SCIENTIA = Cunoatere; CON = Care insoete.

SENSURI:

FILOZOFIC: Functia de reflectare a realitatii; echivalenta cu

personalitatea sau cu existenta umana.

individual social Functia regiunilor corticale aflate in stare optima de functionalitate. Organicitate- rolul FRAA, zona centrencefalic, c. Veghe (corpi mamilari), c. Somn (HT ant) T. Organo- dinamic Reflectarea propriului Eu si a lumii inconjuratoar Jean Delay (psa)-- funcie complex care e o ierarhizare a unor funcii care o creeaz n totalitate.

FIZIOLOGIC:

PSIHOLOGIC:

Tipuri Elementar Operaional-logic Axiologic

DEFINIII:

J.M.SUTTER: Sinteza realizata de ins la un moment dat al activitatii psihice ale carei aspecte elementare sunt integrate intr-un comportament dotat cu o structura originala. K.JASPERS: Viata psihica la un moment dat; fiecrui moment al insului i corespunde o experien trit n corelaie cu o ordine prestabilit; aici i acum H.EY: A fi constient inseamna a trai particularitatile propriei experiente transpunand-o in universalitatea constiintei; adispune de un model al lumii; fenomenul contiinei Stare de veghe activ, de vigilen i atenie optim lucid

ESTE INSASI ORGANIZAREA LUI INTR-O EXISTENTA CONCOMITENTA CA OBIECT SI SUBIECT CONSTIINTA NU ESTE O FUNCTIE A INSULUI

Diferene

VIGILENA (VEGHE)-receptare pasiv, neutr a

mediului nconjurtor; atitudine voluntar de observare atent i susinut, de supraveghere a mediului nconjurtor

CONTIENA (STARE DE CONTIEN)-

aptitudinea de a reflecta subiactiv existena ( interioar i exterioar) i de a-i adapta comportamentul la reflectare

FUNCII

De De De De

orientare integrare superioar motivare control

Teorii

Psihanalitic

Neuro-fiziologic Psihofiziologic

Jean Delay Sigmund Freud- IC- modelul refulrii

Organo-dinamic

Moruzzi- Magoun- Fraa Penfield- zona centrencefalic Corpi mamilari (veghe)/ HT ant (somn) Morakov- Jackson

Ey- cmpul contiinei conine percepia, imaginaia, afectivitate, instinctele, activitatea, limbajul; sincrona/ diacron- totalitatea clipelor cmpului constiinei constituie organizarea personalitii

Automatisme nvate Reflexe condiionate Conduite (contiina deliberat)

CIMPUL CONSTIINTEI

INCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care scapa constiintei, nu au fost constientizate sau care nu se constientizeaza.[ * perioade precedente formarii consiintei individuale, automatisme, pulsiuni, stimulari subsenzoriale, din per. de veghe, imagini, reprezentari din perioada viselor, trairi psihice din perioade de tulburari ale constiintei.] SUBCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care se situeaza la un moment dat inafara cimpului constiintei, dar care au fost anterior constientizate si pot oricand sa reapara in campul constiintei. Fiecare om are CONSTIINTA PROPRIEI PERSOANE = Const. Eu-lui si a legaturii cu alti oameni si CONSTIINTA ACTIVITATII SI CONTINUITATII = Inlantuieste trecutul cu prezentul intr-un lant neintrerupt. PSIHOPATOLOGIC: CONSTIENTA = LUCIDITATEA [ exprima capacitatea si claritatea reflectarii ca si intelegerea realitatii obiective in momentul respectiv.

Proprieti

Substrat material Nivel maxim odat cu limbajul Prezint variaii in timp i ciclic (somn/ veghe) Necesit integritatea tuturor sferelor psihice (perc, atenie, memorie, gndire, afectivitate, etc. )

Laturi

Informaionalcognitiv

Reglatoare

Identificarea obiectelor Delimitarea real/ imaginar Concepte, simboluri Legturi logice, Raionamente

Motivaia Formularea comportamentelor Asumarea responsabilitilor Aplicarea deciziilor

Tipuri de contiin

Moral Social Grupului Profesional De clas Naional De sine!- individualizat

FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTEI

I. SOMNUL = Perioada reparatorie a organismului in care functia de veghe a constiintei este suspendata. Periodicitarea SOMN/VEGHE = exemplu de ritmicitate a proceselor fiziologice. TIPURI DE SOMN: LENT reprezinta aproximativ 60-70% din somnul comportamental si e insotit de unde EEG lente. PARADOXAL somnul cu activitate rapida comportamentala, intrerupe periodic somnul lent si pare sa fie expresia activitatii onirice; este somnul cu miscari rapide oculare [REM] sau [PMO].Cuprinde fenomene somatice ( miscari oculare, mioza, relaxarea membrelor), vegetative ( hipertensiune arter., bradicardie/tahicardie, modif. respiratorii, erectie peniana) UNITATEA DE SOMN=O PERIOADA DE SOMN LENT[75-80%] + O PERIOADA SOMN PARADOXAL[20-25%]. 4-6 UNITATI DE SOMN / Noapte. VISUL 3-6 faze/noapte. Suprimarea fazei paradoxala a somnului neliniste, iritabilitate. Durata limita a starii de veghe prelungita = 100 ore; peste- tulb. de perceptie, stari confuzo-onirice, anxietate.

FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTEI

II.STAREA DE VEGHE = cea mai simpla si fundamantala stare de constiinta necesara bunei functionari a psihicului.
IMEDIATA Se realizeaza fara efort si determina incadrarea noastra corecta in timp si spatiu (orientare allopsihica) si asupra propriei persoane (orientare autopsihica). MEDIATA Se realizeaza cu efort, presupune o tensiune psihologica si vizeaza dirijarea activitatii psihice spre ceva.

Tulburrile contiinei I. Tulburrile cmpului contiinei

CANTITATIVE (CLARITATE)

CALITATIVE (STRUCTUR)

Obtuzia Hebetudine Torpoare Obnubilare Stupor Sopor Coma- apsihism Guiraud

Onirism Oneroidie Mayer- Gross Stare amentiv Meyert Stare crepuscular

Subcoma Vigil carus

Automatism ambulatoriu Fuga patologic crepuscular somnambulism

Tulburrile contiinei II. Tulburrile contiinei de sine

1.

CORPORALITII (SOMATOGNOZIA)
Tulb. Schem corporal neurologice

Sd. Gertsmann Sd. Anton Babinski Cenestopatii Hipocondrii Sd. Cotard Dismorfofobia heautoscopia

Tulb. Schem corporal psihice

Desomatizare

Tulburrile contiinei II. Tulburrile contiinei de sine

2. REALITII OBIECTUALE Derealizare deja vu deja connu

Tulburrile contiinei II. Tulburrile contiinei de sine

3.CONTIINEI PROPRIEI PERSOANE

Personalitate multipl Depersonalizare Sd. Automatism mental Kandinski- Clerambault

Senzaii parazite Triplu automatism

Motor Ideativ Ideo-verbal

Dedublarea mecanic a gndirii Micul automatosm mental

Tulburrile contiinei III. Tulburrile ritmului nictemeral

INSOMNII

VISUL

De adormire De trezire
Continue Paroxistice

HIPERSOMNII

Sd. Pickwick Atac narcoleptic Atac cataleptic Pseudohipersomnia isteric

Comarul Pavor nocturn Bruxismul Enuresis nosturn Automatisme ambulatorii nocturne

INVERSAREA RITMULUI NICTEMERAL STAREA HIPNAGOGIC/ HIPNAPOMPIC

TULBURARILE CONSTIINTEI

I. CANTITATIVE:

OBTUZIA = cresterea pragului senzorial, scaderea receptiei, cresterea latentei; dificultati in precizarea ideilor, asociatii dificile. HEBETUDINEA = dezinsertia de realitate, aspect perplex, dezorientare usoara, hipokinezie. TORPOAREA = scaderea tonusului volitiv, initiativei, apatie. OBNUBILAREA =cresterea pragului senzorial, scaderea tonusului functiilor psihice: raspunsuri vagi, bradipsihie, bradikinezie, orientare grea. STUPOAREA = activitatea psihomotorie pare suspendata, reactioneaza doar la stimuli foarte puternici. SOPORUL = reactii extrem de diminuate, asemanatoare somnolentei accentuate. COMA = pierderea constiintei (apsihism), conservarea functiilor vegetative.

TLBURARILE CONSTIINTEI

II.CALITATIVE: Polarizarea, ingustarea cimpului constiintei, contact defectuos cu realitatea,

STAREA ONEIROIDA = infiltrarea constructiilor visului in gindirea vigila ( H.EY); dezorientare, confuzie, reminiscenta de imagini traite, STAREA AMENTIVA ( notiune controversata) = dezorientare totala, incoerenta maxima, agitatie dezordonata. STAREA CREPUSCULARA = alterarea reflectarii senzoriale,pastrarea automatismelor motorii; actele comportamentale coordonate dar neadecvate preocuparilor anterioare; amnezie consecutiva. In:*epilepsie;*betia patologica;*histerie;*tumori de lob frontal;*hipoglicemie. STAREA SECUNDA = dupa evenimente psihotraumatizante.

TULBURARILE SOMNULUI

STAREA HIPNAGOGICA / HIPNOPOMPICA. INSOMNIILE: Cantitative ( initiale=de adormire; terminale=de trezire). Calitative ( predormitionale; dormitionale; postdormitionale). Falsa insomnie. HIPERSOMNIA = corespunde unui somn patologic care se deosebeste de somnul normal doar prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei. In: leziuni de trunchi cerebral, talamice, corticale, insuf. respiratorii, hepatorenale.

NARCOLEPSIA- nevoie subita de somn precedata sau nu de halucinatii hipnagogice; sau: pierderea brusca a tonusului muscular exprimata prin atacuri de catalepsie si paralizii de somn. -

Tulburarile Visului.

COSMARUL = vis cu continut si caracter terifiant. Caracteristici: * Angoasa; * Senzatia de

opresiune si greutate in piept; * Senzatia de paralizie, incapacitatea efectuarii celei mai mici miscari.

AUTOMATISME AMBULATORII NOCTURNE. PAVOR NOCTURN. ENUREZIS NOCTURN. BRUXISME.

ANSAMBLUL INSUSIRILOR INASCUTE CARE IMPRIMA INDIVIDULUI O AMPRENTA PARTICULARA IN EXISTENTA SA. Component dinamico-energetic a personalitii constnd ntr-un ansamblu de nsusiri constituionale, fiziologice, ereditare,, expresie a unei ractiviti particulare a sistemului neuroendocrin DIRIJEAZA: promptitudinea, intensitatea si durata raspunsurilor la solicitari. Este format din insusiri relativ stabile. Constituie nucleul primitiv pe care se structureaza caracterul ( putand fi si el modelat de caracter). TIPOLOGII- fiecare individ poate coexista la mai multe categorii tipologice, n realitate exist doar tipologii intermediare sau mixte

TIPOLOGII
1.

2.
3. 4. 5.

MORFO-FIZIO-PSIHOLOGICE PSIHO-FIZIOLOGICE PSIHOLOGICE PSIHO-SOCIOLOGIC CLINICE

Charakter =semn, masc, trasatura, particularitate (gr.). TOTALITATEA TRASATURILOR ESENTIALE SI STABILE ALE ADULTULUI REZULTATE DIN INFLUENTA PERMANENTA SI CONTINUA A MEDIULUI AMBIANT, TRASATURI CARE AU CA OBIECTIV O ADAPTABILITATE OPTIMA A PERSOANEI LA CERINTELE MEDIULUI AMBIANT Cea mai inalt i sintetic formaiune a personalitii care rezult din integrarea n anumite modaliti de comportament i conduitp a ntregii experiene de via a omului Se formeaza in timp indelungat, progresiv Poate fi apreciat conform: atitudinii fata de sine atitudinii fata de alte persoane atitudinii fata de munca.

Tipuri caracteriale Heymans& Wiersme

1.

2.
3. 4. 5. 6. 7. 8.

Nervos Sentimental Coleric Pasionat Sanguin Flegmatic Amorf Apatic

ANSAMBLUL TUTUROR PROCESELOR PSIHICE IN INTEGRAREA COMPLEXA, DINAMICA SI ARMONICA. Ansamblul de triri morale i intelectuale, de nsuiri i aptitudini sau defecte care caracterizeaz modul propriu de a fi, individualitatea comparativ cu alte persoane Presupune jocul dintre aspecte ereditare/ dobndite Permanent transformare, dezvoltare, autoconstrucie unic, irepetabil, indivizibil Aspecte constitutive a PS.

nsuiri definitorii

Biosomatic Psihic Sociocultural

Totalitatea Transformarea reglajul

PERSONA = MASCA ACTORULUI. Ofera insului supletea adaptativa. Lazarus si Opton: Personalitatea inseamna tot ce credem despre un om si

ne face sa-l iubim sau uram.

Teorii

Neobehavioriste obiectiviste- DellardMiller, Watson, Thorndicke Psihodinamice- psihanalitice- Freud, Jung Sociale- Kardiner Bio-psiho-sociale Culturaliste- Horney, Fromm, Adler, Erickson Ierarhice - Allport

Componente ale personalitii

Intelectual- cognitiv Dinamic- energetic (temeprament, afectivitate, motivaie) Proiectiv-(necesiti, tendine, aspiraii, idealuri) Efectorie (aptitudini, capaciti, deprinderi) Relaional (caracter interpersonal) Constituia biopsihologic

Personaliti accentuate Leonhard

Demonstrative Hiperexacte- anancaste hiperperseverente.- paranoide Impulsive Anxioase Emotive Distimice- subdepresive Hipertimice- hipomaniacale Labil afective- ciclotime Exaltate Introverte extroverte

TULBURARI DE PERSONALITATE.

NEDEZVOLTAREA : Oligofrenii. REGRESIA: Demente; psihoze cronice PUERILISM:isterie, schizofrenie, ologofrenie, demene TRANZITIVISM WERNICKE: pierderea diferentei intre ceea ce este exterior si interior individului.In: schizofrenie, histerie. DEPERSONALIZAREA: definita de P.Janet ca o stare. In:schizofrenie; psihastenie; depresii ( pe fondul constiintei clare),surmenaj

DEDUBLAREA PERSONALITATII: In: histerie, epilepsie, stari confuzo-onirice, schizofrenie TIPUL DE PERSONALITATE DA O COLORATURA APARTE SIMPTOMELOR CARACTERISTICE ORICREI BOLI.

DEREALIZAREA DESOMATIZARE DESANIMARE