COALA NAIONAL DE STUDII POLITICE I ADMINISTRATIVE

Facultatea de Administraie Public Master Managementul Sectorului Public

- 2011 -

Evolu ia reformei serviciilor publice n Romnia n perioada 1990 - prezent.

- SERVICIUL PUBLIC DE SNTATE-

Student: GRAMA VALENTINA Disciplina: Bazele sectorului public Profesor coordonator: Matei Lucica

Capitolul 1
Serviciul public de sntate nainte de 1990 Cnd vorbim despre sntate, nelegem de fapt servicii de sntate. Cealalt fa a monedei sntate i cel mai important aspect de ine de aceasta, respectiv prevenirea se situeaz pe la sfritul listei n majoritatea agendelor. Traversm o perioad n care ne confruntm cu creterea costurilor serviciilor medicale i creterea impactului bolilor asupra ntregii populaii a rii. Dei sloganul este mai ieftin s previi dect s tratezi poate prea demodat, consider c este mai adevrat dect oricnd. Este necesar s facem educaie pentru sntate i s promovm sntatea n Romnia n concordan cu standardele internaionale, n special ale Uniunii Europene. Pn n 1990, promovarea sntii i educaia pentru sntate erau asimilate cu educaia sanitar. nceputul se plaseaz n anul 1948, cnd serviciul de educaie sanitar s-a organizat n cadrul Ministerului Sntii. Centrul de Educaie Sanitar a fost creat civa ani mai trziu, n 1951. Consecutiv, s-a nfiinat o reea de 40 de uniti specializate n planificarea, coordonarea i controlul activitii sanitare, ceea ce a fcut ca Romnia s devin una dintre primele ri care a avut un sistem de educaie sanitar de stat. De asemenea, s-au elaborat: planul de aciune anti-epidemic, prioritile de educaie sanitar ale populaiei i programe de educaie sanitar. n 1957 s-a nfiinat Forumul tiinific i Metodologic n cadrul Institutului de Igien Bucureti. n acelai timp, n majoritatea rilor necomuniste, populaia nu permitea nimnui s impun reguli privind sntatea individului. n Romnia, educaia sanitar a fost iniial un instrument de lucru numai pentru specialitii n igien, nu i pentru formatorii de sntate, dar experii n sntate public i-au dat curnd seama c doar prelegerile i materialele audio-vizuale nu erau destul. n consecin, ca rezultat al cooperrii ntre specialitii din diferite domenii (experi medicali, sociologi, psihologi i filologi) a aprut o form nou de educaie. Aceasta este cunoscut n toat lumea ca educaie pentru sntate. Dup 1990, noile

abordri n domeniul promovrii sntii, stabilite prin Charta de la Ottawa pentru Promovarea Sntii din 1986 au devenit cunoscute n Romnia. Charta stabilea cinci strategii fundamentale pentru succesul promovrii sntii: elaborarea politicilor de sntate public, crearea unui mediu favorabil, intensificarea aciunii comunitare, dezvoltarea deprinderilor individuale i reorientarea serviciilor de sntate. n 1992, a fost creat Centrul Naional de Promovarea Sntii i Educaie pentru Sntate, cu rol de for metodologic pentru unitile (laboratoare) judeene de educaie pentru sntate. Personalul Centrului era format din specialiti n sntate public, sociologi, psihologi, filologi, i asistente medicale. n aceeai perioad personalul Centrului Naional i cel din laboratoarele judeene au nceput s nvee modaliti noi de abordare a promovrii sntii i educaiei pentru sntate. ncepnd cu anul 1996 i cel puin n perioada 1997-2000, Ministerul Sntii a susinut consecvent dezvoltarea acestui concept, n Romnia. Astzi, cadrul legal pentru asistena sntii publice i programele naionale de sntate public - ambele organizate i finanate de Ministerul Sntii Publice este stabilit prin Legea Nr. 95 din 2006, privind reforma n sntate. Astfel, Centrul Naional de Promovarea Sntii se regsete n structura colii Naionale de Sntate Public i Management, iar structura i responsabilitile Reelei Naionale de Promovarea Sntii au fost stabilite i s-au creat condiiile pentru atingerea unui nalt nivel profesional n domeniul promovrii sntii i educaiei pentru sntate. De fapt, educarea cetenilor, ca mijloc de dezvoltare a cunotinelor i schimbarea comportamentului ntr-un stil de via nou, favorabil sntii este unul dintre scopurile principale ale programului naional de educaie pentru sntate. n abordarea acestui domeniu, Romnia ia n considerare legislaia EU, conform creia scopul promovrii sntii este de a mbunti standardele generale de sntate n comunitate prin mbuntirea cunotinelor despre factorii de risc i ncurajarea populaiei s adopte comportamente i stiluri de via sntoase. Acestea se vor face prin msuri de informare, educaie i pregtire profesional, n domeniile:

nutriie, consumul de alcool, tutun i droguri, exerciiul fizic, sntate mintal, comportamentul sexual i folosirea medicamentelor.

Capitolul 2 Reforma sistemului sanitar din Romnia Necesitatea cunoaterii situaiei privind starea de sntate a populaiei, a sectorului sanitar n ansamblu i a reformei sanitare este o msur fireasc, o aciune obligatorie n aceste momente de schimbare. Astzi mai mult ca oricnd se impune ca sistemul serviciilor sanitare sa fie ct mai flexibil pentru a se putea adapta i pentru a putea face fa att schimbrilor din mediul intern, ct i schimbrilor din mediul extern. n prezent instituia care monitorizeaz la nivel european schimbrile nregistrate n realizarea reformei sistemului sanitar din Romnia este Biroul Regional al Organizaiei Mondiale a Sntii (O.M.S.) pentru Europa. Analizele Biroului Regional al O.M.S. pentru Europa arat c dei s-au nregistrat unele modificri de substanta prin reforma sanitar respectiv modificari structurale de trecere de la un sistem centralizat, bazat pe buget de stat, la unul descentralizat, bazat pe asigurrile sociale de sntate, totusi starea de sntate a populaiei s-a degradat progresiv, atingnd n present cota de alarm. Pentru ca Romnia s fie acceptat n Uniunea European, aceasta a trebuit s revizuiasc rapid modul de abordare a ocrotirii sntaii, s identifice nevoile reale de servicii medicale i s elaboreze programe de aciune pe termen scurt, mediu si lung, bazate pe resursele

disponibile, dar i pe nelegerea c nu mai putem cheltui ineficient, c nu ne putem permite nc o protecie social asemanatoare rilor dezvoltate, dar c trebuie asigurate condiiile decente de accesibilitate, acceptabilitate i echitate la serviciile medicale de baz. Scopurile i obiectivele reformei n domeniul sntii Sistemul de ocrotire a sntii din Romnia a fost, pana n 1989 i n buna masura i dup aceast dat, un sistem caracterizat prin centralism, egalitarism i limitarea libertii de opiune. Scopurile fundamentale declarate ale procesului de reforma de dupa 1990 au fost: mbuntirea strii de sntate a populaiei; creterea eficienei n folosirea resurselor; schimbarea relaiei medic pacient; creterea nivelului satisfaciei a populaiei i a furnizorilor de servicii medicale. Principiile politicii sanitare pe baza crora urma s se ating aceste scopuri erau: asigurarea accesului echitabil la serviciile de sntate; acoperirea ntregii populaii cu aceste servicii; solidaritatea n finanarea serviciilor medicale; stimularea furnizrii de servicii eficace i eficiente; acordarea serviciilor n funcie de nevoile de sntate; libertatea pacientului de a-i alege medicul; autonomia profesionitilor n domeniul medical; colaborarea serviciilor de sntate cu alte sectoare care influeneaza starea de sntate (educaie, servicii sociale etc.). Obiectivele strategice ale reformei, n sensul celor de mai sus, au fost: reconstruirea unitar a cadrului legislativ i organizatoric; introducerea Asigurrilor Sociale de Sntate; diversificarea mecanismelor de generare a resurselor financiare; plata serviciilor bazat pe eficiena i calitatea actului medical; asigurarea unei mai bune accesibilitai a populaiei la servicii de sntate; trecerea centrului de greutate al serviciilor de sntate ctre asistena ambulatorie; creterea calitii serviciilor medicale; stimularea privatizrii sub diverse forme, introducerea competiiei ntre furnizori; descentralizarea sistemului de sntate, prin creterea rolului autoritilor locale, asociaiilor profesionale, instituiilor finanatoare, a comunitilor, etc. 5

Principalele activiti ale reformei s-au desfasurat n domeniul conducerii sistemului si asigurarea cadrului legislativ, finanrii serviciilor de sntate, ca i al resurselor umane i resurselor fizice din sistemul sanitar. Metoda utilizat n aplicarea msurilor de reforma a fost, n general, aceea de testare prin experimente pilot. Din pcate, continuitatea procesului de reforma n sntate a fost afectat de desele schimbri de guvern i de minitri fiecare nou echipa de conducere nsuindu-i cu reineri aciunile demarate anterior. Lipsa unor strategii clare i a unor obiective definite riguros i care s fie urmrite independent de schimbrile politice au afectat procesul de reform. Strdania de a pune n funciune Casa Naional a Asigurrilor de Sntate (CNAS) i Colegiul Medicilor (CMR), cu toate structurile lor de conducere i teritoriale, au lsat pe planul doi grija fa de starea de sntate a populaiei i nevoile de servicii medicale ale acesteia, fapt ilustrat n agravarea strii de sntate la nivel naional, n comparaie cu alte tri din Europa.

Completarea cadrului legislativ Att aprobarea legilor necesare, ct i trecerea de la actul normativ aprobat la modificrile structurale concrete i la demararea efectiv a activitilor specifice din cadrul reformei sistemului s-a dovedit a fi un drum lung i dificil, grevat de mentaliti nvechite, lipsa resurselor necesare i nu de puine ori de lipsa de voina politic. n prezent sunt n curs de elaborare normele pentru implementarea "Legii privind organizarea i finanarea spitalelor" - care vor permite nregistrarea, acreditarea i ierarhizarea tuturor spitalelor i unitilor cu paturi din Romnia, apropiindu-le structura i funcionarea lor la normele europene. S-au aprobat normele privind mbuntirea asistenei medicale de urgen, iar n domeniul resurselor umane s-a definitivat sistemul de formare a medicilor, obinerea liberei practici medicale prin susinerea examenului de licen n mod unitar pe ar. S-a completat cadrul legislativ privind recoltarea sngelui, a producerii i utilizrii preparatelor de snge proaspete i a celor stabile. Normele elaborate se aproprie de exigena recomandrilor i a normelor UE. A fost completat legislaia privind funcionarea Ageniei Naionale a Medicamentului i modul de nregistrare a produselor farmaceutice, autorizarea unitilor de producie i distribuire a medicamentelor i activitatea de inspecie farmaceutic, definiia produsului medicamentos i a produselor cosmetice. De asemenea s-a completat legislaia privind exercitarea profesiei de farmacist. 6

Asigurrile sociale de sntate i plata serviciilor medicale Finantarea unitatilor din asistenta primara si ambulatoriul de specialitate privatizate, se realizeaza prin contracte individuale sau prin bugete "globale" cu Casa de Asigurari de Sanatate. Rambursarea cheltuielilor pentru serviciile prestate asiguratilor se face conform prevederilor Contractului Cadru", care se aproba anual prin Hotarare de Guvern, conform prevederilor Legii 145/1997. Finantarea spitalelor se face intr-o proportie de peste 90% prin contracte de servicii incheiate intre conducerile spitalelor si casele judetene de asigurari de sanatate. Bugetele istorice ale spitalelor nici nu recunosc si nici nu recompenseaza imbunatatirea calitatii si a eficientei in furnizarea serviciilor spitalicesti. in prezent este in derulare proiectul de finantare a spitalelor bazata pe caz (grupuri de diagnostice - DRG) si care va permite cumpararea serviciilor de la spitale pe baza rezultatelor acestora, monitorizarea calitatii ingrijirilor acordate pacientilor si cresterea eficientei la nivelul asistentei spitaliceti. Pentru a se reglementa finantarea unitatilor spitalicesti, se mai propun urmtoarele: 1) investitiile pentru constructii si dotarea cu aparatura de performanta sa fie asigurate din bugetul statului, iar serviciile sa fie finantate din fondurile de asigurari sociale de sntate; 2) trebuie sa fie delimitata finantarea programelor nationale, intre contributia bugetului de stat si a fondului de asigurari de sanatate. In prezent multe din programe nu se pot derula deoarece fiecare parte ce trebuie sa asigure finantarea (Ministerul Sanatatii si Familiei si CNAS), isi sustine parerea proprie in detrimentul celeilalte, desi contribuabilii (populatia) platesc atat impozite si taxe catre stat, cat si contributii pentru asigurarile sociale de sntate. Capitolul 3 Concluzii i rezultatele reformelor aplicate sistemului sanitar 1. mbuntirea accesului la serviciile de sntate Creterea ponderii asistentei ambulatorii a nlesnit creterea accesibilitii populaiei la asistenta medicala prin posibilitatea de a-si alege atat medicul de familie, cat si medicul specialist. Totusi, in zonele izolate, accesibilitatea a scazut. in cazul acestora, masurile initiate de Ministerul Sanatatii si Familiei au fost insuficiente si ineficiente, deoarece nu mai exista sistemul repartizarilor directe pentru medici. Nici casele de asigurari de sanatate nu au folosit toate mijloacele de motivare care le stau la dispoziie. 7

Accesibilitatea la serviciile de sanatate a fost inegala. Se stie ca accesibilitatea depinde de mai multi factori, ntre care: interesul manifestat de autoritatile locale pentru a crea facilitati speciale pentru atragerea medicilor si a personalului medical in localitatile si zonele defavotizate; sistemul birocratic de aprobari necesare deschiderii unui cabinet medical; infrastructura zonala si baza materiala existenta in localitatile deficitare; motivatia medicului si a celorlalte cadre medicale de a lucra in aceste zone; motivatia administratiilor locale de a oferi facilitati pentru medicii din zonele respective. 2. Creterea calitii serviciilor medicale Calitatea asistenei medicale este apreciat prin rezultatul evalurii complexe al unor servicii medicale diversificate, n baza unor standarde naionale sau internaionale. Ministerul Sntii i Familiei, ca autoritate de stat, aprob sistemele naionale meneite s controleze calitatea serviciilor medicale i de ingrijiri n spital i procedeele de diagnostic i tratament n sistemul de asisten medical ambulatorie. Pentru asigurarea creterii calitii actelor medicale si pentru o mai buna accesibilitate, Ministerul Sanatatii si Familiei a derulat actiuni de imbunatatire a infrastructurii spitalelor, a unor centre de sanatate, dotarea prioritara cu aparatura de performanta a unor institutii si centre clinice pentru a deveni unitati de referinta. Echipamentele s-au achizitionat atat din bugetul alocat ministerului, cat si prin credite oferite de Banca Mondial. 3.Privatizarea instituiilor sanitare Privatizarea institutiilor sanitare si asigurarea principiului de libera practica medicala in asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie, este menita sa afirme initiative privata in organizarea si asigurarea serviciilor medicale, independent de interventia autoritatilor publice de stat si locale. Privatizarea asigura in primul rand o mai mare raspundere a medicului fata de pacient (care are dreptul sa aleaga medicul curant), dar atat medicul, cat si cabinetul medical ca institutie trebuie sa infrunte concurenta colegilor lor, fapt care introduce in sistem elemente de piata bazate pe o mentalitate de ntreprinztor. Privatizarea unitatilor ambulatorii (cabinete medicale de medicina primara de familie si de specialitate) s-a realizat in baza Ordonantei Guvernului nr.124/1999 privind organizarea cabinetelor medicale. Ea continea si initiativa de a acorda in comodat spatiile si aparatura din fostele dispensare rurale si urbane, cat si din policlinici - inclusiv cabinetele de stomatologie - medicilor din aceste cabinete medicale. Tot prin prevederile acestui act normativ au putut fi infiintate ambulatorii de spital, care au asigurat 8

posibilitatea ca si medicii din spital sa poata asigura asistenta medicala de specialitate ambulatorie, prin contractarea acestor servicii cu casele judetene de asigurari de sanatate. Aplicarea acestui act normativ a permis privatizarea aproape 100% a asistentei medicale primare, atat in mediu urban cat si in mediu rural, precum si intr-o proportie de peste 70% a asistentei de specialitate ambulatorii. Exista si cabinete medicale, policlinici si centre de diagnostic si tratament infiintate din initiativa privata, dar se resimte fata de ele o discriminare din partea caselor judetene de asigurari de sanatate la incheierea contractelor. A inceput, foarte timid, si crearea de unitati noi spitalicesti prin investitii private. Pe viitor aceasta actiune ar trebui sa se realizeze pe baza unui program controlat, prin introducerea unui plan national de paturi si prin noi strategii de formare a personalului medical si paramedical, prin revizuirea sistemului centralizat de intrare in rezideniat. Privatizarea distribuirii produselor farmaceutice, atat a marilor distribuitori (en gros), cat si a farmaciilor, s-a terminat deja in anul 1992. Prin lipsa organismelor de reprezentare patronale, cat si lipsa unui sistem eficient de control al preturilor din partea statului, s-a ajuns ca produsele farmaceutice din import sa fie mai scumpe decat in multe tari vecine si mult mai scumpe decat in tarile de origine. Prin infiintarea Agentiei Nationale a Medicamentului (ANM) si emiterea Ordonantei Guvernului nr. 125/1998 s-a realizat separarea politicii medicamentului (pe care o face Ministerul Sanatatii si Familiei) de activitatea profesional stiintifica privind produsele farmaceutice, care este realizata de ANM, precum si armonizarea cu normele europene si o stabilitate relativa in sistemul de asigurare cu medicamente. O consecinta favorabila a fost si cresterea investitiilor straine in producerea medicamentelor si a produselor biologice. 4. Descentralizarea serviciilor sanitare Descentralizarea serviciilor medicale de medicina primara, prin institutia medicului de familie si diferite forme de asistenta medicala de specialitate ambulatorie, a inceput practic prin aplicarea legii asigurarilor de sntate. Disparitia dispensarului medical si aparitia cabinetului medicului de familie a dezorganizat o serie de circuite informationale, necesare deciziilor la nivelurile superioare. Reglementarile aparute nu au fost totdeauna respectate, rezultatul fiind existenta in prezent a doua sisteme si fluxuri informationale paralele, unul catre Ministerul Sanatatii, altul spre Casa de Asigurari de Sanatate, medicii transmitand fara probleme datele doar catre aceasta din urma, deoarece aceste raportari conditioneaza remunerarea lor.

Foarte grava este si problema incoerentei definitiilor si a codificarilor, care in anumite cazuri au fost reinventate la nivelul Casei de Asigurari, ignorandu-se metodologiile acceptate, care conditioneaza raportarile catre Institutul National de Statistica, Organizatia Mondiala a Sanatatii etc. in prezent s-au demarat anumite actiuni pentru remedierea acestei situaii. n concluzie, dei reforma in planul sntii a avut loc ntr-un procent destul de mulumitor problemele din acest sector nu s-au oprit aici. Numrul locurilor disponibile in spitale fa de numrul celor care solicit asisten medical este n continuare mare, iar accesul la serviciile de acest gen, n special, pentru cei din mediul rural este ngreunat. Reforma trebuie s aib continuitate i n acest sens mbuntit calitatea serviciilor de asisten medical.

Bibliografie: 1. http://www.ms.ro/ 2. http://www.reforma_sanatate_ceex.ase.ro/index.php 3. http://www.cnas.ro/ 4. Legea Nr. 95/2006

10