AFINUL CU TUFA NALTA - O SOLUTIE PROFITABILA, PENTRU REDAREA N CIRCUITUL AGRICOL A HALDELOR DE STERIL

Industria extractiva de suprafata afecteaza anual suprafete mari de teren ce sunt scoase din circuitul agricol si sunt degradate n mare masura. Pentru exploatarile de suprafata se executa decopertari. Din pacate recopertarea atrage dupa sine costuri mari, iar prin executia incorecta terenurile pierd foarte mult din nsusirile initiale. n SUA din suprafetele afectate de exploatarile miniere 59% au rezultat n urma escavarilor. n statele din fosta Uniune Sovietica sunt afectate de exploatarile de suprafata circa 2 milioane hectare, ritmul anual de scoatere din circuitul agricol fiind de 4000 ha. n Germania au fost afectate 400 mii hectare, din care n ultimii 30 de ani au fost recuperate 60%. n Cehia si Slovacia se scot anual din circuitul agricol si silvic 7000 ha. n Bulgaria, numai n Bazinul Marita de Vest, au fost deschise cariere pe o suprafata de 300 km 2. n Polonia au fost degradate prin exploatari miniere 100 de mii hectare. ntre 1975-1984 au fost redate circuitului agricol 77 mii ha. n Ungaria suprafata agricola a fost diminuata cu 10% n ultimii 30 de ani, urmare a exploatarilor de suprafata. Cercetarile efectuate pe plan mondial au condus la solutii extrem de costisitoare. n SUA readucerea terenurilor degradate la o stare comparabila cu cea initiala dureaza circa 10 ani, iar cheltuielile se ridica la peste 10.000$. n Polonia prin utilizarea unei tehnologii adaptate de fertilizare, preponderent cu azot si fosfor, pe terenurile recultivate se obtin productii comparabile cu cele de pe terenurile neafectate, numai dupa o perioada de 10-15 ani. Cercetatorii maghiari recomanda copertarea haldelor cu straturi fertile de 0,81m, solutie ce presupune manipularea unor cantitati foarte mari de sol, metoda ce nu poate fi aplicata pe scara larga. Majoritate specialistilor recomanda pentru terenurile degradate o recuperare etapizata. Recopertarea cu actiuni de nivelare are ca obiectiv amenajarea la suprafata haldei a unui strat pretabil pentru recultivare. Terenul este recultivat cu specii ameliorative (lucerna, borceag, mazare) timp de minim 10 ani, dupa care se ncearca cultivarea cu cereale, pomi, vie etc. n Romnia, au fost afectate si scoase din patrimoniul funciar peste 120 mii ha (agricol, silvic, neprodutiv etc.). Prin exploatarile de suprafata, n perioada 1950-1997, au fost degradate peste 30 mii hectare, din care circa 55% n Oltenia. Cel mai afectat este judetul Gorj, cu o diminuare a patrimoniului funciar de peste 15 mii hectare, urmat de judetele Hunedoara, Caras-Severin, Vlcea (4000-2000ha). Problematica reintroducerii n circuitul agricol a fost abordata, ncepnd cu anul 1968, de Universitatea din Craiova iar apoi de Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie Bucuresti, Oficiul pentru Studii Pedologice si Agrochimice-Gorj, SCDP Trgu Jiu. Pe halda de la Cicani n 1971 s-au nfiintat primele plantatii de pomi si vita de
1

vie. Rezultate notabile n recultivarea haldelor de steril din zona Capus-Agires au fost obtinute de cercetatorii de la Institutul Agronomic Cluj-Napoca. Cu toate acestea, ritmul de reabilitare a suprafetelor afectate este destul de lent. n bazinul minier Oltenia dintr-un total de 17.175 hectare afectate, doar 1280 hectare au fost reintroduse n circuitul productiv, din care 938 ha teren agricol si 342 ha teren silvic. n aceste conditii, este absolut necesar sa se gaseasca solutii care sa asigure reconstructia ecologica a suprafetelor afectate. Cercetarea stiintifica poate contribui la fundamentarea unor tehnologii specifice pentru nfiintarea unor culturi cu specii ce pot valorifica aceste terenuri. Cercetarile efectuate n bazinul pomicol Muscel, au condus la concluzia ca speciile de arbusti fructiferi pot fi o solutie. Experienta acumulata n domeniul culturii arbustilor fructiferi la fosta statiune Bilcesti, actualmente punct de cercetare al Institutului de cercetare si dezvoltare pomicola Maracineni, pe parcursul a peste 50 de ani de activitate, precum si cercetarile din ultimii ani, ne-au condus la propunerea unor tehnologii de nfiintare a unei culturi ce ar putea avea succes si pe terenurile degradate - afinul cu tufa nalta (Fig. 1)

Fig.1. Tufa de afin n vrsta de 35 ani si detaliu de fructificare la afinul de cultura

Cercetarile efectuate n perioada 1990-2004 pe amplasamente cu altitudini ntre 600 si 870m, din n zona Cmpulung Muscel, pe terenuri cu fertilitate scazuta, comparabila cu cea a terenurilor degradate, ca urmare a exploatarilor de suprafata, au relevat ca aceasta specie are o serie de nsusiri ce o recomanda ca pe o posibila solutie de reintroducere n circuitul agricol pentru o parte din haldele de steril cu reactie acida. n conditiile unui sistem radicular superficial, ce exploreaza n principal un substrat de pna la 30 cm adncime pe o raza de 50-60cm n jurul coletului, s-au experimentat metode de reconstructie ecologica prin fertilizare organica localizata (Fig.2)
2

Fig.2. Dezvoltarea sistemului radicular la plante de afin ale soiului Blueray, n vrsta de 24 de ani.

n aceste conditii s-a optat pentru variante n care s-au facut fertilizari locale pe suprafete ntre 3 si 33% din cea efectiva (Fig.3). Pentru fertilizare s-au utilizat turba acida, gunoi de grajd, rumegus de conifere, litiera de conifere si rezidii de distilare. Metodele utilizate au vizat reconstructia n prima etapa doar a substratului de plantare. Aceste modele experimentale au avut n vedere asigurarea unor conditii edafice corespunzatoare cerintelor afinului. Dupa rezultatele partiale, se poate aprecia ca pentru obtinerea unor efecte semnificative, corectiile aplicate la nivel de 3 respectiv 8,3% din suprafata efectiva sunt insuficiente.

Fig.3. Fertilizarea localizata , imagini din cmpul experimental n care s-au testat variante ale metodei propuse de nfiintare a culturii afinului

Corectiile aplicate pe 16,7% si 33% din suprafata efectiva au asigurat un ritm de crestere al plantelor destul de ridicat. Prin prisma costurilor de amenajare, dupa rezultatele preliminare, cea mai buna varianta este cea n care s-a fertilizat 16,7% din suprafata (Fig.4.). Dezvoltarea plantelor a fost comparabila la cele doua variante, dar costurile pentru fertilizarea initiala a 33,3% din suprafata sunt duble. Cu toate acestea, o dimensionare riguroasa a suprafetei ce trebuie reconstruita initial, de natura sa asigure o eficienta ct mai ridicata, este greu de estimat pna la finalizarea cercetarilor. Efortul financiar pentru reconstructia unei suprafete mai mari de pna la 33,3% ar
3

putea fi justificat, daca cercetarile ar releva pe termen lung un nivel semnificativ mai ridicat al productiei. Dintre materiale utilizate, cel mai ridicat ritm de crestere al plantelor l-au asigurat amestecurile de plantare cu turba si gunoi de grajd. Litiera de conifere si rezidiile de distilare n amestecurile de plantare au avut ca efect un ritm de crestere bun dar ceva mai scazut. Totusi, avnd n vedere costurile incomparabil mai scazute ale acestor materiale, fata de turba, utilizarea litierei si a rezidiilor de distilare ar putea contribui la diminuarea costurilor de nfiintare a culturilor de afin. Rumegusul de conifere a avut un efect inhibitor asupra cresterii plantelor de afin. ntruct rezultatele acestor ultime cercetari privind utilizarea rumegusului, vin n contradictii cu cele obtinute, n mod deosebit n SUA si Polonia, vom aprofunda cercetarilor n cmpurile experimentale. Avnd n vedere ca rumegusul este o sursa practic inepuizabila de material organic, precum si rezultatele analizelor chimice efectuate n acest an, se vor experimenta metode de compostare a rumegusului n diferite proportii cu gunoi de grajd si cu alte materiale organice. Ne propunem ca prin aceste cercetari sa gasim solutii pentru utilizarea rumegusului n reconstructia ecologica a haldelor de steril.

Fig.4. Dezvoltarea plantelor de afin din cmpul experimental n anul 1 si 2 de la plantare

Modelul de reconstructie ecologica propus presupune un proces etapizat asemanator cu cele practicate n prezent att n Romnia dar si pe plan mondial dar spre deosebire de acestea recultivarea haldei ncepe din anul 2 al amenajarii. Aceasta metoda are avantajul recuperarii integrale a investitiei n circa 10 ani si chiar un profit. n primul an dupa amenajarea initiala se va demara reconstructia ecologica pe o suprafata ntre 16,7 si 33 % din suprafata efectiva, prin aport de material organic si sol fertil n amestec cu steril. n anul al doilea se va nfiinta cultura de baza afinul cu tufa nalta. n urmatorii 3-4 ani activitatea va avea ca obiectiv prioritar asigurarea unui ritm de crestere ridicat al plantelor. n conditiile de al Bilcesti, desi solul pe care sau efectuat cercetarile are o fertilitate destul de scazuta, dupa numai 3 luni de la nsamntarea intervalelor aportul de material organic a fost important (Fig. 5).
4

Fig.5. nierbarea intervalelor si planta de afin de 2 ani din cmpul experimental de la Bilcesti (830m altitudine)

Pe halda de steril, dupa obtinerea primelor productii semnificative la cultura de baza (anul 5-6 de la plantare) se va ncepe si reconstructia ecologica a restului suprafetei prin aportul propriu de material organic al culturi de afin si prin utilizarea de specii rustice si ameliorative ce vor fi nsamntate si adaus de material organic. Prin metoda propusa de nfiintare a culturi afinului pe o halda de steril nu numai ca se va recupera investitia n maxim 8-10 ani dar cultura va putea asigura un profit functie de nivelul productiei ntre 5.000$ si 20.000$/ha pe o perioada de exploatare de 30-40 de ani, timp n care ntreaga suprafata pe care se va amplasa cultura va fi restaurata. Cercetarile efectuate la subunitatea Bilcesti au relevat posibilitatea obtinerii unor productii destul de ridicate, chiar pe soluri cu fertilitate scazuta prin aplicarea unei agrotehnici adecvate si chiar n conditiile renuntarii la fertilizarea chimica. Mai mult, la afin productii ridicate s-au obtinut fara tratamente de fitoprotectie. n aceste conditii, suntem n masura sa propunem tehnologii de nfiintare si de cultura pentru afin, n conformitate cu standardele Uniunii Europene privind produsele ecologice. Afinele sunt fructe ce se valorifica la preturi foarte atractive pe piata Uniunii Europene si n ultimii ani si n Romnia (Fig.6.).

Fig.6. Afine din soiurile cele mai valoroase, sub aspectul productivitatii si a calitatii fructelor, n conditiile pedoclimatice de la Bilcesti

n conditiile obtinerii unor productii de 6-10 t/ha, productii realizate la Bilcesti, se poate asigura o eficienta ridicata a exploatarii terenurilor cu fertilitate scazuta, cum este si cazul haldelor de steril. Avnd n vedere importantele suprafete ce au fost degradate, urmare a activitatii de extractie la suprafata, pentru o parte din acestea cultura afinului este cert o solutie. n acest sens finantarea unor proiecte de cercetare, care sa se finalizeze prin modele de cultura adaptate, testate n conditiile concrete ale haldelor de steril, ar contribui la accelerarea ritmului de reintroducere n circuitul agricol a unor suprafete importante de terenuri degradate, cu efect ecologic si economic spectaculos pe termen lung. Dupa circa 4-5 ani n care modele experimentale vor fi verificate acestea s-ar putea constitui ntr-o solutie, dupa estimarile noastre, pentru cca.10% din suprafetele degradate urmare a exploatarilor de suprafata. Solutiile propuse vor putea fi apoi promovate ntr-un ritm accelerat, pe masura impactului economic si social, daca s-ar adopta un program coerent cu obiective, termene si responsabilitati precise si n consecinta cu o finantare corespunzatoare. Finantarea unui astfel de program ar transforma aceste terenuri degradate, ce n prezent nu produc nimic si altereaza grav mediu, sub aspect ecologic dar si estetic, compromitnd zone cu un real potential turistic, n microferme pomicole specializate n cultura afinului. n circa 10-15 ani s-ar putea dezvolta o industrie a afinelor de cultura si a produselor din afine, ce ar asigura un export de peste 100 milioane euro anual. Dezvoltarea unei astfel de industrii ar avea ca efect crearea, ntr-o prima etapa, a minim 5000 de noi locuri de munca si ar contribui la relansarea economica a zonelor defavorizate, consecinta a restrngerii mineritului. Dr.ing. Catalin Badescu Drd. ing. Cristina Badescu
6