Artene Codrut XI D

GRECIA ANTICA Printe al matematicii moderne

Istoria matematicii nu are un nceput clar definit, ns apariia acesteia este strns legat de evoluia omului. Din momentul n care omul a fost capabil s foloseasc i s neleag noiuni abstracte, dar i datorit dezvoltrii relaiilor interumane si intertribale i, nu n ultimul rnd, a primelor sisteme de scris a aprut nevoia de numr.Numrul a nceput s fie din ce n ce mai prezent n viaa oamenilor i, n cele din urm, indispensabil unei existene umane. n Grecia antic, matematica, influenat de lucrrile anterioare i de specificaiile filosofice, genereaz un grad mai mare de abstractizare. Noiunile de demonstraie i de axiom apar n aceast perioad. Tot aici se dezvolta si doua dintre ramurile matematicii, aritmetica i geometria.

Cei mai mari trei matematicieni sunt Newton, Gauss i poate cel mai mare dintre toi, Arhimede, cel care a trit in Grecia Antic petrecndu-i viaa cercetnd n tcere . Pi, volumul i aria sferei, pricipiul prghiei, legea corpurilor scufundate ntr-un lichid, catapulta,pompa hidraulic... Munca sa de cercetare nu a explorat doar teoria matematic, ci s-a extins i n fizic , astronomie si multe alte domenii. Acesta este si motivul pentru care Arhimede a ajus sa fie considerat un adevrat savant. Descoperirea numarului Pi Matematicienii noteaza raportul dintre circumferinta unui cerc si diametrul sau prin litera greceasca Pi , care reprezinta initiala cuvintelor din aceeasi limba "perimetros" (perimetru) si "periferia" (periferie), folosite de Arhimede in lucrarea sa despre cerc. In Grecia antica, se credea ca "dintre toate formele, cercul este cea mai frumoasa". Predecesorii lui Arhimede, Pluto si Aristotel, sustineau, deopotriva, ca "nu exista forme la fel de sacre ca cercul sau sfera. De aceea Dumnezeu a facut Soarele si Luna, precum si celelalte stele, sfere." Oamenii de stiinta de la vremea aceea erau deosebit de interesati sa afle circumferinta si aria unor asemenea forme. Arhimede s-a arata preocupat, de asemenea, de cerc. Pana atunci, el stiuse ca "circumferinta unui cerc este putin mai mare decat de trei ori diametrul sau", dar,

pentru a afla aria cercului, el a incercat sa afle media dintre aria poligoanelor inscrise, respectiv circumscrise cercului. A desenat un hexagon regulat, inscris intr-un cerc, si i-a calculat aria. Apoi, a desenat un poligon regulat cu 12 laturi. Dupa care un poligon regulat cu 24 de laturi, si le-a stabilit fiecaruia aria. De asemenea, a calculat aria unui alt poligon cu 96 laturi, circumscris unui cerc. Un poligon cu laturile sale numeroase se asemana cu un cerc, astfel a stiut ca aria cercului se situeaza undeva intre aria poligonului cu 96 laturi, circumscris cercului, si cea a poligonului inscris in cerc. Dupa calcule atente, a descoperit ca aria cercului este putin mai mare decat (310/71)R. 310/71 inseamna 3,140845..., iar 31/7 inseamna 3,142857.... Cum ambele numere au primele doua zecimale egale, a folosit numarul 3,14 pentru a calcula aria altor cercuri. Odata ce a descoperit cum sa calculeze aria cercului, i-a fost relativ usor sa afle circumferinta. Daca cercul este taiat in piese minuscule, asezate una langa cealalta, forma care rezulta se aseamana foarte mult cu un dreptunghi. Apoi, folosind formula pentru aria cercului, pe care tocmai o descoperise, Arhimede a reusit sa ii calculeze circumferinta. El a inven-tat formula: "circumferinta= diametrul 3,14". In matematica, numarul 3, 14 este cunoscut sub numele de Pi (). Prin aceasta descoperire, Arhimede a rescris istoria matematicii. Metoda lui Arhimede de a stabili aria unui cerc prin inscrierea unor poligoane cu un numar foarte mare de laturi, pana se ajunge la o forma care seamana cu cercul, se numeste " metoda exhaustiva" (metoda aproximarilor succesive). Euclid a atins acest subiect in "Elemente".

Tot in leaganul civilizatiei antice, cu ceva timp inainte lui Arhimede si-a facut aparitia un alt savant, cu o noua abordare, conform caruia orice creatie poate fi recunoscuta dupa numar.Este vorba despre Pitagora. Acesta a lasat o mostenire impresionanta in domeniul matematicii prin teoria triunghiului dreptunghic sau prin definirea numerelor irationale. Teoriile sale au devenit baza fundamentala pentru dezvoltarea stiintelor.

Parintele matematicii, caci asa era supranumit Pitagora , a dobandit un nivel de cunostinte de neegalat si ne-a devenit cunoscut tuturor datorita faimoasei teoreme ce ii poarta numele. Nu se stie sigur daca Pitagora este cel care a descoperit aceasta teorema.Pe vase de argila din Babilon s-a descoperit inscriptia un numar la patrat este suma patratelor altor doua numere.In plus se considera ca teorema a fost folosita in Egipt la construirea piramidelor.In prezent, opinia general acceptata este ca Pitagora a preluat aceasta idee in timp ce studia in Egipt.

Exista peste 300 de moduri oentru a demonstra aceasta teorema.Metoda lui pitagora (metoda cuadraturii).
Suprafeele ambelor ptrate mari sunt egale cu . Dac suprefeele ptratelor roz, ce reprezint ptratele numerelor i (figura din stnga) sunt substituite cu un ptrat ce reprezint numrul la ptrat, fcndu-se simultan o rearanjare a jumtilor celor dou dreptunghiuri (fiecare fiind format iniial din cte dou triunghiuri dreptunghice, congruente cu cel iniial), se obine figura din dreapta. Suprafeele celor dou ptrate mari sunt identice, ntruct laturile acestora sunt congruente. Calculnd n fiecare caz suprafeele celor dou ptrate, se obine:

(pentru ptratul din stnga) (pentru ptratul din dreapta) Se ajunge aadar la teorema studiat. , ceea ce duce direct la relaia din

Numerele naturale care corespund ecuatiei sunt cunoscute sub denumirea de numere pitagoreice.

Grecia Antic a dominat lumea prin filozofii si oamenii si de stiin.Abordarea logic a tiinei a adus noi idei si descoperiri.Demnitatea si numele geniilor Greciei Antice, dar i secretul din spatele acestora, au traversat timpul i spaiul , suscitnd si astzi un mare interes.