intr-adevdr, dacd

{2.:r'}e E(G).inplus,acesrverfr,aregrajulcelpufin.gut.upit.,;Ji;l>r*1.
Si considerdnr agadar

na Gp

ur,"ui;;;-;ti

un varfz6 I,f, gi sd evarudm gradere ,rarr.rrilo. grafurui G in raportcugradul lui r0. Dup6cum amvdzut,existaunvdrfl6 e ,^,1t,",,j",,irif I2 p+l. Avem ", {a) d6h:n)

p;

(b)dr:(ri,) 2
(c) d6;(;r) (d)

pt

L:

2 p,Vr 1/a;(ca)
rr.

{r,1,};

{r,A) e E(G)
ipotezei.
I

atunci putem lua P : fr,'yl. Dac1r {r,y} # E(G) atunci, conforni d6(r) t dc\u) >- n Ei avem l/c(") n l/c (y) I : ll\/c(r) I + lluc(t/) I - l/6; (r) u A'c (y)

d(;(r)

) - 7t. V,, e Nc(rt ) u {ru}.

1/6(251)

pentru

Incgalitatea (d) este adevarati deoarece

d6(r) + dcfu) > dc:@) + dc(y)

)n-(n-2):2.

l1/6;(:r) u _Nc(y)1

iV(G)

{,",uil

P*ds(n))n..

{r, ruT 4 E(G) 9i, conform proprietdlii din enun!, avern ds(r1) * dq(r) ) z sau

ul,r.s)

avem

VP

6
Figura 7.5.

96

LINII HAMILTONIT]NI

CoNDrTil

STJFtcf LNTE t)E HAMTLToNHTATE

A UNU| cnAF

stMpLU

97

Rezulta

iar pe de altd partc, conforrn 17.l)

ltr(G)l

:; 1- ). z-

dcQ)

lE(G_"11

, (rr-l)':.
4 este panciclic.

r:t.(G)

:llurt..'nt*( I d1;(.r:)*a1;1.r'i,1) + I r/1;(r) \.r(Na;(r1'1-{.ri,l - L ' e,Vr.(ri,)u,u

.'

contradicliel Prin urmare, in cazul l. I graful 1.2. Ca:ul lc(.:) > (u - ))1,1.

ilo * [(e- i;' p + (p- 1)] + [n / :[tr- n-1\2 n2+l > ,r2+l >T' q , )+ 4
>
rr'2

(p+ t)](n

-p)]

Atunci, penh'u orice .. ,n} exista 1S {1,4,51 {2,,:t: i}, {t,, i+ L*r} e E (C). intr-adevdr, avern
,n

t {1.2,J,....r}
r.6({2.;r:;+r_z})l

cu propri,etatea

- | < 2tl6(z) f l(i(rr-l

rr;({z,r}),

ft6({z,r;})*
16({z,xr.+._z})

) nf2atuncilE(G)l > n2f4iar n2 f !t. Demonstratia este incheiata. !

Asadar, daclp muchii
este

dac6'p

<

nf2atunci lE(G)l >

gi deci, tindnd cont cd n - 1) cu proprieratea

{0,

i}

exista

i e

{1,2.3. .. ..

Teoremi 7.8. (JngrafsintpluhamiltonianGcunN2tvdtfut'isi cttcelpu;inn.2f4

panciclic sau este izomorf cu Kn./2,r,/2.
de unde

) 16\{2, ri}) + 16({z,ri+t-.2}') r

fi

-- f

Dentonstralie. lJtilizitmmetoda inducliei matematice dupd nurnirul n a[ vArfurilor grafului. Notdm cu I(n) ipoteza inductivd-care este chiar afirmalia din enunf. /(3) este
adevdratd in mod evident.

16({2,4}) * rr3({z,xr+t_z}) :2.

Vom demonstra'EdL(n - 1) implica Z(n) pentru n )- 4. Fie G un graf simplu hamiltonian cu n. vdrfuri, n N2+, Ei cu cel pulin n,2 f 4 muchii, lE(G)l > z2/4. Notam cu rc lunctria multiplicitate a muchiilor, rc I V(G)12) * t0, 1), unde 16({:r, V}) : t
daca {e,
I

a} e E(G)

9i

16({4, y})

0 daca

{r, A} # E(C).

Sunt posibile urm6toarele

doua situa{ii:

.,,t:,, -1, :r 1f. Vom demonstra cd in acest caz graful G este panciclic. S[ notam cu ; vArful lui G care nu apa(ine ciclului C: {zl : V(G) - V(C). Avem: . Cazul in care graful G conline un n

7-ciclu Q

lr1,

r2,r3,

..

Figura 7.6.

1.1. Cazul d,6(z)

(n

1) 12.

Atunci

tE(G- z)t:tE(c)t-dc(z)r+

-+:t+-

'

i 'q#
<G-z)9i

ciclic.

16({2,11}): 19i rs({z,r;.+rz)): l adicd {r,r,.},{",r,+,._r} E(G). Astfel G conline l-ciclul lr,rrLri+t-212] . Deci gi in cazul l.z graful G este panAgadar

(7 r)
arernai

2. Cazul tn care gra/ul G ntt congine nici un (n

7)_ciclu.

Astfelgraful G*zaren-lvArfuri,estehamiltonian(deoarece0

mult decdt (n - t)2 l+muchii. Conform ipotezei inductive 7(n - 1) graful G - z este oli panciclic, qi atunci qi graful G este panciclic, ori este izomorf cu K6-ry1z,p,-t)/'t. Dar aceastd ultimd varianta nu este posibild deoarece pe de o parte am avea

| (z- l)-ciclurezulticd,pentruorice i,j e {L,...,n} cu i * i si i+t j'i t2,dacFt {ri,ril .E(G) atunci {xi,4,"rj+r} # E9):deoarecealtfels_ar forma'(ri* 1)_ciclul
r1

Vom demonstra cd in acest caz graful G este izomorf cu Kn/2,r,/2. Sd notarn cu .: [tt,r2,trBt...,rn,rtf un ciclu hamiltonian. Din faptul ,a'6'n', .online nici un

lE(C

-z)l = lE(.K("- t112.,,,,-t112)l:

*#

(..G. Astfelpentruorice i,j e {1,...n}cu i* j ,lt,,,:t,=x;+t.,x;12 - ".t t *1 t' j +2esteadevdratdinegalitarea rc({:rr,ui}) + rc ({ro+r,ri+z})

si

1.

(7.2)

98

LINII !IAMILTONIENE CoNnrlrr sUFtctENTE DE.HAMILToNETTATE A uNUt cRAF slMpLU :ti+1

este echivalent5, conform 99

(j.4),

cu

{:t.i.:r117a2}
adicn

E(G) pentru orice i e

{i,...,

rr},

{t:,.,r;l.1r

1} #

E(C)

penrru orice r

qi deci echivalenfa (7.5) este adevdrard. Analog se procedeazd gi in cazur echivale*iei (7.6), Dar {'r:;., ;r;.r1 e E(G) pentru orice, .., n} acestea fiind

{1...., rr}

lui hamiltonian C. Aplic6nd alternativ echivalenlele (7.5)

:t.i
:Li+l
7 .7
.

{i.

chiar nruchiile ciclu_

apartenente sunt adevdrate

penru orice

i e {1,...,rr.}:

Si

(7.6) rezulra cd urnratoarele

Figura

Mai rnult, inegalitatea (7.2) este adevdratd cu egalitate, chiar gi in cazul in care i : i sau i * 1 : I * 2 deoarece graful G, fiind simplu, nu are bucle. Astfel, conform(7.2),

''":'::!

{r,i,ti+r) e E(G), {ri,r+t} t(G), 's(c)'

E(G), e E(G).

{rt,rr+z} ( E(C), \r,,*i++j ( EG).

{r;,zi-p6}

/ I

E(G), E(G),

4lE(G)l

2lE(G)l + 216(G)l

|ri,r.,-tj {ri,tr--r}

{'r;,.ri-2}

r6({ri,ri})

z.7q{1,....r,i

lc({z,+ r ,r.i+'z})

116({r;,n3}) + rc({rt+r,
Prin urmare I E( G) I

ri+z})] (
t

n2

In concluzie, orice doud virfuri din G cu indici cre paritali diferite sunt adiacente $i orice doud v'rfuri din G cu indici de aceeagi paritatc sunt neadiacente. Deci
G

: {rt,rJ,rE,...,r",_i}

V {:lr2,e;4,..., J,,}

I(rt/2.,t/,2.

<

n2 I

a 5i.deoarece prin ipoteza I E{ G)l >

i2 /

4, rezulil cii
(7.1)

conform principiurui inductiei matematice dcrnonstralia este incheiatd. fl Din.teoremele 7 '7,'l '8 9i din teorema 7.(t rct,ultlt urmitoarea caracterizare a grafurilor care satisfac condilia lui Ore. Teoremi 7.9, {Jn gra.f sinltlu G : (V, D) r:u tt e lS4 vatfuri rtt pxtprielatea dr dc@) -t dcQl) > npentru orice rksuti r,(trlirri ncttrlirtcn,rin-r,A" V ;r;";nci.lir.,s.urr
izo

Egalitatea (7.3) este adevdratd daca gi numai dacd

este par 9i dacd pentru once

i,j 1l,...,nlavem
lc({ri.11} + 16'({r; t r..ritz}) :1.
\1 4)
adica exact o muchie dintre {ri, zi} qi {r;11,:rr'12} aparline lui E(G). Din (7.4) rezultd ca pentru orice I U, 2,3,. . ., n - 1] sunt adevdrate echivalenlele urmdtoare:

este

ntot{ cu K,t

/ 2.n, / 2.

7.2.3. Probleme

l. Un graf simplu G cu n virfuri cu prr>prictirtcir t:ri rl1;(r) + tj)G(y) >- tt doua vdrfuri neadiacente r,u V((:) cstc concx.

_l

pcntr.' .r.ir.t.

Iri,r;+t\

E(G), pentru orice ri e {1,.

..

,ri.}

2' Fiec ungraf simplu cu n varr,ri crr p.rJrricrrrrr.rrcitd,6(z) + dc;fu) ) rr pcrrrr.rr .r.icc doud v6rfuri neadiacente n3 t- v({:). I)ricri rr((i) < ,./z'utunr) grntut i,,,tu, irr (i trc virfurile de grad minim ri(G) cstc conrl)lr:t.

+) {"t.,ri+t.+t) # E(G) pentru orice ri {1,. . ., n'}

(7.s) /.b)

3' Un graf sinrplu

Irt,r.,.+r\ (E(G), pentruoricez e {1,..',n} <+ {"r,tn*r+r} E(G)pentruoricei {1,...'rr}

intr-adevar, propozilia

conrpus <linrr-rrrr (n - 1)-ciclu elementar qi un varf Arunci G csrc pirrrr:iclic. 5' Fie cl un grafsimplu cu rr vrirftrri curc c..rirru ur cicru hamirtonian e': 1r1.x2,... ''.,r,t,ril]. Dacipentruoricc i.,1<,, 11 ,'2,...,,Iur.r'irtoar.eacchivalenJaesteadevarata

4' Fie G un graf simplu

z de grad

harniltonian cu r. varluli (:ilr'(. lllr r:onfine nici un (n 1)-ciclr-r arc ccl multrt.2 f 4 nruchii. Maximul estc atirrs rrurniri pcrrlr.rr rr par gi G _ K,,/2.,/2.

cu ri

dc(r) >

virfirri

(n,

- t)lZ.

{rt,r*t}

lt(G) pentru orice ri e {tr,...,n.}

alunci G

{t:;,n,1} e li(G)

(..} {:r;, 1 1,:r.

112

li(G)

lt',,,.,..,,,.

100

I,IN I I }IAIvI ILTON I t.N I,

CoNDtTil suFrctENTE DE l.tAMrLTONEtrATE A uNUt cRAF STMpLU

6. Fie G un graf simplu cu n vArfuri V(G) : {t1.:t:'2.... , r,,} cu proprietatea cd pentru orice i., j {i,2....,rr.} urmitoarea implicafie este adevdratd

{:r';,ri) E(G)

=+ {.r:1.'1

,t:.+2}

E(G),

atuncipentruoricei {1,2,...,rr}averndc(:r;)*d6(:r;-.1

nqi ltr(f;)l

trrl'1'

7.2.4, Tehnicainchiderii
Si considerdm gy mullimea tuturor grafurilor simple peste o rnullime finita de vArtLrri o proprietate p a acestora gi un num6r natural k N2o. (1, inlprer.rnd ctl lelaiia < formeazd o mullime parlial ordonata gv',<. in cele ce urmeazd conveninr sA itlentificam (J P cu mullimea grafuilor din gv care au proprietatea 2. Astfel expl'esiile ,.glaful are qi,,G e P" vor comunicaaceeaqi informalie. proprietatea P" Pentru un grafG e 0v Ei opereche de v6rfuri s: {t:,y} V(2) notanl su urG'(e) numSrul muchiilor din E(G) care au un capdt in mullimea {t. y} Ei un capdt in mullinrea

v,

complementardacesteia V
Proprietatea de vArfuri'e

- {",A}.

: {r,a)

se numeqte

h+-stabilit daci pentru orice grafG e

V(2) cu ut6@)

gl' $i orice pereche k urmdtoarea implicali'e este adevaratd

observdm c6 daca vdrfurile * Ei g sunt adiacente in G, atunci G : G * e. Prin urmare, implica{ia precedenta este semnificativd doar dacd vdrfurile ;r qi y r.ru sunt adiacente. caz

in care avem

'ut6;({r,E})

:tr;c+.({2,.q}): dc\t:)*rI7';('11):t11;v,('t:)IrIc:*,'(LlI*2'
gt,
$i orice perechc de

Proprietatea P se numeqte k- -stabita dacd pentru orice graf G e

vdrfuri

e : b,Ul

I/(2) cu 'wc\e)

&' urmdtoarea implicalie este adevdratd

G are proprietateaP =+ G

e are proprietatea

2.

G * r,:. Pritr urtllare, Observdm cA dacd vdrfurile r; qi y sunt adiacente in G, atunci G :r; 9i g sunt adiacente. caz in care avem

inplicalia precedentd este semnificativd doar daca vdrfurile

-c({t,tt}) :'uc*"({x,a}) :
dacA este

d6;(c) + dc;fu)

- 2:

tlc:-,

(t) *

d1;'-, (t1)

Pentru doui numere i, k N2o vom spune cd ploprietatea 2 este (i- , L:- )-.\luhtlo i--stabila gi k+-stabild. de posein figura 7.8 am reprezentat diagrama Hasse a posetului indus in Q1'/ tul fy,g. Pe arcele diagramei am notat maximul ponderii muchiilor prin a caror adaugare/gtergere grafurile se transformd unele in altele.

Figura 7.8.

102

LlNrr g,rvrlroNrr.Nr,
a

CoNDrTtr suFtclENTE DE HAMILTONE|TATE A uNUt cRAr stMpLU

103

lc+ inchiderca unui $af simplu G(v,E), unde,k N>o, este rnul{imea c1.+(G) grafurilor oblinure din G prin repetarea c6t timp este posibil a urmdtoarei operafii:

daciexistae: {", y} e Vtzl - Ecuur6r(e) : ds(r) * d,c;!') atunci se iniocuiegte graiul G cu G + c (figura 7.9).

k:,

G:(v,E),k
'7)

c:
6r

(.v,8),

y(z) _

G' e c6+(G)

E' -G' e
c6+ 1G)

E',

- lc:j

ut6;ft): k

Figura 7.10

7.2.5. Exemple d6(r)+t16(11) |

k

G':C'+e

Figura 7.9.

trchiderea unui graf sirnptu G(I{E), unde k N>o, este muuimea c1, (G) grafurilor obtrinute din G prin repetarea cat timp este posibil a unndtoarei opera{ii:
dacd existd

k-

e: {x,A} E cu utc(e))

k, atunci se inlocuieqte graful G cu G-e

(7.g)

un graf simpiu G se numegte gl af k- -tnchis daca c6- (G)

graf ft--inohis este caracterizat d0 irroprietatea ca pcntru orice muchie ttc(e) < k.

: iG]

cu alre cuvinte, un

"

: {t,g} avem

NN] NX ,".[]) :tx] ilNX

r",0'.J)

:{X}

lj
l

104

[-INII IrAi\4ILToNItiNt:

CoNDtlil

suFICIENt't1 DE IIAMILToNE|TATE A uNUI cRArj slMpLU

l0s
r_1

{i

,l\

I]:

,t/

c1+

In cele ce urnleaz', in funclie de context. convenim sd in{elegenr prin (G) un graf oarecare din nrul;irnile c1 _ (G), respectiv ri+ (Gj.

((,,)

qi

F'l

I\.J \\ti I\

Teoremi 7.10. (Teorerna de unicitate a A:+-inchiderii unui graf) pcntru orice 51tztl simplu G : (v, E) si orice nuntdr k N21r p'in argoritnrur (7 .7 ) se obline un un it: grul k+ -inchidere lcp"(G)l : 1.
Dentonstralie. Sa presupunern prin absurd ca algoritmul (7.7) poate conduce, prin seleclii dif'erite ale vdrf'urilor neadia_ cente r gi g, la doui grafuri At-imchidere diferite Gr : (1,'. E1) gi G2 : \V,Ez),

I;)-: tr-rr.l_l

lEt-Ez
I I I

llE,-E,

,*.(fr) :{fr}

Gt

Notam Ei - E : {.t,"2,e3,...}, unde indicii corespund ordinii selectarii

muchiilor in procesul oblinerii grafului G1 . Deoarece & * E, purem presupune, f6rii

Gz'

e|,e2...-,ej

I
I I I

4-E)n(Ez_E)
E
811

I I I I

I I
I I I

fr: ft ft'fr-ffi
'"-(ffi) ={ftQ}

I
I I

a micgora generalitatea, cd Er - Ez * A. Fie j Nyr primul indice al unei muchii care apa4ine. iui -81 dar nu apa(ine lui -82

Figura 7.1 l

e!1e2,er,...,j_r (Er - E)n(82_ E)

Notdm

qi

e7

Et-E>.

ei

: {r,a},

G11:: G

* I .n 9i Gs : 1<r<j
r,g

(V,Ed.

wwwNfl
.rff\ /f\
\,R\A

Conform modului de selectie a vdrfurilor neadiacente implicafii sunt devdrate

Gn

din algoritrn, urmdtoarele

sJ s?

: {x,A} h =+ d.a;,,(u) * d,6;,,(y) ) k; (a) : {r,A) f Ez =+ r16;"(x) + rt<:,(,g) < k. (b) Dar Cis ( Gz. Prin urmare dco@) ( dc, (r) dc,, (g) ( dc. (y), qi din (b) oblinem $i d"u@) * dc"(a) ( d6,(r) + dc,"(d < k. (c)
d Eo gi ei

( Gr, ei: {x,A}

ej

Gt

Inegalitalile (a) 9i (c) se contrazic ai astfel presupunerea facutd la inceput : Gz, qi prin urmare lca+ (G)l : t. pemonstralia este incheiata. este falsa. Deci

:{#} ''".(fu)
'".(ft) :{o}

cazul k--inchiderii unui graf G nu este aclev6ratd analoagd celei precedente ceea ce se poate constata in exemplele 3 gi 5.

Observafie 7.11. in

o teorema

sintpre pesteomullime.finittrdevdrfurivgipoproprietateaaces,tora1i+,t-\-"iiouird.Atunci, oricare ar.fi graful G gv, pentru orice pereche de vdtftri e : {*,i} e Ve) cu wc(e) 2 max{i, k} urmatoarele afirmagii sint echivalente: (a) G e are proprietatea p ; -

LemdT'12' Fie

doua numere naturare

i,k N2o, qv murrinxea grafurilor

106

LtNrI rrAMrLToNIitNti

CoNntTtr suFi('lt.NTF Dtj HAMlLT0NtjtrnTE A UNUt cRAF srMpl.ll

lol

(b) G ure pruprietatea P: (c) G + r: arc proprietalea P.

Denronsttulie. Vom demonstra ch (b) ++ (c), cealalta echivalen{d (a) <+ (b), fiind evident analoagd. Sunt posibile urtritoarele doui situalii: Ca:ul l. r, e E(G). Atunci G

G + e 9i echivaienla este imediati.

(b)PrcprietuIeaHv eslen--stobilti. Siconsideramungraf G 711 rrpciclulr.rrrilC ( G gi {u,ui e y(z) cloul v^rfuri adiacentl in G cLr tt':1;(r) ) rr. Vrrrr ": aritacd G - c Ht,.Daclr,prinabsurd. G _ cnuarfi hamiltonian,aclica {:) , ,,E,1 1, atunci ('l < c - egi cum c < G, rezurrdcd e E(c). prin urrrarc. cicrLrr (,inilucein gralulG*cun ir.,u-lanfharriltonianp : C_c : 1.,,. 1,,, gi .r',, i.,. penrru orice i. 12.....n) a'em ,1;i.'",f,1j,;,;:
tonian

atuttci .r'.i,1

Cazul 2. e f E(G). Avem: (i) dac6 G are proprietateaP, atunci gi Cl

+ c are proprietatea P

deoarece

cste

i+-stabila 9i ur6(e) ) } (ii) dacd G + e are proprietatea 2; atr-lnci gi G are proprietatea 2 deoarece 2 este /i'--stabila qi ur6;1, (e) :'utck:) ) nrax{I, k} >- k. Agadar, in arnbele situalii echivaienp (b) ++ (c) este adevdrati. Lema este demonsttat5. n

nrax{i, k}

i:

--r;.rri]. Ai;_, (.,r.1). de unde oblincrn

ll'-.r',-r,.r'rr

I'

N1._"1:r,,.) deoarece

altfel s-ar fornra in G _ 1 ciclul hantiltonian,(,. _

p.;r;;,; ll'ir.,

Rezulti ly'c_,.(r,)
d,c

e {r:1....:ir,r_,} _ i,.,-r I i (
1
.

-,,(r t)

d6,'*,,

(r,, )

Aceasta inegalitate contrazice insa ipoteza uts(e.)

n, deoarece avem

d,s-,.(:r1)

Teorerni 7.1"3. Fie douit numere nalurale i, k N2o, gy nrullimed gralitriLor sinrplc pe.sle o mul4inte.finita de vdtfn'i 1,' Ei P o praprietate u cestoro (i+,k-)-stubild. Atunci, oricare ar.fi grffil G e gt, urmcitoat'ele ttfirmalii sunt echivante: (a) cr,- (G) are PrcPrietatea P;

* d.6;-"(rn): dc(ri) - I*
G*e
este hamiltonian,

rl,g(r.,,) _ 1

:,uc({rr.r;,,}) :

u;17(e:)

n..

Agadar, graful

Demonstrafia este incheiati. tr. Futem formula acum. conform teremei 7. 13, enunful urmitor:

G-e 11r... Deci proprietatea Hr. este ,.--stabild.

(ls) G are proprielateo P: 1c) r:,,* (G) are Proqrietated

ttnde P

P;

ruax{2,

ft}. tr

Cu acclegi noialii, este adevdrat de asemenea, gi urmdtorul entrn!:

Teorerni 7,16- in tnulsimea Qy, gra.fitilor simple pe.ste o ntullima cu rt, rtut.fitri rr N2r, pientru orice gt'af G gv urmdtoarere afirmarii su,t echivarente: (a) c.,,- (G) este hamiltonian: (b) C esre hamilronian; (c) r:,,+ (G) este hamiltonian. !

1.,

rilor tlin Qr,". Daca G

Teorerni 7.14. (a) Fie i,,k N21; ar i ( A El P tt proprictote i.+-stuhili u grt(itare proprietatea P penlru orice G 8y, tttttttt'i.Si r:1rl()) ure

Amintim cd am convenit

pn4;rietutea P. lb) Fie i,A e N;o cu l ( k si P o proprietatei--sldbilti a gnlilrilttr dirt (| are prutprietrtte,tr'P penlru orice G e Av, atunci Si r:p (()) ute prtspricttrtr:o

sd notdm prin cr+(G) unicul graf n+_hrchidere a lui G din mullimea c,,1 (G), iar prin c,,-(G) oricare din grafurile n--inchidere ale lui G care

formeazd mullimea c,,- (G).

At' DuCu P. !

atunci graful G este hamiltonian.

Coiotrar7.l7, FieG_ungraf simplucunvdr.furi,n N23. Dacdc.,,t({:\

rr,,,

7.2.$. A,plica{ii
incepenr prin a denionstla faptul cd l-iarniltcrlre itatea grafulilor sintple cu rr varfuri este o proprietate ((.)+, n-)-stabili gi conlbrtr tcot-ernei 7.i3 vorr-r obline o condigie necesard qi suficienti de hamiltoneitirte ?n Lenrlcrri rlc //+gi rl--iirchideri, folmr-ilatd in teorema 7.i6. Acesta va avea drept conseciitic icoi'e-rncle ini

7.2.6.N. Flamiltoneitatc

gi

stabilitate.

Din corolarul 7.17 rentltd, imediat teorema 7.5 a lui Dirac teorema 7.6 a lui ore. ai intr-adevir, este utor de vdzut ca graful G din enungurile acestor teoreme are nt-inchidere izomorfE cu graful complet K,,. in consecinld, conform corolarului 7.17, graful G este hamiltonian.

Dirac

Ei Ore.

7.2-6-2. Teorcma !ui Chvdtal

Demonstrdm in continuare o proprietate a grafurilor simple cu n varf,uri nf -inchise a cdreiregalie este 0+-stabil6. Aceasta ne va permite formulaiea unei condilii suficiente cle hamiltoneitate a unui graf simplu aparlindnd lui Chvdtal. T-eorerni 7.19. Fie G care notdm _

Teoreml 7.15. irt mullintcu Qy, a g'afilriktr sinpla peslc o ntulsirnc rz N2r, proprietatea de a.fi hantiltonian este (A+,n'-)-satbila.

c'tr

tt vtirf)rt'i \'',

. Demonstr-e{ie. Notdrl cu ?11.. proprietatea Avem: 'H (.a) Proprietatea T{\/ esle 0+ -stuhila. Sd consideram un gral G 1', un ciclu ha:nil-

dc a fi hanliltonian a graiirriior din (li

(V E)

un gra"f sirnplu de or.dirt

n. n N>r, nr_inch[.s in
tui G,

tonianC(GEi e:{r.r.,}V(2) douavarfuri neadiacenteinG.Evidenturl;(c) )0. Atunci C,'<G+egi asiiel graiul G+eestedeasemeireaharlihonian,G-lc'llr'.
Deci proprietatea 7{y este 01--stabila.

"t(G)

: (,lt { ''' S d'), nrultisetul orclonat crescdlrtr ol graclelorvdrfiu-ilor V;.: lt: I r: e V, da;(x) :61 penrnt i. {0, 1, 2,...,n, 1}. -

.i

108

[-l Nl I I lAl\1 I Ll oNlf:NI:

C0NDITII SUFICIENTE DE HAMILTONEITATEA UNUI GRAI. SIMPLU

t09

Alttnci nno tlirt ttrntatoctrelc dottti u.lirntttlii t"sla ttdt't'iirutit: (a) graftrl G este cctnrplct: (| - I(,'; (b) gra.ful G are propriclttlcu P,u,;
Exisld un nttnmr intrcg i:,

I (L: l%,*rl+.'.r- ll1, rl

r-:

lr <

I l%l+lvll+' +ll'il
deoarece

nf2

ustfel incal

(Pr

r--_l tt
)

V*+z Vn+r

Dentonstralie. Sunt posibile urlrritoarelc doutr situalii:

Cantl

$\t

Vt * 0. Atunci graful CJ nu este cornplet A) 9i lYl : n ) 3. Pcntru l; : I avern

l.

(l

are varfirri izolate

l%,_rl(1<lr,1l+lhl
deoarece prin ipotezd
adevdratd in acest caz.

u,Vp 0. Agadar proprietatea

lrftl >

gi prin urmare

lVi,-rl

este
:

Cazul 2.

Vt

etateaPy (adicd non (a)

Pre,suRunem

0. Vom ardta ca daca graful G nu este complet. atunci el are plopli+ (b)) qi cu acesta denonstratia va fi incheiata. aEadar cd G * K,,.. Existi atunci doua vdrfr"rri u. r' I" neadiacente

Vz

Vl

{u,u} 4 E
r:

(7.e)

t--l tt
.
Figura 7.12.

Presupunem ca, in mullimea perechilor de vdrluri neadiacente din G, perechea {rr. aleasd astfel incdt suma gradelor sa fie maxima

} este 2.3. k
(7.10)

dc(u) +

dc{u) maximi.

Notdrnk; :d,c;fu)qit:d'r;@)ceeaceinseamnicAtt\'*,9i r'tri.Putempresttpune lbrd a micgora generalitatea c6 avem

dc(u)

. {r,r}

< lyrl + lyzl +... + lyftl. intr-adevar,pentruoricei {k+1,

d6('r.') ceea ce contrazice raftut ca numirul gradelor a doud vdrfuri neadiacente. Rezuli6

.O. deoarece

altfel arn avea {u.

r}

k+2,...,n eE
qi

1} gi oricev6rf

dc(s)'+

k'+ t

d.6;@) > k + t: = .st" Lgat cu maximul sumei

:,;;

r 1,,.,t f

u,

A<,.

(71l)
2.3.1. t

t:dc\u)2lV**rUV;+2U...UV,,_r _{u}1.
Sunt posibile urmdtoarele doud situalii:

(7.13)

Vom ardta ca num6rul k astfel definit are calitdiile din enunlul proprictirlii 21'. Observam mai intdi cI este adevaratA urmAtoarea inegalitate

k+t:

d6;(u) + dc@)

<n

0.t2)

: t, Vr:

k.
71 Si din (7.

l3) oblinern

deoarece graful G este n*-inchis, iar vdrf'urile u 9i u sunt neacliacenle. in continuare avem:

t 2 lVx+tl + llzr+zl + ... +

lV,,tl.

(7.14)

2.1.1<kcnl2.
alta parte k

t > k. Atunci r,' V C 71+r

2.3.2.

U Vx+zU

..

.UV,_t

pi din (7.13) oblinern

I'cclc intr-adevlr,d.c("):k ) ldeoarecegraful Gnuarevarfuri izolate(llirl + t : ds(u) + d,c(u) < n $i, cum k ( t, rezulta k < nf 2 (vezi figura 7. I 2). 2.2.lV,,-nl* l%,-r+rl + "'+ l%-rl ( k. intr-adevdr,pentruoricei e {n-k,n-k+1,...,tI.-.1}qi olicevArfe 7;, {lr,.r:} E,deoarecealtlel amavea {u, r) (E gi d6(ri) -ld6;1"r,): A + j 2 tt:ceeacecontrazice faptul cd graful G este n+-inchis. Rezultd k : dc(u') 2 lV,-tl+\V,,-i +r l*' ' '+l\/,, -tl.

:0)'

t 2 lVn*rl + l%,*zl + ... + lV,,-tl

sau

- L..
ltzry+.

(7. I s)

Cornpar6nd (7.14) cu (7.15) relinem faptul c6 relalia (7.15) este adevirara in arnbele cazuri. Inegaliratea (7.15) admite forma echivalentd t. n* (f . .+ _ Iz1l+

l!il)

lVl
deoarece k

+ t < n,

ceea

lvzl+ ... + lVxl ) _ t _ r > k " ce trebuia demonstrat. tr

110

LINIt llAt\4 tLtoNt t-Nt, Fie

CoNDll'lt sul;lclENTI

DE t]AMtLToNEtTAIE A uNUr GRAF slMpLtJ

lil

s' nmioretr:ri s gi notdin,s ( s'daca 5i nr-rrnai clacd .r:1 < ;rl pentru orice ri e {1,2, iJ, . . ., n}. [.Jn g|af neo|icntat (lt spurlem cA estL' grud-majorat cie un graf neorientat G2 daca s(G1 ) ( s(G2). unde s((,'1) 5i .s(G'2) sunt
orclonate crescdtoi rz

s: (..t < ... (

.r,,) 9i s'

(:r',

intr-adevdr, conform lemei 7.l9 qi corolarului

.20 avem
(7. r 6)

N2i.

Spunern cd

s(G)

s(G').

Prin unnare, pentru orice numir intreg k, 1

< k < nf 2,avem implicaliile

lr:.

rnultiseturile ordonate crescdtor ale gradelor vArf'urilor.

Lenrd7.I9.Fien'N2l,ioe{1'2..'..rr}1l's:(.,.r<...<
.r',,,.' (;r.l "/: .xi,,

* 1 .-

:u;r, Si

reordonarea contponentelor. Avent s

<

<A9$r7o <di < Ottg$r' d,,,t,) /)-Aqry,t',,,*,2r1,,,,7.)n_ Agadar,pentru 1 {k <n.12 avernd'* ( A =+ d',,_,,) n-L'.Deci G'arepr.oprieratea rtotrPy. n
,J;

s'.

Denron.stralie.Cunotafia.io:rnax{jIi,r(.j(n,:ri::rir)}a\/clll I e fn] - {.iu} qi ,,,,, : r,'ju- 1 <:rju. Deci

.tr:'.r',1 tt"n,t,

Teorernd 7.22, (Chv6tal) Fie G : (V,E) un graf sintplu ru l\il: tr ) i3 Si nulti.getul ardonat crescator al gradelor vdrfurilors(G) : (dt ( ... ( d,,). Dut'ri g.afill () are proprietatea tonPlr, alunci G este hantillonien. Pentnt orice numdr intreg k, 1
ur m dto area intp I ic
a (i

s=(rr

<k

nf 2, este adet,ciratd
(norr

2r.)

d*

k =l

d,,.-t".

),

n,

k.

Demonstralie. in vitutea teoremei 7.18 sunt posibile urmdtoarele doui situalii:

Ca:ul l. Gra.ful n+-inchis c,t (G) eile conplet:c,, r(G) ^ ft-,,. Aurnci, conform corolaruldi 1.17 graful G este hainiltonlan. Cazul 2. Graful

.^

..:

't

-il ,rid f r

Lto
Figura 7. I 3.

.r"

,t'j,

n-r -inchis c,+(G) are proprietatea Py. Dar, conform propoziiiei 7.2 I proprietatea rron 2y este 0+ -stabild qi prin urrnare. conform teoremei 1 .14 (a) graful n+ -inchis, c",+ (G) are proprietatea non Pr.; contradictrie. Agadar, singura situalie posibil5 este cazul 1, iar graful G este in consecin{d hamilto-

nian. I
^5r

Corolar7.20, (a) Pentru orir:e graf neorietttaL G

.s(G

u,'u

L/(G) tn'cttr.s(,(|) 1

7.2.6.3, Caracterizarea grafurilor nehamiltoniene cu un numir maxim de muchii.

Pentru orice

(b) Pentru orice gra.f sinplu G Ei orice numdr k N>o dyerx s(r:1.- (G))
s1r:p..

i'uu).

t,oi,...,o1,b N21

definim graful

l{t"

"'

astfel

s(Cl) S

(C)).

Ha7''.'ttt
t rrt1.1 ' '"'): s(H;''.--.-(I+ \ (b*ar

:-

(Ko, +. . .+)

V rr,,.

Propozi{ie 7.21, in ntullinrea Qy a grafurilor simple pe.ste o nulline cu rt rz N2:, proprietateo nonPy (negalia proprietalii Py) este 0+ -stabila.
Den'ranstrasie. Confornr propoziliei 7.23. negalia propriet5jii 21' poate
asfel:
Lrn

t'iiuri

Evident multisetul gradelor grafului Hf,t'"''a' este dat de formula

V
,

- 1)u'...(b+ar - 1)"t(b*ai +..'+a1 - 1)r'.

Ks

(1

.17)

fi

fonrrr-rlatd

grttf G e Qv cu mul.tisetul gradelor.s(G)

: (dr ( "' < d") utt: pntprietotca

1(A<ttf2,e.steatleviirttlti
I;.

non2l.,daciisirutmaidactipentuoricenunfirintreg,(.,

ttnndtoorenit"uplicaJie
rJ*-

* d,,*k ,rt,-

Sd considerdm un grafnecomplet G e 8v, G * I{,,, gi o pereche de virfuri neadiacente e : tr,rJ't g {Q\. Fie G' : G +e 9i s(G/) : (,ti < "' < di,) multisetLrl gradelor iui G'. Presupunem ca graful G are proprie'iatea non 21' Ei sa aratam ca qi graful G' : G i- e are aceeagi proprieiate. Cu aceasta Cemonstrafia va fi incheiatd-

Ftsura7.t4.

Il3't'', "(H?'u'') -

3a4:182

333344488.

n2
7.2.6.4. Exemple

LtNtI HAMILToNtf,Nf.:

CoNDI'l'tr suFictENTE DE HAMtLTONETTATE A uNUt cRAF stMpLU

k

tl1

(d) s(G)

( s(FJj" 't "-2r;rirrrcg 1 -( A

unde, cu norariile teorcnrci 7.18, G gv pentru care eri.std k un nuntdr nf 2, cu una din prctprietayite (a), (b), (c) saa (d).

IIi''

qry
Hl.'

V
Hl''

orice

.Dentonstratrie. ingeneral,pentruoricep,q

{1.. . .,.rr}

avem

i1,...,n),oricer. {1,...,n _ 1} Ei

(i) lr4rl + lv,l + .. r lv,*l (ii) p ( r/ <+ di, < d,r; (iii) i' > dj e dtv,t+tv,t+.

:
)

n:

+n/tt

di

lyol

+ ll/il + ... + lv,l > .i.

\F V
Hl'n

lYrl+'.+lyrl
Vo

\w \W
H)'t'z H)'t"t
H,|'r't't

oro,o,0,0ll 1,1,1 , rt,

dd2dJ

i ,ili
di

x 'x

Oblinem echivalenlele

e dlvol+ly,l+...+1t 01 ) d1, +l lVsl + l% I + . . . + lV,l 2 n- k > d,*x, n*k_ I2 d,._t" +) d[,.0]+lvil+.:.*1V,,,-5_,1 ] d.,_t,
k

d1,

k;

<+ l]zsl+
++

(V,_*l + ... + lV,*l) 2 n * {+ lV"_El+...+ lvn^rl> t

.

n_

lyll+ ..*

lv",_r_r

l2 n -

k
k

Agadar, (a) echivalent este cu (b).

In fine. echivalenp (b) <+ (c) esre evidentd. iar (c) <+ (d) rezulta imediat din formula (7. I 7) care, in acest caz particular, devine
k

s(Hl'"''t'"'-zt")

: kh(r- k -

1;"-er'(r,

1)*
1)

("

- 1)'..(n - 1).
(V,E) cu

tr

rt*2h

Teoremi 7.24. Orice graf nehantiltonian simplu

II]''
f

n)

3 vdrfuri
k,

H)'t'a
a

Ht,r,t,2
este grad-majorat de un graf de trn

'rolrrzl(lc 7.23. l)rvprie:lateuPy

7

lcrttrttnetl

(rr)ll', rl I,,' I ly,, rl { l;< lX,l+lyrl+...+l7rl; (tr) r/1 '. 1/ rl,, 1. . rr, A,; (e ),r(t;) . 1".'l''(rr A: I).,,(n- k - l)("- 1)...(n - t); LvJ+-v-J
Ar

,lt|

mullimii grafurilor sinrple 9v, definita fn enunyul mtrtrilr unndtourclc tlef;nilii echivalente (a), (b), (c) sau (d).

I{k<n12.

S"-2k

prrn", un anumit numdr intreg

cu n varfuri.

Dentonstra[ie. Fie G larelor 7 .20 gi 7. i 7 avem

: (v,E) un graf nehamiltonian qi

c,,+(G)

conf'rm

coro-

s(c) < s(c^+(G))

/.!{..

(7. I 8)

rt -2h

i14
Conform teoremei 7.i8 9i propoziyer 7 -23existd un numdr intreg
propnetatea
s(c,, r (G))

LINII I.IAMILTONIENE

CoN Dtl

l suFtcl ENTii
L r.

DE ItAM t t_'toN I]lTAi'E A UNtJI GRAF' stM pLU

l15

k'

i < k < nf2 cu

(7. r e)

/ I \ ,.

( l, rr

(2)A-29in:5.
in cazul
( I ) avern,

E s1Hl"
r

'1

" -2k).

lindnd cont de (7.20),

Din (7. I 8) qi (7. I 9) rezultd

.s(G)

r(11i'''-2;

(1.n

- 2,.-,n n-2

2,rr

- l)

s(G)

( s(Iy'|' t''-zr',,

-\ ! adica G este grad-majorat de graful 11|"1 "-zi' '

Teorenri 7.25. in orice graf nehanriltonian sintplu G cu n
inegalitatea

gi rezulta ugor cd G in cazul (2) avem,

- Hl'"*2.
linind cont

gr'r'r

de (7.20)

s(G)

: r(l1;'t t) :222449i

rezultd ugor cd

2 3 varfuri este adettitrcttti

Aqadar. G

lHl'"-2,n|'''t1

(nrod

-).

Demosrralia este

iricheiatd. n

urmatoare

lE(G)l
Avem egalitate dacd si numai dacd

/n _ l\ . ( z')+t

IHrr'-z,II"l'f I 1-od -)' H)'t't

Figura
7. I 5

mei7.24 existd un numir intreg k, 1

Demonstra|ie,FieGungrafnehamiltoniansirnplucun}n3vArfuri.Conformteore_ < k < nl2,pentru care avem

*. ftq$:s. wr"
Rezulta
(*)

-i'''

-zt,'

lE(G)l

'<'

_(, - t) \ :\ /" 2k\ _t2: f'-t\ /-\ z ) _t,,_/,)(k-t)-i z )t\ (n _ 2k-i)(k- 1)+R -k2 + r : (n*t\ - f* - \2) \2/ /n-1\ /I--1\ - (n-24 -l)(k-l) (^ :
{" ^') -i \r/\L/ 1_*\ ln _ r) * r, ;')

lEtrl'"t '-zr,'

A.2

*\2/

unde am folosit inegalitatea tip Vanclermonde

("-t\ - (" 2o) * ("1^)(o;') t I

\ z /
Agadar,

/\

* (^ ;') \ z /
qi numai dacd avem egalitate

atins daci lE(C)l < (";t) + 1' Maximul este in (*) qi (**). in (*) avem egalitate daca qi numai dacA s(G) s(,r/l'" 't'"-'*)

::;:&,Jn-k-

i) ("-r- rt{n- ;)" (n- l)'

n*2k

(7'20)

in(**)avemegaiitatedaca,sinumaidacdunadinurmStoaieledoudafirmaliieste
adeviirali:

TEoREMA LUI BERGE

I t7

(c)'
(i:11, ,412):

L/
^

cicluri .4fi, ll12.alternante;

lanluri /1{1 . ,4/2-alternante cu un capat saturat, iar celalalt,412-satur.at;

AIt A t" o-o-o....+--tu AIt

o

,411 -

Capitolul

(L[1, XI1):

M\

lanluri l./1, /I/2-alternante cu capeteie

saturate;

,4_f1-

Cuplaje
din G este o mullime independenta de muchii M e EIG) adicd o mul;ime de muchii oricare doud neadiacente. Craful indus de .l\1 il notdm prin [,41]. Not6m cu ,4u1* un cuplaj de cardinal maxim din G. Vdrfurile muchiilor unui cuplaj spunem cdsunl hll-saturate. V6rfurile grafului G care nu aparlin lui ,\1

(!tt2, At2):

. n/'o o o

nl'o

lill::t saturate.

o'"

'4/2-alternante capetele '4l21112.

Am reprezentat cu o linie groasd muchiile lui

l.Ii gi cu o tinie subiire muchiile lui Cu notatiile precedente este adevdrat urmdtorul enunJ:

Fie G un graf simplu. Un cuplaj

AI

Propozifie 8.1, Fie Mt, Mz doud cuplaje,diferite. (a) Pentru o componentd conexd oarecare Go { ll\{1Llrt2l avenr

(o

spunem cd sunt Il'I-nesaturate. in raport cu un cuplaj III dinG,un lant sau un ciclu?lementar spunem ci este,l'1alternant dacd.muchiile sale aparlin altemativ mullimilor nf gi 17 EG) - ?\.1. Un lanl "1'1.-1-alternant .pun.- cd esle deschis (sau crescdtor) dacd are capetele nesaturate.

llrr nE(c(,)I. lAlzobtcrtt:

(b) Avem

{t

[-r

dacd Gs este de tip (C) sau (I41, IlI2), dacd G6 este de tip (.4.11, JII1), dacd Go este de tip (IVI7, tr'12).

v\M\ :
(v6rfurile

.41-nesaturate)

v(c)

- v(M) { t
I
I
linii groase).

ooo
O.<
deschis (muchiile cuplajului l\1

lll,Il O

lL,tzl

(vdrturile

V(M)

: -

numdntl componentelor conexe din flfiLM2) de tip (Nh, XI) numdrul contponenetelor conexe din lMlAIvIzl de tip (l\[2,IvI2).

A/-saturate)
Figura 8.1.

P un lan! M-altemant

Atunci Ar este cuplaj de cardinal ntaxim dacd si numai dacd nu exista nici un lany I\,1_
allemant deschis. Demonstrarie. + Dacd M este cupraj de cardinal maxim in G qi dacd, prin absurd, ar exista un lanr Jl4-alternant deschis p < G atunci,4d :: a,ILh]P)ar fi un cuprul de cardinal lI'Il+ r de unde ltuItl > l-vl1, contradicfie. Deci nu existi
deschis..

Teoremi8.2. (Berge)Fi"G: (V,E), E +A,ungraf simptuSi M Euncuplaj. e

sunt reprezentate prin

O transversald K din G este o mul{ime de virfuri K g I,'LG) cu proprietatea ca orice muchie din G are cel putin unul din vdrfuri in oa. Notdm cu l( o transversala de cardinal minim din G.

r'""r,vl-.r,""i.r,t

8.1.

Teorema lui Berge

Sd presupunem acum cd nu exista rant /)f-alternant deschis. Fie M* e de cardinal maxim. Vom demonstra lM-1. Presupunem prin absurd cA lA[l < 1,4,I* l. Conform propoziliei g.l avem

calMl:

E un cuplaj

Fie .4/r, A42 doudt cuplaje. Considerim graful [,4,1iA,412] indus de diferenla lor sitnetricd. Deoarece pentru orice x e V [X,I1LIzI2] avem

lhI.

- l\[l : D

numdrul componentelor conexe din lM" AtrI]de tip (,1f -, n/.) numdrul componenetelor conexe din lM- AI,II de tip (ll,I , A,[).

d1,u,a,u,1(")

d1,rr,1(r)

d1lr,1ft)

componentele conexe ale grafului [n/rAn12] sunt de patru tipuri:

de

lMl: lM.l.

In'l - Deoarece lluI.l -adic6 > 0 rezul* ca exist' o componentd conexd din lIvI- arvl) tip (,4'1*,11'l"), existd un ranl M-altemant deschis, contradiclie. Deci

l1g

CUPLAJF.

STRUCTURn uNUt cRAF BlpARTlr iN Rapont

cu uN cupt.AJ

Dr:

cARl)lNAl

MAxrM

I l()

9.2.

Strq&etura unaui graf bipartit in naport cu un cuplaj de cardixral creaxilrt

(AU B ,B) un graf bipartit 9i ,4y'. e E un cuplaj de cardinal rnaxim' Notirn B1y rnuliimile vdrfurilor,{'1*-satuiate din A, respectiv 13:
.1\11

Lerni 8.4. (a\P(Ao).P(Br)

(c) .4s ft As (d) .4i a As

A:

(b)AonAt:AqlBoOBt:0;

Fie G : cu
.A1;,

:0 :0

9i Bs

Bt

rl Br n B.t

:0; : A.

::1\-V(lv'|"),

B6

-'tl(n1-)'

9i cu

P(,4s),P(Bs) mullimile ianluriior

P(Ao)

-A{*-alteinante care au un capdt in 11{), respec-

trv Brr:

[)enrcnstra{ie. a) Presupunem prin absurd cAP(As) aP(Bt)) # A. f ie 1' e- 2(.4q1) t.t P(Brr).Lan1ul P este,44*-alternant deschis deoarece capetele sale, aparlinand rnulliililor *-nesaturate. Pe de altd parte, conform teoremei lui Bcrge, ,40 $i 89, sunt Jl.f un astlcl de lanl nu existd, deoarece ,4,[* este un cuplaj de cardinal maxim in G. Deci 'P(Ao) a

:: {P I l.r e '4rt, F este:r-lani '1''I*-alternant},

vdrfurilor ciin A - Ao, respectiv R, aie lanlurilor din P(,40); vdrfurilor <iin -'t, respectiv B * Bn, ale lanlurilor din P(Bo)

P@o)

A.
*

P(811):: {P ll3/ Bs. P esteg-lan!,&f*-alternant}'

Notam

b) E,galitatile sunt consecinte ale definitiilor mullimilor ,41 9i .B1. c ) Ae fl At : A deoarece in caz contrar ar exista un ,41y, Be-lanJ P(Ao) tP(Bo), contradiciie. Analog B0 n 83 : fl.
d) Cu un argument analog oblinem A1

,l\y'

-alternant

At , B3 multimile S, mul{imile - 'Sr, de asemeneal Not6m

Ar:

0 qi

Br a Bz --

A. n

82:=B*Bo*Bt-Bt' Orciondrn mullimile P(,4s) 9i P(-Bs) cu relalia ( astfei: pentru F' , P" P\Ao): P' < P" :e E(P') c E(Ptt); P', P" P(Bo): P' < P" :'* E(Pt\ g E(P")' . Az::AAo*At*A't,,
Olrservafie S.3. (i) Dac1r As: 0 atunci A1 : 83: A' (2) Dacd Ba:0 atunci,43 : Bt : (ti. (3) Orice -.4o,Ar-lan! ll{*-aiternant are ultima muchie in 111[* 5i orice /l11.Bg-lant M*-alternantare ultima muchie in ll'1* : E(G) - M. (4) Orice 8e,81-lan! ,4y'*-altemant are ultima muchie in '41- Ei orice -13e,'43-lanl ,41*-altemant are ultin,a rnuchie in I'1*.

Lemi 8.5.

(a)

M.

induce o bijectrie A1

!- gr'

(b) ,1,/- induce o bijecSie A.t ,M- ,"Bt; ' (c) IV- induce o bijecSie

4 L

gr.

-pentru

Detrronstralie. (a) Un lanl P e P(Au) are capatul care nu este in As,,4,tr--saturat conform teoremei lui Berge, deoarece IvI* are cardinalul maxim iar capatul din All al lui P este nesaturat. Prin urmare, un ,46-lanf M"-alternant maximal in raport cu relafia de ordine (, P e maxP(Ae)g, are ultima sa rnuchie la o parcurgere incepdnd din ,4e in I\,1* adicd este de tip (W , M. ) 9i deci are capitul care nu este in Ao,in AtUrmeazd cd fiecare din langurile P e P(,4s) induce prin cuplajul IVI" cdle o bijeclie

Y(P)n
R.eztrlta cd

h J!.V(P).8i.
B3
Figura 8.3

Toate aceste bijeclii sunt compatibile.

A1- induce bijectia

PeP(Ao)

v@)na,

!- U e)vnB3 PeP(Ao)
muliimilor A1 gi 83, A1

sau, linAnd cont de definiliile (b) Argument analog.

!- 8,.
8.4). tr

(c) E,ste o consecinld

Bs

proprietdlilor (a) qi (b) (vezi figura

liguia

8.2,

Lenr6 E.6. (a) N6(,4s U Ar) (b) lvc(Bo u 81) :13.

: Br'

t20

CUPLAJE

STRUCTURA LJNUI C;RAF BIPARTIT iN NAPONT CU UN CUPLAJ DE CT\RDINAL

MAXIM

I2I

Corolar 8.S. G

< (Ao*.4r +

Az+ As)v

Br*(Bo*Br*Bz*Bs)V,4.r*A2VB2.u

o diagrama schemarica a grafurui G este reprezentatd in.figura g.6 unde anr notat fiecare cuplaj indus de i1* prin c6te o ntttchie grcasa, iar mullimile de nruchii care nu sunt in ,4-I* prin cite o muchie subtrirc:

Figura 8.4.

Demonstralie. (a) NG(,40 u

Avem

/1)

: N'("-U. ve)nA)
'PP(Ao)
PEP(AO\

NcVe)

n.4)

l U NpVe) n A) : Bi. PeP(Ao)

Figura 8.6.

pentru orice vdrf s An U A1 avem l/6(:r) C ,B3. Fie y Aa;(;r) Vom arita c6. y Bs qi demonstratia se va incheia, Dacd r As atunci [r,A] eP(411) qi deci y ,B3. Dacd r Alsaconsiderimun

C Vom ardta

cE

Teoremi 8.9. (Hall) pentru orice graf bipartit G : . vatenla: G admite m cttptaj care satuiea)a,a <+ VX q

u,x-lanl11,1*-altemantP P(Ao) cuu ,4s. Suntposibileurmdtoareledou6cazuri:

Dcrnortstagie. * Oi. j1.S E u_n cuptaj care sarureaza varlurilc din .4 gi fie -{ C ,4. ..r:_. Avem l;\'6(X)l') lAi,rrr(X)l : ixl. G + Vom demonstra cd un cupraj de cardinal maxim rrzl* C E saturezd orice v6rf din A' Sa presupunem prin absurd cd '4,,r* hu satureaza ,4. Aceasta inr"u*,ra, .u notafiile din paragraful precedent, cd, All t' 0. pentru X : A.U,41, contbrm,.or"rn"i8.i, ou.,o

(Ar B, E) este adevdrata / , lA,G(itf ; li.

echi-

llsc(x)l: it/c(A,ruAr)l
contradicfie. Deci
,4,1* satureaze

: l&l:lA1l<
,4. tr

lA,,l+

l,{rl:

lxl,

orice vdrf din

Bs Y
Figura 8.5.

8,,

Teoremi8.l0. (Konig) pennu orice gra/.bipartit G:

rt 1,1,1.l.

(,4U

B,E) avent lkl :

Dentonstralie.

Avem

(l)seV(P).Atunci Pt::a " Ae2(,4e)qi deci y83. (2)a f l/(P). Atunci P' :: P +lr,al P(Ao) gidecil'e 83. (b) Argument analog. fl
Conform lemelor 8.4, 8.5 gi 8.6, cu notafiile precedente
este adevdrat

tnt

>

ee

IA:l. lenfr1> fII, i:lnr.l.

ee

notaliile din garagraful 8.2. definim I{ -5.Cu Ei lrl/-1. Deci la-l < a

llii:

lrl : lt1-l

::

4rU,43

83.

Ii

este o transversala

urmdtorul enunf:

Teoremi 8.7. Fie G(Al B,E) un gra.fbipartir Si M* e E un c'upla.l de carclinul maxint. Urmdtoarele afirmalii sunt adevdrate; (a) A6, '41,42, A11 qi Bo, Br, Bz, B3.fornrcazd cdte o parti(ie a lui A, respectiv B. (b) Cuplajul I\{* induce urmdtoarele bijeclii:

A,
(c) N6,(,40 U.41)

!- Br, A2 {- gr, 4 lt
Bi) : /3.

nr.

82
Figura 8.7.

Bt

8,,

83 ei -n/6(610 U