Capitolul 6: Protectia muncii

Introducere
In activitatea unui designer sau a proiectantului se pot intimpla uneori diferite situatii neplacute,care pot duce la pericol,imbolnaviri sau alte forme de afectari fizice favorizate de diversi factorii.Deaceea la elaborarea unui proiect se va lua in consideratie atit problemele protectiei muncii,cit si a mediului inconjurator,pentru crearea unor conditii sanatoase si nepericuloase in conformitate cu actele normative in vigoare a R.M. Doar prin folosirea rationala a mijloacelor tehnologice si a mediului ambiant asigura exploatarea sigura si placuta a unei constructii.Asfel voi suma cele spuse mai sus,ca: Protecia Muncii este o sistem de acte legislative i corespunztor lor msuri i mijloace social-economice organizatorice, tehnice, care asigur securitatea angajrii i pstrarea capacitii de munc n procesul de lucru. In componenta proiectul (memoriu explicativ) al Salonului de Frumusete in compartimentul Protectia Muncii se vor include si descrie urmatoarele teme: 1.Analiza condiiilor de munc; 2.Msuri privind sanitaria industrial; 3.Msuri privind tehnica securitii; 4.Msuri privind profilaxia antiincendiar. 5. Calculul iluminatului artificial 1. Analiza condiiilor de munc Analiza condiiilor de munc include: caracterizarea si enumerarea factorilor nocivi si de producere; aprecierea strii reale a condiiilor de munc la obiectul de baz (vizual si dupa proiect); analiza msurilor tehnice i organizatorice spre prentmpinarea aciunii negative a supramuncitorilor a factorilor nocivi de producere. a

Caracteristicile condiiilor sanitaro-igienice a factorilor periculoi i nocivi de producere(salon de frumusete) Factorii condiiilor de munc 1 Factorii sanitaro igienici Aprecierea condiiilor de munc vizual dup proiect 2 3 Perioada calda a an. + + + 20-22 40-60 0.3

1.

1.1 Microclimatul: temperatura C, umiditatea relativa a aerului, viteza micrii aerului, 1.2 Iluminatul natural lateral c.i.n, % artificial general, lx artificial combinat, lx 1.3 Ventilaia aeraia natural Kdv 2. Caracteristicile ncperilor (zonelor) 2.1 Grupa ncaperilor dup lucrul vizual a) incaperi cladiri sociale b) sala de prezentare c) holuri, treceri, blocuri sanitare 2.2 Clasificarea condiiilor de lucru dup gradul de electrosecuritate a) Lucrri de podire inclusiv lucru cu instrumente electrice b) Lucrri de tencuire inclusiv + + + + + + + + +

1 200 400

3-4

II III IV

Conditii cu pericol ridicat Conditii deosebit de

lucru cu instrumente electrice 2.3 Categoria industriei dup pericolul exploziv i incendiar 2.4 Gradul de rezisten la foc a cldirii + +

periculoase C Pericol incendiar II

3. Factorii periculoi i nocivi de producere 3.1 Electrici genul curentului tensiunea, V frecvena, Hz 3.2 Mecanici vibraie , Hz (mm/sec, dB) zgomot, dB 3.3 Chimice vopsele lacuri acetonul cleiuri 3.4 Praf ( pulbere),mg/m3 organic mineral + + 5 + + + + 200 1 perforator 109 80 ferestrau v. 220 50-60

2. Sanitaria Industrial Scopul serviciului sanitriei industriale este realizarea unui ansamblu de msuri orientate spre stabilizarea condiiilor de munc la toate etapele procesului de producie, nlturarea factorilor nocivi ce influeneaz asupra sntii angajailor i prevenirea bolilor profesionale. In scopul ndeplinirii mai aprofundate a compartimentului dat, am selectat 3 factori, pe care i vom descrie mai jos, ce fac parte din acest compartiment: a. Microclimatul aerului zonei de munca b. Praful de productie a) Microclimatul aerului zonei de munca Activitatea biologica normala a organismului si inalta lui capacitate de munca sunt posibile numai in cazul cind, evitind eforturile de supraincordare a aparatului de termoreglare in organism, se mentine echilibrul termic, adica echilibrul dintre cantitatea de energie produsa si cantitatea de energie cedata mediului inconjurator.Inrautatirea comditiilor de cedare a caldurii are ca urmare acumularea acesteia in organism si supraincalzirea lui, iar uneori chiar si socul termic. Perderea excisiva de caldura provoaca racirea organismului, afectiuni a frigore si degeraturi. Prin microclimat se subintelege totalitatea elementelor meteorologice(tempe- ratura, C; umeditatea relativa,%; viteza miscarii aerului,m/s; presiunea atmosfe- rica,Pa; intensitatea iradierii calorice,J/m*s),caracteristicele pentru un anumit loc. Temperatura. In conditii normale(temperatura 18...20 C) omul pierde circa 85% de caldura prin piele,iar 15 % -pentru incalzirea produselor alimentare si bauturi consumate, a aerului inspirat,precum si prin eveporarea apei in plamini. Din cele 85% de caldura,cedata prin piele,aproximativ 30% se pierd prin convectie (direct proportionala cu diferenta dintre temperatura pielii si temperatura aerului), 45% -prin radiatie(raze calorice) si 10% -prin evaporarea sudorii de pe suprafata corpului(depinde de cantitatea de umezeala sau sudoare evaporata de pe sup-ta corpului). Aceste relatii se schimba condiderabil in functie de conditiile microclimatului: La temperaturi majorate ale aerului vasele sangvine de pe suprafata pielii se dilata si caldura din interiorul corpului se elimina in mediul inconjurator. La temperaturi reduse vasele sangvine se contracteaza si in mediul ambiant se elimina mai putina energie termica. Daca omul se gaseste timp indelungat in conditiile termice nefavorabile (temperatura aerului depaseste limitele admisibile),poate avea loc supraincalzirea sau racirea corpului insotite de anumite efecte negative (dureri de cap,ameteli, sete,transpiratie excesiva,socul termic,boala de circei de muschi etc.).

Umeditatea relativa. Umiditatea relativa majorata ( > 85 %) inrautateste eliminarea caldurii prin evaporare, duce la dereglarea termoreglarii la temperaturi majorate, multiplica actiunea temperaturii asupra organismului omului: la umiditate mare, temperaturile majorate omul le sesizeaza ca si inca mai mari, iar temperaturile reduse le sesizeaza ca si mai mici. Umiditatea relativa scazuta ( < 18 %) duce la uscarea mucoasei, ceea ce provoaca dereglarea functiilor organelor respiratorii si organele de vedere. Viteza miscarii aerului. Miscarea aerului in incaperi este un factor considerabil, care actioneaza asupra starii termice a angajatilor.La temperaturi sporite ale aerului miscarea aerului este benevenita in limitele dela 0,2 pina la 1,0 m/s,dar numai daca temperatura lui nu depaseste 36 C.La temperaturile aerului mai mari decit 40 C miscarea aerului are actiuni negative asupra organismului uman.La temperaturi joase miscarea aerului cu o viteza mai mare de 1,5 m/s este foarte periculoasa,deoarece poate duce la supraracirea locala(la schimbarea configuratiei muschilor). Din cele spuse rezulta ca omul se simte normal, in conditiile de confort, cind parametrii microclimatului sunt in careva limite. In conformitate cu GOST-12.1.005-88 se stabilesc conditii meteorologice optime si admisibile pentru zona de lucru in incaperi, in functie de: 1. Perioada anului care poate fi: a) rece,cu temperatura medie zilnica(24 de ore) a aerului din afara incaperii mai jos de +10 C; b) calda,cu temperatura medie zilnica(24 de ore) a aerului din afara incaperii +10 C si mai sus; 2. Categoria lucrului fizic,care in functie de eforturile fizice se divizeaza in 3 categorii: Icategoria usoar,II-categoria medie,III-categoria grea. Primele doua categorii se subdivizeaza in doua subcategorii: Ia, Ib si IIa, IIb. In proiectul dat lucrarile se vor referi la categoria IIb, deoarece lucrarile se vor petrece cu permutari de greutati pina la 10 kg si cheltuieli de energie 232...293 J/s. Conditiile meteorologice optime sunt o imbinare a parametrilor microclime, care actionind sistematic si timp indelungat asupra organismului uman, asigura starea termica si functionala normala a lui. Ele asigura senzatia confortului termic si creeaza conditii pentru capacitatea de munca sporita.

Extras din GOST 12.1.005-88 BT Aerul zonei de munca. Cerintele sanitaro-igienice generale Temperatura aerului In afara locurilor Permanente de munca, C 13-24 13-24 12-19 12-19 mult de 3C 0.1-0.3 mai sus de temperatura 0.2-0.4 medie la ora 13 celei mai 0.2-0.5 calduroase luni. 0.2-0.6 Aerul la locurile permanente de lucru Categoria lucrarilor Optime Viteza miscarii aerului, nu mai mult, m/s Temperatura, C Temperatura C Umiditatea relativa, % Admisibile Viteza miscarii aerului, nu mai mult, m/s 0.1 0.2 0.2 0.3 Umiditatea relativa, % 75 75 75 75 28C Ib IIa IIb III 22-24 40-60 0.2 21-28 60% 27C 21-23 40-60 0.3 18-27 65% 26C 20-22 40-60 0.3 16-27 70% 25C 18-20 40-60 0.4 15-26 75% 24C

Ia Ib IIa IIb III

Perioada rece a anului (temperatura medie zilnica a aerului in afara Incaperilor mai joasa de +10C) 22-24 40-60 0.1 21-25 75 0.1 15-26 21-23 18-20 17-19 16-18 40-60 40-60 40-60 40-60 0.1 0.2 0.2 0.3 20-24 17-23 15-21 13-19

Ia

Perioada calda a anului (temperatura medie zilnica a aerului +10C si mai mult) 23-25 40-60 0.1 22-28 55% 0.1-0.2 Nu mai

Daca parametrii masurati ai microclimei difera de valorile optime,atunci pot fi luate urmatoarele masuri de protecti,a angajatilor sau de normalizare a microclima-tului: a)ventilarea; b)conditionarea aerului; c)mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice; d)dirijarea de la distanta; e)racirea utilajului; f)termoizolarea; g)ecranarea; h)incalzirea incaperilor; i)optimizarea timpului de munca si odihna; j)folosirea mijloacelor de protectie individuala(imbracaminte speciala,palarii din material termoabsorbant,incaltaninte speciala); k)aprovizionarea cu apa salina.

a)Praful de productie si combaterea lui Gradul de influenta a prafului asupra organismului uman depinde de proprietatile lui fizicochimice, toxicitate, dispercitate si concentratie. Dupa provenienta praful poate fi de origine organica si combinata. a) Praful organic (de origine animala si vegetala) - praful de lemn, hirtie, lina, grine, textile etc. b) Praful neorganic (mineral) praful de ciment, ipsos, cuart, calcar, azbest, precum si prafurile metalice. c) Praful combinat (de origine organica + neorganica) se formeaza in industrie unde se prelucreaza sau se folosesc in acelasi timp materiale organice si neorgance. Conform gradului de dispersitate praful se imparte in doua grupe: a) Praf vizibil dimensiumile particulelor mai mari de 10m; b) Praf invizibil dimensiunile particulelor mai mici de 10m. Conform nocivitatii prafurile pot fi: a) Inert (funigimea, praf de zahar etc.) care constau din substante fara actiune toxica asupra organismului uman; b) Agresive (praful de plumb, arseniu etc.) care poseda proprietati toxice. Gradul de nocivitate. Concentratia prafului se determina din relatia: C=(m1-m2)/(V0*), mg/m3; in care:

m1 masa filtrului pina la luarea probei, mg; m2 masa filtrului dupa luarea probei, mg; V0 volumul de aer trecut prin filtru timp de o minuta adus la conditii normale, m3; durata luarii probei de praf, min. V0=Vt*273*P/(273+t)760, m3; in care: Vt volumul de aer trecut prin filtru la temperatura t0, m3; P presiunea atmosferica in locul masurarii, mm Hg; T temperatura aerului in locul masurarii, C. Metodele de combatere a influentei prafului. Protectia de prafuri se efectuiaza printr-un sir de masuri si procedee: a) amplasarea depozitelor de materiale pulverulente, concasoarelor, ciururilor si altor utilaje ce scot praf izolat de alte locuri de munca in partea opusa directiei dominante a vinturilor; b) mecanizarea complexa si automatizarea complexa si automatizarea proceselor de productie insotite de praful cu control si dirijare automata sau de la distanta; c) ermetizarea utilajului, aparatelor si comunicatiilor, amplasarea lor in afara zonelor de lucru; d) inlocuirea procedeelor uscate de prelucrare a materialelor ce scot praf cu procedee umede, daca permite procesul tehnologic; e) amenajarea instalatiilor aspirative locale in locurile de formare a prafului (utilaje, aparate etc.); f) blocara automata a demaroarelor instalatiilor tehnologice si utilajul sanitaro-tehnic; g) desprafuirea hidraulica. Curatirea aerului de praf. Instalatii universale de curatare a aerului de prafuri, care ar permite retinerea oricaror feluri de praf, indiferent de concentratie nu exista. Fiecare instalatie este utila pentru anumit fel de praf, anumita concentratie initiala si grad necesar de purificare. Curatarea aerului de praf poate fi ordinara, medie si fina. In timpul curatarii ordinare sunt retinute particulele mari (>100mkm). Aceasta curatare poate fi folosita ca o etepa prealabila pentru aerul puternic poluat, cind curatarea se efectueaza in citeva trepte. L a curatarea medie sunt retinute particulele cu dimensiunea mai mica de 100 mkm, iar concentratia finala dupa purificare nu trebuie sa depaseasca 100 mg/m3. Purificarea fina se considera atunci cind sunt retinute particulele foarte mici (pina la 10 mkm), iar continutul final de praf nu depaseste 1 mg/m3.

Mijloacele individuale de protectie in cazul prafurilor. In cazul, cind metodele de desprafuire a aerului zonei de munca nu asigure micsorarea concentratiei prafului pina la valoarea admisibila sau curatarea mediului aerian este imposibil sau neefectiva (lucrari de incarcare descarcare a materialelor pulverulente, transportarea lor etc.) pentru protectia vremelnica a organelor omului sunt folosite haine speciale si mijloade individuale de protectie. Echipamentul de protectie antipraf se alege in conformitate cu normele existente imbracaminte, incaltaminte speciala si echipament de protectie elaborat de Institutul Central de Cercetare in Domeniul Protectiei Muncii. Imbracamintea speciala trebuie sa protejeze corpul angajatului de actiunea nefavorabila a factorilor mediului de natura mecanica, fizica si chimica. Inbracamintea, pe linga functiile de protectie contra noxelor de productie, trebuie sa asigure libertatea miscarilor, schimbul termic normal a organismului cu mediul si sa se curete usor si bine de murdarie, pastrindu-si dupa aceasta calitatile functionale. Cele mai periculoase in constructie sunt procesele de lucru cu cimentul, ipsosul, varul si alte materile pulverulente. Pentru protectia organelor de respiratie sunt folosite diferite mijloace individuale de protectie de tipul respiratoarelor. Respiratoarele prezinta prin sine un filtru amplasat pe o semimasca cu sistem de fixare care o lipeste strins de fata si izoleaza de mediul prafuit numai organele de respiratie. La executarea lucrarilor cu formarea excesiva de praf se recomanda folosirea respiratoarelor filtrate, care ofera o protectie sigura, datorita gradului inalt de retinere a particulelor fine de catre filtre. Filtrele pot fi schimbate usor la necesitate. Pentru protectia organelor de respiratie de prafurile de var, ciment, ipsos, azbest sunt folosite respiratoare de tipul RN-19. Pentru protectia de prafurile netioxice se folosesc respiratoare de tipul SP-1 si PRB- 1. Pentru protectia ochilor se folosesc ochelari speciali antipraf. Pentru protectia corpului sunt folosite costume si combinezoane contra prafului confectionate dintr-o tesatura speciala, care se curata usor prin scuturare. 3. Tehnica Securitatii i regulile de tehnica securitatii se vor respecta la executarea lucrarilor de constructii-montaj la construirea intreprinderilor, cladirilor si instalatiilor noi, reconstruirea , largirea sau reutilarea celor existente, precum si la elaborarea proiectelor de executare a lucrarilor . Ele sunt obligatorii pentru intregul personal de pe santiere, persoanele oficiale si personalul din alte unitati care se afla pe santier cu interes de serviciu sau personal. a) Tehnica securitatii la lucrarile de transportare.

La tranportarea ncrcturilor de constucie pe lng cerinele acestui capitol, n dependen de tipul instalaiilor de transport trebuie respectate Regulile de circlulaie, aprobate de MAI i Regulile de protecie a muncii n transportul auto. Transportarea ncrcturilor de mare tonaj, lungi sau de gabarite mari trebuie s se efectuieze, de regul, cu mijloace speciale de transport. Pentru a evita deplasarea sau cderea ncrcturilor acestea vor fi amplasate i ntrite pe unitatea de transport n conformitate cu condiiile tehnice de ncrcare i consolidare a ncrcturii date. n locurile de urcare n mijloacele de transport i coborre trebuie s fie amenajate podine speciale sau folosite alte dispozitive ce asigur securitatea oamenilor. b) Tehnica securitatii la lucrarile de betonare si executarea constructiilor din beton armat Cofrajele, folosite pentru executarea constructiilor din beton armat monolit, trebuie executarea si folosite in conformitate cu proiectul de executare a lucrarilor aprobat in modul stabilit.La instalarea elementelor cofrajelor in cateva nivele,fiecare nivel urmator se va executa numai dupa instalarea si intarirea nivelului precedent. Nu se admite amplasarea pe cofraj a utilajului si materialelor ce nu sunt prevazute de proiectul de executare a lucrarilor,precum si aflarea oamenilor ce nu iau parte la lucrari pe podina cofrajului. Demontarea cofrajelor trebuie efectuata numai dupa ce betonul a atins rezistenta cuvenita cu invoirea sefului de lucrari,iar a constructiilor deosebit de importante (dupa lista stabilita de proiect) doar cu invoirea inginerului sef. c) Tehnica securitatii la lucrarile de montare Pe sectoarele unde au loc lucrarile de montare nu se admite executarea altor lucrari si aflarea persoanelor straine. Procedeele de agatare a elementelor prefabricate sau utilajului trebuie sa asigure transportarea lor la locul de instalare in pozitie apropiata de pozitia prevazuta de proiect. Se interzice ridicarea elementelor din beton armat fara urechi de montare sau repere ce asigura agatarea si montare lor corecta, precum si a elementelor inghetate la sol, acoperite de zapada sau pamint. Nu se admite aflarea oamenilor sub elementele constructiilor sau utilaj pina la instalarea lor in conformitate cu proiectul si intarire.Daca acest lucru este necesar, se vor lua masuri speciale pentru asigurarea securitatii mucitorilor. Echipamentul necesar pentru lucrul montorilor la inaltime (scari,podine alte dispozitive agatate) se va instala si intari pina la ridicarea constructiilor montate.

Demontarea constructiilor se executa in conformitate cu proiectul de executare a lucrarilor.La demontare se vor lua masuri impotriva prabusirii elementelor. Zona lucrarilor de demontare trebuie imprejmuita si marcata cu semne si inscriptii de avertizare. d) Tehnica securitatii la lucrari de finisare. Lucrari de tencuirea Un volum considerabil de lucrari de tencuire se executa la inaltimi mari, ceea ce necesita o deosebita atentie fata de instalarea si exploatarea mijloacelor de esafodaj utilizate (schele,leagane,esafodaje etc.) Lucrarile interioare se executa de pe esafodaje sau mese mobile instalate pe podele sau podine continue amplasate pe grinzile planseului.La executarea lucrarilor in casa scarii se vor utiliza esafodaje cu lungimea diferita a sprijinelor.Podina de lucru trebuie sa fie orizontala cu ingraditura si scandura de margine. Lucrari de zugravire La executarea lucrarilor de zugravire sunt folosite un sir de substante chimice (solventi,diluanti,pigmenti,plastisificatoare,sicative etc.) care pot influenta daunator asupra organismului uman, daca sunt neglijate cerintele de securitate.Muncitorii vor folosi numaidecat haine speciale si echipamente de protectie. Muncitorii-zugravi trebuie sa respecte strict, regulile igienei personale, folosind alifii si paste ce impiedica vatamarea pielii, iar la sfarsitul lucrului vor spala mainele cu sapun.Urmele de vopsea se scot cu acetona sau gaz lampant solventi mai putin toxici. Lucrari de montare a geamurilor Lucrarile de montare a geamurilor se executa de obicei la intaltime, de aceea ele vor fi incredintate geamgiilor cu calificare corespunzatoare. Zonele unde se executa lucrarile de montare a geamurilor se ingradesc, iar locul de munca se curata. Pina la inceperea lucrarilor se contro;eaza starea si rezistenta ramelor ce trebuie steclute.Sticla si alte materiale la executarea lucrarilor la inaltime se vor pastra in lazi amplasate pe podine sau reazeme speciale.Sub locul de lucru se amplaseaza o podina continua din scanduri sau placaj ce protejeazade caderea sticlei.Lucrarile se intrerup la caderea intunericului, in caz de polei sau vint mai puternic de 6 grade (12,3 m/s). La stergerea geamurilor este necesar de respectat regulile de tehnica securitatii pentru persoanele ce lucreaza la inaltime. 4. Protectia impotriva incendiilor Profilaxia incendiilor este un complex de msuri tehnico-inginereti i organizatorice, ndreptate spre asigurarea proteciei mpotriva incendiilor a obiectivelor din gospodria naional. Scopul activitatii de profilaxie a incendiilor este mentinerea unui nivel de securitate impotriva incendiilor in orase, localitati, locuri de concentrare a bunurilor materiale si la alte

obiective din gospodaria nationala prin stabilirea unui regim de paza impotriva incendiilor exemplar. a) Asigurarea securitatii impotriva incendiilor a obiectivului Securitatea mpotriva incendiilor a obiectivelor trebuie s se asigure: printr-un sistem de prentmpinare a incendiului; printr-un sistem de protecie mpotriva incendiilor; prin msuri tehnico-organizatorice. Sistemele de preintimpinare a incendiului si protectie impotriva incendiilor, care asigura pastrarea bunurilor materiale, vor fi folosite doar prin confirmarea unui efect economic da la aplicarea lor sau de o deosebita insemnatate sociala a obiectivului dat, determinata de organele directive in modul stabilit. Securitatea mpotriva incendiilor a obiectului i prilor sale componente trebuie s fie asigurat att n timpul exploatrii, ct i n cazurile reconstruciei, reparaiei sau situaiilor de avariere. Factorii periculoi ai incendiului care influeneaz asupra oamenilor sunt urmtorii: focul deschis i scnteile; temperatura nalt a mediului nconjurtor; produsele toxice ale arderii; fumul; concentraia sczut a oxigenului; prbuirea prilor cldirilor, agregatelor, instalaiilor etc. b) Cerintele fata de sistemul de protectie impotriva incendiilor Protecia mpotriva incendiilor trebuie s se asigure prin: folosirea mijloacele de stingere a incendiilor i tipurilor de tehnic mpotriva incendiilor respectiv; folosirea construciilor de baz ale obiectivelor cu grad de rezisten la foc i propagare a focului bine determinat; organizarea evacurii la timp a oamenilor. Mijloacele colective i individuale de protecie trebuie s asigure securitatea oamenilor pe durata ntreag de aciune a factorilor periculoi ai incendiului. Sistemul de protecie antifum trebuie s asigure protecia cilor de evacuare de fum, temperaturi nalte i produsele toxice ale arderii atta timp, ct este necesar pentru evacuarea sau protecia colectiv a oamenilor. c) Procedeele de in trerupere aarderii si mijloacele de stingere a incendiilor

In practica lichidarii incendiilor sunt folosite urmatoarele procedee de intrerupere a arderii:

izolarea focarului de ardere de aer sau micsorarea continutului de oxigen in spatiul aerian

din zona focarului pina la concentratii insuficiente pentru intretinerea procesului de ardere (din contul amestecarii aerului cu gaze inert sau vapori de apa); racirea focarului de ardere mai jos de temperatura critica (temperatura critica-

temperatura minimala la care este posibila arderea); micsorarea intensiva a vitezei reactiei chimice de oxidare; ruperea mecanica a flacarii cu suvoi puternic de apa, gaze, prafuri; crearea conditiilor de barare a focului, adica astfel de conditii la care flacara nu se poate

raspindi prin canale inguste. La alegerea mijloacelor si procedeelor de stingere a incendiului se tine cont de particularitatile interactiunii substantelor ce ard cu substantele folosite drept mijloc de stingere:

Substante combustibile 1 Materiale combustibile solide (lemn, Apa,

Substante de stingere 2 toate felurile de

spume,

hirtie, elastic, mase plastice, articole componente gazoase, prafuri, hladoane. tehnice, materiale compozitionale etc.) Lichide inflamabile (benzina, benzol, Apa injectata, toate felurile de spume, spirturi, lacuri, vopsele etc.) si materiale componente gazoase, prafuri. solide ce se topesc (stearina, parafina, sticla organica, cauciuc, polietilena etc.) Gaze inflamabile (hidrogen, acetilena, Diluanti inerti (prafuri, gaze inerte: azot, hidrocarburi etc.) bioxid de carbon, argon etc.)

Metale bazice (natriul, caliul, calciul, Prafurile stingatoare (aplicate linistit pe aluminiul, magneziul si aliajele lor) suprafata ce arde)

Instalatii electrice ce se afla sub Hladoane, prafuri, gaze inerte: azotul, tensiune bioxidul de carbon, argonul etc.

d) Mijloacele primare de stingere a incendiului Pentru lichidarea focarelor de incendiu la faza initiala cu fortele angajatilor toate incaperile de productie, auxiliare, depozitele, instalatiile exterioare, precum si sectoarele cu pericol de incendiu trebuie sa fie asigurate cu mijloace primare de stingere a incendiilor, inventar si scule pompieresti in conformitate cu cerintele normelor in vigoare. Mijloacele primare de stingere a incendiilor sunt:

 hidrantele de incendiu interioare; stingatoarele de mina; pompe de mina; hidromonitoarele; butoaiele cu apa; lazile cu nisip; invelitoarele din azbest sau prelata; inventarul si sculele pompieresti de mina (caldari, topoare, rangi, lopeti, tirnacoape, cangi, standuri si panouri pompieresti etc.). e) Protectia oamenilor in caz de incendiu. Cauzele victimelor omenesti in diferite zone ale incendiului sunt: in zonele arderii arderea sau supraincalzirea omului, prabusirea constructiilor si instalatiilor; in zona iradierii supraincalzirea omului; in zona produselor arderii inhalara produselor toxice, pierderea vizibilitatii si orientarii, asfixia din lipsa de oxigen; in zona exploziei unda percutata, aruncarea schijelor, aschiilor, cioburilor si prabusirea constructiilor. Securitatea oamenilor in caz de incendiu se asigura prin: masuri constructive de amenajare a cailor de evacuare, amplasarea rationala a incaperilor; masuri indreptate spre limitarea extinderii indendiului si a produselor arderii (bariera antifoc, sisteme de protectie antifum, instalatii de stingere etc.); elaborarea planurilor de evacuare a oamenilor, instruirea personalului privind regulile de securitate contra incendiilor, indeosebi comportarea in caz de incendiu; organizarea evacuarii la timp a oamenilor prin folosirea mijloacelor colective si individuale de protectie, precum si conecterea la timp a mijloacelor de protectie antifum; mentinera in ordine a utilajului special ce favorizeaza evacuarea cu succes a personalului in caz de incendiu sau situatie de avarie (sistemele de informare, iluminare, semnele de securitate etc.); limitarea folosirii materialelor combustibile, precum si a materialelor capabile sa raspindeasca repedearderea pe suprafata pentru fatuirea incaperilor prin care trec caile de evacuare;

stabilirea unui control sistematic din partea administratiei asupra pastrarii si circulatiei materialelor si substantelor combustibile si explozive, respectarii masurilor de securitate la executarea lucrarilor cu foc deschis, exploatarea corecta a instalatiilor electrice. Fiecare obiect va fi astfel planificat spatial, incit evacuarea oamenilor din el sa se termine

inainte ca factorii periculosi ai incendiului sa atinga valorile limita. Pentru evacuarea la timp a oamenilor: se stabileste numarul necesar si dimensiunile cailor de evacuare; se asigura posibilitatea deplasarii libere a oamenilor pe caile de evacuare; se organizeaza in caz de necesitatea dirijarea miscarii oamenilor pe aceste cai (indicatoare cu lumina, informatie sonora etc.). Sistemul de protectie antifum asigura preotectia cailor de evacuare de patrunderea fumului pe durata de timp, necesara pentru evacuarea oamenilor, coborirea temperaturii si inlaturarea produselor arderii. Pe caile de evacuare nu se admite instalarea turnichetelor, usilor turnante sau culisante, precum si a scarilor elicoidale.

5. Calculul iluminatului artificial Metoda coeficientului de utilizare a fluxului de lumina. Metoda coeficientului de utilizare a fluxului de lumina este folosita pentru calcularea iluminatului general uniform al incaperilor cind lipsesc umbririle considerabile ale suprafetelor de lucru. In cazul instalarii intr-o incapere cu aria S (m2) a unui numar N de luminatoare, pentru crearea iluminarii normate En (lx) cu un coefficient de rezerva K, fluxul (lm) a unei lampi din fiecare laminator se determina dupa formula: =(En*Kr*S*z)/(N*n*), (lm), unde: En iluminarea normala, lx; S suprafata incaperii, m2; Kr coeficientul de rezerva; z coeficientul de neuniformitate a iluminarii; N numarul de luminatoare; n numarul de lampe in luminaror; coeficientul de utilizare a fluxului de lumina (in sutimi sau %). Dupa valoarea determinate a fluxului de lumina se alege lampa apropiata, conform standartului, fluxul careia nu trebuie sa se deosebeasca de cel calculate, de regula, mai mult decit cu 10% sau cu +20%.

Daca este imposibila de ales lampa cu fluxul , cu exactitatea necesara, atunci se corecteaza numarul de luminatoare N. Daca din una sau alta cauza fluxul este stabilit (spra exemplu, lampile sunt procurate din timp, atunci se determina numarul de luminatoare N, dupa formula: N=(En*Kr*S*z)/(*n*) Coeficientul z depinde de un sir de fatori, din care essential este reportul (lambda) la distantei dintre luminatoare fata de inaltimea amplasarii acestora de la nivelul suprafetei laminate. Cu marimea acestui raport fata de valorile recomandate, valoarea coeficientului z creste brusc. In cele mai frecvente cazuri, cind luminatoarele sunt amplasate la colturile cimpurilor patrate sau dreptunghiulare, se accepta valoarea z=1.15, iar in cazul iluminatului cu lampi luminoscente, z=1.1. Coeficientul de folosin , se determin din tabelul 1.33 , , in dependenta de tipul luminatorului, de coeficientii de reflectare ai tavanului, de peretii si pardoselii, precum si indicele incaperii i, determinat dupa formula: i=S/[Hp*(a+b)], unde: S suprafata incaperii; Hp inaltimea de la suprafata de lucru pina la instalatia luminii artificiale; a, b lungimea si latimea incaperii.

Parametrii de lumina si electrici ai lampilor cu Incandescenta (STAS 2239-79) si a lampilor fluorescente (STAS 6825-74)
Lampi cu incandescenta Tipul Fluxul Randamentul, luminos, lm/W lm V-125-135-15 135 9.0 V-215-225-15 105 7.0 B-125-135-40 485 12.0 B-220-230-40 460 11.5 BK-125-135-100 1630 16.3 BK-215-225-100 1450 14.5 G-125-135-150 2280 15.3 G-215-225-150 2090 13.3 G-125-135-300 4900 16.6 G-215-225-300 4610 16.6 G-125-135-1000 19100 19.1 G-215-225-1000 19600 18.6 Tipul Lampi fluorescente Fluxul Randamentul, luminos, lm/W lm 820 41.0 920 46.0 1180 59.0 1450 48.2 1640 54.5 2100 70.0 2100 52.5 2340 58.5 3120 78.0 3740 4070 50.8 5220 65.3

LDT-20 LD-20 LB-20 LDT-30 LD-30 LB-30 LDT-40 LD-40 LB-40 LDT-80 LD-80 LB-80

NOTA: V lampi cu vacuum; B bispirale cu gaz inert; BK bispirale cu cripton; G halogene (ciclul de iod); LDT lumina de zi cu transmiterea imbunatatita a culorii; LD lumini de zi; LB lumina alba.

Rezolvare. 1. E=200; Kr=1.5; S=S1+S2; S1=8.25*8.342=68.8215; S2=(8.25+3.35)/2*2.135=12.383 S=68.8215+12.383=75.204575.2 2. Determinam indicele incaperii: i=S/[Hp*(a+b)]=75.2/51.21=1.4681.5 Conform tabelului 1.33 , , pentru tipul dat de iluminaroare, gasim: =0.19 3. Determinam fluxul luminos al unei lampi: =(En*Kr*S*z)/(N*n*)=(200*1.5*75.2*1.1)/(5*9*0.19)=24816/8055=2902.45lm Pentru ilumunare alegem lampi de tipul G-125-135-150 cu fluxul =2280lm.