ARTA ANTIC

ARTA ANTIC DIMENSIUNEA PUBLIC

Arta antic reprezint, n bun msur, o zon a istoriei artei care stabilete coordonatele artei
europene pentru cea mai mare parte a evoluiei culturale a contin

Doriphorosul lui Policlet (numit i Canon norma) i crile de arhitectur ale lui Vitruvius au
constituit baza a ceea ce a urmat pn n secolul al XIX-lea

n primul rnd, faptul c arta este perceput n prim faz ca un meteug aidoma celorlalte.

Ceea ce numim noi astzi art reprezenta mai degrab utilitarul.

Este greu de considerat, de pild, c monumentele funerare din Kerameikos erau privite ca
monumente care trebuiau s spun ceva despre cel defunct i c frumosul era un considerat
secundar n raport cu nevoia fidelitii fa de real.

Ceea ce constituia motivaia esteticului era tocmai dependena de real.

Dou sunt argumentele n favoarea acestei aseriuni.

Pentru nceput, faptul c artitii i semneaz operele destul de trziu, ncepnd cam din secolul
al V-lea .Hr.; apoi, tocmai aceast dorin de a imita realitatea.

ARTA GREAC

nceputurile artei greceti se plaseaz cndva n secolele VIII-VII .Hr.

Dup ncetarea ultimelor deplasri de populaie care au marcat deopotriv sfritul lumii
miceniene i nceputul epocii fierului, spaiul grec s-a aflat ntr-o perioad de modificri
profunde la nivelul culturii, aceasta fr ca structura etnic s se schimbe radical.

CA orice nceput, primele forme de exprimare artistic sunt, din perspectiva a ceea ce s-a
numit arta clasic greac, relativ stngace i denot cutarea unei forme proprii de
manifestare.

Poate c la aceasta a contribuit i faptul c artistul este nc un simplu meteugar.

Cele mai reprezentative elemente ale acestei perioade de tranziie sunt vasele ceramice
corintiene arhaice i statuile reprezentnd tineri brbai i femei5 care arboreaz un
zmbet ngheat i o poziie rigid a corpului, brbaii sunt reprezentai fcnd un pas
nainte, n timp ce femeile sunt adesea reprezentate cu un obiect n mn.

Odat cu secolul al VI-lea .Hr., arta greac intr n faza sa de evoluie spre maturitate.
Apogeul reprezentrilor umane arhaice aparine, ns, nu figurilor statuare, ci reliefului (aanumita stel al lui Aristokleiton).

Dar, ceea ce par s descopere artitii greci n aceast perioad este o tehnic ce este
capabil s redea dinamica corpului uman.

Figurile umane sunt reprezentate ca acionnd, nu pur i simplu naintnd spre privitor (aa
cum era cazul cu kouroi arhaici).

Una dintre reprezentrile acestei perioade (hoplitodromosul) atest calea parcurs de artitii
greci ai epocii.

ORDINELE
ARHITECTURALE

In arta greaca, in perioada arhaica (sec.

al VII-lea - incep. sec. al V-lea i.Hr.)
apare ca element tipic in arhitectura
templul. Templul adapostea statuia de
cult a zeului protector, cat si tezaurul, iar
accesul in templu era liber.

Planul templului era simplu: pronaosul

(vestibul), naosul sau cella (incaperea
unde se afla statiua zeului) si
opistodomul (incaperea unde se pastra
tezaurul). Intrarea in opistodom se facea
pe partea opusa intrarii principale.
Tezaurul era format din ex-voto-uri,
adica diferite obiecte oferite divinitatii,
constand in mici sculpturi, tablouri,
bijuterii etc. cu drept de vizitare. Astfel sau format primele colectii de arta.

Dupa plasarea coloanelor in exterior, templul putea fi

prostil (cu patru coloane la intrarea principala), amfiprostil
(patru coloane la ambele intrari) si peripter (inconjurat de
coloane).
Privita in sectiune verticala, constructia unui templu se
compune din trei parti: un piedestral numit stilobat, o
colonada deasupra careia se afla antablamentul.
Acoperisul e format din doua pante, care formeaza pe
laturile mici ale templului un triunghi numit fronton.

ORDINUL DORIC

Ordinul doric era

raspandit mai ales in
pelopones si in coloniile
grecesti din Italia de sud
si Sicilia.
templele dorice sunt
puternice si greoaie.

Exemplu: Theseionul din Atena - templu doric, peripter

Oridinul ionic s-a dezvoltat in coloniile grecesti din Asia

Mica si insulele din Marea Egee.
Templele au proportii grandioase si o decoratie mai
bogata.
Coloanele sunt mai zvelte, mai inalte si se sprijina pe o
baza. Fusul este prevazut cu caneluri adanci, iar
capitelul este impodobit cu o voluta dubla.

Exemplu: Templul Atenei Nike de pe Acropole, templu ionic, amfiprostil

Ordinul corintic este cel mai nou dintre cele trei

ordine arhitecturale ale antichitatii grecesti.
Fusul coloanei este asemntor cu cel ionic, dar
ceva mai zvelt.
Ceea ce ofer particularitate coloanei corintice
este capitelul.
Acesta prezint ornamentul numit acant,
preluat ulterior i de capitelurile compozite

Exemplu: Templul lui Zeus din Atena

templu a dedicat zeitei Artemis Artemisioni

se afla n faimosul oras Efes din vestul
Turciei, la 50 km sud de orasul Izmir