Managementul

Securitatii

Introducere

Managementul si functiile managementului:

Ce functii indeplinesc managerii

Managerul de succes
Leadership
Managementul timpului

Ce functii indeplinesc
managerii

Ce face un manager de securitate?

stabileste obiectivele generale pentru prevenirea pierderilor
in baza acestor obiective concepe planuri si programe de prevenire a
pierderilor
se asigura de buna implementare si functionare a acestora
propune bugetul departamentului
coordoneaza activitatea membrilor echipei aflata in subordine
comunica echipei obiectivele generale si fiecarui membru din
echipa obiectivele individuale
aloca sarcini personalului din subordine si verifica executarea
recruteaza noi angajati pentru securitate
citeste corespondenta si rapoartele primite; intocmeste documente,
rapoarte, corespondenta etc.
participa la intalniri
ia decizii privind noile echipamente tehnice

Ce functii indeplinesc
managerii

Functiile managementului

planificare
organizare

determinarea activitatilor care trebuie executate

gruparea si atribuirea activitatilor pe subordonati (executanti)
delegarea autoritatii necesare subordonatilor pentru a executa
activitatile intr-o maniera coordonata

conducere
coordonare
control

Ce functii indeplinesc
managerii

Managementul nu este o serie de functii

separate planificare, organizare, conducere,
coordonare, control, ci un proces complex
deoarece:

un plan este un mod de actiune o schema organizata

pentru a face ceva. De aceea, planificarea fara organizare
este imposibila. Un plan pentru a fi un plan trebuie sa fie
cunoscut si comunicat.
pentru a comunica eficient planul, este necesara
transmiterea de directive (conducere) si coordonarea.
sa controlezi inseamna sa verifici ceva prin comparatie cu
un standard (planul) si sa actionezi daca este necesar.

Managerul de succes
Sarcina managerului este de a crea
un mediu care sa conduca la
performanta in actiune a
subordonatilor, in scopul indeplinirii
obiectivelor individuale si ale
companiei.

Managerii trebuie sa fie capabili sa

inspire, sa motiveze si sa conduca
activitatea altora.

Managerul de succes

Caracteristicile managerului de succes

Un manager trebuie sa
fie capabil sa gandeasca clar si orientat despre o problema.
fie capabil sa se exprime clar. Principalul act fizic al managerului
este de a comunica. Cea mai buna idee este inutila daca nu poate
fi comunicata.
aiba competenta tehnica. Nu trebuie, in mod necesar, sa fie un
tehnician. Ar trebui sa poesde abilitati tehnice pentru a-i permite
sa conduca eficient.
aiba abilitatea de a gandi global. Gandirea si intelegerea globala
este necesara pentru a vedeea efectul fiecarei actiuni propuse
asupra intregii organizatii.
stie sa vanda. Vanzarea unei idei sa convingi pe altii ca merita
este una dintre sarcinile managerului. Vanzarea unui plan de
actiune reorezinta o parte vitala a comunicarii si motivarii.

Managerul de succes

Caracteristicile managerului de succes

(continuare)
Un manager trebuie sa
posede integritate morala. Atunci si superiorii si
subordonatii vor avea incredere in el si in actiunile sale.
fie stabil emotional. Trebuie sa-si tina sentimentele
personale departe de problemele profesionale.
aiba abilitati in domeniul relatiilor umane si sa cunoasca
aspectele motivatiei si comportamentului. Aceasta ii
permite sa conduca, sa indrume, nu sa constranga.
aiba abilitate organizationala. Un proces logic si ordonat
este foarte util pentru realizarea scopurilor propuse.
fie dinamic o trasatura caracteristica liderilor.

Leadership

Este calitatea de a-i inspira pe altii sa

indeplineasca sarcinile.
Este acea calitate a personalitatii managerului
care ii permite sa influenteze pe altii sa
accepte conducerea sa de buna voie.
Un bun lider nu este necesar sa fie si un bun
manager, dar un manager eficace trebuie sa
aiba multe dintre calitatile unui lider.
Un lider trebuie sa fie capabil sa recunoasca
nevoile fiecaruia dintre cei care-l urmeaza, in
scopul motivarii acestora prin aceste nevoi.

Leadership

Calitatile unui lider

Dorinta de a excela. Un lider nu este niciodata multumit cu

locul al doilea. Intotdeauna trebuie sa fie primul. Trebuie sa fie
un om cu initiativa care este dispus sa se angajeze pentru timp
indelungat si in munca sustinuta pentru a avea succes.
Simtul responsabilitatii. Unui lider nu ii este frica sa caute, sa
accepte si cu incredere sa-si indeplineasca responsabilitatile.
Capacitate de munca. Adevaratii lideri sunt oricand dispusi sa
accepte conditia succesului ore lungi de munca grea.
Atitudine pozitiva in relatiile interumane. Liderii studiaza si
analizeaza pe cei care ii urmeaza, incercand intotdeauna sa-i
inteleaga pe ei si problemele lor. Abilitatea de a intelege colegii
de munca este, probabil, cea mai importanta caracteristica a
unui bun leadership.
Entuziasm contagios. Liderii buni trebuie sa transmita acest
entuzias contagios partenerilor lor.

Managementul timpului
Regula 80/20:
oamenii tind sa cheltuiasca 80% din timp pentru a
produce 20% din rezultate.

Managementul timpului

Sfaturi pentru managementul timpului:

Aflati care este timpul din zi cel mai productiv si
planificati activitatile cele mai importante in
aceasta perioada.
Tineti un jurnal detaliat despre cum va cheltuiti
timpul. Veti vedeea repede cand si cum va
pierdeti timpul si veti determina orele cele mai
productive. Daca jurnalul arata o lipsa de
autodisciplina, creati-va noi reguli de
management al timpului.
Scrieti un calendar rigid si respectati-l pana cand
devine obisnuinta.
Pastrati un calendar, de preferinta pentru o
saptamana, astfel veti sti in permanenta ce aveti
de facut.

Managementul timpului

Sfaturi pentru managementul timpului

(continuare)
Desfasurati sarcinile similare in aceeasi perioda
de timp (corespondenta, telefoane etc.)
Desfasurati sarcinile de rutina si pe cele de mai
mica importanta in prele cel mai putin
productive.
Puneti pe altcineva sa faca munca pe care nu
este necesar sa o faceti voi. Delegati.
Utilizati timpii morti cand calatoriti sau
asteptati pentru o intalnire efectuati sarcini
usoare de rutina.
Rezistati nevoii de a va ocupa de mail imediat
ce soseste. Faceti aceasta in perioda de timp
mai putin productiva.

Managementul timpului

Sfaturi pentru managementul timpului

(continuare)
Controlati fluxul hartiilor. Tineti notele cat mai
simple si cautati moduri de eficientizare.
Pastrati lucrurile in acelasi loc si urmand o
anumita logica.
Eliminati intalnirile care nu sunt necesare.
Stabiliti timpul pentru planificare timp de
liniste si tratati numai urgentele pe durata
acestui timp, in cazul in care apar.
Incercati sa faceti prima ora de lucru, ora cea
mai productiva.

Managementul timpului

Sfaturi pentru managementul timpului

(continuare)
Atribuiti prioritati sarcinilor. Nu cheltuiti mai
mult timp decat trebuie cu un proiect.
Scrieti ce lucruri trebuie facute. Nu incercati sa
le faceti imediat.
Utilizati agenda pentru a nota nu incercati sa
memorati informatiile importante.
Limitati vizitele neanuntate si de placere la
minimum.
Cand ceineva vine cu o problema, educati-l sa
vina si cu o propunere de solutionare.
Faceti un lucru bine de la inceput astfel incat sa
nu fie nevoie sa il mai faceti inca o data

Agenda

0. Introducere
I. Managementul general de securitate

Principii generale de organizare

Structura departamentului de securitate
Rolul securitatii in organizatie
Rolul directorului/managerului de securitate

II. Managementul personalului de securitate

Fisa postului
Recrutarea, selectia si angajarea
Instruirea
Disciplina
Motivatia
Comunicarea

Principii generale de
organizare
1. Principii de organizare

Pentru proiectarea unui cadru organizational solid,

sunt luate in considerare sase principii, unanim
acceptate:

a. Munca trebuie divizata in

concordanta cu un plan logic

scop
proces sau metoda de lucru
clientela
timp
teritoriu

Principii generale de
organizare

1. Principii de organizare
(continuare)
b. Liniile de autoritate si responsabilitate
trebuie sa fie cat mai clare si mai
directe.
c. Un supervizor poate controla un numar
limitat de oameni si aceasta limita nu
trebuie depasita (acest principiu se
numeste dimensiunea comenzii.)
d. Trebuie sa existe unitate de comanda
in organizatie.

Principii generale de
organizare

1. Principii de organizare
(continuare)
e. Responsabilitatea nu poate fi
delegata fara delegarea
proportionala a autoritatii si a
raspunderii pentru utilizarea acestei
autoritati.
f.

Toate activitatile subunitatilor si

personalului trebuie sa fie
coordonate in concordanta cu
obiectivele organizatiei.

Principii generale de
organizare

2. Locul securitatii in structura organizationala

Rolul in schimbare al securitatii
Securitatea industriala este vazuta astazi ca o parte critica a
majoritatii organizatiilor, avand profesionisti care raporteaza direct la
top management, daca nu chiar la CEO.

Cauze:
cresterea contributiei securitatii la indeplinirea obiectivelor
organizatiei - asigurarea profitului si a continuitatii afacerii
exigentele asiguratorilor
cresterea criminalitatii
rolul preventiv al securitatii private versus limitarile cu care se
confrunta politia

Principii generale de
organizare

2. Locul securitatii in structura organizationala

(continuare)

Contributia securitatii la profit

La cine raporteaza securitatea?

Diferenta dintre securitatea corporatista si securitatea

companiei

Principii generale de
organizare
PRESEDINTE

Vice-presedinte Vice-presedinte Vice-presedinte Vice-presedinte Vice-presedinte

cercetare
administratie
tehnic
financiar
marketing

Director
securitate

Director
personal

Director
service

Exemplu de structura organizationala

Director
cladiri

Structura depart. de
securitate

Organigrama oficiala a departamentului de

securitate
Managerul de
securitate
Sef comp.
prevenire pierderi
Sef
dispecerat

Protectia
cladirilor

Agenti
Sef
Schimbul 1
Agenti

Sef comp.
investigatii
Protectia
ATM
Agenti

Sef
Schimbul 2
Agenti

Sef
Schimbul 3
Agenti

Investigatii
personal

Investigatii
frauda

Investigatii
diverse

Investigatori Investigatori Investigatori

Structura depart. de
securitate

Organigrama neoficiala
Managerul de
securitate
Sef comp.
prevenire pierderi
Sef
dispecerat

Protectia
cladirilor

Agenti
Sef
Schimbul 1
Agenti

Sef comp.
investigatii
Protectia
ATM
Agenti

Sef
Schimbul 2
Agenti

Sef
Schimbul 3
Agenti

Investigatii
personal

Investigatii
frauda

Investigatii
diverse

Investigatori Investigatori Investigatori

Structura depart. de
securitate

In situatia ideala, realizarea unei

structuri viabile implica trei pasi:
identificarea obiectivelor
departamentului
identificarea diverselor sarcini si
impartirea lor in unitati logice
identificarea nivelelor de conducere
necesare indeplinirii sarcinilor

Concluzie:
Structura organizationala reala este in mod
inevitabil un compromis intre proiectarea
bazata pe cea mai buna structura pe
orizontala si verticala si angajatii existenti
ai Departamentului de Securitate.

Structura depart. de
securitate

Subunitati structurale
Sef
Schimbul 2
Agent de rond
Agent poarta
principala
Agent primire
&distributie
Agent doc

cale ferata
Agent poarta
secundara
Agent rezerva

Agent hol
principal
Agent control
legitimatii

Agent camera
tehnica
Agent rezerva

Agent
servicii

Structura depart. de
securitate

4. Cultura organizationala
un alt aspect al organizatiei neoficiale
dimensiune mai mult filozofica decat structurala
poate afecta substantial modul de operare

Rolul securitatii in
organizatie

1. Rolul de serviciu de protectie: protector

sau gardian?
Departamentul de Securitate este protectorul sau
gardianul intregii proprietati si al tuturor
persoanelor aflate in spatiile companiei.
Functia Departamentului de Securitate este una
de prestare de servicii. Valoarea unui astfel de
serviciu se masoara mai bine prin ceea ce nu se
intampla decat perin ceea ce se intampla.

Rolul securitatii in
organizatie

Rolul esential este cel de prevenire prevenire a criminalitatii si

prevenire a pierderilor prin intermediul unei strategii si filozofii de
a impiedica ca oportunitatea de a se produce un act criminal sa
se materializeze.
Denumire: Departament de Securitate sau Departamentul pentru
Prevenirea Pierderilor sau Departamentul pentru Controlul
Pierderilor.
Concluzie:
Securitatea se poate identifica
drept serviciul de protectie pentru
prevenire si control.

Rolul securitatii in organizatie

2. Lista atributiilor generale ale unui

Departament de Securitate
(continuare)
Monitorizeaza modul de manipulare a
documentelor secrete.
Mentie legatura cu autoritatile: Politie,
Situatii de Urgenta etc.
Monitorizeaza manipularea informatiilor
proprietatea companiei.
Administreaza accesul vehiculelor si
asigura securitatea zonelor de parcare.
Asigura prevenirea prin mentinerea unei
prezente de securitate de vizibilitate mare,
prin activitati cum ar fi patrularea in
uniforme specifice.

Rolul securitatii in organizatie

2. Lista atributiilor generale ale unui

Departament de Securitate
(continuare)
Adminitreaza programul de control al cheilor
si incuietorilor companiei.
Conduce programul de instruire si pregatire
de securitate.
Investigheaza toate actele comise in
interiorul companiei impotriva proprietatii si
persoanelor.
Administreaza programul pentru protectia
conducerii executive.
Coordoneaza activitatile speciale de protectie
necesare pe durata evenimentelor deosebite.

Rolul securitatii in
organizatie

2. Lista cu atributiile generale

ale unui Departament de
Securitate:
Retine si preda autoritatilor toate persoanele
care au comis un atac asupra persoanei sau
impotriva proprietatii, echipamentului,
matreialelor, produselor, bunurilor etc.
Proiecteaza si implementeaza controalele
fizice ale cladirilor companiei.
Administreaza si conduce controlul accesului
in cladiri, inclusiv legitimatiile de acces.
Conduce verificarile inainte si dupa angajare.

Rolul securitatii in
organizatie

2. Lista atributiilor generale

ale unui Departament de
Securitate (continuare)
Intocmeste tematica si conduce
inspectiile pentru identificarea
vulnerabilitatilor de securitate si penrtu
prevenirea pierderilor.
Contracteaza si administreaza serviciile
externalizate de securitate.
Furnizeaza servicii de curierat in situatii
de urgenta.
Actioneaza ca sfatuitor/consilier pentru
managementul superior in problemele
legate de securitate

Rolul securitatii in
organizatie

In cadrul rolului protectiv al securitatii exista

si cateva sub-roluri care
pot fi sintetizate in trei categorii de servicii:
Servicii speciale

Servicii educationale

Servicii legate de activitati manageriale

Rolul securitatii in
organizatie

3. Servicii Speciale
Evaluarea securitatii resedintelor
conducerii executive
Investigatii
Servicii de excorta
Servicii de urgenta (dispecerat)

Rolul securitatii in
organizatie

4. Servicii educationale
Programe generale de securitate
Sesiuni de pregatire pentru supervizorii
non-securitate
Programe pentru autoprotectia angajatilor
Prezentari pentru alte departamente din
cadrul companiei Buletine informative
Avertizari si sfaturi privind diferitele
evenimente care pot afecta securitatea
companiei sau cea personala

Rolul securitatii in
organizatie

5. Servicii legate de activitati manageriale

vizibilitate
reprezentant ai managementului companiei
relatia cu autoritatile
evenimente speciale

Rolul managerului de
securitate

lider
executiv al companiei
executiv cu vizibilitate mare
executiv cu un profil profesional larg
inovator
consilier si sfatuitor
instructor
profesionist contemporan
planificator strategic si sa stabileasca obiectivele

Rolul managerului de
securitate-recapitulare
1.

2.

3.

4.

Care este deosebirea dintre titulaturile: Director de

securitate si Manager de Securitate?
Dati un exemplu cum poate fi implicat Directorul de
Securitate intr-un alt domeniu de activitate al
companiei care nu are legatura cu securitatea.
Care sunt motivele pentru care Directorul de
Securitate ar trebui sa-si pregateasca subordonatul
pentru a prelua responsabilitatile Directorului de
Securitate?
Dati trei exemple prin care Directorul de Securitate
poate fi la curent cu dezvoltarile din domeniul
industriei de securitate.

Agenda

0. Introducere
I. Managementul general de securitate

Principii generale de organizare

Structura departamentului de securitate
Rolul securitatii in organizatie
Rolul directorului/managerului de securitate

II. Managementul personalului de securitate

Fisa si specificatiile postului

Recrutarea, selectia si angajarea
Instruirea
Disciplina
Motivatia
Comunicarea

Fisa si specificatiile postului

Daca o organizatie este proiectata
corespunzator, atunci vor exista fise de
post care sa descrie atributiile
functionale.

Definitie:
Fisa postului este documentul care
descrie continutul postului, specificand
atributiile si responsabilitatile
detinatorului postului precum si cerintele
pe care acesta trebuie sa le indeplineasca
pentru a-si desfasura activitatea.

Fisa si specificatiile
postului

Componentele principale ale fisei postului sunt:

Elementele de identificare a postului in organizatie
Obiectivele principale ale postului
Rolul si pozitia postului in cadrul organizatiei
Atributiile si responsabilitatile detinatorului postului
Specificatiile postului, respectiv cerintele privind
educatia, experienta, competente profesionale,
trasaturi de personalitate, aptitudini fizice necesare,
etc.

Fisa si specificatiile
postului
Exista o relatie directa dintre puterea si eficacitatea
unei organizatii si calitatea fiselor de post.

In acest caz calitatea se poate defini in termeni de:

acuratetea si detalierea descrierii fiecarei functii din departament
armonizarea candidatilor la fisa postului
intelegerea de catre fiecare angajat a astepatarilor departamentului,
asa cum sunt exprimate in fisa postului
abilitatea departamentului de a proiecta eforturile de instruire pentru
a sustine fisle de post, sau altfel, de a adapta instruirea la fisa
postului
evaluarile performantei sa se faca pe baza fisei postului
fisele de post sa fie actualizate si sa reflecte acele actiuni necesare
organizatiei (Departamentul de Securitate) pentru a atinge
obiectivele asumate

Fisa si specificatiile
postului
Acuratetea si detalierea fiselor de post ale departamentului

Indezirabil
Investigatorul este responsabil pentru acele activitati care confirma
sau nu informatiile furnizate de un candidat pentru angajare.

Dezirabil
Responsabilitatea investigatorului este de a valida veridicitatea
afirmatiilor candidatului pentru angajare, care cuprinde:

confirmarea pozitiilor detinute anterior prin contactarea fostilor colegi,

supervizori sau personal de HR. Acest contact verifica datele de angajare,
motivul terminarii contractului, evaluarea generala a candidatului si daca
sau nu candidatul poate fi considerat reangajabil
intervievarea vecinilor, a locatorului etc. candidatului pentru a determina
reputatia sa generala in mediul sau social
verificarea creditelor pentru a se asigura ca aplicantul este responsabil din
punct de vedere financiar
verificarea la Polite a situatiei carnetului de conducere si a cazierului

Fisa si specificatiile
postului
Specificatiile postului reprezinta cerintele pe care
ocupantul postului trebuie sa le indeplineasca.
Aceste cerinte vor constitui sursa pentru

criteriilor de selectie pentru postul vacant

criteriile de evaluare a performantelor profesionale si
implicit a nivelului de compensare
stabilirea continutului cursurilor de instruire si a
programelor de dezvoltare.

Elementele componente ale specificatiilor postului:

studii si calificari (scoli absolvite, cursuri speciale,

certificate, afilieri la asociatii profesionale, limbi straine etc.)
experienta profesionala
caracteristici sau abilitati fizice necesare
competente (ex. abilitati de comunicare, initiativa,
tenacitate, etc.)

Fisa si specificatiile
postului
Specificatiile postului pot fi parte integranta din fisa postului
care, in felul acesta, devine documentul care cuprinde toate
elementele ce definesc un post in cadrul unei organizatii.
Indezirabil

nu sunt listate calificari in specificatiile postului

calificarile sunt vagi sau prea generale: candidatii trebuie sa fi
absolvit un colegiu sau o universitate acreditata si trei ani de
experienta comparabila.

Dezirabil

candidatii trebuie sa aiba bacalaureatul in Administrarea

Securitatii, Justitie Criminala, Administrarea Justitiei, Drept,
Contabilitate sau o diploma intr-o disciplina similara unde
cercetarea si investigarea reprezinta activitatea principala pentru
care este realizata
candidatii trebuie sa aiba cel putin trei ani de experienta in
investigatii.

Fisa si specificatiile postului

O fisa de de post completa va include urmatoarele:

obiectivul postului
dimensiunea postului
natura si scopul postului
pozitionarea in organizatie

misiunea si mediul
functiile specifice ale pozitiei
functiile subordonatilor
principala sarcina a pozitiei
autoritatea pozitiei
relationarea pozitiei
specificatiile

responsabilitati principale

Fisa postului: Dispecer

Obiectivul postului:

Sa indeplineasca planul de asigurare al integritatii fizice, securitatii si

protectiei personalului si al bunurilor tangibile si intangibile ale companiei,
in scopul atingerii obiectivelor companiei.

Sa supervizeze si sa verifice executarea serviciului de paza si prevenire a

incendiilor de catre firmele angajate prin contract si sa administreze
sistemele tehnice de securitate instalate.

Fisa postului: Dispecer

Dimensiunea postului:

Supervizeaza direct Seful de tura al companiei de paza si doi angajati

ai firmei care asigura prevenirea si stingerea incendiilor si indirect
dispozitivul de paza, in conformitate cu Panul de Paza.

Natura si scopul postului:

Pozitionarea in organigrama: Raporteaza la Seful Departamentului

de Securitate si Protectia Muncii sau la delegatul acestuia.
Misiunea si mediul: Protectia proprietatii companiei, a angajatilor,
24 ore pe zi, 365 zile pe an, intr-un mod structurat, conform
programelor aprobate, cu capabilitati de pregatire, raspuns si
refacere in situatii de urgenta. Activitatea se desfasoara in
schimburi de 8 ore si are caracter permanent.

Fisa postului: Dispecer

Responsabilitatile specifice postului:

Verifica prezenta la serviciu a personalului firmelor angajate

prin contract.
Primeste si consemneaza raportul Sefului de tura (obiectiv)
privind prezenta, instructajul si instalarea in posturi a
personalului de paza, precum si evenimentele produse.
Cu ajutorul sistemului de supraveghere video sau personal
verifica efectuarea serviciului de paza si a inspectiilor PSI.
Consemneaza in Registrul de evenimente toate evenimentele
produse si le raporteaza ierarhic conform procedurilor.
Monitorizeaza sistemul de televiziune cu circuit inchis, noteaza
si raporteaza evenimentele constatate.
Intervine operativ pentru corectarea neajunsurilor constatate in
efectuarea serviciului de paza si PSI si raporteaza ierarhic
despre masurile luate.

Fisa postului: Dispecer

Responsabilitatile specifice postului (continuare):

Intervine operativ in gestionarea evenimentelor - tentativa

de furt, furt, distrugere intentionata, conflicte intre
personalul de paza si angajatii companiei sau ai altor firme
care isi desfasoara activitatea in incinta companiei si
raporteaza ierarhic situatia creata si masurile luate.
Alarmeaza paza, echipajul de interventie si echipa PSI in
situatii de urgenta: furt, incendiu, inundatii, urgente
medicale, accidente de munca, accidente chimice etc.
Informeaza ierarhic despre situatia produsa.
Daca situatia o impune solicita ajutorul organelor
specializate Politie, Jandarmi, Salvare, Pompieri si
raporteaza ierarhic.

Fisa postului: Dispecer

Responsabilitatile specifice postului
(continuare):

Executa sarcinile pe linie de securitate si PSI primite de

la conducerea companiei si Seful Departamentului.
Urmareste respectarea prevederilor Regulamentului de
Ordine Interioara si a dispozitiilor Directorului General in
domeniul securitatii si PSI.
Administreaza sistemul de control acces instalat.
Administreaza sistemul de supraveghere video.
Consemneaza situatiile de functionare defectuoasa si le
raporteaza ierarhic.

Completeaza, conform procedurilor, registrele

din Dispecerat, mentine ordinea si curatenia.

Fisa postului: Dispecer

Responsabilitatile subordonatilor

Personalul din subordine va asigura indeplinirea

responsabilitatilor specifice fiecarei pozitii in parte,
asa cum sunt stabilite prin Planul de Paza si prin
Planul de Interventie al formatiunii de pompieri.

Fisa postului: Dispecer

Principala sarcina a postului:

Este aceea de a asigura prin supraveghere si

verificare ca personalul din subordine este pregatit
corespunzator si ca isi indeplineste sarcinile in
conformitate cu prevederile planurilor si procedurilor
pentru a putea raspunde si interveni eficient in cazul
producerii de evenimente sau situatii deosebite/de
urgenta/de criza la orice ora si oriunde in incinta
companiei, incluzand, dar nelimitandu-se la, furturi,
sabotaj, incendiu, inundatie, accident chimic,
cutremur sau alte dezastre naturale.

Fisa postului: Dispecer

Autoritatea pozitiei:
Dispecerul are autoritatea de a verifica si supraveghea
activitatea firmelor de paza si PSI angajate pe baza de
contract si de a interveni pentru remedierea operativa a
neajunsurilor constatate. De asemenea, in lipsa Sefului de
Departament sau a delegatului acestuia, are dreptul de a
interzice accesul in si din incinta companiei, de a nu permite
scoaterea proprietatii companiei, de a evacua personalul in
situatii de urgenta, de a retine persoanele care incalca
proprietatea, legile si reglementarile in vigoare si sa le predea
autoritatilor statului, de a solicita asistenta autoritatilor
statului. Oricare dintre aceste actiuni se va face cu aprobarea
prealabila a sefului ierarhic. In situatia in care acest lucru nu
este posibil, va informa imediat despre evenimentul produs si
va executa ordinele primite.

Fisa postului: Dispecer

Relationari:
Poate intra in contact cu orice angajat al companiei,
furnizori, vizitatori si reprezentanti ai autoritatilor locale.
Toate aceste relatii trebuie sa fie legate de problemele
securitatii si situatiilor de urgenta. In toate aceste relationari
se va pastra confidentialitatea informatiilor

Specificatiile postului :

stapanirea si utilizarea urmatoarelor cunostinte:

caractersticile tehnice si de operare al sistemelor de alarma,
supraveghere video si control acces
reguli generale de asigurare a securitatii fizice
reguli generale de asigurare a securitatii informatiei
cunoasterea generala a cadrului legislativ in ceea ce priveste paza si
protectia bunurilor si situatiile de urgenta in domeniul de interes
cunoasterea principiilor pentru protectia fizica si impotriva incendiilor si a
modurilor de actiune si interventie pentru situatii deosebite

Fisa postului: Dispecer

Experienta:
O experienta de minim doi ani intr-o pozitie similara sau legata de
securitate sau situatii de urgenta. Experienta poate fi compensata si
de angajarea anterioara intr-o structura a statului cu relevanta pentru
pozitie.
Educatia:
Preferabil studii cu profil tehnic sau echivalent. De asemenea, cursrile
de specialitate constituie un avantaj. In mod obligatoriu, sunt
necesare cunostiinte de operare PC la nivel de utilizator.
Competente:
Activitate: orientarea catre clientul intern, rezolvarea problemelor
Procese: promptitudine in luarea deciziilor, informare, raportare
Relatia cu oamenii: comunicare verbala si in scris
Altele (competente tehnice): cunoasterea sistemelor tehnice de
securitate si protectie la foc, abilitati de verificare si supervizare a
activitatii de paza si protectie

Fisa postului: Dispecer

Responsabilitati principale:
Sa asigure prin executarea atributiilor care ii revin ca societatea
X si angajatii sai sunt protejati in permanenta adecvat
impotriva pierderilor sau incendiilor.
Sa asigure executaraea programului de protectie fizica si
prevenire a incendiilor.
Sa asigure raportarea in timp util a tuturor evenimentelor
produse pe line de securitate si PSI.
Sa asigure executarea serviciului in conformitate cu procedurile
operationale in situatie de normalitate, cat si in situatie de
urgenta.
Sa asigure functionarea normala a sistemelor tehnice date in
responsabilitate.

Fisa postului: Dispecer

Sa adere si sa militeze pentru respectarea Codului

Etic al profesionistului in domeniul securitatii:

Sa isi indeplineasca sarcinile profesionale in concordanta cu

legea si cu cele mai inalte principii morale.
Sa respecte principiile de incredere, cinste si integritate.
Sa fie increzator si devotat in executarea responsabilitatilor
profesionale.
Sa fie competent in executarea esponsabilitatilor profesionale.
Sa apere informatiile confidentiale si sa ia masuri pentru
impiedicarea divulgarii acestora.
Sa nu aduca in mod malitios injurii reputatiei profesionale sau
activitatii colegilor.

Fisa si specificatiile
postului

Actualizarea fiselor de post

Intelegerea cerintelor pozitiei de
catre angajat
Adaptarea instruirii la fisa postului
Evaluarile performantei pe baza fisei
postului

Recrutarea, selectia si
angajarea

Angajarea de personal de securitate este una

dintre cele mai importante functii si
responsabilitati ale managementului securitatii.
Standardele si atentia care se aplica la angajarea
personalului de securitate le depasesc pe cele
utilizate pentru alti candidati.

Recrutarea, selectia si
angajarea

Conditii minimale pentru a candida la pozitia cea mai de

jos, tipic agent de securitate:

Candidatul trebuie sa fie sanatos din punct de vedere fizic si psihic.

Candidatul trebuie sa demonstreze responsabilitate, maturitate si
onestitate printr-o biografie verificabila, inainte de angajare si/sau
inceperea instruirii.
Candidatul trebuie sa nu fi fost condamnat.

Recrutarea, selectia si
angajarea

Procesul de recrutare si selectie

Este un proces pas cu pas si are ca scop angajarea, respectiv

acceptarea ofertei de munca.
Acesti pasi sunt:

activitatea de recrutare
interviul initial
interviul secundar
alegerea celui mai bun candidat
investigarea trecutului candidatului
oferta de angajare

Recrutarea, selectia si
angajarea

Recrutarea
Nou angajat pentru pozitia cea mai de jos
Recrutare pentru o alta pozitie

Recrutarea, selectia si
angajarea

Selectia

Interviul initial
Interviul; reguli pentru interviu:

Pune intrebari deschise la care nu se poate raspunde cu da sau nu.

Nu indica, in formularea intrebarii, raspunsurile pe care le doresti.
Pune intrebari de tip motivatie care sa dea candidatului ocazia sa dea
raspunsuri relevante. (Ex.: Gandeste-te la un moment cand la firma X
te-ai simtit intr-adevar foarte bine, un moment de care iti place sa-ti
amintesti.)
Intreaba ce-i place cel mai mult in activitatea pe care doreste sa o
desfasoare.
Nu pierde timp pretios cu descrierea si laudarea departamentului.
Ofera sansa candidatului de a se i se raspunde la cateva intrebari.
Ca o concluzie a interviului, da candidatului data la care va primi un
raspuns sau ce va urma in continuare.

Recrutarea, selectia si
angajarea

Selectia (continuare)

Interviul secundar
Alegerea celui mai bun candidat
Investigarea trecutului candidatului
Candidatul este in realitate persoana care sustine ca este?
Are candidatul in realitate experienta pe care sustine ca o are? Pentru
durata pe care o sustine?
Are educatia pe care o declara?
Are abilitatile pe care si le atribuie?
Este stabil financiar sau are un istoric de creditare cu probleme?
Are un caracter bun veritabil sau are un cazier cu probleme?
Ce fel de reputatie a avut la locurile anterioare de munca si acolo unde
locuieste?

Recrutarea, selectia si
angajarea

Angajarea - oferta de angajare

Dupa ce candidatul a fost selectat si verificarea terminata, se

inchide cercul prin intoarcerea la departamentul de HR.
Aplicatia candidatului si comentariile intervievatoruli sunt
revazute de HR si reprezentantul departamentului de securitate.
Sunt agreate salariul si data de incepere, dupa care HR va face
oferta de angajare.
Orice alte probleme sunt rezolvate prin intermediul HR.

Instruirea
Instruirea este un proces educational, informativ, care dezvolta
abilitati si care are ca scop obtinerea unei performante
anticipate prin schimbari in intelegere si comportament.

Exista trei elemente fundamentale pe care managementul

doreste sa le faca cunoscute si intelese de noii angajati:

ce doreste managementul ca ei sa faca

de ce doreste acesta managementul si
cum doreste managementul sa fie indeplinta sarcina.

Instruirea
Exista doua strategii de baza in instruire:

instruirea la locul de munca (training on the job,

din mers, vazand si facand) si
instruirea organizata si structurata in clasa.
Formula POP: Politica, Obiectiv, Procedura
Ce? De ce? si Cum? din procesul de instruire se
leaga direct de politica, obiectiv, procedura.
Astfel formula POP reprezinta constructia de baza a
instruirii.

Instruirea

CE vrea managementul
sa se faca

DE CE vrea
managementul sa se
faca

CUM vrea
managementul
sa se faca

POLITICA

EDUCATIE

OBIECTIV
E

INFORMAR
E

PROCED
URA

INSTRU
IRE

Formula POP pentru instruire

Angajatul stie CE
se asteapta de la
el

Angajatul
intelege DE CE
trebuie sa faca

Angajatul stie
CUM trebuie
sa faca

Instruirea

Instruirea detectivului de magazin

POLITICA

(CE vrea
managementul sa se
faca)

OBIECTIV

(DE CE vrea
managementul sa se
faca)

PROCEDURA
(CUM vrea
managementul sa
se faca)

Programul
Companiei

Sa fie arestat si
judecat orice hot
Sa se reduca furturile
Sa se descurajeze
furturile
Sa se pedepseasca
hotii

Strangerea legala
de dovezi pentru
justificarea
arestarii si
trimiterii in
judecata

Functiile angajatului
A fost angajat de companie
pentru a depista si prinde hotii
Sa ajute la reducerea
pierderilor
Sa descurajeze hotii
Sa ajute la pedepsire prin
trimitere in justitie
Observa: apropierea clientului
de marfa; selectarea marfii de
client; ascunderea marfii; ca nu
s-a platit marfa; ca aceasta
este scoasa din magazin
Abordeaza clientul
Aresteaza clientul cu justificare
Face un raport scris etc.

Instruirea

Instruirea este o responsabilitate permanenta

Tipuri de programe de instruire in securiate

Seminarii cu caracter general

Exemplu de tematica:

Introducere
Aspecte organizationale
Comunicarea interpersonala
Interactiunea cu angajatii companiei
Scrierea rapoartelor
Modificari ale manualului de securitate
Perioda de intrebari si raspunsuri
Film cu tematica

Instruirea

Seminarii cu caracter specific

Cum se conduce un interogatoriu

Cum se depune marturie in sala de judecata
Scrierea rapoartelor
Instruirea supervizorilor

Satisfacerea nevoilor organizatiei

Manualul de Securitate

Instruirea - recapitulare
1.
2.

3.

4.

5.

Care este o definitie a instruirii?

Care sunt cele doua modalitati de baza
pentru instruirea unui nou angajat?
Care sunt cele trei lucruri de baza care
managementul doreste sa fie cunoscute
de angajati? Cum se leaga formula POP
de acestea?
Listati patru posibile tematici pentru
seminarii de instruire de securitate.
Care ar trebui sa fie cuprinsul unui
Manual de Securitate?

Disciplina

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Cateva definitii ale disciplinei:

Instruire care corecteaza, formeaza sau perfectioneaza
Pedeapsa
Control dobandit prin obedienta sau instruire
Comportare ordonata
Un sistem de reguli care guverneaza comportamentul sau actiunea
A pedepsi sau penaliza de dragul disciplinei
Sa educi sau sa dezvolti prin instruire si exercitiu
Sa aduci un grup sub control
Sa impui ordinea

Disciplina

Cuvantul disciplina provine din latinul discipulus (cel

care invata). Astfel este sugerat urmatorul concept
important:
Disciplina pozitiva si constructiva este instruirea care
corecteaza, formeaza sau intareste un angajat in
scopul de a realiza sarcinile departamentului si ale
companiei.
Un proces disciplinar eficace
condamana actul gresit si nu angajatul.
Esenta si secretul unei discipline
constructive este de natura preventiva.

Disciplina

Probleme disciplinare care decurg din neintelegerea sarcinilor

primite
stiu ca tu crezi ca ai inteles ce crezi ca am spus, dar nu sunt
sigur ca iti dai seama ca ce ai auzit nu este ce gandesc

Disciplina

Cateva erori in transmiterea sarcinilor:

Intrebarea: Ai inteles? (Majoritatea angajatilor vor spune DA in loc sa
recunoasca ca nu au reusit sa inteleaga pe deplin ce li se cere.)
Instructiunile nu au fost transmise in ordinea logica.
Persoana care da instructiunile a vorbit imprecis, vag sau nu a folosit
un limbaj clar
Instructiunile au fost prea complicate, in loc de o simpla explicatie.

Disciplina
Spre deosebire, mai jos sunt cateva sugestii care
pot fi folosite cand se transmit sarcini:

Cunoasteti voi insiva ceea ce este de facut .

Nu dati sarcini care depasesc abilitatile angajatului.
Explicati scopul sarcinii astfel incat angajatul sa inteleaga
de ce i se cere sa o faca.
Rugati sau sugerati nu cereti. De exemplu:

Ar fi posibil?

Daca am incerca in acest mod?

Vrei sa ai tu grije de ?

Dati instructiuni scurte, exacte cu toate detaliile necesare,

dar nu prea mult, pentru a nu crea confuzie.
Faceti o demonstratie daca este posibil.

Disciplina
Nu presupuneti ca angajatul intelege. Rugati-l sa reitereze
instructiunile. (clarificare si confirmare)
Nu-i supravegheati fiecare miscare: lasati angajatul sa se
simta responsabil.
Lasati angajatul sa stie ca sunteti disponibil daca are
nevoie de alutor.
Asigurati-va ca urmatoarele puncte au fost acoperite:

Care este sarcina?

Cine trebuie sa indeplineasca sarcina?
Unde trebuie indeplinita sarcina?
Cand trebuie sa inceapa si cand trebuie terminata?
Cum trebuie indeplinita?
De ce trebuie indeplinita?

Disciplina

Reguli de baza ale procesului disciplinar

Scrieti regulile si fiti siguri ca angajatii le-au citit si inteles.
Aplicati disciplina intr-un spatiu inchis respectand
confidentialitatea. Nu discutati problemele de disciplina cu un
angajat in prezenta altor angajati.
Fiti obiectiv si consistent. Condamnati actul si nu persoana. Acest
mod de abordare este obiectiv. Judecati cu aceeasi unitate de
masura.
Educati, nu umiliti. Conceptul este de a ajuta, nu de a rani un
angajat care nu a indeplinit standardele de comportament sau de
performanta. Dati o a doua sansa.
Tineti un dosar cu abaterile angajatului, in special pentru cazuri
disciplinare repetate.
Aplicati regulile disciplinare prompt. Nu lasati timp intre
constatarea abaterii si actiunea disciplinara.

Disciplina

Disciplina progresiva
Sfaturi verbale
Avertizare verbala
Avertizare scrisa
Avertizare scrisa in loc de suspendare
Suspendare fara plata
Terminarea contractului de munca

Disciplina

Autodisciplina

Autodisciplina
Autodisciplina
Autodisciplina
Autodisciplina
Autodisciplina
Autodisciplina

si
si
si
si
si
si

vanitatea
temperamentul
cearta
simpatiile sau antipatiile personale
obiceiurile la locul de munca
modestia

Disciplina - recapitulare
1.
2.

3.

4.

Definiti disciplina constructiva.

Dati cateva posibile motive pentru
neintelegerea sarcinilor.
Discutati cele sase reguli de laza ale
procesului disciplinar.
De ce este indicat sa se tina un dosar cu
abaterile angajatilor?

Motivatia si morala

Teoria X (Douglas McGregor)

In mod inerent fiintei umane medii nu-i place sa munceasca si va
incerca sa evite munca daca poate.
Din cauza aversitatii fata de munca, cei mai multi oameni trebuie sa
fie constransi, controlati, condusi, amenintati si pedepsiti pentru a-i
determina sa faca eforturile adecvate pentru atingerea obiectivelor
organizationale.
Fiinta umana medie prefera sa fie condusa, doreste sa evite
responsabilitatea, are relativ ambitii mici si mai mult decat orice are
nevoie de securitate.

Motivatia si morala

Teoria Y (Douglas McGregor)

Nu este inerent ca fiintei unane madii nu-i place sa munceasca.
Cheltuiala de efort fiszic si mental in procesul muncii este la fel ca in
cazul jocului sau odihnei.
Controlul extern si amenintarea pedepsei nu sunt singurele mijloace
pentru un efort organizational eficient. Omul se poate autoconduce si
autocontrola cautand sa atinga scopuri fata de care el insusi s-a
angajat.
O parte din recompensa relizarii se gaseste in satisfactia personala si
in aspectele de autoimplinire ale propriului angajament.
Individul mediu, in conditii adecvate, invata nu numai sa accepte dar si
sa caute responsabilitatea.
Capacitatea de a prezenta un relativ inalt grad de imaginatie,
originalitate si creativitate, in a cauta rezolvarea unei probleme a
organizatiei este relativ larg distribuita in populatie.
In conditiile existente astazi, in viata industriala si economica,
potentialul intelectual al unei persoane medii este numai pertial folosit.

Motivatia si morala

Comportamentul organizational

Teoria
Teoria
Teoria

Autocratiei
Protectiei
Incurajarii

Motivatia si morala

Teoria motivatiei muncii (Dr. Frederik Herzberg)

Factori adiacenti muncii
Munca insasi (motivatori)
Salariu Responsabilitatea
Statut Realizarea
Relatii interpersonale Recunoasterea
Beneficii
Promovarea
Supervizare Dezvoltarea
Conditii de munca
Securitatea locului de munca

Motivatia si morala

Demotivatori

Niciodata sa nu ridiculizezi un subordonat.

Niciodata sa nu critici un subordonat in fata altora.

Niciodata nu uita sa acorzi subordonatilor tai intreaga ta atentie,

cel putin ocazional.
Niciodata nu dati subordonatilor impresia ca sunteti preocupati
in principal de interesele personale.

Motivatia si morala

Demotivatori (continuare)
Niciodata nu admiteti favoritismul.
Niciodata nu ezitati sa va ajutati subordonatii sa se dezvolte
atunci cand merita.
Niciodata nu fiti insensibil la lucruri marunte.
Niciodata nu puneti in situatii jenante un angajat (este strans
legat de punctele 1 si 2).
Niciodata nu abdicati de la standardele voastre.
Niciodata nu ezitati cand luati o decizie.

Motivatia - recapitulare
1.

2.

3.

4.

5.

Descrieti pe scurt ipotezele teoriilor X si Y

despre comportamentul uman.
Descrieti pe scurt teoriile Autocratica,
Protectiva si a Incurajarii pentru
comportamnetul organizational.
Dupa teoria Motivatiei Muncii a lui Herzberg,
care sunt motivatorii intrinseci muncii? De
ce factorii adiacenti muncii nu conduc la
satisfactia muncii?
Care sunt cateva din caile prin care
managementul de securitate poate incuraja
dezvoltarea printre angajatii de securitate?
Care sunt cei zece demotivatori mortali?

Comunicarea
Dintre toate calitatile, talentele si abilitatile cerute de la un
manager, arta comunicarii eficiente trebuie pusa pe primul loc.
In fapt, toti ceilalti factori manageriali sunt cristalizati prin
procesul de comunicare pentru a forma intregul unui
administrator si leader.
Cu alte cuvinte, managerul care este un comunicator puternic
este un manager puternic iar managerul care este un slab
comunicator este un manager slab.

Comunicarea

Tipuri de comunicare

Verbal in jos
Verbal in sus
Exista mai multi factori care afecteaza comunicarea verbala:

Oamenii tind sa auda ceea ce le convine sa auda.

Generalizarile sunt restranse la specificitati.
Cuvintele au intelesuri diferite pentru oameni diferiti.
Accentuarea vorbita asupra unui cuvant sau fraza poate fi interpretata
diferit de ascultator, astfel acesta presupune un sens diferit fata de
intentia vorbitorului.
Vreau sa vad asta in scris!

Manualul departamentului
Buletinul departamental

Scrisa in jos

Comunicarea

Scris pe orizontala
Scris in sus
Verbal pe orizontala
Actiunea
Despre ascultare

Agenda

III. Managementul operational

Planificarea si bugetarea
Activitati de management de securitate
Analiza riscului
Evaluarea securitatii
Politici si proceduri

IV. Notiuni de management al securitatii fizice si al

securitatii informatiei

Societatea informaional, caracteristicile informaiei n format

electronic
Criminalitatea electronic
Sistemul de reglementri privind protecia informatiilor
Principiile i mecanismele sistemelor de securitate a informaiilor
Caracteristicile tehnico-tactice ale subsistemelor de protecie

Planificarea si bugetarea

Procesul de bugetare poate fi abordat

mai bine daca raspundem la intrebarile:

Ce este un buget?
De ce avem un buget?
Cand se pregateste bugetul?
Cine participa in procesul de bugetare?
Cum se pregateste un buget?

Planificarea si
bugetarea
Ce este un buget?

Procesul de management reprezinta coordonarea si integrarea

tuturor resurselor pentru atingerea obiectivelor organizationale.

Un buget poate fi oricare din cele de mai jos:

un plan declarat in termeni financiari

o estimare realista a resurselor necesare pentru a implementa
un plan
o alocare a resurselor pentru a realiza obiectivele planificate
un instrument care descrie programele de munca in termeni de
mijloace necesare pentru punerea in aplicare
un instrument managerial destinat asigurarii ca programele de
munca sunt desfasurate asa cum s-a planificat

Planificarea si bugetarea

Cumparaea filmului $ 385.00

Postere

conceptie
tiparire

$ 130.00
$ 122.50

Inchiriere videoproiector $ 35.00

Cost invitat
$ 400.00
300 brosuri
$ 264.00
Buget prevenire atac $ 1336.50

Planificarea si bugetarea

De ce avem un buget?
Bugetul capata viata intr-un plan si da planului directie. Ii
solicita managerului sa conduca planul in trei dimensiuni:
Operatia sau proiectul se desfasoara cum s-a planificat daca
bugetul este urmat cu exactitate.
Operatia sau proiectul va avea loc cand si cum s-a planificat
deoarece bugetele sunt desfasurate in timp, adica planurile trebuie
executate in concordanta cu disponibilitatea fondurilor bugetete.
Operatia sau proiectul nu va depasi costurile planificate daca
bugetul este administrat corect. Operatia sau proiectul se
desfasoara cum s-a planificat daca bugetul este urmat cu
exactitate.

Planificarea si bugetarea

Cele trei variabile operatia sau proiectul, calendarul desfasurarii

operatiei sau proiectului si costurile trebuie tinute in parametrii
bugetului.
Bugetul furnizeaza acesti parametri: da directia. De aceea avem
bugete.
Amprenta unui bun management este reflectata de cat de bine
sunt executate bugetele.

Planificarea si bugetarea

Cand se intocmeste bugetul?

Cine participa in procesul de bugetare?
Exista doua abordari:
de jos in sus si apoi de sus in jos

de sus in jos si apoi de jos in sus

Planificarea si bugetarea

Procesul de sus in jos si apoi de jos in sus

Faza 1: Conducerea de sus in jos

Stabileste regulile operationale pentru Departamantul de Securitate.
Stabileste regulile de cheltuire acceptabile, adica un cuantum de bani.

Faza 2: Managementul (operativ) de securitate de jos

in sus

Evalueaza proiectele si nevoile operationale.

Stabileste actiunile pentru a realiza obiectivele organizationale.
Atribuie costuri pentru fiecare actiune.
Dezvolta si recomanda alternative.

Faza 3: Conducerea de sus in jos

Revizuieste activitatile, costurile si alternativele recomandate de
managementul de securitate.
Ia decizii asupra recomndarilor Managerului de Securitate.
Aloca fonduri in baza deciziilor, stabilind astfel urmatorul buget al
Departamentului de Securitate.

Planificarea si bugetarea

Planificarea

stabilirea obiectivelor

Construirea bugetului

evaluarea activitatilor curenete

identificarea de noi activitati
dezvoltarea alternativelor
determinarea costurilor

Evaluarea si revizuirea recomandarilor

compararea cu regulile initiale
luarea deciziilor privind prioritatile si alternativele

Stabilirea bugetului

alocarea fondurilor

Planificarea si bugetarea

Cum se pregateste un buget?

Bugetul se imparte in trei categorii:

Cheltuieli cu salariile
Cheltuieli operationale (diverse)
Cheltuieli de investitii

Bugetul operational (mai putin salariile)

servicii de paza
monitorizare si interventie
calatorii si transport
service si mentenanta
abonamente la publicatii de specialitate
intalniri profesionale

Planificarea si bugetarea

Justificarea bugetului de securitate

Ce trebuie facut (sau ce avem de facut)?

Cum trebuie facut (sau cum vom face)?
Cand trebuie facut (sau cand il vom face)?
Cat va costa?

Planificarea si bugetarea recapitulare

1.
2.
3.

4.

5.

Care sunt cele cinci elemente din definitia unui buget?

Care sun cele trei variabile intr-un buget?
Pe scurt, subliniati pasii in abordarea bugetarii de sus in jos
si apoi de jos in sus.
Dati un exemplu pentru fiecare dintre urmatoarele: cheltuieli
de investitii, cheltuieli cu salariile; cheltuieli operationale.
Dati patru exemple de linii de buget opretional care pot fi
utilizate pentru Departamentul de Securitate.

Activitati ale managementului

securitatii

Departamentul de Securitate al oricarei companii, tinand seama

de
riscurile cunoscute furnizeaza, un program de protectie, care este
adaptat nevoilor de securitate ale companiei. Programul de
protectie este compus din programe mai mici, toate
interconectate si
coordonate pentru a forma intreagul invelis protector.
Inspectiile
Un program trebuie sa indeplineasca urmatoarele:
sa aiba intregul suport al conducerii pentru a face modificarile
necesare daca situatia o impune
sa fie desfasurat in mod continuu
poate fi oficial sau neoficial
poate fi structurat sau nestructurat
inspectia sa fie condusa de un manager

Activitati ale managementului

securitatii

Exemplu de inspectie structurata:

Exteriorul depozitului

Gardul

Porti

cresterea vegetatiei
conditia generala
adaugiri si dezmembrari
urme de penetrare
programul portilor
inventarul cheilor
programul de incuiere
controlul cheilor
serviciul la porti
registrele de trafic la porti

Acces
Acces
Acces

feroviar
auto
persoane

Activitati ale managementului

securitatii

Inspectia
Un consultant profesionist poate aduce urmatoarele avantaje:
Sa reduca costurile cu securitatea
Sa recomande abordari alternative, care pot rezolva probleme
pana atunci nerezolvate sau de buget
Sa va intareasca pozitia privind un proiect respins de conducere
Sa obtineti concesii de la management
Sa deaseasca dubiile managementului privind un program de
protectie si cheltuielile aferente
Sa ofere noi idei care pot fi implementate dupa terminarea
activitatii consultantului.
Intregul program de inspectie are obiectivele sale
a) evaluarea riscurilor si
b) evaluarea contramasurilor, de regula programe de securitate.

Activitati ale managementului

securitatii

Evaluarea riscului si a contra-masurilor.

Evaluarea riscului
Alegerea contra-masurilor
Exista patru posibile contra-masuri pentru fiecare risc:
Controale procedurale
Obstacole (garduri, porti, incuietori, chei, barricade etc.)
Sisteme elecrtonice (control acces, alarme, TVCI etc.)
Personal

Evaluarea contra-masurilor
De ce facem aceasta?
Trebuie sa o facem in intregime?
Daca trebuie, nu exista o cale mai buna?
Exista o cale mai putin costisitoare?

Activitati ale managementului

securitatii

Inspectia pentru conformitate cu procedurile

Daca managementul de securitate nu actioneaza la informatia ca

procedurile nu se respacta, atunci inseana ca permite ca riscul sa
existe, ceea ce este contraproductiv si impardonabil.
Executantii care au facut descoperirea de non-conformitate si a
riscului existent si care vad ca managementul nu ia masuri
corective prompte, devine demotivat. Rezultatul se poate propaga
si executantii isi pierd interesul iar riscurile pot creste peste tot.

Statistici in managementul programelor

Activitati ale managementului

securitatii-recapitulare
1.

2.

3.

4.

5.

Descrieti o inspectie structurata in contrast cu

una nestructurata.
In mod ideal, cine ar trebui sa conduca
inspectia? De ce?
Care sunt cele patru tipuri de contramasuri?
Dati un exemplu din fiecare. Comparati
costurile pentru cele patru tipuri de
contramasuri.
Discutati posibilele consecinte ale neglijarii de
catre managementul de securitate a urmaririi
eliminarii deficienelor constatate in cadrul
inspectiei.
Discutati rolul statisticii in managementul unui
program.

Analiza de risc

Ce este riscul?
Riscul nu trebuie confundat cu pericolul, care poate fi cauza riscului si
intra in categoria incendiilor, inundatiilor, cutremurelor etc.
Riscul nu trebuie confundat nici cu amenintarea, care este o componenta
a
pericolului. Aproape orice poate fi o amenintare o arma incarcata, o
sticla
cu acid, un depozit de substante inflamabile etc.
Rezultatul final al riscului este o descrestere in valoare.

Analiza de risc

Ce este riscul? (continuare)

Riscul este asociat aproape cu orice activitate, dar in cazul acestui curs
ne vom limita la intelesul cuvantului risc ca fiind posibilitatea unei
pierderi din punct de vedere financiar, al diferentei dintre rezultatele
obtinute si cele proiectate, sau al probabilitatii ca o pierdere sa
produca.
In industria asigurarilor, termenul de risc este utilizat si cu intelesul de
lucru asigurat, de exemplu, automobilul asigurat reprezinta pentru
compania de asigurari riscul. De asemenea, riscul poate fi posibila
producere a unui eveniment nedorit.

Analiza de risc
Pentru scopul acestui capitol vom defini alte doua componente ale
riscului:

Amenintarea
= orice poate afecta negativ compania sau bunurile,
resursele umane si materiale.

Vulnerabilitatea = slabiciune, deficienta de securitate sau orice se

poate
considera ca poate fi exploatat de o amenintare.

Amenintarile pot fi mai usor identificate daca le plasam in una din

categoriile:

naturale
accidentale
acte intentionate

Vulnerabilitatile pot fi identificate prin strangerea de informatii despre

cladiri, prin interviuri, observatie si inspectie, prin analiza documentelor
si testarea echipamentelor etc.

Analiza de risc

Pentru scopurile acestui capitol, am

impartit riscul in trei categorii:
Personal (privind oamenii)
Proprietate (privind bunurile materiale)
Responsabilitate legala (privind aspectele
legale care ar putea afecta primele doua
elemente, cum ar fi erorile si omisiunile)

Analiza de risc

Ce este analiza de risc?

Identificarea bunurilor care trebuie protejate (bani, produse,
procese industriale etc.).
Identificarea tipurilor de risc care pot afecta bunurile identificate
(furt intern, furt extern, incendiu, cutremur etc.).
Determinarea probabilitatii ca riscul sa se produca. Este necesar sa
mentionam ca o astfel de detreminare este mai mult o arta decat o
stiinta.
Determinarea impactului sau efectului, daca este posibil sub forma
valorica, daca o anumita pierdere va avea loc.

Analiza de risc

Ce este analiza estimarii de risc?

Beneficiile analizei de risc pentru manangement

Scopul final al unei analize de risc este de a gasi un

echilibru economic intre impactul riscului asupra
intreprinderii si costurile masurilor de protectie .
Analiza va arata profilul de securitate curent al organizatiei.
Va sublinia zonele unde mai multa sau mai putina securitate
este necesara.
Va ajuta la strangerea datelor necesare pentru dezvoltarea si
justificarea unor masuri de securitate eficiente.
Va servi la cresterea constientizarii problemelor legate de
securitate prin evaluarea punctelor tari si slabe la toate nivelele
organizationale, de la management la executie.

Analiza de risc

Rolul managementului in analiza de risc

Evaluarea expunerii la risc

Tipul de pierdere sau risc care poate afecta bunurile implicate in
analiza. Aceasta poate fi incendiu, efractie, talharie, rapire etc
Estimarea probabilitatii de producere
Cuantificarea pierderii probabile

Analiza de risc

Tipuri de riscuri:

Accident sau atac nuclear

Catastrofe naturale (uragane, curtemur, inundatii etc.)

Dezastru industrial (explozie, accident chimic, prabusiri de caldiri,

incendiu etc.)
Dezordine publica (sabotaj, violente la locul de munaca, amenintare
cu bomba etc.)
Criminalitatea (talharie, efractie, frauda, spionaj industrial, furt,
deturnare etc.)
Conflict de interese (vanzarea de informatii interne, practici imorale
etc.)
Diferite riscuri, amenintari sau factori de pierdere (erori de
inregistrare, neraspunderea pentru pierderi de inventar, accidente
de masina, folosirea de droguri si alcool, absenteism, jocuri de
noroc etc.)

Analiza de risc

Identificarea riscului
Bunuri Ce are compania in proprietate, ce opereaza, ce are
inchiriat, ce controleaza, are in custodie sau in responsabilitate,
ce cumpara, ce vinde, presteaza servicii, ce produce, ce
manufactureaza, ce testeaza, ce analizeaza sau intretine?
Expunere La ce este compania expusa din punct de vedere al
cauzelor care pot contribui la pagube, furt, pierderea de
proprietate sau a bunurilor altei companii sau ar putea cauza
sau contribui la ranirea angajatilor sau a altora?
Pierderi Ce posibilitati sunt disponibile pentru a identifica
frecventa, amplitudinea si varietatea pierderilor care au avut loc
in companie si in companii similare?

Evaluarea securitatii
Problemele legate de securitate pot include unele sau
toate faptele din cele ce urmeaza:

furt
frauda
falsificare
incendiere
efractie
jaf
sabotaj
verificarea si investigarea
personalului

furtul de sectrete
comerciale
spionaj industrial
protectia executivilor
rapirea
santajul
amenintarea cu bomba
planificarea pentru
situatii de urgenta si
dezastre

Evaluarea securitatii

Statisticile FBI arata ca 72% din totalul furturilor,

fraudei, sabotajului si accidentelor sunt cauzate
de proprii angajati.
Alte 15 pana la 20% provin din partea
consultantilor si contractorilor externi.
Numai circa 5% pana la 8% este imputabil
persoanelor din afara companiei.

Evaluarea securitatii

Urmatorul pas este de a analiza vulnerabilitatile si de a

recomanda masuri de protectie eficiente. Aceasta va ajuta
beneficiarul sa dezvolte politici si proceduri pentru:

Protectia impotriva furtului intern si extern, incluzand deturnarea,

frauda, furtul, spargerea, jaful, spionajul industrial si furtul de
secrete comerciale.
Dezvoltarea de proceduri pentru controlul accesului pentru
protejarea perimetrului cladirii si a spatiilor interioare importante.
Stabilirea procedurilor pentru administrarea incuietorilor si a cheilor.
Proiectarea, supervizarea si instalarea sistemelor antiefractie.

Evaluarea securitatii

Stabilirea unui program de protectie a conducerii, capabil sa faca

fata si problemelor de santaj si/sau rapire.
Furnizarea controlului asupra miscarii si identificarii angajatilor,
clientilor si vizitatorilor.
Reexaminarea proceselor de selectie, pregatire si dezvoltare a
personalului de securitate, propriu sau externalizat.
Furnizarea de suport in stabilirea planurilor pentru situatii de
urgenta si dezastre.
Identificarea resurselor interne disponibile si necesare pentru
stabilirea unui program eficient de securitate.
Dezvoltarea si sustinerea periodica de seminarii pentru
management cu tematica de mai sus.

Evaluarea securitatii

De ce este nevoie de un profesionist in

securitate?
Prevenirea criminalitatii, esenta existentei
profesionistului de securitate, este o parte a controlului
total al pierderilor.
Este identificarea, eliminarea si raspunsul metodic si
predictibil la amenintarile criminale.
Este un proces administrat care urmareste eliminarea
raspunsurilor emotionale in situatii de criza ca raspuns
la atacurile criminale si promoveaza identificarea din
timp a expunerii la acte criminale inainte ca aceste
expuneri sa evolueze intr-un proces de confruntare.

Evaluarea securitatii

Cum sa vinzi securitatea managementului?

Stabiliti un dialog substantial cu factorii de decizie din ierarhia manageriala.

Cand adunati date care sa va sustina pozitia, aveti in vedere principiile si nu

persoanele.
Fiti cat puteti de profesional privind securitatea.
Cand faceti o propunere managementului, atingeti lucrurile cele mai
importante si faceti propunerea cat mai scurta posibil.

Omul intelept isi cunoaste limitele.

Sugerati ca managementul sa angajeze un consultant extern.

Utilizati momentul adecvat pentru a va prezenta pozitia.

Dezvoltati un program de relationare publica.