Diagrame Voronoi.

Algorit mul lui Fortune

1. Diagrame Voronoi

Pentru o multime de puncte date n plan P := {p1 , p2 , ..., pn } numite locatii trebuie sa determin am o divizare a planului astfel ncat fiecarei locatii sa-i atribuim cele mai apropiate puncte de ea si cele mai departate de restul locatiilor - Modelul de atribuire Voronoi care include subdivizarea numit a diagrama Voronoi a multimii de locatii , notat a Vor(P). Diviziunile se numesc celule Voronoi notate cu V(pi ). Vom spune ca un punct q apartine locatiei pi daca si numai daca dist(q, pi ) < dist(q, pj ), pentru fiecare pj P cu j = i. Laturile celulei sunt situate pe mediatoarele segmentelor, care unesc locatiile iar pentru o locatie pi celula corespunz atoare este dat a de: V(pi ) = \
1jn, j=i

h(pi , pj )

unde h(pi , pj )= semiplanul determinat de mediana segmentului (pi , pj ) (dij ) si care contine pi iar V(pi ) este interse ctia tuturor semiplanelor care contin pi . 1.1 Obser vatii. 1. Diagrama Voronoi va avea n celule. 2. Orice celula Voronoi este o multime convexa. 3. Laturile diagramei Voronoi sunt segmente, semidrepte sau drepte. 1

2
q

Di agram Voronoi. A a lgoritm ul

lui Fortune

p
k

pi

pj

Figura 1. Cazul n care o latura a unei celule Voronoi este o dreapta. 1.2 Defin itie Pentru un punct q din plan definim cel mai mare cerc gol (cu tot cu interiorul sau) si l notam CP (q)- cercul cu centrul n q si care nu contine nici o locatie din P n interior si are raza cea mai mare cu proprietat ea ceruta. 1.3 Teore ma 1. Un punct q este varf al diagramei Vor(P) daca si numai daca frontiera celui mai mare cerc gol CP (q) contine cel putin trei locatii. 2. Mediatoarea segmentului dintre locatiile pi si pj defineste o latura a diagramei daca si numai daca q pe mediatoare astfel ncat pi , pj CP (q) si nici o locatie nu apartine acestui cerc . Constru ctia diagramei 1. Construirea tuturor celulelor Voronoi independent: complexitatea din punct de vedere al timpului ar fi O(n2 log n). 2. Divide et impera : complexitatea din punct de vedere al timpului ar fi O(n log n). 3. Algoritmul lui Fortune: complexitatea din punct de vedere al timpului ar fi O(n log n).

2. Algorit mul lui Fortune

Algoritmul lui Fortune foloseste tehnica liniei de baleiere (sweep line) notat cu l. Fiecare locatie de deasupra lui l determin a cate o para bola - locul geometric al punctelor mai apropiate de orice locatie de deasupra lui l decat de l. Se formeaza astfel linia para boli ca (beach line), iar punctele sale de ntreru pere la deplasarea liniei de baleiere vor determina laturile celulelor Voronoi.

Di agram Voronoi.A a lgo

rtim ul

lui Fortune

q q r r

qq

l
q

Figura 2. Generarea liniei parabolice prin deplasarea liniei de baleiere. Punctele de ntreru pere traseaz a diagrama, n timp ce linia de baleiere parcurge planul. Astfel, n loc sa pastr am interse ctiile lui Vor(P) cu l, vom retine linia para bolica la deplasarea liniei de baleiere. Nu putem s-o pastr am explicit, din moment ce se modifica o dat a cu deplasarea continua a liniei l. Cazul 1 Mai ntai consider am evenimentele n care apare un nou arc al liniei parabolice. O astfel de situ atie avem cand dreapta l ntalneste o noua locatie. Parabola definit a de aceast a locatie este la nceput o para bola degenerat a, adica un segment de dreapt a vertical care uneste locatia respectiva cu linia para bolica. Cum dreapta l se deplaseaz a n continuare, noua para bola prinde contur. Partea noii parabole situat a sub vechea linie para bolica este acum o parte din actuala linie para bolica.
r r r r r

Figura 3. Aparitia unui nou arc de parabola la ntalnirea unei locatii. 2.1 Defin itie. Evenimentul n care o noua locatie este ntalnita la deplasarea liniei de baleiere, se numeste locatie evenime nt.

Di agram Voronoi. A a lgoritm ul

lui Fortune

2.2 Le ma Singurul mod n care poate aparea un nou arc pe linia parabolic prin intermediul unei locatii eveniment. Cazul 2

este

Un al doilea tip de evenimente n algoritmul planului sweep este cel n care un arc existe nt al liniei parabolice se contract a pana dispare. Fie a0 arcul care va disparea, iar a si a0 0 arcele vecine lui n configuratia initiala. Arcele a si a0 0 nu pot face parte din aceeasi para bola, asa ca obtinem cele trei arce definite de trei locatii diferite pi , pj si pk . Cand arcul a0 dispare, celelalte doua arce vecine vor avea un punct comun, notat q. Punctul q este echidista nt fata de l si cele trei arce. Deci, exista un cerc de centru q care trece prin punctele pi , pj si pk tange nt la dreapta l. Nu poate exista nici o locatie n interiorul acestui cerc: o asemenea locatie ar fi apropiat a de l decat este apropiat q de l, contrazic and faptul ca punctul q apartine liniei parabolice. Rezult a ca punctul q este un varf al diagramei Voronoi. pj

pj
q

pj
q

pi q a

q pk

pi q l

pk

pi q

00

q l

q pk

Figura 4. Disparitia unui arc de pe linia parabolica 2.3 Defin itie Evenimentul n care linia de baleiere inters ecteaza cel mai de jos punct al unui cerc care trece prin trei locatii definind arcele consecutive ale liniei parabolice, se numeste evenime nt cerc . 2.4 Le ma Singurul mod n care un arc existent poate disparea de pe linia parabolica este prin intermediul unui eveniment cerc . BE & SD