MONITORIZAREA HEMODINAMICA

MONITORIZAREA HEMODINAMICA

MONITORIZAREA HEMODINAMICA
Sistemul cardio-circulator
este responsabil de
transportul oxigenului si a
substsntelor nutritive spre
tesuturi si de indepartarea
produsilor de catabolim
rezultati din metabolismul
celular

Exercitarea acestei functii
implica un cord functional
normal si un sistem
circulator adecvat .
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
DEBITUL CARDIAC
ADECVAT ?

INADECVAT?
1. Volum- presarcina ?
2. Contractilitate ?
3. Frecventa cardiaca ?
4. R.V.S postsarcina ?
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
DEBITUL CARDIAC
VOLUMUL SISTOLIC
FRECVENTA
CARDIACA
PRESARCINA
POSTSARCINA
CONTRACTILITATEA
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
CLINICA
SEMNE DE DEBIT CARDIAC
SCAZUT
S.N.C.
CARDIO-VASCULAR
RENAL
DIGESTIV
PERIFERIC
PARACLINICA
E.K.G.
TENSIUNE ARTERIALA
PULSOXIMETRIE
P.V.C.
DEBIT CARDIAC
BIOMARKERI CARDIAC

ECOCARDIOGRAFIA
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
PARMETRII CLINICI
S.N.C
alterarea
starii de
constienta
agitatie
somnolenta
deficite
motorii
CARDIO-
VASCULAR
Durere
precordiala
Dispnee
Polipnee

Turgescenta
jugujara
Modificari
E.K.G
PERIFERIC
Tegumente
reci
Timp de
umplere
capilar
prelungit
Scaderea
amplitudinii
undei de puls
RENAL
Scaderea
fluxului
urinar
DIGESTIV
Dureri
abdominale
Diminuarea
zgomotelor
intestinale
hematoke
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
PARACLINIC
NONINVAZIVA
E.K.G.
PULSOXIMETRIE
TENSIUNE ARTERIALA
INVAZIVA
TENSIUNEA ARTERIALA
DEBIT CARDIAC
R.V.S.
P.V.C
P.C.W.P.
ECOCARDIOGRAFIA
TRANSESOFAGIANA
MONITORTIZAREA E.K.G
monitorizarea conducerii impulsului nervos de-a
lungul cordului
SCOP -1. monitorizarea frecventei cardiace
2. detectarea tulburarilor de ritm
3. detectarea tulburarilor de conducere
4. detectarea ischemiei miocardice
5.aprecierea functionalitatii pacemaker
6.detectarea tulburarilor electrolitice




MONITORTIZAREA E.K.G
AVANTAJE
metoda noninvaza
continua
permite detectarea in timp
real a modificarilor in
activitatea electrica a
cordului
DEZAVANTAJE
nu ofera informatii asupra
debitului cardiac
nu poate aprecia
contractilitatea miocardica
E.K.G normal nu implica o
performanta cardiaca adecvata
MONITORTIZAREA E.K.G.
EKG NORMAL
MONITORIZAREA EKG- DERIVATII
PRECORDIALE 6 electrozi


V1-V6
MONITORIZAREA EKG DERIVATII UNIPOLARE
MONITORIZAREA EKG
MONITORIZAREA IN T.I./S.O.
utilizeaza 3/5 electroz
permite detectarea
1. tulburarilor de ritm relatia dintre unda P si
complexul QRS vizibila cel mai bine in derivatia DII

2. ischemiei miocardice vizibila cel mai bine in
derivatiile V5 siDII
MONITORIZAREA EKG
UNDA P = CONTRACTIA ATRIALA
COMPLEXUL QRS = CONTRACTIAVENTRICULARA
UNDA T = REPOLARIZAREA VENTRICULARA

MONITORIZAREA EKG- DERIVATII
12 DERIVATII

MONITORIZAREA EKG
RITM
regulat
neregulat
FRECVENTA

MORFOLOGIA
MONITORTIZAREA E.K.G
MONITORIZAREA CARDIO-VASCULARA


Prima unda pozitiva a complexului
Prezenta ei defineste ritmul sinusal
indiferent de aspectul complexului
QRS
Durata
Forma rotunjita
UNDA P
UNDA P =CONTRACTIA ATRIILOR
MONITORIZAREA E.K.G.
UNDA Q
MONITORIZAREA E.K.G.
UNDA R
MONITORIZAREA E.K.G.
UNDA S
CONTRACTIA VENTRICULARA
MONITORIZAREA E.K.G.
SEGMENTUL ST
Important in detectia ischemiei
miocardice

Deplasarea de la nivelul liniei
isoelectrice in sus sau in jos =
ischemie miocardica



MONITORIZAREA E.K.G.
UNDA T
REPOLARIZARE VENTRICULARA
MONITORIZAREA EKG
P-R interval = 0.12 - 0.20 sec (3 - 5
small squares)

QRS width = 0.08 - 0.12 sec (2 - 3
small squares)

Q-T interval 0.35 - 0.43 sec

* The PR interval should really be referred to
as the PQ interval; however it is commonly
referred as the PR interval

MONITORIZAREA E.K.G.
RITMUL CARDIAC prezenta undei P in faa fiecarui complex
QPS defineste ritmul sinusal
MONITORIZAREA EKG
RITM
regulat
neregulat
FRECVENTA

MORFOLOGIA
EKG NORMAL
RITM SINUSAL
MONITORIZAREA E.K.G.
RITM SINUSAL
ES . VENTRICULARA
I.M. ACUT
MONITORIZAREA E.K.G
ES. ATRIALA
MONITORIZAREA EKG ARITMII CARDIACE
RITM SINUSAL NEREGULAT

EXTRASISTOLE VENTRICULARE
MONITORIZAREA E.K.G
MONITORIZAREA E.K.G - FRECVENTA CARDIACA
FRECVENTA CARDIACA
F.C. = 60-80/min
MONITORIZAREA E.K.G - FRECVENTA
CARDIACA
DETERMINAREA RAPIDA A FRECVENTEI CARDIACE
MONITORIZAREA EKG
TAHICARDIE SINUSALA
F.C.> 100
FRECVENTA CARDIACA
MONITORIZAREA EKG
durere
hipovolemie
hipoxie
hipercapnie
febra
exces de catecolamine
sedare inadecvata
normal


TAHICARDIA SINUSALA
MONITORIZAREA EKG
F.C.< 50-60
BRADICARDIE SINUSALA
MONITORIZAREA EKG
durere
infarctul miocardic
medicatie blocante
anticalcice
digoxin
succinilcolina
anticolinesterazice
opioide
hipoxemia severa
embolia pulmonara
sedare excesiva
hipertensiunea intracraniana
normal



BRADICARDIA SINUSALA
MONITORIZAREA EKG
Absenta undei P si a
segmentului izoelectric

FIBRILATIA ATRIALA

FLUTTER ATRIAL
MONITORIZAREA EKG
Ischemia miocardica
Stimulare simpatica excesiva
Toxicitate droguri
cardiomiopatia etanolica
Durerea
Infectii
Interventiile pe cord /mediastin
idiopatica
MONITORIZAREA EKG ISCHEMIA MIOCARDICA
MODIFICAREA SEGMENTULUI ST/ UNDA T

INFARCT MIOCARDIC ACUT
MONITORIZAREA EKG ISCHEMIA MIOCARDICA
INFARCT MIOCARDIC ACUT
MONITORIZAREA EKG ISCHEMIA MIOCARDICA
INFARCT MIOCARDIC ACUT
MONITORIZAREA EKG ARITMII CARDIACE
RITM SINUSAL NEREGULA[
EXTRASISTOLE VENTRICULARE TAHICARDIE VENTRICULARA
MONITORIZAREA EKG
CONCLUZII
indispensabila monitorizarii intraanestezice si a
pacientului critic ;
da informatii asupra activitatii electrice cardiace
(factor determinant al performantei cardiace)
nu da informatii despre debitul cardiac sau despre
contractilitatea miocardica in mod directtrebuie
asociata cu alte metode de monitorizare
pentru a avea un profil hemodinamic complet
al bolnavului

MONITORIZAREA HEMODINAMICA
Utilizata ca un surogat al fluxului sangviuncardiace
T.A. SISTOLICA =presiunea createa in artre in timpul
contractiei

T.A. DIASTOLICA =presiunea in timpul relaxarii cardiace

T.A. MEDIE =presinnea din artere pe tot parcursul ciclului
cardiac

MONITORIZAREA HEMODINAMICA
Metode de determinare a tensiunii arteriale

A. NONINVAZIV 1. manual ascultator
- palpator
2.automat
B. INVAZIVA implica canularea unei artere si utilizarea unui
transductor de presiune ce transforma semnalul presional in
impuls electric cuplat la un monitor

MONITORIZAREA HEMODINAMICA
METADA ASCULTATORIE
Permite determinarea tensiunii
sistolice si diastolice prin ascultarea
zgomotelor Korotkoff
Umflarea unei manete ocluzive
peste tensiunea sistolica si dezumflarea
lenta cu 2-3 mmHg/sec in timp ce se asculta
fluxul sangvin
Primul zgomot ascultat corespunde
T.A. sistolice ,in timp ce punctul de la
care zgomotele diminua corespunde
T.A. diastolice
LIMITE
Implica utilizarea unui stetoscop
pot aparea valori eronate in
conditiile in care nu se utilizeaza o
manseta adecvata ca marime
Implica participarea actica a
personalului
Vasoconstrictia periferica si T.A.mici
fac greu auzibile zgomotele cardiace
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
METODA PALPATORIE

Palpare undei de puls in timpul
dezumflarii mansetei de presiune ce
corespunde T.A.sistolice

Permite estimarea T.A. cind
aceasta are valori foarte mici

LIMITE

nu permite aprecierea
T.A.diastolice

pot aparea valori eronate

Implica participarea actica a
personalului

MONITORIZAREA HEMODINAMICA
DETERMINAREA AUTOMATA
NONINVAZIVA
dermina tensiunea arteriala la
intervale presetate de timp

dermina T.A.s /T.A.d /T.A.m

nu necesita participarea activa a
unui cadru medical

Elimina eroarea in umana din
determinare


LIMITE
artefactele de miscare pot determina
valori eronate sau pot anula
determinarea intirzieri in
determinare
poate apare congestie venoasa
ischemie la nivelul membrului prin
determinari repetate
tulburarile de ritm pot interfera cu
determinarea
DETERMINAREA INVAZIVA A TENSIUNII ARTERIALE
INDICATII
Bolnavul instabil hemodinamic,aflat sub suport vasoactiv

Necesitatea recoltarii frecvente de gaze sangvine

Bolnavul ce necesita controlul strict al tensiunii arteriale
- hipotensiune controlata
- hipertensiune controlata
- risc de ruptura anevrism

DETERMINAREA INVAZIVA A TENSIUNII
ARTERIALE
DETERMINAREA INVAZIVA A TENSIUNII
ARTERIALE
DETERMINAREA INVAZIVA A TENSIUNII
ARTERIALE
DETERMINAREA INVAZIVA A TENSIUNII
ARTERIALE
DETERMINAREA INVAZIVA A TENSIUNII
ARTERIALE - Sediul canularii

ELECTIE
1. Artera radiala

1. Artera femurala




ALTERNATIVE
1. Artera ulnara
2. Artera Brahiala
3. Artera Axilara
4. Artera Dorsala
piciorului

DETERMINAREA INVAZIVA A TENSIUNII
ARTERIALE CANULAREA ARTEREI RADIALE
DETERMINAREA INVAZIVA A TENSIUNII
ARTERIALE CANULAREA ARTEREI RADIALE
DETERMINAREA INVAZIVA A TENSIUNII
ARTERIALE
DETERMINAREA INVAZIVA A TENSIUNII
ARTERIALE CANULAREA ARTEREI RADIALE
SEDIUL CANULARII
Artera radiala


DETERMINAREA INVAZIVA A TENSIUNII
ARTERIALE CANULAREA ARTEREI RADIALE
TESTUL ALLEN
TESTUL ALLEN
TESTUL ALLEN
TESTUL ALLEN POZITIV
COMPLICATII CATETERISM ARTERIAL
ISCHEMIA PERIFERICA
embolie
tromboza

INFECTIA

PSEUDOANEVRISM

COMPLICATII CATETERISM ARTERIAL
ISCHEMIE PERIFERICA
COMPLICATII CATETERISM ARTERIAL
INFECTIE DUPA CANULARE ARTERA RADIALA
COMPLICATII CATETERISM ARTERIAL
PSEUDOANEVRISM ARTERA RADIALA
DETERMINAREA INVAZIVA A TENSIUNII
ARTERIALE
MONITORIZAREA HEMODINAMICA P.V.C















1. P.V.C cuplarea spatiului
vascular la un senzor de
presiune

2. P.V.C.- masurare la nivelul
atriului drept / V.C.S

INDICATII

Masurarea presiunilor de
umplere la nivelul cordului
drept ptr. aprecierea
volumului intravascular si a
functiei cordului drept
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
P.V.C
P.V.C=2-8mmHg.
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
P.V.C
Masoara presiunea la nivelul venei cave
intratoracic, in apropierea atriului drept;

Reflecta:

1. cantitatea de singe ce ajunge la nivelul A.D

2.capacitatea cordului de a pompa singele in
sistemul arterial;
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
P.V.C
P.V.C.
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
P.V.C
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
P.V.C
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
P.V.C

MANUALA





AUTOMATA






MONITORIZAREA HEMODINAMICA
P.V.C
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
P.V.C
METODA MANUALA
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
P.V.C
METODA MANUALA
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
P.V.C
METODA AUTOMATA
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
P.V.C
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
P.V.C
IMPLICATII CLINICE

Aprecierea presinilor de
umplere ventriculare drepte
presarcina V.D.

Reprezinta balanta intre
volumul sangvin circulant
si complianta sistemului venos

MONITORIZAREA HEMODINAMICA
P.V.C
IMPLICATII CLINICE

In conditiile in care nu
exista modificari intrinseci
ca nivelul cordului sau
plaminului P.V.C. poate
aprecia presarcina
ventriculara stinga
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
P.V.C
CRESTEREA P.V.C.
Insuficienta ventriculara
dreapta
Insuficienta tricuspidiana
Stenoza tricuspidiana
Hipertensiunea pulmonara
Hypervolemia
Tamponada cardiaca
Pneumotorax
Pericardita
Constrictive pericarditis
Ventilatia mecanica



SCADEREA P.V.C.
Hipovolemia
Cresterea contractilitatii
Crestera compliantei
vasculare



MONITORIZAREA HEMODINAMICA
CATETERUL SWAN GANTZ
MASURAREA
Presiuni intracardiace
Presiuni in circulatia pulmonara
Debitul cardiac
Saturatia in oxigen a singelui venos
amestecat

MONITORIZAREA HEMODINAMICA
CATETERUL SWAN GANTZ
INDICATII
1.Managementul bolnavului cu instabilitate hemodinamica
majora

2. .Managementul bolnavului cu infarct miocardic complicat

3. Managementul bolnavului cu soc si afectiuni cardiace sau
pulmonare asociate

4. Managementul bolnavului cu interventii pe cord deschis
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
CATETERUL SWAN GANTZ
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
CATETERUL SWAN GANTZ
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
CATETERUL SWAN GANTZ
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
CATETERUL SWAN GANTZ
Hemodynamic Parameters - Measured
Central Venous Pressure (CVP)
recorded from proximal port of PAC in the superior vena cava or right atrium
CVP = RAP
CVP = right ventricular end diastolic pressure (RVEDP) when no obstruction exists
between atrium and ventricle

Pulmonary Artery Pressure (PAP)
measured at the tip of the PAC with balloon deflated
reflects RV function, pulmonary vascular resistance and LA filling pressures

Pulmonary Capillary Wedge Pressure (PCWP)
recorded from the tip of the PAC catheter with the balloon inflated
PCWP = LAP = LVEDP (when no obstruction exists between atrium and ventricle)

Cardiac Output (CO)
Calculated using the thermodilution technique
thermistor at the distal end of PAC records change in temperature of blood flowing in
the pulmonary artery when the blood temperature is reduced by injecting a volume of
cold fluid through PAC into the RA

Hemodynamic Parameters - Derived
Cardiac Index (CI) = CO/BSA

Stroke Volume Index (SVI) = CI/HR

Systemic Vascular Resistance (SVR)
reflects impedance of the systemic vascular tree
SVR = 80 x (MAP CVP) / CO

Pulmonary Vascular Resistance (PVR)
reflects impedance of pulmonary circuit
PVR = 80 x (PAM PCWP) / CO

Left ventricular stroke work index (LVSWI)
= (MAP PCWP) x SVI x 0.136

Right ventricular stroke work index (RVSWI)
= (PAM CVP) x SVI x 0.136

MONITORIZAREA HEMODINAMICA
CATETERUL SWAN GANTZ
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
CATETERUL SWAN GANTZ
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
CATETERUL SWAN GANTZ
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
ECOCARDIOGRAFIA
AVANTAJE

1.Usor de utilizat

2.Metoda rapida de diagnostic

3.Incidenta scazuta a complicatiilor
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
ECOCARDIOGRAFIA
METODE:

1.TRANSTORACICA

2.TRANSESOFAGIANA
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
ECOCARDIOGRAFIA
ECOCARDIOGRAFIA TRANSESOFAGIANA
INDICATII DE ELECTIE

- Pacientul cu instabilitate hemodinamica majora
inexplicabila;

- Afectiuni valvulare acute;

- Afectiuni tromboembolice
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
ECOCARDIOGRAFIA
ECOCARDIOGRAFIA TRANSESOFAGIANA

1.Permite aprecierea grosimii peretilor cordului

2.Permite aprecierea dimensiunilor cavitatilor cardiace

3.Permite aprecierea

4.Permite vizualizarea pleurei si a pericardului

MONITORIZAREA HEMODINAMICA
ECOCARDIOGRAFIA
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
ECOCARDIOGRAFIA
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
ECOCARDIOGRAFIA
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
ECOCARDIOGRAFIA
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
ECOCARDIOGRAFIA
MONITORIZAREA HEMODINAMICA
ADMINISTRAREA DE VOLUM
PRESARCINA
VASOPRESOARE
VASODILATATOARE
POSTSARCINA
INOTROPE
CONTRACTILITATEA
FRECVENTA
ANTIARITMICE
MONITORIZAREA HEMODINAMICA

1.Permite identificarea disfunctiilor hemodinamice

2.Permite introducerea unui tratament adecvat in
functie de disfunctia identificata

3.Permite monitorizarea raspunsului la terapie