FUNDAMENTELE

PSIHOLOGIEI II


Prof.Univ.Dr. Mihai ANITEI
MOTIVATIA 1
.
TEORII ALE MOTIVATIEI
1. Teoria instinctului
2. Teoria reducerii impulsului
3. Teoria homeostazica
4. Teoria lui Henry Murray
5. Teoria nevoii de realizare
6. Teoria lui A. Maslow
7. Teoria echitatii
8. Teoria expectantei
9. Teoria proceselor oponente
10. Teoria nivelului optim de stimulare


Teoria instinctului
Motivatia umana este constituita din
instincte care se cer a fi satisfacute.

W. James- (1890) - oamenii au instincte
sociale: dragostea, mila, modestia, etc.

W. McDougall (1908)- intocmeste o lista
de 12 instincte bazale:
Foamea

Nevoia de afirmare de
sine

Teoria instinctului

Instinctele pot fi observate in cadrul
aceleiasi specii prin patternuri simple
de actiune- (FAPs fixed actions
patterns) care pot fi observate la toti
indivizii din acea specie.

Limite ale teoriei instinctului
1. Ofera explicatii circulare asupra
comportamentului.
Ex. Spunem c mamele i iubesc i au grij de copiii lor datorit
instinctului matern; daca apoi folosim chiar acest instinct matern ca
dovad a instinctului, atunci avem un cerc complet.

2. Explica comportamentul uman doar prin
raportarea la instincte

3. Incadreaza nevoile psihologice superioare
(modestia, afirmarea de sine, etc.) in
categoria instinctelor
Teoria reducerii impulsului
Reprezentant: C. Hull- (1930)
Impulsurile primare (foame, sete,
durere, etc.) provoaca excitatie si
activeaza comportamentul.



NEVOIE
(foame, sete,
durere, etc)

TENSIUNE
COMPORTAMENT
ACTIVAT
(a manca, a bea, etc.)
Limite ale teoriei reducerii impulsului(I)
1. Nu toate comportamentele umane sunt
activate de impulsuri fiziologice.
Ex: oamenii mananca si cand nu le este foame





Limite ale teoriei reducerii impulsului (II)
2. Unele comportamente au ca scop
cresterea, si nu reducerea tensiunii.

Ex:Ritualul de pregatire a mesei chiar cand ne
este foarte foame.
Teoria homeostazica
Principiul homeostaziei: pastrarea conditiilor interne ale
organismului la un nivel constant
Omul actioneaza in vederea satisfacerii nevoilor bazale


Mancare Satisfacerea
nevoii



Limita teoriei: nu poate explica comportamente umane
complexe (estetice, de realizare, etc.)
Teoria lui H. Murray (1930-1960)
Comportamentul este determinat de starile
interne de dezechilibru
Personalitatea umana este determinata de
nevoile psihogene

Nevoia - o potentialitate pentru a raspunde
intr-un anumit mod in anumite
circumstante
Trebuintele psihogene nu au o ierarhie
prestabilita

Clasificarea trebuintelor umane (H. Murray):
1. Supunerea
2. Realizarea
3. Afiliere
4. Agresivitate
5. Autonomie
6. Contracarare
7. Aparare
8. Deferenta
9. Dominanta
10. Exhibitie
11. Evitatea durerii
12. Evitarea inferioritatii
13. Ingrijire si acordare
de ajutor
14. Ordine
15. Joc
16. Respingere
17. Stimulare
18. Sexualitate
19. Suport
20. Intelegere




Teoria nevoii de realizare
D. McClelland- The Achieving Society (1961)

Nevoia de realizare: dorinta puternica de
a indeplini sarcini provocatoare





Teoria nevoii de realizare (II)
Nevoia de afiliere:
motivatia de a stabilii
relatii, de a adera la un
grup social


Nevoia de putere:
dorinta de a influenta si de
a avea control asupra altor
persoane
Teoria lui Abraham Maslow
A Theory of Human Motivation- 1943
Teoria lui Abraham Maslow (II)
1. Trebuinte fiziologice: trebuinte necesare supravietuirii
(aer, apa, hrana, somn, etc.)

2. Trebuinte de securitate: protejarea de raul fizic sau
emotional (casa, acces la servicii medicale, etc.)

3. Trebuinte de afiliere sociala: nevoia de socializare, de
relationare si interactiune cu alte persoane

4. Trebuinta de stima: stima de sine, respect de sine,
status social, reputatie, etc.

5. Trebuinta de autoactualizare: atingerea potentialului
maxim ca fiinta umana
Postulate:
1. Satisfacerea nevoilor superioare (de dezvoltare
personala) este posibila numai dupa satisfacerea
trebuintelor bazale;

2. Cu cat o trebuinta este mai continuu satisfacuta, cu
atat ea este mai improbabila;

3. Cu cat trebuinta se afla mai aproape de baza
piramidei, cu atat nesatisfacerea ei constanta
genereaza un efect perturbator mai mare;

4. O trebuinta activata si satisfacuta permite activarea
si satisfacerea alteia (legea alternantei).

Critici ale teoriei lui Maslow:
Existenta unei ierarhii a nevoilor
prestabilite este probata de foarte
putine dovezi (Wahba & Bridgewell).

Satisfacerea nevoilor de nivel superior
nu este conditionata de satisfacerea
nevoilor bazale.

Teoria echitatii- J. S. Adams (1963)
Festinger- compararea sociala
- relevanta muncii care a fost depusa
- similaritatea cu persoanele cu care se compara

Tipuri de sentimente
1. Sentimentul echitatii (intre efortul investit si
rezultat)
2. Sentimentul inechitatii negative
3. Sentimentul inechitatii pozitive


Teoria echitatii- (II)
Efort personal/input
- Efort
- Loialitate
- Adaptabilitate
- Flexibilitate
- Determinare
- Entuziasm
- Sacrificiul personal
- Etc.
Recompensa/ output
- Salariu
- Cheltuieli
- Beneficii
- Reputatie
- Lauda
- Training
- Promovare
- Etc.
Limitele teoriei echitatii
Sentimentele de echitate si de inechitate au o
importanta componenta subiectiva (imagine de
sine, autoevaluarea efortului propriu,
compararea cu ceilalti, etc.)

Teoria expectantei- V. Vroom
Premise:
1. Motivatia guverneaza alegerile
oamenilor intre forme alternative de
activitati voluntare.

2. Productivitatea mijloc in atingerea
scopurilor
Teoria expectantei (II)
Rezultate de nivel I:
- productivitate
- performante inalte
- implicare crescuta in munca
- etc.
Rezultate de nivel II: consecinte care deriva din
obtinerea rezultatelor de nivel I
- marirea salariului
- promovare
- etc


Categorii de scopuri:
Teoria expectantei (III)



Expectanta



Instrumentalitate



Valenta

EFORT

PERFORMANTA
RECOMPENSA
OBIECTIVE
PERSONALE
Teoria expectantei (IV)
Concepte:
- Valenta: gradul de atractivitate pe care
il exercita o anumita activitate/scop
- Instrumentalitatea: perceptia asupra
tariei de asociere intre rezultatul I si
rezultatul II
- Expectanta: asteptarile cu privire la
rezultatul obtinut in urma efortului
depus/gradul in care crede ca poate
atinge rezultatul de tip I

Teoria proceselor oponente
R. Solomon - (1980): emotiile exista in
perechi opuse
- Teama- Relaxare
- Placere Durere

Postulat: cand o emotie se manifesta,
cealalta este suprimata

Reactiile emotionale sunt urmate de opusele
lor, si nu de o stare neutra, cand conditiile
declansatoare se schimba
Teoria proceselor oponente (II)
Solomon & Corbit -(1974)- Model de explicare a
comportamentelor de cautare a senzatiilor tari

Ex: Initial, drogul produce sentimente placute, apoi se
instaleaza o stare emotionala negativa
Teoria nivelului optim de stimulare
Postulat: fiecare persoana are propriul nivel de
stimulare la care se simte bine si poate performa
Ex:Dupa o activitate intensa, unii oameni prefera o
seara linistita acasa, iar altii prefera sa mearga la
o petrecere

Teoria nivelului optim de stimulare
Stimularea: - starea emotionala
- nivelul implicarii intelectuale
- activitatea fizica

D. E. Berlyne stimularea trebuie sa se produca
la un nivel optim pentru a fi benefica individului


Teoria nivelului optim de stimulare
Medium=Optimum
Arousal
E
f
f
i
c
i
e
n
c
y

o
f

P
e
r
f
o
r
m
a
n
c
e
Sfrit