1.

Enumerati 5 elem comune, focalizate de metodele JIT, MRP, TQM, 6 Sigma -Sunt metode inteligente de conducere, folosirea acestor metode ducand la cresterea profitabilitatii, eficientizarea productiei ;-JIT si MRP se bazeaza pe control al stocurilor, JIT reducerea acestora si MRP-se realizeaza contolul stocurilor pe baza listei de materiale BOM, documentul inventar si comenzile anterioare;-6Sigma si TQM reprezinta managementul calitatii, au ca principal scop imbunatatirea calitatiiproductiei/produselor, reducerea rebuturilor, atingerea unui nivel inalt de satisfactie a cerintelor clientilor;-JIT si 6 Sigma presupun si recuperarea investitiilor facute ;-toate cele 4 metode sunt orientate catre client, fiecare aducand imbunatatiri abordarii intreprinderii fata de acestia, in moduri diferite. 2.Care sunt modalitatile de folosire a metodei coef. Organizometrici in practica ?-pag 307 In conditiile nivelului actual de management operational,se poate considera ca metoda cea mai folosita este metoda coeficientilor organizometrici.La baza metodei sta conceptia conform careia calitatea organizarii sistemului se poate caracteriza prin estimarea cantitativa a variabilelor organizationale sub forma unor marimi relative. Cu ajutorul marimii variabilelor se pot constiti inicatori sintetici : 1)Coef indeplinirii productiei fizice (obtinerea produselor finite la termenele,cantitatea si structura impusa de cerintele pietei) 2)Coef indeplinirii cifrei de afaceri(gradul in care volumul veniturilor corespunde nivelului programat) 3)Coef indepliniri pragului pe sortimente(daca activitatea este subordonata cerintelor pietei) 4),Coef ritmicitatii procesarii(PP sa tinda la Cp ; prod obtinuta sa fie cel putin egala cu cea programata,mentinerea aceleasi variatii a indicelui de indeplinire a programului) 5),Coef folosirii fondului de timp disponibil al lucratorilor(gradul in care forta de munca a fost utilizata in scopuri productive) 6),Coef folosirii fondului de timp disponibil sl utilajelor(raportul intre timpul efectiv si cel disponibil) 7),Coef folosirii potentialului productiv (capacitatea de procesare), 8)Coef vitezei de rotatie a activelor circulante(valoarea productiei vandute la 1 u.m mijloace circulante imobilizate) 9),Coef costurilor aplicarii metodei MOP ca raport intre marimea acestora si totalCosturi : 10)ponderea cheltuieilor neeconomice( care nu creaza valoare in total costuri) Cei 10 coeficienti org.sunt cuprinsi in intervalul(0,1).Limita inferioara semnifica o dezorganizare totala iar limita superioara o organizare ideala.Pt. aprecierea calitatii de management operational coeficientii enumerati se agrega intr-un coeficient general,prin calcularea mediei geometrice,ponderate sau aritmetice. 3.Care sunt deosebirile dintre metoda entropiei informationale si a met energiei informationale pag 304-305 Metodele existente pentru determinarea gradului de organizare a managementului operational al productiei se pot grupa in metode neparametrce(anchete,chestionare,interviuri) si paramatrice: 1)bazate pe teoria informatiei (metoda entropiei,energiei,metoda cantitatii de informatii 2)metode matematice(Management games,Simulation Games) Cea mai recomandata este metoda entropiei. Entropia ca masura a incertitudinii , a dezorganizarii sistemului se poate estima pe baza unor relatii de calcul. Astfel, dc se considera ca sistemul analizat este format dintr-un ansamblu de evenimente A1, A2, .An care se realizeaza cu posibilitatile P1, P2.Pn se recomanda relatia: H(A)= - Pi* log2Pi.Ansamblul de evenimente contine o incertitudine cu privire la rezultatele finale ce se vor obtine in sistemul analizat .Prin realizarea acestor evenimente se inlatura incertitudinea si ca atare dezorganizarea in sistem. Relatia prezentata este expresia entropiei unui camp de probabilitate dat, fiind denumit si entropie informational.Pt ca sistemul manag operational sa evolueze pe traiectoria impusa de programul de productie , entropia trebuie sa evolueze intre anumite limite.Un numar mare de expoeriente arata ca probabilitatile pot fi bine evaluate prin frecvente.Ca urmare valoarea entropiei poate fi determinat cu urm relatie: H(A)= - fj*log 2 fj in care fj- frecvanta starii Aj a sistemului analizat si j=1,m- numarul starilor.Pe baza acestei constatari , starea de organizare a sistemului poate fi apreciat in egala masura cu ajutorul a ceea ce poarta numele de energie informational.

Aceasta met se considera mai aporpiata de cerintele practicii, deoarece frecventa fj este singura informative care se detine in legatura cu starea Aj.Spre deosebire de entropie , energia informationala creste o data cu starea de organizare a sistemului. 4.Standardul de apreciere al eficientei si eficacitatii MOPse stabileste in functie de competitorii de cls maondiala sau in raport de cilenti?Standardul de aprecierea a eficientei si eficacitatii MOP asigura satisfacerea tuturor clientilor pe intervale relativ reduse si minimizeaza intervalul aflat in procesare. In functie de clienti deoarece productia trebuie sa fie adaptata permanent la cerintele prezente si viitoare ale consumatorilor,sa satisfaca cerintele cu maxim de eficienta. 5.Prezentati cinci elemente de analiza comparativa intre JIT si JOBSCOP. Obiectivele fundamentale ale JIT se considera imbunatatirea profitului, diminuarea inventarului,imbunatatirea calitatii.Astfel,se asociaza termenl JIT cu stocuri reduse sau stoc zero.Inventarul redus inseamna si loturi se marime redusa care implica dezordine minima la locul de munca,costuri mici de verificare,,reducerea timpului de pregatire-incheiere.Sistemele JIT sunt caracterizate prin muncitori policalificati cu un spirit cooperativ iar furnizorii sunt parteneri si nu adversari.In conditiile JIT exista putine rezerve de timp . JIT se bazeaza pe sistemul programului Master(MPS) si pe kanban are ca obiectiv operational imbunatatirea continua si eliminarea pierderilor,implicarea in procese este activa,informatiile necesare sunt reduse iar operatoinalizarea este simpla. In cazul metodei Jobscop ,sistemul se conduce dupa comenzi,este flexibil. Pentru fiecare comanda a clientilor necesarul de materiale contine informatii ce descriu elementele cerute,cum vor fi folosite,cantitatea in care sunt cerute.Necesarul individual de materiale al JOBSCOP este legat de operatiile specifice.Din acest punct de vedere,JOBSCOP a asigurat intotdeana un adevarat sistem JIT al managementului materialelor. Jobscop se conduce dupa comenzi,acceptarea unei comenzi are loc numai dpa ce au fost controlate disponibilitatile de capacitate la locurile de munca,pot fi operate schimbari ori de cate ori este nevoie,sistemul este in permanenta actualizat. - 6. Analizati comparativ urmatoarele instrumente de programare :Graficul GANTT, Ciclograma, CPMPERT.In practica ,durata ciclului de productie se determina prin graficul Gantt,ciclograma pe produs sau comanda si metodele Cpm sau Pert.Ciclograma prezinta in plus fata de Gantt legaturile constructive dintre componentele unui produs.CPM-drumul crtic este cel mai lung drum din graf,cu durata cea mai scurta. Ciclograma de produs se elaboreaza in special pentru productia de serie mica si individuala cu scopul determinarii devansarilor calendaristice pe faze de fabricare a produsului respectiv fata de termenul de livrare. Dezavantajele ciclogramei sunt : gradul de detaliere redus posibilitati minime de adaptare in cazul aparitie factorilor perturbatori stabilirea concomitenta a duratelor de executie si a aborescentei produselor Graficul Gannt permite sa se vizualizeze avansarea lucrarilor, componenta cu previziunile. PERT este o metoda de optimizare care permite sa se minimizeze timpul total de realizare a proiectului si sa se puna in evidenta rezervele de timp a unor activitati necritice.CPM poate fi folosita mai eficient la lucrarile executate pe baza de proiect-tip pentru care s-a calculat norme de munca exacte pe cand PERT la lucrari de unicat unde factorii pertubatori ce actioneaza in procesele pde productie nu permit determinarea exacta a duratei activitatii. Pentru a controla timpul sunt folosita in general 2 metode : Gannt si PERT. 7. In ce consta unitatea metodelor MOP?MOP are caracter unic in orice intreprindere producatoare, indifferent de tipul de productie sau tipologia produselor, Atingerea obiectivelor sectiillor de productie sunt conditionate de indeplinirea celor 5 functii ale managementului . In cadrul MOP, tehnicile si metodele se diferentiaza de la o unitate la alta in functie de tipul de productie, procesul de fabricatie, etc, in timp ce instrumentele manageriale au caracter unitar. Astfel , functia de organizare pp constituirea grupelor omogene de masini-celule flexibile de fabricatie sau liniile de productie polivalente. Coordonarea det durata ciclului de fabricatie pe baza devansarilor si se calc parametrii de management operational. Antrenarea asigura declansarea procesului de fabricatie la nivelul subunitatilor, lucrarile cu complexitate ridicata fiind

desemnate executantilor cu inalta calificare. Momentele de lansare in fabricatie se determina pe baza devansari, regasite in reprezenterile grafice, iar controlul pp verificarea datelor inscrise in programele de productie sau grafice de executie pentru 2 niveluri : programat si executat.Metodele de productie se bazeaza pep e sistemul JIT, conceptual de cerere-tragere. Acest sistem pp reducerea stocurilor ca urmare a lansarii in fabricatie doar a produselor pt care exista cerere.Centrele de fabricatie functioneaza doar at cand exista cerere de la centrele anterioare acestuia(exceptie face montajul, ultimul centru , care primeste ordin de fabricatie).Sistemul pp gruparea operatiilor similar pentru a scurat timpii de asteptare 8.Cu ce se identifica antrenarea in procesele MOP.In ce consta aceasta? Antrenarea,ca functie a MOP presupune:lansarea in fabricatie, documentele economice de lansare ,aplicatiile lansarii, forme si metode de lansare, ordonanatarea fabricatiei, sisteme de lansare in fabricatie.In procesele operationale , antrenarea executantilor directi se realizeaza prin lansarea in executie care consta in transmiterea de catre subiectul conducator a sarcinilor ce urmeaza a fi procesate de catre obiectul condus.Aceasta transmitre se realizeaza prin intermediul unor documente care se elaboreaza ,multiplica si difuzeaza la nivelul tuturor locurilor de munca Obiectivele lansarii sunt:-elaboreaza in mod esalonat in functie de programare documentele de lansare ;-contribuie la dimensionarea cheltuielilor cu materiile prime si manopere;-minimizeaza deplasarile executantilor directi pentru procurarea documentelor economice si tehnice folosind metoda activa;-rationalizeaza documentele economice de lansare prin includerea datelor calendaristice sau a prioritatilor de executie in continutul acestora;promovarea unor sisteme eficiente de lansare bazate pe produse informatice 9. Comaprati prioritatea cu datele calendaristice in procese MOP; in ce conditii cele doua marimi sunt egale?Stabilirea marimilor numerice de prioritate rezulta din calcule in care se includ termenele de livrare / cele finale de fabricati, durata ciclului de productie, marimea imobilizarilor de active. Pij= Tliv i d devans ij Pij prioritatea pt produsele i la niv executantilor;Tliv i - termenul de livrare pt produsul i;d devans ij durata devansarilor produselor i la nivelul excutantilor j; se apreciaza prin durata ciclului.Toate marimile din relatie se exprima numeric.In conditii eficiente, prioritatea care desemneaza succesiunea de executzie si nu term calendaristice poate fi egala cu data calendaristica de procesare.Conditiile sunt :-Cuprinderea in durata ciclului de productie a tuturor elementelor componente (durate de procesare, activitati auxiliare, timpi de asteptare);-Asigurarea corelatiei dintre necesar si disponibil pe intregul itinerariu de procesare. 10.Comparati MRP cu JIT.Exista 3 situatii prin prisma carora se pot analiza comparativ cele 2 sisteme :a)din punct de vedere al productiei de serie mare sau de masa;b)din punct de vedere al productiei de serie mijlocie;c)din punct de vedere al productiei de serie mica a) in conditiile productiei de masa, programul master este acelasi in fiecare zi ca structura si nivel de productie.In aceasta situatie, sistemul de productie JIT bazat pe principiul cerere-trageremerge foarte bine.singura ncertitudine in nefunctionarea sistemului JIT, in conditiile productiei de masa ramane posibilitatea defectarii masinilor.Aceasta problema este totusi rezolvata de sistemul cereretragere care opreste productia cand postul de lucru se opreste la un moment dat Prin urmare in conditiile productiei de masa nu e necesar un sistem MRP pentru a prevede necesitatile de productie viitoare.in conditiile productiei de serie mare , programul master ramane repetitiv pentru un anumit orizont temporal.Sistemul de productie JIT este folosit pentru executia planului fara stocuri.Sistemul JIT este ajutat in cazul evenimentelor majore de sistemul MRP; b)in conditiile productiei de serie mijlocie se poate utiliza un sistem de productie hibrid MRP 2 si sistemul JIT.in acest caz programul MASTER nu va fi identic zi de zi dar va avea cateva elemente repetitive .MRP va fi folosit la impingerea materialului in fabricatie la capacitatea ceruta, in timp ce JIT va fi folosit la executarea productieii in cadrul centrelor .acest sistem hibrid functioneaza bine atunci cand productia este organizata pe celule de fabricatie unde MRP poate furniza comenzi acestora in timp ce JIT este folosit la atragerea produselor de la o celula la alta;c)in conditiile productiei de serie mica orientata pe loturi si nonrepetitiva se poate folosi MRP2 pentru planificarea productiei .un exemplu al acestei situatii este acela in care fabricile lucreaza la comanda si

fiecare comanda este diferita .in acest caz un sistem JIT nu va functiona.materialul productiv va fi avansat pentru cereri viitoare care sunt diferite cu fiecare comanda.planul de capacitate si sistemul de control al stocurilor sunt cerute pt a realiza fluenta materialelelor in productie.totusi in aceste conditii cateva elemente caracteristice sistemulu JIT ca reducerea timpilor de pregatire- incheiere,muncitori policalificati,rezolvarea prb cu ajutorul managerilor si muncitorilor si legaturi mai bune cu furnizorii se pot folosi cu succes. 11. In ce conditii de corelare calendaristica si cantitativa pentru procesele cu caracter continuu folosim metoda stocurilor?Dar in conditiile productiei cu caracter discontinuu?In procesel cu caracter continuu corelarea momentului de lansare in executie (Z) cu cel de finalizare sau de livrare catre client (W)se realizeaza prin intermediul inventarului stocurilor de produse aflate in fiecare moment in prelucrare.(w det s care det z, iar s det pe i)-metoda mersului invers (z det s det w).Procesele cu caracter discontinuu coreleaza cele 2 momente z si w prin intermediul devansarilor calendaristice (d). 12.Care sunt cerintele unei productii ritmice? Cerinele produciei ritmice sunt: a) producia programat (Pp) trebuie s asigure utilizarea superioar a mrimii capacitii de producie (Cp), ceea ce se poate exprima astfel: Pp tinde Cp b) producia obinut (R) s fie cel puin egal cu cea programat: R > Pp c) meninerea aceleai variaii a indicelui de ndeplinire a programului: dR /dt=C unde: t = reprezint variabila timp, iar C = 0 sau C = ax + b n care mrimea ax + b definete dreapta de variaie a ndeplinirii programului de producie, Ip(t). Aceste cerine definesc o producie ritmic n condiiile ndeplinirii ntocmai a planului (programului), dar i n situaia depirii acestuia. Asigurarea ritmicitatii presupune existenta unei proportii intre necesar si disponibil la nivelul fiecarei resurse ,perioade si subunitati strusturale care tinde catre cifra 1

constituie un inventar de acumulare in fata verigii i+1.In caz contrar se identifica stocuri de asteptare la nivelul subunitatii care ulterior sunt transferate la i+1.Constituirea de stocuri urmareste continuitate in procesare 15. Fie o linie de procesare cu Nro (nr de oper).la fiecare op este un loc de munca (mj).Ce marime are inventarul de transport?dar cel tehnologic?Inventarul de transport este reprezentat de obiectele care se afla permanent in transport de la o operatie la alta ,rolul sau fiind acela de a preveni intreruperile de la operatiile urmatoare , in asteptarea obiectelor de la operatia anterioara .Daca transportul se face bucata cu bucata marimea acestui stoc se det cu relatia:Str=Nop-1.Daca transportul se face in containere :Str=Lt(Nop-1), Lt lotul de transport. Inventarul tehnologic al liniei este reprezentat de obiectele(piese,subansamble)aflate in lucru in orice moment la diferite locuri de munca ale liniei ,inclusiv la loturile CTC.In expresie fizica,marimea acestuia se determina dupa relatia:Steh=

Mi
i =1

,Mi nr de locuri de munca,n-nr

operatiilor de pe linia tehnologica.Daca transferul obiectelor muncii se face pe lotri de transport(in containere).Steh=Lt

Mi
i =1

Lt-lotul de

Tnk * vi * ri = Tdk * vi * ri T * vi + 1 * ri + 1 = c =1 T * vi + 1 * ri + 1 ;
k n k d

necesar disponibil 1 .Realizare practica

aproportiei dintre v si d presupune folosirea concomitenta a teoriei constrangerilor ,JIT,TQM,LAN.Realizarea proportiei presupune ca obiectiv operational folosirea eficienta a potentialului productiv, utilizarea superioara a fortei de munca si utilizarea maxima a bazei de materii prime si informationale. 13.Perioada de repetare in executie este egala cu durata ciclului de productie?Cu cine este egala marimea stocului inventarului?Da , (R) sau perioada de repetare in executie se analizeaza in corelatie cu durata ciclului de productie a unui lot(Dcp) Relatia de calcul pentru marimea inventarului este :

( L 1)(i i + 1) i .Daca i > i + 1 , intre cele 2 subunitati se

I i / i +1 =

constituie un inventar de acumulare in fata verigii i+1.In caz contrar se identifica stocuri de asteptare la nivelul subunitaii i care ulterior sunt transferate la i+1.Constituirea de stocuri urmareste continuitate in procesare. 14. .Perioada de repetare in executie este mai mica decat durata ciclului de productie?Cu cine este egala marimea stocului inventarului?Da ,poate fi mai mica , caz in care avem cea mai mare imobilizare a activelor ,ceea ce imprima dificultati sistemului de organizare si implcare. Relatia de calcul pentru marimea inventarului este :

I i / i +1 = ( L 1)(i i + 1) .Daca i i > i + 1 , intre cele 2 subunitati se

transport. 16.subunitatea I livreaza produsele pentru subunitatea I+1.Subunitatea I sufera o cadere.Cum se poate calcula stocul de siguranta dintre cele 2 subunitati?Stocul de siguranta dintre linii are rolul de a asigura continuitatea fabricatiei pe linia beneficiara in cazul unor intreruperi accidentale in functionarea liniei furnizoare.Ssig=Tif/Tb.Tif=timpul mediu de intreruperi la linia furnizoare.Tb=tactul liniei beneficiare 17.Care e dimensiunea(marimea)specifica in determinarea nivelului unui lot?care e raportul dintre marimea acesteia si dimnesiunea lotului? Pentru determinarea corecta a marimi loturilor de fabricatie se utilizeaza in special toate elementele de cheltuieli din marimea costurilor categoriei de timp de pregatire incheiere a fabricatiei Marimea specifica unui lot se dimensioneaza prin :a) factorii externi intreprinderii ( realizarea unui volum de productie intr-o perioada determinta potrivit cerintelor pietei ; nivelul si formele de specializare si cooperare ale intreprindrii ; situatia aprovizionarii tehnico materiale);b) factorii interni intreprinderii( factori de natura tehnica, organizatorica si financiara) 17. Care e dimensiunea (marimea) specifica in determinarea nivelului unui lot? Care e raportul dintre marimea acesteia si dimensiunea lotului? Dimensiunea unui lot se determina pe baza cheltuielilor de pregatire incheiere si a altor categorii de cheltuieli obtinandu-se un lot de marime economica sau unul de marime discreta. Cheltuielile de pragatire incheiere se determina pe baza unor timpi de tipul a. timpul pt elaborarea, multiplicarea si difuzarea documentatiei economice de lansare in executie b. timpul pt. asigurarea locului de munca cu cele necesare fabricatiei (materii prime, sdv, etc) c. timpul pt. instruirea lucratorilor si asimilarea proceselor de executie. d. timpul pt reglarea utilajelor. e. timpul pt executia uneia sau mai multor piese de proba f. timpul pt reducerea locurilor de munca la stadiul initial fabricatiei. In practica timpul de pregatire-incheiere e specific in primul rand produciti repetitive (de serie) dar si celei individuale ( mai multe produse identice sau ultimele sunt folosite la produse diferite). Masurarea acestui timp are la baza calcule riguroase sau observari instantanee. Grafic lot economic,Grafic lot discret (capitolul 3).Marimea lotului economic are o tendinta de crestere I.Lotul discret tinde catre 1 II Lotul discret e posibil numai in cazul reducerii cheltuielilor de pregatire incheiere pe unitatea de produs ca urmare a folosirii mijloacelor de automatizare produse informatice, precrum si masuri organizatorice. 18. Enumerati cerintele unui program unui program calendaristic(master)eficient? Programul calendaristic master eficient este de tip multiobiect si nu monoobiect, opereaza cu serii , loturi de marimi discrete si nu economice, Este elaborat pt o perioada de 1 la 3 luni,se bazeaza pe ritm de productie pe termen lung. Cupribde pt fiecare luna inf referitoare la denumirea produselor programare,cantitatile

programate,prioritatea acordata ,termenele de livrare,val prod marfa programata. iar nivelul de procesare care asigura clientilor produsele este nivelat.Productia multiobiect necesita in practica un sistem flexibil care permite obtinerea unor produse diferite in cantitati diferitebdar cu un nivel al costurilor acceptat de unitate si schimbari minime in structura sistemului productive.Loturile de marimi discrete sunt de marimi reduse si tendinta acestora este sa egalizeze unitatea.Productia nivelata are ca obiect asigurarea resurselor de toate tipurile la niv sistemului de procesare si al cerererii. 20. In sistemul de productie folosim conceptual Pull sau Push? Explicati optiunea. Care sunt efectele? Termenii pull si push sunt folositi pentru a descrie 2 sisteme diferite de miscare a obiectelor muncii prin procesul de productie.In sistemul push cand s-a terminat executia unei operatii piesele sunt transmise , predate operatiei urmatoare. Cand se ajunge la ultima operatie produsele ramase sunt trecute pe stocuri.In sistemul pull , fiecare centru de productie preia produsele numai la operatiile anterioare, at cand ii sunt necesare . In acest caz produsele care se afla in operatiile finale sunt preluate fie din comenzile clientilor, fie de programul de prooductie.Efectele favorabile ale conceptiei a trage si nu a impinge este reducerea imobilizarilor de pe fluxurile de fabricatie , respectarea termenelor intermediare si a celor finale de executie, precum sia celor de livrare. 21. Analizati comparativ cererea dependenta cu cererea independenta in procesele MOP. Cererea dependenta este o caracteristica a procesului MRP iar cererea independenta a Sistemului pe comenzi . Se bazeaza pe urmatoarele criterii: Filosofia: CD: satisfacerea cerintelor (necesitatilor) CI: reinnoirea comenzilor, reincarcarea potentialului Obiective: CD: Satisfacerea nevoilor prin fabricatie CI: Satisfacerea dorintelor clientilor Modelul cererii: CD: Oscilanta, dar previzibila CI: Intamplatoare Planificarea si programarea: CD: Bazata pe programul de master CI: Bazata pe cererea trecuta Marimea lotului de fabricatie: CD: discreta CI: economica (EOQ) Tipul inventarului: CD: munca in procesare; produse finite CI: materii prime; semifabricate; piese de schimb Tipul controlului: CD: controlul tuturor articolelor CI: controlul preferential ABC Cererea dependenta este rezultatul direct al necesitatilor pentru alte produse din care acestea fac parte Cererea independenta nu este corelata cu nicio alta cantitate dorita sau determinata separate.Separarea dintre cele doua concepte este relativa: de ex daca se doreste indeplinirea unui program de productie lunar de 500 motoare cu 6 cilindrii fiecare, sunt necesare 3000 biele cererea dependenta.Inventarul este rezultat al cererilor atat dependente cat si independente.Inventarul de produse aflate in procesare pe baza cererii independente se determina cu ajutorul parametrilor: lotul de fabricatie, perioada de repetare in fabricatie, ciclul de productie si stocurile de productie neterminata.Metoda actuala care determina nivelul inventarului ca rezultat al cererii dependente este MRP 22. Care sunt restrictiile unei probleme de ordonantare(marimile folosite de acesta). Care sunt deficientele in determinarea acestor marimi? Intr-un proces de ordonantare se folosesc urmatoarele marimi: -data de eliberare a unei activitati -durata procesarii -termenul de livrare a produsului -timpul de alocare a produsului -timpul de asteptare a produsului -momentul la care s-a incheiat procesarea produsului -timpul petrecut de produs in atelier -timpul de avans fata de termenii de livrare Problema generala de ordonantare este stabilirea unei succesiuni a produselor-activitati, care este de tipul n! la nivelul celor m executanti , in conditiile restrictiilor tehnologice si de respectarii criteriilor de performanta.Intr-un proces de ordonantare se determina urmatoarele marimi:-date de eliberare a unei activitati (tlivi);-durata procesarii tl;-termenul de livrare a produsului tlivi;-timpul de alocare al produsului laloc I, care determina astfel taloci=tlivitei;-timpulde asteptare al produselor tai=(k=1,m) taik, k=operatie la care se inregistreaza asteptari ;-momentul la care s-a incheiat procesarea

produsului tfi=tfi+(k=1,m)(taik+tik);-timpul petrecut de produs in atelier tati=tfi-tei;-timpul de intarziere fata de termenul de livrare , tin intarziere=tfi-tlivi;-timpul de avans fata de termenul de livrare tavansi=tlivi-tfi.Pe baza acestor masuri se stabilesc obiectivele procesului de ordonantare(tb sa completez) 23.In practica ordonanatarii folosim algoritmi optimali sau euristici(procedurali).Motivati optiunea.In practica ordonatarii folosim algoritmi euristici (de ordonantare).Exemplu algoritmul Johnson care se utilizeaza cand avem mai multe activitati si 2 resurse sau Next Best care se utilizeaza cand avem mai multe activitati si o singura resursa.Acesta poate fi:cu origine fixa,variabila sau cu reducere de coloane si ordonatarea inainte si inapoicare se utilizeaza cand avem mai amulte activ si mai multe resurse. 24. Comparati regulile de prioritate in procesul MOP. In acest scop folositi doua reguli recomandate de literatura de specialitate si folosite in practica; care sunt modalitatile de folosire a acestora?Regulile de prioritate permit ordonarea produs in programe lunare, la nivelul loc de munca, in raport cu un singur criteriu.Regulile de prioritate se pot structura in 2 grupe : -globale ;-locale. Printre regulile recomandate de literatura de specialitate se numara : reperul cu cel mai mare ciclu de fabricatie, reperul cu cel mai mare timp de executie, reperul cel mai costisitor, reperul cu cea mai mica rezerva de timp la executarea unei operatii, primul reper sosit primul servit, reperul lipsa, reperul intarziat etc. In vederea realizarii comparatiei vom folosi 2 dintre aceste reguli si anume : reperul cu cea mai mica rezerva de timp la executarea unei operatii si reperul primul sosit primu servit(cele 2 repere se vor nota pt usurarea exprimarii cu a) si b).Reperul b respecta doar termenele intermediare, pe cand reperul a le respecta si pe cele finale.Reperul a se desfasoara in condit unor locuri de munca inguste , comparativ cu reperul b care se poate aplica in condit unei programari riguroase, fara dereglari. In practica este considerata utila si chiar eficienta regula reperului a, comparative cu reperul b in care prima activitate sosita nu este neaparat cea mia dorita de sununit. urmatoare. 25. Enumerati functiile obiectiv intr-un proces de ondonantare. Alegeti pe cea considerata eficace si eficienta. Motivati optiunea. Functiile obiectiv sunt: -minimizarea termenului final de executie a produselor-activitati; -minimizarea timpului petrecut de un produs in atelier, -minimizarea avansului sau intarzierii in executie - minimizarea timpului de alocare. Ultimele 2 sunt nu numai operative, ci si eficiente ele asigura o reducere a intervalului pe fluxul de fabricatie deci si a imobilizarilor, disponibilizand activele circulante si capitalul fix pt activitati productive. Functiile obiectiv sunt de tipul:min f= min

[tei + (t.ak + tk )] ;min

i =1 k =1
f=min

(tfi tei)
i =1

;min f= min

| t.livi t. fi |

;min t aloc= min

(tlivi tfi)
i =1

i =1 m

;unde:-t.ei =termenul de

eliberare al unui produs, pt ai fi procesat;-t.fi =term.finalde procesare al unui produs;t.livi=term.de livrare a produsului i;-t.ki =term.de procesare la opretia k a produsului i;-t.ai =term.de asteptare al unui produs.Functia eficienta si eficace in procesele de ordonantare este B) deoarece presup. Minimizare intarzierilor si avansurilor. Aceastra aplica criteriile JIT. De asemenea, asigura o reducere a intervalului pe fluxul de fabricatie, deci si al imobilizarilor, disponibilizand activele circulante si capitalul fix pentru activitati. 26 Care sunt principiile comune ale metodelor de control cantitativ. :-Consemnarea stadiului de executie aproduselor la un loc de munca sau alt subunitate structurala de fabricatie ;

-In raport cu nivelul programat ; Pe acelasi support informational -In raport de variabila de timp Urmarirea si controlul cantitativ al productiei pe baza de program grafic consta in rmarirea sarcinilor in ordinbea in care figureaza in program,pe baza acelorasi grafice care au servit la previziune,prin descrierea nivelului realizat alaturi de cel programat. 27. In ce consta fluxul informational piramidal in controlul cantitativ? FLUXUL INFORMATIONAL reprezinta un ansamblu de informatii necesare desfasurarii unei anumite operatii, actiuni sau activitati ce se transmite intre emitent si destinatar, cu precizarea punctelor intermediare de trecere. El este caracterizat prin continut, volum, frecventa, calitate, directie, forma, etc. . Circuitul informational strict al datelor cu privire la programarea productiei cuprinde: fluxul informational descendent, care informeaza organele operative si executantii directi asupra sarcinilor de executat si fluxul informational ascendant care informeaza factorii de management asupra modului cum s-au executat sarcinile de productie. In timp ce fluxul informational ascendent formeaza obiectul urmaririi si controlului indeplinirii sarcinilor de productie, cel descendent, pe al programarii. O directie importanta in organizarea urmaririi si controlului productiei este inlocuirea sistemului orizontal de informare si raportare cu cel pyramidal sau selective. Fluxul informational pramidal presupune o selectionare atenta a informatiilor care sa permita eliminarea celor inutile, nesemnificative sau paralele, care maresc inutil volumul de date, rapesc mult timp pentru culegerea, prelucrarea si transmiterea lor si in final diminueaza gradul de operativitate facand ca datele furnizate sa nu aiba capacitatea de a inlesni interventia prompta a managementului operativ.A controla cantitativ productia inseamna a controla fluxul de fabricatie ceea ce presupune programe detaliate pana la nivelul operatiilor. 28. Ce considerati esential in managementul prin exceptii in procesul MOP? Dar in cazul managementului prin obiective?Managementul prin exceptii in procesul MOP presupune o descentralizare a obiectivelor de productie la nivelul sectiilor de productie, a atelierelor, sectii aux. Deciziile privitoare la stabilirea obiectivelor de productie trebuie sa fie adoptate de catre personalul direct implicat in activitatea de productie. Managementul prin obiective in procesul MOP presupune o stabilire clara a obiectivelor referitoare la productie la nivelul fiecarei unitati de fabricatie. 29. Care este varianta de programare agregat pura ce conduce la cel mai mic cost? Care sunt efectele acestuia? Dar cea cu cel mai mare extracost? Care sunt efectele acestuia? Varianta bazata pe munca suplimentara sau intretinere de lucratori. Este specifica economiei de piata functionala dar poate fi practicata o perioada limitat (12 sapt) ; perioada de angajari demiteri.Variant bazata pe sistemul de procesare continuu. Este nivelul costului cel mai ridicat si neindicata n economia de piata.Pe baza variantei pure se elab variantele posibile precum combinatii de variante pure .Sunt 3 tipuri:A)sistem de procesare relativ constant si dimensiunea apreciabila a inventarului care corecteaza dficultati de previziune;B)productie fluctuanta potrivit cereri si dimensiune redusa a inventarului care corecteaza dificultati de prreviziune;C)combinatie de 1 si 2.Varianta eficace este cea care se adapteaza tipologiei produselor executate 30. Prezentati 3 variante de programare agregat care se pot aplica in practica. Aratati conditiile de aplicare a uneia dintre ele.Programara agregat = interfata dintre planificare si programare . opereaza cu resrse exprimate global produse ecivalente, unitati fizice de resurse material, umane etc) . foloseste 3 variabile de baza-Nivelul cererilor mom t Qdt ;-Nivelul ofertei la mom t QSt ;-nivelul inventarului(stocului de orice resursa aflata in procesare la un moment dat).relatia dintre cele 3 variabile: QSt = It-I + QStk Qdt.Regula decizionala este Qst=Qst-1+A(Qdt-Qst-1).Daca A=1 at:Qst=Qdt, nivel ala productiei care egaleaza cererea.Daca A=0 at:Qst=Qst-1, productia este egala in fiecare per de timp.Egalizarea sistemului productiv cu nivelul cererii se poate realiza in practica prin intermediulk unor costuri care nu sunt exemplificate si masurate in toate cazurile in contabilitatea organizatiei dar influenteaza sau determina eficienta sist productiv 31. In procesul de programare agregat extracostul intretinerii inventarului este o variabila constanta . ce se exprima in fctie de aceste extracost? Dar in costul de subcontractare sau a deficitului de produse?C1-extracostul intretinerii produselor in inventar cuprinde:;C1t1-extracostul cu uzura morala

a productiei imibilizate;C1t2- extracostul cu uzura fizica a productiei imibilizate;C1t3-extracostul rezultat din imobilizarea activelor de toate tipurile;C1t4-extracostul tezultat din depozitarea propriu zisa a produselor inclusiv cheltuielile generale ale depozitului;C1t5-extracostul rezultat din asigurarea produselor.cele mai mari coisturi sunt cele date de imobilizarea activelor.acest cost se determ in cazul in care Qst>Qdt;C1t=c1t(QstQdt).Daca in t-1 s-a inregistrat It-1 rezulta C1t=c1t(It-1-It);C4t extracostul deficitului de produse sau cel de subcontractare cand Qt S1<Qt s ;C4t = c4t (Qt s Qt S). paranteza inseamna sT ;C4t extracostul de inretinere / deficitului unui produs. Se poate aprecia cu profitul pe care organizatia il poate obtine daca poroduce la nivelul cererii.Daca in t-I s a identificat un deficit t-I rezulta C4t = cat (t-1+t) 32. Ordonarea comenzilor intr un program MASTER se face pe baza calculului matricial. Poate fi inlocuiacest calcul cu metoda ELECTRE?Pe baza criterilor enumerate se determina matricea utilitatilor la nivelul celor n comenzi si n criteria (Mnm).Stabilirea ponderii criteriilor folosite de decident prioritatea fiecarui criteriu.Stabilirea vectorlui de prioritate al comenzilor pe baza relatiei ll pm1ll = ll Unmll * ll Vm1l.Pn1 ordoneaza toate comenzile din programul calendaristic in functie de criteriile alese de decident.Metoda este asemanatoare metodei Electre.Metoda Electre allege o singura variant din cee posibile si anume cea care surclaseaza prima dpdv al coeficientilor de coordonanta si discordanta toate variantele posibile. Eficienta este productia tip multiobiect si nu cea monoobiect. 33. Flexibilitatea sau jit asigura practicarea de loturi discrete? Motivati.Cei care utilizeaza JIT mentin inventarul in loturi de marimi cat mi mici posibile. Marimile mici ale loturiloe sunt importante din 3 motive:-Marimile mici ale loturilor reduc media inventarului;-Marimile mici ale loturiloe ajuta la scaderea timpului de asteptare care la rnadul lor reduc stocurile in asteptare deoarece timpul de procesare la fiecare post de lucru pentru loturi mai mari este mai indelungat. De asemenea un lo mai mare trb sa astepte mai mult sa fie prelucrat intrucat postul de lucru respective lucreaza la alt lot mare. In plus, pentru rluare loturiloe ce prezinta nereguli, loturile mai mari necesita mai mult timp;-Marimile mici ale loturiloe ajuta la obtinerea unei incarcari cu munca uniforme in sistemele de operare, in timp ce loturi mari inseamna durate mari de procesare si astfel impiedica programarea uniforma a incarcaturilor pe posturile de lucru, loturile mici pot fi manevrat mai efficient ceea ce permite programatorilor sa utilizeze capacitatile mai eficent. 34. In domeniul MO exista reprogramare si nu programare afirma un manager de subunitate. Motivati optiunea.Obiectivele fundamentale si in special cele derivate sau opertaionale, in timp sunt supuse unor actualizari , modificari permanente.Astfe, programarea productiei ca o etapa a previziunii in domeniul productiei este denumita ca reprogramare ceea ce subliniaza influenta factorului timp asupra activitatilor unitatilor industriale. 35.Un manager de subunitatecu o productie polivalenta(multiobiect)a determinat riguros marimea lotului si apoi frecventa de lansare. A gandit corect? Argumentati raspunsul. Managerul de subunitate a gandit corect stabilind marimea lotului de fabricatie si apoi frecventa de lansare, deoarece prin stabilirea initiala a marimii lotului a respectat factorii de influenta (cheltuielile de pregatire-incheiere, capacitatea de productie, capacitatea mijloacelor de transport) si apoi , cunoscand timpul disponibil fabricarii loturilor a stabilit frecventa de lansare. R=Td/nL 35. Un manager de subunitate cu o productie polivalenta (multiobiect) a deteerminat riguros marimea lotului si apoi frecventa de lansare. A gandit corect? Argumentati raspunsul. Productia multi-obiect necesita in practica un sistem flexibil care permite obtinerea unor produse diferite in cantitati diferite dar cu un nivel al costurilor accceptat de unitate si schimbari minime in strucutra sistemului productiv.Productia multi-obiect opereaza cu loturi de marimi reduse si tendinta acestora este sa egaleze unitatea. De aceea cred ca acest manager a procedat corect deoarece mai intai in cadrul unei prodctii multi-obiect trebuie sa se determine o marime a lotului cat mai redusa cu o tendinta de egalare a unitatii. In mod normal se continua cu determinarea frecventelor de lansare in fabricatie pe baza timpului total de procesare pt fiecare lot de fabricatie. Indiferent de nr de frecvente de lansare pt o aplicatie in cadrul unei productii multi obiect se urmareste reducerea marimii lotului obtinandu-se produse diferite in cantitati diferite adaptate nevoilor cerererii.

36. Enumerati 4 domenii in care se formuleaza misiunea obiectivele si politicile MOP la nivelul fiecarei functii manageriale.Domeniul costului calitatii, domeniul timpului de pregatire incheiere, domeniul livrarii, domeniul flexibilitatii 37. Fie un produs cu o complexitate constructiva redusa, cu o tehnologie de procesare simpla si o durata a ciclului de procesare de asemenea redusa, ce motoda MOP folosim ma nivelul fiecarei functii manageriale?Se foloseste metoda Just-in-time care presupune o imbunatatire a profitului si returnarea investiilor cu costuri reduse dimunuarea inventarului, si imbunatatire calitatii. J-I-T....prima metoda cap 7 38. Fie afirmatia cea mai eficienta marime a lotului este egala cuunitatea. Este corecta? De ce? Un program calendaristic efficient este de tip multiobiect si nu monoobiect, opereaza in serie, loturi de marimi discrete si nu economice, iar nivelul de procesare care asigura clientilor produsele este nivelat. Productia multiobiect necesita in practica un system flexibil care permite obtinerea unor produse diferite in cantitati diferite, dar cu un nivel al costurilor acceptat de unitate si schimbari minime in structura sistemului productiei. Loturile de marimi discrete sunt de marimi reduse si tendnta este sa se egalizeze unitatea. 39. Prezentati variante ale obirctivului fundamental al MOP.Cand folosim o varinata sau alta? Obiectivul fundamental al MOP il reprezinta indeplinirea rentabilitati programelor d.p.d.v. cantitativ, calitativ si al termenelor de procesare. Ca urmare, functia obiectiv a procesului de MOP este: min,max f=

q
i =1 j =1 k =1

k ij

xi ci

,unde:q,i,j,k = cantit de produse, lucrari, serv de tip i, procesate cu prioritatea j in perioada k, cantit fizice pot fi transformate in valori care permit aditivitate.;X,i,j= pretul peunitatea de valoare de tip i cu prioritatea j;C,i = criteriul e eficientizare, care poate fi identificatcu penalizarea pe unitatea de valoare, daca clauzele contractuale nu sunt indeplinite sau cu pretul pe aceasta unitate, caz in cae functia se maximizeaza.P=nr.perioadelor;M=nr.prioritatilor;N =nr.produse,servicii.Asigurarea ritmicitatii presup.existenta unei proportii intre necesar si disponibil la nivelul fiecarei resurse, perioade si subunitati structurale care tinde catre cifra 1.

Tnk * vi * ri = Tdk * vi * ri Tnk * vi + 1 * ri + 1 = c = 1; Tdk * vi + 1 * ri + 1 necesar 1. disponibil

40. Mediul turbulent al organizatiei este o variabila independenta sau dependenta in procesul MOP? Motivati raspunsul.Mediul turbulent al org. este o variabila independenta de procesul mop. Procesul mop dpinde de mediul turbulent al org. care impune un management operational de criza focalizand in primul rand functiunea de procesare si apoi cele de mark. Contab. Etc. Abordarea man operational pe baza turbulentei mediului conduce la constientizare faptului ca modelele propuse sunt supuse mediului de afaceri in care activeaza firma. Pe masura ce turbulenta creste man op. se caracterizeaza printr-un proces de extrovertire, de puternica sensibilitate la mediu. Activitatea functionala care rezulta din productie este corelata cu alte domenii cum ar fi cel de marketing. Datorita provocarilordin mediul de productie firmele nu pot raspunde prin programare rapida si eficienta ceea ce necesita un sitem de control permanent capabil sa reconstituie procese prestabilite.