Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Pitagora ( 580 .Hr. - 500 .Hr.) a fost un filozof i matematician grec, originar din insula Samos,
ntemeietorul pitagorismului, care punea la baza ntregii realiti teoria numerelor i a armoniei. A fost i conductorul partidului aristocratic din Crotone (sudul Italiei). Scrierile sale nu s-au pstrat. Tradiia i atribuie descoperirea teoremei geometrice i a tablei de nmulire, care i poart numele. Ideile i descoperirile lui nu pot fi deosebite cu certitudine de cele ale discipolilor apropiai. Pitagora era ionian, originar din insula Samos, dar a emigrat la Crotone, n Italia de sud, unde a ntemeiat coala ce-i poart numele, cea dinti coal italic a Greciei antice Pitagora a fost un mare educator i nvtor al spiritului grecesc i se spune c a fost i un atlet puternic, aa cum sttea bine atunci poeilor, filosofilor (de exemplu, Platon nsui) i comandanilor militari etc. Pitagora pare s nu fi scris nimic. Doctrina filosofic a pitagorismului ne este totui destul de bine cunoscut din lucrrile lui Aristotel i Sextus Empiricus, precum i din lucrri ale pitagoricienilor de mai trziu. Totui, nu se poate stabili cu precizie ce aparine lui Pitagora i ce au adugat pitagoricienii ulteriori. Celebrele texte "pitagoriciene" Versurile de aur ale lui Pitagora i Legile morale i politice ale lui Pitagora , existente i n traduceri romneti, aparin unei epoci ulterioare.
BC =AB +AC
AB =BK BC=AABGF 2 AC =CK BC=A ACIH 2 ABCED = BC =BC(BK+CK)= =BC BK+BC CK= 2 2 =AB +AC 2 2 2 DECI : BC =AB +AC
2) Demonstratia lui Chou Pei (500-200 i.C.) Este vizuala si se bazeaza pe triunghiul cu catetele de 3 si4 si ipotenuza de 5. Conform figurii, cele 8 triunghiuri cu aria de 6,impreuna cu patratul mic, formeaza patratul mare cu aria de 49.
3)
Astfel in fig.2, patratul de latura AB, are aria jumatate din aria patratului mare , iar cele patru triunghiuri ce sunt in plus au aria egala cu suma ariilor patratelor celor doua catete, conform fig. 3,unde, patratul fiecarei catete este echivalent cu patratul
din fig. 1 fig.1 fig.2
fig.3
I
B N C Adumand relelatiile 1 si 2 obtinem: Aria(BEMN+CDMN)=aria(AHIB+CFGA)
adica BC = AB + AC.
V.P.
6)DEMONSTRATIE VIZUALA
2 Suprafetele ambelor patrate mari sunt egale cu(a+b). Patratul din stanga . este descompus in patratele de laturi a si respectiv b, si doua dreptunghiuri congruente , de dimensiuni a si b si diagonala c. Asezand in patratul din dreapta cele patru triunghiuri dreptunghice congruiente,obtinem patratul de latura c,a carui arie trebuie sa fie egala cu ariile celor doua patrate de laturi a si respectiv b din stanga. 2 2 2 Deci: a + b = c
7)
2 2
DEMONSTRATIE VIZUALA
2
a+b a+b+ab=c+2ab/2 3 a+b 1 2 SCAZAND ab DIN 3 c AMBII MEMBRII 1 2 OBTINEM : a a b 2 2 2 b c a +b =c Sau, prin mutarea triunghiurilor congruente 1,2 si3 se2acopera patratele de laturi a si 2 2 b, deci c =a +b
8)DEMONSTRATIE
VIZUALA
5 4 7 1 6 a c 6 7 3 2 5 4 2 3
y x 1 2
2 b
Motivarea demonstratiei In figura din stanga diagonalele celor doua patrate sunt pe aceeasi dreapta si impart hexagonul in doua 0 figuri echivalente. Rotind cu 90 figura maro,obtinem portiunea maro din figura din dreapta. Urmeaza sa observam congruienta triunghiurilor x si a triunghiurilor y,conform(ULU) iar la sfarsit a trapezelor dreptunghice 1 si 2. Comparand cele doua figuri constatam ca eliminand cele doua triunghiuridreptunghice congruiente , de catete a si b, obtinem egalitatea: 2 2 2 a +b =c
In fig. 1) avem : 2 2 c =4ab/2+(b-a) 2 2 2 c =2ab +a +b -2ab 2 2 2 c =a +b In fig. 2) avem : 2 2 (a+b) =4ab/2 +c 2 2 a+b +2ab= 2ab+c 2 2 a+b = c 2
c b
1)
2)
1
I
BCDI patrat in care CE AB si DE CE apoi ducem DE CG; DFCG si KF AB Din constructii 1 1 [(IU),<ABC<KBI, BIBC] si 2 2 [(IU), <CDE<FDI, DIDC]
1 se va suprapune peste 1 dupa o rotatie de 90 in jurul punctului B,iar 2 se va suprapune peste 2 dupa o rotatie de 90 in jurul punctului D
In acest mod, patratul BCDI construit pe ipotenuza BC, a fost acoperit de patratele ABKG construit pe cateta AB si DFEG construit pe latura DE egala cu cateta AC Deci, BC = AC + AB.
V.P.
bc A b bc c 2
c B
Primul patrat ABCD se descompune in 2 dreptunghiuri egale de arie bc si 2 patrate de arii b si c. Al doilea patrat ABCD egal cu patratul ABCD se descompune in 4 triunghiuri dreptunghice de arie bc/2, si un patrat de arie a construit pe ipotenuza triunghiului dreptunghic de catete b si c.
c bc/2 b
Cum patratul ABCD egal cu patratul ABCD, fiind de latura b + c, au ariile egale.
b c
b bc/2
bc c 2 b
b + c + 2bc = a + 4 bc 2 Deci, b + c = a .
V.A.
,,Geometria este cea mai bun i mai simpl dintre toate logicile, cea mai potrivit s dea inflexibilitate judecii i raiunii.
definiie de Denis Diderot