Вы находитесь на странице: 1из 38

Diversificarea alimentaiei

, (,
, )
:


( ,
..)
,



, ,

Diversificarea alimentatiei trebuie sa respecte


urmatoarele reguli:

orice aliment nou se introduce cand sugarul este sanatos;


alimentele se introduc progresiv, incepand cu cantitati mici pentru a aprecia toleranta
digestiva;
nu se introduc simultan doua alimente noi, de obicei, un aliment nou pe saptamana;
diversificarea va fi inceputa prin introducerea primului aliment solid la masa de
pranz; urmatoarea masa la care se introduce un aliment nou este masa de dimineata,
masa de seara este ultima care va fi inlocuita cu un aliment nou;
de preferinta alimentul nou, indeosebi cand este in cantitate mica, se da cu lingurita;
este bine insa sa se foloseasca lingurita de plastic, pentru ca este mai putin dura pentru
gingii;
se tatoneaza gustul sugarului, unii preferand alimente mai calde sau mai reci, mai
sarate sau mai dulci, diversificarea nu trebuie fortata, daca sugarul nu se obisnuieste
in 2-3 zile cu noul aliment, se renunta pentru cateva zile dupa care se reia, sau se
incearca alt aliment;
la primele semne de intoleranta (varsaturi, diaree) se suprima alimentul nou-introdus,
se reia introducerea lui dupa normalizarea tranzitului intestinal;
se prefera administratrea alimentelor in stare naturala sau inabusita, pierderea
indelungata distruge mineralele si vitaminele, nu se utilizeaza sare (poate afecta
rinichii sugarului, condimentele sau a zaharului in cantitate mare sau mica a mierei de
albine inainte de varsta de 1 an.)



30
0, 3 0,18
8 5

C 1914 1992
:
2
5
4

%
60-70% (-80-90%)

20-30%

50%

15%

20%

Semnele pentru introducerea


complementului:
1.Dezvoltarea neuromuscular satisfctoare,
tractul gastrointestinal, sistemul renal, sistemul de protecie, digestia i asimilarea hranei
sunt maturizate (aproximativ 4-6 luni).
2.Copilul ine capul i trunchiul bine, coordoneaz micrile, prezint interes ctre alt
hran.
3.Copilul des se alimenteaz la sn, dar repede flmnzete i are vrsta mai mare de 6
luni.
4.Nu adaug necesarul n greutate (mai puin de 500 g. lunar i are vrsta mai mare de 6
luni).
5. Cand la copil observati ca poate face una din urmatoarele activitati, ex.:acceptarea
alimentelor cu lingurita,inghitirea de alimente combinate (solide si lichide);bautul cu
ceasca;prinderea cu mana si ducerea la gura a alimentelor
inseamna ca prezinta o maturatie nervoasa suficienta pentru a permite trecerea de la
alimentatie naturala la cea artificiala si la cea difersificata
Complim.feeding of young children in develop.countries ,a review of current sciantific
knoeledge,WHO,2007

complementului sunt (mai devreme de 6 luni):


1.Hrana tradiional pentru complement prezint
terciurile, mai ales rspndirea pe larg a folosirii
terciului de gri, apoase lichide sau supele, ce au
densitate energetic i nutritiv mai joas ca laptele
matern.
nlocuirea laptelui matern cu complementul, va
duce la micorarea formrii laptelui matern la mam.
Crete riscul afeciunilor diareice i alergice ca
rezultat al imaturitii intestinului.
Copii sunt supui direct la aciunea factorului
microbian ce sunt prezeni n alimentele i soluiile
contaminate, cu mrirea riscului diareelor, ce duce la
insuficiena nutritiv.
La mam apare precoce perioada fertil.
Complim.feeding of young children in develop.countries ,a review of current
sciantific knoeledge,WHO,2007

Tehnica introducerii complementului:

cnd copilul este sntos


introduce progresiv, prin tatonarea toleranei digestive, n cantiti mici, ce
ulterior se vor mri
nu se vor introduce niciodat dou sau mai multe alimente noi
nu este raional folosirea a dou sa mai multe formule de aceeai compoziie,
folosirea mai multor formule mrete riscul apariiei tulburrilor digestive
nu se va apela la schimbarea prea frecvent a alimentaiei sugarului la o
stagnare nensemnat a sporului ponderal sau la cea mai uoar schimbare a
scaunului, mai ales n primele 3 luni de via, fiecare aliment nou necesit o
perioad de adaptare.
o stagnare a sporului ponderal timp de 1,5-2 sptmni va impune modificri
n diet, calcularea raiei alimentare de facto, normat de corelaiile calitative
i cantitative necesare.
Hrnirea copilului cu linguria
De a substitui lichidele cu lapte matern
Adugarea n terci a laptelui, ulei vegetal sau grsimi, astfel mbogindu-l, n
acelai timp cu limitarea cantitii de glucide ce nu sunt att de calorice
Introducerea fructelor i legumelor bogate n nutrieni i pectin
Introducerea produselor bogate n proteine exemplu: acidofile, iaurt, boboase,
carne i pete

Fe, Zn, Ca, I





:




Mitsuoka T. Intestinal flora in human health

Bern C, Martines J, de Zoysa I, Glass RI. The magnitude of the global problem of diarrhoeal disease
Rubin DH et al. Relationship between infant feeding and infectious illness: a prospective study of infants during the first year of life




, ,

sIgA

NAN2

B.longum

L.rhamnosus

+++

+++

,
,
,
1,
2,
6,

,
,
, 100
100

0,45
0,08
0,04
0,18
19

537
6,7
80
0,6
0,4
0,25
90

?
( + )


,

, ,
(, , , ,)

BL
BL:

:
,


,
.

BL


,
,

BL
Nestle

, , 8

Recomandrile practice referitor la complement:


Perioada incipient nceputul lunii a 6+7
Scopul:
de a deprinde copilul s se alimenteze cu linguria:
Se ncepe de la cteva picturi pn la cteva lingurie de
pireu de fructe apoi legume, dar hrana de baz rmne
laptele matern sau amestecul adaptat .
Produsele propuse copilului vor avea o consisten moale
omogen i gust fin.
Primele complemente sunt terciurile ori pireul. Terciul
trebuie s fie dens.
N.B. La copilul normo i subponderal I complement va fi:
terciul, la copilul paratrofic, anemic va fi pireul de legume.
Copilul se nva s manipuleze cu buzele pentru a lua
hrana din linguri, i a o nghii. Apoi se introduc hrana
acidulat comercial (, iaurturi fr conservani i
aromatizani .a) fructele, carnea i cereale.


37

10

13

, ,
8

-
-
,

-
-
( Collins, 1999)

5
,



(PreBio + BL)


, , 8



(PreBio + BL)




, ,
8


BL

PreBio BL

Etapa II 8-9 luni.


Complementul devine baza raiei alimentare cu
micorarea aportului de lapte matern, care devine
sursa de baz n substane nutritive i energetice.
Copilul face ncercri de a lua hrana cu mna i de a
o duce la gur. Este necesar de a ncuraja aceste
ncercri.
Hrana trebuie s fie moale, de consistena bolului. De
exemplu pireul din cartofi, legumele trebuie s fie
fierte, iar carnea trebuie tocat. La o mas trebuie
incluse fructe, legume, boboase (preparate prin 3 ape
fierte), felii de cacaval, iaurt, ou, carne, zilnic brnz.

,
,
:
-


6 :


11 8


6 :

Etapa a III 9-12 luni.


Regimul alimentar const din 5-6 prize din care trei
de baz ce se succed cu 2-3 gustri uoare pe zi.
Laptele matern rmne un component important al
raiei i servete ca lichid de baz.
Hrana este mrunit, carnea tocat.
n alimentaie se includ fructe, legume, cacaval
tiate cuburi mici pentru a fi uor luate cu mna
copilului.
n timpul mesei copilul este supravegheat.

Recomandaiile referitor la introducerea complementului


Complim.feeding of young children in develop.countries ,a review of current
sciantific knoeledge,WHO,2007

0-6 luni

Manifes Copilul
tasuge
rea
i
refle
ngh
xelo
ite
r,
depr
inde
rilor

6-9 luni

9-12 luni

mai mare 0bservai


de 1 an
i

Apariie
Linge lingura Micri de
primelor
cu buzele.
rumega
semne
de
Muc,
re
mestecare
rugum,
circular
Crete fora de
micri
e,
sugereflexul
laterale cu
stabilita
de vom se
limba
i
tea
schimb de la
micarea
maxilei.
treimea
hrnii spre
Se
medie la cea
dini.
foloset
posterioar
Copilul se
e
de
folosete de
can, se
mini
nva
pentru
desinest
alimentarea
tor de
desinesttt
lingur.
oare.

Felurile
de
alime
nte
ce
pot fi
ntre
buin
ate

Lichide,
exclusiv
lapte
matern
,sau
ameste
c

Pireuri, terciuri

Hran mrunit i
tiat
buci.
Hrana ce se
mnnc
cu
mnile.

De

Produsel
e
lactat
e i
subst
ituen
tele
laptel
ui

Nu

Meninei administrarea
laptelui matern la
nivel de 500-600 ml
pe zi.
Folosii laptele matern
pentru
diluarea
alimentelor solide.
Mrunii cacavalul ca
copilul s-l poat lua
cu mna.

Cantitatea minim de
lapte
matern
500- 600 ml pe zi.
Meninei frecvena
alimentaiei
la
sn.

Zilnic nu mai
puin de 350
ml de lapte
sau 2 porii
de produse
lactate.
Dup 1 an
se introduce
lapte
de
vac
pasterizat
nediluat i
cacaval
moale.
Pentru
prepararea
hranei
se
folosete
lapte
cu
concentraia

mai
puin
de 600
ml de
lapte
matern
sau
ameste
c n zi.
Copilul
trebuie
s
primea
sc
toate
felurile
de
lapte
matern

la
masa
comun.

Nu ncurajai
pn la 1
an
folosirea
de lapte
n
cantiti
mari,
deoarece
copilul
va refuza
alte
alimente.

Produsele ce
conin
amidon.

Nu se dau

2-3 porii zilnic ncepei cu


produse cerealiere ce
conin n cantiti mici
fibre
alimentare
(exemplu, pe baz de
orez).
Treptat se va trece la crupe
sau pne.
Se va ncepe de la alimente
de consisten fin apoi
se va trece la alimente
cu consisten mai
dur.
La 7 luni se va introduce
alimente
pentru
alimentarea cu mna.

3 4 porii/ zi

Nu mai puin de 4
porii zilnic.
Nu
ncurajai
folosirea
alimentelor
grase.

Produsele
cerealiere
i pinea
sunt mai
bogate
nutritiv i
cu
celuloz
dect
produsele
cereale
rafinate.

Legume
i
fructe

Nu se dau

2 porii zilnic, fructe i


legume fierte sub form
de pireu.
Treptat, se trece se tece la
fructe i legume fierte
de o consisten mai
dur.
Fructe i legume crude de
consisten
moale
pentru luarea cu mna
(banane,
zmos,
tomate).

34

Nu mai puin de 4
porii pe zi.
Dac copilul
refuz
legumele
compensaile
cu fructe.

Este de preferat
folosirea
legumelor
crude
morcovul
ras
sau
mascarea
lui n supe
chifle
pentru
mbunt
irea
asimilrii
fierului
dai
alimente
ce conin
vit. C la
fiecare
mas.

porii
zilnic.
ncurajai folosirea
produselor ce au
trecut
prelucrare
termic minimal.
Ce au consisten
solid
i
sunt
comode de ale lua
cu mna.

Carnea i
subst
ituenii
ei

Nu se dau

Gustrile
uoa
re

Nu se dau

O porie zilnic. Dai


copilului carne
fiart
cu
boboase.
ncepei
cu
pireu,
apoi
tocat (carnea i
boboase
i
petele).
Pentru mncarea cu
mna se d ou
fiert.

porie zilnic.
Alegei desertul
cu
o
concentraie
mic de zahr
nu
ncurajai
produsele dulci,

Nu mai puin de o
porie
de
origine
animal sau 2
porii
de
origine
vegetal
zilnic.
n cazul dietei
vegetariene
folosii
amestec din
diferite
legume
i
produse
ce
conin
amidon.

Nu mai puin
de
1
porie de
origine
vegetal
zilnic.
ncurajai
folosirea
hrnii i
petelui
negras.

ndeprtai
grsim
ea de
pe
carne.
Pentru
pregt
irea
produ
selor
ce
conin
grsim
i
folosii
mai
puin
grsim
e sau
deloc
nu
folosii
.

Se

Dai pine i
fructe
sub
form de
gustri
ntre
2
alimenta

Nu

poate folosi
cantiti
moderate de
unt,
margarin.
Puin
dulcea.

ncura
jai
folosir
ea
gustr
ilor

Frecvena
alimen
taiei
la sn.

Aproximat Meninei
frecvena Prelungii
Prelungii
iv de 8
alimentaiei la sn.
alimentar
alimentarea
ori
ea la sn,
la
sn,
ziua i
adugtor
adugtor
4 ori
lichidele
lichidele se
noapte
se dau cu
dau
cu
a.
hrana.
hrana.

Frecvena
alimen
taiei

ncepei de la 1-2 lingurii de


ceai cu alimente de
consisten fin; mrii
pn la 1-2 de lingurii de
ceai de past fin la 2
alimentaii pe zi;
Treptai mrii cantitatea i
diversitatea
produselor
propuse.
La 9 luni alimentai copilul de
3 ori cu alimente de baz
i de 2 ori cu gustri
uoare.

Оценить