COMUNICAREA EFICIENT

A PROFESORILOR
CURS 2+ seminar 2
SEMESTRUL 1
LECT. DR. CAMELIA RADULESCU

Teoria comunicrii
Comunicarea este procesul de transmitere si primire a
mesajelor.
Vorbim sau scriem = trimitem mesaje
Ascultm sau citim= primim mesaje
Trimitem mesaje nonverbale prin limbajul corpului i
prin alte comportamente
Tot ceea ce facem, chiar i faptul c nu facem nimic,
comunic ceva.
Nu putem sa nu comunicm.

Scopurile n care comunicm

S fim receptai (auzii sau citii)
S fim nelei
S fim acceptai
S provocm o reacie (o schimbare de comportament
sau de atitudine).
Comunicarea este reuit dac emitorul i receptorul
atribuie acelai sens cuvintelor utilizate pentru
construirea mesajului

Eficien n comunicare
Ceea ce spunem conteaza puin n comparaie cu modul
n care o spunem, indiferent de canalul la care apelm
pentru a transmite cuvintele.
Semnificaia comunicrii nostre reprezint efectul pe care
l produce. Ceea ce obinem este rezultatul direct a ceea
ce facem, a ceea ce spunem i a felului n care finalizm
aceste dou aciuni.

Noam Chomsky
2 nivele ale limbajului:
Structura de suprafa ceea ce spunem, noua nine
sau altora
Structura de adncime nelesul profund a ceea ce
spunem, coninnd informaia ce nu este nici exprimata,
nici tiut n mod contient.

Metacomunicarea
Definiie: Ansamblul elementelor non verbale ale
comunicrii (expresie, poziia corpului, gesturi,
orientarea, proximitatea, aspectul exterior, aspectele
non-verbale ale vorbirii, aspectele nonverbale ale
scrisului).
Prin metacomunicare se transmite structura de
adncime a limbajului.
Receptorul interpreteaz ceea ce i se transmite, innd
cont de indiciile oferite de metacomunicare mai mult
dect de sensul cuvintelor auzite.

 comunicarea verbala este utilizata cu precadere pentru

transmiterea informatiilor, ntimp ce canalul non-verbal
este folosit pentru exprimarea atitudinii interpersonale,
iar, n anumite cazuri, pentru anlocui mesajele verbale.
Exemplu: o femeie poate arunca o privire "ucigasa" unui
barbat, comunicnd nfelul acesta un mesaj ct se poate de
clar, fara a deschide gura.
Exemplu: daca publicul ncepe sa stea cu spatele rezematde
scaun, cu barbia n piept si minile ncrucisate, unorator
"perspicace" va intelege ca spusele salenu au efectul scontat,

Percepia asupra comunicrii

Fiecare individ are o perceptie unic asupra lumii.
Percepia asupra comunicrii poate fi diferit datorit
felului unic n care filtrm experienele de via trite.
Profesorii trebuie s fie ateni la modul n care elevii
percep comunicarea, trebuie s se asigure c mesajele
lor sunt bune.

Factori care contribuie la metamesaj

Momentul n care rostim ceea ce avem de spus
mprejurrile n care facem afirmaia
Mediul pe care l folosim
Ce purtm
Gradul n care folosim limbajul i sensurile preferate de auditoriul int
Ce nu se spune
Ce se presupune din ceea ce spunem
Metaforele pe care le folosim
Convingerile noastre i felul n care le comunicm
Contientizarea si sensibilitatea noastra n ceea ce privete nevoile
altora.

Bariere n calea comunicrii

Diferene de percepie
Concluzii grbite
Stereotipuri
Lipsa de cunoatere
Lipsa de interes
Dificulti de exprimare
Emoii
Personalitatea

Canalul comunicrii
Transmiterea mesajului const n deplasarea mesajului codificat de la emitent la
receptor prin canalul vizual, auditiv, tactil sau electronic de comunicare.
Modul de transmitere a mesajelor este determinant, astfel nct el devine o parte a
mesajului.
Alegerea canalului de comunicare potrivit este vitala pentru comunicarea eficienta,
din moment ce orice canal de comunicare are diferite puncte forte si puncte slabe.
Exemplu: stirea generala a unui eveniment viitor transmisa printr-o scrisoare ar putea sa
receptionata de catre una sau doua persoane, dar nu este o metoda eficienta pentru a
informa un numar mare de oameni.
Exemplu: transmiterea unei informatii complexe se realizeaza mai bine printr-un document
printat decat printr-un mesaj verbal, tinand cont de faptul ca destinatarul este capabil sa
asimilzeze informatia in propriul lui ritm si sa revizuiasca articolele pe care nu le-a inteles pe
deplin.

Codarea i decodarea mesajului

Toate mesajele trebuie sa fie codate intr-o forma ce poate fi
transmisa de catre canalul de comunicare ales.
Exemplu: abrevierile din SMSuri ar fi nepotrivite intr-o scrisoare.
Exemplu: o informatie complexa ar putea fi comunicata cel mai clar
printr-un grafic sau un tabel sau alta forma de vizualizare.

Receptorii vor decoda si intelege mesajele pe cai diferite, in

functie de barierele de comunicare prezente, de experienta, de
intelegerea contextului mesajului, de starea psihica, de timpul si
locul livrarii etc.
Intelegand modul in care va fi decodat mesajul si anticipand
potentialele surse de neintelegere constituie arta unui comunicator de
success.

Importana metacomunicrii
Sensul metacomunicrii poate fi interpretat diferit de
oamenii aparinnd altor culturi sau cei nefamiliarizai
cu anumite aciuni, gesturi, expresii cu anumite
semnificaii, care pot fi nelese greit de ctre receptor.
Exemplu 1: n Statele Unite gestul despicrii beregatei
cu un deget nseamn eti un om mort, pe cnd
acelai gest n Etiopia nseamn te iubesc.
Exemplu 2: n Bulgaria micarea capului ntr-o parte i
alta are sens de confirmare DA, pe cnd acelai gest
n Romnia nseamn NU.

n Marea Britanie, Australia si Noua Zeelanda gestul degetului mare ridicat are
trei ntelesuri:
1. l folosesc, de obicei, autostopistii cnd doresc sa fie primiti ntr-unvehicul;
2. este un semn de OK;
3. atunci cnd degetul marc este ridicat brusc, el devine un semn de
insulta, avnd un sens ordinar, obscen.
n Grecia, acest gest nseamna ceva trivial.
Cnd un italian numara de la unu la cinci, el foloseste acest gest pentru "unu",
iar degetul aratator va fi "doi", n timp ce majoritatea australienilor,
americanilor si englezilor indica numarul "unu" cu degetul aratator si numarul "doi"
cu cel de mijloc, n acest caz degetul mare va reprezenta numarul "cinci".