MACINAREA CEREALELOR

Student: Laura Ghita

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA - BRASOV 2011 - 2012

Producia de cereale i tehnologiile de prelucrare a acestora au fost supuse, de-a lungul dezvoltrii civilizaiei umane, unei continue perfecionri i adaptri la nevoile de hran ale populatiei. Grul, mpreun cu orzul, sunt considerate cele mai vechi plante cultivate. n urma unor cercetri arheologice s-a constatat c grul se cultiva n Egipt acum 3000 de ani. Industria morritului, una din ramurile importante ale industriei alimentare, se ocup cu transformarea cerealelor n finuri si crupe. Materiile prime folosite n industria morritului sunt: grul, porumbul, orzul, orezul, meiul, secara. Dintre acestea, grul ocup locul principal deoarece constituie materia prim pentru obtinerea finurilor folosite n panificatie si n fabricarea pastelor finoase.

SCURT ISTORIC

In secolul al XVIII-lea pentru a mcina grul, omul a folosit la nceput forta animalelor: Primele mori erau alctuite din dou pietre ntre care se puneau grnele si care erau apoi puse n miscare si rotite una deasupra celeilalte de un mgar care mergea n cerc, legat de piatra superioar. n Roma antic, mcinarea cerealelor se fcea cu ajutorul morilor cu pietre care realizeaz mcinarea cerealelor prin frecarea acestora ntre o piatr mobil i una fix. ncepnd din 1841, morile cu piatr sunt nlocuite treptat cu morile cu valuri .

MOARA DE GRAU MG 54 Capacitatea de macinare(Kg/h) 400 Puterea electrica instalata(KW) 29,7 Grad de extractie ( % ) 56 - 62 Numar sorturi de faina 1 sau 2 Nr. pasaje(macinare+cernere) 2 Numar valturi / numar macinisuri 2 ,/ 6 Gabarit ( L x l x H ) ( m ) 15x4,5x4,5 Greutate ( kg ) 5600 COMPONENTA: TARARE ASPIRATOARE SITA PLANA CU TRANSPORT PNEUMATIC DECOJITOARE EUREKA ELEVATOARE CU CUPE VALTURI TIP CASCADA CU 4 TAVALUG

Faina de grau este produsul obtinut prin macinarea graului dupa o prealabila curatire. Faina rezultata din macinarea graului, in diferite variante de extractie, constituie principala materie prima utilizata in industria de panificatie. Fainurile rezulta din macinarea cariopselor de grau in diferite grade de extractie. Extractia reprezinta cantitatea de faina obtinuta din 100 kg grau, iar gradul de extractie reprezinta raza medie a bobului dupa care se realizeaza macinarea, locul de pe sectiunea bobului in care are loc atacul prin macinare. Astfel, se diferentiaza: - extractii simple, a caror limita inferioara pleaca de la 0, limita superioara fiind variabila (0 - 30, 0 - 90, 0 - 100); - extractii intermediare, cu ambele limite variabile, limita inferioara fiind mai mare ca 0, iar limita superioara fiind mai mica decat 100 (30 - 85); - extractii complementare a caror limita inferioara este variabila si mai mare decat 0, limita superioara fiind fixa si egala cu 100 (30 - 100, 75 - 100).

In functie de gradul de extractie variaza si cantitatea de cenusa a fainii respective. La o faina cu grad mare de extractie, cantitatea de cenusa este mai mare datorita nivelului mai ridicat de substante minerale extrase din bobul de grau. Faina de grau se clasifica, in functie de continutul in cenusa, in urmatoarele grupe astfel: a) faina alba b) faina semialba c) faina neagra d) faina dietetica

Pentru a se obtine faina de grau, graul trece prin mai multe etape: Receptie (calitatita, cantitativa) Precuratire Depozitare Curatire (separare corpuri straine, descojire, conditionare) Macinare (sfaramare, sortare, cernere, curatirre produse intermediare) Depozitare Ambalare Livrare

Schema fluxului tehnologic

1.buncr recepie; 2. elevator dublu; 3. separator aspirator; 4. buncr intermediar; 5. separator de pietre;6. buncr produs precurit; 7. ventilator aspiraie; 8. ciclon desprfuire

RECEPIA CEREALELOR

Se face o recepie cantitativ i una calitativ. Recepia cantitativ are ca scop verificarea cantitii de cereale care intr n moar. Recepia calitativ are ca scop verificarea indicilor de calitate a cerealelor.

DEPOZITAREA

Are ca scop realizarea unui stoc tampon de cereale care s asigure continuitatea procesului tehnologic. Spaiile de depozitare a cerealelor trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: S fie uor accesibile; S ofere un spaiu de depozitare uscat,s permit aerarea mecanic a produselor depozitate; S permit controlul parametrilor de stare i monotorizarea acestora n timpul depozitrii.

Caracteristici tehnice: * Diametrul: 4,3 12,5 m; * Inaltimea partii cilindrice: 9,2 11,6 m; * Inaltimea totala: 10,5 15,2 m; * Capacitatea de depozitare: 100 1.000 tone la greutatea specifica a produsului de 0,75 t/m3;

PREGTIREA PENTRU MCINI

Urmrete aducerea cerealelor n starea n care ele sunt optime pentru procesul de mcinare i pentru obinerea finurilor de calitate bun. Faza de pregtire a cerealelor pentru mcini se mparte n 2 grupe: separarea corpurilor strine:operaie prin care se urmrete ndeprtarea impuritilor albe i negre din cereale; condiionarea cerealelor:se efectueaz n scopul modificrii nsuirilor mecano-structurale ale bobului pentru obinerea celei mai bune eficiene de mcini.

MCINAREA

Se realizeaz n secia de mcini care este moara propriu-zis i este operaia prin care se urmrete transformarea cerealelor n finuri.

Operaii de baz ale mcinrii: mrunire; cernere; curirea produselor intermediare.

CERNEREA

n urma operaiei de mrunire,rezult un amestec de particule care difer dup form,dimensiune i calitate. Pentru o bun prelucrare ulterioar,aceste amestecuri se supun unei sortri n vederea obinerii de fraciuni cu dimensiuni granulometrice ct mai apropiate,aceast sortare se face prin cernere cu ajutorul sitelor cnd se obin cele 2 fraciuni:cernutul i refuzul. Se realizeaz nu numai dup dimensiuni ci i dup calitatea produsului.

Rame dintr-un pasaj de sit plan ptrat

AMBALAREA PRODUSULUI FINIT

Ambalarea finii se poate face n saci cu mas de 50 sau 60 kg,n acest caz sacii folosii sunt de iut,iar dup umplere se coase la gur i se eticheteaz. Fina poate fi ambalat i n pungi,n mainile automate care,n funcie de operaiile pe care le execut,pot fi de 3 feluri: Pentru confecionarea,tipizarea,ambalarea pungilor precum i balotarea pungilor ambalate;

maini pentru ambalarea pungilor;

maini pentru finisarea confecionrii pungilor.

VA MULTUMESC !!!